MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 727         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 15 noiembrie 2001

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

624. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 45/2000 privind unele măsuri pentru combaterea producerii si comercializării neautorizate a fonogramelor

 

879. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 45/2000 privind unele măsuri pentru combaterea producerii si comercializării neautorizate a fonogramelor

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 222 din 3 iulie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995

 

Decizia nr. 232 din 5 iulie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei împotriva unor activităti comerciale ilicite, republicată si modificată

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.056. - Hotărâre privind stabilirea cerintelor referitoare la eficienta si etichetarea energetică pentru introducerea pe piată a lămpilor electrice de uz casnic

 

1.100. - Hotărâre privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 7, 11, 12 si 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societătii Comerciale Combinatul Siderurgic “Sidex” - S.A. Galat

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

125. - Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii aferente lunii noiembrie 2001 (perioade de aplicare)

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 45/2000 privind unele măsuri

pentru combaterea producerii si comercializării neautorizate a fonogramelor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 45 din 30 ianuarie 2000 privind unele măsuri pentru combaterea producerii si comercializării neautorizate a fonogramelor, emisă în temeiul art. 1 lit. K pct. 3 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 31 ianuarie 2000, cu următoarele modificări si completări:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - În sensul prezentei ordonante, termenii si expresiile de mai jos au următorul înteles:

a) fonogramă - orice fixare exclusiv sonoră a sunetelor provenite dintr-o executie a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentărilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suporturile utilizate pentru această fixare;

b) producător de fonograme - persoana fizică sau juridică ce îsi asumă responsabilitatea organizării si finantarea realizării primei fixări a sunetelor provenind dintr-o executie a unei opere sau a altor sunete;

c) producere neautorizată - producerea de fonograme fără înscrierea producătorului si înregistrarea fonogramelor în Registrul National al Fonogramelor;

d) comercializare neautorizată - comercializarea de fonograme care nu au fost înregistrate în Registrul National al Fonogramelor;

e) reproducere neautorizată - realizarea uneia sau mai multor copii ale unor fonograme neînscrise în Registrul National al Fonogramelor, de către persoane fizice sau juridice în scopul comercializării;

f) marcaj holografic - etichetă având un model unic, autorizat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, care constă într-o imagine tridimensională, înseriată cu un cod alfanumeric reprezentând seria si numărul exemplarului fonogramei, realizată pe suport autoadeziv si autodistructiv;

g) coperta fonogramei - elementul grafic care însoteste fonograma, purtător de informatii pentru identificarea fonogramei si a continutului său.”

2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - (1) În vederea asigurării legalitătii circulatie fonogramelor Oficiul Român pentru Drepturile de Autor înfiintează si administrează Registrul National al Fonogramelor, potrivit normelor metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(2) Persoanele fizice sau juridice care importă, produc, reproduc, distribuie sau comercializează fonograme sunt obligate să solicite Oficiului Român pentru Drepturile de Autor înscrierea în Registrul National al Fonogramelor cu cel putin 30 de zile înainte de începerea activitătii în domeniu.

(3) Registrul National al Fonogramelor va contine în mod obligatoriu următoarele mentiuni:

a) numele si prenumele persoanei fizice ori denumirea persoanei juridice solicitante, după caz;

b) codul numeric personal sau numărul de înmatriculare la oficiul registrului comertului al solicitantului, după caz:

c) domiciliul persoanei fizice ori sediul persoanei juridice solicitante, după caz;

d) adresele spatiilor în care se vor desfăsura activităti de producere, reproducere, distribuire sau comercializare, inclusiv ale celor destinate depozitării fonogramelor;

e) seriile si numerele marcajelor holografice atribuite solicitantilor.

(4) Registrul National al Fonogramelor contine si informatii de interes public; acestea pot fi obtinute la cerere de către orice persoană interesată de identitatea persoane- lor fizice sau juridice autorizate să importe, să producă sau să distribuie fonograme destinate comercializării.

(5) În Registrul National al Fonogramelor au obligatia să se înscrie si persoanele juridice care comercializează fonograme în regim de consignatie, prezentând documentele prevăzute la alin. (3) si o copie de pe contractul de consignatie. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor verifică respectarea prevederilor legislatiei privind drepturile de autor si drepturile conexe si eliberează adeverinta necesară cumpărării si aplicării de către proprietarul fonogramelor a marcajelor holografice.”

3. Articolul 4, care devine articolul 5, va avea următorul cuprins:

l.Art. 5. - (1) În vederea înregistrării fonogramelor în Registrul National al Fonogramelor si a eliberării adeverintelor de înregistrare pentru fiecare titlu persoanele mentionate la art. 3 alin. (2) vor depune la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor următoarele documente:

a) pentru fonogramele importate:

- înscrisul doveditor al cesiunii dreptului de distribuire din partea titularului de drepturi asupra fonogramelor;

- lista cuprinzând titlurile fonogramelor si numărul comandat de exemplare, precum si elementele principale de identificare;

- dovada importului efectuat legal;

b) pentru fonogramele cu înregistrări din repertoriul international, care urmează să fie produse sau reproduse în România:

- înscrisul doveditor al cesiunii dreptului de reproducere si difuzare din partea titularului de drepturi;

- lista cuprinzând titlurile fonogramelor si numărul de exemplare, precum si elementele principale de identificare;

c) pentru fonogramele cu înregistrări din repertoriul national, care urmează să fie produse sau reproduse în România:

- înscrisul doveditor al acordului sau autorizării din partea titularilor dreptului de autor ori de drepturi conexe privind cesionarea exclusivă sau neexclusivă a dreptului de fixare, reproducere si difuzare a operei;

- lista cuprinzând titlurile fonogramelor si numărul de exemplare, precum si elementele principale de identificare.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) documentele vor fi însotite de un exemplar al fonogramei.”

4. Articolul 5, care devine articolul 4, va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - În urma analizării datelor prevăzute la art. 3 Oficiul Român pentru Drepturile de Autor va elibera un certificat pentru activitatea de import, producere, reproducere, comercializare si/sau distribuire, după caz.”

5. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - (1) Uniunea Producătorilor de Fonograme din România eliberează marcajul holografic, pe baza adeverintei de înregistrare prevăzute la art. 4, în conditiile stabilite prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru drepturile de Autor; în cazul în care constată încălcarea conditiilor stabilite prin decizie, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor poate propune desemnarea prin hotărâre a Guvernului a unei alte persoane juridice care să elibereze marcajele holografice.

(2) Marcajul holografic va fi aplicat de către producător sau importator pe fiecare exemplar al fonogramei, la vedere, înainte de a fi comercializată, astfe”

- la fonogramele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), pe carcasele sau pe ambalajele exterioare;

- la fonogramele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) si c), pe coperta fonogramei.

(3) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor va controla modul de aplicare a prevederilor alin. (1) si (2); în cazul în care constată nerespectarea dispozitiilor alin. (2), dispune retragerea certificatului pentru activitatea de import, fixare, producere, reproducere si/sau distribuire.

(4) Producătorii si importatorii vor depune la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în primele 15 zile ale fiecărui trimestru, documentele din care să rezulte numărul fonogramelor pe care au fost aplicate marcaje holografice, precum si tipul de suport al acestora.”

