MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

 

Anul XIII - Nr.110   LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE  Luni, 5  martie 2001

 

SUMAR

 

HOTÂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

            21. - Hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Camerei Deputatilor nr. 45/2000 privind aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor

 

22. - Hotãrâre cu privire la validarea unor mandate de deputati

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 203 din 17 octombrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (4) din  Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãtilor comerciale ce detin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã

 

Decizia nr. 210 din 26 octombrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedurã penalã

 

ORDONANTE SI HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

31. -  Ordonantã de urgentã privind veniturile extrabugetare ale institutiilor publice

 

32. - Ordonantã de urgentã pentru reglementarea unor probleme financiare

 

258. - Hotãrâre privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurãri Sociale

 

259. - Hotãrâre privind recunoasterea Asociatiei Generale a Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi din România ca fiind de utilitate publicã

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

143. - Ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei pentru completarea notei din anexa la Ordinul ministrului transporturilor nr. 777/1999 privind aprobarea tarifelor pentru prestatii si servicii efectuate de Inspectoratul Navigatiei Civile - I.N.C. si de cãpitãniile de port din subordine la navele sub pavilion român si strãin în porturile din România

 

172. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru actualizarea cuantumurilor indemnizatiilor de delegare si de detasare, prevãzute în anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 543/1995 privind drepturile bãnesti ale salariatilor institutiilor publice si regiilor autonome cu specfic deosebit pe perioada delegãrii si detasãrii în altã localitate, precum si în cazul deplasãrii, în cadrul localitãtii, în interesul serviciului, republicatã

 

HOTÃRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 

HOTÃRÂRE

pentru modificarea Hotãrârii Camerei Deputatilor nr. 45/2000

privind aprobarea componeniei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor

 

în temeiul art. 41 din Regulamentul Camerei Deputatilor, republicat,

 

Camera Deputatilor adoptã prezenta hotãrâre.

 

Articol unic. - Hotãrârea Camerei Deputatilor nr. 45/2000 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor, cu modificãrile ulterioare, se

modificã în sensul cã domnul deputat Cornel Stirbei, apartinând Grupului parlamentar al P.N.L., este desemnat în calitatea de membru al Comisiei pentru politicã externã.

 

Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 1 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI

DEPUTATILOR VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 1 martie 2001.

Nr. 21.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 

HOTÃRÂRE

cu privire la validarea unor mandate de deputati

 

În temeiul art. 11 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputatilor, republicat,

 

Camera Deputatilor adoptã prezenta Hoãtrâre.

 

Articol unic. - Se valideazã urmãtoarele mandate de deputat:

- mandatul de deputat al doamnei Oana Manolescu, aleasã la 26 noiembrie 2000, în Circumscriptia electoralã nr. 42 Bucuresti;

- mandatul de deputat al domnului Vasile Ioan Savu, ales la 26 noiembrie 2000, în Circumscriptia electoralã nr. 42 Bucuresti;

- mandatul de deputat al domnului Gheorghe Firczak, ales la 26 noiembrie 2000, în Circumscriptia electoralã nr. 31 Prahova.

 

Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 1 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 1 martie 2001.

Nr. 22.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITIITIONALE

 

CUFCTEA CONSTITUTIONALÃ

 

DECIZIA Nr. 203

din 17 octombrie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (4)

din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãtilor comerciale ce detin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã

 

Ioan Muraru - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozskár Gábor- judecãtor

Nicolae Popa - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Florin Bucur Vasilescu - judecãtor

Romul Petru Vonica - judecãtor

Paula Pantea - procuror

Cristina Radu - magistrat-asistent

 

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãtilor comerciale ce detin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã, exceptie ridicatã de Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana în Dosarul nr. 2.454/COM/2000 al Curtii de Apel Timisoara Sectia comercialã si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc pãrtile (Societatea Comercialã "Horticola" - S.A. Horia si Fondul Proprietãtii de Stat), fatã de care procedura de citare este legal indeplinitã.

Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea exceptiei ca fiind neintemeiatã, considerând cã prevederile art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãtilor comerciale ce detin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã nu contravin dispozitiilor art. 41 alin. (2) din Constitutie.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 20 aprilie 2000, pronunatã în Dosarul nr. 2.454/COM/2000, Curtea de Apel Timisoara Sectia comercialã si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãtilor comerciale ce detin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã, exceptie ridicatã de Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine cã art. 3 alin. (4) din  Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 198/1999 incalcã prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutie, întrucât prin diminuarea capitalului social al societãtilor comerciale agricole cu valoarea terenurilor agricole si a celor aflate permanent sub luciu de apã i se produce un prejudiciu corespunzãtor actiunilor aferente valorii acestor terenuri. Se aratã cã, potrivit att. 3 din Hoãtrârea Guvernului nr. 746/1991, "Capitalul sociat al societãtilor comerciale (...) se majoreazã cu valoarea de patrimoniu a terenurilor agricole atlate în proprietatea acestora”, si cã textul de lege a cãrui neconstitutionalitate se invocã prevede cã aceste terenuri "nu fac parte din capitalul social al societãtilor comerciale (... )". Print urmare, scoaterea terenurilor agricole din capitalul social reduce valoarea acestuia si, în mod implicit, numãrul actiunilor detinute de Societatea de Investitii Financiare Bãnat-Crisana, fiind astfel lezat dreptul sãu de proprietate.

Curtea de Apel Timisoara - Sectia comercialã si de contencios administrativ, exprimându-si opinia, apreciazã cã exceptia ridicatã nu este întemeiatã, întrucât prin scoaterea din capitalul social a terenurilor agricole numãrul actiunilor nu s-a redus, ci s-a diminuat valoarea acestora cu valoarea terenurilor agricole restituite proprietarilor cãrora li s-a întocmit titlu de proprietate, în acord cu prevederile constitutionale care ocrotesc dreptul de proprietate.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate ridicatã este neîntemeiatã, întrucât dispozitiile art. 3 alin. (4) din  Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 198/1999 "nu aduc atingere dreptului de proprietate privatã, garantat de art. 41 din Legea fundamentalã, acestea concretizând optiunea politicii statului în privinta reformei ecoriomice si strategiei de privatizare". Se mai aratã cã Hotãrârea Guvernului nr. 746/1991 a prevãzut majorarea capitalului social doar cu valoarea acelor terenuri care constituiau proprietatea societãiilor comerciale, iar art. 75 din Legea privatizãrii societãtilor comerciale nr. 58/1991 a exclus în mod expres din capitalul social valoarea terenurilor apartinãnd persoanelor fizice, acitionari în temeiul prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor; concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele;

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3 alin. (4) din  Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizare a societãtilor comerciale ce detin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã, publicatã în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 13 decembrie 1999, care au urmãtorul cuprins: "Terenurile agricole si terenurile aflate permanent sub luciu de apã nu fac parte din capitalul social al societãtilor comerciale prevãzute la art. 1 si2."

Art. 1 din  Ordonantã prevede: "Prezenta ordonantã de urgentã stabileste cadrul juridic prvind privatizarea societãtilor comerciale agricole, care detin în exploatare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã, constituite în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitãtilor economice de stat ca regii autonome si societãti comerciale, precum si regimul concesionãrii terenurilor proprietate publicã si privatã a statului, aflate în exploatarea acestor societãti." De asemenea, art. 2 din aceeasi ordonantã precizeazã: “Prevederile prezentei ordonante de urgentã se aplicã si societãtilor comerciale rezultate din divizarea sau fuziunes societãtilor comerciale mentionate la art. 1, cãre delin în exploatare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine cã textul de lege criticat contravine prevederilor art. 41 alin. (2) teza întâi din Constitutie, potrivit cãrora “Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular”.

