MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

 

Anul XIII - Nr. 113   LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE       Marti, 6 martie 2001

 

SUMAR

 

REPUBLICÃRI

 

51. - Lege nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

 

REPUBLICÃRI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

LEGE Nr. 51/1995*)

pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

            Art. 1. - (1) Profesia de avocat este liberă si independentă, cu organizare si functionare autonome, în conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.

            (2) Profesia de avocat se exercită numai de membrii barourilor.


*) Republicată în temeiul art. V din Legea nr. 231 din 4 decembrie 2000 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000, dându-se alineatelor si articolelor numerotarea corespunzătoare.

Legea nr. 51/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 116 din 9 iunie 1995 si a mai fost modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/1997 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 378 din 29 decembrie 1997, aprobatã si modi­ficată prin Legea nr. 246/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 22 decembrie 1998, si ulterior abrogată prin Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 419 din 31 august 1999) si prin Legea nr. 231/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000.

            Art. 2. - (1) În exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului si regulilor eticii profesionale.
            (2) Avocatul promovează si apără drepturile si libertătile omului.
            (3) Avocatul are dreptul să asiste si să reprezinte persoanele fizice si juridice în fata tuturor instantelor, autoritătilor si institutiilor, precum si a altor persoane, care au obligatia să permită si să asigure desfăsurarea nestingherită a activitătii avocatului, în conditiile legii.
            (4) Orice persoană are dreptul să îsi aleagă în mod liber avocatul.
            (5) În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul si obligatia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justitie si pentru un proces echitabil.
            Art. 3. - Activitatea avocatului se realizează prin:
            a) consultatii si cereri cu caracter juridic, asistentă si reprezentare juridică în fata organelor de jurisdictie, de urmărire penală si în fata notarilor publici;
            b) apărarea, reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice în raporturile cu autoritătile publice, institutiile si cu orice persoană română sau străină;
            c) redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestării identitătii părtilor, a continutului si a datei actelor;
            d) orice alte mijloace si căi proprii exercitării dreptului de apărare, în conditiile legii.
            Art. 4. - În exercitarea profesiei si în legătură cu aceasta avocatul este protejat de lege.
            Art. 5. - (1) Profesia de avocat se exercită, la alegere, în cabinete individuale, cabinete asociate sau societăti civile profesionale.
            (2) În cabinetul individual îsi exercită profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alti avocati colaboratori.
            (3) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei, drepturile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate păstrându-si caracterul personal si neputând fi cedate.

            (4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilităti economice comune, păstrându-si individualitatea în relatiile cu clientii.

            (5) Societatea civilă profesională se constituie din 2 sau mai multi avocati definitivi. În societatea civilă profesională îsi pot exercita profesia si avocati colaboratori sau avocati salarizati. Societatea civilă profesională si avocatii care profesează în cadrul ei nu pot acorda asistentă juridică persoanelor cu interese contrare.
            (6) Conditiile asocierii si colaborării sunt convenite între părti, potrivit legii civile. Raportul civil se naste între client si societatea civilă profesională, indiferent care dintre membrii acesteia îndeplineste serviciul profesional.
            (7) Cabinetele grupate, cabinetele asociate si societătile civile profesionale pot avea si patrimoniu comun.
            (8) Avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înstiintarea baroului din care face parte.
            Art. 6. - Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate să încheie conventii de colaborare cu experti sau cu alti specialisti, în conditiile legii. Societătile civile profesionale de avocati pot încheia astfel de conventii numai cu acordul unanim al asociatilor.
            Art. 7. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat vor fi individualizate prin denumire, după cum urmează:
            a) în cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;
            b) în cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete asociate;
            c) în cazul societătilor civile profesionale - numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de una dintre următoarele sintagme si asociatii - societate civilă de avocati sau societate civilă de avocati;
            d) în cazul cabinetelor grupate - numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocati grupate.
            (2) Denumirea formelor de exercitare a profesiei, individualizate potrivit alin. (1), poate fi păstrată si după decesul sau plecarea unuia dintre asociati, cu acordul celui plecat sau, după caz, al tuturor mostenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.
            (3) Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor si ale societătilor în conditiile stabilite de statut.
            Art. 8. - (1) Conventiile de grupare si de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societătilor civile profesionale, precum si conventiile prevăzute la art. 6 se încheie în formă scrisă, cu respectarea conditiilor de fond prevăzute de lege si de statutul profesiei.
            (2) Consiliul baroului sesizat verifică îndeplinirea conditiilor legale si, constatând îndeplinirea lor, dispune înregistrarea conventiei si a contractelor societătilor civile profesionale în termen de o lună de la înregistrarea cererii.
            (3) Împotriva deciziei consiliului baroului orice persoană interesată poate formula plângere la organele de jurisdictie profesională, în conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.
            (4) Barourile tin evidenta separată a avocatilor pentru fiecare formă de exercitare a profesiei.
            Art. 9. - Barourile si Uniunea Avocatilor din România asigură exercitarea calificată a dreptului de apărare, competenta si disciplina profesională, protectia demnitătii si onoarei membrilor săi.
            Art. 10. - Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredintată, cu exceptia cazurilor prevăzute expres de lege.

