MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 735         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 19 noiembrie 2001

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.114. - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 189 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă: Hotărârea Guvernului nr. 626/1997 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 9 octombrie 1997, cu modificările si completările ulterioare, si Hotărârea Guvernului nr. 91/2000 pentru aplicarea pe teritoriul României a sistemului de tranzit comun al Comunitătilor Europene si statelor membre ale acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 9 februarie 2000.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

p. Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu,

secretar de stat

Ministrul integrării europene,

Hildegard Carola Puwak

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2001.

Nr. 1.114.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENTUL

 de aplicare a Codului vamal al României

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României cuprinde norme de aplicare a prevederilor Codului vamal al României si reguli privind activitatea operativă a autoritătii vamale.

Art. 2. - (1) Dispozitiile Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României se aplică în mod uniform tuturor operatiunilor vamale efectuate pe teritoriul României de către persoanele fizice sau juridice, române ori străine.

(2) Definitiile de bază din Codul vamal al României au acelasi înteles si în aplicarea prezentului regulament.

 

CAPITOLUL II

Relatii si informatii privind reglementările vamale

 

Art. 3. - Relatiile si informatiile solicitate autoritătii vamale se pot referi la aplicarea:

a) reglementărilor vamale;

b) tarifului vamal.

Art. 4. - (1) Cererea trebuie să fie redactată în limba română si să contină numele si adresa, respectiv denumirea si sediul solicitantului, precum si obiectul acesteia.

(2) În cazul în care cererea se referă la aplicarea tarifului vamal trebuie să cuprindă, după caz, si următoarele elemente:

a) descrierea detaliată a mărfii, care să permită identificarea acesteia;

b) compozitia mărfii, inclusiv pe bază de analiză de laborator, cu mentionarea metodei de expertizare utilizate;

c) furnizarea, sub formă de anexe, a unor mostre, fotografii, cataloage sau a oricăror alte documentatii care să permită autoritătii vamale stabilirea unei clasificări tarifare corecte;

d) clasificarea tarifară avută în vedere;

e) biroul sau punctul vamal la care urmează să se efectueze vămuirea;

f) indicarea elementelor care se consideră a fi secret comercial.

Art. 5. - Dacă autoritatea vamală constată că cererea nu contine toate elementele necesare, solicitantul va fi invitat să furnizeze datele care lipsesc. În acest caz termenul maxim de 10 zile, prevăzut pentru răspuns la art. 31 alin. (3) din Codul vamal al României, curge de la data la care autoritatea vamală dispune de toate elementele necesare pentru formularea răspunsului referitor la relatiile si informatiile solicitate de persoana fizică sau juridică interesată.

Art. 6. - (1) Relatiile si informatiile se adresează directiei regionale vamale interjudetene în a cărei rază de competentă teritorială se află biroul vamal la care  urmează să fie efectuată operatiunea de vămuire.

(2) În cazul în care informatiile furnizate de directiile regionale vamale interjudetene nu sunt satisfăcătoare, titularul cererii se poate adresa Directiei Generale a Vămilor, prezentând si o copie de pe răspunsul primit.

(3) În cazurile în care informatia furnizată este eronată, autoritatea vamală este obligată să o revoce sau să o modifice, comunicând aceasta solicitantului.

(4) Dacă relatiile si informatiile se referă la mărfuri prezentate la biroul vamal sau la mărfuri pentru care au fost efectuate formalitătile vamale, solicitarea se adresează direct biroului vamal în a cărui evidentă se află aceste mărfuri.

Art. 7. - (1) Relatiile si informatiile privind clasificarea tarifară se adresează Directiei Generale a Vămilor numai în cazurile în care prezintă grad înalt de  complexitate si pentru care este necesară consultarea Organizatiei Mondiale a Vămilor sau, după caz, a Comisiei Europene. În aceste cazuri termenul de 10 zile prevăzut la art. 31 alin. (3) din Codul vamal al României curge de la data la care Directia Generală a Vămilor intră în posesia deciziei, respectiv a răspunsului formulat de aceste organisme.

(2) Relatiile si informatiile privind clasificarea tarifară, adresate Directiei Generale a Vămilor potrivit alin. (1), se  transmit solicitantului pe baza formularului prevăzut în anexa nr. 1. O copie de pe acesta se transmite biroului, respectiv punctului vamal la care urmează să se efectueze vămuirea.

(3) Mostrele prezentate de solicitant se restituie acestuia.

Art. 8. - Relatiile sau informatiile privind clasificarea tarifară pot fi invocate numai de solicitant si sunt obligatorii pentru autoritatea vamală.

 

CAPITOLUL III

Operatiuni prealabile vămuirii

SECTIUNEA 1

Prezentarea la birourile vamale de frontieră a mijloacelor

de transport, a documentelor însotitoare ale acestora,

precum si a documentelor privind mărfurile transportate

 

Art. 9. - Transportatorii mărfurilor destinate importului, exportului sau tranzitului ori reprezentantii acestora sunt obligati să prezinte birourilor vamale de frontieră mijloacele de transport împreună cu documentele de însotire ale acestora.

Art. 10. - (1) La transportul mărfurilor pe calea ferată organele căilor ferate sunt obligate să depună la biroul vamal din statia de frontieră actul de transmitere a garniturii de tren, după intrarea acesteia în tară. Actul de transmitere a garniturii de tren se depune în termenul prevăzut în procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor sosite din străinătate.

(2) Actul de transmitere a garniturii de tren, la iesirea din tară, se depune la biroul vamal înainte de plecarea acesteia, în termenul stabilit prin procesul tehnologic  de prelucrare a trenurilor pentru trecerea frontierei de stat, care va fi de cel putin o oră.

(3) Actul de transmitere a garniturii de tren cuprinde numărul fiecărui vagon si al scrisorilor de trăsură, cantitatea mărfurilor si denumirea acestora în limba română. La iesirea din tară în acest act se vor mentiona, de asemenea, numărul documentului vamal si biroul vamal care l-a emis.

Art. 11. - La transportul mărfurilor pe cale rutieră transportatorul este obligat să prezinte biroului vamal, la intrarea sau la iesirea din tară a autovehiculului,  certificatul de înmatriculare al acestuia si documentele însotitoare ale mărfurilor.

Art. 12. - (1) La transportul mărfurilor pe cale maritimă sau fluvială comandantul, armatorul ori agentul navei care transportă mărfuri ce urmează să fie descărcate sau transbordate este obligat să prezinte biroului vamal, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului încărcăturii si să depună o copie de pe acesta.

(2) În cazul în care nu se efectuează operatiuni de descărcare sau de transbordare a mărfurilor nu este necesară depunerea copiei de pe manifestul încărcăturii.

(3) Pentru navele care transportă mărfuri de masă, în lipsa manifestului încărcăturii, comandantul, armatorul sau agentul navei poate prezenta o notificare din care să rezulte datele de identificare a mărfurilor..(4) După încărcarea navelor cu mărfuri destinate exportului comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte biroului vamal originalul manifestului încărcăturii si să depună o copie de pe acesta cu cel putin 6 ore înainte de plecarea navei.

Art. 13. - În manifestul încărcăturii se mentionează numărul fiecărui conosament sau al scrisorii de trăsură fluviale ori al recipisei de bagaje, mărcile si numerele de identificare a coletelor, denumirea, cantitatea si, după caz, greutatea brută sau netă a mărfurilor, precum si numele/denumirea furnizorului si beneficiarului. Comandantii, armatorii sau agentii navelor sunt obligati să înscrie pe copia de pe manifestul încărcăturii denumirea mărfurilor în limba română.

Art. 14. - Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să solicite biroului vamal un permis vamal în care se înscriu datele de identificare a mărfurilor  care se descarcă, se încarcă sau se transbordează.

Art. 15. - (1) Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să depună la biroul vamal din port declaratia proviziilor de bord în cel mult 12 ore de la acostarea navei. La convoaiele de nave fără propulsie se poate depune o singură declaratie a proviziilor de bord, pentru întregul convoi, cu liste specificative pentru fiecare navă.

(2) Navele care stationează sub 12 ore si nu efectuează operatiuni de descărcare, de încărcare sau de transbordare de mărfuri sunt exceptate de la obligatia de a depune declaratia proviziilor de bord.

(3) În cazurile în care navele sunt obligate, potrivit legii, să oprească în porturile dunărene pentru efectuarea controlului de intrare în tară, chiar dacă nu  efectuează operatiunile prevăzute la alin. (2), comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să depună imediat declaratia proviziilor de bord.

Art. 16. - (1) În declaratia proviziilor de bord sunt înscrise următoarele bunuri aflate pe navă:

a) armamentul, munitiile, materiile explozive, produsele si substantele stupefiante, psihotrope si toxice, precum si alte bunuri prohibite la introducerea sau la scoaterea din tară;

b) produsele din tutun si băuturile alcoolice, apartinând navei si membrilor echipajului;

c) alimentele si obiectele nefolosite, de uz curent, apartinând navei;

d) bunurile, inclusiv cele de valoare, apartinând membrilor echipajului.

(2) Bunurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se păstrează sub sigiliu vamal pe toată durata stationării în port.

(3) Bunurile prevăzute la alin. (1) lit. d) nu se mentionează în declaratia proviziilor de bord dacă sunt înscrise în evidentele navei.

Art. 17. - (1) Prevederile art. 12 si 13 se aplică în mod corespunzător si la transportul mărfurilor pe calea aerului, în acest caz termenul fiind de 3 ore de la aterizarea aeronavei, respectiv înainte de decolare.

(2) Comandantii aeronavelor sunt obligati să declare biroului vamal produsele mentionate la art. 16 alin. (1) lit. a), aflate la bord.

Art. 18. - În vederea prevenirii fraudelor autoritatea vamală poate impune obligatia de a se depune declaratii de provizii de bord si în cazul altor categorii de mijloace de transport decât cele navale de către persoanele care răspund de aceste mijloace.

Art. 19. - (1) La transportul pe cale postală organele postale sunt obligate să prezinte biroului vamal de frontieră lista sacilor postali.

(2) La transportul de mesagerie transportatorul este obligat să prezinte biroului vamal de frontieră lista coletelor.

 

SECTIUNEA a 2-a

Controlul vamal al mijloacelor de transport de mărfuri

la birourile vamale de frontieră

 

Art. 20. - Controlul vamal al mijloacelor de transport de mărfuri la trecerea frontierei de stat constă în identificarea acestora pe baza documentelor de însotire.

Art. 21. - La transportul mărfurilor pe calea ferată autoritatea vamală, în prezenta organelor căilor ferate, verifică:

a) existenta vagoanelor înscrise în actul de transmitere a garniturii de tren. Când autoritatea vamală constată neconcordante privind numărul vagoanelor, organele căilor ferate sunt obligate să modifice, în mod corespunzător, actul de transmitere;

b) exteriorul vagoanelor acoperite care contin mărfuri, prin verificarea integritătii sigiliilor, ferestrelor, acoperisului, peretilor si platformei;

c) interiorul si exteriorul vagoanelor descoperite care contin mărfuri;

d) exteriorul locomotivei;

e) exteriorul si interiorul anexelor tehnice ale locomotivei si cabina mecanicului.

Art. 22. - (1) Vagoanele cu sigilii lipsă sau violate, precum si vagoanele care nu pot fi sigilate se supun si controlului vamal în interior, verificându-se si mărfurile continute în acestea. Organele căilor ferate încheie un act constatator al controlului, care se semnează si de autoritatea vamală. Aceeasi procedură se aplică si sacilor postali si coletelor.

(2) Dacă sigiliile nu sunt cele aplicate la expediere, se verifică existenta actelor prin care se atestă aplicarea noilor sigilii. În lipsa unor asemenea acte autoritatea vamală mentionează această situatie pe actul de transmitere a garniturii de tren si efectuează controlul interior al mijlocului de transport si al mărfurilor. Rezultatul acestui control se consemnează într-un proces-verbal întocmit conform procedurii mentionate la alin. (1). Fac exceptie de la această regulă vagoanele care nu pot fi sigilate, precum si vagoanele descoperite.

(3) Actele constatatoare si procesele-verbale prevăzutre în prezentul articol se încheie potrivit reglementărilor feroviare internationale.

Art. 23. - (1) La transportul mărfurilor pe calea rutieră autoritatea vamală controlează exteriorul autovehiculului, cabina acestuia si, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport rutiere fără încărcătură se efectuează si controlul compartimentului de mărfuri.

(2) Dacă la controlul exterior al autovehiculului se constată sigilii lipsă sau când sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul în care se află mărfurile a fost violat sau prelata este deteriorată, se efectuează controlul interior al autovehiculului si controlul mărfurilor.

Autoritatea vamală consemnează rezultatele controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează si de transportator.

(3) Autoritatea vamală poate dispune efectuarea controlului vamal la unul dintre birourile vamale din interiorul tării, când nu sunt conditii corespunzătoare de control vamal la intrarea în tară a autovehiculelor. În aceste cazuri autovehiculele se tranzitează sub sigiliu vamal sau se dirijează cu însotitor vamal la cel mai apropiat birou vamal din interiorul tării, pe directia de destinatie a autovehiculului, unde există conditii de control vamal.

(4) Cheltuielile de transport si de manipulare a mărfurilor si cele de deplasare a autoritătii vamale sunt în sarcina transportatorului.

Art. 24. - Controlul vamal la sosirea navei se efectuează în prezenta organelor căpităniei portului, a comandantului ori armatorului, precum si a reprezentantului agentiei de navigatie.

Art. 25. - Controlul vamal la sosirea navei constă în verificarea, prin sondaj, a cabinelor, sălilor, cambuzelor, restaurantelor si sălii masinilor, pentru a se constata dacă există concordantă între declaratia proviziilor de bord si bunurile supuse declarării. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte autoritătii vamale originalul manifestului încărcăturii.

Art. 26. - (1) După efectuarea controlului vamal la sosire, se lasă pentru folosinta comandantului, echipajului si pasagerilor cantităti uzuale de produse din tutun si băuturi alcoolice, în raport cu durata stationării navei în port, potrivit normelor stabilite în anexa nr. 2.

(2) La scoaterea sau la introducerea pe navă a proviziilor de bord mentionate la art. 16 autoritatea vamală face mentiune pe declaratia proviziilor de bord.

(3) Comandantul sau armatorul este obligat ca pe timpul stationării navei să folosească proviziile sau bunurile înscrise în inventar numai la bord.

(4) Comandantul, armatorul si agentul navei răspund în mod solidar fată de autoritatea vamală de nedeclararea bunurilor, de lipsurile sau substituirile de bunuri mentionate în declaratia proviziilor de bord, precum si de cele aflate în inventarul navei.

Art. 27. - (1) Când o navă descarcă mărfuri în două sau mai multe porturi românesti, autoritătile vamale din aceste porturi fac mentiuni pe exemplarul original al manifestului încărcăturii cu privire la operatiunile efectuate, precum si pe cel al declaratiei proviziilor de bord.

(2) Autoritatea vamală verifică mentiunile făcute în porturile în care nava a acostat anterior si retine o copie de pe manifestul încărcăturii, respectiv de pe declaratia proviziilor de bord.

Art. 28. - (1) Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să comunice autoritătii vamale plecarea navei cu cel putin 6 ore înainte, în vederea efectuării controlului vamal.

(2) Controlul vamal la plecarea navei constă în verificarea concordantei manifestului încărcăturii cu declaratiile vamale sau permisele vamale eliberate, precum si a concordantei declaratiei proviziilor de bord cu situatia bunurilor înscrise în aceasta.

Art. 29. - În timpul efectuării controlului vamal al navelor este permisă coborârea sau urcarea numai a comandantului, a secundului si a persoanelor bolnave.

Art. 30. - Căpitănia portului permite plecarea navelor în trafic international numai după ce autoritatea vamală vizează declaratia proviziilor de bord si, după caz, manifestul încărcăturii.

Art. 31. - Pentru navele sub pavilion străin care intră în santiere navale sau la iernat comandantii, armatorii sau agentii lor sunt obligati să depună la autoritatea vamală declaratia proviziilor de bord si copia de pe manifestul încărcăturii. Pe toată această perioadă navele se află sub supraveghere vamală.

Art. 32. - (1) La transportul mărfurilor cu aeronave române controlul vamal în interiorul aeronavelor se efectuează imediat după aterizare, precum si înainte de decolare. La acest control se verifică dacă la bord se află bunuri în fara celor din dotarea aeronavelor, pentru a li se aplica regimul vamal corespunzător destinatiei lor.

(2) Controlul vamal în interiorul aeronavelor române de pasageri se efectuează, la sosire, după debarcarea persoanelor, iar la plecare, înainte de îmbarcarea acestora.

(3) Controlul vamal în interiorul aeronavelor străine de mărfuri sau de pasageri se efectuează în caz de indicii temeinice de fraudă sau dacă stationează pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevăzută în orarul de zbor.

Art. 33. - (1) Navele pot acosta, iar aeronavele pot ateriza numai în punctele de frontieră unde functionează autorităti vamale.

(2) În caz de fortă majoră sau când pe nave ori în aeronave sunt persoane grav bolnave, acostarea sau aterizarea este permisă si în alte locuri decât punctele de frontieră unde functionează autorităti vamale. În astfel de situatii comandantul navei ori al aeronavei este obligat să anunte imediat autoritatea vamală cea mai apropiată pentru a asigura supravegherea până la plecare.

Art. 34. - Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectuează potrivit normelor prevăzute pentru controlul vagoanelor acoperite.

 

SECTIUNEA a 3-a

Examinarea de către declarantii vamali a mărfurilor

si prelevarea de esantioane

 

Art. 35. - (1) Declarantii vamali pot să verifice, înainte de depunerea declaratiei vamale, felul si cantitatea mărfurilor sosite sau care se expediază. De asemenea, se poate solicita autoritătii vamale, printr-o cerere, si permisiunea pentru prelevarea de esantioane.

(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se prezintă autoritătii vamale si contin următoarele date:

a) numele si adresa solicitantului;

b) locul unde se află mărfurile;

c) numărul declaratiei sumare, atunci când aceasta a fost depusă;

d) orice alte date necesare pentru identificarea mărfurilor.

(3) Când în cerere este solicitată si o prelevare de esantioane, autoritatea vamală stabileste cantitatea de marfă care se va preleva.