Examinând textul de lege criticat, Curtea retine cã acesta nu dispune anumite mãsuri ce urmeazã sã fie luate în viitor, ci face o simplã constatare în sensul ca “Terenurile agricole si terenurile aflate permanent sub luciu de apã nu fac parte din capitalul social (..)”. În alin. (2) al art. 3 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 198/1999 se aratã cã "Fac parte din capitalul social al societãtilor comerciale (... ) terenurile pentru care societãtile comerciale au obtinut certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului de incintã, eliberat de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei (…).

Textul de lege criticat nu afecteazã dreptul de proprietate al vreunui titular. Autorul exceptiei nu a avut niciodatã drept de proprietate asupra terenurilor. El detine un pachet de actiuni care îi conferã un drept de creantã asupra patrimoniului societãtii comerciale, iar nu un drept de proprietate asupra bunurilor acesteia. Curtea nu poate primi nici sustinerea cã autorul exceptiei suferã o pagubã materialã prin diminuarea valorii actiunilor datoritã neîncluderii în capitalul social a terenurilor agricole. Potrivit prevederilor Legii privatizãrii societãtilor comerciale nr. 58/1991, actiunile

corespunzãtoare capitalului social al fiecãrei societãti comerciale au fost repartizate procentual între Fondul Proprietãtii de Stat si fostele Fonduri ale Proprietãtii Private, antecesorii Societãtilor de Investitii Financiare. Repartizarea procentualã a actiunilor societãtilor comerciale rãmâna identicã, indiferent de orice modificare a valorii capitalului social.

Curtea mai constatã cã din punct de vedere legal terenurile agricole si cele aflate permanent sub luciu de apã nu au fost niciodatã incluse în capitalul social al societãtilor coinerciale agricole. Desi prin Legea nr. 75/1990 privind reorganizarea unitãtilor economice de stat ca regii autonome si societãti comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, lege preconstitutionalã, societãtile comerciale constituite prin transformarea unitãtilor economice de stat au preluat tot patrimoniul acestora, iar la art. 20 alin. 2 din aceeagi lege s-a prevãzut cã "Bunurile din patrimoniul societãtii comerciale sunt proprietatea acesteia, cu exceptia celor dobândite cu alt titlu”, totusi terenurile agricole nu puteau intra în componenta patrimoniului societãtilor comerciale, întrucât situatia juridicã a acestora, reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate asupra lor urmau sã fie reglementate prin acte normative ulterioare. De altfel, Parlamentul adoptase anterior, la 31 iulie 1990, Legea nr. 9 privind interzicerea temporarã a înstrãinãrii terenurilor prin acte intre vii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 1 august 1990.

Într-adevãr, pentru reglementarea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, precum si a situatiei juridice a acestor terenuri au fost adoptate succesiv numeroase alte acte normative, cum sunt: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998; Legea arendãrii nr. 16/1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 7 aprilie 1994, modificatã si completatã prin Legea nr. 58/1995 si prin Legea nr. 65/1998, Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridicã a terenurilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998; Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

 

CURTEA

 

În numele legii

 

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãtilor comerciale ce detin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã, exceptie ridicatã de Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana în Dosarul nr. 2.454/COM/2000 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia comercialã si de contencios administrativ.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 17 octombrie 2000.

 

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. Ioan Muraru

Magistrat-asistent,

Cristina Radu

 

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

 

DECIZIA Nr.210

din 26 octombrie 2000

referitoare la exceptia de neconstitufionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedurã penalã

 

Lucian Mihai     - presedinte

Costicã Bulai    - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Ioan Muraru - judecãtor

Nicolae Popa   - judecãtor

Lucian Stângu   - judecãtor

Florin Bucur Vasilescu - judecãtor

Romul Petru Vonica      - judecãtor

Iuliana Nedelcu – procuror

 Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se aflã pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedurã penalã, exceptie ridicatã de Marta Toader si Oprea Voinea în Dosarul nr. 242/R/2000 al Tribunalului Teleorman - Sectia penalã.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publicã din 21 septembrie 2000 si au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 26 septembrie 2000 si apoi la 10 octombrie 2000, 17 octombrie 2000, 24 octombrie 2000 si 26 octombrie 2000.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 16 mai 2000, pronuntatã în Dosarul nr. 242/R/2000, Tribunalul Teleorman - Sectia penalã a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedurã penali, exceptie ridicatã de Marta Toader si Oprea Voinea într-o cauzã penalã.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine cã dispozitiile art. 224, ale art. 6 alin. 1 si ale art. 172 alin. 1 din Codul de procedurã penalã nu asigurã persoanelor cercetate, în faza efectuãrii actelor premergãtoare începerii urmãririi penale, excercitarea dreptului la apãrare, încãlcându-se astfel art. 24 alin. (1) si art. 20 din Constitutie, precum si prevederile art. 6 pct. 3 lit. a)-d) din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale. În motivarea acestei sustineri, se aratã cã "în faza actelor premergãtoare se pot administra orice mijloace de probã în secret, fãrã ca acuzatul sã ia cunostintã oficial despre faptele ce i se imputã", precum si cã, în aceeasi fazã, "persoanei cercetate, împotriva cãreia se administreazã probe în acuzare, nu-i este garantat dreptul la apãrare, intrucât formal nu are calitatea de invinuit si nici de inculpat".

Tribunalul Teleorman - Sectia penalã, exprimându-si opinia, apreciazã câ exceptia ridicatã este nefondatã, întrucât "în aceastã fazã premergãtoare, organului de urmãrire penalã nu-i revine obligatia sã asigure asistentã juridicã fãptuitorului si nici sã-i aducã la cunostintã acest drept" si "nimic nu-l împiedicã pe fãptuitor sã solicite organului de urmãrire penalã sã fie ascultat în prezenia unui avocat".

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sãu de vedere, considerã cã exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiatã. În acest sens, cu privire la sustinerile referitoare la încãlcarea art. 24 din Constitutie, se aratã cã dreptul la apãrare "cuprinde totalitatea drepturilor gi regulilor procedurale care oferã persoanei posibilitatea de a se apã va împotriva acuzatiilor ce i se aduc si posibilitatea folosirii unui avocat" gi cã "atãt art. 6 alin. 1, cât si art. 172 alin. 1 nu fac altceva decât sã transpunã în Codul de procedurã penalã garantiile constitutionale mentionate mai sus, prin acordarea posibilitãtii pãrtilor de a avea garantat, pe tot parcursul procesului penal, dreptul la apãrare si de a beneficia, în cursul urmãririi penale, de un avocat". Cu raportare la acelasi text constitutional se mai aratã cã "prin simpla instituire a posibilitãtii efectuãrii, în vederea începerii urmãririi penale, a unor acte premergãtoare", art. 224 din, Codul de procedurã penalã "nu este de naturã a aduce atingere dreptului la apãrare, atâta timp cât acesta este pe deplin respectat în cursul procesului penal - actele premergãtoare efectuându-se în vederea începerii urmãririi penale, deci înaintea începerii procesului penal". În legãturã cu sustinerile privind încãlcarea pct. 3 al art. 6 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului gi a libertãtilor fundamentale, se aratã cã aceste prevederi impun "existenta unei notificãri din partea autoritãiilor cu.privire la imputarea sãvârsirii unei infraciiuni", sens în care "este suficientã luarea unor mãsuri care sã presupunã existenta unei astfel de imputãri", cum ar putea fi, de exemplu, "perchezitionarea unei persoane sau a domiciliului unei persoane, confiscarea anumitor bunuri, cererea de ridicare a imunitãtii parlamentare, mandatul unui judecãtor de punere sub sechestru a unei clãdiri, arestarea unei persoane, începerea urmãririi penale etc.". În acest sens se invocã si jurisprudenia Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