 

CAPITOLUL II
Dobândirea calitătii de avocat

SECTIUNEA 1
Conditiile de înscriere în avocatură


            Art. 11. - Poate fi membru al barourilor din România cel care îndeplineste următoarele conditii:
            a) este cetătean român, domiciliat în România, are exercitiul drepturilor civile si politice si nu exercită o profesie autorizată sau salarizată într-o altă tară;
            b) este licentiat al unei facultăti de drept sau doctor în drept;
            c) nu se găseste în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege.
            Art. 12. - (1) Membrul unui barou din altă tară poate exercita profesia de avocat în România dacă îndeplineste conditiile prevăzute de lege, mai putin cele cu privire la cetătenia română.
            (2) Membrul unui barou din altă tară nu poate acorda asistentă juridică privind dreptul românesc.
            (3) Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România numai în cadrul unor societăti civile profesionale, în asociere cu avocati români, în conditiile art. 5, 6, 7 si 8 din prezenta lege. Numărul avocatilor români asociati trebuie să fie cel putin egal cu numărul avocatilor străini asociati.
            (4) Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în fata instantelor judecătoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj international.
            (5) Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra si se vor plăti integral în România.
            (6) Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie într-un tablou special tinut de fiecare barou si va fi supus prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei.
            Art. 13. - Este nedemn de a fi avocat:
            a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârsirea unei infractiuni intentionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
            b) cel care a săvârsit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi si libertăti fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească;
            c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
            d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.
            Art. 14. - Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
            a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;
            b) ocupatiile care lezează demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;
            c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comert.
            Art. 15. - Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu:
            a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judetene;
            b) activitatea didactică universitară si de cercetare de specialitate juridică;
            c) activitatea literară si publicistică;
            d) functia de arbitru, mediator sau conciliator, în conditiile legii.
            Art. 16. - (1) Dreptul de primire în profesie se obtine pe baza unui examen, organizat conform prevederilor prezentei legi si statutului profesiei.
            (2) La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen:
            a) titularul diplomei de doctor în drept;
            b) cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit functia de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel putin 10 ani.
            Art. 17. - (1) La începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar.
            (2) Conditiile efectuării stagiului, drepturile si obligatiile avocatului stagiar, precum si ale baroului fată de acesta sunt reglementate prin statut.
            (3) Stagiul se suspendă pe timpul serviciului militar sau al concentrării, în caz de lipsă motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteste pentru îndeplinirea stagiului.
            (4) După efectuarea stagiului avocatul stagiar va sustine examenul de definitivare.
            (5) Avocatul stagiar respins de două ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.
            Art. 18. - Pot îndruma activitatea unui avocat stagiar numai avocatii definitivi care au dreptul să pună concluzii la Curtea Supremă de Justitie.
            Art. 19. - (1) Dobândeste calitatea de avocat definitiv, în conditiile art. 16, cel care înainte de primirea în profesie a îndeplinit functii juridice timp de cel putin 5 ani.
            (2) Fostii magistrati nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, iar fostii procurori si cadre de politie nu pot acorda asistentă juridică la organele de urmărire penală din localitate timp de 2 ani de la încetarea functiei respective.
            Art. 20. - (1) Profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanta de judecată sau la parchetul unde sotul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv îndeplineste functia de magistrat.
            (2) Dispozitiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător si avocatului al cărui sot, rudă ori afin până la gradul al treilea inclusiv îndeplineste functia de judecător la Curtea Constitutională ori functia de judecător financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instantele Curtii de Conturi.
            Art. 21. - La înscrierea în barou avocatul depune în fata consiliului baroului, într-un cadru solemn, următorul jurământ:
            "Jur să respect si să apăr Constitutia si celelalte legi ale tării, drepturile si libertătile omului, să exercit profesia de avocat în mod demn, independent si cu probitate. Asa să-mi ajute Dumnezeu!"
            Art. 22. - (1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorii.
            (2) Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instantele, cu exceptia Curtii Supreme de Justitie, Curtii de Conturi si Curtii Constitutionale, unde va putea pune concluzii după 6 ani de la promovarea examenului de definitivat.
            Art. 23. - (1) Baroul are obligatia să întocmească anual tabloul avocatilor definitivi si stagiari în ordine alfabetică, cu mentionarea numelui, prenumelui, titlului stiintific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei si a instantelor la care au dreptul să pună concluzii.
            (2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate si societătile civile profesionale, cu indicarea sediului si a avocatilor componenti.
            (3) Prin grija baroului tabloul anual al avocatilor si modificările intervenite sunt comunicate instantelor judecătoresti, organelor de urmărire penală si autoritătilor administrative ale judetului sau municipiului Bucuresti, precum si Uniunii Avocatilor din România.
            Art. 24. - (1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocatilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate.
            (2) Decizia de primire în profesie va fi anulată de consiliul baroului, dacă cel primit nu renuntă în termen de două luni la situatia care constituie caz de incompatibilitate.
            Art. 25. - Exercitarea oricărei activităti de asistentă juridică specifică profesiei de avocat, de către persoana care nu este înscrisă în tabloul avocatilor, constituie infractiune si se sanctionează potrivit legii penale.