6. La articolul 7, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Uniunea Producătorilor de Fonograme din România virează Fondului Cultural National sumele cuvenite, până la data de 15 a lunii următoare celei în care acestea s-au încasat.”

7. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - (1) Constituie contraventii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârsite în astfel de conditii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni, si se sanctionează după cum urmează:

a) detinerea de fonograme, marcaje holografice sau coperte fără acte justificative ori de aparatură care permite realizarea fonogramelor, marcajelor holografice sau coper- telor, în scopul producerii sau reproducerii neautorizate a acestora, cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei si confiscarea suporturilor, materialelor si aparatelor;

b) detinerea de fonograme, coperte ale fonogramelor sau marcaje holografice neautorizate, contrafăcute sau pirat, în scopul comercializării acestora în spatiile comerciale, în anexele acestora si în mijloacele de transport, utilizate pentru transportul sau depozitarea produselor sus-mentionate, cu amendă de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei si confiscarea fonogramelor, copertelor sau a marcajelor holografice;

c) distribuirea sau comercializarea fonogramelor fără marcaj holografic, cu amendă de la 25.000.000 lei la 250.000.000 lei si confiscarea fonogramelor;

d) reproducerea sau comercializarea neautorizată de fonograme, cu amendă de la 25.000.000 lei la 250.000.000 lei si confiscarea acestora;

e) producerea sau comercializarea neautorizată a marcajelor holografice, cu amendă de la 40.000.000 lei la 300.000.000 lei si confiscarea marcajelor holografice sau a aparatelor;

f) revânzarea de marcaje holografice sau aplicarea marcajelor holografice pe fonograme purtând alte titluri decât cele pentru care s-a eliberat adeverintă de înregistrare în Registrul National al Fonogramelor, cu amendă de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei;

g) aplicarea de marcaje holografice pe produse contrafăcute, cu amendă de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei;

h) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (2) si ale art. 6 alin. (4), cu amendă de la 40.000.000 lei la 300.000.000 lei.

(2) Contraventiile prevăzute la alin. (1) se aplică si persoanelor juridice, iar limitele amenzilor se majorează de cinci ori.

(3) Dispozitiile privind contraventiile prevăzute la alin. (1) se completează, în mod corespunzător, cu reglementările privind regimul general al contraventiilor.

(4) Suporturile, materialele, fonogramele, marcajele holografice sau copertele confiscate potrivit alin. (1) vor fi distruse după data expirării termenului legal de atacare a procesului-verbal de constatare a contraventiei ori de la rămânerea definitivă si irevocabilă a hotărârii judecătoresti prin care s-a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, după caz.

(5) Modul de depunere si de distrugere a suporturilor, materialelor, fonogramelor, marcajelor holografice sau copertelor se stabileste prin norme metodologice elaborate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor si de Ministerul Culturii si Cultelor si aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante.

(6) În urma constatării săvârsirii faptelor prevăzute la alin. (1) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, prin decizie a directorului general, va dispune retragerea certificatului prevăzut la art. 4.

(7) Decizia de retragere va putea fi contestată potrivit dispozitiilor Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările si completările ulterioare.

(8) În cazul prevăzut la alin. (6) nu poate fi solicitată eliberarea unui nou certificat mai devreme de 6 luni de la data rămânerii definitive a deciziei de retragere a certificatului anterior.”

8. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

“Art. 9. - (1) Constatarea si sanctionarea contraventiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) se fac de către împuterniciti ai Oficiului Român pentru Drepturile de Autor sau de către organele de specialitate ale Ministerului de Interne si de reprezentanti ai Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

(2) Titularii dreptului de autor si ai drepturilor conexe dreptului de autor, care au domiciliul ori sediul social în România sau care au filiale, sucursale ori reprezentante pe teritoriul României, au dreptul de a fi informati, la cerere, de către Oficiul Român pentru Drepturile de Autor cu privire la faptele care au adus atingere drepturilor lor, în termen de 15 zile de la data încheierii proceselor-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor.”

9. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - Fonogramele produse sau importate înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonante pot fi comercializate, fără aplicarea marcajelor holografice, pentru o perioadă de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante. După expirarea acestei perioade comercializarea se va putea face numai cu respectarea dispozitiilor prezentei ordonante.”

Art. II. - Ordonanta Guvernului nr. 45/2000, cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 8 octombrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

GHEORGHE BUZATU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 15 octombrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2001.

Nr. 624.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 45/2000 privind unele măsuri pentru combaterea producerii si comercializării

neautorizate a fonogramelor

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ă:

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 45/2000 privind unele măsuri pentru combaterea producerii si comercializării neautorizate a fonogramelor si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 6 noiembrie 2001.

Nr. 879.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 222

din 3 iulie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si 7

din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare

a agentilor economici, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Mobex” - S.A. din Târgu Mures în Dosarul nr. 5.831/2000 al Judecătoriei Târgu Mures.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca fiind neîntemeiată, deoarece dispozitiile criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, iar stabilirea vinovătiei este atributul exclusiv al instantei de judecată, iar nu un aspect al controlului de neconstitutionalitate. În acest sens este mentionată jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 ianuarie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 5.831/2000, Judecătoria Târgu Mures a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Mobex” - S.A. din Târgu Mures într-o cauză având ca obiect plângerea formulată de această societate comercială împotriva unui proces-verbal încheiat de Directia generală a finantelor publice si controlului financiar de stat Mures.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prin aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, sunt încălcate dispozitiile constitutionale ale art. 20, art. 41 alin. (2) si (7), art. 49, art. 114 alin. (1), art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si b), precum si ale art. 135 alin. (6). Se apreciază că prin aceste sanctiuni operează o “confiscare mascată” a averii dobândite licit, în baza unor relatii comerciale. Astfel interventia statului în cadrul unor raporturi juridice de natură comercială este neavenită si nu se justifică în conditiile în care nu a fost parte în contract. Se mai arată că restrângerea libertătii comertului este neconstitutională, din moment ce nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute de.dispozitiile art. 49 din Constitutie. Totodată autorul exceptiei consideră că prevederile legale criticate “instituie o răspundere obiectivă, fără culpă”, ceea ce contravine dispozitiilor art. 41 din Constitutie. De asemenea, consideră că Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 “a fost ratificată în a treia sesiune parlamentară, deci, cu mult peste termenul acordat în conformitate cu art. 114 alin. (3) din Constitutie”.