Art. 36. - (1) Examinarea prealabilă a mărfurilor si prelevarea esantioanelor se efectuează sub supravegherea autoritătii vamale.

(2) Dezambalarea, cântărirea, reambalarea sau orice alte manipulări ale mărfurilor se fac pe riscul si pe cheltuiala solicitantului. Cheltuielile pentru eventualele analize de laborator sunt, de asemenea, în sarcina solicitantului.

(3) În cazul în care operatiunile prevăzute la alin. (2) se efectuează la solicitarea transportatorului, cheltuiala se va suporta de către importator sau exportator, după caz.

(4) Esantioanele prelevate vor fi incluse în declaratia vamală prin care s-a stabilit regimul vamal.

 

SECTIUNEA a 4-a

Declaratia sumară si depozitul necesar temporar

 

Art. 37. - (1) Declaratia sumară se completează pe formularul prevăzut în anexa nr. 3 si se semnează de persoana care o prezintă.

(2) Declaratia sumară se înregistrează, se vizează si se păstrează de autoritatea vamală pentru a fi în măsură să verifice în orice moment că mărfurile la care se referă au primit o destinatie vamală în termenul legal.

(3) Pentru mărfurile care au circulat, înainte de prezentarea lor la biroul vamal, sub procedura de tranzit, exemplarul documentului de tranzit destinat biroului vamal de sosire este considerat declaratie sumară.

(4) Autoritatea vamală poate aproba ca declaratia sumară să poată fi înlocuită prin procedee informatice, agreate de autoritatea vamală, cuprinzând aceleasi date.

Art. 38. - Pentru asigurarea supravegherii vamale a mărfurilor aflate în depozitul necesar temporar, autoritatea vamală poate cere titularului acestui depozit:

a) ca sistemul de închidere să permită numai accesul în comun al titularului si al autoritătii vamale;

b) ca titularul depozitului necesar temporar să tină o evidentă operativă care să permită urmărirea mărfurilor.

 

CAPITOLUL IV

Vămuirea mărfurilor

SECTIUNEA 1

Declararea mărfurilor si prezentarea acestora pentru vămuire

 

Art. 39. - (1) Declararea mărfurilor si prezentarea lor pentru vămuire se fac de către importatori, exportatori sau reprezentanti ai acestora, prin depunerea unei declaratii vamale în detaliu, în formă scrisă, în termen de 30 de zile de la data depunerii declaratiei sumare.

(2) Declararea si prezentarea mărfurilor se pot face la birourile vamale din interiorul tării sau de frontieră.

(3) La declararea mărfurilor se utilizează Tariful vamal integrat, ce cuprinde totalitatea reglementărilor legale privind acordarea regimului vamal, care se aprobă prin decizie a directorului general al Directiei Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Declaratia vamală în detaliu este prevăzută în anexa nr. 4. Normele tehnice de completare, utilizare si tipărire se stabilesc de Directia Generală a Vămilor si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 40. - Declaratia vamală în detaliu, semnată de importator, de exportator sau de reprezentantul acestuia, are valoarea unei declaratii pe propria răspundere a acestuia în ceea ce priveste:

a) exactitatea datelor înscrise în declaratia vamală;

b) autenticitatea documentelor anexate la declaratia vamală;

c) plasarea mărfurilor sub regimul vamal solicitat.

Art. 41. - (1) Declaratia vamală în detaliu se depune la biroul vamal la care au fost prezentate mărfurile.

(2) Depunerea declaratiei vamale în detaliu la biroul vamal competent se face în zilele si în orele de lucru ale acestui birou vamal.

(3) Autoritatea vamală poate aproba, la cerere, depunerea declaratiei vamale în detaliu în afara zilelor si orelor de lucru. În aceste cazuri declarantul va suporta o cheltuială egală cu dublul salariului tarifar pe oră cuvenit agentului vamal.

(4) În mod exceptional si pe bază de documente justificative declaratia vamală în detaliu se poate depune si fără ca mărfurile să fie prezentate, cu aprobarea sefului biroului vamal.

Art. 42. - (1) Declaratia vamală în detaliu, întocmită potrivit formularului din anexa nr. 4 si depusă conform art. 40 si 41, după verificarea si acceptarea de către autoritatea vamală potrivit normelor tehnice de completare, utilizare si tipărire, se înregistrează în evidentele biroului vamal.

(2) Data declaratiei vamale în detaliu acceptată este data înregistrării ei si determină stabilirea si aplicarea regimului vamal.

Art. 43. - Autoritatea vamală poate aproba rectificarea declaratiei vamale în detaliu, în conditiile prevăzute de Codul vamal al României, prin depunerea unei noi declaratii destinate să înlocuiască declaratia initială. În acest caz data care se ia în considerare pentru determinarea drepturilor de import si pentru aplicarea altor norme legale care reglementează regimul vamal solicitat este data de acceptare a primei declaratii vamale.

Art. 44. - (1) Declaratia vamală în detaliu poate să fie depusă prin procedee informatice, în conditiile si în cazurile stabilite de Directia Generală a Vămilor.

(2) Declarantii vamali sunt obligati să depună câte o declaratie vamală în detaliu pentru mărfurile înscrise în fiecare document de transport. În cazul mărfurilor care au acelasi destinatar si care se prezintă simultan autoritătii vamale, se poate depune o singură declaratie vamală în detaliu pentru mai multe documente de transport.

 

SECTIUNEA a 2-a

Documentele care se prezintă împreună cu declaratia vamală

 

Art. 45. - Declaratia vamală de import se depune la autoritatea vamală împreună cu următoarele documente:

a) documentul de transport al mărfurilor sau, în lipsa acestuia, alte documente emise de transportator,

cuprinzând date referitoare la mărfurile transportate;

b) factura, în original sau în copie, ori un alt document pe baza căruia se declară valoarea în vamă a mărfurilor;

c) declaratia de valoare în vamă;

d) documentele necesare aplicării unui regim tarifar preferential sau altor măsuri derogatorii la regimul tarifar de bază;

e) orice alt document necesar aplicării dispozitiilor prevăzute în normele legale specifice care reglementează importul mărfurilor declarate;

f) codul fiscal al titularului.

Art. 46. - Când o marfă este ambalată în mai multe colete este obligatorie depunerea unei liste a coletelor, indicând continutul fiecărui colet.

Art. 47. - La declaratia vamală de export sau de reexport se anexează orice document necesar aplicării corecte a dispozitiilor privind exportul sau reexportul mărfurilor respective. După efectuarea controlului vamal se depune si documentul de transport aferent acestor mărfuri.

Art. 48. - (1) Declaratia vamală de tranzit se depune la autoritatea vamală, însotită de documentul de transport.

(2) În cazul transportului pe cale ferată declaratia vamală de tranzit se înlocuieste cu scrisoarea de trăsură pe care autoritatea vamală aplică stampila “marfă sub regim vamal de tranzit”.

(3) Aplicarea prevederilor alin. (2) se face pe baza conditiilor tehnice stabilite de comun acord de Directia Generală a Vămilor si de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Art. 49. - (1) Documentele anexate la declaratia vamală în detaliu se păstrează de autoritatea vamală.

(2) În cazurile în care titularul utilizează aceste documente pentru alte operatiuni, acestea se restituie, fiind înlocuite cu o copie certificată de autoritatea vamală.

Art. 50. - (1) Declaratia vamală pentru plasarea mărfurilor sub un regim suspensiv, cu exceptia regimului de perfectionare pasivă si a tranzitului, se depune împreună cu documentele prevăzute la art. 45, precum si cu autorizatia emisă de autoritatea vamală pentru plasarea mărfurilor  sub regimul în cauză.

(2) Declaratia vamală pentru plasarea mărfurilor sub regimul de perfectionare pasivă se depune la autoritatea vamală împreună cu documentele prevăzute la art. 47, precum si cu autorizatia emisă de autoritatea vamală pentru realizarea acestui regim.

(3) Autoritatea vamală poate cere ca declaratia vamală referitoare la mărfurile prezentate la vămuire să fie însotită de documentele de transport sau de alte documente referi- toare la operatiunile sau regimurile vamale precedente sub care au fost plasate aceste mărfuri.

Art. 51. - Pentru importul si exportul de presă, tipărituri, curent electric, mărfuri transportate prin conducte, precum si pentru alte mărfuri care se transportă în conditii specifice ori mărfuri care nu au caracter comercial, Directia Generală a Vămilor stabileste proceduri simplificate, inclusiv exceptarea de la depunerea declaratiei vamale în detaliu sau înlocuirea declaratiei vamale în detaliu cu alte documente.

Art. 52. - Autoritatea vamală, după efectuarea operatiunii de vămuire, acordă liber de vamă.

Art. 53. - Declaratia vamală în detaliu, pe care autoritatea vamală a acordat liber de vamă, constituie titlu executoriu pentru urmărirea si încasarea datoriei vamale.

Art. 54. - (1) În declaratia vamală în detaliu cantitatea mărfurilor se înscrie pe baza greutătii brute sau nete din documentele de transport sau din factură si, după caz, a încă unui element cantitativ specific, stabilit potrivit normelor emise de Directia Generală a Vămilor. În cazul curentului electric si al mărfurilor transportate prin conducte, cantitatea este cea indicată de contoarele instalate.

(2) În caz de indicii temeinice de fraudă mărfurile se cântăresc pe cheltuiala importatorului sau exportatorului, la cererea autoritătii vamale. Dacă nu sunt conditii pentru cântărire la biroul vamal la care s-a depus declaratia vamală în detaliu, mărfurile se dirijează la cel mai apropiat birou vamal unde există asemenea conditii.

Art. 55. - În cazuri temeinic justificate termenul legal de depunere a declaratiei vamale în detaliu poate fi prelungit de autoritatea vamală dacă solicitarea este depusă în cadrul acestui termen.

 

SECTIUNEA a 3-a

Controlul vamal al bunurilor

 

Art. 56. - (1) Controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale si stricta respectare a conditiilor si termenelor legale, precum si descoperirea fraudelor vamale.

(2) Controlul vamal exercitat de autoritatea vamală prin agentii săi abilitati în cadrul atributiilor care le sunt conferite prin reglementările vamale se execută în mod obligatoriu prin verificarea documentelor necesare efectuării vămuirii.

Art. 57. - Controlul documentar constă în verificarea:

a) corectitudinii completării declaratiei vamale în detaliu;

b) existentei documentelor anexate la declaratia vamală în detaliu potrivit regimului vamal solicitat;

c) concordantei dintre datele înscrise în declaratia vamală în detaliu si cele din documentele anexate;

d) formală a documentelor anexate.

Art. 58. - Controlul vamal fizic al bunurilor importate sau exportate constă în identificarea acestora pe baza declaratiei vamale în detaliu, însotită de documentele  depuse împreună cu aceasta.

Art. 59. - (1) Controlul vamal fizic se efectuează la biroul vamal la care s-a depus declaratia vamală, în timpul programului legal de lucru.

(2) Autoritatea vamală poate aproba, la cererea declarantului, să se efectueze controlul vamal fizic si în alte locuri, precum si în afara timpului de lucru, potrivit normelor stabilite de Directia Generală a Vămilor. În aceste cazuri cheltuielile sunt în sarcina declarantului, potrivit art. 41 alin. (3).

Art. 60. - Pentru efectuarea controlului vamal fizic autoritatea vamală indică mărfurile sau părtile din acestea pe care declarantul este obligat să le prezinte pentru verificare.

Art. 61. - Declarantul vamal este obligat ca la cererea autoritătii vamale să manipuleze, să dezambaleze si să reambaleze mărfurile fără să provoace degradarea acestora. Cheltuielile ocazionate de aceste operatiuni sunt în sarcina declarantului.

Art. 62. - (1) La controlul vamal fizic asistă declarantul vamal si transportatorul, cu exceptia transporturilor pe cale maritimă sau fluvială când prezenta transportatorului este facultativă.

(2) Controlul mărfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face si în prezenta gestionarului.

(3) Atunci când declarantul sau transportatorul refuză să asiste la controlul vamal fizic, autoritatea vamală fixează în scris un termen pentru executarea acestei obligatii. În cazul în care la expirarea termenului fixat declarantul nu a dat curs somatiei, autoritatea vamală procedează din oficiu la controlul vamal fizic al mărfurilor, pe riscul si pe cheltuiala declarantului, recurgând, atunci când este cazul, la prestatori de servicii sau la experti, în cazurile în care natura mărfurilor impune o verificare de specialitate.

(4) Constatările autoritătii vamale în cazul controlului vamal fizic din oficiu au aceeasi valoare ca si în cazul în care controlul ar fi fost făcut în prezenta declarantului.

Art. 63. - (1) Când în cadrul operatiunii de control vamal fizic este necesară prelevarea de esantioane, autoritatea vamală notifică aceasta declarantului.

(2) Prelevarea de esantioane poate fi efectuată direct de autoritatea vamală sau de declarantul vamal ori de o persoană desemnată de acesta, sub controlul autoritătii vamale.

(3) Cantitătile prelevate nu trebuie să depăsească necesarul pentru a permite analiza sau contraanaliza mărfurilor.

(4) Prelevările de esantioane sunt efectuate conform metodologiilor stabilite de laboratoarele agreate împreună cu Directia Generală a Vămilor.

Art. 64. - (1) Declarantul vamal este obligat să asiste la prelevarea esantioanelor si să acorde asistenta necesară autoritătii vamale pentru efectuarea operatiunii.

(2) În cazul în care declarantul vamal refuză să asiste la prelevarea esantioanelor, autoritatea vamală are dreptul să efectueze această operatiune din oficiu.

Art. 65. - Mărfurile din care au fost prelevate esantioane pot fi ridicate din vamă cu acordul autoritătii vamale, fără a se astepta rezultatul analizei, cu conditia ca datoria vamală care ar lua nastere să fie plătită sau garantată.

Art. 66. - (1) Cantitătile prelevate cu titlu de esantion nu se scad din cantitatea mărfurilor declarate.

(2) Cu exceptia cazului în care esantioanele sunt distruse în procesul de analiză, acestea se restituie declarantului vamal pe cheltuiala sa. Restituirea se efectuează numai după ce au fost epuizate toate posibilitătile de contestare din partea declarantului împotriva deciziei luate de autoritatea vamală pe baza rezultatelor analizei.

(3) În cazul declaratiei vamale de export sau de perfectionare pasivă, după acordarea liberului de vamă, declarantul vamal are dreptul să înlocuiască cantitătile, cu titlu de esantion, preluate din marfă, cu marfă identică, cu acordul autoritătii vamale.

Art. 67. - (1) Controlul vamal fizic al mărfurilor se efectuează astfel:

a) mărfurile de masă se controlează prin observare sau prin sondare pe mijloacele de transport pe care se află, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containelor;

b) mărfurile ambalate în colete se controlează prin sondaj pe mijloacele de transport pe care se află. Când nu sunt conditii de control pe mijlocul de transport, organele vamale pot cere descărcarea mărfurilor;

c) mărfurile ambalate în colete care se află în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor se controlează prin sondaj pe fiecare partidă de marfă;

d) mărfurile transportate prin conducte, precum si curentul electric se controlează din punct de vedere al cantitătii prin citirea contoarelor instalate.

(2) Controlul vamal fizic al mărfurilor se efectuează numai pe bază de documente, când nu sunt indicii temeinice de fraudă.

(3) Autoritatea vamală consemnează pe declaratia vamală modalitatea de control, rezultatul acestuia si mentionează numărul si mărcile de identificare a coletelor dechise pentru control.

Art. 68. - Autoritatea vamală poate efectua controlul vamal fizic si la locul de încărcare a mărfurilor de export sau la locul de descărcare a mărfurilor din import, în functie de personalul vamal disponibil, dacă mărfurile sunt perisabile sau necesită conditii speciale de ambalare si de transport ori nu există conditii de control la frontieră si dacă încărcarea sau descărcarea completă a mijloacelor de transport se face într-un singur loc.

Art. 69. - În vederea efectuării controlului vamal fizic la locul de încărcare sau de descărcare exportatorii ori importatorii au următoarele obligatii:

a) să solicite în scris efectuarea controlului la biroul vamal cel mai apropiat, cu cel putin două zile înainte de data stabilită pentru încărcarea sau descărcarea mijloacelor de transport;

b) să pregătească mărfurile si să ia măsurile necesare pentru ca mijloacele de transport să corespundă conditiilor de sigilare vamală;

c) să asigure încărcarea sau descărcarea mărfurilor la locul, data si ora care au fost stabilite.

Art. 70. - Concomitent cu controlul vamal fizic al mărfurilor se asigură si controlul vamal al interiorului vagoanelor de cale ferată si al mijloacelor de transport rutiere cu care mărfurile sunt transportate. Acest control se efectuează la unitătile vamale sau la locul de încărcare ori de descărcare a mărfurilor.

 

SECTIUNEA a 4-a

Acordarea liberului de vamă

 

Art. 71. - În vederea acordării liberului de vamă la import sau la export autoritatea vamală verifică dacă:

a) felul mărfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel înscris în declaratia vamală;

b) cantitatea mărfurilor înscrisă în documentele de transport si în facturi corespunde cu cea din declaratia vamală;

c) numărul si valabilitatea licentei, înscrise în declaratia vamală, corespund cu datele din licentă, atunci când normele legale prevăd existenta unei licente.

Art. 72. - Pe lângă verificările prevăzute la art. 71, la importul de mărfuri se mai verifică si clasificarea tarifară, taxa vamală, valoarea în vamă si, atunci când este cazul,  originea mărfurilor, cuantumul drepturilor de import, felul, numărul si data instrumentului de plată. La exportul de mărfuri autoritatea vamală verifică si clasificarea tarifară a mărfurilor numai în cazul unor conditii sau restrictii.

Art. 73. - (1) Liberul de vamă se acordă în scris, dacă sunt îndeplinite conditiile si dacă sunt efectuate formalitătile de vămuire si numai după prezentarea documentelor legale  care atestă efectuarea plătii datoriei vamale.

(2) Liberul de vamă se poate acorda si sub formă electronică, pe baza deciziei directorului general al Directiei Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Până la aparitia în extrasul de cont al biroului vamal a sumelor încasate liberul de vamă este revocabil.

