MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 718         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 12 noiembrie 2001

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 237 din 5 iulie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. (11 )-(13) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare

 

Decizia nr. 245 din 18 septembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 166 alin. (3) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

344. - Ordin al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap privind înfiintarea comisiilor de expertiză medicală a persoanelor cu handicap

 

2.186. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare uni- tară a procedurii de solutionare a contestatiilor formulate împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finantelor Publice

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE

DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

557. - Ordin pentru aprobarea Metodologiei de decontare între casele de asigurări de sănătate si spitale, în cadrul contractelor  încheiate pentru servicii medicale spitalicesti

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 237

din 5 iulie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. (11)-(13)

din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. (11)-(13) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Victoria” - S.A. din Floresti în Dosarul nr. 4.595/2000 al Judecătoriei Câmpina.

La apelul nominal au răspuns Ion Iacob, Livia Pănescu si Marita Gheorghe, lipsind autorul exceptiei si celelalte părti, fată de care procedura este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată că la dosarul cauzei s-a depus o cerere din partea Societătii Comerciale “Victoria” - S.A. din Floresti, prin care se solicită amânarea judecării cauzei în vederea angajării unui apărător.

Părtile prezente solicită respingerea cererii de amânare a judecării cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând că cererea de amânare a judecării cauzei are ca scop tergiversarea solutionării cauzei, solicită respingerea acesteia. Curtea, deliberând, respinge cererea privind amânarea judecării cauzei.

Ion Iacob, Livia Pănescu si Marita Gheorghe, având cuvântul pe fond, solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei ca fiind nefondată, apreciind că dispozitiile art. 17 alin. (11)-(13) din Legea nr. 92/1992, dispozitii care au fost introduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 179/1999, sunt în concordantă cu prevederile constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 martie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 4.595/2000, Judecătoria Câmpina a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de  neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. (11)-(13) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Victoria” - S.A. din Floresti într-o cauză având ca obiect un litigiu de muncă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 123, 124 si 125, deoarece creează “jurisdictii în afara cadrului constitutional” prin aceea că, “în cauzele privind conflictele de muncă si litigiile de muncă, judecata în primă instantă se face, cu celeritate, de un complet format dintr-un judecător si doi asistenti judiciari […] care participă la deliberare si, astfel, alături de judecători spun dreptul”.

Judecătoria Câmpina, exprimându-si opinia, apreciază că exceptia este neîntemeiată, dispozitiile legale criticate nefiind contrare prevederilor constitutionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintele Camerei Deputatilor, în punctul său de vedere, apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, deoarece “compunerea completului care solutionează în primă instantă litigiile de muncă, dintr-un judecător si doi asistenti judiciari, nu încalcă normele cuprinse în art. 123-125 din Constitutie”.

Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că exceptia este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate. Se apreciază că art. 123 si 124 din Constitutie “nu au legătură cu modul de constituire a completului de judecată”, iar art. 125 din Constitutie “lasă legiuitorului prerogativa de a organiza instantele judecătoresti, competenta si procedura de judecată”.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul judecătorului-raportor, sustinerile părtilor prezente si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea  nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 17 alin. (11)-(13) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. Aceste dispozitii au fost introduse prin art. I pct. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 179/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, ordonantă aprobată prin Legea nr. 118/2001 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 30 martie 2001).

Dispozitiile art. 17 alin. (11)-(13) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, au următorul continut: “(11) Cauzele privind conflictele de muncă si litigiile de muncă se judecă în primă instantă, cu celeritate, de către un complet format dintr-un judecător si doi asistenti judiciari, dintre care unul reprezintă asociatiile patronale, iar celălalt reprezintă sindicatele. Hotărârile în aceste cauze se iau cu majoritatea membrilor completului.

(1 2 ) Asistentii judiciari sunt numiti pe o perioadă de 4 ani de către ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, dintre persoanele care au studii juridice superioare si îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 46 alin. (1) lit. a), c), d), e) si alin. (2). Asistentii judiciari depun jurământ în conditiile art. 48, care se aplică în mod corespunzător.

(1 3 ) Conditiile si procedura de propunere a candidatilor pentru a fi numiti asistenti judiciari, de către Consiliul Economic si Social, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

Autorul exceptiei, invocând neconstitutionalitatea acestor dispozitii legale, apreciază că au fost încălcate următoarele prevederi constitutionale:

- Art. 123: “(1) Justitia se înfăptuieste în numele legii.

(2) Judecătorii sunt independenti si se supun numai legii.”

- Art. 124: “(1) Judecătorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Presedintele si ceilalti judecători ai Curtii Supreme de Justitie sunt numiti pe o perioadă de 6 ani. Ei pot fi reînvestiti în functie. Promovarea, transferarea si sanctionarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în conditiile legii.

(2) Functia de judecător este incompatibilă cu orice altă functie publică sau privată, cu exceptia functiilor didactice din învătământul superior.”

- Art. 125: “(1) Justitia se realizează prin Curtea Supremă de Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.

(2) Este interzisă înfiintarea de instante extraordinare.

(3) Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, se constată că modificările si completările aduse Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 179/1999, în privinta participării asistentilor judiciari la deliberări, alături de judecători, în cauzele privind conflictele de muncă si litigiile de muncă care se judecă în primă instantă, reprezintă o optiune a legiuitorului. Această optiune nu încalcă prevederile constitutionale ale art. 125, întrucât, potrivit alin. (1) al acestui articol, justitia se realizează prin Curtea Supremă de Justitie si prin instante judecătoresti “stabilite de lege”, cu singura restrictie, cea prevăzută în alin. (2) al aceluiasi articol, prin care se interzice înfiintarea de instante extraordinare. În această lumină stabilirea de către legiuitor a unor complete de judecată cu o compunere specială, într-un domeniu litigios determinat, nu poate fi echivalată cu înfiintarea unor instante exceptionale.

Curtea observă că functionarea unor complete speciale, competente într-un anumit domeniu (de muncă, financiar, administrativ, comercial, militar), nu încalcă dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 123 si 124, ci, dimpotrivă, creează premisa perfectionării actului de justitie, cu respectarea neabătută a principiilor si normelor stabilite prin Constitutia României.

În legătură cu opinia autorului exceptiei în sensul că participarea asistentilor judiciari la deliberări vine în contradictie cu dispozitiile constitutionale referitoare la autoritatea judecătorească, Curtea constată că acest aspect este intim corelat cu competenta Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare, el nefiind o problemă care să afecteze constitutionalitatea reglementării criticate de autorul exceptiei, atât timp cât Constitutia nu interzice expres înfiintarea unor complete speciale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. (11)-(13) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Victoria” - S.A. din Floresti în Dosarul nr. 4.595/2000 al Judecătoriei Câmpina.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 iulie 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof.univ.dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu.

