MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 766         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 30 noiembrie 2001

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

363. - Ordin al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare privind aprobarea Normelor de control de garantii în domeniul nuclear

 

382. - Ordin al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare privind aprobarea Normelor de protectie fizică în domeniul nuclear

 

390. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul oficial al furajelor pentru animale

 

413. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor pentru aprobarea Regulamentului privind valorificarea de către Regia Natională a Pădurilor a masei lemnoase destinate populatiei

 

422. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor pentru aprobarea Regulamentului privind conditiile de desfăsurare a activitătilor de pescuit comercial în apele Mării Negre

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APELOR SI PROTECTIEI MEDIULUI

COMISIA NATIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂTILOR NUCLEARE

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor de control de garantii în domeniul nuclear

 

Presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 17/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, ale Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 530/2001, precum si ale art. 5 din Legea nr. 111/1996 privind desfăsurarea în sigurantă a activitătilor nucleare, republicată,

emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Normele de control de garantii în domeniul nuclear, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Normele prevăzute la art. 1 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2002.

Art. 4. - Directia politici, strategii si reglementări reactori nucleari si ciclu combustibil, Directia politici, strategii, reglementări si supraveghere aplicatii surse cu radiatii ionizante, Directia dezvoltare si resurse, Serviciul garantii nucleare si protectie fizică si celelalte servicii independente din cadrul Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare vor aduce la  ndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare,

Lucian Biro,

secretar de stat

 

Bucuresti, 14 septembrie 2001.

Nr. 363.


*) Anexa se publică ulterior.

 

MINISTERUL APELOR SI PROTECTIEI MEDIULUI

COMISIA NATIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂTILOR NUCLEARE

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor de protectie fizică în domeniul nuclear

 

Presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 17/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, ale Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 530/2001, precum si ale art. 5 din Legea nr. 111/1996 privind desfăsurarea în sigurantă a activitătilor nucleare, republicată,

emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Normele de protectie fizică în domeniul nuclear, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Normele prevăzute la art. 1 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Directia politici, strategii si reglementări reactori nucleari si ciclu combustibil, Directia politici, strategii, reglementări si supraveghere aplicatii surse cu radiatii ionizante, Directia dezvoltare si resurse, Serviciul garantii nucleare si protectie fizică si celelalte servicii independente din cadrul Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare,

Lucian Biro,

secretar de stat

 

Bucuresti, 24 octombrie 2001.

Nr. 382.

 


*) Anexa se publică ulterior.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul oficial al furajelor pentru animale

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

în temeiul prevederilor art. 32 alin. 1 din Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare nr. 144.520 din 3 octombrie 2001 al Agentiei Nationale Sanitare Veterinare,

emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară privind controlul oficial al furajelor pentru animale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Prin furaje sau alimente compuse se întelege, în sensul prezentului ordin, orice produs folosit ca atare în hrana animalelor sau amestecuri de diferite produse constituite într-un produs finit care se utilizează în hrana animalelor, fără a mai fi necesară o adăugare de alte substante pentru a îmbunătăti calitatea si compozitia acestora.

(2) Sunt supuse controlului oficial, în conformitate cu prevederile prezentului ordin, următoarele categorii de produse:

a) furajele concentrate (combinate);

b) furajele fibroase;

c) furajele verzi;

d) furajele însilozate;

e) rădăcinoasele si tuberculii de uz furajer;

f) borhoturile de uz furajer;

g) sroturile din seminte oleaginoase (soia, floarea-soarelui);

h) uleiurile din seminte sau din fructe de uz furajer;

i) cerealele boabe de uz furajer.

Art. 3. - Probele de furaje pentru animale supuse controlului oficial sunt recoltate de medicii veterinari din punctele de trecere a frontierei de stat a României sau de medicii veterinari oficiali în a căror rază de activitate există unităti producătoare de furaje.

Art. 4. - Analizele de laborator pentru furajele supuse controlului oficial se efectuează de laboratorul sanitar veterinar de stat judetean cel mai apropiat de locul recoltării.

Art. 5. - Examenele de laborator solicitate de către alte autorităti ale statului, altele decât cele sanitare veterinare, precum si analiza contraprobelor se efectuează numai de Institutul de Igienă si Sănătate Publică Veterinară Bucuresti. În acest caz recoltările se vor efectua de către medicii veterinari prevăzuti la art. 3, în prezenta unui reprezentant al autoritătii care a dispus analiza.