 

SECTIUNEA a 2-a
Încetarea si suspendarea calitătii de avocat


            Art. 26. - Calitatea de avocat încetează:
            a) prin renuntare scrisă la exercitiul profesiei;
            b) prin deces;
            c) dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sanctiune disciplinară;
            d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală si care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.
            Art. 27. - Calitatea de avocat este suspendată:
            a) în caz de incompatibilitate;
            b) pe perioada interdictiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
            c) în caz de neplată a taxelor si a contributiilor profesionale timp de 6 luni de la scadenta acestora până la lichidarea lor integrală;

            d) la cerere.

 

CAPITOLUL III
Drepturile si îndatoririle avocatului

SECTIUNEA 1
Drepturile avocatilor


            Art. 28. - (1) Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste si să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândeste dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidentă.
            (2) Atât avocatul, cât si clientul au dreptul să renunte la contractul de asistentă juridică, în conditiile prevăzute în statut.
            Art. 29. - Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în conditiile prevăzute în prezenta lege si în statut.
            Art. 30. - (1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.
            (2) În acest scop avocatul poate să îsi deschidă un cont bancar pentru încasarea onorariilor si unul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului pentru cheltuieli în interesul său va fi stabilit prin conventia dintre avocat si client, potrivit statutului.
            Art. 31. - Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutionează de consiliul baroului. Deciziile consiliului baroului pot fi atacate cu plângere la Comisia permanentă, a cărei solutie este definitivă.
            Art. 32. - (1) Avocatii au propriul sistem de asigurări sociale.
            (2) Sistemul de asigurări sociale al avocatilor este reglementat prin lege si se bazează pe contributia acestora, precum si pe alte surse prevăzute de lege ori de Statutul Casei de Asigurări a Avocatilor.
            (3) Timpul servit în avocatură este considerat vechime în muncă.
            Art. 33. - (1) În scopul asigurării secretului profesional actele si lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul acestuia sunt inviolabile. Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său nu poate fi făcută decât de procuror în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop, confirmat de primprocurorul Parchetului de pe lângă tribunalul judetean.
            (2) Nu vor putea fi ascultate si înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu va putea fi interceptată si înregistrată corespondenta sa cu caracter profesional, decât în conditiile si cu procedura prevăzute de lege.
            Art. 34. - Contactul dintre avocat si clientul său nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.
            Art. 35. - Avocatul care profesează individual, cabinetul asociat si societatea civilă profesională au dreptul la sediu profesional în circumscriptia baroului în care sunt înscrisi si la sedii secundare în alt barou din tară sau din străinătate unde sunt luati în evidentă.
            Art. 36. - Ministerul Justitiei asigură spatiile necesare în vederea desfăsurării activitătii avocatilor în sediul instantelor judecătoresti.
            Art. 37. - (1) În exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege, fără a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat.
            (2) Insulta, calomnia ori amenintarea săvârsite împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei si în legătură cu aceasta se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
            (3) Lovirea sau alte acte de violentă săvârsite împotriva avocatului în conditiile alin. (2) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
            (4) Actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a părtii vătămate, iar pentru faptele prevăzute la alin. (3), si din oficiu. Retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părtilor înlătură răspunderea penală.
            (5) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea sedintelor de judecată si să nu folosească expresii jignitoare fată de completul de judecată, fată de ceilalti avocati sau fată de părtile din proces.
            (6) Avocatul nu răspunde penal pentru sustinerile făcute, oral sau în scris, în fata instantei de judecată sau a altor organe, dacă aceste sustineri sunt în legătură cu apărarea si necesare cauzei ce i-a fost încredintată.