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 245

din 18 septembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 166 alin. (3)

din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 166 alin. (3) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Hidrojet” - S.A. Breaza în Dosarul nr. 614/2000 al Judecătoriei Câmpina.

La apelul nominal se prezintă Ministerul Finantelor Publice prin consilier juridic Nicoleta Negut, lipsind autorul exceptiei si Inspectoratul Scolar Prahova, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul părtii prezente solicită respingerea exceptiei ca inadmisibilă, întrucât Curtea Constitutională, prin Decizia nr. 121 din 16 octombrie 1996, a admis exceptia de neconstitutionalitate având acelasi obiect, statuând că dispozitiile art. 166 alin. (3) din Legea învătământului nr. 84/1995 “sunt constitutionale numai în măsura în care reintegrarea, fără plată, a bazei materiale aferente procesului de instructie si educatie se referă la imobilele din patrimoniul societătilor comerciale la care statul detine majoritatea capitalului social, nu si la imobilele apartinând societătilor comerciale care s-au privatizat în conditiile legii”. În acelasi sens Curtea Constitutională s-a pronuntat si prin deciziile nr. 64/1997 si nr. 145/2001.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca fiind inadmisibilă, a exceptiei de neconstitutionalitate, precizând că prin Decizia nr. 121 din 16 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 27 mai 1997, Curtea Constitutională a admis exceptia de neconstitutionalitate, statuând că dispozitiile art. 166 alin. (3) din Legea învătământului nr. 84/1995 nu pot dispune trecerea fără plată în proprietatea publică a statului a unor imobile intrate legal, pe calea privatizării, în proprietatea exclusivă a unor persoane juridice de drept privat, o asemenea operatiune fiind posibilă, potrivit art. 41 alin. (3) din Constitutie, numai prin expropriere pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 27 octombrie 2000, pronuntată în Dosarul nr. 614/2000, Judecătoria Câmpina a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de  neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 166 alin. (3) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Hidrojet” - S.A. Breaza.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat încalcă prevederile constitutionale ale art. 41 alin. (2) fraza întâi si alin. (3), referitoare la ocrotirea în mod egal a proprietătii private, indiferent de titular, si la  expropriere, precum si dispozitiile art. 135 alin. (1) si (2), referitoare la obligatia statului de ocrotire a proprietătii publice sau private, întrucât dispun reintegrarea, fără plată, în patrimoniul Ministerului Educatiei si Cercetării, a unor imobile care au trecut în patrimoniul unei societăti comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora.

Exprimându-si opinia asupra exceptiei, instanta de judecată consideră că aceasta este întemeiată, întrucât “s-ar impune restituirea imobilului după o dreaptă si prealabilă despăgubire având în vedere, pe de o parte, investitiile si cheltuielile făcute de pârâtă pentru întretinerea activului conform destinatiei sale, [...] iar de pe altă parte, fiind vorba de o societate cu capital integral privat, predarea imobilului, fără plată, pe bază de predare-preluare ar încălca dispozitiile constitutionale ale art. 135 alin. (1) si (2) [...] si ale art. 41 alin. (2) si (3) [...]”.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, deoarece “Asupra constitutionalitătii alin. (3) al art. 166 din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, s-a pronuntat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 121 din 16 octombrie 1996 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 27 mai 1997)”, statuând că lăprevederile art. 166 alin. (3) din Legea nr. 84/1995, republicată, nu pot dispune trecerea fără plată în proprietatea publică a statului a unor imobile intrate legal, pe calea privatizării, în proprietatea exclusivă a unor persoane juridice de drept privat. O asemenea modalitate de transfer se poate face numai în conditiile art. 41 alin. (3) din Constitutie”. Se mai invocă prevederile art. 23 alin. (3) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora nu pot face obiectul exceptiei prevederile legale constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din cererea formulată de autorul acesteia si din încheierea de sesizare, îl constituie dispozitiile art. 166 alin. (3) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, dispozitii care au următorul continut: “Baza materială aferentă procesului de instruire si de educatie, mentionată la alin. (2) si realizată din fondurile statului sau din fondurile institutiilor si întreprinderilor de stat în perioada anterioară datei de 22 decembrie 1989, se reintegrează, fără plată, în patrimoniul Ministerului Educatiei Nationale, al institutiilor si unitătilor de învătământ si de cercetare stiintifică din sistemul învătământului de stat. Predarea-preluarea se face pa bază de protocol. Justa despăgubire se acordă, după caz, de Guvern.

În aceleasi conditii se reintegrează fără plată si imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, au trecut în patrimoniul unor societăti comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe bază de procotol de predare-preluare.”

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia a incovat încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 41 alin. (2) fraza întâi, potrivit cărora: “Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”, ale alin. (3) al aceluiasi articol, conform căruia: “Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire”, precum si ale art. 135 alin. (1), care prevăd: “Statul ocroteste proprietatea”, si alin. (2), conform cărora: “Proprietatea este publică sau privată.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează:

Dispozitiile art. 166 alin. (3) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, raportate la aceleasi texte din Legea fundamentală, au mai fost supuse controlului de constitutionalitate al Curtii Constitutionale care, prin Decizia nr. 121 din 16 octombrie 1996 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 27 mai 1997), a admis în parte exceptia, statuând că aceste dispozitii “sunt constitutionale numai în măsura în care reintegrarea, fără plată, a bazei materiale aferente procesului de instructie si educatie se referă la imobilele din patrimoniul societătilor comerciale la care statul detine majoritatea capitalului social, nu si la imobilele apartinând societătilor comerciale care s-au privatizat în conditiile legii”. Prin acea decizie Curtea a constatat că “prevederile art. 166 alin. (3) din Legea învătământului nr. 84/1995 nu pot dispune trecerea fără plată în proprietatea publică a statului a unor imobile intrate legal, pe calea privatizării, în proprietatea exclusivă a unor persoane juridice de drept privat. O asemenea operatiune se poate face, potrivit art. 41 alin. (3) din Constitutie, numai prin expropriere pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire”.