 

CURTEA

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, sustinerile pãrtii prezente si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedurã penalã, al cãror continut este urmãtorul:

- Art. 6 alin: 1 : “Dreptul de apãrare este garantat învinuitutui, inculpatului si celorlalte pãrti în tot cursul procesului penal”;

- Art. 172. alin. 1: "În cursul urmãririi penale, apãrãtorul învinuitului sau inculpatului are dreptul sã asiste la efectuarea oricãrui act de urmãrire penalã si poate formula czreri si depune memorii. Lipsa apãrãtorului nu împiedicã efectuarea aclului de urmãn de penalã dacã existã dovada cã apãrãtorul a fost încunostiinat de data si ora efectuãrii actului.”;

- Art. 224: "În vederea începerii urmãririi penale, organul de urmãrire penalã poate efectua acte premergãtoare.

De asemenea în vederea strângerii Datelor necesare organetor de urmãrire penalã pentru începerea urmãririi penale, pot efectua acte premergãtoare si lucrãtorii operativi din Ministerul de Interne, precum si din celelalte organe de stat cu atributii în domeniul sigurantei nationate, anume desemnati în acest scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, amentntãri la adresa sigurantei nationale.

Procesul-verbal prin care se constatã efectuarea unor acte premergãtoare poate constitui mijloc de probã. "

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin cã aceste texte din Codul de procedurã penalã contravin art. 24 din Constitutie, care prevede: "(1) Dreptul la apãrare este garantat.

(2) În tot cursul procesutui, pãrtile au dreptul sã fie asistate de un avocat, ates sau numit din oficiu."

Totodatã se aratã cã sunt încãlcate si dispozitiile art. 6 pct. 3 lit. a)-d) din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, potrivit cãrora: "Orice acuzat are, în special, dreptul:

a) sã fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbã pe care o înlelege si în mod amãnuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse împotriva sa;

b) sã dispunã de timpul si înlesninre necesare pregãtirii apãrãrii sale:

c) sã se apere el însusi sau sã fie asistat de un apãrãtor ales de el si, dacã nu dispune de mijloacele necesare pentru a plãti un apãrãtor, sã poatã li asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu atunci când interesele justitiei o cer;

d) sã întrebe sau sã solicite audieieã martorilor acuzãrii si sã oblinã citarea si audierea martorilor apãrãrii în aceleasi conditii ca si martorii acuzãrii (...)."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicatã, Curtea Constitutionalã constatã cã, în esentã, autorii exceptiei de neconstitutionalitate criticã dispozitiile art. 6 alin, 1 si ale art. 172 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, întrucãt acestea limiteazã exercitiul dreptului la apãtare al invinuitului si al inculpatului, asigurându-l doar pe parcursul procesului penal, iar nu si în faza premergãtoare procesului, desi, în temeiul art. 224 din acelasi cod, organut de urmãrire penalã efectueazã numeroase acte de cercetare anterior declansãrii procesului penal. Se sustine cã organul de urmãrire penalã nu este obligat sã încunostinteze persoana cercetatã în legãturã cu actele premergãtoare si nici sã asigure acesteia exercitarea dreptului la apãrare si asistarea apãrãtorului la efectuarea acestor acie. În consecintã, se apreciazã cã aceste texte din Codul de procedurã penalã contravin art. 24 din Constitutie si art. 6 pct. 3 lit. a)-d) din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale.

I. În legãturã cu sustinerea potrivit cãreia dispozitiile legale criticate încalcã prevederile art. 24 din Constitutie, Curtea Constitutionalã constatã cã, dimpotrivã, atât art. 6 alin. 1, cât si art. 172 alin. 1 din Codul de procedurã penalã transpun în norme procedurale, pentru inculpat, învinuit si celelalte pãrii ale procesului penal, pe tot parcursul acestuia, principiul constitutional al dreptului la apãrare, precum si dreptul acestora de a fi asistati de apãrãtor.

Curtea constatã, de asemenea, cã, în conformitate cu dispozitiila art. 2 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, “Procesul penal se desfãsoarã atât în cursul urmãririi penale cât si în cursul judecãtii, potrivit dispozitiilor prevãzute de lege”. Art. 224 din Codul de procedurã penalã reglementeazã posibilitatea efectuãrii unor acte premergãtoãre începerii procesului penal. Faza actelor premergãtoare nu este parte componentã a procesului penal si într-adevãr pehtru aceastã fazã nu este reglementatã asigurarea exercitãrii dreptului la apãrare. Este de observat însã cã, potrivit prevederilor art. 224 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, actele premergãtoare se efectueazã în vederea începerii urmãririi penale".

Începerea urmãririi penale se dispune, de principiu, in rem, atunci când existã date cu privire la sãvârsirea unei infractiuni, astfel cum prevede art. 228 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãruia “Organul de urmãrire penalã sesizat în vreunul din modurile prevãzute în art. 228 dispune prin rezolutie începerea urmãririi penale, când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergãtoare electuate nu rezultã vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în miscare a actiunii penale prevãzute m art. 10, cu exceptia celui de la lit. b¹)". Începerea urmãririi penale se dispune în personam numai dacã în acelasi timp existã suficiente date si cu privire la persoana autorului infractiunii.

Totodatã alin. 3 al art. 224 din Codul de procedurã penalã prevede cã "Procesul-verbal prin care se constatã efectuarea unor acte premergãtoare poate constitui mijloc de probã”. Rezultã deci cã în aceastã fazã, cu exceptia procesului-verbal mentionat în textul citat, nu pot fi efectuate acte care sã constituie mijloace de probã în sensul prevederilor art. 64 din Codul de procedurã penalã si care sã vizeze o anumitã persoanã, bãnuitã ca fiind autorul infractiunii.

De altfel, asupra constitutionalitãtii dispozitiilor art. 6 din Codul de procedurã penalã, prin raportare la art. 24 din Constitutie, Curtea Constitutionalã s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 141 din 5 octombrie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 30 noiembrie 1999. Prin aceastã decizie, respingând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea a retinut cã "garantarea dreptului la apãrare nu se poate asigura în afara procesului penal, înainte de începerea urmãririi penale, când fãptuitorul nu are calitatea procesualã de învinuit sau inculpat. [...] Efectuarea de cãtre organele de urmãrire penalã a unor acte premergãtoare, anterior începerii urmãririi penale, în vederea strângerii datelor necesare declansãrii procesului penal, nu reprezintã momentul începerii procesului penal si se efectueazã tocmai pentru a se constata dacã sunt sau nu temeiuri pentru începerea procesului penal". S-a mai retinut cã,desi "în conformitate cu prevederile art. 224 din Codul de procedurã penalã, procesul-verbal prin care se constatã efectuarea unor acte premergãtoare poate constitui mijloc de probã, dreptul la apãrare al invinuitului nu poate fi considerat ca fiind încãlcat, pentru cã acestã are posibilitatea de a-l combate cu alt mijloc de probã".

