MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

 

Anul XIII - Nr. 272       LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE    Vineri, 25 mai 2001

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 138 din 8 mai 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedură penală, precum si ale art. 258 din Codul Penal

 

HOTARĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            460. – Hotărâre privind punerea în circulatie a noilor tipuri de pasapoarte românesti

 

            462. – Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 214/2001 privind transmiterea unor imobile, situate în municipiul Bucuresti, din administrarea Regiei Autonome “Locato” în administrarea Regiei Autonome “Adminstratia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

            471. - Hotărâre privind stabilirea modelelor listelor electorale pentru alegerile locale partiale din perioada 2001-2004

 

            472. - Hotărâre privind stabilirea modelelor proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatelor alegerilor locale partiale din perioada 2001-2004, a modelului certificatului doveditor al alegerii consilierilor locali si a primarilor, precum si a consilierilor judeteni si a modelului adeverintei privind exercitarea dreptului de vot

 

            473. - Hotărâre privind stabilirea modelelor buletinelor de vot care vor fi folosite la alegerile locale partiale din periaoda 2001-2004

 

            474. - Hotărâre privind stabilirea modelelor stampilelor care vor fi folosite la alegerile locale partiale din periaoda 2001-2004

 

            475. - Hotărâre privind asigurarea hârtiei necesare pentru organizarea si desfăsurarea alegerilor locale partiale din periaoda 2001-2004

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE SI COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

            322. – Ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea Normelor privind modul de încasare a contributiilor la asigurările sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 74/2000

 

            323/1.808. - Ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si al presedintelui Colegiului Medicilor din România pentru modificarea art. 57 alin. (3) lit. c) din Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului aisgurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si al presedintelui Colegiului Medicilor din România nr. 269/79/2001

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 138

din 8 mai 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedură penală, precum si ale art. 147 alin. 2 si ale art. 258 din Codul penal

 

Lucian Mihai - presedinte
Costică Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stângu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedură penală, precum si ale art. 147 alin. 2 si ale art. 258 din Codul penal, exceptie ridicată de Cecilia Cezara Bebis, Zora Mihaela Mincu si Marian Petrescu în Dosarul nr. 18.518/2000 al Judecătoriei Sectorului 2, municipiul Bucuresti.

La apelul nominal răspunde Asociatia investitorilor păgubiti C.E.C. - F.N.I. 6.12.1999 - mai 2000, prin reprezentant, precum si Nică Stefan Popa, Ana Mihăilă, Corneliu Virgil Mihăilă si Lucian Spetie, constatându-se lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Părtile prezente, având cuvântul, solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neîntemeiată. Se arată că în legătură cu constitutionalitatea textelor de lege criticate Curtea Constitutională s-a pronuntat prin mai multe decizii, dintre care sunt mentionate Decizia nr. 210 din 26 octombrie 2000 si Decizia nr. 192 din 12 octombrie 2000. Se apreciază că nu există elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 2 martie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 18.518/2000, Judecătoria Sectorului 2, municipiul Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedură penală, precum si ale art. 147 alin. 2 si ale art. 258 din Codul penal, exceptie ridicată de Cecilia Cezara Bebis, Zora Mihaela Mincu si Marian Petrescu într-o cauză penală.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedură penală sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, precum si ale art. 20 alin. (1) din Constitutie, raportate la art. 6 pct. 3 lit. a)-d) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Se arată că, în esentă, potrivit acestor din urmă dispozitii, orice persoană cercetată are dreptul să fie informată în cel mai scurt timp asupra naturii si cauzei acuzatiei, să dispună de timpul si de înlesnirile necesare pregătirii apărării, să se apere singură ori să fie asistată de un apărător, să poată pune întrebări martorilor acuzării si să obtină audierea martorilor apărării în aceleasi conditii. Or, dispozitiile din Codul de procedură penală, criticate ca fiind neconstitutionale, nu stabilesc în sensul acestor prevederi nici o obligatie pentru organul de urmărire penală în materie de apărare, în faza actelor premergătoare.

Cu privire la neconstitutionalitatea prevederilor art. 147 alin. 2 din Codul penal, care defineste notiunea de functionar, si ale art. 258 din acelasi cod, potrivit căruia dispozitiile art. 246-250 din Codul penal se aplică si functionarilor, se sustine că acestea contravin prevederilor art. 72 alin. (3) lit. i) din Constitutie, ce stabilesc că statutul functionarilor publici se reglementează prin lege organică. Se mai arată că, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (3) lit. l) din Constitutie, tot prin lege organică se reglementează si regimul privind raporturile de muncă, sindicatele si protectia sociale. Asa fiind, se apreciază că dispozitiile art. 147 alin. 2 si ale art. 258 din Codul penal sunt neconstitutionale, deoarece anulează distinctia prevăzută de Constitutie între regimul juridic al functionarilor publici si regimul general al raporturilor de muncă.