Judecătoria Târgu Mures, exprimându-si opinia, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 este neîntemeiată. Dreptul de proprietate este garantat, iar ordonanta a fost adoptată în conformitate cu dispozitiile art. 134 din Constitutie. Se consideră totodată că nu sunt încălcate nici dispozitiile art. 41 alin. (7) din Constitutie. Prevederile ordonantei se completează cu cele ale Legii nr. 32/1968, conform cărora fapta săvârsită fără vinovătie nu constituie contraventie.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintele Camerei Deputatilor, în punctul său de vedere, apreciază că prevederile art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate în sustinerea exceptiei. Astfel se arată că nu sunt încălcate prevederile art. 135 alin. (6) din Constitutie, întrucât inviolabilitatea, în conditiile legii, a proprietătii private nu poate fi opusă cerintelor apărării intereselor nationale în activitatea financiară si valutară. Textul de lege atacat urmăreste doar ca sumele de bani în valută obtinute de agentii economici să fie eventual investite în economia românească si să nu se eludeze legislatia fiscală privind impozitul pe profit. În ceea ce priveste sustinerea că prevederile art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, contravin dispozitiilor art. 114 din Constitutie, în punctul de vedere al Camerei Deputatilor se retine că ordonanta a fost adoptată în limitele legii speciale de abilitare si în conditiile prevăzute de aceasta.

Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Se arată că art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, reglementează, în esentă, repatrierea de către agentii economici a valutei ce rezultă din activitatea de comert international pe care acestia o desfăsoară. Ca atare, se apreciază că “sustinerile petentei nu pot fi retinute, fiind vorba de săvârsirea unei contraventii prin care se încalcă norme ce urmăresc consolidarea regimului valutar si întărirea disciplinei financiare privind disponibilitătile în conturile valutare”. Se mai arată că Guvernul a îndeplinit cerinta prevăzută la art. 114 alin. (3) din Constitutie, iar ordonanta continuă să îsi producă efectele independent de data la care Parlamentul s-a pronuntat în conditiile art. 114 alin. (5) din Constitutie. De asemenea, este mentionată jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la constitutionalitatea prevederilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, dispozitii al căror continut este următorul:

- Art. IV pct. 3: “În cazul operatiunilor de încasare la vedere, repatrierea valutei rezultate în urma producerii actului de comert international se va face în maximum 5 zile de la data încasării, dar nu mai târziu de 90 de zile calendaristice, calculate de la data atestării documentare a trecerii mărfii prin frontiera română, sau, după caz, a executării lucrărilor si prestării serviciilor în străinătate, în functie de zona geografică a partenerului extern.

Pentru operatiunile cu încasare la termen între 90 si 360 de zile, cât si pentru cele pe credit de peste 1 an, pentru care Ministerul Comertului a eliberat licente în limita unui plafon stabilit anual de Banca Natională a României, termenul de repatriere este de maximum 15 zile calendaristice calculate de la data scadentei plătii, stabilite conform clauzelor contractuale.

În cazul plătilor în avans pentru importuri, pentru care nu s-a livrat marfa, nu s-a executat lucrarea sau nu s-a prestat serviciul, sau pentru care nu s-a restituit avansul plătit, se aplică aceeasi perioadă de 15 zile calendaristice calculate de la data ultimului termen de livrare contractual.

Ministerul Comertului, în raport cu obiectivele politicii comerciale, va propune Guvernului, în vederea aprobării, lista grupelor de produse care pot fi exportate cu plata până la 90 de zile calendaristice de la data livrării, precum si lista grupelor de produse cu plata peste 1 an de la data livrării, produsele necuprinse în cele două categorii de grupe de produse putând fi exportate cu plata la termene între 90 si 360 de zile calendaristice.”;

- Art. IV pct. 7: “În cazul constatării nerespectării termenelor mentionate la pct. 3, 5 si 6, precum si a celor mentionate în autorizatia Băncii Nationale a României eliberată conform pct. 4, privind repatrierea încasărilor în valută, se vor aplica următoarele amenzi contraventionale reprezentând:

- 10%, în lei, asupra sumelor în valută nerepatriate, pentru întârzieri de până la 30 de zile calendaristice;

- 15%, în lei, asupra sumelor în valută nerepatriate, pentru întârzieri între 30 si 60 de zile calendaristice;

- 20%, în lei, asupra sumelor în valută nerepatriate, pentru fiecare lună calendaristică care depăseste primele 60 de zile de întârziere.

În toate situatiile se mentine obligatia repatrierii sumelor în valută în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării contraventiei.

În cazul depăsirii termenului de la alineatul precedent, penalitătile stabilite la art. 7 din Legea nr. 76/1992, astfel cum a fost modificat prin prezenta ordonantă, se majorează cu 50%.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că aceste texte contravin prevederilor constitutionale ale art. 20 alin. (1), ale art. 41 alin. (2) teza întâi si alin. (7), ale art. 49, ale art. 134 alin. (2) lit. a) si b) si ale art. 135 alin. (6), texte care prevăd:

- Art. 41 alin. (2) teza întâi si alin. (7): “(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. […]

(7) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.”;

- Art. 134 alin. (2) lit. a) si b): “2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;

b) protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară;”;

- Art. 135 alin. (6): “Proprietatea privată este, în conditiile legii, inviolabilă.”

Dispozitiile art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea Constitutională statuând prin mai multe decizii că aceste texte legale nu contravin  Constitutiei.

Astfel, cu privire la sustinerea potrivit căreia dispozitiile criticate încalcă art. 134 alin. (2) lit. a) si b) din Constitutie, prin Decizia nr. 123 din 28 septembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 1 noiembrie 1999, respingând exceptia ridicată, Curtea Constitutională a retinut, în esentă, că inviolabilitatea, în conditiile legii, a proprietătii private nu poate fi opusă cerintelor apărării intereselor nationale în activitatea financiară si valutară în stadiul actual de dezvoltare a economiei de piată. Nici economia de piată si nici libertatea comertului nu justifică încălcarea obligatiei de repatriere a valutei si a termenului legal maxim de repatriere, deoarece de constituirea fondurilor valutare depinde functionarea însăsi a sistemului economic, astfel că autonomia juridică a agentilor economici în activitatea de comert exterior nu se poate realiza decât cu respectarea acestor obligatii. Prin aceeasi decizie s-a mai retinut că Legea nr. 76/1992 privind măsuri pentru rambursarea creditelor rezultate din actiunea de compensare, regimul plătilor agentilor economici, prevenirea incapacitătii de plată si a blocajului financiar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 28 iulie 1992, la care face referire alineatul ultim al pct. 7 al art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, a fost abrogată în întregime prin art. 11 lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar si a pierderilor din economie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 22 aprilie 1997, aprobată si modificată prin Legea nr. 151/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 28 iulie 1997.

Dispozitiile acestui act normativ referitoare la sanctiuni nu au mai fost preluate în noul act normativ. Drept urmare, în cazul depăsirii termenului prevăzut la art. IV pct. 7 alin. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, nu se vor mai putea aplica sanctiunile reglementate de Legea nr. 76/1992 cu o majorare de 50%, aceasta fiind abrogată.

De asemenea, în legătură cu invocarea încălcării art. 41 alin. (1), alin. (2) teza întâi si alin. (7) din Constitutie, Curtea a retinut prin mai multe decizii (de exemplu, prin Decizia nr. 104 din 6 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 16 august 2000) că dispozitiile criticate nu instituie “o confiscare mascată”, ci acestea constituie în realitate măsuri de consolidare a regimului valutar, de întărire a disciplinei financiare a agentilor economici care desfăsoară activităti de import-export, cu obligatia pentru acestia de a repatria valuta, precum si sanctionarea nerespectării acestei obligatii. Curtea a mai constatat că limitele dreptului de proprietate au fost stabilite prin lege (si anume Legea nr. 12/1995, prin care a fost aprobată cu modificări Ordonanta Guvernului nr. 18/1994), iar amenzile contraventionale prevăzute la pct. 7 al art. IV din ordonanta criticată sunt, de asemenea, stabilite prin lege, astfel încât nu se poate retine încălcarea art. 41 din Constitutie.