Art. 6. - (1) Toate loturile de furaje pentru animale, produse pe teritoriul României, vor fi analizate pentru controlul calitătii în laboratoare proprii (autorizate sanitar veterinar) sau, după caz, în alte laboratoare autorizate sanitar veterinar.

(2) Controlul oficial al furajelor pentru animale din productia internă se efectuează o dată pe trimestru pentru fiecare produs (sortiment) în laboratorul sanitar veterinar judetean sau la Institutul de Igienă si Sănătate Publică Veterinară Bucuresti.

Art. 7. - Furajele din import se supun controlului oficial după cum urmează:

a) cele provenite din tările membre ale Uniunii Europene se examinează numai în cazul în care există suspiciuni din partea autoritătii sanitare veterinare, pe baza controlului fizic si al documentelor la destinatie.

b) furajele produse pe teritoriul altor tări decât cele membre ale Uniunii Europene se vor examina complet la primul transport importat, după care la fiecare al 5-lea transport, prin examen bacteriologic, la al 10-lea transport, prin examen pentru reziduuri, metale grele, la al 15-lea transport, pentru micotoxine si radioactivitate. După cel de-al 15-lea transport procedura se reia cu examen complet.

Art. 8. - Furajele supuse controlului oficial nu se pun în consum până la obtinerea rezultatului de laborator.

Art. 9. - Dacă în urma examenului de laborator sunt decelate probe pozitive, furajele respective nu se dau în consum, iar produsul respectiv va fi supus la 3 examene complete consecutive. Dacă se constată rezultate pozitive si după cele 3 examene, se va interzice importul pe o perioadă de un an pentru produsul sau sortimentul analizat, în cazul în care producătorul este străin, precum si fabricarea produsului sau sortimentului respectiv, în cazul producătorului autohton.

Art. 10. - (1) După expirarea perioadei de interdictie prevăzute la art. 8 primele 3 loturi produse sau importate sunt supuse examenului complet de laborator. Dacă rezultatele sunt negative se reia procedura descrisă la art. 6.

(2) În cazul în care rezultatele sunt pozitive după cele 3 examene consecutive se va aplica interzicerea definitivă a importului pentru produsul respectiv sau interzicerea fabricării produsului ori sortimentului respectiv pentru unitatea producătoare în cauză.

Art. 11. - Agentia Natională Sanitară Veterinară, Institutul de Igienă si Sănătate Publică Veterinară Bucuresti, inspectoratele de politie sanitară veterinară de

frontieră si directiile sanitare veterinare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 12. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării lui.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 15 octombrie 2001.

Nr. 390.

 

ANEXĂ

 

NORMA SANITARĂ VETERINARĂ

privind controlul oficial al furajelor pentru animale

 

1. Obiectul si domeniul de aplicare

Probele pentru controlul oficial al furajelor destinate animalelor, în vederea verificării calitătii si compozitiei acestora, sunt prelevate conform metodelor descrise mai jos. Probele astfel prelevate se consideră reprezentative pentru lotul esantionat

2. În sensul prezentei norme sanitare veterinare, prin următorii termeni se întelege:

a) lot - o cantitate de produs care constituie o unitate si care are caracteristici presupuse uniforme;

b) probă elementară - o cantitate prelevată dintr-un punct al lotului;

c) probă globală - amestecul probelor elementare prelevate din acelasi lot;

d) probă redusă - o parte reprezentativă din proba globală, obtinută prin reducerea acesteia;

e) probă finală - o parte din proba redusă sau din proba globală omogenizată si care este supusă analizei de laborator.

3. Persoanele abilitate să preleveze probe

Probele sunt prelevate de medicii veterinari oficiali desemnati de autoritatea sanitară veterinară si de medicii veterinari cu atributii de inspectori ai politiei sanitare veterinare.

4. Aparatura necesară pentru prelevarea probelor

4.1. Dispozitivele pentru prelevarea probelor trebuie să fie confectionate din materiale care nu contaminează produsele din care se fac prelevările. Aceste dispozitive pot fi oficial aprobate de către autoritatea sanitară veterinară competentă.

4.2. Dispozitive recomandate pentru prelevarea probelor de alimente solide destinate animalelor:

4.2.1. Prelevare manuală

4.2.1.1. Sondă cu fund plat si cu margini verticale

4.2.1.2. Sondă cu un canal vertical sau compartimentată. Dimensiunile sondei trebuie să fie adaptate caracteristicilor lotului (adâncimea containerului, dimensiunile sacului etc.) si dimensiunilor particulelor de alimente.