(4) Liberul de vamă se poate acorda si ca urmare a aplicării unei proceduri simplificate de vămuire, precum si a unei proceduri informatice de decontare electronică a datoriei vamale, stabilite prin decizii ale directorului general al Directiei Generale a Vămilor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 74. - (1) Mărfurile pentru care nu s-a acordat liber de vamă rămân sub supraveghere vamală pe cheltuiala exportatorului ori a importatorului sau pot fi păstrate în custodie de transportator ori de declarantul vamal, pe un termen stabilit de autoritate vamală, pentru clarificarea situatiei.

(2) Mărfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liber de vamă pot fi înapoiate în interiorul tării de către transportator, la cererea si pe cheltuiala exportatorului.

(3) Mărfurile pentru care nu s-a acordat liber de vamă pot fi eliberate din vamă în conditiile art. 59 alin. (1) din Codul vamal al României, autoritatea vamală mentionând pe documentul de transport “marfa poate fi scoasă din vamă conform prevederilor art. 59 alin. (1) din Codul vamal al României”.

 

SECTIUNEA a 5-a

Diferente

 

Art. 75. - La transportul mărfurilor pe cale ferată sau rutieră, pentru diferentele dintre datele înscrise în documentele de transport si cele din declaratia vamală autoritatea vamală cere declarantului vamal punerea de acord si prezentarea altor documente de transport.

Art. 76. - (1) La transportul mărfurilor pe cale maritimă, fluvială si aeriană diferentele dintre datele înscrise în manifestul încărcăturii si mărfurile efectiv descărcate sau transbordate se pun de acord pe baza documentului de constatare, emis de autoritătile comerciale autorizate în acest scop, din care rezultă mărfurile efectiv descărcate.

(2) Pentru diferentele în minus dintre mărfurile si cantitătile efectiv descărcate de pe nave sau aeronave si mărfurile si cantitătile constatate la vămuirea efectuată în magazii sau pe cheiuri, gestionarul mărfurilor este obligat să achite drepturile de import.

(3) Pentru diferentele în plus sau în minus dintre mărfurile si cantitătile înscrise în manifestul încărcăturii si cele înscrise în declaratiile vamale de export se rectifică manifestul încărcăturii în mod corespunzător cu datele înscrise în declaratiile vamale de export.

Art. 77. - La transportul postal, pentru diferentele dintre datele înscrise în documentele postale si bunurile constatate la control, organele postale încheie acte de constatare, vizate de autoritatea vamală, în baza cărora diferentele se scad din evidentă.

Art. 78. - În cazurile în care diferentele constatate potrivit art. 75, 76 alin. (1) si (2) si 77 sunt urmare a sustragerilor mărfurilor pe teritoriul României, autoritatea vamală încheie un act constatator pe baza căruia transportatorul sau, după caz, gestionarul mărfurilor este obligat să achite drepturile de import.

Art. 79. - (1) Când se constată diferente apărute ca urmare a influentei factorilor naturali în timpul transportului, manipulării sau al depozitării mărfurilor, determinate în baza unor reglementări legale, nu se stabilesc drepturi de import. Mentiunea privind greutatea declarată se modifică în mod corespunzător în baza reglementărilor legale si se trece în documentele vamale.

(2) Pentru diferentele în minus dintre mărfurile înscrise în declaratia sumară si cele efectiv constatate pe baza declaratiei vamale în detaliu gestionarul mărfurilor este obligat să achite drepturile de import.

 

CAPITOLUL V

Comisionari în vamă

 

Art. 80. - (1) Comisionar în vamă este persoana juridică română, constituită potrivit legii, care îndeplineste, în numele si pentru terte persoane, declararea în detaliu a mărfurilor pentru importul, exportul, tranzitul, depozitarea si alte operatiuni vamale, precum si prezentarea mărfurilor declarate la controlul vamal si achitarea la vamă a drepturilor de import si de export.

(2) Comisionarul în vamă are dreptul de a face operatiuni de import sau de export în nume propriu.

Art. 81. - Comisionarul în vamă stabileste raporturi juridice directe cu autoritatea vamală pentru ansamblul operatiunilor pe care le efectuează potrivit art. 80 si răspunde de respectarea reglementărilor vamale.

Art. 82. - Comisionarul în vamă poate să îsi exercite atributiile numai după obtinerea autorizatiei emise de Directia Generală a Vămilor.

Art. 83. - (1) Numărul de societăti autorizate în calitate de comisionar în vamă pentru fiecare birou vamal se stabileste de Directia Generală a Vămilor în functie de volumul activitătii si de personalul acestuia.

(2) Eliberarea autorizatiei de comisionar în vamă se face numai dacă solicitantul îndeplineste următoarele conditii:

a) are incluse în obiectul de activitate operatiunile prevăzute la art. 80;

b) detine sau are închiriat un spatiu de depozitare de cel putin 500 m 2 , situat în zona de supraveghere a biroului vamal de interior, pentru care se solicită autorizarea;

c) detine echipamente necesare descărcării, încărcării, manipulării, ambalării, dezambalării si prezentării mărfurilor în vederea vămuirii, precum si personal specializat pentru efectuarea acestor operatiuni;

d) are asigurat spatiul de birou si birotică necesară, situat în zona de supraveghere a biroului vamal de interior sau de frontieră, pentru care solicită autorizarea;

e) este dotat cu echipamente necesare utilizării sistemului informatic vamal, care să fie conectate la acesta;

f) nu are în denumirea societătii expresii similare cu cele ale autoritătii vamale, nici în limba română si nici în altă limbă străină.

Art. 84. - (1) Pentru eliberarea autorizatiei de comisionar în vamă se depune la Directia Generală a Vămilor o cerere care cuprinde următoarele date:

a)     denumirea persoanei juridice si sediul acesteia;

b) codul fiscal;

c) datele personale ale celor care reprezintă persoana juridică (numele si prenumele, data si locul nasterii, domiciliul);

d) numărul contului bancar si banca la care acesta este deschis;

e) denumirea biroului vamal pe lângă care solicită autorizatia de functionare în calitate de comisionar în vamă;

f) perioada pentru care se solicită autorizarea;

g) indicarea adreselor pentru spatiul de lucru si, după caz, pentru cel de depozit din localitatea în care functionează biroul vamal pe lângă care îsi va desfăsura activitatea.

(2) Datele din cererea de autorizare trebuie să fie sustinute prin copii legalizate de pe următoarele acte:

a) certificatul de înmatriculare emis de oficiul registrului comertului;

b) certificatul de înregistrare fiscală;

c) statutul societătii, contractul de societate sau actul constitutiv al societătii si cererea de înscriere de mentiuni, după caz, cu rezolutia corespunzătoare emisă de oficiul registrului comertului;

d) certificatele de cazier judiciar ale persoanelor fizice care angajează oficial societatea comercială si ale persoanelor care urmează să exercite activităti legate de vămuirea mărfurilor;

e) dovada din care rezultă că sunt îndeplinite conditiile prevăzute la art. 83 alin. (2), avizată de directia regională vamală interjudeteană în a cărei rază de competentă este situat biroul vamal pe lângă care se solicită autorizarea; acest document se anexează în original la dosarul de autorizare.

Art. 85. - Pe baza cererii depuse Directia Generală a Vămilor verifică bonitatea solicitantului.

Art. 86. - Autorizatia de comisionar în vamă se acordă în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii complete si a actelor prevăzute la art. 84.

Art. 87. - (1) Autorizatia de comisionar în vamă se acordă pe o perioadă determinată sau nedeterminată, în functie de durata de autorizare solicitată, care nu poate fi mai mare decât cea de functionare a societătii comerciale.

(2) Autorizatia este valabilă pentru unul sau mai multe birouri vamale, în functie de solicitarea societătii comerciale si dacă sunt îndeplinite conditiile de autorizare pentru fiecare dintre aceste birouri vamale.

Art. 88. - Angajatii comisionarului în vamă care întocmesc si semnează declaratii vamale trebuie să posede cunostinte de specialitate în domeniul vamal.

Art. 89. - La eliberarea autorizatiei de functionare pentru comisionarii în vamă care desfăsoară activităti de curierat rapid se cere numai îndeplinirea conditiilor specifice în care se derulează activitatea acestora.

Art. 90. - (1) Autorizatia de comisionar în vamă se semnează de directorul general al Directiei Generale a Vămilor.

(2) Directia Generală a Vămilor tine un registru special de evidentă în care se mentionează denumirea comisionarului în vamă, sediul acestuia si birourile vamale pentru care este autorizat.

Art. 91. - Titularul autorizatiei de comisionar în vamă poate solicita extinderea autorizării initiale si pe lângă alte birouri vamale decât cele pentru care s-a eliberat initial autorizatia.

Art. 92. - (1) Extinderea autorizatiei de comisionar în vamă se face pe baza unei cereri adresate Directiei Generale a Vămilor, care cuprinde:

a) denumirea biroului vamal pe lângă care se solicită extinderea;

b) precizări referitoare la îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 83 alin. (2).

(2) Cererea de extindere a autorizatiei se prezintă împreună cu documentele mentionate la art. 84 alin. (2).

Art. 93. - Extinderea autorizatiei de comisionar în vamă este semnată de directorul general al Directiei Generale a Vămilor.

Art. 94. - (1) În cazul în care Directia Generală a Vămilor consideră că autorizatia de comisionar în vamă sau extinderea autorizatiei nu poate fi acordată, va comunica aceasta solicitantului, indicând si motivele acestei decizii, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii.

(2) Solicitantul poate ataca decizia la instanta de contencios administrativ competentă.

Art. 95. - În exercitarea activitătii comisionarul în vamă are următoarele obligatii:

a) să respecte programul de lucru al unitătii vamale pe lângă care functionează:

b) să prezinte biroului vamal o împuternicire pentru salariatii abilitati să îndeplinească formalitătile vamale;

c) să manipuleze, să dezambaleze mărfurile, la cererea autoritătilor vamale, si să le reambaleze fără să provoace deprecierea lor;

d) să asigure completarea corectă a documentelor vamale cu datele cerute de formularistica în vigoare si să efectueze cu exactitate calculul sumelor cuvenite bugetului de stat;

e) să constituie la biroul vamal o garantie care să acopere nivelul drepturilor de import si de export corespunzătoare mărfurilor supuse vămuirii si aflate în depozitele sau în gestiunea proprie;

f) să asigure depunerea declaratiei vamale la biroul vamal pe lângă care îsi desfăsoară activitatea, prin procedee informatice, în structura utilizată de sistemul informatic integrat al activitătii vamale;

g) să asigure depozitarea si conservarea, cu titlu gratuit, a bunurilor ridicate în vederea confiscării de către organele de cercetare penală si de către unitătile vamale;

h) să asigure integritatea mărfurilor depozitate în spatii de depozitare proprii;

i) să plătească la birourile vamale drepturile cuvenite bugetului de stat, prevăzute în normele legale, în cazul în care această plată nu s-a efectuat direct de către titularul operatiunii;

j) să comunice Directiei Generale a Vămilor si biroului vamal pe lângă care functionează schimbarea sediului ori a spatiului de lucru si orice altă modificare în ceea ce priveste activitatea de comisionar în vamă;

k) să organizeze si să tină evidenta operatiunilor derulate în mod identic cu evidenta biroului vamal pe lângă care functionează; registrele de evidentă pe care le utilizează se certifică de seful biroului vamal pe lângă care functionează;

l) să păstreze timp de 5 ani toate documentele referitoare la operatiunile efectuate;

m) să păstreze secretul operatiunilor vamale, comerciale si financiare si al datelor si informatiilor obtinute, care nu sunt destinate publicitătii;

n) să informeze conducerea biroului vamal pe lângă care functionează cu privire la orice încălcare a reglementărilor vamale de care ia cunostintă;

o) să prezinte autoritătii vamale, ori de câte ori aceasta solicită, orice informatie privind operatiunile derulate;

p) să elibereze titularilor operatiunilor o factură în care să apară data si felul prestatiei, precum si pretul achitat.

Art. 96. - Comisionarul în vamă răspunde în solidar cu titularul operatiunii de vămuire pentru diferentele în minus constatate la controlul ulterior, precum si pentru penalitătile rezultate din aceste operatiuni.

Art. 97. - Autorizatia de comisionar în vamă poate fi anulată de Directia Generală a Vămilor în următoarele cazuri:

a) când se constată săvârsirea repetată a unei abateri de la legislatia vamală:

b) când una dintre conditiile prevăzute la art. 83 alin. (2) nu mai este îndeplinită;

c) dacă se dovedeste că autorizatia a fost acordată în urma furnizării unor informatii inexacte pe care autoritatea vamală nu a avut posibilitatea să le constate;

d) când comisionarul în vamă îsi încetează activitatea;

e) dacă comisionarul în vamă nu îsi execută atributiile pe o perioadă de un an;

f) dacă comisionarul în vamă nu respectă regulile de functionare si de securitate impuse de sistemul informatic utilizat în activitatea de vămuire a mărfurilor;

g) când comisionarul în vamă are debite fată de autoritatea vamală si refuză să le achite.

Art. 98. - Anularea autorizatiei de comisionar în vamă îsi produce efecte din momentul primirii comunicării deciziei de anulare de către comisionarul în vamă si se transmite în scris tuturor birourilor vamale.

Art. 99. - (1) Autorizatia de comisionar în vamă poate fi suspendată motivat de Directia Generală a Vămilor pe o perioadă de până la 6 luni, dacă titularul autorizatiei nu îsi îndeplineste obligatiile prevăzute la art. 95 sau dacă săvârseste o abatere de la reglementările vamale.

(2) Suspendarea autorizatiei de comisionar în vamă îsi produce efecte din momentul primirii comunicării deciziei de suspendare de către comisionarul în vamă si se transmite în scris tuturor birourilor vamale.

Art. 100. - Decizia de anulare a autorizatiei de comisionar în vamă si decizia de suspendare a acesteia pot fi atacate la instanta de contencios administrativ competentă.

Art. 101. - Comisionarii în vamă au dreptul de a participa la reuniunile si dezbaterile pe probleme privind activitatea vamală, organizate de autoritatea vamală.

Art. 102. - Comisionarii în vamă, autorizati în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 626/1997, pot functiona pe o perioadă de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. În această perioadă vor fi autorizati în calitate de comisionar în vamă numai cei care îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 83 alin. (2).

 

CAPITOLUL VI

Importul mărfurilor

 

Art. 103. - Importul mărfurilor se face cu respectarea normelor prevăzute în Codul vamal al României, precum si a legii pentru aprobarea tarifului vamal de import, care se aplică de autoritatea vamală în conditiile stabilite în prezentul capitol.

Art. 104. - (1) Deciziile privind notele explicative, avizele de clasificare si alte avize referitoare la interpretarea Sistemului armonizat, precum si recomandările emise de Comitetul Sistemului armonizat si aprobate de Consiliul de Cooperare Vamală, conform Conventiei Internationale privind Sistemul armonizat de denumire si codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care România a aderat prin Legea nr. 98/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 27 septembrie 1996, se aplică de birourile vamale pe baza deciziei directorului general al Directiei Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Reglementările adoptate de Comisia Comunitătilor Europene privind clasificarea unor anumite mărfuri în Nomenclatura combinată se aplică de autoritatea vamală pe baza deciziei directorului general al Directiei Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 105. - Preferintele tarifare stabilite prin acordurile ori conventiile internationale se acordă la depunerea certificatului de origine a mărfurilor si înscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau conventie în rubrica corespunzătoare din declaratia vamală în detaliu.

Art. 106. - Biroul vamal poate solicita autoritătii emitente a certificatului de origine a mărfurilor verificarea acestuia în următoarele cazuri:

a) când se constată neconcordante între datele înscrise în dovada de origine si celelalte documente care însotesc declaratia vamală. În acest caz regimul preferential se acordă numai după ce se primeste rezultatul verificării, care atestă conformitatea;

b) când se constată neconcordante formale care nu impietează asupra fondului. În aceste cazuri autoritatea vamală acordă regimul preferential si ulterior solicită verificarea dovezii de origine;

c) în orice alte situatii decât cele prevăzute la lit. a) si b), în care autoritatea vamală are îndoieli asupra realitătii datelor din dovada de origine. În acest caz regimul preferential se acordă si ulterior se solicită verificarea dovezii de origine.

Art. 107. - În toate cazurile în care în urma verificării dovezilor de origine rezultă că acordarea regimului preferential a fost neîntemeiată, autoritatea vamală ia măsuri pentru recuperarea datoriei vamale prin întocmirea de acte constatatoare.

Art. 108. - Când regimul preferential priveste un contingent cantitativ sau valoric, acordarea preferintelor tarifare se face numai în limita contingentului prevăzut. În acest caz, pe lângă documentele mentionate la art. 105 si 106 este obligatorie si prezentarea certificatului de import al mărfurilor contingentate, emis de autoritatea competentă.

Art. 109. - (1) Determinarea valorii în vamă a mărfurilor care fac obiectul unor tranzactii comerciale se efectuează potrivit regulilor cuprinse în Codul vamal al României si în alte reglementări vamale. Pentru valoarea astfel stabilită se depune o declaratie pentru valoarea în vamă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.

(2) Pentru mărfurile primite de persoanele juridice, care nu fac obiectul unor tranzactii comerciale, valoarea în vamă o constituie valoarea înscrisă în documentele primite de la expeditorul extern si în declaratia pentru valoarea în vamă depusă de persoana juridică destinatară.

(3) Pentru mărfurile ale căror preturi definitive se stabilesc pe bază de cotatii bursiere si pentru mărfurile a căror valoare definitivă se determină pe baza rezultatelor determinărilor cantitative si calitative efectuate potrivit conditiilor mentionate în contractele comerciale, valoarea în vamă se determină pe baza facturii pro forma emise de furnizor, cu preturile cunoscute la data întocmirii acesteia. În termen de 150 de zile de la data declaratiei vamale se depune factura definitivă pe baza căreia se fac regularizările privind obligatiile de plată în vamă.

(4) În cazul bunurilor introduse în tară de persoane fizice valoarea în vamă se stabileste de Ministerul Finantelor Publice pe baza cataloagelor de preturi externe, corelate cu preturile interne.