Asadar, întrucât Curtea Constitutională a constatat, prin decizia mentionată, că dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale (în măsura celor reproduse mai sus), exceptia de neconstitutionalitate urmează să fie respinsă, ca fiind inadmisibilă, în temeiul art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, fiind contrară prevederilor alin. (3) teza a doua din acelasi articol, potrivit cărora: “Nu pot face obiectul exceptiei... prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii Constitutionale.” De altfel, conform art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, instanta de judecată avea ea însăsi această posibilitate de a respinge ca inadmisibilă exceptia, printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constitutională.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 166 alin. (3) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Hidrojet” - S.A. Breaza în Dosarul nr. 614/2000 al Judecătoriei Câmpina.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 septembrie 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Marioara Prodan.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE  CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI

SECRETARIATUL DE STAT PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP

 

ORDIN

privind înfiintarea comisiilor de expertiză medicală a persoanelor cu handicap

 

Secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap,

în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările si completările ulterioare,

ale art. 11 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 3 din Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 55/2001,

emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) În temeiul prevederilor art. 22 si 26 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările si completările ulterioare, se înfiintează la nivel judetean si la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti comisii de expertiză medicală a persoanelor cu handicap, denumite în continuare comisii.

(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt în coordonarea Comisiei superioare de expertiză medicală a persoanelor cu handicap si functionează pe lângă inspectoratele de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap.

Art. 2. - Comisiile sunt alcătuite din:

- un presedinte, medic de expertiză medicală si recuperare a capacitătii de muncă sau medic specialist (interne, oftalmologie, balneofizioterapie, O.R.L., neurologie, psihiatrie) care a făcut parte din comisiile de expertiză medicală si recuperare a capacitătii de muncă ale Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, numit prin decizie a inspectorului-sef;

- 2 membri, dintre care un medic specialist de expertiză medicală si recuperare a capacitătii de muncă, desemnat de casa judeteană de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, si un medic de specialitate, în functie de afectiunea care produce handicapul, desemnat prin decizie a inspectorului-sef;

- un membru cu statut de observator, desemnat de organizatiile neguvernamentale care sunt reprezentative prin activitatea în domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap în judetul respectiv sau în municipiul Bucuresti;

- un secretar, cadru mediu, numit prin decizie a inspectorului-sef.

Art. 3. - Pentru buna desfăsurare a activitătii comisiile pot încheia conventii civile de prestări de servicii cu medicii de expertiză medicală si recuperare a capacitătii de muncă si cu medici de diferite specialităti din judete sau din sectoarele municipiului Bucuresti, acestia fiind retribuiti din creditele bugetare alocate cu această destinatie.

Art. 4. - Membrii comisiilor au dreptul la o indemnizatie de sedintă. Cuantumul lunar al indemnizatiilor de sedintă nu poate depăsi cuantumul câstigului salarial mediu net comunicat de Institutul National de Statistică la data stabilirii drepturilor.

Art. 5. - Comisiile au următoarele atributii:

a) examinează persoanele care solicită eliberarea unui certificat de persoană cu handicap, analizează documentatia medicală, precum si rapoartele de anchetă socială întocmite de organele competente;

b) emit certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protectie specială sau, după caz, resping cererea de încadrare. Pentru persoanele cu handicap grav se va specifica pe certificat si faptul că acestea pot beneficia de un asistent personal. Respingerea, precum si încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protectie specială se fac prin certificat, conform modelului prezentat în anexa nr. I;

c) întocmesc si urmăresc realizarea programului individual de recuperare pentru adultii cu handicap;

d) îndeplinesc orice atributii prevăzute de lege, precum si îndrumarea si consilierea persoanelor cu handicap.

Art. 6. - (1) Eliberarea certificatelor este scutită de taxa de timbru conform art. 27 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999.

(2) Certificatele pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap. Contestatia se va solutiona prin decizie, în care se precizează încadrarea sau respingerea cererii de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protectie specială, conform modelului prezentat în anexa nr. IV, în termen de 45 de zile lucrătoare de la înregistrare la Comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap.

(3) Deciziile emise de Comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pot fi atacate conform Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare.

Art. 7. - (1) În urma activitătii zilnice comisiile întocmesc un proces-verbal, conform modelului prezentat în anexa nr. VII, în care se consemnează activitatea desfăsurată.

(2) Programul individual de recuperare este întocmit si înmânat persoanei cu handicap o dată cu certificatul.

(3) Programul individual de recuperare este elaborat în scris. Acest program cuprinde actiunile medicale, educative, profesionale si sociale necesare pentru  recuperarea, readaptarea, instruirea si reintegrarea socială a persoanei cu handicap. Din analiza datelor cuprinse în dosarul medical se va decide asupra cazurilor care necesită internarea pentru tratament medical, recuperare prin tratament balnear sau chirurgical.

(4) Sustinerea programului de recuperare se face prin protocoale încheiate cu Ministerul Sănătătii si Familiei, precum si cu Ministerul Educatiei si Cercetării.

Art. 8. - (1) În vederea rezolvării contestatiilor se înfiintează, în temeiul prevederilor art. 26 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999, Comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap.

(2) Comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap functionează pe lângă Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Cezar Bolliac nr. 42, sectorul 3.

(3) Comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap coordonează activitatea comisiilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

Art. 9. - (1) Comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap are următoarea componentă:

- un presedinte, medic de expertiză medicală si de recuperare a capacitătii de muncă, angajat de Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap prin concurs;

- un medic din cadrul Institutului National de Studii si Strategii privind Problemele Persoanelor cu Handicap;

- un secretar, cadru mediu sanitar, angajat prin concurs de Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap.

(2) Membrii cu caracter nepermanent, convocati în functie de nevoile comisiei, sunt:

- un reprezentant al Ministerului Sănătătii si Familiei;

- un reprezentant al Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale;

- un reprezentant al Institutului National de Expertiză Medicală si de Recuperare a Capacitătii de Muncă;

- un reprezentant al Institutului de Medicină Legală “Mina Minovici”;

- un reprezentant al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap.

(3) Presedintii si secretarii Comisiei superioare de expertiză medicală a persoanelor cu handicap lucrează permanent, cu program de lucru zilnic.

Art. 10. - (1) Membrii Comisiei superioare de expertiză medicală a persoanelor cu handicap beneficiază de indemnizatie de sedintă în temeiul art. 24 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999.

(2) Indemnizatiile de sedintă se suportă din creditele bugetare alocate cu această destinatie.

Art. 11. - Directiile de specialitate din cadrul Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, precum si inspectoratele de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 12. - Anexele nr. I-VII fac parte integrantă din prezentul ordin.

 

Secretarul de stat al Secretariatului de Stat

pentru Persoanele cu Handicap,

Paul Ciobănelu

 

Bucuresti, 8 noiembrie 2001.