În ceea ce priveste sustinerea referitoare la contrarietatea dintre textele legale criticate si art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie, prin Decizia nr. 90 din 9 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 16 august 2000, Curtea Constitutională a statuat că obligatia de repatriere a valutei nu este contrară acestor prevederi din Constitutie. Aceasta deoarece garantarea constitutională a proprietătii, precum si caracterul inviolabil al proprietătii private nu justifică, într-o interpretare sistematică a normelor constitutionale, utilizarea bunurilor proprietate privată, indiferent de natura lor, prin încălcarea reglementărilor legale privind protectia unui interes national, cum este cel al asigurării disponibilitătilor valutare necesare în vederea achitării obligatiilor externe de plată ale economiei.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice modificarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate anterior prin deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Referitor la critica în sensul că, “Potrivit Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, coroborat cu art. 20 din Constitutie, nimeni nu poate fi sanctionat pentru datorii”, Curtea constată că nu sunt încălcate nici dispozitiile art. 20 din Constitutie. Sanctiunea contraventională prevăzută la pct. 7 al art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, nu are semnificatia unei confiscări si cu atât mai mult a unei pedepse penale aplicate pentru datorii, ipoteză avută în vedere de Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

În sfârsit, Curtea Constitutională nu poate retine nici sustinerea potrivit căreia dispozitiile criticate încalcă prevederile art. 114 alin. (3) din Constitutie. Aceste dispozitii constitutionale prevăd că “Dacă legea de abilitare o cere, ordo nantele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonantei”. Art. 1 din Legea nr. 4/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 13 ianuarie 1994, prevede că, “În temeiul art. 114 alin. (1) din Constitutie, se abilitează Guvernul ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi si până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 1994, să emită ordonante […]”, iar potrivit alin. 1 al art. 2, “În baza art. 114 alin. (3) din Constitutie, până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 1994, ordonantele emise de Guvern în temeiul art. 1 din prezenta lege vor fi înaintate Parlamentului spre aprobare, potrivit procedurii legislative, sub sanctiunea încetării efectelor lor”.

Analizând aceste prevederi legale, Curtea constată că Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 nu contravine dispozitiilor art. 114 alin. (1) si (3) din Constitutie, fiind adoptată în limitele legii speciale de abilitare si în conditiile stabilite de aceasta.

Legea nr. 76/1992 privind măsuri pentru rambursarea creditelor rezultate din actiunea de compensare, regimul plătilor agentilor economici, prevenirea incapacitătii de plată si a blocajului financiar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 28 iulie 1992, la care face referire alineatul ultim al pct. 7 al art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, a fost abrogată în întregime prin art. 11 lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar si a pierderilor din economie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 22 aprilie 1997, aprobată si modificată prin Legea nr. 151/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 28 iulie 1997. Dispozitiile acestui act normativ referitoare la sanctiuni nu au mai fost preluate în noul act normativ. Drept urmare, în cazul depăsirii termenului prevăzut la art. IV pct. 7 alin. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, nu se vor mai putea aplica sanctiunile reglementate de Legea nr. 76/1992 cu o majorare de 50%, aceasta fiind abrogată. Întrucât potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o […] ordonantă în vigoare, de care depinde solutionarea cauzei”, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 7 alin. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă, în conformitate cu dispozitiile alin. (6) al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi în ceea ce priveste art. IV pct. 7 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Mobex” - S.A. din Târgu Mures în Dosarul nr. 5.831/2000 al Judecătoriei Târgu Mures.

2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 7 alin. 3 din aceeasi ordonantă, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 3 iulie 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 232

din 5 iulie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a)

din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei împotriva

unor activităti comerciale ilicite, republicată si modificată

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei împotriva unor activităti comerciale ilicite, republicată si modificată, exceptie ridicată de Societatea Comercială Compania de Distributie “National” - S.A. în Dosarul nr. 2.741/2000 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind inadmisibilă, precizând că, în realitate, autorul exceptiei nu contestă constitutionalitatea textului de lege criticat, ci, contrar prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, solicită Curtii Constitutionale o interpretare a dispozitiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990. Pe de altă parte, se mai arată că principiul egalitătii în drepturi este aplicabil doar cetătenilor, iar nu si persoanelor juridice.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 ianuarie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 2.741/2000, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei împotriva unor activităti comerciale ilicite, republicată si modificată, exceptie ridicată de Societatea Comercială Compania de Distributie “National” - S.A.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept si la dreptate ca valoare supremă, garantată, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 51 referitoare la respectarea Constitutiei si a legilor si pe cele ale art. 41 alin. (8) referitoare la protectia proprietătii private. În opinia autorului exceptiei dispozitiile criticate sunt neconstitutionale “în măsura în care se aplică pentru încălcarea exclusiv a unei obligatii fiscale, ce nu afectează legalitatea acestor acte si fapte” (de comert).

Exprimându-si opinia asupra exceptiei, instanta de judecată consideră că aceasta este neîntemeiată, întrucât art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei. Prin aceeasi încheiere instanta a respins ca fiind inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 lit. f) si ale art. 6 din aceeasi lege, în temeiul art. 23 alin. (1) si (6).din Legea nr. 47/1992, republicată, retinând că solutionarea cauzei nu depinde de aceste dispozitii legale.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, iar pe de altă parte, criticile formulate de autorul exceptiei “u tin de constitutionalitatea textelor criticate, ci de interpretarea lor, aceasta fiind, potrivit legii, de competenta instantei de judecată”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rzultă din cererea formulată de autorul acesteia si din încheierea de sesizare, îl constituie dispozitiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei împotriva unor activităti comerciale ilicite, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 20 iunie 1991, lege ulterior modificată de mai multe ori, dispozitii care au următorul continut: “Constituie activităti comerciale ilicite si atrag răspunderea contraventională sau penală, după caz, fată de cei care le-au săvârsit, următoarele fapte:

a) efectuarea de acte sau fapte de comert de natura celor prevăzute în Codul comercial sau în alte legi, fără îndeplinirea conditiilor stabilite prin lege;”

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia a invocat încălcare a următoarelor prevederi constitutionale:

- Art. 1 alin. (3): “România este stat de drept, democratic si social, în care demnitatea omului, drepturile si libertătile cetătenilor, libera dezvoltare a personalitătii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezintă valori supreme si sunt garantate.”

- Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;

- Art. 41 alin. (8): l8Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai în conditiile legii.”;

- Art. 51: “Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Curtea retine că dispozitiile legale criticate nu pot fi considerate contrare prevederilor art. 1 alin. (3) din Constitutie, potrivit cărora “România este stat de drept”, deoarece din însăsi referirea la nerespectarea “conditiilor stabilite prin lege” pentru calificarea activitătilor comerciale ca “ilicite”,  cu consecinta răspunderii contraventionale sau penale, cuprinsă în aceste dispozitii, este evidentă preocuparea legiuitorului pentru respectarea legii, cerintă esentială a statului de drept.