 

SECTIUNEA a 2-a
Îndatoririle avocatilor


            Art. 38. - Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredintate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instantele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte institutii, conform mandatului încredintat, să manifeste constiinciozitate si probitate profesională, să pledeze cu demnitate fată de judecători si de părtile din proces, să depună concluzii scrise sau note de sedintă ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta sau instanta de judecată dispune în acest sens.
            Art. 39. - Avocatul este obligat să acorde asistentă juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou.
            Art. 40. - Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională, în conditiile stabilite prin statutul profesiei.
            Art. 41. - Avocatul este obligat să participe la toate sedintele convocate de consiliul baroului, la activitătile profesionale si la sedintele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetată si în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.
            Art. 42. - Avocatul este obligat să tină evidentele cerute de lege si de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat si să achite cu regularitate taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului baroului, bugetului Uniunii Avocatilor din România si bugetului Casei de Asigurări a Avocatilor.
            Art. 43. - Avocatul este obligat să restituie actele ce i s-au încredintat persoanei de la care le-a primit.
            Art. 44. - (1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta părti cu interese contrare în aceeasi cauză sau în cauze conexe si nu poate pleda împotriva părtii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
            (2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii nici unei autorităti sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredintată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă si scrisă din partea tuturor clientilor săi interesati în cauză.
            (3) Calitatea de martor are întâietate fată de calitatea de avocat cu privire la faptele si împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părti în cauză.
            (4) Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfăsura nici o activitate profesională în acea cauză.
            (5) Avocatul nu poate îndeplini functia de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător.
            Art. 45. - (1) După 6 luni de la adoptarea statutului avocatul este obligat să poarte robă în fata instantelor judecătoresti, cu exceptia judecătoriilor.
            (2) Caracteristicile robei vor fi stabilite prin statut.
            (3) Purtarea robei în afara incintei instantei judecătoresti este interzisă, cu exceptia cazurilor în care avocatul este delegat de organele baroului sau ale Uniunii Avocatilor din România să reprezinte profesia într-o ocazie care impune această tinută.
            Art. 46. - (1) Este interzis avocatului ca, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, să folosească procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei.
            (2) De asemenea, este interzis avocatului să folosească mijloace de reclamă sau de publicitate în acelasi scop. Statutul stabileste cazurile si măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.

 

CAPITOLUL IV
Organizarea profesiei de avocat

SECTIUNEA 1
Baroul


            Art. 47. - (1) Profesia de avocat este organizată si functionează în baza principiului autonomiei, în limitele competentelor prevăzute în prezenta lege.
            (2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
            (3) Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările si votul constituie secret profesional.
            Art. 48. - (1) Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti. Sediul baroului este în orasul de resedintă al judetului, respectiv în municipiul Bucuresti.
            (2) Baroul are personalitate juridică, patrimoniu si buget propriu.
            (3) Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.
            (4) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităti producătoare de venituri, în conditiile legii.
            Art. 49. - Organele de conducere ale baroului sunt:
            a) adunarea generală;
            b) consiliul;
            c) decanul.
            Art. 50. - (1) Adunarea generală este formată din toti avocatii înscrisi în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.
            (2) Adunarea generală are următoarele competente:
            a) stabileste măsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii si ale statutului;
            b) alege si revocă decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplină.

Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocatii cu o vechime de minimum 8 ani în profesie;
            c) alege delegatii baroului la Congresul avocatilor;
            d) aprobă proiectul de buget al baroului si dă descărcare consiliului cu privire la activitatea si gestiunea sa.
            Art. 51. - (1) Adunarea generală ordinară se întruneste anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.
            (2) Convocarea se face prin afisare la sediul baroului si al tuturor instantelor judecătoresti din raza acestuia, precum si prin publicare într-un ziar local, cu cel putin 15 zile înainte de data stabilită.
            (3) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
            (4) La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat să convoace adunarea generală extraordinară în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. În acest caz procedura convocării va fi efectuată cu cel putin 7 zile înainte de data stabilită.
            (5) Sedinta adunării generale este condusă de decan împreună cu 5 membri alesi prin vot deschis de cei prezenti, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului nici unul dintre acestia nu va face parte din prezidiu, iar sedinta va fi condusă de cel mai în vârstă membru prezent.
            Art. 52. - (1) Adunarea generală este legal constituită cu participarea majoritătii membrilor săi.
            (2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale, de fată cu cei prezenti, stabileste o nouă adunare generală în termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligatia să îndeplinească procedura convocării cu cel putin 7 zile înainte de data fixată.
            (3) Adunarea generală convocată în aceste conditii este legal constituită cu participarea a cel putin o treime din numărul total al membrilor săi.
            (4) În toate cazurile hotărârile se iau cu votul majoritătii membrilor prezenti.
            Art. 53. - (1) Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, alesi pe o perioadă de 4 ani. Decanul si prodecanul se includ în acest număr.
            (2) Consiliul baroului are următoarele competente:
            a) adoptă măsuri pentru aplicarea si respectarea prevederilor prezentei legi si ale statutului de către toti membrii baroului;
            b) aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii Avocatilor din România si ale adunării generale a baroului;
            c) întocmeste, modifică si dă publicitătii tabloul anual al avocatilor, comunicându-l celor în drept împreună cu modificările intervenite în cursul anului;
            d) organizează controlul deontologic profesional;
            e) verifică si constată îndeplinirea conditiilor legale ale cererilor de înscriere în profesie;
            f) avizează cererile de primire în profesie cu scutire de examen;
            g) decide asupra ridicării stării de incompatibilitate;
            h) ia act de cererea de transfer;
            i) verifică îndeplinirea conditiilor prevăzute în prezenta lege si în statut cu privire la formele de exercitare a profesiei, organizează si tine evidenta acestora;
            j) ia act de conventiile de grupare sau de asociere a cabinetelor si de contractele de constituire a societătilor civile profesionale;
            k) organizează cercurile de studii si editează publicatiile baroului;
            l) organizează activitatea de asistentă juridică în cazurile prevăzute de lege si de statut;
            m) sesizează comisia de disciplină cu judecarea abaterilor avocatilor;
            n) suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplătii taxelor, pe avocatul care nu plăteste taxele si contributiile prevăzute de lege si de statut timp de 6 luni de la scadenta acestora, dacă i s-a dat avertisment pentru neplata acestora si nu s-a conformat;
            o) solutionează contestatiile si reclamatiile privind onorariile;
            p) supune aprobării adunării generale cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului;
            r) acceptă donatiile si legatele făcute baroului;
            s) aprobă statul de functii si angajează personalul baroului;
            t) întocmeste proiectul de buget si administrează patrimoniul baroului;
            u) prezintă anual adunării generale, spre aprobare, raportul său de activitate si de gestiune;
            v) alege prodecanul baroului.
            Art. 54. - Consiliul baroului lucrează legal în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi si ia hotărâri valabile cu votul majoritătii membrilor prezenti.
            Art. 55. - (1) Decanul baroului are următoarele competente:
            a) reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice si juridice din tară si din străinătate;
            b) convoacă si prezidează sedintele consiliului baroului;
            c) aprobă cererile de asistentă juridică gratuită;
            d) exercită căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplină si împotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevăzute căi de atac;
            e) ordonantează cheltuielile baroului;
            f) ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunării generale sau a consiliului baroului.
            (2) Prodecanul este înlocuitorul de drept al decanului.
            (3) Dacă decanul si prodecanul sunt în imposibilitate temporară de a-si exercita functiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, partial sau în totalitate, atributiile decanului.
            Art. 56. - Avocatul nemultumit de deciziile decanului le poate ataca la consiliul baroului, iar pe cele date de consiliu, la Consiliul Uniunii Avocatilor din România, potrivit legii si statutului.

 