(5) Pentru autovehiculele si vehiculele noi prevăzute la pozitiile tarifare 87.02, 87.03, 87.04, 87.11 si 87.16 din Tariful vamal de import al României valoarea în vamă se determină pe baza pretului extern din factura de cumpărare emisă de producător sau de o firmă direct reprezentantă a acestuia. Prin vehicule noi se întelege vehiculele neînmatriculate în străinătate sau cele procurate în aceleasi conditii si înmatriculate temporar în străinătate, dar nu mai mult de 90 de zile de la data cumpărării.

(6) Valoarea în vamă a autovehiculelor si a vehiculelor folosite se stabileste pe fiecare categorie de vehicule, prin ordin al ministrului finantelor publice, tinându-se seama de vechimea si de caracteristicile tehnice ale acestora.

Art. 110. - Valoarea în vamă cuprinde si următoarele cheltuieli efectuate pe parcursul extern, în măsura în care nu au fost cuprinse în pretul mărfii:

a) cheltuielile de transport al mărfurilor si cele de încărcare, de descărcare si de manipulare, conexe acestuia, până la portul sau locul de import care se află la frontieră;

b) costul asigurării.

Art. 111. - Transformarea în lei a valorii în vamă se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Natională a României în fiecare zi de joi. Acest curs se utilizează pe toată durata săptămânii următoare pentru declaratiile vamale înregistrate în cursul acelei săptămâni.

Art. 112. - Deciziile si normele privind avizele de evaluare în vamă, precum si recomandările Comitetului tehnic de evaluare în vamă, constituit pe baza Acordului privind aplicarea art. VII din Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale de Comert, ratificat de România prin Legea nr. 133/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 27 decembrie 1994, se aplică de birourile vamale pe baza deciziilor directorului general al Directiei Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 113. - (1) Când biroul vamal are îndoieli privind exactitatea informatiilor sau a documentelor furnizate pentru determinarea valorii în vamă, poate solicita importatorului să prezinte justificări suplimentare, inclusiv documente sau alte evidente.

(2) Dacă informatiile si documentele prezentate nu sunt în măsură să dovedească exactitatea valorii în vamă declarate, biroul vamal are dreptul să refuze determinarea valorii în vamă pe baza pretului de tranzactie. Înainte de a lua o decizie finală biroul vamal comunică importatorului în scris, la cerere, motivele refuzului. În acelasi mod se procedează si în cazul în care importatorul nu prezintă documentele solicitate de autoritatea vamală.

Art. 114. - Clasificarea mărfurilor din Tariful vamal de import al României se utilizează la întocmirea declaratiei vamale în detaliu si la alte regimuri sau destinatii vamale decât importul.

 

CAPITOLUL VII

Exportul mărfurilor

 

Art. 115. - (1) Mijloacele de transport acoperite si coletele continând mărfuri pentru export, care se vămuiesc în interiorul tării, se sigilează de autoritatea vamală imediat după efectuarea controlului.

(2) Mărfurile destinate exportului, controlate si vămuite în interiorul tării, nu se supun controlului vamal la frontieră, unde se verifică numai numărul, seria si integritatea sigiliilor aplicate, pe baza documentului vamal de export.

Art. 116. - (1) Mijloacele de transport si coletele destinate exportului, vămuite în interiorul tării, sosite la frontieră fără sigilii, cu sigilii violate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor mentionate în documente, precum si mijloacele de transport si coletele care nu mai îndeplinesc conditiile de sigilare se controlează de autoritatea vamală de la frontieră. Controlul vamal se efectuează si atunci când sunt prezumtii că în mijloacele de transport se află si alte bunuri decât cele prevăzute în documente.

(2) Când nu sunt conditii corespunzătoare de control la birourile vamale de frontieră, mijloacele de transport se îndrumă la cel mai apropiat birou vamal unde există conditii de efectuare a controlului.

(3) Transportul, manipularea, ambalarea si dezambalarea mărfurilor în vederea controlului vamal se efectuează de declarantul vamal pe cheltuiala acestuia sau, după caz, a reprezentantului acestuia.

Art. 117. - Când vămuirea la export se efectuează la birourile vamale din interiorul tării, mărfurile se prezintă acestor birouri însotite de documentele de transport, cu cel mult 24 de ore înaintea expedierii.

Art. 118. - (1) Valoarea în vamă a mărfurilor de export, înscrisă în declaratia vamală, se exprimă în valută agreată de Banca Natională a României si se consideră franco frontiera română.

(2) Transformarea în lei se efectuează potrivit art. 111.

(3) Valoarea în vamă a mărfurilor de export ale căror preturi definitive se stabilesc pe bază de cotatii bursiere sau pe baza rezultatelor determinărilor cantitative si calitative, efectuate potrivit conditiilor mentionate în contractele comerciale, se determină în conformitate cu prevederile art. 109 alin. (3).

Art. 119. - Operatiunile de export temporar se încheie prin:

a) reimportul mărfurilor trimise temporar sau prin exportul definitiv al acestora;

b) emiterea din oficiu a unui act constatator de către biroul vamal care are operatiunea în evidentă, când mărfurile nu se înapoiază din considerente economice. Când mărfurile care fac obiectul regimului de export temporar sunt supuse licentierii, considerentele economice se confirmă de Ministerul Industriei si Resurselor;

c) emiterea din oficiu a unui act constatator de către biroul vamal care are operatiunea în evidentă, când nu se  respectă termenul stabilit. În acest caz biroul vamal sesizează si organele de control financiar sau ale Gărzii Financiare, în vederea verificării legalitătii operatiunii.

Art. 120. - (1) Exportul temporar este supus si prevederilor art. 86 alin. (1)-(3) din Codul vamal al României.

(2) Operatiunile de export temporar se pot încheia pentru toate mărfurile care fac obiectul operatiunii sau pentru o parte din acestea.

(3) Birourile vamale si titularii operatiunilor sunt obligati să tină evidenta exporturilor temporare până la încheierea totală a acestora.

(4) La încheierea totală sau partială a exporturilor temporare titularul operatiunii este obligat să prezinte la biroul vamal declaratia vamală cu care s-a efectuat exportul temporar, împreună cu documentele necesare identificării mărfurilor.

(5) În cazul în care exportul temporar se încheie prin alt biroul vamal, acesta este obligat să transmită o copie certificată de pe declaratia vamală de încheiere biroului vamal prin care operatiunea a fost initial efectuată, în termen de 15 zile.

(6) Mărfurile indigenate care, potrivit art. 85 din Codul vamal al României, pot fi exportate temporar sunt mărfurile străine importate si introduse în circuitul economic.

 

CAPITOLUL VIII

Regimul vamal aplicabil călătorilor si altor persoane fizice

 

SECTIUNEA 1

Declararea bunurilor

 

Art. 121. - Persoanele fizice sunt obligate să declare, verbal sau în scris, bunurile pe care le introduc sau le scot din tară si să le prezinte pentru control la birourile vamale.

Art. 122. - Sunt supuse declarării scrise, în toate cazurile, următoarele bunuri:

a) armele si munitiile, materiile explozive, radioactive, nucleare, precum si produsele care, potrivit legii, sunt supuse controlului destinatiei finale;

b) produsele si substantele stupefiante ori psihotrope si precursorii acestora, materialele biologice cu potential de contaminare în masă, medicamentele care contin substante stupefiante sau psihotrope, substantele chimice esentiale, precum si produsele si substantele toxice;

c) obiectele din metale pretioase, cu sau fără pietre pretioase, care depăsesc uzul personal stabilit în anexa nr. 6;

d) bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic, numai la iesirea din tară. Bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic pot fi declarate în scris la intrarea în tară de persoanele fizice, în vederea scoaterii din tară fără aprobare.

Art. 123. - Declararea în scris se face pe formulare tipizate care se pun la dispozitie de birourile vamale, în mod gratuit, la cererea persoanelor fizice.

 

SECTIUNEA a 2-a

Controlul vamal al bunurilor

 

Art. 124. - Controlul vamal al bunurilor apartinând persoanelor fizice constă în confruntarea celor declarate cu bunurile aflate în bagajele însotite sau neînsotite si în colete.

Art. 125. - (1) Controlul vamal se efectuează prin sondaj în ceea ce priveste numărul autoturismelor, numărul călătorilor si numărul bagajelor apartinând unui călător.

(2) Pentru fluidizarea traficului de călători la frontieră procedurile de control prevăzute în prezenta sectiune se pot înlocui cu regulile stabilite în conventiile internationale la care România este parte.

Art. 126. - (1) La transportul feroviar controlul vamal se efectuează:

a) în trenurile internationale de călători, pe parcursul intern al acestora;

b) la vagoanele de dormit, numai pe baza declaratiei pentru călători, care va fi prezentată autoritătii vamale de către personalul de însotire al vagonului;

c) în sălile de control vamal din statiile de cale ferată de frontieră;

d) în sălile de control vamal din statiile de cale ferată din interiorul tării pentru călătorii care se îmbarcă sau se debarcă în aceste statii, în trenurile internationale.

(2) La transportul rutier controlul vamal se efectuează:

a) în autovehicul;

b) în locurile amenajate pe artera de circulatie rezervată pentru controlul vamal, când volumul bagajelor nu permite efectuarea controlului vamal în autovehicul;

c) în sala de control a biroului vamal.

(3) La transportul maritim sau fluvial controlul vamal se efectuează:

a) în sălile de control vamal din porturi;

b) la bordul navei, cu acceptul comandantului acesteia, când nava nu este acostată în apropierea sălii de control vamal;

c) la scara navei.

(4) La transportul aerian controlul vamal se efectuează în sălile de control vamal din aeroporturi.

Art. 127. - (1) Când există indicii temeinice de fraudă se poate efectua controlul vamal corporal, cu respectarea normelor de igienă si în încăperi separate, de către persoane de acelasi sex cu persoana controlată.

(2) Se consideră că există indicii temeinice de fraudă în situatiile în care agentii vamali:

a) descoperă în timpul controlului indicii cu privire la existenta unor bunuri nedeclarate sau ascunse;

b) detin informatii despre intentia persoanei controlate de a săvârsi contraventii sau infractiuni vamale;

c) posedă date că persoana controlată a mai săvârsit contraventii sau infractiuni vamale;

d) constată comportamente neobisnuite din partea persoanei controlate.

(3) Controlul vamal corporal se efectuează numai cu aprobarea sefului biroului vamal.

(4) Controlul vamal corporal nu are caracterul unei perchezitii corporale prevăzute în Codul de procedură penală.

Art. 128. - Agentii vamali controlează în mijloacele de transport orice locuri unde pot fi ascunse bunuri. În acest scop personalul de deservire al mijloacelor de transport si conducătorii autovehiculelor sunt obligati, sub sanctiune contraventională, să facă accesibile controlului locurile indicate de autoritatea vamală. Când acestia refuză sau nu sunt în măsură să efectueze demontările necesare operatiunile se realizează direct de către agentii vamali sau cu sprijinul personalului de specialitate, pe cheltuiala autoritătii vamale.

Art. 129. - Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei asigură pentru autoritatea vamală:

a) separarea în trenurile internationale a călătorilor în trafic intern de cei care călătoresc în trafic international, pentru distantele pe care se efectuează controlul vamal;

b) spatiile de depozitare a bunurilor si de lucru în statiile de cale ferată si în porturi;

c) legitimatii de călătorie gratuite pentru agentii vamali, pe distantele pe care se efectuează controlul vamal, si un compartiment în trenurile internationale pe aceste distante.

Art. 130. - Liberul de vamă se acordă de autoritatea vamală în scris pentru bunurile supuse taxelor vamale si verbal în celelalte cazuri.

 

SECTIUNEA a 3-a

Regimul vamal aplicabil persoanelor fizice

 

Art. 131. - Persoanele fizice pot introduce sau scoate din tară bunuri fără caracter comercial, în limitele si în conditiile prevăzute în anexa nr. 6.

Art. 132. - Restrictiile temporare pentru unele bunuri la introducerea sau scoaterea lor din tară se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 133. - Tariful vamal pentru bunurile apartinând persoanelor fizice este cel în vigoare la data înregistrării acestora la birourile vamale sau, pentru cele care nu sunt supuse înregistrării, la data prezentării lor la unitatea vamală.

Art. 134. - (1) Autoritatea vamală stabileste cuantumul taxelor vamale pe care le încasează si le varsă la bugetul de stat.

(2) Taxele vamale se plătesc în lei.

(3) Eliberarea bunurilor supuse taxelor vamale se face după plata acestora.

Art. 135. - În cazul în care la verificări ulterioare se constată că taxele vamale nu au fost corect determinate se procedează potrivit art. 61 din Codul vamal al României.

 

SECTIUNEA a 4-a

Regimul vamal aplicabil misiunilor diplomatice si oficiilor

consulare acreditate în România, precum si membrilor acestora

 

Art. 136. - (1) Bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si cele destinate folosintei personale a membrilor cu statut diplomatic al acestora si familiilor lor sunt scutite de control vamal atât la intrarea, cât si la iesirea din tară, în conditiile stabilite prin conventiile internationale la care România este parte si pe bază de reciprocitate.

(2) Regimul vamal prevăzut la alin. (1) se aplică în mod corespunzător si organizatiilor internationale cu sediul sau care au reprezentante în România, precum si functionarilor acestora, în limitele si în conditiile întelegerilor internationale la care România este parte.

Art. 137. - Pot fi introduse sau scoase din tară fără plata taxelor vamale, în conditiile stabilite prin conventiile internationale la care România este parte si pe bază de reciprocitate:

a) bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice si oficiilor consulare;

b) bunurile destinate folosintei personale a membrilor cu statut diplomatic ai misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si a membrilor familiilor lor;

c) bunurile destinate folosintei personale a membrilor personalului administrativ, tehnic si de serviciu al misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si a membrilor familiilor lor, cu ocazia instalării.

Art. 138. - (1) Introducerea sau scoaterea din tară a bunurilor neînsotite este permisă în baza cererii misiunii diplomatice sau a oficiului consular, semnată de seful acestuia, si a unei liste specificative avizate de Ministerul Afacerilor Externe.

(2) În cerere, întocmită în 3 exemplare si înaintată autoritătilor vamale române prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, se vor mentiona cantitatea bunurilor introduse si descrierea lor, conform formularelor puse la dispozitie misiunilor diplomatice, precizându-se de către solicitant dacă aceste bunuri sunt pentru folosinta sa personală sau a misiunii.

(3) Dacă solicitantul nu cunoaste continutul coletelor primite, autoritatea vamală poate proceda la deschiderea acestora în prezenta solicitantului sau a unui reprezentant al acestuia, în vederea completării formularului prevăzut la alin. (2).

(4) Pentru bagajele însotite de titulari introducerea sau scoaterea din tară este permisă si fără prezentarea cererii si a listei specificative.

Art. 139. - Bunurile care sunt prohibite la scoaterea din România, precum si bunurile cu caracter artistic, istoric, stiintific, instrumentele muzicale, obiectele din metale si pietre pretioase, care depăsesc uzul personal, se pot scoate din tară fără alte formalităti, dacă au fost declarate în scris autoritătii vamale la intrare.

Art. 140. - La cererea scrisă a misiunii diplomatice sau a oficiului consular, în functie de personalul vamal disponibil, se poate efectua vămuirea la sediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ori la resedinta membrilor personalului cu statut diplomatic.

Art. 141. - (1) Pentru următoarele categorii de bunuri scutirile de la plata taxelor vamale, prevăzute la art. 137, se aplică în limite, pe an calendaristic, astfel:

a) pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare: 300 litri de băuturi alcoolice (peste 22ş), 2.000 de pachete de tigări (a 20 de bucăti);

b) pentru folosinta proprie a membrilor personalului cu statut diplomatic si a membrilor familiilor lor: 50 litri de băuturi alcoolice (peste 22ş) de familie, 500 de pachete de tigări (a 20 de bucăti) de familie.

(2) La avizarea introducerii în tară a bunurilor prevăzute la alin. (1) Ministerul Afacerilor Externe va tine seama de  conditiile de reciprocitate, precum si de conventiile la care România este parte, pentru a se aplica reduceri sau majorări corespunzătoare ale limitelor stabilite.

Art. 142. - (1) Bunurile prevăzute la art. 141, transportate ca bagaje însotite sau colete neînsotite, se declară în scris la introducerea în tară pe documentele prevăzute la art. 138. În lipsa acestui document nu se permite introducerea în tară a bunurilor, care pot fi lăsate în păstrare autoritătii vamale, potrivit prezentului regulament.

(2) După vămuire un exemplar al cererii depuse pentru aceste bunuri, vizat de autoritatea vamală, se transmite de  aceasta Ministerului Afacerilor Externe care tine evidenta bunurilor introduse.

(3) Bunurile prevăzute la art. 141 care depăsesc cantitătile stabilite pot fi introduse în tară cu plata taxelor vamale aplicabile bunurilor apartinând persoanelor fizice.

Art. 143. - (1) Introducerea temporară în tară, cu scutire de la plata taxelor vamale, de autovehicule pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare, precum si pentru folosinta membrilor personalului acestora si a familiilor lor este permisă în limitele avizate de  Ministerul Afacerilor Externe, pe bază de reciprocitate sau în conditiile stabilite prin întelegeri internationale.

(2) Formalitătile de introducere temporară sunt cele prevăzute la art. 138. Evidenta acestor operatiuni se tine de Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 144. - Când sunt motive temeinice să se considere că în coletele destinate misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si în mijloacele de transport sau în bagajele membrilor cu statut diplomatic ori ale familiilor acestora există bunuri care nu sunt scutite de la plata taxelor vamale sau nu au fost declarate potrivit art. 142 ori sunt prohibite la introducerea sau scoaterea din tară ori sunt supuse carantinei, seful biroului vamal poate dispune efectuarea controlului vamal în prezenta titularilor bunurilor ori a reprezentantilor autorizati ai acestora.

Art. 145. - Bunurile introduse în tară, cu scutire de taxe vamale, nu pot fi înstrăinate decât după plata taxelor vamale legale, cu exceptia cazului în care cumpărătorul este o persoană care beneficiază de acelasi statut.

Art. 146. - (1) Valiza diplomatică folosită în vederea comunicării între misiunile diplomatice si Ministerul Afacerilor Externe al statului acreditat nu este supusă controlului vamal la intrarea si la iesirea din tară si este scutită de taxe vamale.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică si pentru valiza diplomatică folosită în vederea comunicării între misiunile diplomatice ale aceluiasi stat.