Curtea constată, de asemenea, că pentru aceleasi considerente nu sunt încălcate nici prevederile art. 51 din Constitutie, deoarece una dintre îndatoririle fundamentale ale cetătenilor este “Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor”. Or, textul de lege criticat, care stabileste activitătile comerciale ilicite, care, după caz, atrag răspunderea contraventională sau penală, nu numai că nu contravine prevederilor constitutionale mentionate, ci, dimpotrivă, asigură respectarea acestora.

Curtea observă că principiul egalitătii în drepturi, consacrat în art. 16 alin. (1) din Constitutie, nu are nici o legătură cu dispozitiile legale criticate, deoarece acest principiu se referă la drepturile fundamentale ale cetătenilor, iar nu la activitatea agentilor economici. Totodată Curtea constată că dispozitiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990, republicată si modificată, nu prevăd nici un fel de exceptii sau discriminări între comerciantii persoane juridice sau persoane fizice.

Din aceeasi perspectivă Curtea constată că dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 41 alin. (8) din Constitutie, prevederi care permit confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din săvârsirea unei infractiuni sau contraventii.

De altfel, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 1 lit. a) din Legeanr. 12/1990, republicată si modificată, respingând prin Decizia nr. 48 din 10 martie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 22 aprilie 1998, o exceptie de neconstitutionalitate având acelasi obiect.

În sfârsit, Curtea observă că, în realitate, ceea ce a determinat ridicarea exceptiei este modul de aplicare de către Garda Financiară a dispozitiilor legale criticate. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constitutională nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra întelesului său contrar Constitutiei.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei împotriva unor activităti comerciale ilicite, republicată si modificată, exceptie ridicată de Societatea Comercială Compania de Distributie “National” - S.A. în Dosarul nr. 2.741/2000 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 iulie 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Marioara Prodan.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea cerintelor referitoare la eficienta si etichetarea energetică

pentru introducerea pe piată a lămpilor electrice de uz casnic

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, ale art. 8 alin. (2) din Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, cu modificările ulterioare, si ale art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Prezenta hotărâre stabileste cerintele referitoare la eficienta si etichetarea energetică pentru introducerea pe piată a lămpilor cu incandescentă, a lămpilor fluorescente compacte cu balast încorporat, a lămpilor fluorescente tubulare si a lămpilor fluorescente compacte fără balast încorporat, alimentate exclusiv de la reteaua de distributie a energiei electrice de joasă tensiune, denumite în continuare lămpi electrice de uz casnic, chiar dacă sunt comercializate pentru alte utilizări decât cele casnice.

Art. 2. - Se exceptează de la prevederile prezentei hotărâri următoarele:

a) lămpile cu un flux luminos mai mare de 6.500 lumeni;

b) lămpile cu putere electrică mai mică de 4 wati;

c) lămpile cu reflector;

d) lămpile introduse pe piată, alimentate de la alte surse de energie, cum ar fi bateriile;

e) lămpile introduse pe piată în vederea unei alte utilizări decât producerea de lumină în spectrul vizibil de la 400 până la 800 nm;

f) lămpile introduse pe piată sau comercializate ca parte a unui produs al cărui scop principal nu este iluminatul, cu exceptia celor puse în vânzare ca piese de schimb;

g) lămpile electrice de uz casnic a căror productie a încetat înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - (1) Se admite introducerea pe piată numai a lămpilor electrice de uz casnic care îndeplinesc următoarele conditii:

a) au aplicată, imprimată sau atasată pe exteriorul ambalajului individual al lămpii o etichetă indicând clasa de eficientă energetică, prevăzută în anexa nr. 1;

b) sunt însotite de o fisă, cuprinsă în brosurile despre produs, care contine informatiile specificate pentru etichetă, prevăzută în anexa nr. 2, cu exceptia cazului în care nu se furnizează brosuri despre produs, când eticheta oferită împreună cu produsul îndeplineste si calitatea de fisă.

(2) Informatiile standard cuprinse în etichetă si în fisă trebuie stabilite în conformitate cu standardele europene EN 50285 “Metode de măsurare a eficientei energetice a lămpilor electrice de uz casnic” si EN 50294 “Metoda de măsurare a puterii totale consumate a circuitului balast-lampă”.

(3) Până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri Ministerul Industriei si Resurselor si Asociatia de Standardizare din România vor asigura adoptarea standardelor prevăzute la alin. (2) ca standarde nationale de eficientă energetică.

(4) Clasa de eficientă energetică a unei lămpi electrice de uz casnic, specificată în etichetă si în fisă, este determinată conform anexei nr. 3.

Art. 4. - (1) Sunt supuse prevederilor prezentei hotărâri si lămpile electrice de uz casnic care fac obiectul unui contract de furnizare la distantă încheiat în conditiile legii.

(2) În cazul ofertei spre vânzare a unor astfel de bunuri prin intermediul contractelor la distantă oferta trebuie să fie însotită de informatiile referitoare la caracteristicile tehnice ale lămpilor electrice de uz casnic, prevăzute în anexa nr. 4.

Art. 5. - (1) Producătorul unei lămpi electrice de uz casnic sau reprezentantul său autorizat răspunde pentru corectitudinea datelor înscrise pe etichetă si în fisă.

(2) Prin reprezentant autorizat se întelege persoana juridică având sediul în România, împuternicită de producător să actioneze în numele său.

(3) Informatiile continute de etichetă si fisă se publică numai cu consimtământul scris al producătorului sau al reprezentantului său autorizat.

(4) În cazul în care nici producătorul, nici reprezentantul său autorizat nu aplică eticheta, obligatia aplicării acesteia revine distribuitorului. Producătorul sau reprezentantul său autorizat are obligatia să transmită gratuit distribuitorului său etichetele necesare, până în momentul introducerii pe piată a lămpilor electrice de uz casnic.

(5) Ambalajul nu trebuie să poarte nici un element aplicat, imprimat sau atasat în exterior, de natură să acopere sau să reducă vizibilitatea etichetei.

(6) Prin distribuitor se întelege agentul economic care vinde en d’étail, inclusiv în rate, închiriază sau expune în scop comercial lămpi electrice de uz casnic.

(7) Informatiile cuprinse în etichetă si în fisă se redactează în limba română.

Art. 6. - Producătorul sau reprezentantul său autorizat întocmeste si detine, timp de 5 ani de la data fabricării ultimei lămpi electrice de uz casnic din seria respectivă de fabricatie, documentatia care atestă conformitatea acesteia cu cerintele prezentei hotărâri. Această documentatie va fi prezentată spre examinare, la cerere, organelor de control abilitate si va contine:

a) denumirea si sediul producătorului;

b) descrierea generală a lămpii electrice de uz casnic, pentru a permite identificarea acesteia;

c) informatii, inclusiv desene relevante, privind principalele caracteristici de proiectare ale modelului, în special cele care afectează în mod esential consumul de energie;

d) rapoarte privind testele de măsurare efectuate în conditiile standardului european EN 50285 “Metode de măsurare a eficientei energetice a lămpilor electrice de uz casnic” si ale standardului EN 50294 “Metoda de măsurare a puterii totale consumate a circuitului balast-lampă”;

e) instructiuni de utilizare.