SECTIUNEA a 2-a
Uniunea Avocatilor din România


            Art. 57. - (1) Uniunea Avocatilor din România este formată din toti avocatii înscrisi în barouri si are sediul în municipiul Bucuresti.
            (2) Uniunea are personalitate juridică, patrimoniu si buget propriu. Bugetul uniunii se formează din contributia barourilor în cote stabilite de consiliul uniunii. Patrimoniul uniunii poate fi folosit în activităti producătoare de venituri, în conditiile legii.
            (3) Nici un barou nu poate functiona în afara uniunii.
            Art. 58. - Organele de conducere ale Uniunii Avocatilor din România sunt:
            a) Congresul avocatilor;
            b) consiliul;
            c) comisia permanentă;
            d) presedintele.
            Art. 59. - (1) Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecărui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut, din decanii barourilor si ceilalti membri ai Consiliului Uniunii Avocatilor din România.
            (2) Congresul ordinar se întruneste anual, la convocarea consiliului uniunii.
            (3) La cererea majoritătii barourilor consiliul uniunii este obligat să convoace congresul în sedintă extraordinară.
            Art. 60. - (1) Convocarea congresului se face cu cel putin o lună înainte de data stabilită, prin înstiintarea în scris a barourilor si prin publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate să afiseze data convocării si ordinea de zi la sediul baroului si la instantele judecătoresti din raza acestora.
            (2) Barourile sunt obligate să îsi aleagă delegatii cu cel putin 10 zile înainte de congres.
            (3) Congresul este legal constituit în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi si adoptă hotărâri cu votul majoritătii membrilor prezenti.
            Art. 61. - (1) Congresul avocatilor are următoarele competente:
            a) analizează si aprobă raportul anual al consiliului uniunii;
            b) alege Comisia de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Avocatilor;
            c) face propuneri autoritătilor cu drept de initiativă legislativă cu privire la profesia de avocat;
            d) stabileste liniile directoare privind elaborarea sau modificarea statutului profesiei;
            e) adoptă hotărâri privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregătirii profesionale, respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
            f) alege si revocă membrii consiliului uniunii care nu au functia de decan;
            g) alege si revocă membrii Comisiei Superioare de Disciplină, fiecare barou având dreptul la câte un reprezentant.             Competenta si procedura de judecată se stabilesc prin statut;
            h) aprobă bugetul uniunii si al Casei de Asigurări a Avocatilor si stabileste cotele de contributii ale barourilor.
            (2) Hotărârile congresului sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei.
            Art. 62. - (1) Consiliul uniunii este format din decanii barourilor si câte un membru la 100 de avocati de la fiecare barou care depăseste acest număr.
            (2) Membrii consiliului uniunii sunt alesi pe timp de 4 ani.
            (3) În caz de schimbare a decanului unui barou noul decan îl înlocuieste de drept pe predecesorul său. Celelalte vacante sunt completate la proximul congres al avocatilor.
            Art. 63. - Consiliul uniunii se întruneste trimestrial si ori de câte ori este nevoie. El are următoarele atributii:
            a) aduce la îndeplinire hotărârile Congresului avocatilor;
            b) dezbate, adoptă si modifică statutul profesiei;
            c) adoptă regulamentele privind organizarea examenelor de admitere în profesie si definitivare;
            d) alecge si revocă presedintele uniunii, vicepresedintii si membrii comisiei permanente. Presedintele si vicepresedintii sunt alesi pentru un mandat de 4 ani dintre avocatii cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie;
            e) stabileste tarifele minime de onorarii unice pe tară;
            f) întocmeste proiectul de buget al uniunii si al Casei de Asigurări a Avocatilor si le supune spre aprobare congresului;
            g) aprobă primirea în profesia de avocat în toate cazurile prevăzute de lege;
            h) solutionează contestatiile împotriva deciziilor comisiei permanente privind scutirea de examen;
            i) anulează hotărârile barourilor pentru nelegalitate;
            j) înfiintează si coordonează Institutul National pentru Pregătirea si Perfectionarea Avocatilor - I.N.P.P.A., constituit ca persoană juridică de drept privat, nonprofit, care nu face parte din sistemul national de învătământ si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare.
            Art. 64. - Consiliul uniunii lucrează legal în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi si ia hotărâri valabile cu votul majoritătii membrilor prezenti.
            Art. 65. - (1) Comisia permanentă se compune din 15 membri, dintre care 5 din Baroul municipiului Bucuresti si 10 din celelalte barouri din tară. Presedintele si vicepresedintii se includ în acest număr.
            (2) Comisia permanentă are următoarele competente:
            a) asigură activitatea permanentă a uniunii;
            b) elaborează proiectele statutului si ale regulamentelor examenelor de primire în profesie si de definitivare;
            c) organizează examenele de intrare în profesie si de definitivare;
            d) acordă scutire de examen juristilor care îndeplinesc conditiile cerute de prezenta lege, cu avizul consultativ al consiliului baroului respectiv;
            e) organizează serviciul statistic general al avocatilor;
            f) organizează, la cererea barourilor, cercuri de studii facultative si editează publicatiile uniunii;
            g) înfiintează Casa Centrală de Credit si Ajutor a Avocatilor si îi coordonează activitatea;
            h) acceptă donatiile si legatele făcute uniunii;
            i) angajează personalul si asigură executarea bugetului uniunii;
            j) întocmeste raportul anual de activitate si gestiune, pe care îl supune spre aprobare consiliului uniunii.
            Art. 66. - Comisia permanentă lucrează legal în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi si ia hotărâri valabile cu votul majoritătii membrilor prezenti.
            Art. 67. - (1) Presedintele uniunii are următoarele atributii:
            a) reprezintă uniunea în relatiile cu persoane fizice si juridice din tară si din străinătate;
            b) încheie conventii si contracte în numele uniunii, cu autorizarea comisiei permanente;
            c) convoacă si conduce sedintele consiliului uniunii si ale comisiei permanente;
            d) ordonantează cheltuielile bugetare ale uniunii.
            (2) Vicepresedintii uniunii sunt înlocuitori de drept ai presedintelui, în ordinea stabilită de consiliul uniunii.