4.2.2. Prelevare mecanică

Pentru prelevarea mecanică a probelor de furaje destinate animalelor se pot utiliza dispozitive mecanice aprobate.

4.2.3. Împărtitor (divizor) este dispozitivul destinat divizării probei în părti aproximativ egale, care poate fi utilizat pentru a preleva probe elementare si pentru a obtine proba redusă si proba finală.

5. Cerinte cantitative pentru probele supuse controlului

5.a) Referitoare la controlul substantelor sau produselor distribuite uniform în masa furajului destinat animalelor

5.a)1. Lotul - mărimea lotului trebuie să fie suficientă pentru a se putea preleva probă din fiecare constituent.

5.a)2. Probe elementare

5.a)2.1. Furaje vrac: numărul minim de probe elementare

5.a)2.1.1. Loturi care nu depăsesc 2,5 tone 7

5.a)2.1.2. Loturi care depăsesc 2,5 tone de 20 de ori numărul de tone care constituie lotul (a), până la maximum 40 de probe elementare

5.a)2.2. Furaje ambalate: numărul minim de ambalaje din care se fac prelevări (b)

5.a)2.2.1. Ambalaje mai mari de 1 kg:

5.a)2.2.1.1. Lot alcătuit din 1 până la toate ambalajele 4 ambalaje

5.a)2.2.1.2. Lot alcătuit din 5 până la 16 ambalaje 4 ambalaje

5.a)2.2.1.3. Lot alcătuit din mai mult de 16 ambalaje Numărul de ambalaje care alcătuiesc lotul (a), până la maximum 20 de ambalaje.

5.a)2.2.2. Ambalaje care nu depăsesc 1 kg 4

5.a)2.3. Furaje lichide sau semilichide: numărul minim de containere din care se prelevează probe (b)

5.a)2.3.1. Containere mai mari de 1 litru:

5.a)2.3.1.1. Lot alcătuit din 1 până la toate containerele 4 containere

5.a)2.3.1.2. Lot alcătuit din 4 până la 4 containere 16 containere

5.a)2.3.1.3. Lot alcătuit din mai mult de 16 containere Numărul de containere care alcătuiesc lotul (a), până la maximum 20 de containere

5.a)2.3.2. Containere care nu depăsesc 4 1 litru:

5.a)2.4. Furaje sau minerale brichetate numărul minim de blocuri sau de brichete din care se prelevează probe (b): un bloc sau o brichetă/lot de 25 de unităti, până la maximum 4 blocuri sau brichete

5.a)3. Proba globală Este nevoie de o singură probă globală/lot, care nu trebuie să fie mai mică de:

5.a)3.1. Pentru furaje vrac 4 kg

5.a)3.2. Pentru furaje ambalate:

5.a)3.2.1. Ambalaje mai mari de 1 kg 4 kg

5.a)3.2.2. Ambalaje care nu depăsesc 1 kg greutatea continutului a 4 ambalaje originale

5.a)3.3. Pentru furaje lichide sau semilichide:

5.a)3.3.1. Containere mai mari de 1 litru 4 litri

5.a)3.3.2. Containere care nu depăsesc 1 litru volumul continutului a 4 containere originale

5.a)3.4. Pentru furaje sau minerale brichetate:

5.a)3.4.1. Fiecare cântărind mai mult de 1 kg 4 kg

5.a)3.4.2. Fiecare cântărind mai putin de 1 kg greutatea a 4 blocuri sau brichete originale

5.a)4. Probe finale

Atunci când este necesar din probele globale se obtin probele finale prin reductie. Se analizează cel putin o probă finală. Cantitatea unei probe finale nu trebuie să fie mai mică de:

- pentru furaje solide 500 g

- pentru furaje lichide sau semilichide 500 ml

5.b) Referitoare la controlul substantelor sau al produselor nedorite, posibil distribuite neuniform în masa furajului, cum ar fi: aflatoxinele, cornul secarei, planta de ricin si crotolaria din furajele pentru animale (c)

5.b)1. Lot: vezi 5.a)1

5.b)2. Probe elementare

5.b)2.1. Furaje vrac: vezi 5a)2.1

5.b)2.2. Furaje ambalate: numărul minim de ambalaje din care se fac prelevări

5.b)2.2.1. Loturi alcătuite din 1 toate ambalajele până la 4 ambalaje

5.b)2.2.2. Loturi alcătuite din 5 4 până la 16 ambalaje

5.b)2.2.3. Loturi alcătuite din mai numărul de ambalaje care mult de 16 ambalaje alcătuiesc lotul (a), până la maximum 40 de ambalaje

5.b)3. Probe globale - numărul de probe globale variază în functie de mărimea lotului. Numărul minim de probe globale/lot este dat mai jos. Greutatea totală a probelor elementare care alcătuiesc fiecare probă globală nu trebuie să fie mai mică de 4 kg.