Art. 7. - În cazul în care producătorul sau reprezentantul său autorizat nu are sediul în România, obligatia detinerii documentatiei prevăzute la art. 6 si prezentării acesteia spre examinare, la cerere, autoritătilor cu atributii de control în domeniu revine importatorului.

Art. 8. - (1) Constituie contraventii următoarele fapte si se sanctionează după cum urmează:

a) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1) si ale art. 5 alin. (5) si se sanctionează potrivit art. 46 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

b) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (2) si se sanctionează potrivit art. 22 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, cu modificările ulterioare;

c) nerespectarea prevederilor art. 6 si 7 si se sanctionează potrivit art. 22 alin. (1) lit. b) din

Legea nr. 199/2000, cu modificările ulterioare, sau art. 46 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Contraventiilor prevăzute în prezenta hotărâre li se aplică prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Art. 9. - Constatarea contraventiilor prevăzute la art. 8 si aplicarea sanctiunilor se fac de către personalul anume împuternicit de Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor si/sau de către personalul anume împuternicit din cadrul Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, în conditiile legii.

Art. 10. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 11. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 9 luni de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

Ministrul integrării europene,

Hildegard Carola Puwak

 

Bucuresti, 18 octombrie 2001.

Nr. 1.056.

 

ANEXA Nr. 1

 

ETICHETA

pentru indicarea consumului de energie si a clasei de eficientă energetică

 

Forma etichetei

1. Eticheta este aleasă dintre următoarele ilustratii:

- dacă eticheta nu este imprimată pe ambalaj, ci se aplică sau se atasează o etichetă separată, trebuie să se folosească varianta color;

- dacă se utilizează varianta “negru pe alb” a etichetei, textul si fondul pot fi de orice culoare, cu conditia să se păstreze lizibilitatea etichetei.

Ilustratie etichetă

2. Informatiile pe care trebuie să le includă eticheta:

I. Clasa de eficientă energetică a lămpii, determinată în conformitate cu anexa nr. 3. Această literă indicatoare se plasează la acelasi nivel cu săgeata corespunzătoare.

II. Fluxul luminos al lămpii, exprimat în lumeni, măsurat în conformitate cu metodele de încercare stabilite prin standardele armonizate mentionate la art. 3 alin. (2) din hotărâre.

III. Puterea electrică (în wati) a lămpii, măsurată în conformitate cu metodele de încercare stabilite prin standardele armonizate mentionate la art. 3 alin. (2) din hotărâre.

IV. Durata medie de viată nominală a lămpii, exprimată în ore, măsurată în conformitate cu metodele de încercare stabilite prin standardele armonizate mentionate la art. 3 alin. (2) din hotărâre.

3. Dacă informatiile specificate la poz. II, III si, unde este cazul, IV de la pct. 2 sunt incluse în altă parte a ambalajului lămpii, ele pot fi omise de pe etichetă, la fel ca si rubrica ce le contine. În această situatie eticheta este aleasă dintre ilustratiile următoare:

Ilustratie etichetă

Tipărire

4. Diferitele aspecte ale etichetei sunt definite astfel:

Ilustratie etichetă

Eticheta trebuie încadrată de un chenar de minimum 5 mm, la fel ca în figură. Dacă nici o latură a ambalajului nu este suficient de mare ca să poată contine eticheta si marginea goală sau dacă aceasta ar acoperi mai mult de 50% din suprafata laturii celei mai mari, eticheta si marginea goală pot fi micsorate, dar nu mai mult decât este necesar pentru îndeplinirea ambelor conditii. Totusi eticheta nu poate fi în nici un caz micsorată la mai putin de 40% (pe lungime) din dimensiunea standard. Dacă ambalajul este prea mic pentru a permite aplicarea unei etichete micsorate în acest fel, eticheta trebuie să fie atasată de lampă sau de ambalaj. Totusi, dacă împreună cu lampa se expune o etichetă de dimensiuni standard (de exemplu, atasată de raftul pe care este expusă lampa), eticheta de pe ambalaj poate fi omisă.

Culori utilizate

Varianta color:

CMGN - cian, magenta, galben, negru

De exemplu 07X0: 0% cian, 70% magenta, 100% galben, 0% negru.

Săgeti:

A : X0X0

B : 70X0

C : 30X0

D : 00X0

E : 03X0

F : 07X0

G : 0XX0

Culoarea de contur X070

Textul este tipărit integral în negru. Fondul este alb.

Ilustratie etichetă.

 

ANEXA Nr. 2

 

FISĂ

 

Fisa trebuie să contină informatiile specificate pentru etichetă 1) .

I. Clasa de eficientă energetică a lămpii, determinată în conformitate cu anexa nr. 3.

Această literă indicatoare se plasează la acelasi nivel cu săgeata corespunzătoare.

II. Fluxul luminos al lămpii, exprimat în lumeni, măsurat în conformitate cu metodele de încercare stabilite prin standardele armonizate mentionate la art. 3 alin. (2) din hotărâre.

III. Puterea electrică (în wati) a lămpii, măsurată în conformitate cu metodele de încercare stabilite prin standardele armonizate mentionate la art. 3 alin. (2) din hotărâre.

IV. Durata medie de viată nominală a lămpii, exprimată în ore, măsurată în conformitate cu metodele de încercare stabilite prin standardele armonizate mentionate la art. 3 alin. (2) din hotărâre.

 

ANEXA Nr. 3

 

CLASA DE EFICIENTĂ ENERGETICĂ

 

Clasa de eficientă energetică a unei lămpi electrice de uz casnic se determină după cum urmează:

Lămpile fluorescente sunt încadrate în clasa A dacă sunt:

- lămpi fluorescente compacte fără balast încorporat (cele care necesită un balast si/sau alt dispozitiv de control pentru conectarea la retea)

W 0,15 √ Ф + 0,0097 Ф;

- alte lămpi

W 0,24 √ Ф + 0,0103 Ф,

în care:

Ф  este fluxul luminos al lămpii si

W este puterea electrică a lămpii, exprimată în wati.

Dacă lampa nu este încadrată în clasa A, se calculează o putere electrică de referintă W R ,

după cum urmează:

W R = 0,88 √ Ф + 0,049 Ф , când Ф  > 34 lumeni;

0,2 Ф  , când Ф   34 lumeni,

în care: Ф  este fluxul luminos al lămpii.

Indicele de eficientă energetică E I se calculează apoi astfel:

E I = W/W R ,

în care: W este puterea electrică a lămpii, exprimată în wati.