Nr. 344.

 

ANEXA Nr. I

 

Inspectoratul de stat teritorial

pentru persoanele cu handicap ...............................

Comisia de expertiză medicală

a persoanelor cu handicap

 

CERTIFICAT*)

de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protectie specială

 

Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap, constituită în temeiul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 102/1999, cu modificările si completările ulterioare, examinând pe domnul/doamna ............................................................, fiul/fiica lui ..................................................... si al/a ...................................................., născut/născută la data de .................................................... în localitatea .............................................., str. .............................. nr. ......, et. ......, ap. ........, judetul/sectorul ........., posesor/posesoare al/a buletinului/cărtii de identitate seria ........... nr. ..........., stabileste:

A. Diagnostic clinic  ..............................................................................................................

....................................

B. Diagnosticul deficientei functionale**):

1. fără deficientă functională;

2. deficientă functională medie;

3. deficientă functională accentuată;

4. deficientă functională gravă:

- cu asistent personal;

-         fără asistent personal.


**) Se va completa cu litere de tipar sau la masina de scris.

**) Se taie ceea ce nu corespunde.

 

C. Planul de recuperare:

1. medical ........

2. social ..........

3. profesional ..

D. Data ivirii handicapului*) ..........................................................................................................


*) Se completează numai pentru persoanele care solicită pensionarea în temeiul art. 47 din Legea nr. 19/2000.

 

 

E. Valabilitate: 6/12 luni/permanent (handicap ireversibil)

F. Termen de revizuire ....................................................................................

(Se specifică documentatia cu care se va prezenta la revizuire.)

Data ......................

 

 

S-a eliberat prezentul certificat pentru a-i servi la Inspectoratul de stat teritorial pentru persoanele cu handicap .............................................................................................................................

 

Presedinte, ..............................

Membri (numele si prenumele):

Secretar, ..............................

1. .........................

2. .........................

3. .........................

4. .........................

 

ANEXA Nr. II

 

PLAN DE RECUPERARE

 

1. Medical: dispensarizare cu tratament medical, chirurgical, ortopedic, în functie de afectiunea care a produs handicapul.

2. Social:

- internări în centre de tratament si reabilitare;

- asistentă socială prin consiliile locale, organizatii neguvernamentale.

3. Profesional:

- unităti protejate (centre de integrare prin terapie ocupatională);

- încadrarea în unităti economice sau în ateliere protejate conform restantului functional;

- scolarizarea în unităti specializate.

 

ANEXA Nr. III

 

METODOLOGIE

privind functionarea comisiilor de expertiză medicală a persoanelor cu handicap

 

Persoanele cu handicap fizic, senzorial, psihic sau mental se vor adresa medicului de familie care face o trimitere către comisia de expertiză teritorială, specificând în afara datelor de identitate si diagnosticul clinic cu care persoana în cauză este în evidenta cabinetului său.

Această trimitere va fi însotită, după caz, de biletele de iesire din spital, examinările clinice sau de laborator etc.

Documentatia medicală si examinările complementare vor fi efectuate în cadrul unitătilor sanitare din reteaua Casei Nationale de  Asigurări de Sănătate, în conformitatecu prevederile contractului-cadru pentru asigurarea asistentei medicale.

Persoanele care solicită eliberarea unui certificat de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap de către comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap se vor prezenta cu următoarele documente:

- actul de identitate;

- trimitere de la medicul de familie;

- acte medicale (dacă este posibil).

Presedintele comisiei de expertiză medicală a persoanelor cu handicap, care îsi va desfăsura activitatea cu program normal, examinează clinic solicitantul si, în functie de afectiune si de documentatia medicală prezentată, poate solicita, prin adresă scrisă, unitătilor sanitare teritoriale ale Ministerului Sănătătii si Familiei sau Institutului National de Expertiză Medicală si de Recuperare a Capacitătii de Muncă examinări clinice, de laborator sau spitalizare pentru stabilirea ori completarea diagnosticului clinic.

Acest lucru poate fi solicitat si de către comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap în sedintele de specialitate.

Ulterior solicitantul va fi planificat pentru a fi examinat si a i se stabili categoria de persoană cu handicap la una dintre comisiile de specialitate, în functie de deficienta preponderentă.

Contestatiile vor fi solutionate de Comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap în termen de 45 de zile lucrătoare de la data înregistrării contestatiei.

Contestatiile trebuie depuse la comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap teritoriale, care le vor trimite Comisiei superioare de expertiză medicală a persoanelor cu handicap.

Pentru a fi trimise Comisiei superioare de expertiză medicală a persoanelor cu handicap contestatiile trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

- să fie depuse în termenul prevăzut de lege;

- să aibă anexate documentele medicale necesare pentru a se putea lua o decizie.

Se pot prezenta la comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap următoarele categorii:

- pensionarii de urmas;

- persoanele adulte incapabile de muncă din cauza handicapului;

- persoanele care au dobândit handicapul congenital sau neonatal;

- deficientii vizuali;

- persoanele care au amputatii de membre;

- persoanele care necesită hemodializă, conform metodologiei;

- persoanele cu surdomutitate;

- persoanele cu tulburări organofunctionale grave post-combustii, posttraumatisme sau agresiuni (dovedite prin certificate medico-legale);

- persoanele cu stări posttransplant în primele 12 luni, iar ulterior în functie de evolutie;

- persoanele cu poliartrită evolutivă stadiul III/IV;

- persoanele cu sechele handicapante după neoplazii operate;

- persoanele cu sclerodermie;

- persoanele cu lupus visceralizat;

- persoanele cu spondilită anchilozantă stadiile III si IV, în functie de deficienta respiratorie;

- persoanele cu boala Parkinson cu deficientă functională gravă privind capacitatea de autoservire;

- persoanele cu sindroame extrapiramidale cu deficiente functionale grave;

- persoanele cu boală SIDA cu deficientă functională;

- persoanele cu boală Alzheimer, dementă senilă;

- persoanele cu paraplegii;

- persoanele cu diabet zaharat complicat;

- persoanele cu accidente vasculare cerebrale, cu deficientă locomotorie secundară (pentru aceste categorii certificatele se vor emite cu termen de 6 luni);

- persoanele cu encefalopatii infantile:

a) oligofrenii;

b) schizofrenii contactate în copilărie sau în adolescentă;

c) epilepsii - forma “grand mal”;

- persoanele cu scleroză în plăci;

- persoanele cu leuconevraxită;

- persoanele cu distrofie musculară progresivă;

- persoanele cu sechele de poliomielită sau virusuri echivalente, cu atrofii musculare.