5.b)3.1. Furaje vrac

Mărimea lotului în tone: numărul minim de probe globale/lot

- până la 1 1

- între 1 si 10 2

- între 10 si 40 3

- mai mare de 40 4

5.b)3.2. Furaje ambalate

Mărimea lotului în număr de ambalaje: numărul minim de probe globale/lot

- între 1 si 16 1

- între 17 si 200 2

- între 201 si 800 3

- mai mare de 800 4

5.b)4. Probe finale - din fiecare probă globală se obtine prin reductie o probă finală. Se analizează cel putin o probă finală/probă globală. Greutatea probei finale nu trebuie să fie mai mică de 500 g sau de 500 ml.

5.c)1. Prelevare de probe pentru furaje fibroase

Pentru obtinerea probei globale din fiecare tonă de furaj fibros (fân, paie) se iau din siră prin smulgere (cu mâna, cu un cârlig special etc.), din 12-14 locuri diferite, portiuni mici care se adună pe o prelată sau pe pământ netezit si măturat. Aceste probe elementare, amestecate, constituie proba globală care poate să ajungă la 8-10 kg. Pentru luarea probei finale de 1,5-2 kg întreaga cantitate de nutret se omogenizează, apoi se întinde într-un strat de 5-6 cm, de forma unui pătrat, si cu o riglă se împarte prin două diagonale în 4 părti egale (sferturi). Din cele 4 sferturi se ia la alegere un sfert care va constitui proba finală pentru analiză.

În cazul în care proba este mai mare de 2 kg operatiunea formării pătratului si luării sfertului se repetă de atâtea ori până când se obtine cantitatea necesară. Din furaje fibroase presate se desfac la întâmplare, în cazul loturilor până la 10 tone, 3% din numărul baloturilor, însă cel putin două baloturi, iar în cazul loturilor peste 10 tone, 1% din numărul baloturilor, dar cel putin 6 baloturi.

Din interiorul fiecărui balot desfăcut se scot probe partiale din diferite straturi si locuri, în cantităti suficiente pentru obtinerea unei probe globale de cel putin 4 kg, din care apoi, prin metoda sferturilor, se separă proba finală. Proba se examinează minutios si, dacă se constată prezenta unor cantităti mai mari de corpuri străine (pământ, băligar, părti lignifiate etc.), acestea se adună si se cântăresc separat. Proba astfel curătată se cântăreste si se împachetează.

5.c)2. Prelevări de probe pentru furaje verzi

Probele din culturi pentru masă verde se ridică în stadiul de vegetatie, când de obicei sunt consumate de animale. În cazul în care cultura se foloseste ca masă verde într-un singur stadiu de vegetatie, se ia o singură probă, iar dacă este consumată timp mai îndelungat, se iau mai multe probe, corespunzător fiecărui stadiu de vegetatie. Trebuie să se ia în considerare faptul că umiditatea nutretului verde are o influentă deosebită asupra continutului în substante nutritive si de aceea probele se iau când iarba are o umiditate normală. Umiditatea ierbii se consideră normală atunci când s-a zvântat roua de pe ea (2-3 ore de la răsăritul soarelui, în functie de densitatea plantelor), dar înainte de căldura toridă de la prânz când plantele evaporă apa mai intens.

Pe timp umed nu se recomandă ridicarea probelor, totusi în caz de fortă majoră iarba cosită pentru probă se zvântă prin răsfirare pe grătare special amenajate, în curent de aer. Pentru recoltarea probelor de furaje de pe păsune, aceasta se împarte în parcele egale, în asa fel încât să fie cât mai uniforme din punct de vedere al compozitiei floristice, al fazei de dezvoltare a plantelor, al naturii solului, al lucrărilor de îmbunătătire aplicate la păsune. Se recoltează apoi prin cosire masa verde de pe 2-5 m 2 din mai multe puncte ale aceleiasi parcele, se amestecă bine masa verde obtinută si din ea se retin 1-2 kg; în acelasi mod se procedează si cu celelalte parcele. Probele retinute din toate parcelele se omogenizează bine si  apoi se retin 3-5 kg masă verde, cantitatea aceasta reprezentând proba finală de pe păsunea sau de pe cultura respectivă. Este recomandabil, mai ales pentru analize speciale, ca proba să fie expediată imediat în stare verde (ambalată într-un sac din material plastic) la laboratorul cel mai apropiat. Pentru analize curente proba se cântăreste imediat după cosire; după cântărire proba se usucă pe prelate, asezată în strat subtire în încăperi aerisite sau afară, la umbră.