 

CAPITOLUL V
Asistenta judiciară


            Art. 68. - (1) Baroul asigură asistenta judiciară în toate cazurile în care apărarea este obligatorie potrivit legii, precum si la cererea instantelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a organelor administratiei publice locale în cazurile în care acestea apreciază că persoanele se găsesc în imposibilitate vădită de a plăti onorariul.
            (2) În cazuri de exceptie, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistentă gratuită.
            (3) Baroul organizează servicii de asistentă judiciară la sediile tuturor instantelor de judecată din judet, care asigură asistenta juridică, si la organele de urmărire penală locale, conduse de câte un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, si coordonate de un membru al consiliului.
            Art. 69. - (1) În cauzele în care asistenta judiciară este acordată din oficiu la cererea instantelor de judecată sau a organelor de urmărire penală, plata onorariilor se face din fondurile Ministerului Justitiei.
            (2) În cauzele în care asistenta judiciară este acordată din oficiu la cererea organelor administratiei publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe.

 

CAPITOLUL VI
Răspunderea disciplinară


            Art. 70. - (1) Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte săvârsite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei.
            (2) Avocatul care conduce asistenta judiciară de pe lângă fiecare instantă este obligat să sesizeze în scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, în conditiile prevederilor alin. (1).
            (3) Instantele judecătoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate să înainteze consiliului baroului orice plângere făcută împotriva unui avocat si să îl înstiinteze despre orice actiune de urmărire penală sau de judecată pornită împotriva unui avocat.
            Art. 71. - (1) Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare sunt de competenta consiliului baroului.
            (2) Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare privind pe membrii organelor de conducere ale uniunii si pe decanii barourilor sunt de competenta comisiei permanente a uniunii.
            (3) Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a actiunii disciplinare.
            (4) În toate cazurile actiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârsirii abaterii.
            Art. 72. - În cadrul fiecărui barou se organizează si functionează o comisie de disciplină care judecă, în primă instantă si în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârsite de avocatii din acel barou.
            (2) În cadrul Uniunii Avocatilor din România functionează Comisia Superioară de Disciplină, independentă de conducerea uniunii, care judecă:
            a) ca instantă de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale uniunii si ale decanilor barourilor;
            b) ca instantă de recurs, în complet de 5 membri.
            (3) Recursul declarat împotriva deciziei Comisiei Superioare de Disciplină, ca instantă de fond, este judecat de consiliul uniunii, constituit ca instantă disciplinară în plenul său, mai putin cel în cauză.
            4) Procedura judecării abaterilor este prevăzută în statut si se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
            Art. 73. - (1) Sanctiunile disciplinare sunt:
            a) mustrarea;
            b) avertismentul;
            c) amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exercitiul profesiei, până la achitarea sumei;
            d) interdictia de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la un an;
            e) excluderea din profesie.
            (2) În perioada interdictiei avocatul nu poate presta sub nici o formă asistentă juridică, nu poate face uz de calitatea de avocat si nu poate participa la activitatea organelor profesiei.
            (3) Împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesată, decanul baroului si presedintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare.
            Art. 74. - (1) În caz de abatere evidentă si gravă, instanta disciplinară poate lua măsura suspendării avocatului din exercitiul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei.
            (2) Împotriva încheierii prin care s-a luat această măsură se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
            (3) Recursul este suspensiv de executare si va fi solutionat de urgentă.

 