În cazul persoanelor nedeplasabile expertizarea se poate face si în baza referatului medical întocmit sub semnătură de medicul de familie sau de medicul specialist la care sunt luate în evidentă.

Cazurile care se prezintă la comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap vor fi examinate de subcomisia de specialitate care stabileste:

a) diagnosticul clinic;

b) diagnosticul deficientei si gradul acesteia, după cum urmează:

1. fără deficientă functională;

2. deficientă functională medie corespunzătoare unui handicap mediu;

3. deficientă functională accentuată corespunzătoare unui handicap accentuat;

4. deficientă functională gravă corespunzătoare unui handicap grav;

c) planul de recuperare (anexa nr. II).

Documentarul astfel întocmit va fi semnat de toti membrii comisiei de expertiză medicală a persoanelor cu handicap, după care se va proceda la emiterea certificatului.

Certificatele sunt valabile în original sau în copie certificată de către functionarul însărcinat cu primirea documentelor.

 

ANEXA Nr. IV

 

SECRETARIATUL DE STAT

PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP

Comisia superioară de expertiză medicală Nr. ................./................

a persoanelor cu handicap

 

DECIZIE*)

de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protectie specială

 

Comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap, constituită în temeiul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 102/1999, cu modificările si completările ulterioare,

examinând pe domnul/doamna ....................................., fiul/fiica lui ..................................................... si al/a ...................................................., născut/născută la data de ..................................................... în localitatea ............................., judetul/sectorul ...................., domiciliat/domiciliată în ....................

str. .............................. nr. ......, et. ......, ap. ........, judetul/sectorul ............., posesor/posesoare al/a buletinului/cărtii de identitate seria ........... nr. ..........., stabileste:

A. Diagnostic clinic  ..................................................................................................................

....................................

B. Diagnosticul deficientei functionale**):

1. fără deficientă functională;

2. deficientă functională medie;


**) Se va completa cu litere de tipar sau la masina de scris.

**) Se taie ceea ce nu corespunde.

 

3. deficientă functională accentuată;

4. deficientă functională gravă:

- cu asistent personal;

- fără asistent personal.

C. Data ivirii handicapului .................................................... Documentul*) ...............................


*) Se completează numai pentru persoanele care solicită pensionarea în temeiul art. 47 din Legea nr. 19/2000.

 

D. Planul de recuperare:

1. medical..........

2. social ............

3. profesional ....

E. Valabilitate: 6/12 luni/permanent (handicap ireversibil)

F. Termen de revizuire ....................................................................................

(Se specifică documentatia cu care se va prezenta la revizuire.)

Data ......................

 

 

S-a eliberat prezentul certificat pentru a-i servi la Inspectoratul de stat teritorial pentru persoanele cu handicap .............................................................................................................................

 

Presedinte, ..............................

Membri (numele si prenumele):

Secretar, ..............................

1. .........................

2. .........................

3. .........................

4. .........................

 

ANEXA Nr. V

 

LISTA

cuprinzând afectiunile care creează handicap ireversibil

 

A. La prima examinare:

1. nevăzători cu handicap grav;

2. amputatii:

- membrul superior: antebrat, brat, bilateral;

- membru inferior: gamba, coapsa si bilateral; bonturi neprotezabile;

3. lipsa membrului superior prin dezarticulatie scapulo-humerală;

4. lipsa membrului inferior prin dezarticulatie coxo-femurală;

5. tumorile inoperabile cu metastaze;

6. cretinismul;

7. oligofrenia, forme cu imbecilitate sau idiotia: IQ sub 33;

8. dementele aterosclerotice în formele avansate.

B. La a doua examinare:

1. scleroza laterală amiotrofică, forma avansată cu tulburări functionale mari care nu pot fi influentate de tratament;

2. coreea cronică;

3. amiotrofia degenerativă de tip Aran-Duchenne si Charcot-Marie, forma avansată;

4. paraplegia prin mielopatii traumatice;

5. epilepsia cu crize frecvente, cu tulburări psihice interaccesuale;

6. distrofia musculară progresivă, forma avansată cu tulburări functionale mari care nu cedează la tratament si este confirmată anatomopatologic.

 

ANEXA Nr. VI

 

Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap

Judetul ....................................................................................

 

DOCUMENTAR

de expertiză medicală a persoanelor cu handicap

 

Numele .........................................................., prenumele .................................., vârsta............., examinat/examinată pe baza (adresă de la medicul de familie - adresă de la Inspectoratul de stat teritorial pentru persoanele cu handicap)

..................................………………………………..

Examen clinic........................................

Examene de laborator ......................................................................................................................

Diagnostic clinic

....................................

Diagnosticul deficientei functionale si  gradul ..................................................................................

Plan de recuperare ..........................................................................................................................

Valabilitate ........

Termen de revizuire

........................................................................................................................

 

Presedinte, ..............................

Membri:

 

.........................

.........................

.........................

.........................

 

Nr. ............................................../data .......................

(din registrul zilnic)

 

ANEXA Nr. VII

 

PROCES - VERBAL

 

Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap, constituită în temeiul art. 22 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările si completările ulterioare, în data de .............................. avizează favorabil emiterea certificatelor de la nr. ................... până la nr. ................................. .

Observatii: ................................................................................

 

Presedinte, ..............................

Membri:

 

.........................

.........................

.........................

.........................

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a procedurii de solutionare a contestatiilor formulate împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finantelor Publice

 

Ministrul finantelor publice,

în baza art. 17 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea contestatiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 506/2001, si a art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

emite prezentul ordin.

 

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare unitară a procedurii de solutionare a contestatiilor formulate împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, anexă la prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală de solutionare a contestatiilor, Directia generală de îndrumare si control fiscal, Garda financiară, Directia Generală a Vămilor, directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si unitătile subordonate acestora vor lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 6 noiembrie 2001.

Nr. 2.186.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare unitară a procedurii de solutionare a contestatiilor formulate împotrivamăsurilor dispuse prin actele

de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finantelor Publice

 

1. Referitor la art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001:

1.1. Fac obiectul căilor administrative de atac, prevăzute la art. 1 alin. (1), măsurile luate prin acte de control sau de impunere de către organele Ministerului Finantelor Publice, privind impozitele, taxele, datoria vamală, contributiile la fondurile speciale, majorările de întârziere, penalitătile, precum si alte sume si măsuri dispuse, în cadrul competentelor legale.