Judecătoria Sectorului 2, municipiul Bucuresti, exprimându-si opinia, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel se arată că, potrivit dispozitiilor art. 224 din Codul de procedură penală, "actele premergătoare sunt mijloace de investigatie prin care se verifică seriozitatea unei sesizări, precum si existenta sau inexistenta vreunuia dintre cazurile prevăzute în art. 10 din Codul de procedură penală, ori a unui caz de nepedepsire". Se mai arată că actele premergătoare se efectuează tocmai în vederea începerii urmăririi penale si se situează înaintea declansării urmăririi penale, sunt facultative si nu se realizează dacă sesizarea este suficientă pentru a se dispune începerea urmăririi penale. Totodată se apreciază că "în continutul actelor premergătoare intră activităti ce nu au nimic în comun cu formele de realizare a actelor juridice propriu-zise, activităti care sunt asemănătoare cu unele acte procedurale, dar care nu îmbracă haina juridică a acestora, precum si activităti ce au o consacrare procedurală si care nu pot avea loc decât în cazurile si conditiile prevăzute de lege". În sfârsit, se consideră că, întrucât actele premergătoare se limitează numai la actele necesare în vederea începerii urmăririi penale, în cadrul lor nu se pot efectua acte specifice urmăririi penale sau acte care nu sunt necesare pentru începerea urmăririi penale si, cu atât mai mult, nu se pot administra probe, asa cum sustin autorii exceptiei.

Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 147 alin. 2 si ale art. 258 din Codul penal se arată că nici aceasta nu este întemeiată, întrucât "diferentele existente între cele două legi organice cu privire la notiunea de functionar public constituie o chestiune de interpretare si aplicare a legii, respectiv de conflict al legilor în timp si nicidecum o încălcare a Constitutiei".

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată, "întrucât dispozitiile art. 6 alin. 1, art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor art. 24 din Constitutie, iar dispozitiile art. 147 si 258 din Codul penal nu contravin prevederilor art. 72 alin. (3) lit. i) si l) din Constitutie si nu încalcă nici alte prevederi constitutionale". În acest sens, cu privire la sustinerea potrivit căreia exercitiul dreptului la apărare, prevăzut la art. 24 din Constitutie, nu este asigurat si în faza actelor premergătoare, se arată că în mod constant Curtea Constitutională a statuat că prevederile art. 224, ale art. 6 alin. 1 si ale art. 172 alin. 1 din Codul de procedură penală nu contravin dispozitiilor constitutionale mentionate si nici prevederilor art. 6 pct. 3 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 147 alin. 2 si ale art. 258 din Codul penal se apreciază că "existenta unor deosebiri între reglementările cuprinse între două acte normative nu este o problemă de neconstitutionalitate, ci una de interpretare juridică, care excede competentei Curtii Constitutionale". În sprijinul acestor sustineri se mentionează Decizia Curtii Constitutionale nr. 192 din 12 octombrie 2000.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedură penală, precum si ale art. 147 alin. 2 si ale art. 258 din Codul penal.

Dispozitiile din Codul de procedură penală, criticate ca fiind neconstitutionale, au următorul continut:

- Art. 6 alin. 1: "Dreptul de apărare este garantat învinuitului, inculpatului si celorlalte părti în tot cursul procesului penal.";

- Art. 172 alin. 1: "În cursul urmăririi penale, apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală si poate formula cereri si depune memorii. Lipsa apărătorului nu împiedică efectuarea actului de urmărire penală, dacă există dovada că apărătorul a fost încunostintat de data si ora efectuării actului.";

- Art. 224: "În vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare.

De asemenea, în vederea strângerii datelor necesare organelor de urmărire penală pentru începerea urmăririi penale, pot efectua acte premergătoare si lucrătorii operativi din Ministerul de Interne, precum si din celelalte organe de stat cu atributii în domeniul sigurantei nationale, anume desemnati în acest scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, amenintări la adresa sigurantei nationale.

Procesul-verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă."

Dispozitiile art. 147 alin. 2 si ale art. 258 din Codul penal, de asemenea criticate ca fiind neconstitutionale, prevăd:

- Art. 147: "Prin «functionar public» se întelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităti dintre cele la care se referă art. 145.

Prin «functionar» se întelege persoana mentionată în alin. 1, precum si orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.";

- Art. 258: "Dispozitiile art. 246-250 privitoare la functionari publici se aplică si celorlalti functionari, în acest caz maximul pedepsei reducându-se cu o treime."

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin că textele din Codul de procedură penală si cele din Codul penal, mentionate anterior, contravin art. 24 din Constitutie, care prevede: "(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu", precum si dispozitiilor constitutionale ale art. 72 alin. (3) lit. i) si l), potrivit cărora: "(3) Prin lege organică se reglementează: [...]

i) statutul functionarilor publici; [...]

l) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele si protectia socială."

Totodată se mai sustine că sunt încălcate si prevederile art. 20 alin. (1) din Constitutie (care stabilesc că "Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte"), prin raportare la prevederile art. 6 pct. 3 lit. a)-d) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, conform cărora "Orice acuzat are, în special, dreptul:

a) să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o întelege si în mod amănuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse împotriva sa;

b) să dispună de timpul si înlesnirile necesare pregătirii apărării sale;

c) să se apere el însusi sau să fie asistat de un apărător ales de el si, dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justitiei o cer;

d) să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării si să obtină citarea si audierea martorilor apărării în aceleasi conditii ca si martorii acuzării [...]."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională constată că aceasta este neîntemeiată si, în consecintă, urmează să fie respinsă.

I. O primă critică de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedură penală, în legătură cu care se sustine că încalcă prevederile constitutionale ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, precum si pe cele ale art. 20 din Constitutie, prin raportare la dispozitiile art. 6 pct. 3 lit. a)-d) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În sprijinul acestor sustineri se arată, în esentă, că în faza actelor premergătoare, desi împotriva autorilor exceptiei au fost efectuate numeroase activităti specifice urmăririi penale, acestia nu au putut fi asistati de apărător, deoarece nu aveau calitatea de învinuiti sau inculpati. Se mai sustine, de asemenea, că în faza actelor premergătoare au fost administrate probe fără ca autorii exceptiei să fie asistati de apărători si fără să li se aducă la cunostintă învinuirea.