CAPITOLUL VII
Casa de Asigurări a Avocatilor


            Art. 75. - (1) În cadrul Uniunii Avocatilor din România este organizată si functionează Casa de Asigurări a Avocatilor, în scopul stabilirii si acordării pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, în conditiile prevăzute de legea specială.
            (2) Organizarea si functionarea Casei de Asigurări a Avocatilor se stabilesc de Consiliul Uniunii Avocatilor din România prin statut.
            Art. 76. - (1) Sunt membri ai Casei de Asigurări a Avocatilor toti avocatii în activitate, avocatii pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si la ajutoare sociale.
            (2) Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitiu al profesiei, este obligat să contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avocatilor. Contributia nu poate fi mai mică decât suma stabilită de Consiliul Uniunii Avocatilor din România, astfel încât să acopere nevoile curente de plată ale Casei de Asigurări a Avocatilor. Avocatii pot face parte si din alte forme de asigurări sociale.
            Art. 77. - (1) Perioada în care un avocat este deputat sau senator este luată în calcul la stabilirea vechimii în avocatură. Indemnizatia de parlamentar si celelalte drepturi bănesti încasate se consideră venituri din profesie si se iau în calcul la stabilirea pensiei de către Casa de Asigurări a Avocatilor.
            (2) Raporturile bănesti între Casa de Asigurări a Avocatilor si asigurările sociale de stat se reglementează potrivit legii.
            Art. 78. - (1) Casa de Asigurări a Avocatilor are personalitate juridică, patrimoniu si buget propriu. Sediul său este în municipiul Bucuresti. Patrimoniul său poate fi folosit în activităti economice producătoare de venituri, în conditiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii.
            (2) Casa de Asigurări a Avocatilor poate înfiinta sucursale sau filiale, în conditiile si cu procedura prevăzute în statutul de organizare si functionare a acesteia.
            Art. 79. - (1) Casa de Asigurări a Avocatilor este condusă si administrată de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocati în activitate si 2 avocati pensionari, alesi de congres pe o perioadă de 4 ani.
(2) Consiliul alege din rândurile sale un presedinte si un vicepresedinte.
            Art. 80. - (1) Controlul financiar al Casei de Asigurări a Avocatilor se exercită de către comisia de cenzori, compusă din 3 membri, dintre care 2 avocati în activitate si un avocat pensionar.
            (2) Barourile si avocatii sunt obligati să pună la dispozitie comisiei de cenzori si inspectorilor financiari ai Casei de Asigurări a Avocatilor toate datele privind veniturile asupra cărora se retine contributia pentru fondul de pensii si ajutoare sociale.

 

CAPITOLUL VIII
Dispozitii tranzitorii si finale


            Art. 81. - (1) Prezenta lege va fi pusă în aplicare astfel:
            a) până la alegerea noilor organe conducerea si celelalte activităti privind exercitarea profesiei de avocat vor fi îndeplinite de organele existente;
            b) în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi membrii barourilor vor prezenta decanatelor datele si documentele necesare în vederea înscrierii în baroul avocatilor si optiunea pentru forma de exercitare a profesiei;
            c) în acelasi termen barourile vor organiza adunări generale pentru alegerea organelor de conducere, a comisiilor de cenzori, a comisiilor de disciplină si a delegatilor la Congresul avocatilor;
            d) consiliul uniunii va convoca Congresul avocatilor în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi;
            e) consiliul uniunii nou-ales va adopta statutul profesiei în cel mult 90 de zile de la alegerea sa.
            (2) De la data adoptării statutului avocatii vor exercita profesia în una dintre formele pentru care au optat, potrivit prezentei legi.
            (3) Actualele birouri de avocati, prevăzute de Decretul-lege nr. 90/1990 privind unele măsuri pentru organizarea si exercitarea avocaturii în România, îsi pot continua activitatea, în aceleasi conditii, pe o perioadă de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
            Art. 82. - La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor legi să acorde consultantă juridică îsi încetează această activitate.
            Art. 83. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 281/1954 privind organizarea si exercitarea avocaturii, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 34 din 21 iulie 1954, republicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 11 din 6 martie 1958, cu modificările ulterioare, si Decretul nr. 191/1977 (Legea nr. 27) privind reglementarea plătii onorariilor pentru asistenta juridică acordată persoanelor având domiciliul sau sediul în străinătate, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 55 din 29 iunie 1977, precum si Decretul-lege nr. 90 din 28 februarie 1990 privind unele măsuri pentru organizarea si exercitarea avocaturii în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 1 martie 1990, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

            NOTĂ:
            Potrivit art. II si III din Legea nr. 231/2000 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat:
            Art. II. - Avocatii străini care exercită profesia în România în diverse forme, neprevăzute de lege, sunt obligati să se constituie în societăti civile profesionale, potrivit art. 12, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Pentru înscrierea în barou si înregistrarea societătii civile profesionale este necesar avizul conform al Uniunii Avocatilor din România.
            După expirarea termenului de 6 luni organele de urmărire penală, din oficiu sau la cererea Uniunii Avocatilor din România ori a baroului, se vor sesiza pentru săvârsirea infractiunii prevăzute la art. 25 din prezenta lege.
            Art. III. - Amenzile care se fac venit la bugetul baroului, prevăzute de prezenta lege, se actualizează periodic, în functie de rata inflatiei, de către Consiliul Uniunii Avocatilor din România.