Art. 147. - Valiza diplomatică poate fi transportată pe teritoriul României, neînsotită sau însotită de curieri diplomatici însărcinati cu această misiune de către Ministerul Afacerilor Externe al statului căruia apartin sau de o misiune diplomatică a statului acreditat.

Art. 148. - (1) Valiza diplomatică trebuie să fie prevăzută cu sigiliile Ministerului Afacerilor Externe sau ale misiunii diplomatice expeditoare, să poarte mentiunea “corespondentă diplomatică” sau “expeditie oficială”, să circule pe baza unei foi de curier si să nu cuprindă decât documente diplomatice sau obiecte de uz oficial.

(2) Dacă valiza diplomatică este însotită de un curier diplomatic, acesta trebuie să posede foaie de curier, în care se indică numele, prenumele si calitatea persoanei însotitoare, precum si numărul si destinatia coletelor.

(3) Valiza diplomatică neînsotită, în afară de mentiunea “corespondentă diplomatică” sau “expeditie oficială” si sigiliile expeditorului, prevăzute la alin. (1), va trebui să poarte o etichetă mentionând si numărul foii de curier.

(4) Dacă aceste conditii nu sunt îndeplinite valiza diplomatică se sigilează de autoritatea vamală si se tranzitează la un birou vamal din Bucuresti pentru a fi stabilite modalitătile de eliberare sau de înapoiere la expeditor.

(5) Eliberarea de către autoritatea vamală a valizei diplomatice neînsotite se face pe baza unei declaratii scrise, emisă de misiunea diplomatică destinatară.

Art. 149. - (1) Valiza diplomatică poate fi transportată de comandantul unei aeronave, dacă posedă un document oficial din care să rezulte numărul coletelor care constituie valiza.

(2) Misiunea diplomatică poate trimite unul dintre membrii săi să preia valiza diplomatică direct din mâinile comandantului aeronavei.

(3) Comandantii de aeronave care transportă valize diplomatice nu sunt considerati curieri diplomatici.

Art. 150. - Valiza diplomatică în tranzit prin România poate fi sigilată de autoritatea vamală la intrarea în tară.

Art. 151. - Dispozitiile privind valiza diplomatică se aplică în mod corespunzător si valizei consulare.

 

CAPITOLUL IX

Regimuri vamale suspensive

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 152. - (1) Regimurile vamale suspensive sunt următoarele:

a) tranzitul vamal;

b) antrepozitul vamal;

c) perfectionarea activă;

d) transformarea sub control vamal;

e) admiterea temporară;

f) perfectionarea pasivă.

(2) Pot fi plasate în regimuri vamale suspensive mărfuri, indiferent de felul, cantitatea, originea, provenienta sau de destinatia acestora.

(3) Nu pot fi plasate în regimuri vamale suspensive acele mărfuri care sunt supuse unor interdictii sau restrictii din motive de ordine ori morală publică, de protectie a sănătătii si vietii persoanelor, animalelor sau vegetalelor, de protectie a mediului, de ocrotire a valorilor nationale, artistice, istorice ori arheologice.

Art. 153. - (1) Regimul vamal suspensiv se acordă de autoritatea vamală prin emiterea unei autorizatii prin care se fixează conditiile de derulare a regimului.

(2) Autorizatia se acordă persoanelor juridice române care pot asigura derularea operatiunilor pe baza declaratiei vamale si a documentelor necesare în vederea identificării mărfurilor respective, cu conditia ca autoritatea vamală să fie în măsură să efectueze supravegherea si controlul regimului vamal.

(3) Regimul vamal suspensiv de admitere temporară poate fi acordat si persoanelor fizice străine în cazurile si în conditiile stabilite în acest capitol la sectiunea a 6-a privind admiterea temporară.

Art. 154. - O dată cu declaratia vamală pentru mărfurile supuse unui regim vamal suspensiv titularul operatiunii depune la biroul vamal o garantie care să asigure plata taxelor vamale si a altor drepturi, dacă acestea se datorează.

Art. 155. - (1) Regimul vamal suspensiv încetează dacă mărfurile plasate sub acest regim sau, după caz, produsele compensatoare ori transformate obtinute primesc, în mod legal, o altă destinatie vamală sau un alt regim vamal.

(2) Dacă regimul vamal suspensiv nu încetează în conditiile alin. (1), taxele vamale si alte drepturi de import datorate se încasează din oficiu de birourile vamale în baza unui act constatator, iar operatiunea se scoate din evidenta biroului vamal. Taxele vamale si alte drepturi de import datorate se determină pe baza elementelor de taxare în vigoare la data înregistrării declaratiei vamale pentru acordarea regimului vamal suspensiv.

(3) Actul constatator constituie titlu executoriu pentru încasarea taxelor vamale si a altor drepturi de import, la care se adaugă comisionul vamal, dacă acesta se datorează.

Art. 156. - În cazul modificării scopului avut în vedere la acordarea regimului vamal suspensiv titularul acestui regim este obligat să solicite biroului vamal în evidenta căruia se află operatiunea, dacă este cazul, acordarea unui alt regim vamal sau unei alte destinatii vamale.

Art. 157. - Autoritatea vamală si titularii regimurilor vamale suspensive sunt obligati să tină evidenta operatiunilor până la încheierea acestora si să păstreze documentele o perioadă de 5 ani de la data acordării regimului vamal suspensiv.

Art. 158. - (1) Pentru încheierea regimurilor vamale suspensive titularul este obligat să prezinte la biroul vamal, direct sau prin reprezentantul său, declaratia vamală pe baza căreia s-a acordat acest regim, împreună cu documentele necesare în vederea identificării mărfurilor.

(2) În cazul în care regimul vamal suspensiv se încheie prin alt birou vamal, acesta este obligat să transmită o copie de pe declaratia vamală biroului vamal care a acordat acest regim, în termen de 15 zile.

Art. 159. - Când regimurile prevăzute la art. 152 alin. (1) se încheie din oficiu, mărfurile pot fi returnate fără restituirea taxelor vamale încasate de autoritatea vamală.

 

SECTIUNEA a 2-a

Tranzitul vamal

 

Art. 160. - (1) Mărfurile nevămuite la intrarea în tară pot fi transportate în tranzit vamal pe teritoriul României, sub supraveghere vamală, cu garantarea taxelor vamale.

(2) Mărfurile vămuite la export în interiorul tării se supun regimului de tranzit vamal până la frontieră.

(3) Pentru mărfurile transportate pe mijloace de transport rutiere si pe calea ferată se aplică sistemul de tranzit comun al Comunitătilor Europene si statelor membre ale acestora, conform normelor metodologice emise prin decizie a directorului general al Directiei Generale a Vămilor.

Art. 161. - (1) În vederea admiterii tranzitului vamal biroul vamal de frontieră efectuează controlul vamal exterior al mijloacelor de transport si verifică concordanta documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport însotitoare.

(2) În caz de indicii temeinice de fraudă biroul vamal procedează la controlul vamal al mărfurilor în tranzit.

Art. 162. - (1) Titularul de tranzit vamal este transportatorul mărfurilor, iar în cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun, titularul de tranzit este principalul obligat. Acesta este obligat să depună la biroul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o declaratie vamală de tranzit.

(2) Formularul declaratiei vamale de tranzit este prevăzut în anexa nr. 4.

(3) La transportul pe calea ferată se aplică prevederile art. 48 alin. (2) si (3).

(4) Declaratia vamală de tranzit este însotită de specificatii, facturi sau de alte documente din care să rezulte valoarea mărfurilor tranzitate.

(5) În cazul transportului pe calea ferată nu este obligatorie depunerea facturilor. Când se constată că mărfurile aflate în regim de tranzit nu ajung la biroul vamal de destinatie Societatea Natională de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. Marfă” - S.A. este obligată să prezinte documentele care să ateste valoarea acelor mărfuri.

Art. 163. - Biroul vamal de plecare acordă regimul de tranzit vamal dacă datele înscrise în declaratia vamală de tranzit corespund cu cele din documentele de transport si din celelalte documente.

Art. 164. - (1) Termenul de încheiere pentru regimul de tranzit vamal se stabileste de biroul vamal de plecare în functie de felul mijlocului de transport, de distanta de parcurs si de conditiile atmosferice, fără ca durata tranzitului să depăsească 45 de zile. În cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun termenul de tranzit acordat pentru mărfurile transportate pe cale rutieră nu poate să depăsească 8 zile, iar pentru mărfurile transportate pe calea ferată acesta este unic, de 20 de zile.

(2) În cadrul termenului stabilit titularul de tranzit vamal este obligat să prezinte mărfurile, împreună cu declaratia vamală de tranzit si documentele însotitoare, la biroul vamal de destinatie.

(3) Biroul vamal de destinatie înregistrează mijlocul de transport si mărfurile prezentate si confirmă biroului vamal de plecare primirea mărfurilor în termen de 3 zile.

Art. 165. - (1) Declaratia vamală de tranzit constituie titlu executoriu pentru plata taxelor vamale si a drepturilor de import, în cazul în care transportatorul nu prezintă mărfurile la biroul vamal de destinatie în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri ori substituiri.

(2) Biroul vamal de plecare percepe taxele vamale si drepturile de import, devenite exigibile potrivit alin. (1), după ce a solicitat biroului vamal de destinatie informatii cu privire la sosirea mărfurilor tranzitate si a primit în scris răspunsul acestuia.

Art. 166. - Societatea Natională de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. Marfă” - S.A. este obligată să prezinte, la cerere, autoritătii vamale evidentele si informatiile nece- sare referitoare la tranzitele vamale.

Art. 167. - Mărfurile aflate în regim de tranzit vamal, care din cauze fortuite se valorifică pe teritoriul României, sunt supuse plătii taxelor vamale si altor drepturi de import.

 

SECTIUNEA a 3-a

Antrepozitul vamal

 

Art. 168. - (1) Aprobarea de functionare a unui antrepozit vamal se acordă în baza unei cereri scrise, depusă la biroul vamal în a cărui rază teritorială se află depozitul, continând elementele necesare pentru justificarea antrepozitării. În aprobare se stabilesc conditiile de functionare a antrepozitului vamal.

(2) Titularul de antrepozit vamal este administrator sau gestionar al acestuia, iar antrepozitarul este titularul operatiunii de plasare a mărfurilor sub regimul vamal de antrepozitare.

(3) Cererea de autorizare pentru functionarea unui antrepozit vamal si pentru utilizarea regimului de antrepozitare a antrepozitelor de tip A-C se întocmeste conform anexei nr. 7 si se depune la biroul vamal în a cărui rază teritorială se află locul de antrepozitare.

Art. 169. - În cazul în care aprobarea se referă la un antrepozit public, autoritatea vamală poate stabili ca obligatiile prevăzute la art. 104 lit. b) si c) din Codul vamal al României să fie în sarcina exclusivă a antrepozitarului.

Art. 170. - (1) Autoritatea vamală stabileste termenul în cadrul căruia antrepozitarul este obligat să solicite acordarea unui nou regim vamal.

(2) Înainte de expirarea termenului acesta poate fi prelungit la cererea justificată a antrepozitarului.

Art. 171. - Pe durata antrepozitării autoritatea vamală poate aproba în prealabil ca mărfurile să fie supuse operatiunilor uzuale prevăzute în anexa nr. 8.

Art. 172. - În cazul în care o marfă se scoate din antrepozitul vamal pentru a fi vămuită la import, valoarea în vamă se determină pe baza elementelor de taxare din momentul scoaterii din antrepozit.

Art. 173. - (1) Regimul de antrepozit vamal se poate încheia de titularul regimului de antrepozit vamal prin:

a) importul mărfurilor;

b) plasarea mărfurilor sub alt regim vamal suspensiv;

c) reexportul mărfurilor antrepozitate;

d) exportul mărfurilor românesti;

e) abandonarea mărfurilor în favoarea statului;

f) distrugerea mărfurilor sub control vamal.

(2) Operatiunile mentionate la alin. (1) lit. a)-d) pot fi efectuate, în afara titularului regimului vamal de antrepozitare, de orice persoană juridică română care are dreptul de dispozitie asupra mărfii.

(3) Autoritatea vamală poate admite, în cadrul termenului de antrepozitare, depunerea unei declaratii vamale privind noua destinatie vamală pentru mărfurile antrepozitate.

(4) Dacă până la expirarea termenului de antrepozitare vamală mărfurile nu au primit o altă destinatie vamală, autoritatea vamală, din oficiu, încheie regimul vamal de antrepozit si încasează taxele vamale si drepturile de import, pe baza unui act constatator.

(5) În cazul distrugerii totale sau partiale, din cauze de fortă majoră sau caz fortuit, a unor mărfuri plasate sub regim vamal de antrepozit, acestea se scot din evidentă pe baza documentelor justificative, legal întocmite, prezentate autoritătii vamale de către antrepozitar sau, după caz, de detinătorul depozitului.

Art. 174. - Bunurile, inclusiv proviziile, descărcate de pe nave naufragiate sau avariate în apele nationale ori teritoriale ale României, sunt considerate în regim de antrepozit vamal.

Art. 175. - (1) Antrepozitele vamale în care mărfurile pot fi depozitate sub regimul de antrepozit vamal sunt următoarele:

a) antrepozitul public de tip A, în care depozitul si mărfurile sunt sub răspunderea detinătorului depozitului;

b) antrepozitul public de tip B, în care depozitul si mărfurile sunt sub responsabilitatea fiecărui antrepozitar;

c) antrepozitul privat de tip C, în care detinătorul depozitului este si antrepozitar al mărfurilor;

d) antrepozitul public de tip D, care este cel gestionat de autoritatea vamală.

(2) Într-un amplasament pot fi admise mai multe tipuri de antrepozite vamale, cu conditia ca fiecare tip să fie amplasat în încăperi sau în incinte separate.

Art. 176. - (1) Antrepozitele de tip A-C se înfiintează în amplasamente sau în perimetre precis determinate, acceptate de biroul vamal în a cărui rază teritorială se află acestea.

(2) În cazul antrepozitului de tip D autoritatea vamală desemnează amplasamentul acestuia.

Art. 177. - (1) Autorizatia de antrepozit vamal poate fi acordată dacă antrepozitarea vamală este destinată în principal stocajului de mărfuri, fără a se exclude posibilitatea efectuării de operatiuni de manipulare uzuale de

perfectionare activă sau de transformare sub control vamal.

(2) Autorizatia de antrepozit vamal se eliberează potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 9.

Art. 178. - (1) Autorizatia de antrepozit vamal intră în vigoare de la data eliberării sale sau de la data mentionată în autorizatie. Autorizatia de antrepozit vamal poate fi folosită pentru una sau mai multe operatiuni de plasare sub regim de antrepozit vamal.

(2) În autorizatia de antrepozit vamal se precizează autoritatea vamală competentă să efectueze controlul antrepozitului vamal. În cazul mărfurilor care reprezintă un pericol, al celor susceptibile de a altera alte mărfuri sau al celor care necesită instalatii speciale, în autorizatie se precizează obligatia de plasare în locuri special echipate în vederea stocării.

Art. 179. - (1) Autorizatia de antrepozit vamal poate fi revocată când nu mai sunt îndeplinite conditiile avute în vedere la acordarea autorizatiei sau dacă autoritatea vamală constată că antrepozitul vamal nu mai este suficient utilizat pentru a se justifica mentinerea acestuia.

(2) Revocarea se comunică titularului de antrepozit vamal, măsura putând fi contestată la instanta de contencios administrativ competentă.

Art. 180. - (1) Evidenta operativă, tinută potrivit art. 106 din Codul vamal al României, trebuie să cuprindă toate elementele necesare în vederea urmăririi aplicării corecte a regimului de antrepozit vamal si în special următoarele:

a) mentiunile care figurează în rubricile 1, 31, 37 si 38 ale declaratiei vamale;

b) declaratiile vamale prin care mărfurile respective au primit o destinatie vamală ce încheie regimul de antrepozit vamal;

c) numărul si data altor documente privitoare la plasarea sub regimul de antrepozit vamal si încheierea acestuia;

d) mentiunile necesare pentru urmărirea mărfurilor, locul unde acestea se găsesc, informatiile cu privire la eventualele transferuri ale mărfurilor dintr-un antrepozit vamal fără încheierea regimului de antrepozit vamal;

e) mentiunile privind stocajul în comun al mărfurilor având un statut vamal diferit;

f) orice alte detalii necesare pentru identificarea mărfurilor;

g) mentiunile privind operatiunile uzuale la care sunt supuse mărfurile;

h) mentiunile privind scoaterea temporară a mărfurilor din antrepozitele vamale.

(2) Evidenta operativă trebuie să înfătiseze în orice moment starea existentă a stocului de mărfuri care se află în regim de antrepozit vamal. Detinătorul antrepozituluivamal este obligat să depună la autoritatea vamală, în termenele stabilite de aceasta, situatia stocului de mărfuri.

(3) În cazul în care mărfurile antrepozitate sunt supuse unor manipulări uzuale, evidenta operativă cuprinde si valoarea în vamă a mărfurilor, anterioară acestei manipulări.

Art. 181. - (1) Înscrierea în evidenta operativă a mărfurilor plasate sub regim de antrepozit vamal se face în momentul plasării fizice a mărfurilor în antrepozitul vamal, pe baza elementelor prevăzute la art. 180.

(2) Înscrierea în evidenta operativă a datelor referitoare la încheierea regimului de antrepozit vamal se face în momentul scoaterii mărfurilor din antrepozitul vamal, ca urmare a depunerii declaratiei vamale pentru noua destinatie vamală dată mărfurilor.

Art. 182. - Pentru fiecare caz titularul regimului de antrepozit vamal solicită în scris biroului vamal autorizarea efectuării manipulărilor uzuale înainte de a se proceda la efectuarea acestor manipulări.

Art. 183. - Mărfurile de provenientă străină si mărfurile românesti pot fi depozitate în acelasi spatiu, dar în partide separate. În cazul în care această depozitare are ca efect imposibilitatea identificării de către autoritatea vamală a regimului vamal al mărfurilor, operatiunea este permisă numai pentru mărfurile echivalente. Mărfurile echivalente sunt acelea care se încadrează la aceeasi subpozitie din nomenclatura Tarifului vamal de import al României, prezintă aceeasi calitate comercială si care au aceleasi caracteristici tehnice.