Asa fiind si întrucât nu au intervenit imprejurãri noi de naturã sã modifice aceastã jurisprudentã, Curtea Constitutionalã urmeazã sã respingã exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedurã penalã, cu raportare la prevederile art. 24 din Constitutie.

II. De asemenea, Curtea Constituiionalã constatã cã este neîntemeiatã si cea de a doua criticã de neconstitutionalitate referitoare la încãlcarea prevederilor art. 6 pct. 3 lit. a)-d) din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale.

Examinând aceastã criticã, Curtea retine cã art. 6 pct. 3 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale reglementeazã drepturile acuzatului. În sensul acestui articol, notiunea "acuzat" priveste persoana cãreia i se imputã, formal si explicit sau implicit, prin efectuarea unor acte de urmãrire penalã îndreptate impotriva sa, sãvârsirea unei infractiuni. Asa cum s-a arãtat si anterior, potrivit regulilor procedurii penale române, asemenea acte se efectueazã doar în cursul procesului penal, în conditiile asigurãrii exercitãrii dreptului la apãrare prevãzut la art. 24 din Constitutie.

Fatã de cele arãtate Curtea retine cã textele de lege criticate nu aduc atingere dreptului la apãrare nici prin raportarea lor la prevederile art. 6 pct. 3 lit. a)-d) din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, prevederi aplicabile potrivit dispozitiilor art. 20 din Constitutie, exceptia de neconstitutionalitate urmând sã fie respinsã si sub acest aspect.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA

 

În numele legii

 

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din

Codul de procedurã penalã, exceptie ridicatã de Marta Toader si Oprea Voinea în Dosarul nr. 242/R/2000 al Tribunalului Teleorman - Sectia penalã.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 26 octombrie 2000.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu

 

ORDONANTE SI HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUIROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMANIEI

 

ORDONANTÃ DE URGENTÃ

privind veniturile extrabugetare ale institutiilor publice

 

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptã prezenta ordonantã de urgentã.

 

Art. 1. - Disponibilitãtile institutiilor publice finantate integral din venituri extrabugetare neregularizate la finele anului 2000, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2000 nr. 76/2000, cu bugetul de stat sau cu bugetele locale, dupã caz, rãmân la dispozitia acestora si se utilizeazã cu aceeasi destinatie în cursul anului 2001.

Art. 2. - (1) Începând cu anul 2001, lit. e) a alin. (1) al art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicatã, cu modificãrile si complefãrile ulterioare, îsi înceteazã aplicarea.

(2) Începând cu anul 2001, lit. b) a alin. (2) al art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, va avea urmãtorul cuprins:

"b) institutiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile extrabugetare si disponibilitãtile realizate si utilizate, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finantele publice si Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale, cu modificãrile si completãrile ulterioare, dacã legea nu prevede altfel;"

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

 

Bucuresti, 26 februarie 2001.

Nr. 31.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTÃ DE URGENTÃ

pentru reglementarea unor probleme financiare

 

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptã prezenta Ordonantã de urgentã.

 

Art.l. - (1) Sursele prevãzute la art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 22/1992 privind finantarea ocrotirii sãnãtãtii, aprobatã prin Legea nr. 114/1992, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si majorãrile de întârziere constituie venituri ale bugetului de stat, cu exceptia contributiei lunare a pãrintilor sau a tutorilor legali pentru întretinerea copiilor în crese, care reprezintã venituri ale bugetelor locale.

(2) Din bugetul de stat se alocã fonduri pentru finantarea programelor nationale de sãnãtate, precum si a cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor sanitare publice finantate integral de la bugetul de stat.

Art.II. - (1) Sursele prevãzute la art. 53 alin. (1) (it. a), b), c) si d) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specialã si încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si penalitãtile si majorãrile de întârziere constituie venituri ale bugetului de stat.

(2) Din bugetul de stat se alocã transferuri câtre bugetele locale pentru sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului si a persoanelor adulte cu handicap si fonduri pentru celelalte cheltuieli stabilite în conditiile legii.

Art.III. - (1) Comisionul perceput pentru prestarea serviciilor vamale potrivit prevederilor Legii nr. 8/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unitãti vamale, cu modificãrile si completãrile ulterioare, constituie venituri cu destinatie specialã ale bugetului de stat.

(2) Cheltuielile de capital aferente punctelor de control pentru trecerea frontierei si celorlalte

unitãti vamale, precum si celelalte cheltuieli, stabilite în conditiile legii, se suportã de la bugetul de stat, în limita veniturilor încasate potrivit alin. (1).

Art.IV. - (1) Sursele prevãzute la art. 3 din  Ordonanta Guvernului nr. 8/1998 privind constituirea Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului, modificatã si completatã prin  Ordonanta Guvernului nr. 43/1998 si ulterior aprobatã si modificatã prin Legea nr. 23/2000; precum si penalitãtile si majorãrile de întârziere constituie venituri ale bugetului de stat.

(2) Veniturile realizate din vânzarea actiunilor emise de societãtile comerciale din turism urmeazã regimul veniturilor din privatizare stabilit în conditiile legii.

(3) Din bugetul de stat se asigurã fonduri pentru finantarea programelor de promovare si dezvoltare a turismului si a altor actiuni, aprobate în conditiile legii.

Art. V. - (1) Sursele prevãzute la art. 2 din  Ordonanta Guvernului nr. 47/1998 privind constituirea si utilizarea Fondului special al aviatiei civile, precum si penalitãtile si majorãrile de întârziere constituie venituri cu destinatie specialã ale bugetului de stat.

(2) Din bugetul de siat se asigurã cheltuieli cu destinatie specialã pentru finantarea de actiuni si lucrãri stabilite prin programe aprobate în conditiile legii si transferuri cãtre bugetele locale pentru aeroporturi de interes local, în limita veniturilor încasate potrivit alin. (1).

Art. VI. - (1) Sursele prevãzute la art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 75/1999 privind constituirea Fondului special de sustinere a învãtãmântului de stat, precum si penalitãtile si majorãrile de întârziere constituie venituri ale bugetului de stat.

(2) Veniturile prevãzute la alin. (1) vor contribui, alãturi de alte surse ale bugetului de stat, la finantarea actiunii de învãtãmânt.

Art. VII. - (1) Sursele prevãzute la art. 2 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiintarea si utilizarea Fondului national de solidaritate, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si penalitãtile si majorãrile de întârziere constituie venituri ale bugetului de stat.

(2) Veniturile încasate de la începutul anului 2001 la Fondul national de solidaritate se vireazã la bugetul de stat în termenul prevãzut la art. X alin. (1) din prezenta  Ordonantã de urgentã.

(3) Din bugetul de stat se asigurã fonduri pentru finatiarea actiunilor prevãzute si aprobate în conditiile Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 118/1999, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. VIII. - (1) Ordonanta Guvernului nr. 96/1999 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente si instalatii industriale se abrogã.

(2) Veniturile virate în anul 2001 la fondul special mentionat la alin. (1) se restituie agentilor economici de la care s-au încasat.

(3) Disponibilitãtile Fondului special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente si instalatii industriale existente la 31 decembrie 2000 si preiau în contul de disponibilitãti ale Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic.

Art.IX. - (1) Sumele datorate de contribuabili se varsã la bugetul de stat, iar regularizarea eventualelor sume virate necuvenit cãtre fondurile mentionate în prezenta ordonantã de urgentã se efectueazã cu bugetul de stat.