Analizând aceste sustineri, Curtea Constitutională constată că asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedură penală s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 210 din 26 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 5 martie 2001, într-o cauză în care s-a invocat încălcarea acelorasi texte din Constitutie si pe baza, în esentă, a unei argumentări asemănătoare celei din prezentul dosar.

Cu acel prilej, respingând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională a retinut că atât art. 6 alin. 1, cât si art. 172 alin. 1 din Codul de procedură penală transpun în norme procedurale pentru inculpat, învinuit si celelalte părti ale procesului penal, pe tot parcursul procesului penal, principiul constitutional al dreptului de apărare, precum si dreptul acestora de a fi asistati la apărător. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 2 alin. 1 din Codul de procedură penală, "Procesul penal se desfăsoară atât în cursul urmăririi penale, cât si în cursul judecătii, potrivit dispozitiilor prevăzute de lege". Art. 224 din Codul de procedură penală reglementează posibilitatea efectuării unor acte premergătoare începerii procesului penal. Faza actelor premergătoare nu este parte componentă a procesului penal si, într-adevăr, pentru această fază nu este reglementată asigurarea exercitării dreptului la apărare. Este de observat însă că, potrivit prevederilor art. 224 alin. 1 din Codul de procedură penală, actele premergătoare se efectuează "în vederea începerii urmăririi penale".

Începerea urmăririi penale se dispune, de principiu, in rem, atunci când există date cu privire la săvârsirea unei infractiuni, astfel cum prevede art. 228 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit căruia "Organul de urmărire penală sesizat în vreunul din modurile prevăzute în art. 221 dispune prin rezolutie începerea urmăririi penale, când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în miscare a actiunii penale prevăzute în art. 10, cu exceptia celui de la lit. b1)". Începerea urmăririi penale se dispune in personam numai dacă în acelasi timp există suficiente date si cu privire la persoana autorului infractiunii.

Totodată alin. 3 al art. 224 din Codul de procedură penală prevede că " Procesul-verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă". Rezultă deci că în această fază, cu exceptia procesului-verbal mentionat în textul citat, nu pot fi efectuate acte care să constituie mijloace de probă în sensul prevederilor art. 64 din Codul de procedură penală si care să vizeze o anumită persoană, bănuită ca fiind autorul infractiunii.

Curtea a mai retinut că garantarea dreptului la apărare nu se poate asigura în afara procesului penal, înainte de începerea urmăririi penale, când făptuitorul nu are calitatea procesuală de învinuit sau de inculpat. Efectuarea de către organele de urmărire penală a unor acte premergătoare, anterior începerii urmăririi penale, în vederea strângerii datelor necesare pentru declansarea procesului penal, nu reprezintă momentul începerii procesului penal, ci aceste acte se realizează tocmai pentru a se constata dacă sunt sau nu temeiuri pentru începerea procesului penal. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 224 din Codul de procedură penală, procesul-verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă, dreptul la apărare al învinuitului nu poate fi considerat ca fiind încălcat, pentru că acesta are posibilitatea de a-l combate cu alt mijloc de probă.

Sub aspectul criticii potrivit căreia textele din Codul de procedură penală apreciate de către autorii exceptiei ca fiind neconstitutionale încalcă si prevederile art. 20 alin. (1) din Constitutie, prin raportare la art. 6 pct. 3 lit. a)-d) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, Curtea Constitutională a statuat prin aceeasi decizie că art. 6 pct. 3 din conventie reglementează drepturile acuzatului. În sensul acestui articol notiunea de "acuzat" priveste persoana căreia i se impută, formal si explicit sau implicit, prin efectuarea unor acte de urmărire penală îndreptate împotriva sa, săvârsirea unei infractiuni. Potrivit regulilor procedurii penale române asemenea acte se efectuează doar în cursul procesului penal, în conditiile asigurării exercitării dreptului la apărare prevăzut la art. 24 din Constitutie.

Asa fiind, Curtea a respins si sub acest aspect exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Întrucât nu au intervenit împrejurări noi de natură să modifice această jurisprudentă, Curtea Constitutională urmează să respingă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedură penală.

II. Cea de-a doua critică de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 147 alin. 2 si ale art. 258 din Codul penal, în legătură cu care se sustine că încalcă prevederile constitutionale ale art. 72 alin. (3) lit. i) si l).

În esentă, autorii exceptiei sustin că dispozitiile art. 147, precum si ale art. 258 din Codul penal sunt neconstitutionale, întrucât anulează distinctia făcută de Constitutie între regimul juridic al functionarilor publici si regimul general al raporturilor de muncă.

Analizând aceste sustineri, Curtea Constitutională constată că în legătură cu constitutionalitatea prevederilor art. 147 alin. 2 si ale art. 258 din Codul penal Curtea s-a mai pronuntat, si anume prin Decizia nr. 192 din 12 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 9 februarie 2001.

Prin acea decizie, respingând exceptia de neconstitutionalitate, într-o cauză în care s-a invocat încălcarea acelorasi prevederi constitutionale si s-au formulat aceleasi critici ca si în prezentul dosar, Curtea Constitutională a retinut următoarele:
Constitutia nu defineste nici notiunea de "functionar public" si nici pe cea de "alti functionari", definirea si reglementarea statutului acestor categorii de salariati fiind de domeniul legii. Întelesul acestor notiuni este stabilit, pe de o parte, în art. 147 din Codul penal, iar pe de altă parte, în Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici. Deosebirile dintre cele două reglementări legale nu reprezintă însă o problemă de constitutionalitate, ci una de interpretare si de aplicare a legilor, ceea ce excede competentei Curtii Constitutionale, care, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, "[...] nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra întelesului său contrar Constitutiei". Or, asa cum s-a statuat în jurisprudenta constantă a Curtii (de exemplu, prin Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 3 iunie 1998), constitutionalitatea unei dispozitii legale nu poate fi examinată prin raportare la o altă dispozitie legală, ci doar prin raportare la o normă constitutională.