După uscare iarba se adună fără pierderi într-un sac des si apoi se cântăreste din nou. Dacă se înregistrează o cantitate de iarbă uscată prea mare, întreaga cantitate se taie cu foarfecele deasupra unei prelate. Tocătura obtinută se omogenizează si, prin metoda sferturilor, se ia o probă de 1,5-2 kg, care se ambalează si se trimite la laborator cu următoarele specificatii:

- greutatea ierbii la recoltare (suma greutătii probelor partiale);

- greutatea ierbii după uscare;

- greutatea probei finale luate pentru analiză, sub formă tocată.

5.c)3. Prelevări de probe pentru furaje însilozate

Prima probă se ia imediat în momentul desfacerii silozului, după îndepărtarea stratului superior. Când furajul murat nu este uniform se recoltează mai multe prize de la diferite niveluri ale silozului. Prizele se iau cu ajutorul sondelor. Prizele luate se omogenizează bine, apoi se retin 2-3 kg de furaj murat, acesta reprezentând proba finală care se introduce în borcan cu dop rodat sau în saci din material plastic si se expediază la laborator în cel mai scurt timp.

5.c)4. Prelevări de probe pentru furaje însilozate

Compozitia chimică a rădăcinoaselor depinde în mare măsură de mărimea rădăcinilor. Rădăcinile acestor culturi (sfeclă, morcovi, gulii etc) au de obicei diferite mărimi: mari,  mijlocii si mici.

Pentru luarea probei globale se iau la rând din vrac sau din siloz 100 de rădăcini, care se împart în 2-3 grupe, după mărime, si se cântăresc separat pe grupe.

Exemplu:

- rădăcini mari ..... 48 kg;

- rădăcini mijlocii ..... 36 kg;

- rădăcini mici ..... 28 kg.

TOTAL: 112 kg.

Proba de 112 kg fiind prea mare, se micsorează de 10 ori, păstrându-se raportul dintre grupele de rădăcini mari, mijlocii si mici si proba finală. Pentru aceasta se calculează un factor de multiplicare ce arată numărul de rădăcini echivalent unui kilogram de rădăcini.

112 kg ..... corespunde la 100 de rădăcini;

100 1 kg .... corespunde la x rădăcini = x = 0,9 micsorat de 10 ori = 0,09 (factor de multiplicare).

12

Cu ajutorul acestui factor se calculează greutatea rădăcinilor care trebuie luată din fiecaregrupă pentru a constitui proba finală:

- rădăcini mari ..... 48 kg x 0,09 = 4,32 kg;

- rădăcini mijlocii ..... 36 kg x 0,09 = 3,24 kg;

- rădăcini mici ..... 28 kg x 0,09 = 2,52 kg.

100 de rădăcini ..... 112 kg ..... 10,08 kg (probă globală).

Rădăcinile se curătă de pământ si nisip, apoi din fiecare rădăcină se scoate longitudinal, cu ajutorul unui cutit, câte o portiune de 1/4 sau 1/8, care adunate formează proba de laborator.

La tuberculi (cartofi) proba globală se formează din probe elementare, după cum urmează:

ii(i) din depozite în vrac din primul lot de 16 tone se iau 200 de tuberculi, din 8 locuri diferite câte 25 de tuberculi, iar apoi pentru fiecare 16 tone câte 50 de tuberculi din două locuri diferite (25 de tuberculi din fiecare loc);

i(ii) din vagoane se iau 200 de tuberculi pentru fiecare vagon din 8 locuri diferite (câte 25 de tuberculi);

(iii) din masini si cărute se iau câte 50 de tuberculi din locuri diferite, din fiecare vehicul.

În cazul în care partida receptionată este omogenă, probele se iau dintr-un număr de vehicule ce reprezintă 20% din numărul lor total.

Pentru laborator proba de tuberculi se curătă de nisip si de pământ, apoi se taie din fiecare tubercul aproximativ 1/8, pentru ca în final să se obtină pentru analiză circa 1 kg de tuberculi.