(2) Eventualele cheltuieli angajate în conditiile legii pe seama fondurilor speciale mentionate în prezenta  Ordonantã de urgentã se efectueazã din bugetul de stat.

(3) Începând cu anul 2001 veniturile prevãzute la alin. (1) urmeazã regimul juridic al creantelor bugetului de stat.

(4) Controlul stabilirii si virãrii sumelor datorate bugetului de stat se exercitã de Ministerul Finantelor Publice si unitãtile sale teritoriale prin organele de control fiscal.

Art. X. - (1) În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, Guvernul va aproba norme metodologice pentru reglementarea unitarã a termenelor si procedurilor privind administrarea sumelor datorate bugetului de stat, potrivit prezentei ordonante de urgentã.

(2) Predarea-primirea exercitãrii atributiilor privind stabilirea, constatarea, controlul, urmãrirea si încasarea sumelor datorate bugetului de stat, potrivit prezentei ordonante de urgentã, inclusiv majorãrile de întârziere, penalitãtile si amenzile, se etectueazã prin protocol încheiat între Ministerul Finanitelor Publice si fiecare ordonator principiul de credite care administreazã fondurile prevãzute la art. I-VIII, în termen de 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea 1, a prezentei ordonante de urgentã.

(3) Pânã la aprobarea normelor metodologice prevãzute la alin. (1) declararea si plata sumelor datorate de contribuabili la bugetul de stat se vor face la organele fiscale teritoriale la care sunt înregistrati ca plãtitori de impozite si taxe, potrivit procedurilor prevãzute în actele normative care le reglementeazã.

Art. XI. - (1) Prevederile legale referitoare la disponibilitãtile fondurilor mentionate în prezenta ordonantã de urgentã se abrogã.

(2) Disponibilitãtile din anii precedenti ale fondurilor speciale mentionate în prezenta ordonantã de urgentã, existente la data de 31 decembrie 2000, se utilizeazã pentru acoperirea deficitelor bugetului asigurãrilor sociale de stat inregistrate din anii precedenti.

Art. XII. - Alineatul (1) al articolului 170 din Legea învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 170. - (1) Finantarea învãtãmântului de stat se asigurã din fonduri publice, în limita a cel putin 4% din produsul intern brut, în concordantã cu urmãtoarele cerinte:

a) considerarea dezvoltãrii învãtãmântului ca o prioritate nationalã, pentru pregãtirea resurselor umane la nivelul standardelor internationale;

b) profesionalizarea resurselor umane în concordantã cu diversificarea pietei muncii;

c) dezvoltarea învãtãmântului superior si a cercetãrii stiintifice universitare pentru integrare la vãrf în viata stiintificã mondialã."

Art. XIII. - (1) Începând cu anul 2001 finantarea institutiilor de învãtãmânt preuniversitar de stat se asigurã din bugetele locale ale unitãtilor administrativ-teritoriale pe a cãror razã acestea îsi desfãsoarã activitatea, cu exceptia cheltuielilor privind:

a) componenta localã aferentã proiectelor de reformã aflate în derulare la data de 31 decembrie 2000, cofinantate de Guvernul României si organismele financiare internationale, precum si rambursãrile de credite externe, plãtile de dobânzi si comisioane la creditele externe aferente proiectelor respective;

b) facilitãtile acordate elevilor privind transportul pe calea feratã si cu metroul;

c) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum si bursele pentru elevii strãini si etnicii români din afara granitelor tãrii;

d) organizarea examenelor, concursurilor si olimpiadelor nationale;

e) perfectionarea pregãtirii profesionale a cadrelor didactice.

(2) Cheltuielile prevãzute la alin. (1) lit. b), precum si cheltuielile afererite facilitãtilor acordate studentilor privind transportul pe calea feratã si cu metroul se finanteazã prin bugetul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei, iar cele prevãzute la lit. a), c), d) si e), prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetãrii.

(3) Cheltuielile privind cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic si inspectoratele scolare se finanteazã de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

(4) Cheltuielile efectuate de la bugetul de stat, începând cu data de 1 ianuarie 2001, pentru finantarea institutiilor de învãtãmãnt preuniversitar de stat se regularizeazã cu bugetele locale, dupã aprobarea legii bugetului de stat pe anul 2001.

(5) În termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei ordonante de urgentã în Monitorul Oficial al României, Partea I, la propunerea Ministerului Educatiei si Cercetãrii, Ministerului Administratiei Publice si Ministerului Finantelor Publice Guvernul va aproba norme metodologice pentru finantarea învãtãmântului preuniversitar de stat.

Art. XIV. - Articolul 3 din Ordonanta Guvernului nr. 8/1997 privind stimularea cercetãrii stiintifice, dezvoltãrii tehnologice si inovãrii, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 95/1998, cu modificãrile ulterioare, se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 3. - Din bugetul de stat se alocã fonduri pentru actiuni finantate pe bazã de programe, precum si pentru celelalte cheltuieli stabilite în conditiile legii, asigurãndu-se în perioada urmãtoare o crestere a acestora în concordantã cu tendintele înregistrate în tãrile din Uniunea Europeanã."

Art. XV. - Alineatul (1) al articolului 25 din Legea nr. 16/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 25. - (1) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Consiliului National al Persoanelor Vârstnice si ale consiliilor judetene ale persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului Bucuresti, se asigurã din: donatii, sponsorizãri, alte activitãti nonprofit, realizate în conditiile legii, precum si din transferuri de la bugetul de stat care se prevãd în bugetul Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale."

Art. XVI. - Prevederile prezentei ordonante de urgentã se aplicã începãnd cu anul 2001 si orice dispozitii contrare se abrogã.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

 

Bucuresti, 26 februarie 2001.

Nr. 32.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Pensii

si Alte Drepturi de Asigurãri Sociale

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 141 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile ulterioare,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Art. 1. - Se aprobã Statutul Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurãri Sociale, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 1.065/2000 privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurãri Sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 17 noiembrie 2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul muncii si solidaritãtii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

 

Bucuresti, 22 februarie 2001.

Nr. 258.

 

ANEXÃ

 

STATUTUL

Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurãri Sociale

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Casa Nationalã de Pensii si Alte Drepturi de Asigurãri, Sociale, denumitã în continuare CNPAS, institutie publicã autonomã de interes national, cu personalitate juridicã, este organ de specialitate al administratiei publice centrale care administreazã si gestioneazã sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, în vederea aplicãrii politicilor si programelor în domeniu ale Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale.

(2) Sediul CNPAS este în municipiul Bucuresti.

Art. 2. - (1) CNPAS are în subordine case judetene de pensii si Casa de pensii a municipiului Bucuresti, denumite în continuare case teritoriale de pensii, care sunt servicii publice descentralizate investite cu personalitate juridicã.

(2) CNPAS poate înfiinta case locale de pensii, fãrã personalitate juridicã, care functioneazã sub.conducerea si controlul caselor teritoriale de pensii.

(3) CNPAS are în subordine unitãti de tratament balnea si de recuperare a capacitãtii de muncã si alte unitãti potrivit legii.

Art. 3. - CNPAS asigurã coordonarea, îndrumarea si controlul activitãtii caselor teritoriale si locale de pensii, în scopul aplicãrii unitare a legislatiei în domeniul specific dc activitate si al realizãrii integrale a sarcinilor si atributiilor ce revin acestora.