În ceea ce priveste sustinerea potrivit căreia textele de lege criticate contravin prevederilor art. 72 alin. (3) lit. i) si l) din Constitutie, care stabilesc că statutul functionarilor publici si regimul general al raporturilor de muncă se reglementează prin lege organică, prin Decizia nr. 192 din 12 octombrie 2000 Curtea Constitutională a retinut că aceste prevederi constitutionale nu sunt incidente în cauză. Aceasta deoarece atât Codul penal, cât si Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici sunt legi organice. Prin aceeasi decizie s-a mai retinut că art. 258 din Codul penal prevede incriminarea faptelor prevăzute la art. 246-250 din acelasi cod si în cazurile în care autorul nu are calitatea de functionar public, ci este un alt functionar, făcând distinctie doar sub aspectul limitelor pedepsei aplicabile. Stabilirea conditiilor pentru îndeplinirea cerintei de subiect activ calificat în cazul anumitor infractiuni intră în atributiile exclusive ale legiuitorului. De altfel, Curtea Constitutională în jurisprudenta sa (de exemplu, prin Decizia nr. 81 din 15 iulie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 76 din 22 aprilie 1997, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 10 septembrie 1997) a retinut în mod constant că notiunea generală de functionar nu este de nivel constitutional, iar reglementările referitoare la "functionar", inclusiv cele legate de infractiunile săvârsite de functionari, sunt de nivelul legii.

Argumentele ce au fundamentat această solutie îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit motive sau elemente noi care să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi în ceea ce priveste dispozitiile art. 224 din Codul de procedură penală,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedură penală, precum si ale art. 147 alin. 2 si ale art. 258 din Codul penal, exceptie ridicată de Cezara Cecilia Bebis, Zora Mihaela Mincu si Marian Petrescu în Dosarul nr. 18.518/2000 al Judecătoriei Sectorului 2, municipiul Bucuresti.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 mai 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent
Gabriela Dragomirescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind punerea în circulatie a noilor tipuri de pasapoarte românesti

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 28 din Ordonanta Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pasapoartelor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 216/1998,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se stabilesc noile tipuri de pasapoarte românesti prezentate în anexele nr. 1-5.

(2) Punerea în circulatie a noilor tipuri de pasapoarte se face de autoritătile abilitate prin lege, după epuizarea stocului existent la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 2. - (1) Pasapoartele eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, aflate asupra detinătorilor, vor fi retrase treptat din circulatie.

(2) Valabilitatea pasapoartelor prevăzute la alin. (1) nu se mai prelungeste după punerea în circulatie a noilor tipuri de pasapoarte.

Art. 3. - (1) Pentru confectionarea noilor tipuri de pasapoarte se abilitează Secretariatul General al Guvernului, prin Regia Autonomă "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", în calitate de producător, să organizeze licitatie publică internatională, în colaborare cu Ministerul Administratiei Publice, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Finantelor Publice.

(2) Licitatia publică se organizează, în conditiile legii, în vederea desemnării unui furnizor unic care va asigura:

a) confectionarea si livrarea unui prim lot de un milion de pasapoarte simple de tip nou, realizate în conformitate cu cerintele Uniunii Europene, pentru facilitarea integrării României în structurile acesteia;

b) livrarea echipamentelor necesare pentru emiterea si citirea optică a noilor tipuri de pasapoarte;

c) livrarea utilajelor tipografice, tehnologiilor, materiilor prime si materialelor necesare în vederea producerii în România a noilor tipuri de pasapoarte, după epuizarea lotului de un milion de pasapoarte simple prevăzut la lit. a).

Art. 4. - Se aprobă caietul de sarcini si instructiunile de participare la licitatia publică, prevăzute în anexele nr. 6 si 7*).

Art. 5. - Sumele necesare pentru finantarea operatiunilor prevăzute la art. 3 alin. (2) se asigură de furnizorul declarat câstigător în urma licitatiei publice si se restituie acestuia de producător, pe măsura eliberării pasapoartelor către beneficiarii interni.

Art. 6. - (1) Pasapoartele se eliberează titularului după achitarea costului pasaportului, al operatiunilor de emitere a acestuia si a taxelor consulare, stabilite potrivit reglementărilor legale.

(2) Costul pasapoartelor si taxele consulare percepute în lei pentru eliberarea pasapoartelor în tară sau în străinătate se încasează prin unitătile Casei de Economii si Consemnatiuni, prin Banca Comercială Română - S.A. si prin alte bănci abilitate, în baza conventiilor încheiate cu acestea, precum si prin unităti ale trezoreriei statului.

(3) Costul pasapoartelor si taxele consulare percepute în dolari S.U.A. sau în moneda tării de resedintă pentru eliberarea pasapoartelor în străinătate se încasează de către misiunile diplomatice si oficiile consulare, potrivit instructiunilor emise de Ministerul Afacerilor Externe.