Clasele de eficientă energetică sunt apoi determinate conform tabelului următor:

 

Clasa de eficientă energetică

Indicele de eficientă energetică E I

B

E I < 60%

C

60% E I < 80%

D

80% E I < 95%

E

95% E I < 110%

F

110% ˛ E I < 130%

G

E I 130%

 

ANEXA Nr. 4

 

CARACTERISTICILE TEHNICE

ale lămpilor electrice de uz casnic cuprinse în catalogul de comandă prin postă

sau alte tipuri de vânzare la distantă

 

Cataloagele de comandă prin postă si alte mijloace de comunicare tipărite, mentionate la

art. 4 din hotărâre, contin următoarele informatii, furnizate în ordinea următoare:

1. Clasa de eficientă energetică (anexa nr. 1 pct. 2 poz. I)

Exprimată sub forma “Clasa de eficientă energetică... Pe o scară de la A (cea mai eficientă) la G (cea mai putin eficientă)”. Dacă aceste informatii sunt furnizate sub formă de tabel, ele pot fi exprimate prin alte mijloace, cu conditia să se indice cu claritate că scara este de la A (cea mai eficientă) la G (cea mai putin eficientă).

2. Fluxul luminos al lămpii (anexa nr. 1 pct. 2 poz. II)

3. Puterea electrică (anexa nr. 1 pct. 2 poz. III)

4. Durata medie de viată nominală a lămpii (anexa nr. 1 pct. 2. poz. IV)

 


Dacă nu se furnizează brosuri despre produs, eticheta oferită împreună cu produsul poate fi considerată ca îndeplinind si calitatea de fisă.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 7, 11, 12 si 13

din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea

Societătii Comerciale Combinatul Siderurgic “Sidex” - S.A. Galati

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 22 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societătii Comerciale Combinatul Siderurgic “Sidex” - S.A. Galati, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 7, 11, 12 si 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societătii Comerciale Combinatul Siderurgic “Sidex” - S.A. Galati, cu modificările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

p. Ministrul Autoritătii pentru Privatizare

si Administrarea Participatiilor Statului,

Iacob Zelenco,

secretar de stat

 

Bucuresti, 25 octombrie 2001.

Nr. 1.100.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

pentru aplicarea prevederilor art. 7, 11, 12 si 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societătii Comerciale Combinatul Siderurgic “Sidex” - S.A. Galati

 

Art. 1. - (1) Creditorii Societătii Comerciale Combinatul Siderurgic “Sidex” - S.A. Galati, denumită în continuare societate, respectiv Societătile Comerciale “Electrica” - S.A., “Termoelectrica” - S.A., “Romgaz” - S.A., “Distrigaz Sud” - S.A. si “C.F.R. Marfă” - S.A., prevăzuti la art. 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2001, vor anula taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă debitelor nerecuperate de la societate la data finalizării si vor înregistra în contabilitate astfel:

411=4427 în rosu

Taxa pe valoarea adăugată stornată se va înregistra în decontul de T.V.A. la rd.2 “Regularizări” în rosu.

Datele respective vor fi preluate dintr-un jurnal pentru vânzări cod 14-6-12/a, întocmit special pentru această actiune, în care vor fi înregistrate în mod distinct, pe luni, facturile care stau la baza protocolului.

(2) Societătile comerciale creditoare prevăzute la alin. (1) au obligatia de a stabili pe bază de protocol cu societatea cuantumul debitelor nerecuperate si al taxei pe valoarea adăugată aferente.

(3) Societatea, pe baza protocolului încheiat cu creditorii săi, are obligatia să înregistreze stingerea debitelor fată de acestia după următoarea formulă contabilă:

4426=401 în rosu

Taxa pe valoarea adăugată deductibilă stornată se va înregistra în decontul de T.V.A. la rd.9 “Regularizări” în rosu.

Datele respective vor fi preluate din jurnale pentru cumpărări cod 14-6-17/b, întocmite special pentru această actiune si separat pentru fiecare dintre creditorii societătii, în care vor fi înregistrate în mod distinct, pe luni, facturile care stau la baza protocolului.

Art. 2. - (1) Pentru sumele prevăzute la art. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2001, ce se vor achita anual la extern de către Ministerul Finantelor Publice, în calitate de garant, constând din rate de capital, dobânzi, comisioane si alte costuri aferente creditelor externe garantate, la sfârsitul fiecărui an calendaristic Ministerul Finantelor Publice va încheia cu societatea câte un acord de esalonare, în care se vor stipula următoarele elemente:

a) sumele de recuperat aferente plătilor externe efectuate în anul în curs;

b) perioada de gratie (3 ani);

c) perioada de recuperare (7 ani), termenele de plată si ratele esalonate;

d) alte drepturi si obligatii ale părtilor.

(2) În cazul în care societatea nu respectă oricare dintre termenele de plată prevăzute în acordurile de esalonare, se vor percepe majorări de întârziere si penalităti de întârziere la nivelul celor prevăzute de dispozitiile legale în vigoare privind obligatiile bugetare.

Art. 3. - (1) Scutirile de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adăugată pentru importurile de echipamente, materii prime si orice alte produse, efectuate directde către societate, în vederea realizării obiectului principal de activitate si a efectuării angajamentului privind investitiile tehnologice si de protectie a mediului, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data finalizării prevăzute la art. 12 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2001, se acordă de către birourile vamale de control si vămuire pe baza unei declaratii pe propria răspundere semnate de reprezentantul legal al societătii sau de persoana împuternicită de acesta, în forma prezentată în anexa nr. 1.

(2) Prin declaratia pe propria răspundere se atestă că aceste importuri sunt destinate exclusiv realizării obiectului principal de activitate si îndeplinirii angajamentului privind investitiile tehnologice si de protectie a mediului. Declaratia pe propria răspundere se întocmeste în 3 exemplare originale, dintre care un exemplar se depune la biroul vamal la care se face declaratia vamală de import, un exemplar se depune la organul fiscal teritorial, iar al treilea exemplar se păstrează la documentele financiar-contabile ale societătii.

(3) Reprezentantii legali ai societătii îsi asumă întreaga răspundere privind corecta declarare a scopului pentru care se realizează importurile. Declaratiile nereale atrag răspunderea civilă sau penală, după caz, potrivit prevederilor Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României.

(4) Semestrial societatea va transmite Directiei generale de politică si legislatie fiscală din cadrul Ministerului Finantelor Publice situatia importurilor efectuate în regim de scutire de la plata drepturilor de import, respectiv de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adăugată, conform prevederilor art. 12 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2001. Situatia va cuprinde pozitiile tarifare, precum si descrierea bunurilor importate în conditiile art. 12 din ordonanta de urgentă, valoarea în vamă a acestora si tara din care s-a făcut importul.

(5) Scutirile de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adăugată conform prevederilor art. 12 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2001 se acordă pentru importurile efectuate direct de către societate în vederea realizării următoarelor activităti ce intră în obiectul de activitate al acesteia:

a) productia de metale feroase sub forme primare si semifabricate;

b) productia tuburilor (tevi) din otel;

c) laminare la rece;

d) productia altor produse metalurgice.

(6) Scutiri conform prevederilor art. 12 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2001 se acordă pentru importurile necesare realizării investitiilor tehnologice si de protectie a mediului cuprinse în anexa nr. 32 la contractul de vânzare-cumpărare de actiuni.