Art. 184. - (1) Mărfurile antrepozitate pot fi scoase temporar din depozit numai pe baza aprobării birourilor vamale, la solicitarea scrisă a antrepozitarului.

(2) Dacă mărfurile scoase temporar sunt supuse unor manipulări uzuale, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 182.

Art. 185. - (1) Transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la un alt antrepozit vamal, fără încheierea regimului, se efectuează utilizându-se formularul de declaratie vamală în detaliu si potrivit procedurii stabilite în anexa nr. 10.

(2) Noul titular preia răspunderea asupra mărfurilor transferate la data la care acesta efectuează primirea lor si înscrierea în evidenta sa contabilă.

(3) În cazul antrepozitului de tip B nu este permis transferul mărfurilor de la un antrepozit la altul.

Art. 186. - Autoritatea vamală îl poate obliga pe antrepozitar să efectueze inventarierea mărfurilor aflate în antrepozit.

 

SECTIUNEA a 4-a

Perfectionarea activă

 

Art. 187. - În sensul prezentei sectiuni, se întelege prin:

a) produse compensatoare principale - produsele compensatoare pentru obtinerea cărora a fost autorizat regimul de perfectionare activă;

b) produse compensatoare secundare - produsele compensatoare, altele decât cele pentru care a fost autorizat regimul de perfectionare activă, dar care rezultă în modnecesar din procesul de perfectionare;

c) pierderi - partea din mărfurile importate care este distrusă si dispare în cursul operatiunii de perfectionare activă, în special prin evaporare, uscare, esapare sub formă de gaz sau prin trecere în apa de spălare;

d) metoda cheii cantitative - repartizarea cantitătii mărfurilor străine importate pe diferitele produse compensatoare;

e) metoda cheii valorice - repartizarea mărfurilor străine importate pe diferitele produse compensatoare, în functie de valoarea produselor compensatoare;

f) operatori - persoanele juridice care efectuează total sau partial operatiunile de perfectionare activă;

g) exportul anticipat - exportul produselor compensatoare obtinute din mărfuri echivalente înainte de importul mărfurilor care le înlocuiesc pe cele echivalente.

Art. 188. - Regimul de perfectionare activă se autorizează de directia regională vamală interjudeteană în a cărei rază teritorială se află sediul titularului operatiunii comerciale.

Art. 189. - (1) Cererea pentru acordarea regimului de perfectionare activă se întocmeste conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.

(2) Cererea trebuie să cuprindă elementele referitoare la derularea operatiunii, precum si locurile unde este prevăzut ca aceste operatiuni să fie efectuate. După obtinerea autorizatiei aceasta se depune la biroul vamal în a cărui rază teritorială se execută prima operatiune de perfectionare activă.

Art. 190. - În cazul în care se obtin produse compensatoare din alte produse compensatoare rezultate în urma unei autorizatii deja eliberate, titularul regimului vamal care efectuează operatiuni succesive de perfectionare activă este obligat să prezinte la directia regională vamală interjudeteană o nouă cerere de autorizare a regimului de perfectionare activă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11, referindu-se la autorizatia anterioară.

Art. 191. - (1) Termenul de valabilitate a autorizatiei de perfectionare activă, eliberată conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, este stabilit de directia regională vamală interjudeteană în functie de solicitarea titularului si de conditiile economice în care se desfăsoară operatiunea de perfectionare activă.

(2) Când termenul de valabilitate a autorizatiei de perfectionare activă este mai mare de 2 ani, conditiile în baza cărora a fost eliberată autorizatia sunt examinate periodic.

Art. 192. - (1) Directia regională vamală interjudeteană fixează termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie exportate ori să primească o altă destinatie vamală. La stabilirea acestui termen se tine seama de durata necesară pentru realizarea produselor compensatoare si pentru livrarea acestora, precum si de tipul operatiunii.

(2) Termenul curge de la data înregistrării declaratiei vamale prin care mărfurile au fost plasate sub regimul de perfectionare activă. La cererea temeinic justificată a titularului de autorizatie termenul se poate prelungi de către directia regională vamală interjudeteană.

(3) În cazul în care produsele compensatoare obtinute din mărfuri echivalente se exportă înainte de importul mărfurilor care le înlocuiesc pe cele echivalente, directia regională vamală interjudeteană stabileste termenul în cadrul căruia mărfurile de import se declară pentru regimul de perfectionare activă. Acest termen curge de la data înregistrării declaratiei vamale depuse pentru exportul produselor compensatoare.

Art. 193. - Directia regională vamală interjudeteană poate prelungi termenul de export în cazuri temeinic justificate de titularul autorizatiei de perfectionare activă, chiar dacă termenul initial stabilit pentru regimul de perfectionare activă a expirat. În acest caz se consideră prelungit si acest din urmă termen.

Art. 194. - (1) Autorizatia de perfectionare activă se eliberează numai persoanelor juridice române, cu conditia identificării mărfurilor importate în produsele compensatoare. Aceasta se poate acorda si în cazul în care este posibilă verificarea îndeplinirii conditiilor prevăzute în această sectiune pentru mărfurile echivalente.

(2) Pentru operatiunea prevăzută la art. 112 lit. d) din Codul vamal al României autorizatia de perfectionare activă se eliberează numai dacă este posibilă utilizarea acestor mărfuri la obtinerea produselor compensatoare.

(3) Nu pot fi plasate sub regimul de perfectionare activă, chiar dacă este posibilă utilizarea la obtinerea produselor compensatoare:

a) combustibilii, sursele de energie, altele decât cele necesare testării produselor compensatoare sau pentru detectarea defectelor mărfurilor de import care necesită reparatii;

b) lubrifiantii, altii decât cei necesari la operatiunile de calibrare, ajustare sau scoatere din tipar ori matrită a produselor compensatoare;

c) utilajele si uneltele.

Art. 195. - (1) Rata de randament definită la art. 113 alin. (3) din Codul vamal al României se determină de titularul operatiunii în functie de conditiile în care se efectuează sau urmează să se efectueze operatiunea de perfectionare activă.

(2) În cazuri justificate, pentru operatiuni de perfectionare activă care se efectuează uzual, în conditii tehnice bine definite, cu mărfuri având caracteristici sensibil constante, din care rezultă produse compensatoare de o calitate uniformă, titularul operatiunii poate stabili o rată de randament forfetară, pe baza unor date reale cunoscute si determinate în prelabil de titularul operatiunii.

(3) Autoritatea vamală care autorizează regimul vamal de perfectionare activă, în aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul vamal al României, verifică rata de randament deter- minată de titularul operatiunii. Verificarea ratei de randament se face pe baza normativelor si notelor de consum rezultate din contractul extern sau din declaratia pe propria răspundere întocmită de solicitant si anexată la cererea de acordare a regimului de perfectionare activă.

(4) În cazul în care rata de randament justifică cantitătile de mărfuri plasate sub regim de perfectionare activă, resturile tehnologice rezultate din actiunile de transformare sau de prelucrare sunt considerate pierderi normale pentru care nu se datorează drepturi de import. Dacă în urma verificării rata de randament nu este justificată pentru cantitătile de mărfuri plasate sub regim de perfectionare activă, care intră în componenta produselor compensatoare si care nu pot fi considerate pierderi normale, se calculează si se încasează drepturile de import calculate pe baza elementelor de taxare specifice acestor mărfuri.

(5) În vederea verificării derulării regimului de perfectionare activă si pentru facilitarea controlului autoritatea vamală poate cere titularului autorizatiei de perfectionare activă să tină sau să se asigure că se tine o evidentă operativă a stocurilor, care să cuprindă cantitătile de mărfuri plasate sub regim de perfectionare activă, cantitătile de produse compensatoare obtinute, precum si orice alte elemente considerate necesare pentru urmărirea derulării operatiunilor si determinarea drepturilor de import eventual datorate. Evidenta se tine la dispozitia autoritătii vamale care efectuează controlul operatiunilor. Atunci când operatiunile de perfectionare activă se desfăsoară în locuri aflate în raza de competentă teritorială a mai multor birouri vamale, evidenta trebuie să permită în orice moment identificarea elementelor privind derularea regimului de perfectionare activă pe lângă fiecare birou vamal.

Art. 196. - (1) Mărfurile plasate sub regim de perfectionare activă cu suspendarea drepturilor de import, care nu au fost exportate în cadrul termenului stabilit, pot fi importate cu respectarea dispozitiilor privind importul mărfurilor. În aceste cazuri cuantumul taxelor si drepturilor de import se determină pe baza elementelor de taxare a mărfurilor de import, în vigoare la data înregistrării declaratiei vamale de import, la care se adaugă comisionul vamal.

(2) Dacă mărfurile de import plasate sub regim de perfectionare activă îndeplinesc în momentul importului conditiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferential în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, aceste mărfuri pot beneficia de tratamentul  preferential valabil în momentul înregistrării declaratiei vamale de import.

Art. 197. - Pentru produsele compensatoare care nu sunt exportate importul lor se face cu plata drepturilor de import corespunzătoare mărfurilor de import din componenta acestora la data înregistrării declaratiei vamale de import.

Art. 198. - (1) Produsele compensatoare sau mărfurile neprelucrate aflate sub regim de perfectionare activă pot face obiectul, total sau partial, al unui export temporar pentru o operatiune de perfectionare complementară efectuată în afara teritoriului României, pe baza autorizatiei date de directia regională vamală interjudeteană si cu respectarea conditiilor prevăzute pentru regimul de perfectionare pasivă.

(2) Produsele reimportate după perfectionarea în afara teritoriului vamal al României sunt supuse plătii taxelor vamale si altor drepturi de import potrivit dispozitiilor referitoare la regimul de perfectionare pasivă.

Art. 199. - În cazul regimului de perfectionare activă cu restituire de taxe vamale nu se aplică prevederile referitoare la produsele compensatoare obtinute din mărfuri echivalente, precum si dispozitiile art. 192 alin. (3), ale art. 196 alin. (1) si ale art. 197.

Art. 200. - Exportul temporar de produse compensatoare, efectuat potrivit art. 198, nu constituie temei pentru restituirea de taxe vamale de import, cu exceptia cazului în care se transformă în export definitiv.

Art. 201. - (1) Titularul autorizatiei de perfectionare activă poate cere restituirea taxelor vamale de import în măsura în care dovedeste că produsele compensatoare obtinute din mărfurile importate în regim de restituire au fost exportate sau au fost plasate, în vederea exportului ulterior, în regim de tranzit, de antrepozit vamal, de admitere temporară, de perfectionare activă în sistem suspensiv sau au fost introduse într-o zonă liberă si sunt respectate toate conditiile stabilite pentru acel regim. În cazul în care se constată că cererea de restituire este îndreptătită, biroul vamal este obligat să o efectueze în termen de maximum 30 de zile de la data acceptării cererii.

(2) Pentru a primi o destinatie vamală dintre cele mentionate la alin. (1), cu exceptia exportului definitiv, produsele compensatoare nu sunt considerate mărfuri românesti.

Art. 202. - În caz de export anticipat potrivit art. 192 alin. (3) se fixează un termen care să nu fie mai mare de 6 luni. Acest termen poate fi prelungit la cererea justificată a titularului, fără ca durata totală să depăsească 12 luni. În cazuri temeinic justificate prelungirea poate fi acordată si după expirarea termenului initial.

Art. 203. - (1) Termenele prevăzute la art. 191 încep să curgă de la data acceptării declaratiei vamale de plasare sub regimul de perfectionare activă cu suspendare sau a declaratiei de import în cazul perfectionării active cu restituirea taxelor vamale de import.

(2) Termenele prevăzute la art. 202 încep să curgă de la data acceptării declaratiei de export.

Art. 204. - (1) Pentru a se acorda regimul de perfectionare activă cu compensare prin echivalentă, mărfurile echivalente trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) să fie clasificate la acelasi cod de 8 cifre cu mărfurile de import, prevăzut în Nomenclatura combinată de descriere si codificare a mărfurilor, acceptată de România prin Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, si Comunitătile Europene si statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, aprobat prin Legea nr. 20/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 12 apri- lie 1993, inclusiv cu modificările ulterioare referitoare la clasificarea mărfurilor;

b) să prezinte aceleasi calităti comerciale cu marfa de import;

c) să prezinte aceleasi caracteristici tehnice cu mărfurile străine care s-ar fi găsit sub regim de perfectionare activă.

(2) Compensarea prin echivalentă se aprobă numai când titularul solicită aceasta în cererea sa de autorizare si când în autorizatie sunt înscrise elementele prevăzute la alin. (1).

(3) În autorizatia pentru compensarea prin echivalentă se înscriu măsurile specifice de control pentru asigurarea respectării dispozitiilor privind acest regim.

(4) Când în autorizatie nu se indică recurgerea la compensarea prin echivalentă, iar titularul autorizatiei doreste să beneficieze de acest sistem, va depune o cerere de modificare a autorizatiei initial acordate. Cererea se întocmeste în conditiile prevăzute la art. 189.

Art. 205. - În cazuri justificative se poate admite ca mărfurile echivalente să fie într-un stadiu de fabricatie mai avansat decât cel al mărfurilor străine, cu conditia ca partea esentială a operatiunii de perfectionare activă la care sunt supuse mărfurile echivalente să fie efectuată fie în întreprinderea titularului de autorizatie, fie într-o întreprindere în care respectiva transformare este efectuată în contul său.

Art. 206. - Titularul autorizatiei este obligat să asigure autoritătii vamale posibilitatea de identificare a elementelor prevăzute la art. 204 alin. (1) înainte de a beneficia de sistemul de compensare prin echivalentă.

Art. 207. - (1) În cadrul regimului de perfectionare activă cu compensare prin echivalentă mărfurile străine se flă în situatia vamală a mărfurilor echivalente, iar mărfurile echivalente se află în situatia vamală a mărfurilor străine.

(2) În cazul recurgerii la compensarea prin echivalentă fără export anticipat, modificarea situatiei vamale prevăzute la alin. (1) intervine în momentul înregistrării declaratiei vamale prin care se încheie regimul de perfectionare activă.

Art. 208. - În cazul distrugerii totale sau al pierderii totale a mărfurilor străine ori a produselor compensatoare din cazuri fortuite sau de fortă majoră, titularul autorizatiei de perfectionare activă este obligat să anunte si să prezinte biroului vamal care are în evidentă operatiunea dovada privind cantitatea reală a mărfurilor distruse sau pierdute, care urmează să fie scăzută.

Art. 209. - Dispozitiile art. 206-208 se aplică în mod corespunzător si regimului de perfectionare activă cu suspendarea drepturilor de import cu recurgerea la exportul anticipat. În acest caz modificarea situatiei vamale a mărfurilor, în sensul art. 207, are loc pentru produsele compensatoare exportate în momentul înregistrării declaratiei vamale de export pentru produsele compensatoare, iar pentru mărfurile străine si mărfurile echivalente în momentul înregistrării declaratiei vamale de perfectionare activă.

Art. 210. - (1) Normele prevăzute pentru plasarea sub regimul de perfectionare activă cu suspendarea plătii drepturilor de import se aplică mărfurilor străine si în cazul compensării prin echivalentă cu sau fără export anticipat.

(2) Mărfurile echivalente nu sunt supuse procedurii de plasare sub regim de perfectionare activă.

Art. 211. - Regimul de perfectionare activă în sistemul cu suspendare a drepturilor de import se încheie pentru mărfurile străine când produsele compensatoare sau mărfurile în aceeasi stare fac obiectul unei declaratii pentru o nouă destinatie vamală.

Art. 212. - Declaratia vamală de încheiere a regimului de perfectionare activă pentru produsele compensatoare sau pentru mărfurile străine se depune la biroul vamal care are în evidentă operatiunea sau la un alt birou vamal.

Art. 213. - Titularul autorizatiei este obligat să informeze imediat biroul vamal la care este înregistrată operatiunea atunci când, în urma unui caz fortuit sau de fortă majoră, felul sau caracteristicile tehnice ale mărfurilor străine se modifică astfel încât obtinerea de produse compensatoare a devenit imposibilă.

Art. 214. - Dacă în cadrul termenului stabilit titularul nu solicită prelungirea sau acordarea unei noi destinatiivamale ori a unui nou regim vamal, operatiunea se încheie de biroul vamal, din oficiu, pe bază de act constatator.

Art. 215. - (1) Atunci când produsele compensatoare sunt importate în totalitate sau în parte, cuantumul taxelor vamale si al altor drepturi de import se determină pe baza cantitătii si valorii mărfurilor de import intrate în componenta produselor compensatoare.

(2) În completarea declaratiei vamale de import depuse pentru produsele compensatoare se va avea în vedere ca la rubricile 15, 16, 34, 41 si 42 să se înscrie datele referitoare la mărfurile de import care au intrat în componenta produselor compensatoare. Rubricile 31 si 33 din declaratia vamală de import, referitoare la descrierea mărfurilor si încadrarea în Tariful vamal de import al României, se completează cu datele aferente produselor compensatoare obtinute, astfel cum acestea sunt mentionate în autorizatie.

Art. 216. - Determinarea cuantumului taxelor vamale si al altor drepturi de import se face prin metoda cheii cantitative sau metoda cheii valorice.

Art. 217. - Metoda cheii cantitative pentru determinarea cantitătii de marfă străină care intră în componenta produselor compensatoare se aplică în următoarele variante:

a) în cazul în care se realizează un singur fel de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfă străină, la cantitatea totală de marfă străină se aplică raportul dintre cantitatea de produse compensatoare importate si cantitatea totală de produse compensatoare rezultată din operatiunea de perfectionare activă, potrivit ratei de randament;

b) în cazul în care se realizează un singur fel de produse compensatoare din mai multe feluri de mărfuri străine, la fiecare cantitate de marfă străină se aplică raportul dintre cantitatea de produse compensatoare importate si cantitatea totală de produse compensatoare rezultată din operatiunea de perfectionare activă, potrivit ratei de randament;

c) în cazul în care se realizează mai multe feluri de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfă străină, se determină mai întâi baza de repartizare a mărfurilor străine prin aplicarea în mod succesiv la cantitatea de marfă străină a raportului dintre cantitatea de marfă existentă în totalitatea produselor compensatoare obtinute, pe baza ratei de randament, si cantitatea totală de marfă străină intrată în componenta produselor compensatoare, mai putin pierderile din procesul de perfectionare activă.