Art. 4. - CNPAS exercitã controlul aplicãrii unitare a legislatiei în domeniul sãu de competentã la toate categoriile de persoane fizice si juridice cãrora le revin drepturi, obligatii care decurg din reglementãrile privind sistemu public de pensii si alte drepturi de asigurãri socfale.

Art. 5. - Patrimoniul CNPAS este detinut în proprietati sau în administrare si este alcãtuit din bunuri mobile, imobile, potrivit legii.

Art. 6. - Personalul CNPAS si al caselor teritoriale locale de pensii este constituit din functionari publici precum si din salariati încadrati pe baza contractului individual de muncã.

 

CAPITOLUL II

Atributiile Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurãri Sociale

 

Art. 7. - CNPAS are urmãtoarele atributii:

I. În domeniul organizatoric:

a) elaboreazã Regulamentul de organizare si functionare a CNPAS, stabileste structura organizatoricã a caselor teritoriale si locale de pensii si emite Regulamentul-cadru de organizare si functionare a acestora;

b) propune Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale norme metodologice în aplicarea prevederilor legale din domeniul sãu de competentã;

c) propune Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale si Ministerului Sãnãtãtii si Familiei criteriile si normele pe baza cãrora se face încadrarea în gradele I, II si III de invaliditate;

d) stabileste procedurile de regularizare a sumelor plãtite în plus de cãtre contribuabili;

e) stabileste anual tariful pentru certificarea stagiului de cotizare si a punctajului cumulat, la cererea asiguratului;

f) organizeazã modul de stabilire si platã a drepturilor de pensii si a altor drepturi de asigurãri sociale finantte din bugetul asigurãrilor sociale, precum si a celor finantate din bugetul de stat, prin bugetul alocat Ministerului Muncii si Solidaritãti Sociale, conform legii;

g) organizeazã activitatea de evidentã contabilã a executei bugetare pentru bugetul asigurãrilor sociale de stat;

h) organizeazã, administreazã si asigurã securitatea sistemului informatic al CNPAS, precum si al structurilor sale teritoriale;

i) organizeazã activitatea de expertizã medicalã si recuperare a capacitãtii de muncã;

j) organizeazã si administreazã sistemul de trimitere la tratament balnear, precum si programele recuperatorii;

k) organizeazã modul de atribuire a codului personal de asigurãri sociale, precum si gestiunea acestuia;

l) organizeazã activitatea de furnizare a informatiilor necesare în vederea elaborãrii de studii si analize în domeniul sãu de activitate;

m) administreazã si gestioneazã patrimoniul propriu;

n) organizeazã selectia, pregãtirea si perfectionarea profesionalã a personalului din sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale.

II. În domeniul financiar:

a) propune Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale indicatorii de fundamentare ai bugetului de asigurãri sociale de stat si face public salariul mediu brut pe economie pentru anul urmãtor, prognozat potrivit legii;

b) defalcheazã în profil teritorial si pe trimestre bugetul asigurãrilor sociale de stat aprobat, potrivit legii;

c) Instituie fondul de rezervã si asigurã utilizarea acestuia, conform legii;

d) urmãreste încasarea veniturilor bugetului de asigurãri sociale de stal, conform indicatorilor bugetari aprobati prin lege;

e) colecteazã si vireazã contributiile de asigurãri sociale si alte venituri, potrivit legii;

f) calculeazã, retine si vireazã impozitul asupra pensiilor, în conditiile legii;

g) ia mãsuri în conditiile legii pentru protectia fondurilor de asigurãri sociale;

h) calculeazã valoarea unui punct de pensie si o actualizeazã în timpul executiei bugetare, potrivit legii;

i) asigurã plata pensiilor si a celorlalte drepturi de asigurãri sociale care, potrivit legii, se finanteazã din bugetul asigurãrilor sociale de stat;

j) asigurã stabilirea si plata unor drepturi finantate din bugetul de stat pentru care Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale este ordonator principal de credite, CNPAS exercitând functia de ordonator secundar de credite;

k) rãspunde de administrarea patrimoniului propriu;

I) aplicã prevederile conventiilor internationale de asigurãri sociale la care România este parte, precum si ansamblul reglementãrilor comunitare si dezvoltã relatii cu organisme similare în domeniul asigurãrilor sociale din alte tãri, în limita competentelor prevãzute de lege;

m) rãspunde de utilizarea cu eficientã a fondurilor provenite din imprumuturi externe.

III. În domeniul îndrumãrii, controlului si reprezentãrii:

a) îndrumã si controleazã modul de aplicare a dispozitiilor legale de cãtre casele teritoriale si locale de pensii, precum si de cãtre persoanele juridice si fizice cãrora le revin drepturi si obligatii care decurg din actele normative în vigoare, în domeniul sãu de activitate;

b) controleazã modul de Constituire si virare a contributiilor datorate bugetului asigurãrilor sociale de stat, modul de stabilire si achitare a pensiilor si a celorlalte drepturi de asigurãri sociale prevãzute de lege, precum si a indemnizatiilor prevãzute de legi speciale, finantate din bugetul de stat prin bugetul alocat Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale, aplicând sanctiunile prevãzute de lege;

c) îndrumã si controleazã activitatea de expertizã medicalã si recuperare a capacitãtii de muncã;

d) îndrumã activitatea unitãtilor de tratament balnear si recuperare a capacitãtii de muncã;

e) îndrumã si controleazã modul de acordare a concediilor medicale, oportunitatea programelor recuperatorii si respectarea acestora; .

f) asigurã reprezentarea în fata instantelor judecãtoresti;

g) asigurã reprezentarea în relatiile cu institutii similare din strãinãtate.

IV. În domeniul evidentei, certificãrii si raportãrii:

a) asigurã evidenta la nivel national a tuturor contribuabililor la sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale;

b) asigurã evidenta drepturilor si obligatiilor de asigurãri sociale la nivel national, pe baza codului personal de asigurãri sociale;

c) certificã fiecãrui asigurat stagiul de cotizare, punctajul anual si punctajul cumulat pentru perioada de cotizare, în mod gratuit o datã pe an, prin intermediul caselor teritoriale;

d) gestioneazã baza de date privind asiguratii sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale si asigurã caracterul confidential al acesteia;

e) prezintã Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale executia bugetului si rapoarte cu privire la modul de administrare a bugetului asigurãrilor sociale de stat;

f) dã publicitãtii semestrial raportul privind activitatea proprie;

g) asigurã introducerea, dezvoltarea, intretinerea si protectia sistemelor automate de calcul si evidentã;

h) rãspunde sesizãrilor adresate direct sau transmise de cãtre Presedintie, Parlament, Guvern, Avocatul Poporului, precum si de alte institutii, persoane fizice si juridice;

i) utilizeazã, direct sau prin terti acreditati, orice mijloc de informare în masã pentru reprezentarea si sustinerea intereselor asiguratilor.

 

CAPITOLUL III

Structura organizatoricã si organele de conducere ale CNPAS

 

Art. 8. - (1) CNPAS are structura organizatoricã si numãrul maxim de posturi prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul statut. În cadrul structurii organizatorice, prin decizie a presedintelui CNPAS pot fi constituite servicii si birouri.

(2) În functie de necesitãtile apãrute, ca urmare a implementãrii sistemului publie de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, structura organizatoricã, la nivel de serviciu si de birou, a CNPAS poate fi modificatã prin decizie a presedintelui acestuia, cu avizul consiliului de administratie, stabilindu-se numãrul posturilor de conducere în limita numãrului maxim de posturi aprobat.