1.2. Contestatiile privind amenzile, confiscările si alte măsuri complementare acestora, aplicate prin acte ale organelor Ministerului Finantelor Publice, urmează procedura prevăzută de Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

1.3. Contestatiile sunt valabile chiar dacă poartă o denumire gresită, organele de solutionare urmând să procedeze conform competentelor legale.

1.4. În cazul în care contestatiile sunt astfel formulate încât au si alt caracter pe lângă cel de cale administrativă de atac, pentru aceste aspecte cererea se va înainta organelor competente de către organul învestit cu solutionarea contestatiei, după solutionarea acesteia.

2. Referitor la art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 506/2001

2.1. În contestatie se va specifica cuantumul sumei totale reprezentând impozite, taxe, datorie vamală, contributii la fondurile speciale, majorări de întârziere, penalităti, precum si alte sume si măsuri dispuse, pentru care s-a declansat procedura administrativă de atac, cu indicarea sumelor din care se compune aceasta.

La primirea contestatiilor organele competente vor verifica respectarea acestei obligatii de către contestatori, iar în cazul în care se constată nerespectarea ei vor solicita, prin adresă, contestatorilor să precizeze cuantumul sumei contestate, acordându-se în acest scop un termen de 5 zile.

La dosarul cauzei se anexează confirmarea de primire de către contestator a înstiintării.

2.2. De asemenea, organul de solutionare va verifica, în cazul în care contestatiile sunt formulate si introduse de un reprezentant al contestatorului,  depunerea în original aîmputernicirii avocatiale, respectiv a procurii autentificate.

În situatia în care contestatia nu îndeplineste această cerintă se va pune în vedere contestatorului să completeze dosarul, acordându-se în acest scop un termen de 5 zile.

La dosarul cauzei se anexează confirmarea de primire de către contestator a înstiintării.

3. Referitor la art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001:

3.1. Contestatia se depune, sub sanctiunea decăderii, la organul emitent al actului atacat, în termenul legal.

3.2. Contestatia formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se depune la instanta

judecătorească care a dispus încadrarea în tariful taxelor judiciare de timbru, în termen de 15 zile de la data comunicării cuantumului sumei datorate.

Instanta judecătorească care a primit contestatia va remite organului competent prevăzut la art. 5, în termen de 5 zile, dosarul contestatiei, care va contine în mod obligatoriu, pe lângă contestatie, copia certificată de pe actul care face obiectul taxării, precum si actul instantei judecătoresti care a efectuat încadrarea, din care să rezulte considerentele legale si de fapt care au condus la încadrarea care face obiectul cauzei.

Contestatia se solutioneză de organul competent prevăzut la art. 5, în functie de cuantumul sumei contestate, prin decizie motivată.

După emiterea deciziei, un exemplar al acesteia se va comunica instantei judecătoresti care a efectuat încadrarea în cuantumul taxelor de timbru.

3.3. Termenul prevăzut la art. 4 se calculează pe zile libere, neintrând în calcul nici ziua în care el a început si nici ziua în care se sfârseste.

Termenul care se sfârseste într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârsitul primei zile de lucru următoare.

4. Referitor la art. 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 506/2001:

4.1. Organele specializate prevăzute la art. 5 alin. (1) sunt serviciile de solutionare a contestatiilor din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, după caz.

Prin organele specializate din cadrul Ministerului Finantelor Publice se întelege Directia generală de solutionare a contestatiilor.

4.2. În cazul în care contestatorul, în conditiile prevăzute la art. 4, îsi retrage sau îsi majorează pretentiile formulate initial sub sau peste cuantumul prevăzut la art. 5, organul de solutionare învestit initial îsi va declina competenta în favoarea organului de solutionare competent.

5. Referitor la art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001:

5.1. Referatul cu propunerile de solutionare a contestatiei va fi semnat de conducătorul organului care a încheiat actul atacat, respectiv: directorul general adjunct al directiei generale a finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, care coordonează activitatea de control, comisarul general, comisarul-sef, directorul directiei de control.

5.2. Referatul va cuprinde atât aspecte privind îndeplinirea conditiilor de procedură, cât si aspecte referitoare la fondul cauzei supuse solutionării si trebuie însotit de dovada comunicării actului de control sau de impunere către contestator, precum si de toate documentele depuse de contestator în sustinerea contestatiei.

În ceea ce priveste fondul cauzei propunerile de solutionare trebuie să tină seama de motivatiile contestatorului cuprinse în contestatie, de toate documentele depuse în sustinerea acesteia si să fie fundamentate din punct de vedere legal.

De asemenea, în referat se va preciza, în mod obligatoriu, dacă actul atacat a fost transmis organelor de urmărire si cercetare penală, atunci când organul de control a constatat existenta unor indicii privind săvârsirea unor fapte penale.

În situatia în care din referatul cu propuneri de solutionare a contestatiei sau din documentele dosarului nu rezultă dacă actul de control a fost înaintat organelor de urmărire si cercetare penală, organele de solutionare vor analiza fondul cauzei, urmând ca de nerespectarea alineatului precedent să fie tinute răspunzătoare persoanele care au întocmit si contrasemnat referatul.

Organele care au încheiat actul atacat vor păstra, în copie, dosarul contestatiei, la care vor anexa si solutiile date de organele de solutionare competente, potrivit legii.

6. Referitor la art. 9 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001:

6.1. În cazul desfiintării totale sau partiale a actului atacat noul act de control sau de impunere, care va viza strict aceeasi perioadă si aceleasi sume si măsuri contestate, va fi întocmit de o altă echipă de control decât cea care a încheiat actul contestat.

7. Referitor la art. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr 13/2001, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 506/2001:

7.1. Schimbarea domiciliului sau a sediului contestatorului trebuie să fie adusă la cunostintă, în scris, de către contestator, organului de solutionare competent.

8. Dispozitii comune:

8.1. În cazul în care se constată că fundamentarea sumelor care fac obiectul contestatiei aflate în curs de solutionare nu a fost clarificată prin actul de control atacat, organul de solutionare poate dispune efectuarea de controale încrucisate pentru lămurirea aspectelor.

Organul de solutionare poate dispune si întocmirea de către organul emitent al actului atacat a unei note de constatare pentru lămurirea unor aspecte. Prin această notă de constatare nu se pot stabili debite noi si împotriva ei nu se pot exercita căile administrative de atac prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001, aceasta urmând să fie conexată la dosarul contestatiei aflate în curs de solutionare.

Organele de solutionare a contestatiilor vor analiza strict constatările din actele de control sau de impunere în raport cu sustinerile si argumentele contestatorilor, neputând extinde sfera de solutionare si nici să creeze contestatorilor o situatie mai grea decât cea constatată prin actul atacat.