Pentru determinarea cantitătii de marfă străină intrată în componenta produselor compensatoare importate, la cantitătile de mărfuri rezultate din calculul bazei de repartizare se aplică raportul dintre cantitatea produselor compensatoare importate si cantitatea totală a produselor  compensatoare rezultată din procesul de perfectionare activă, potrivit ratei de randament;

d) în cazul în care se realizează mai multe feluri de produse compensatoare din mai multe feluri de mărfuri străine, se determină, pentru fiecare fel de marfă si de produse compensatoare, baza de repartizare a cantitătii de marfă străină conform principiilor stabilite la lit. c), după care în mod similar se determină cantitatea de marfă străină intrată în componenta produselor compensatoare importate.

Art. 218. - (1) Metoda cheii valorice se aplică în toate cazurile în care nu pot fi aplicate dispozitiile art. 217.

(2) În cazul în care se obtin mai multe feluri de produse compensatoare dintr-un singur fel de mărfuri străine, prin metoda cheii valorice se determină mai întâi stabilirea bazei de repartizare, aplicându-se la cantitatea totală de marfă străină, în mod succesiv, raportul dintre valoarea totală a fiecărui fel de produs compensator obtinut la valoarea totală a produselor compensatoare rezultate din activitatea de perfectionare, potrivit ratei de randament.

Cantitatea de marfă străină intrată în componenta fiecărei categorii de produse compensatoare importate se determină aplicându-se la cantitatea de marfă rezultată din calculul bazei de repartizare raportul dintre cantitatea totală a fiecărei categorii de produse compensatoare importate la cantitatea totală a fiecărei categorii de produse compensatoare rezultate din procesul de perfectionare activă, potrivit ratei de randament.

(3) În cazul în care se obtin mai multe feluri de produse compensatoare din mai multe feluri de mărfuri străine, baza de repartizare se determină în mod succesiv pentru fiecare categorie de produse compensatoare si de marfă străină după regula stabilită la alin. (2). În mod similar se determină si cantitatea de marfă străină care intră în componenta produselor compensatoare importate.

Art. 219. - Modelul matematic al calculului de repartizare a mărfurilor străine pe produsele compensatoare este prevăzut în anexa nr. 13.

Art. 220. - (1) Titularul autorizatiei de perfectionare activă este obligat să prezinte biroului vamal care are în evidentă operatiunea un decont de justificare.

(2) Decontul de justificare cuprinde următoarele mentiuni:

a) numărul autorizatiei de perfectionare activă;

b) cantitatea pe fel de marfă străină, cu mentionarea declaratiilor de plasare sub regim;

c) codul din Nomenclatura combinată a mărfurilor străine;

d) valoarea în vamă a mărfurilor străine si nivelul taxelor vamale si al altor drepturi de import;

e) rata de randament stabilită;

f) felul, cantitatea si destinatia vamală ale produselor compensatoare, cu mentionarea declaratiilor vamale potrivit cărora produsele compensatoare au primit o destinatie vamală;

g) valoarea produselor compensatoare, în cazul în care încheierea regimului se face pe baza metodei cheii valorice;

h) cuantumul taxelor vamale si al altor drepturi de import pentru cantitatea mărfurilor străine care au fost importate;

i) declaratiile vamale de încheiere a regimului.

Art. 221. - (1) Decontul de justificare se prezintă la biroul vamal în termen de cel mult 15 zile de la depunerea declaratiilor vamale de încheiere a regimului.

(2) În cazul exportului anticipat de produse compensatoare decontul de justificare se depune o dată cu declaratia vamală pentru mărfurile de import.

Art. 222. - Biroul vamal, pe baza verificării efectuate, vizează decontul de justificare dacă este corespunzător sau informează titularul autorizatiei dacă decontul nu este acceptat. Decontul si documentele justificative se păstrează de biroul vamal timp de 5 ani de la data acceptării decontului de justificare.

Art. 223. - Pentru produsele compensatoare sau mărfurile străine care sunt plasate într-o zonă liberă ori sub un regim vamal suspensiv care încheie regimul de perfectionare activă cu suspendare, în declaratia vamală pentru aceste produse si mărfuri la rubrica rezervată descrierii mărfurilor se va mentiona “Marfă PA/S”.

Art. 224. - Dacă mărfurile de import plasate sub regimul de perfectionare activă cu suspendarea plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import fac obiectul unor măsuri de politică comercială care se aplică si în momentul plasării acelor mărfuri, fie ca atare, fie ca produse compensatoare, într-o zonă liberă sau sub un regim vamal suspensiv de drepturi de import, în declaratia vamală pentru aceste mărfuri se mentionează la căsuta rezervată descrierii mărfurilor si expresia “Politică comercială”.

Art. 225. - (1) În cadrul aceleiasi autorizatii de perfectionare activă si înainte de a se încheia regimul mărfurile de import în aceeasi stare sau produsele compensatoare pot fi transferate, cu aprobarea directiei regionale vamale interjudetene, de la un operator la altul, în vederea efectuării unor operatiuni de perfectionare activă sau de încheiere a regimului.

(2) Răspunderea juridică pentru operatiunea prevăzută la alin. (1) rămâne în sarcina titularului de autorizatie.

Art. 226. - (1) Directiile regionale vamale interjudetene pot aproba cesionarea regimului de perfectionare activă de la titularul autorizat la titularul altei autorizatii.

(2) Răspunderea juridică trece în sarcina titularului celei de-a doua autorizatii din momentul aprobării prevăzute la alin. (1).

Art. 227. - Biroul vamal la care se efectuează operatiunile de încheiere a regimului de perfectionare activă este obligat să transmită biroului vamal care a aprobat plasarea mărfurilor sub acest regim un exemplar al declaratiei vamale de încheiere, în termen de 15 zile.

Art. 228. - Regimul de perfectionare activă cu restituirea taxelor vamale se aplică în cazul mărfurilor străine importate, care după perfectionarea activă urmează să fie reexportate sub formă de produse compensatoare.

Art. 229. - (1) În vederea restituirii taxelor vamale declaratia vamală depusă pentru produsele compensatoare trebuie să contină toate elementele necesare justificării cererii de restituire.

(2) Declaratia vamală prevăzută la alin. (1) se depune la autoritatea vamală prin care se face încheierea regimului de perfectionare activă cu restituirea taxelor vamale, împreună cu documentele justificative privind aprobarea regimului.

Art. 230. - La restituirea taxelor vamale se aplică în mod corespunzător art. 215-219.

Art. 231. - (1) Restituirea taxelor vamale de import se face la solicitarea titularului autorizatiei de perfectionare activă, pe baza unei cereri denumite cerere de restituire PA.

(2) Cererea de restituire PA se depune la biroul vamal care are în evidentă operatiunea, în termen de cel mult 6 luni de la data la care produsele compensatoare au fost exportate sau plasate, în vederea exportului ulterior, sub unul dintre următoarele regimuri vamale: tranzit, antrepozit vamal, admitere temporară, perfectionare activă – sistemul cu suspendarea drepturilor de import sau în zone libere.

(3) În cazuri temeinic justificate autoritatea vamală poate aproba restituirea taxelor vamale si după expirarea termenului prevăzut la alin. (2), fără însă ca noul termen să fie mai mare de 6 luni. După expirarea termenului de un an de la datele prevăzute la alin. (2) dreptul de restituire se prescrie.

Art. 232. - Cererea de restituire PA trebuie să cuprindă următoarele mentiuni:

a) numărul autorizatiei de perfectionare activă;

b) cantitatea, pe fel de marfă, a mărfurilor străine pentru care se solicită restituirea taxelor vamale;

c) pozitia tarifară din Nomenclatura combinată a mărfurilor străine;

d) valoarea în vamă, precum si taxele vamale de import aferente mărfurilor străine, înscrise în declaratia vamală de import a mărfurilor aferente regimului de perfectionare activă - sistemul de restituire;

e) data importului mărfurilor străine;

f) numărul declaratiilor vamale prin care mărfurile străine au fost importate în cadrul regimului;

g) felul, cantitatea si destinatia vamală ale produselor compensatoare;

h) valoarea produselor compensatoare, dacă încheierea se realizează pe baza metodei cheii valorice;

i) rata de randament stabilită;

j) numerele declaratiilor vamale prin care produsele compensatoare au fost plasate sub una dintre destinatiile vamale prevăzute la art. 231 alin. (2);

k) cuantumul taxelor de import de restituire, precum si eventualele dobânzi si penalităti percepute, tinându-se seama de taxele vamale aferente altor produse compensatoare.

Art. 233. - Titularul autorizatiei de perfectionare activă este obligat să pună la dispozitie autoritătilor vamale documentele din care rezultă datele mentionate la art. 232.

Art. 234. - (1) Biroul vamal care are în evidentă operatiunea verifică cererea de restituire PA si o aprobă dacă sunt întrunite conditiile de restituire sau o respinge si informează titularul autorizatiei cu privire la rezultatul verificărilor.

(2) Cererea de restituire PA si documentele anexate la aceasta sunt păstrate timp de 5 ani de la data primirii cererii de restituire.

Art. 235. - (1) Când produsele compensatoare primesc o destinatie vamală dintre cele prevăzute la art. 231 alin. (2), restituirea taxelor vamale fiind permisă, caseta rezervată pentru descrierea mărfurilor din declaratia vamală întocmită pentru acel regim poartă mentiunea “Marfă PA/R”.

(2) Autoritatea vamală urmăreste ca mentiunea de la alin. (1) să fie înscrisă pe toate documentele depuse în legătură cu admiterea sau cu încheierea regimului.

Art. 236. - Directia Generală a Vămilor poate emite norme tehnice de aplicare a prevederilor prezentei sectiuni.

 

SECTIUNEA a 5-a

Transformarea sub control vamal

 

Art. 237. - Regimul de transformare sub control vamal se aplică mărfurilor înscrise în coloana 1 din lista prevăzută în anexa nr. 14, care pot fi supuse numai operatiunilor de transformare mentionate în coloana 2 din aceeasi anexă.

Art. 238. - (1) Plasarea mărfurilor sub regim de transformare sub control vamal se poate face numai de persoanele juridice române pe baza autorizatiei eliberate de directia regională vamală interjudeteană.

(2) Pentru eliberarea autorizatiei este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor conditii:

a) mărfurile plasate sub regimul de transformare sub control vamal să se regăsească în produsele rezultate;

b) felul sau starea mărfii din momentul plasării sub regim să nu mai poată fi reconstituită, după ce a avut loc transformarea, în formele initiale.

(3) Nu poate fi autorizată plasarea sub regimul de transformare sub control vamal atunci când prin utilizarea acestuia s-ar eluda regulile de origine si restrictiile cantitative aplicabile mărfurilor importate.

Art. 239. - Decizia directiei regionale vamale interjudetene de respingere a cererii de autorizare a plasării mărfurilor sub regim de transformare sub control vamal poate fi atacată la instanta de contencios administrativ competentă.

Art. 240. - (1) Cererea de acordare a regimului de transformare sub control vamal, întocmită în conformitate cu modelul prezentat în anexa nr. 15, se prezintă la directia regională vamală interjudeteană în a cărei rază teritorială se află locul unde urmează să se desfăsoare operatiunea de transformare sub control vamal.

(2) Directia regională vamală interjudeteană eliberează în termenul legal autorizatia pentru transformare sub control vamal, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 16.

Art. 241. - (1) Termenul de valabilitate a autorizatiei pentru transformare sub control vamal se fixează în functie de complexitatea operatiunii, fără a depăsi 2 ani.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit la cererea temeinic justificată a titularului autorizatiei, introdusă în cadrul termenului initial.

Art. 242. - Titularul autorizatiei pentru transformare sub control vamal este obligat ca, pe măsură ce mărfurile supuse regimului de transformare sub control vamal sunt efectiv transformate, să ceară pentru produsele rezultate acordarea unui alt regim vamal în termenul specific stabilit în autorizatie.

Art. 243. - Pentru mărfurile plasate sub regim, dar netransformate, precum si pentru cele care se găsesc într-un stadiu intermediar de transformare, la încheierea din  oficiu a regimului, cuantumul datoriei vamale se determină pe baza elementelor de taxare în vigoare pentru mărfurile de import, valabile în momentul înregistrării declaratiei vamale prin care aceste mărfuri au fost plasate sub regimul de transformare sub control vamal.

Art. 244. - (1) Dacă în momentul plasării sub regimul de transformare sub control vamal, mărfurile de import îndeplinesc conditiile pentru a beneficia de un tratament  preferential si un astfel de tratament se aplică si produselor identice cu produsele transformate importate, taxele vamale si drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculează potrivit tratamentului preferential.

(2) Dacă pentru mărfurile străine există un tratament preferential în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, tratamentul preferential se aplică si produselor transformate. În acest caz cantitatea mărfurilor străine efectiv utilizată la fabricarea produselor transformate importate se include în contingentul sau plafonul tarifar în vigoare în momentul înregistrării declaratiei vamale de import.

Art. 245. - Rata de randament sau modul de determinare a acestei rate se fixează de titularul operatiunii pe baza datelor de productie, sub rezerva verificării ulterioare de către autoritătile vamale.

Art. 246. - (1) Titularul autorizatiei de plasare sub regimul de transformare sub control vamal tine o evidentă operativă a cantitătii mărfurilor de import plasate sub regim, a produselor transformate obtinute si a ansamblului elementelor necesare urmăririi operatiunilor pentru determinarea corectă a taxelor vamale si a drepturilor de import eventual datorate.

(2) Evidenta operativă se pune la dispozitie autoritătii vamale pentru a efectua controlul derulării regimului.

(3) Dacă evidentele comerciale ale titularului operatiunii permit efectuarea controlului regimului pentru transformare sub control vamal, autoritatea vamală le poate accepta în locul evidentei operative.

Art. 247. - Declaratia vamală în detaliu pentru plasarea mărfurilor sub regim de transformare sub control vamal se depune la biroul vamal prevăzut în autorizatie.

Art. 248. - (1) Încheierea regimului de transformare sub control vamal se face de titularul autorizatiei prin declaratia vamală în detaliu.

(2) La întocmirea declaratiei vamale în detaliu prevăzute la alin. (1) se tine seama de cantitatea mărfurilor străine corespunzătoare produselor transformate, prin aplicarea ratei de randament, precum si de cantitatea mărfurilor străine rămase în starea initială, care urmează să facă obiectul unei alte destinatii vamale.

Art. 249. - Declaratia vamală în detaliu de încheiere a regimului de transformare sub control vamal, se depune la  biroul vamal la care s-a depus declaratia vamală de plasare sub regim. În cazul în care încheierea se face la alt birou vamal, acesta transmite în termen de 15 zile o copie de pe acea declaratie vamală la biroul vamal care are în evidentă regimul.

Art. 250. - (1) Titularul autorizatiei furnizează biroului vamal care tine în evidentă regimul de transformare sub control vamal un decont de încheiere, în termen de până la 30 de zile.

(2) Decontul de încheiere cuprinde în principal următoarele:

a) numărul autorizatiei de plasare sub regimul de transformare sub control vamal;

b) cantitătile mărfurilor străine cu referire la declaratia de plasare sub regim de transformare sub control vamal;

c) codul din Nomenclatura combinată a mărfurilor de import;

d) valoarea în vamă a mărfurilor de import;

e) rata de randament fixată;

f) felul, cantitatea si destinatiile vamale date produselor transformate, cu referire la declaratiile sub acoperirea cărora aceste produse au fost plasate sub o destinatie vamală;

g) cuantumul cheltuielilor de transformare ce urmează să fie cuprinse în valoarea în vamă a produselor transformate;

h) codul din Nomenclatura combinată a produselor transformate.

Art. 251. - Biroul vamal care are operatiunea în evidentă poate lua în considerare deconturile de încheiere stabilite prin reteaua de calculatoare sau sub orice altă formă convenită cu titularul autorizatiei. Autoritatea vamală poate proceda din oficiu la stabilirea decontului de încheiere în termenul stabilit la art. 250, dacă în autorizatie se prevede această clauză.

Art. 252. - Dacă produsele transformate sunt importate, titularul autorizatiei de regim poate opta pentru una dintre următoarele modalităti de stabilire a valorii în vamă:

a) pretul de vânzare, cu conditia ca acesta să fie real;

b) valoarea în vamă determinată în momentul sau foarte apropiat de momentul în care au fost importate mărfuri similare cu produsele transformate;

c) valoarea în vamă a mărfurilor de import la care se adaugă cheltuielile de transformare mentionate la art. 250 alin. (2) lit. g).

 

SECTIUNEA a 6-a

Admiterea temporară

 

Art. 253. - (1) Regimul de admitere temporară poate fi autorizat atunci când sunt îndeplinite conditiile pentru identificarea naturii mărfurilor străine.

(2) Autorizatia pentru admiterea temporară se eliberează de birourile vamale la cererea persoanei care, direct sau prin intermediul altei persoane utilizează mărfurile străine.

Art. 254. - (1) Regimul de admitere temporară poate fi acordat cu exonerarea totală sau partială a plătii taxelor vamale si a drepturilor de import.

(2) Cazurile si conditiile în care regimul de admitere temporară se acordă cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a drepturilor de import sunt prevăzute la art. 255-278. Acelasi regim se acordă si bunurilor care sunt admise temporar în cadrul programelor de finantare externă, nerambursabile, asigurate de Uniunea Europeană si în baza unor acorduri bilaterale, precum si a creditelor primite de la institutiile internationale cu garantia statului român. În toate celelalte cazuri se utilizează regimul de admitere temporară cu exonerarea partială a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import.

Art. 255. - Sunt admise în regim de admitere temporară cu exonerare totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import bunurile prevăzute la art. 256-270.

Art. 256. - (1) Materialul profesional se admite temporar cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import.