Art. 9. - (1) Ministrul muncii si solidaritãtii sociale este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurãrilor sociale de stat si va delega atributiile prevãzute de dispozitiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite bugetare conducãtorului executiv al CNPAS.

(2) CNPAS este condusã de presedinte si de consiliul de administratie.

(3) Conducerea executivã a CNPAS se exercitã de un secretar general, functionar public, numit în functie de presedintele CNPAS, în conditiile legii.

Art. 10. - (1) Consiliul de administratie este alcãtuit, potrivit legii, din 19 persoane, dintre care un presedinte si 18 membri. Presedintele este secretar de stat în Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale.

(2) Presedintele consiliului de administratie este presedintele CNPAS.

(3) Mandatul presedintelui înceteazã la încheierea exercitãrii functiei de secretar de stat, prin demisie sau prin deces.

(4) Membrii consiliului de administratie pot fi revocati de cei care i-au desemnat.

(5) Membrii revocati, decedati sau cei care îsi prezintã demisia vor fi înlocuiti în termen de cel mult 3 luni.

(6) Mandatul noilor membri expirã la data la care ar fi încetat mandatul predecesorilor.

(7) Membrii consiliului de administratie nu au calitatea de salariat al CNPAS si primesc o indemnizatie lunarã în conditiile legii.

Art. 11. - (1) Consiliul de administratie se întruneste o datã pe lunã sau ori de câte ori este necesar si adoptã hotãrâri valabile în prezenta a cel putin 13 membri, cu votul majoritãtii membrilor prezenti si cu conditia ca fiecare parte sã fie reprezentatã.

(2) Consiliul de administratie se convoacã de cãtre presedintele CNPAS. Convocarea de cãtre presedinte se poate face si la solicitarea a cel putin o treime din numãrul membrilor consiliului de administratie.

(3) La sedintele consiliului de administratie pot fi invitati si alti specialisti, fãrã drept de vot.

Art. 12. - Presedintele CNPAS are urmãtoarele atributii principale:

a) asigurã coordonarea sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale;

b) convoacã consiliul de administratie si conduce sedintele acestuia;

c) aprobã normele si programele de actiune care, potrivit legii, sunt de competenta CNPAS;

d) reprezintã CNPAS în relatiile cu tertii;

e) asigurã promovarea imaginii CNPAS;

f) rezolvã conflictele de competentã apãrute în cadrul CNPAS;

g) dispune controlul tuturor activitãtilor din cadrul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale;

h) urmãreste aplicarea conventiilor internationale de asigurãri sociale la care România este parte, precum si ansamblul reglementãrilor comunitare si dezvoltã relatii de colaborare cu organisme similare din alte tãri, în limita competentelor prevãzute de lege;

i) aprobã înfiintarea caselor locale de pensii, structura organizatoricã si atributiile acestora;

j) aprobã Regulamentul de organizare si functionare si statul de functii ale CNPAS, regulamentul-cadru de organizare si functionare si normativele de personal pentru casele teritoriale de pensii si unitãtile subordonate;

k) numeste în si elibereazã din functie, prin decizie, personalul din aparatul propriu al CNPAS, directorii generali ai caselor teritoriale de pensii, precum si directorii unitãtilor subordonate, în conditiile legii;

l) aprobã criteriile privind evidenta, pãstrarea si arhivarea documentelor specifice activitãtii CNPAS, caselor teritoriale de pensii si unitãtilor subordonate, precum si mãsurile de asigurare a securitãtii bazei de date privind asiguratii sistemului public de pensii si asigurãri sociale, în conditiile legii;

m) hotãrãste cu privire la donatii sau la bunuri dobândite din alte surse, în conditiile legii;

n) urmãreste promovarea aciiunilor în revendicare a bunurilor imobile care au apartinut asigurãrilor sociale si au fost trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice si fizice;

o) exercitã orice alte atributii care îi revin potrivit legii.

Art. 13. - Atributiile consiliului de administratie sunt urmãtoarele:

a) analizeazã si avizeazã propunerile pentru fundamentarea bugetul.ui asigurãrilor sociale de stat, în vederea înaintãrii acestora la Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale;

b) analizeazã rapoarte semestriale întocmite de conducerea executivã a CNPAS privind modul de indeplinire a atributiilor stabilite;

c) analizeazã derularea contractelor cu finantare externã, încheiate în beneficiul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, potrivit legii;

d) avizeazã Regulamentul de organizare si functionare si statul de functii ale CNPAS;

e) aprobã structura organizatoricã-cadru a caselor teritoriale de pensii;

f) avizeazã regulamentul-cadru de organizare si functionare, precum si normativele de personal pentru casele teritoriale si unitãtile subordonate;

g) avizeazã înfiintarea caselor locale de pensii;

h) avizeazã propunerile de modificare a Statutului CNPAS, care se transmit Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale, în vederea aprobãrii prin Hotãrâre a Guvernului;

i) avizeazã modalitãtile de pregãtire si perfectionare profesionalã a personalului din cadrul CNPAS si din structurile sale teritoriale, în domeniul specific de activitate;

j) analizeazã contul de executie a bugetului asigurãrilor sociale de stat, precum si rapoartele de activitate ale CNPAS;

k) aprobã bilantul contabil si raportul anual de activitate;

l) avizeazã proiectele de acte normative din domeniul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, care se înainteazã Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale;

m) propune presedintelui elaborarea de studii si analize în domeniul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale;

n) avizeazã utilizarea fondului de rezervã, potrivit legii;

o) avizeazã încheierea de conventii cu trezoreria statului sau cu bãnci pentru stabilirea nivelului dobânzilor la disponibilitãtile bãnesti, în conditiile legii;

p) avizeazã regulamentul CNPAS privind modalitãtile de platã a prestatiilor din sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale;

q) elaboreazã si aprobã regulamentul de organizare si functionare propriu;

r) avizeazã proiectul programului de investitii pentru sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale;

s) avizeazã si propune Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale nivelul cotelor de contributie de asigurãri sociale, cuantumul indemnizatiei pentru însotitor cuvenite pensionarului încadrat în gradul I de invaliditate, precum si cuantumul ajutorului de deces, pentru a fi incluse în fundamentarea bugetului de asigurãri sociale de stat.

Art. 14. - Presedintele CNPAS, în calitatea sa de presedinte al consiliului de administratie, poate delega atributii de reprezentare oricãrui membru al acestuia, pe perioadã determinatã, în conditiile stabilite prin regulamentul de organizare si functionare.

Art. 15. - În exercitarea atributiilor sale, precum si pentru realizarea hotãrârilor consiliului de administratie presedintele CNPAS emite decizii si instructiuni.

Art. 16. - Presedintele CNPAS îl poate numi, cu delegatie, pe secretarul general pãnã la ocuparea postului, conform legii.

Art. 17. - Atributiile secretarului general sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare a CNPAS.

Art. 18. - Atributiile si sarcinile personalului CNPAS, al caselor teritoriale si locale de pensii, precum si al unitãtilor subordonate se stabilesc prin regulamentele de organizare si functionare a acestora.

 

CAPITOLUL IV

Structura organizatoricã, organele de conducere si atributiile caselor teritoriale si locale de pensii

 

Art. 19. - (1) Structura-cadru de organizare a caselor teritoriale de pensii se aprobã de Consiliul de administratie al CNPAS. Prin decizie a presedintelui CNPAS, în cadrul caselor teritoriale pot fi organizate directii, servicii si birouri.