8.2. În situatia în care, ulterior formulării si depunerii contestatiei, dar până la emiterea deciziei, contestatorul renuntă la cererea sa, retragerea acesteia se face în scris, printr-o adresă din care să rezulte fără echivoc această solicitare.

8.3. Pentru evitarea pronuntării unor solutii contradictorii, în situatiile în care organele competente au de solutionat două sau mai multe contestatii, formulate de aceeasi persoană fizică sau juridică împotriva unor măsuri dispuse prin acte de control sau de impunere, încheiate de aceleasi organe sau de organe diferite de control din sistemul Ministerului Finantelor Publice, vizând aceeasi categorie de obligatii fiscale sau tipuri  diferite, dar care sub aspectul stabilirii cuantumului se influentează reciproc, se va proceda la conexarea dosarelor, dacă prin aceasta se asigură o mai bună administrare si valorificare a probelor în rezolvarea cauzei.

8.4. În situatia în care organul care a încheiat actul de control ori de impunere dispune de acte si de documente din care rezultă că organul de solutionare a contestatiei din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, nu ar fi obiectiv în solutionarea cauzei (datorită legăturii de rudenie sau de afinitate, functiei detinute în cadrul activitătii desfăsurate la contestator, precum si din alte asemenea motive), acesta va solicita, pe bază de documente, Ministerului Finantelor Publice transmiterea dosarului cauzei si solutionarea contestatiei de către un alt organ de solutionare decât cel în a cărui rază teritorială îsi are contestatorul domiciliul sau sediul, după caz.

În situatia în care sesizarea este întemeiată, Ministerul Finantelor Publice va dispune transmiterea dosarului cauzei spre solutionare altui organ de solutionare decât cel în a cărui rază teritorială îsi are contestatorul domiciliul sau sediul, după caz, comunicând aceasta contestatorului.

Dacă sesizarea nu este întemeiată, Ministerul Finantelor Publice va dispune solutionarea contestatiei de către organul competent în a cărui rază teritorială îsi are contestatorul domiciliul sau sediul, după caz.

8.5. Organele de solutionare a contestatiei vor avea un rol activ pe parcursul instrumentării cauzei, sens în care, pentru clarificarea unor stări de fapt sau de drept, de care depind temeinicia si legalitatea solutiei, vor solicita, din oficiu, atât contestatorului cât si organelor de control care au încheiat actul atacat, prezenta la sediul organelor de solutionare, în vederea clarificării tuturor aspectelor, precum si documentele necesare.

8.6. Organele care au înregistrat contestatiile au obligatia să comunice contestatorului organul căruia i s-au transmis spre solutionare, respectiv solutia dată.

8.7. Decizia emisă în solutionarea contestatiei se întocmeste în 4 exemplare, egal valabile, dintre care:

- un exemplar se comunică contestatorului;

- un exemplar se comunică organului care a întocmit actul atacat, care are obligatia să transmită o copie organului care gestionează dosarul fiscal al contestatorului;

- un exemplar rămâne la dosarul contestatiei;

- un exemplar se păstrează la dosarul deciziilor, care se tine la organul de solutionare a contestatiilor emitent.

8.8. Organele care solutionează contestatiile sunt obligate să tină evidenta acestora într-un registru de evidentă, din care să rezulte identitatea contestatorului, obiectul cauzei, suma care face obiectul cauzei, modul de solutionare si de comunicare a solutiei si calea de atac.

8.9. Directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor înainta Ministerului Finantelor Publice - Directia generală de solutionare a contestatiilor situatia privind contestatiile înregistrate, precum si modul de solutionare, la data de 25 iulie pentru semestrul I si, respectiv, la data de 25 ianuarie pentru întregul an expirat, conform anexei la prezentele norme metodologice. Aceeasi situatie se va întocmi si la nivelul Ministerului Finantelor Publice pentru contestatiile înregistrate si solutionate de acesta, în conditiile legii.

Situatia va fi însotită de un raport privind activitatea de solutionare a contestatiilor, motivele care au determinat admiterea contestatiilor sau desfiintarea totală ori partială a actelor atacate, precum si propuneri de îmbunătătire a cadrului legislativ.

 

ANEXĂ

la normele metodologice

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DIRECTIA GENERALĂ A FINANTELOR PUBLICE

A JUDETULUI......................../MUNICIPIULUI BUCURESTI

 

SITUATIA

privind contestatiile primite si solutionate în perioada ................................

 

Contestatii

Numărul de cazuri

Suma  (lei)

 

 

 

1. Sold la începutul perioadei

2. Primite în cursul perioadei

3. Total contestatii (3 = 1 + 2)

4. Solutionate în perioada .............

Modul de solutionare, din care:

4.1. Admise

4.2. Respinse

4.3. Trimise altor organe

4.4. Desfiintări procese-verbale

5. Sold la sfârsitul perioadei (5 = 3 - 4)

Scăderi de impozite si taxe, din care:

- impozit pe profit si majorările de întârziere aferente;

- taxa pe valoarea adăugată si majorările de întârziere aferente;

- accize si majorările de întârziere aferente;

- impozit pe dividende si majorările de întârziere aferente;

- impozit pe veniturile persoanelor fizice si ale asociatiilor familiale, precum si majorările de întârziere aferente;

- taxe vamale si majorările de întârziere aferente;

- comision vamal si majorările de întârziere aferente;

- impozite si taxe locale si majorările de întârziere aferente;

- impozit pe veniturile din salarii si majorările de întârziere aferente;

- alte venituri datorate bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetelor fondurilor speciale si majorările de întârziere aferente;

- o sumă egală sau dublul diferentelor de impozite, taxe si contributii stabilite de organul de control;

- amenzi contraventionale.

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de decontare între casele de asigurări de sănătate si spitale, în cadrul contractelor încheiate pentru servicii medicale spitalicesti

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere prevederile Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, cu modificările si completările ulterioare, ale Ordinului presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si al presedintelui Colegiului Medicilor din România nr. 269/79/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile

acordării asistentei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 bis din 15 ianuarie 2001, ale art. 18 lit. b), c) si i) din Statutul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 37/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 29 martie 2001, cu modificările si completările ulterioare, si referatul de aprobare nr. 3.767 din 1 noiembrie 2001 al Directiei generale economice,

în temeiul dispozitiilor art. 18 lit. h) din Statutul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de decontare între casele de asigurări de sănătate si spitale, în cadrul contractelor încheiate pentru servicii medicale spitalicesti, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Casele de asigurări de sănătate judetene, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucuresti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti si Casa Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

prof. univ. dr. Eugeniu Turlea

 

Bucuresti, 5 noiembrie 2001.