(2) Prin material profesional se întelege:

a) materialul de presă, de radiodifuziune sau de televiziune, necesar reprezentantilor de presă, de radiodifuziune sau televiziune stabiliti în afara teritoriului national al României, care intră temporar în România pentru a realiza reportaje, înregistrări sau emisiuni în cadrul unor programe determinate si care se reîntorc în străinătate;

b) materialul cinematografic necesar unei persoane stabilite în străinătate, care intră temporar în România pentru realizarea de filme si care se reîntoarce în străinătate;

c) orice material necesar pentru exercitarea meseriei sau profesiei de către o persoană stabilită în străinătate, care intră temporar în România pentru realizarea unei activităti concret determinate. Nu intră în această categorie materialul profesional destinat unor scopuri comerciale din care rezultă noi mărfuri sau conditionarea unor mărfuri existente. Sunt totusi admise uneltele manuale necesare pentru exploatarea resurselor naturale, pentru constructia, repararea sau întretinerea imobilelor, executarea lucrărilor de terasament, precum si pentru alte activităti similare;

d) aparatele auxiliare si accesoriile materialelor prevăzute la lit. a), b) si c).

(3) Lista exemplificativă cuprinzând bunurile considerate material profesional este prevăzută în anexa nr. 17.

(4) Regimul de admitere temporară se acordă numai dacă materialul profesional întruneste cumulativ următoarele conditii:

a) apartine si este introdus în tară de o persoană stabilită în afara teritoriului national;

b) este utilizat exclusiv de aceeasi persoană care se reîntoarce în străinătate.

(5) Conditia prevăzută la alin. (2) lit. b) nu este aplicabilă:

a) materialelor profesionale cinematografice importate în vederea realizării de filme, programe de televiziune sau lucrări audiovizuale, ca urmare a unor contracte de coproductie încheiate cu o persoană juridică română;

b) materialelor profesionale de radiodifuziune sau de televiziune destinate unor programe comune de radiodifuziune sau de televiziune, precum si materialelor profesionale care pot face obiectul unor contracte de comodat sau de închiriere, încheiate cu o persoană juridică română.

(6) Piesele detasate introduse ulterior în tară în scopul reparării unui material profesional aflat în regim de admitere temporară beneficiază de acelasi regim ca si materialul profesional pentru care sunt introduse în tară.

Art. 257. - (1) Bunurile destinate să fie prezentate sau utilizate la expozitii, târguri, congrese sau la alte manifestări similare se admit temporar cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import.

(2) Prin bunuri prevăzute la alin. (1) se întelege:

a) bunurile destinate să fie expuse sau care fac obiectul unor demonstratii ori manifestări;

b) bunurile destinate să fie utilizate la prezentarea produselor importate cu prilejul unei manifestări, cum sunt:

- bunurile necesare demonstratiilor făcute cu masinile sau cu aparatele importate expuse;

- materialul de constructie sau de decorare, inclusiv echipamentul electric pentru standul unei persoane din străinătate;

- materialul publicitar si de documentatie destinat să fie utilizat cu titlu de publicitate pentru mărfurile importate expuse, cum sunt: înregistrările sonore si video, filmele si diapozitivele, precum si aparatura necesară pentru utilizarea lor;

c) animalele vii destinate să fie expuse sau care participă la manifestări;

d) materialul destinat să fie utilizat în cadrul reuniunilor, conferintelor si congreselor internationale, inclusiv instalatiile de traducere, aparatele de înregistrare video si filmele cu caracter educativ, stiintific sau cultural;

e) produsele obtinute în cursul manifestărilor prin folosirea mărfurilor, masinilor, aparatelor sau animalelor importate temporar.

(3) Prin alte manifestări se întelege:

a) expozitiile, congresele, saloanele si manifestările similare din domeniile: comert, industrie, agricultură si artizanat;

b) expozitiile sau manifestările organizate în principal cu scop filantropic;

c) expozitiile sau manifestările organizate în scop stiintific, tehnic, artizanal, artistic, educativ sau cultural, sportiv, religios, sindical, turistic sau de a contribui la întelegerea între popoare;

d) reuniunile reprezentantilor organizatiilor sau grupărilor internationale;

e) ceremoniile si manifestările cu caracter oficial sau comemorativ.

(4) Nu sunt considerate manifestări în sensul prezentului articol expozitiile organizate cu titlu privat în magazinele sau localurile comerciale în scopul vânzării mărfurilor importate.

Art. 258. - (1) Materialul pedagogic si stiintific, piesele de schimb si accesoriile pentru materialul pedagogic si stiintific, uneltele si sculele concepute pentru întretinerea, controlul, calibrarea sau repararea materialului pedagogic si stiintific se admit temporar cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import.

(2) Prin material pedagogic se întelege orice material destinat procesului didactic si de formare profesională si, în special, modele, instrumente, aparate si masini.

(3) Lista exemplificativă cuprinzând bunurile considerate material pedagogic este prevăzută în anexa nr. 18.

(4) Prin material stiintific se întelege instrumentele, aparatele si masinile-unelte utilizate în scopul cercetărilor stiintifice sau în învătământ.

(5) Regimul de admitere temporară se acordă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) sunt aduse de institutii autorizate, folosite de acestea sau sub controlul si responsabilitatea acestora;

b) sunt utilizate în scopuri necomerciale;

c) sunt aduse în cantităti rezonabile, tinându-se seama de destinatia lor;

d) pe timpul aflării în România să rămână proprietatea unei persoane stabilite în străinătate.

(6) Prin institutii autorizate se întelege institutiile publice sau private de învătământ, de formare profesională si de cercetare stiintifică, al căror obiect de activitate esential  este nonprofit si care sunt legal autorizate să efectueze activităti de învătământ, formare profesională sau de cercetare stiintifică.

Art. 259. - (1) Materialul medico-chirurgical si de laborator destinat spitalelor sau institutiilor sanitare se admite temporar cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import numai dacă materialul îndeplineste cumulativ următoarele conditii:

a) face obiectul unei trimiteri ocazionale cu titlu gratuit;

b) este destinat să stabilească diagnostice sau în scopuri terapeutice.

(2) Prin trimitere ocazională se întelege orice trimitere de material medico-chirurgical si de laborator efectuată la cererea spitalelor sau a institutiilor sanitare care, în circumstante exceptionale, au nevoie urgentă de a suplini insuficienta echipamentelor sanitare proprii.

Art. 260. - Materialul destinat să fie utilizat pentru înlăturarea efectelor unor catastrofe care afectează teritoriul României se admite temporar cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import, cu conditia ca materialele să fie trimise cu titlu gratuit si să fie destinate autoritătilor de stat sau unitătilor autorizate de autoritătile competente care actionează în astfel de situatii.

Art. 261. - (1) Ambalajele se admit temporar cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import.

(2) Prin ambalaje se întelege:

a) ambalajele utilizate sau destinate să fie utilizate în starea în care sunt prezentate, pentru ambalarea exterioară sau interioară a mărfurilor;

b) suporturile utilizate sau destinate să fie utilizate pentru rularea, plierea sau fixarea mărfurilor.

(3) Nu sunt considerate ambalaje materialele de ambalat cum ar fi: paiele, hârtia, fibrele de sticlă si talasul, prezentate în vrac.

(4) Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import se acordă cu conditia ca ambalajele, în functie de specificul lor, dacă sunt prezentate pline, să se declare că urmează să fie reexportate goale sau pline, iar dacă sunt prezentate goale, să se declare că urmează să fie reexportate pline.

(5) Ambalajele plasate sub regimul de admitere temporară pot fi utilizate în trafic intern numai dacă mărfurile ambalate în acestea sunt destinate exportului. În cazul ambalajelor introduse în tară pline acestea pot fi utilizate până în momentul în care se golesc.

Art. 262. - Beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import si următoarele categorii de mărfuri:

a) tiparele, matritele, cliseele, desenele, modelele si alte obiecte similare destinate unei persoane juridice române, dacă cel putin 75% din productia rezultată din utilizarea lor este exportată;

b) instrumentele de măsură si control, de verificare si alte obiecte similare, destinate unei persoane juridice române pentru a fi utilizate într-un proces de fabricatie, dacă cel putin 75% din productia rezultată ca urmare a utilizării lor este exportată;

c) sculele si instrumentele speciale puse gratuit la dispozitie unei persoane juridice române pentru a fi utilizate la fabricarea mărfurilor care să fie exportate în totalitate, cu conditia ca astfel de instrumente si scule să rămână proprietatea unei persoane stabilite în străinătate;

d) bunurile de orice natură, ce urmează să fie supuse încercărilor, experientelor sau demonstratiilor, inclusiv încercărilor si experientelor necesare procedeelor de omologare, cu exceptia încercărilor, experientelor sau demonstratiilor care constituie o activitate lucrativă;

e) mostrele care sunt destinate unei prezentări sau unei demonstratii în scopul obtinerii de comenzi pentru mărfurile similare.

Art. 263. - (1) Mijloacele de productie pentru înlocuire se admit temporar cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import.

(2) Prin mijloace de productie pentru înlocuire se întelege instrumentele, aparatele si masinile puse la dispozitie gratuit si provizoriu de un furnizor ori de un reparator, în asteptarea livrării sau reparării unor mărfuri identice ori similare.

Art. 264. - (1) Mărfurile de ocazie se admit temporar cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import.

(2) Prin mărfuri de ocazie, altele decât cele noufabricate, dar neutilizate si fără defecte, se întelege:

a) mărfurile prezentate în vederea vânzării la licitatie;

b) mărfurile din cadrul unui contract de vânzare sub rezerva efectuării unor încercări al căror rezultat să fie satisfăcător;

c) operele de artă ce urmează să fie expuse în vederea unei eventuale vânzări;

d) trimiterile “la vedere” de confectii din blănuri, bijuterii, covoare, articole de bijuterie, dacă după caracteristicile lor nu pot fi considerate mostre.

(3) Prin trimiteri la vedere se întelege trimiterea de mărfuri pentru care există oferta de vânzare a exportatorului, cu posibilitatea de a fi cumpărate după ce sunt verificate si acceptate de destinatar.

Art. 265. - Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import se acordă si pentru:

a) filmele cinematografice, impresionate si developate, pozitive, si alte suporturi de imagine înregistrate, destinate să fie vizionate înainte de utilizarea lor comercială;

b) filmele, benzile magnetice si filmele magnetizate si alte suporturi de sunet si imagine, destinate sonorizării, dublajului sau reproducerii;

c) filmele în care sunt prezentate produse si materiale străine, precum si modul lor de functionare, cu conditia ca acestea să nu fie destinate unei prezentări publice cu scop lucrativ;

d) suporturile de informatii, înregistrate, trimise gratuit si destinate să fie utilizate în prelucrarea automată a datelor.

Art. 266. - (1) Efectele personale si bunurile introduse în tară în scopuri sportive se admit temporar cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import.

(2) Prin efecte personale se întelege articolele, noi sau folosite, de care un călător poate avea nevoie în mod obisnuit pe timpul călătoriei, tinând seama de toate circumstantele călătoriei, cu exceptia mărfurilor importate în scopuri comerciale.

(3) Prin bunuri introduse în tară în scopuri sportive se întelege articolele de sport si alte materiale destinate să fie utilizate de călători cu ocazia competitiilor sau a demonstratiilor sportive ori în scopul efectuării antrenamentelor pe teritoriul României.

(4) Prin călător se întelege:

a) orice persoană care intră temporar în România fără a avea pe acest teritoriu domiciliul sau resedinta sa, precum si orice persoană care se întoarce în România, unde are domiciliul sau resedinta sa, după ce a fost în vizită temporar în străinătate;

b) orice persoană care părăseste temporar România, unde are domiciliul sau resedinta sa, precum si orice persoană care părăseste acest teritoriu în care nu are domiciliul sau resedinta sa, după o sedere temporară.

(5) Lista exemplificativă cuprinzând efectele personale ale călătorilor si materialul sportiv este prevăzută în anexa nr. 19.

Art. 267. - Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import se acordă si pentru animalele vii de orice specie pentru transhumantă sau păsunat, dresaj, antrenament, reproductie sau pentru tratament veterinar ori care însotesc o persoană.

Art. 268. - (1) Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import se acordă si pentru materialul de propagandă turistică.

(2) Lista exemplificativă cuprinzând materialele considerate de propagandă turistică este prevăzută în anexa nr. 20.

Art. 269. - Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import se acordă si pentru materialele utilizate sub supravegherea si responsabilitatea unei administratii publice în vederea construirii, reparării sau întretinerii  infrastructurilor de interes general aflate în zonele de frontieră.

Art. 270. - (1) Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import se poate acorda si pentru bunurile care sunt intro- duse temporar în România în situatii deosebite fără a avea incidentă în plan economic.

(2) Sunt considerate situatii deosebite fără a avea incidentă în plan economic cazurile în care materialele introduse în tară au o valoare mai mică decât echivalentul în lei a 4.000 euro si care nu stau în tară mai mult de 90 de zile.

Art. 271. - (1) Pentru bunurile care nu se încadrează în prevederile art. 256-270 regimul de admitere temporară se acordă cu exonerarea partială a taxelor vamale si a altor drepturi de import.

(2) Regimul de admitere temporară cu exonerarea partială a plătii taxelor vamale si a drepturilor de import nu se poate acorda produselor si mărfurilor consumabile, care pot fi introduse în tară numai sub regim de import.

Art. 272. - (1) Cererea de autorizare a regimului de admitere temporară se întocmeste în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 21.

(2) Cererea se depune la biroul vamal la care se prezintă mărfurile pentru vămuire si trebuie să cuprindă toate elementele privind utilizarea mărfurilor, precum si locul unde se prevede folosirea mărfurilor admise temporar.

Art. 273. - Autorizatia de admitere temporară se eliberează de biroul vamal la care a fost prezentată cererea, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22.

Art. 274. - Termenul de valabilitate a autorizatiei este stabilit de biroul vamal în functie de justificările prezentate în cererea de autorizare a regimului de admitere temporară.

Art. 275. - (1) Cu ocazia acordării autorizatiei biroul vamal stabileste si termenul de sedere sub regimul de admitere temporară a mărfurilor pentru care s-a acordat regimul.

(2) În cazuri exceptionale termenul prevăzut la alin. (1) se poate prelungi.

(3) Prin cazuri exceptionale se întelege acele evenimente necunoscute initial care impun utilizarea bunurilor o perioadă suplimentară.

Art. 276. - (1) În cazurile în care bunurile intră temporar în tară potrivit Conventiei vamale pentru admiterea temporară a mărfurilor (Conventia ATA), încheiată la Bruxelles la 6 decembrie 1961, la care România a aderat prin Decretul nr. 959/1966, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 74 din 1966, carnetul ATA înlocuieste cererea de autorizare, iar foaia de carnet (volet) completată tine loc de autorizatie si de declaratie vamală pentru acordarea regimului de admitere temporară.

(2) Lista cuprinzând mărfurile pentru care admiterea temporară se poate efectua conform procedurii mentionate la alin. (1) este prevăzută în anexa nr. 23.

(3) Biroul vamal poate accepta numai carnetele ATA care:

a) sunt emise de tările care sunt parte contractantă la Conventia ATA si care sunt vizate si garantate de o asociatie garantă care face parte din grupul de asociatii internationale admise de această conventie;

b) sunt atestate în caseta rezervată pe coperta carnetului ATA de autoritătile vamale ale tării de export;

c) sunt prezentate autoritătilor vamale române în cadrul termenului de valabilitate a carnetului ATA acordat la emitere.

Art. 277. - (1) Declaratia vamală de plasare a mărfurilor sub regimul de admitere temporară cu exonerare partială sau totală a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import se depune la birourile vamale mentionate în autorizatie.

(2) În cazul aplicării art. 276 prezentarea carnetului ATA în vederea plasării mărfurilor sub regimul de admitere temporară se face la birourile vamale de frontieră care:

a) completează voletul de intrare pentru mărfurile prevăzute la pct. 1, 10, 12-19 din anexa nr. 23, dacă sunt în măsură să verifice îndeplinirea tuturor conditiilor impuse de regimul de admitere temporară;

b) completează voletul de tranzit pentru mărfurile prevăzute la pct. 2-9, 11 si 20 din anexa nr. 23 si pentru celelalte mărfuri pentru care nu sunt în măsură să verifice îndeplinirea conditiilor regimului. În acest caz autoritătile de la vămile de interior completează voletul de import.

Art. 278. - Încheierea regimului de admitere temporară cu exonerarea partială a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import se face numai după regularizarea plătii sumelor stabilite potrivit art. 121 si 122 din Codul vamal al României.

Art. 279. - (1) Regimul de admitere temporară este considerat încheiat pentru bunurile introduse în baza art. 257 alin. (2) lit. b) si e), care au fost consumate sau distruse la locul manifestărilor, precum si pentru materialele publicitare si de reclamă care au fost distribuite publicului în mod gratuit.

(2) Felul bunurilor prevăzute la art. 257 alin. (2) lit. e) trebuie să fie în concordantă cu natura manifestării, cu numărul vizitatorilor si cu importanta participării expozantului la această manifestare.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică băuturilor alcoolice, tigărilor si produselor din tutun, precum si combustibililor.

Art. 280. - (1) Declaratia vamală de încheiere se depune la biroul vamal desemnat în autorizatie, pentru încheierea regimului de admitere temporară.

(2) În cazul aplicării prevederilor art. 276 alin. (1) carnetul ATA se prezintă la biroul vamal înscris în voletul de intrare pentru încheierea operatiunii, care completează voletul de reexport din carnet.

Art. 281. - (1) Declaratia vamală de încheiere se depune cu respectarea dispozitiilor stabilite pentru destinatia vamală ce urmează să fie dată bunurilor aflate sub regimul de admitere temporară.

(2) Descrierea bunurilor în declaratia vamală de încheiere trebuie să corespundă specificatiilor cuprinse în autorizatia de admitere temporară.

Art. 282. - (1) Autoritatea vamală poate admite transferul mărfurilor de la un birou vamal la care s-a făcut plasarea mărfurilor sub regim la un alt birou vamal la care se face încheierea regimului.

(2) Responsabilitatea respectării conditiilor regimului rămâne în sarcina titularului autorizatiei.

(3) Operatiunile de admitere temporară realizate de un titular pot fi cesionate unui alt titular, cu aprobarea prealabilă a autoritătii vamale, numai dacă titularul care preia operatiunile îndeplineste conditiile stabilite de prezentul regulament pentru realizarea lor.

Art. 283. - (1) Pentru simplificarea si operativitatea formalitătilor vamale Directia Generală a Vămilor poate stabili proceduri si documente simplificate privind regimul de admitere temporară cu exonerarea totală sau partială a plătii taxelor vamale si a altor drepturi de import.

(2) Deciziile Directiei Generale a Vămilor date conform alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Continuarea în pagina a 2-a