(4) Unitătile Casei de Economii si Consemnatiuni, Banca Comercială Română - S.A. si celelalte bănci abilitate, precum si unitătile trezoreriei statului si Ministerul Afacerilor Externe virează costul pasapoartelor în contul Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", iar veniturile realizate din taxele consulare, în lei, la bugetul de stat, potrivit legii. Taxele consulare încasate în valută pentru serviciile prestate în străinătate de misiunile diplomatice si oficiile consulare se retin de Ministerul Afacerilor Externe si se utilizează în regim extrabugetar, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 33/1996 (aprobată si modificată prin Legea nr. 33/1997).

Art. 7. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 8. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 757/1993 privind punerea în circulatie a noilor tipuri de pasapoarte românesti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 26 ianuarie 1994.

 

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministru de interne,
Ioan Rus
Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General
al Guvernului,
Petru Serban Mihăilescu
p. Ministrul afacerilor externe,
Mihnea Motoc,
secretar de stat
Ministrul integrării europene,
Hildegard Carola Puwak
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 9 mai 2001.
Nr. 460.


*) Anexele nr. 6 si 7 se comunică institutiilor interesate.

 

ANEXA Nr. 1

 

TIPUL DE PASAPORT SIMPLU

 

Culoarea copertei:

-Rosu închis

Mărimea:

-125 x 88 mm

Numărul de pagini:

-32

Seria pasaportului:

-Perforată pe toate filele, exclusiv pe fila informatizată

 

-Tipărită pe paginile 3 si 32

Numerotarea paginilor:

-Tipărită în partea de jos a fiecărei pagini

Fila informatizată:

-Prinsă prin coasere în carnet în momentul confectionării

 

-Datele de identitate a titularului (numele, prenumele, data nasterii, locul nasterii, data si organul emitent, data valabilitătii, codul numeric personal-C.N.P.)

 

-Cetătenia

 

-Seria pasaportului

 

-Semnătura titularului

 

-Datele informatizate citibile optic

 

-Fotografia titularului digitalizată direct pe fila informatizată

Protectia filei informatizate:

-Film special multistrat laminabil

Pagini rezervate pentru mentiuni ale autoritătilor române:

-Semne particulare

 

-Domiciliu

 

-Prelungirea valabilitătii

 

-Însotitori

Pagini pentru vize

 

Pagina cuprinzând instructiuni, obligatii

 

Hârtie:

-Specială, filigran, elemente de sigurantă.

 

ANEXA Nr. 2

 

TIPUL DE PASAPORT DIPLOMATIC



Culoarea copertei:

-Neagră

Mărimea:

-125 x 88 mm

Numărul de pagini:

-32

Seria pasaportului:

-Perforată pe toate filele, exclusiv pe fila informatizată

 

-Tipărită pe paginile 3 si 32

Numerotarea paginilor:

-Tipărită în partea de jos a fiecărei pagini

Fila informatizată:

-Prinsă prin coasere în carnet în momentul confectionării

 

-Datele de identitate a titularului (numele, prenumele, data nasterii, locul nasterii, data si organul emitent, data valabilitătii, codul numeric personal C.N.P.)

 

-Cetătenia

 

-Seria pasaportului

 

-Semnătura titularului

 

-Datele informatizate citibile optic

 

-Fotografia titularului digitalizată direct pe fila informatizată

Protectia filei informatizate:

-Film special multistrat laminabil

Pagini rezervate pentru mentiuni ale autoritătilor române:

-Prelungirea valabilitătii

 

-Însotitori

Pagini pentru vize

 

Pagina cuprinzând instructiuni, obligatii

 

Hârtie:

-Specială, filigran, elemente de sigurantă.

 

ANEXA Nr. 3

 

TIPUL DE PASAPORT DE SERVICIU

 

Culoarea copertei:

-Albastru închis

Mărimea:

-125 x 88 mm

Numărul de pagini:

-32

Seria pasaportului:

-Perforată pe toate filele, exclusiv pe fila informatizată

 

-Tipărită pe paginile 3 si 32

Numerotarea paginilor:

-Tipărită în partea de jos a fiecărei pagini

Fila informatizată:

-Prinsă prin coasere în carnet în momentul confectionării

 

-Datele de identitate a titularului (numele, prenumele, data nasterii, locul nasterii, data si organul emitent, data valabilitătii, codul numeric personal C.N.P.)

 

-Cetătenia

 

-Seria pasaportului

 

-Semnătura titularului

 

-Datele informatizate citibile optic

 

-Fotografia titularului digitalizată direct pe fila informatizată

Protectia filei informatizate:

-Film special multistrat laminabil

Pagini rezervate pentru mentiuni ale autoritătilor române:

-Prelungirea valabilitătii

 

-Însotitori

Pagini pentru vize

 

Pagina cuprinzând instructiuni, obligatii

 

Hârtie:

-Specială, filigran, elemente de sigurantă.

 

ANEXA Nr. 4

TIPUL DE PASAPORT CONSULAR

 

Culoarea copertei:

-Verde închis

Mărimea:

-125 x 88 mm

Numărul de pagini:

-12

Seria pasaportului:

-Tipărită pe fiecare pagină în partea de jos

Numerotarea paginilor:

-Tipărită pe fiecare pagină în partea de sus

Pagina cu datele de identificare:

-Fotografia titularului (aplicată pe pagină)

 

-Numele, prenumele, data nasterii, locul nasterii

 

-Organul emitent

 

-Data expirării

Pagini rezervate pentru mentiuni ale autoritătilor române:

-Semne particulare

 

-Semnătura titularului

 

-Domiciliul

 

-Prelungirea valabilitătii

 

-Însotitori

Pagini pentru vize

 

Pagina cuprinzând instructiuni, obligatii

 

Hârtie:

-Specială, filigran, elemente de sigurantă.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 214/2001 privind transmiterea unor imobile, situate în municipiul Bucuresti, din administrarea Regiei Autonome "Locato" în administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat"

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 214/2001 privind transmiterea unor imobile, situate în municipiul Bucuresti, din administrarea Regiei Autonome "Locato" în administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 5 februarie 2001, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

"Art. 1. - (1) Se aprobă transmiterea unui număr de 11 imobile, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome «Locato» în domeniul public al statului si în administrarea Regiei Autonome «Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat»."