Art. 4. - (1) Beneficiază de prevederile art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2001 furnizorii interni care livrează echipamente, materii prime si orice alte produse către societate în vederea rea lizării investitiilor tehnologice si de protectie a mediului pentru îndeplinirea angajamentului, astfel cum este prevăzut prin ordonanta de urgentă.

(2) Furnizorii care efectuează livrări de bunuri de natura celor prevăzute la alin. (1) către societate vor justifica aplicarea regimului de scutire de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere pe baza următoarelor documente:

a) copie de pe certificatul de scutire, semnată si stampilată pentru conformitate cu originalul de către persoanele care angajează din punct de vedere legal societatea;

b) factura fiscală, pe care se înscrie în mod obligatoriumentiunea: “Scutit cu drept de  deducere, în baza certificatului nr. ............ din data de ........ “.

(3) Certificatul de scutire se eliberează la cererea societătii de către Directia generală a finantelor publice Galati, cu respectarea următoarelor conditii:

a) bunurile achizitionate în regim de scutire să nu facă obiectul comercializării ca atare;

b) bunurile să fie achizitionate direct de la unităti productive, fără intermediari.

(4) În vederea obtinerii certificatului de scutire, al cărui model este prezentat în anexa nr. 2, societatea va prezenta Directiei generale a finantelor publice Galati următoarele documente:

a) cerere, conform modelului prezentat în anexa nr. 3;

b) copie de pe documentul care atestă aprobarea de către consiliul de administratie a realizării investitiilor tehnologice si/sau de protectie a mediului ori fundamentarea necesarului de materii prime, după caz;

c) copii de pe contractele încheiate cu furnizorii sau comenzi ferme, semnate si stampilate pentru conformitate cu originalul de către persoanele care angajează din punct de vedere legal societatea.

(5) Directia generală a finantelor publice Galati este obligată ca în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii să elibereze certificatul de scutire si să organizeze evidenta acestor certificate.

(6) Certificatele de scutire emise sunt valabile pentru operatiunile realizate într-o perioadă de 12 luni de la data eliberării. În perioada de valabilitate a certificatelor de scutire, la cererea societătii, însotită de documentele prevăzute la alin. (4), Directia generală a finantelor publice Galati poate aproba suplimentarea acestora.

(7) Semestrial Directia generală a finantelor publice Galati are obligatia să verifice achizitiile de bunuri efectuate în baza certificatelor de scutire de către societate, rezultatele verificării urmând să fie transmise Directiei generale de administrare a veniturilor publice si a monopolurilor din cadrul Ministerului Finantelor Publice.

(8) În situatia în care Directia generală a finantelor publice Galati constată nerespectarea prevederilor alin. (3), va dispune măsuri de obligare la plata taxei pe valoarea adăugată a societătii pentru operatiunile respective. În decontul de T.V.A. nu vor fi înscrise sumele respective, care nu sunt deductibile.

Art. 5. - Anexele nr. 1, 2 si 3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

DECLARATIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

privind scutirea de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adăugată a importurilor

de echipamente, materii prime si orice alte produse, efectuate direct de către societate

 

Subsemnatul (numele si prenumele) ..............................................., domiciliat în (adresa)

.........................................., identificat cu buletinul/cartea de identitate seria ................. nr. ..........., în calitate de (functia) .............................. al (denumirea societătii) .............................................., declar că următoarele bunuri importate:

 

Nr. crt.

Denumirea bunului

Pozitia tarifară din Tariful vamal

Valoarea în vamă

Nr. si data

facturii/contractului de import al României

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

sunt destinate realizării obiectului principal de activitate si efectuării angajamentului privind investitiile tehnologice si de protectie a mediului.

În cazul schimbării destinatiei bunurilor ne obligăm să îndeplinim formalitătile legale privind importul mărfurilor si să achităm drepturile de import. În acest caz valoarea în vamă se calculează la cursul de schimb valutar din ziua constatării schimbării destinatiei bunurilor.

 

Data întocmirii declaratiei,

Semnătura,

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Directia generală a finantelor publice Galati

 

CERTIFICAT

nr. .................... data ...................

 

În conformitate cu prevederile art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2001 se

scutesc de la plata taxei pe valoarea adăugată, cu drept de deducere, achizitiile de echipamente, materii prime si orice alte produse, necesare investitiilor tehnologice si de protectie a mediului, care fac obiectul următoarelor contracte sau comenzi:

1. Echipamente si/sau alte bunuri:

nr. ..............., data ..............., furnizor ..............., valoarea ...............

nr. ..............., data ..............., furnizor ..............., valoarea ...............

nr. ..............., data ..............., furnizor ..............., valoarea ...............

nr. ..............., data ..............., furnizor ..............., valoarea ...............

nr. ..............., data ..............., furnizor ..............., valoarea ...............

2. Materii prime (denumirea, cantitatea):

1. ...........................................................................

2. ...........................................................................

3. ...........................................................................

4. ...........................................................................

5. ...........................................................................

Scutirea se referă la achizitiile efectuate de Societatea Comercială Combinatul Siderurgic “Sidex” - S.A. cu sediul în localitatea .............., str. ............................. nr. .........., judetul .............., cod fiscal .............. .

Prezentul certificat este valabil pentru achizitiile realizate până la data de ............................. .

 

Director general,

 

ANEXA Nr. 3

la normele metodologice

 

CERERE

de scutire de taxa pe valoarea adăugată aferentă achizitiilor efectuate în baza prevederilor

art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2001

 

Subscrisa Societatea Comercială Combinatul Siderurgic “Sidex” - S.A. cu sediul în localitatea

................................, str. .................................... nr. ........, judetul .............................., cod fiscal ...................................., prin prezenta solicit eliberarea Certificatului de scutire de T.V.A. cu drept de deducere pentru achizitiile care se încadrează în prevederile art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2001.

 

Valoarea achizitiilor (mii lei) .........................., din care:

- materii prime ..................................................................

- echipamente tehnologice ...............................................

- echipamente de protectie a mediului ............................

- alte produse ...................................................................

....................................................................

.....................................................................

Date ale contractelor/comenzilor:

nr. ........., data .........., furnizor ..........., valoarea ..............

nr. ........., data .........., furnizor ..........., valoarea ..............

nr. ........., data .........., furnizor ..........., valoarea ..............

nr. ........., data .........., furnizor ..........., valoarea ..............

Anexăm următoarele documente justificative: ......................................................................

Numele si prenumele ................................................... Functia ............................................. Data ..............................

 

Semnătura si stampila,

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii aferente lunii noiembrie 2001

(perioade de aplicare)

 

În temeiul prevederilor art. 8 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României si în aplicarea prevederilor Regulamentului nr. 4/1998 privind regimul rezervelor minime obligatorii, republicat, cu modificările ulterioare,

 

Banca Natională a României hotărăste:

 

Ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii aferente lunii noiembrie 2001 (perioade de aplicare) sunt:

- 19,0%, pentru rezervele minime obligatorii constituite în lei;

- 1,0%, pentru rezervele minime obligatorii constituite în dolari S.U.A.;

- 1,0%, pentru rezervele minime obligatorii constituite în euro.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 

Bucuresti, 14 noiembrie 2001.

Nr. 25.