(2) Numãrul maxim de posturi pentru casele teritoriale de pensii este de 5.550.

Art. 20. - (1) Conducerea caselor teritoriale de pensii este asiguratã de directorul general, numit în functie de presedintele CNPAS, în conditiile legii.

(2) Directorul general este ordonator secundar de credite pentru bugetul asigurãrilor sociale de stat si ordonator tertiar de credite pentru sumele repartizate din bugetul de stat, atributii care se pot delega, potrivit legii.

(3) În exercitarea atributiilor sale directorul general emite decizii.

(4) Directorul general numeste în si revocã din functie personalul casei teritoriale de pensii si al caselor locale de pensii aflate sub conducerea sa, în conditiile legii.

Art. 21. - Casele teritoriale de pensii au urmãtoarele atributii:

a) înregistreazã si asigurã evidenta contribuabililor, în conditiile legii; "

b) încheie contracte de asigurãri sociale, potrivit legii;

c) asigurã colectaqrea si evidenta contributiilor de asigurãri sociale, conform legii;

d) exercitã controlul asupra modului de constituire, viaare si încasare a contributiilor de asigurãri sociale si dispun, dupã caz, mãsurile prevãzute de lege;

e) desfãsoarã activitatea de constatare si recuperare a creanielor bugetare, inclusiv prin executarea silitã a acestora, potrivit legii;

f) certificã stagiul de cotizare si punctajul asiguratului, în conditiile legii;

g) stabilesc cuantumul drepturilor de asigurãri sociale individuale si efectueazã plata acestora, potrivit legii;

h) stabilesc si plãtesc indemnizatii si alte drepturi prevãzute în legi speciale, finantate din bugetul de stat, în conditiile legii;

i) emit decizii de recuperare a drepturilor bãnesti încasate necuvenit si urmãresc recuperarea acestora, în conditiile legii;

j) prezintã propuneri pentru fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat si, dupã caz, pentru fundamentarea unor indicatori ai bugetului de stat;

k) asigurã executia bugetarã în profil teritorial si organizeazã contabilitatea acesteia;

l) realizeazã activitatea de expertizã medicalã si recuperare a capacitãtii de muncã;

m) distribuie persoanelor îndreptãtite, în limita locurilor tepartizate, bilete de tratament balnear;

n) rezolvã contestatii, sesizãri si reclamatii, potrivit competentelor legale;

o) organizeazã si desfãsoarã activitatea de pregãtire si perfectionare profesionalã a personalului, prin programe de instruire specifice domeniului de activitate;

p) asigurã reprezentarea în fata instantelor de judecatã, potrivit legii;

q) întocmesc si înainteazã CNPAS, potrivit legislatiei în vigoare, contul de executie al bugetului asigurãrilor sociale de stat în profil teritorial, precum si al bugetului de stat pentru indicatorii ce i-au fost repartizati;

r) asigurã conducerea, îndrumarea si controlul activitãtii caselor locale de pensii;

s) îndeplinesc orice alte atributii prevãzute de lege, de prezentul statut ori stabilite de presedintele GNPAS.

Art. 22. - Conducerea caselor locale de pensii este asiguratã de un director, numit în functie de directorul general al casei teritoriale de pensii, în conditiile legii.

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

privind recunoasterea Asociatiei Generale a Vânãtorilor

si Pescarilor Sportivi din România ca fiind de utilitate publicã

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 39 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Articol unic. - Se recunoaste Asociatia Generalã a Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi din România, cu sediul în municipiul Bucuresti, Calea Mosilor nr. 128, sectorul 2, persoanã juridicã românã de drept privat, fãrã scop patrimonial, ca fiind de utilitate publicã.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor,

Ovidiu Natea,

secretar de stat

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncã

 

Bucuresti, 22 februarie 2001.

Nr. 259.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE,                            

TRANSPORTURILOR SI LOCUINTEI

 

ORDIN

pentru completarea notei din anexa la Ordinul ministrului transporturilor nr. 777/1999

privind aprobarea tarifelor pentru prestatii si servicii efectuate

de Inspectoratul Navigatiei Civile - I.N.C. si de cãpitãniile de port din subordine la navele sub pavilion român si strãin în porturile din România

 

Ministrul lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei,

în temeiul prevederilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 48/1994 privind modificarea unor taxe pentru folosirea drumurilor publice si pentru prestãri de servicii în porturi si aeroporturi, aprobatã prin Legea nr. 123/1994, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale art. 4 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei,

emite urmãtorul ordin:

 

Art. I. - Nota din anexa la Ordinul ministrului transporturilor nr. 777/1999 privind aprobarea tarifelor pentru prestatii si servicii efectuate de Inspectoratul Navigatiei Civile - I.N.C. si de cãpitãniile de port din subordine la navele sub pavilion român si strãin în porturile din România, publicat în Monitorul- Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 24 ianuarie 2000, cu modificãrile ulterioare, se completeazã cu punctul 9, care va avea urmãtorul cuprins:

"9. Tarifele pentru formalitãtile de sosire/plecare în si din porturi nu se percep pentru navele apartinând Regiei Autonome “Administratia Fluvialã a Dunãrii de Jos” Galati: drãgi, salande pentru deservirea drãgilor, nave de semnalizare, nave de mãsurãtori topohidrografice si de debite,

nave de verificare a conditiilor de navigatie, remorchere, împingãtoare, nave de transport fãrã propulsie, macarale plutitoare etc., implicate în lucrãrile de întretinere si asigurare a conditiilor de navigatie pe Dunãre si pe bratele navigabile ale acesteia."

Art. II. - Inspectoratul Navigatiei Civile - I.N.C. va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art.III. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei,

Miron Tudor Mitrea

 

Bucuresti, 12 februarie 2001.

Nr. 143.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru actualizarea cuantumurilor indemnizatiilor de delegare si de detasare,

prevãzute în anexa la Hoãtrârea Guvernului nr. 543/1995 privind drepturile bãnesti

ale salariatilor institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegãrii si detasãrii în altã localitate, precum si în cazul deplasãrii, în cadrul localitãtii,

în interesul serviciului, republicatã

 

Ministrul finantelor publice,

în temeiul prevederilor art. 14 alin. (1) din Hotãrârea Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice,

având în vedere prevederile art. 3 din Hotãrârea Guvernului nr. 543/1995 privind drepturile bãnesti ale salariatilor institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegãrii si detasãrii în altã localitate, precum si în cazul deplasãrii, în cadrul localitãtii, în interesul serviciului, republicatã,

            emite urmãtorul ordin:

 

Art. 1. - Cuantumurile indemnizatiilor de delegare si de detasare, prevãzute la pct. 8 si 11 din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 543/1995, republicatã, se modificã dupã cum urmeazã:

a) indemnizatia zilnicã de delegare sau de detasare, prevãzutã la pct. 8, se majoreazã la 63.500 lei;

b) indemnizatia de delegare sau de detasare, prevãzutã la pct. 11, se majoreazã la 845.800 lei lunar.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Pe data publicãrii prezentului ordin se abrogã Ordinul ministrului finantelor nr. 1.574/1999 pentru actualizarea cuantumurilor indemnizatiilor de delegare si detasare, prevãzute în anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 543/1995, republicatã, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 29 decembrie 1999:

 

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

 

Bucuresti, 15 februarie 2001.

Nr. 172.