2. Alineatul (1) al articolului 2 va avea următorul cuprins:

"Art. 2. - (1) Se aprobă transmiterea unui număr de 40 de imobile, proprietate privată a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din administrarea Regiei Autonome «Locato» în administrarea Regiei Autonome «Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat»."

3. Anexa nr. 1 "Datele de identificare a imobilelor care se transmit din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome «Locato» în domeniul public al statului si în administrarea Regiei Autonome «Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat»" si anexa nr. 2 "Datele de identificare a imobilelor, proprietate privată a statului, care se transmit din administrarea Regiei Autonome «Locato» în administrarea Regiei Autonome «Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat»" se înlocuiesc cu anexele nr. 1 si 2 la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General
al Guvernului,
Petru Serban Mihăilescu
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 9 mai 2001.
Nr. 462.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE
a imobilelor care se transmit din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome "Locato" în domeniul public al statului si în administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat"

 

Nr. crt

Adresa imobilului

Tipul spatiului locativ

Numărul de camere

Suprafata construită desfăsurată

(m2)

Suprafata terenului

(m2)

Strada

Nr.

Sc.

Et.

Ap.

1.

Ionescu Gion

13

-

-

-

Vilă + garaj

8

251

235

2.

Nicolae Bălcescu

35

A

5

10

Apartament

4

153

9,01

3.

Mihai Eminescu

124

B2

2

8

Apartament

4

143

35,55

4.

Mihai Eminescu

124

C

7

15

Apartament

4

185

45,99

5.

Tache Ionescu

1

-

2

5

Apartament

5

115

22,18

6.

Kiseleff

55

Vila 9

P

2

Apartament

5

124

934

7.

Mărăsti

4

-

P

1

Apartament

5

180

111,98

8.

Mărăsti

4

-

2

3

Apartament

5

174

108,14

9.

Calea Victoriei

91-93

B

4

14

Apartament

5

158

610,07

10.

Mihai Eminescu

124

B1

2

8

Apartament

4

165,30

39,89

11.

Argentina

33

m

m

1

Apartament

5

227,20

m

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE
a imobilelor proprietate privată a statului care se transmit din
administrarea Regiei Autonome "Locato" în administrarea Regiei
Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat"

 

Nr. crt

Adresa imobilului

Tipul spatiului locativ

Numărul de camere

Suprafata construită desfăsurată

(m2)

Suprafata terenului

(m2)

Strada

Nr.

Sc.

Et.

Ap.

1.

Ardeleni

1

-

1

5

Apartament

3

64,95

11,50

2.

Ardeleni

1

-

5

24

Apartament

3

64,95

11,50

3.

Nicolae Bălcescu

32 34

-

4

15

Apartament

3

118,42

114,70

4.

Iancu de Hunedoara

66

-

7

54

Apartament

3

70,70

10,86

5.

Iancu de Hunedoara

66

-

7

56

Apartament

4

89,65

13,78

6.

Iancu de Hunedoara

66

-

8

57

Apartament

3

70,70

10,86

7.

Iancu de Hunedoara

66

-

9

59

Apartament

4

89,65

13,78

8.

Iancu de Hunedoara

66

-

9

62

Apartament

4

89,65

13,78

9.

Icoanei

110

-

5

17

Apartament

2

68,65

17,88

10.

Icoanei

110

-

6

21

Apartament

3

98,30

25,61

11.

Icoanei

110

-

7

22

Apartament

2

77,25

20,12

12.

Icoanei

110

-

8

25

Apartament

2

77,25

20,12

13.

Icoanei

110

-

10

32+33

Apartament

5

166,35

18,12

25,22|

14.

Stirbei Vodă

17

-

2

4

Apartament

5

138,65

26,36

15.

Turda

120

-

parter

1

Apartament

3

67,40

9,00

16.

Turda

120

-

1

5

Apartament

3

67,35

8,97

17.

Turda

120

-

3

14

Apartament

4

81,45

10,85

18.

Turda

120

-

4

18

Apartament

4

81,45

10,85

19.

Aurel Vlaicu

147

-

parter

4

Apartament

2

50,25

9,16

20.

Aurel Vlaicu

147

-

1

6

Apartament

2

51,90

6,48

21.

Aurel Vlaicu

147

-

1

49

Apartament

3

65,95

8,23

22.

Aurel Vlaicu

147

-

1

52

Apartament

2

50,30

6,28

23.

Aurel Vlaicu

147

-

3

57

Apartament

3

65,95

8,23

24.

Aurel Vlaicu

147

-

4

61

Apartament

3

65,95

8,23

25.

Aurel Vlaicu

147

-

4

62

Apartament

2

53,10

6,63

26.

Aurel Vlaicu

147

-

4

64

Apartament

2

50,30

6,28

27.

Aurel Vlaicu

147

-

5

67

Apartament

2

53,65

6,69

28.

Aurel Vlaicu

147

-

6

70

Apartament

2

53,10

6,63

29.

Aurel Vlaicu

147

-

6

71

Apartament

2

53,65

6,65

30.

Aurel Vlaicu

147

-

6

72

Apartament

2

50,30

6,28

31.