Nr. 557.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIA

de decontare între casele de asigurări de sănătate si spitale, în cadrul contractelor încheiate pentru servicii medicale spitalicesti

 

1. Contractarea serviciilor medicale de către casele de asigurări de sănătate cu spitalele se efectuează în baza contractului de furnizare de servicii medicale, încheiat conform prevederilor Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001 si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

2. Suma prevăzută în contractul de furnizare de servicii medicale spitalicesti se repartizează pe luni avându-se în vedere necesarul de fonduri ale spitalului.

3. Casele de asigurări de sănătate judetene, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucuresti, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti si Casa de Asigurări de Sănătate a Transporturilor vor asigura spitalelor cu care au încheiat contract finantarea lunară, cu decontarea definitivă la finele trimestrului.

3.1. Pentru prima si a doua lună din fiecare trimestru casele de asigurări de sănătate virează până la data de 10 a lunii curente o cotă de până la 80% din suma lunară prevăzută în contract.

3.1.1. Spitalele vor raporta până la data de 5 a lunii curente pentru luna expirată, casei de asigurări de sănătate cu care au încheiat contract indicatorii realizati, conform anexei nr. 1 la prezenta metodologie.

3.1.2. Situatia prevăzută în anexa nr. 1 cuprinde indicatorii realizati în fiecare lună si se referă atât la asiguratii proprii, cât si la cei care virează contributia la alte case de asigurări de sănătate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, inclusiv la asiguratii pentru care contributia se virează la Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti si la Casa de Asigurări de Sănătate a Transporturilor, dacă spitalul are contracte cu acestea si pentru care decontarea se efectuează în mod distinct.

3.1.3. Casele de asigurări de sănătate analizează raportările transmise de spitale si alocă, în termen de 3 zile de la primirea acestora, suma reprezentând diferenta până la nivelul finantării lunare prevăzute în contract.

3.2. Pentru ultima lună din trimestru casele de asigurări de sănătate virează până la data de 10 a lunii curente o cotă de până la 80% din suma lunară prevăzută în contract, urmând ca diferenta să fie alocată după analiza indicatorilor raportati de către spitale o dată cu decontarea trimestrială definitivă.

3.2.1. Spitalele vor raporta caselor de asigurări de sănătate cu care au încheiat contract, până la data de 5 a lunii curente pentru trimestrul expirat, situatia trimestrială privind realizarea indicatorilor, conform anexei nr. 2 la prezenta metodologie.

3.2.2. Această situatie cuprinde indicatorii cumulati de la începutul trimestrului până la finele acestuia, aferentă asiguratilor proprii, cât si celor pentru care contributia de asigurări de sănătate se virează la alte case de asigurări de sănătate, inclusiv asiguratilor proprii pentru care contributia se virează la Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti si la Casa de Asigurări de Sănătate a Transporturilor.

3.2.3. Casele de asigurări de sănătate, în scopul asigurării decontării definitive, au obligatia să analizeze si să controleze riguros situatia privind indicatorii realizati în trimestrul expirat, în termen de 3 zile de la data primirii indicatorilor trimestriali realizati, comparativ cu nivelul indicatorilor prevăzuti în contracte, urmând să se stabilească una dintre solutiile de mai jos:

- în cazul în care indicatorii realizati sunt la nivelul indicatorilor contractati, iar spitalul nu a înregistrat sesizări semnificative asupra calitătii necorespunzătoare a serviciilor medicale furnizate, decontarea definitivă se efectuează la nivelul sumelor prevăzute în contract;

- în cazul în care indicatorii realizati sunt sub nivelul indicatorilor contractati, casele de asigurări de sănătate pot hotărî decontarea la nivelul sumelor pentru trimestrul respectiv, cu conditia ca spitalul să justifice în mod documentat oportunitatea depăsirii cheltuielilor rezultate conform indicatorilor realizati si să prezinte măsurile pentru reducerea acestora în perioadele următoare; în caz contrar decontarea se efectuează proportional cu indicatorii realizati;

- în cazul în care indicatorii realizati sunt peste cei contractati decontarea se va efectua la nivelul sumei contractate, la care se poate adăuga o majorare stabilită prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate.

3.2.4. Sumele astfel aprobate vor fi virate până la data de 20 a primei luni a trimestrului în curs pentru trimestrul expirat în contul furnizorului respectiv.

3.2.5. Sumele necuvenite se retin de casele de asigurări de sănătate din finantarea lunii următoare.

4. În vederea efectuării decontării lunare si definitive trimestriale casele de asigurări de sănătate întocmesc pentru fiecare furnizor de servicii medicale spitalicesti cu care sunt în relatie contractuală situatia obligatiei de plată, care va fi aprobată de ordonatorul secundar de credite si vizată pentru control financiar preventiv.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

Spitalul ..................................

 

SITUATIA

privind realizarea indicatorilor specifici pentru serviciile medicale prestate pe baza Contractului nr. ..............

în luna ...................

 

Nr.

crt.

Denumirea sectiei din spital

Numărul de internări realizate, din care pentru:

Durata medie de spitalizare efectiv realizată*)

Numărul de zile de spitalizare realizate

Tariful pe zi de spitalizare, conform contractului

Valoarea serviciilor medicale

asigurati proprii

asigurati de la

alte case

0

1

2

3

4

5

6

7 = 5 x 6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

X

 

X

 

*) Durata medie de spitalizare pe sectii se calculează, avându-se în vedere asiguratii internati, astfel: aflati + internati + transferati din alte sectii.

Durata medie de spitalizare pe spital (rândul TOTAL) se calculează avându-se în vedere asiguratii aflati + internati.

 

Răspundem de realitatea datelor.

 

Director,

.............................................

Contabil-sef,

.............................................

 

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

Spitalul ..................................

 

SITUATIA

privind realizarea indicatorilor pentru serviciile medicale prestate pe baza Contractului nr. ...................

pentru trimestrul ............

 

Nr.

crt.

Denumirea sectiei

Numărul de internări

Durata medie de spitalizare

Numărul de zile de spitalizare

Tariful pe zi

de spitalizare,

conform

contractului

Valoarea

serviciilor medicale

 

contractate

realizate

contractată

realizată

contractat

realizat

contractate

realizate

 

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9=6 x 8

10 = 7 x 8

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

Răspundem de realitatea datelor.

 

Director,

.............................................

Contabil-sef,

.............................................