Alexandru

12

-

-

-

Vilă + garaj

10

571,00

611,35

32.

Avram Iancu

8

-

-

-

Vilă + garaj

6

431,00

657,00

33.

Gen. Ion Florescu

1

-

-

-

Vilă

28

868,00

228,90

34.

Dr. Grigore Mora

39

-

-

-

Vilă + garaj

11

630,00

552,50

35.

Alexandru Philippide

15

-

-

-

Vilă

15

517,00

281,26

36.

Romulus

4

-

-

-

Vilă

12

810,00

591,30

37.

Romulus

6

-

-

-

Vilă

15

683,00

689,00

38.

Sfântul Spiridon

10

-

-

-

Vilă

6

357,00

317,95

39.

Muzeul Zambaccian

17

-

-

-

Vilă

16

642,00

493,23

40.

Prof. Zossima Demarat

8

-

-

-

Vilă

12

522,00

435,30

 

NOTĂ:

Regia Autonomă "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" preia si este tinută de obligatiile contractuale ale Regiei Autonome "Locato" asupra imobilelor prevăzute la pozitiile nr. 31-40.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea modelelor listelor electorale pentru alegerile locale partiale din perioada 2001-2004

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, precum si ale art. 17 si ale art. 104 alin. (1) din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La alegerile locale partiale care vor fi organizate în perioada 2001-2004 se utilizează modelul copiilor de pe listele electorale permanente, precum si modelul listelor electorale speciale, suplimentare si separate, aprobate pentru alegerile locale din anul 2000, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 297/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 20 aprilie 2000.

 

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă

 

Bucuresti, 17 mai 2001.
Nr. 471.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea modelelor proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatelor alegerilor locale partiale din perioada 2001-2004, a modelului certificatului doveditor al alegerii consilierilor locali si a primarilor, precum si a consilierilor judeteni si a modelului adeverintei privind exercitarea dreptului de vot

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 104 alin. (1) din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La alegerile locale partiale din perioada 2001-2004 se utilizează procesele-verbale pentru constatarea rezultatului alegerilor, certificatul doveditor al alegerii consilierilor locali si a primarilor, precum si a consilierilor judeteni si adeverinta privind exercitarea dreptului de vot, ale căror modele sunt stabilite conform Hotărârii Guvernului nr. 337/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 3 mai 2000, si care vor fi adaptate în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul dezvoltării si prognozei,
Gheorghe Romeo Leonard Cazan

 

Bucuresti, 17 mai 2001.
Nr. 472.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea modelelor buletinelor de vot care vor fi folosite la alegerile locale partiale din perioada 2001-2004

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 47 si 48 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La alegerile locale partiale din perioada 2001-2004 se utilizează buletinele de vot ale căror modele sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 295/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 20 aprilie 2000, si care vor fi adaptate în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă

 

Bucuresti, 17 mai 2001.
Nr. 473.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea modelelor stampilelor care vor fi folosite la alegerile locale partiale din perioada 2001-2004

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 104 alin. (1) din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă modelele stampilelor care vor fi utilizate la alegerile locale partiale din perioada 2001-2004, prevăzute în anexele nr. 1-4 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă

 

Bucuresti, 17 mai 2001.
Nr. 474.

 

ANEXA Nr. 1

 

MODELUL
stampilei cu mentiunea "Votat"

NOTĂ:

Stampila se confectionează si se distribuie în judete prin grija Ministerului Administratiei Publice care stabileste si dimensiunea acesteia, potrivit art. 64 alin. (4) din Legea nr. 70/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare.


*) Se înscrie anul în care se desfăsoară alegerile.

 

ANEXA Nr. 2

 

MODELUL
stampilei biroului electoral de circumscriptie comunală, orăsenească,
municipală si de sector al municipiului Bucuresti

 

NOTĂ:

- Tusul pentru stampile va fi de aceeasi culoare pe teritoriul unei circumscriptii electorale judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

- Dimensiunile stampilei se stabilesc de prefect, astfel încât toate datele înscrise să fie lizibile.

- Stampila se confectionează prin grija prefectului.

*) Se înscrie denumirea judetului.
**) Se înscrie denumirea comunei, orasului sau municipiului.
***) Se înscrie cuvântul "sectorul" urmat de numărul acestuia.

 

ANEXA Nr. 3

 

MODELUL
stampilei biroului electoral judetean si al municipiului Bucuresti


NOTĂ:
- Stampila se confectionează prin grija prefectului.
- Dimensiunile stampilei se stabilesc de prefect, astfel încât toate datele înscrise să fie lizibile.


*) Se înscrie denumirea judetului.

 

ANEXA Nr. 4

 

MODELUL
stampilei de control a sectiei de votare


NOTĂ:
- Tusul pentru stampile va fi de aceeasi culoare pe teritoriul unei circumscriptii electorale judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
- Dimensiunile stampilei se stabilesc de prefect, astfel încât toate datele înscrise să fie lizibile.
- Stampila se confectionează prin grija prefectului


*) Se înscrie denumirea judetului.
**) Se înscrie denumirea comunei, orasului sau a municipiului, după caz.
***) Se înscrie numărul sectiei de votare, conform numerotării făcute prin dispozitie a primarului.
****) Se înscrie numărul sectorului.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind asigurarea hârtiei necesare pentru organizarea si desfăsurarea alegerilor locale partiale din perioada 2001-2004

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - La alegerile locale partiale din perioada 2001-2004 cantitatea de hârtie necesară pentru tipărirea buletinelor de vot si a formularelor proceselor-verbale de constatare a rezultatului alegerilor va fi furnizată unitătilor administrativ-teritoriale în care se organizează alegeri, de către Administratia Natională a Rezervelor de Stat.

Art. 2. - (1) Administratia Natională a Rezervelor de Stat va achizitiona din tară cantitatea de hârtie, în functie de necesarul solicitat.

(2) Ministerul Administratiei Publice si Administratia Natională a Rezervelor de Stat vor stabili de comun acord cantitatea de hârtie necesară în vederea organizării alegerilor locale partiale, în functie de numărul unitătilor administrativ-teritoriale în care se organizează alegeri si de numărul de alegători.

 

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă

 

Bucuresti, 17 mai 2001.
Nr. 475.

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE AISGURĂRI DE SĂNĂTATE SI COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

CASA NATIONALĂ A ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

pentru modificarea Normelor privind modul de încasare a contributiilor la asigurările sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 74/2000

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere:

- art. 52 si art. 54 alin. (2) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 5 pct. 1 si art. 7 din Statutul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 29 martie 2001, aprobat prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 37/2001;

- Referatul de aprobare comun nr. 656 din 10 mai 2001 al Directiei juridic si contencios si nr. 137 din 14 mai 2001 al Directiei salarizare, aprobat de directorul general al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul prevederilor art. 18 lit. h) din Statutul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

emite următorul ordin:

 

Art. I. - Normele privind modul de încasare a contributiilor la asigurările sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 74/2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 22 iunie 2000, se modifică după cum urmează:

- Alineatul 3 al literei c) de la punctul 1 din capitolul B va avea următorul cuprins:

"Pentru persoanele fizice care nu sunt asigurate în conditiile prevăzute la lit. a) si b) cota de 7% li se va calcula la nivelul unui salariu minim brut pe tară, stabilit prin hotărâre a Guvernului;"

Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,
prof. univ. dr. Eugeniu Turlea


Bucuresti, 16 mai 2001.
Nr. 322.

 

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE Nr. 323/17 mai 2001

COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

Nr. 1.808/17 mai 2001

 

ORDIN

pentru modificarea art. 57 alin. (3) lit. c) din Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si al presedintelui Colegiului Medicilor din România nr. 269/79/2001

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si presedintele Colegiului Medicilor din România,

în temeiul prevederilor:

- Ordinului presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 37 din 21 martie 2001 privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 29 martie 2001;

- Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, cu modificările si completările ulterioare;

- Legii nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din România, republicată,

emit următorul ordin:

 

Art. I. - Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si al presedintelui Colegiului Medicilor din România nr. 269/79/2001, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 bis din 15 ianuarie 2001, se modifică după cum urmează:

- Litera c) a alineatului (3) al articolului 57 va avea următorul cuprins:

"c) numărul de internări contractat în anul 2001 se stabileste pe baza numărului de internări negociat între casele de asigurări de sănătate si furnizorii de servicii medicale spitalicesti. Negocierea numărului de internări are la bază numărul de internări realizate în anul 2000 de furnizorii de servicii medicale spitalicesti, care poate fi depăsit numai în situatii justificate si bine documentate, cu încadrarea în fondurile aprobate cu această destinatie. Spitalele din reteaua Ministerului Sănătătii si Familiei, la contractarea numărului de internări cu casele de asigurări de sănătate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pe raza administrativ-teritorială în care acestea îsi au sediul, vor avea în vedere numărul de internări aferent asiguratilor, indiferent de casa de asigurări de sănătate judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, la care se virează contributia de asigurări sociale de sănătate. La contractarea numărului de internări cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării Nationale, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti aceste spitale vor avea în vedere numai numărul de internări aferent asiguratilor care virează contributia de asigurări de sănătate la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării Nationale, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti. La contractarea numărului de internări cu Casa de Asigurări de Sănătate a Transporturilor aceste spitale vor avea în vedere numai numărul de internări aferent asiguratilor care virează contributia de asigurări de sănătate la Casa de Asigurări de Sănătate a Transporturilor.

Spitalele din reteaua apărării, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritătii judecătoresti încheie contracte de furnizare de servicii medicale spitalicesti numai cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării Nationale, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti, iar spitalele din reteaua Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei vor încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitalicesti numai cu Casa de Asigurări de Sănătate a Transporturilor, avându-se în vedere la contractare numărul de internări pentru asigurati, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care se virează contributia de asigurări sociale de sănătate pentru acestia.

Modalitatea de decontare a serviciilor medicale spitalicesti furnizate de spitalele din reteaua apărării, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritătii judecătoresti, precum si de spitalele din reteaua Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, asiguratilor pentru care se virează contributia de asigurări de sănătate la casele de asigurări de sănătate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si modalitatea de decontare a serviciilor medicale spitalicesti furnizate de spitalele din reteaua Ministerului Sănătătii si Familiei asiguratilor pentru care se virează contributia la alte case de asigurări de sănătate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, decât cea de pe raza administrativ-teritorială în care spitalele îsi au sediul se vor stabili prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, cu avizul Ministerului Sănătătii si Familiei.

În cazul în care într-un spital se realizează un număr mai mic de internări în unele sectii economiile realizate vor fi utilizate pentru plata unui număr mai mare de internări la nivelul altor sectii din cadrul spitalului, unde aceasta se justifică."

Art. II. - Această modificare este valabilă pentru anul 2001.

Art. III. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

prof. univ. dr. Eugeniu Turlea

Presedintele Colegiului Medicilor din România,
prof. dr. Mircea Cinteză