6. Instructiuni pentru prelevarea, prepararea si ambalarea probelor

6.1. Generalităti

Probele trebuie prelevate si preparate cât mai repede posibil, tinându-se sema de precautiile necesare pentru ca produsul să nu se schimbe sau să se contamineze. De asemenea, instrumentele, suprafetele si containerele care vin în contact cu probele trebuie să fie curate si uscate.

6.2. Probe elementare

6.2.a) Referitor la controlul substantelor sau produselor uniform distribuite în masa furajului, probele elementare trebuie prelevate la întâmplare din tot lotul si trebuie să fie de dimensiuni aproximativ egale.

6.2.a)1. Furaje vrac

Se face o diviziune imaginară a lotului într-un număr aproximativ egal de părti. Se selectează la întâmplare un număr de părti, corespunzător numărului de probe elementare, conform pct. 5.a)2, si se ia cel putin o probă din fiecare parte.

Când se consideră potrivit prelevarea probelor se poate face la mutarea lotului (încărcare sau descărcare).

6.2.a)2. Furaje ambalate destinate animalelor

După selectarea numărului cerut de ambalaje pentru prelevarea probelor, astfel cum se prevede la pct. 5.a)2, se îndepărtează o parte din continutul fiecărui ambalaj folosindu-se o sondă.

Când este necesar, probele se iau după golirea ambalajelor, separat.

6.2.a)3. Furaje lichide sau semilichide, omogene sau omogenizabile După selectarea numărului cerut de containere pentru prelevarea probelor, conform pct. 5.a)2, dacă este necesar, continutul se omogenizează si se ia o cantitate  din fiecare container. Probele elementare pot fi luate atunci când continutul este descărcat.

6.2.a)4. Furaje lichide sau semilichide, neomogenizabile

După selectarea numărului cerut de containere pentru prelevarea probelor, potrivit pct. 5.a)2, probele se iau de la niveluri diferite.

Probele se pot preleva, de asemenea, când continutul este descărcat, dar prima fractiune trebuie îndepărtată.

În ambele cazuri volumul total nu trebuie să fie mai mic de 10 litri.

6.2.a)5. Furaje si brichete minerale

După selectarea numărului cerut de blocuri sau de brichete pentru prelevarea probelor, astfel cum se prevede la pct. 5.a)2, se ia o parte din fiecare bloc sau brichetă.

6.2.b) Referitor la controlul substantelor sau produselor posibil distribuite neuniform în masa furajului, cum ar fi aflatoxinele, cornul secarei, planta de ricin si crotolaria din furajele pentru animale Se face o diviziune imaginară a lotului într-un număr aproximativ egal de părti, corespunzător numărului de probe globale prevăzut la pct. 5.b)3. Dacă acest număr este mai mare decât 1 numărul total de probe elementare prevăzut la pct. 5.b)2 trebuie distribuit aproximativ egal între diferitele părti. Se iau apoi probe de dimensiuni aproximativ egale (d), astfel încât cantitatea totală a probelor din fiecare parte să nu fie mai mică de 4 kg, cantitate cerută pentru fiecare probă globală.

6.3. Prepararea probelor globale

6.3.a) Referitor la controlul substantelor si/sau produselor distribuite uniform în masa furajului, probele elementare se amestecă pentru a forma o singură probă globală.

6.3.b) Referitor la controlul substantelor si/sau produselor posibil distribuite neuniform în masa furajului, cum sunt aflatoxinele, cornul secarei, planta de ricin si crotolaria din furajele pentru animale

Probele elementare din fiecare parte a lotului se amestecă si se alcătuiesc probele globale mentionate la pct. 5.b)3, notând originea fiecărei probe globale.

6.4. Prepararea probelor finale

Continutul fiecărei probe globale se amestecă cu grijă pentru a obtine o probă omogenă (e).

Dacă este necesar, proba globală se reduce la cel putin 2 kg sau 2 litri (proba redusă) fie utilizându-se un dispozitiv mecanic, fie prin metoda sferturilor.

Se prepară cel putin 3 probe finale de aproximativ aceeasi cantitate si conform cerintelor cantitative prevăzute la pct. 5.a)4 sau 5.b)4. O probă se expediază la laborator, una va rămâne la medicul veterinar care a recoltat si altă probă rămâne la proprietar, ultimele două probe servind drept contraprobă. Fiecare probă va fi pusă într-un container corespunzător. Se vor lua toate precautiile. apărea în timpul transportului sau stocării.

6.5. Ambalarea probelor finale

Containerele trebuie sigilate si etichetate (eticheta trebuie încorporată în întregime în sigiliu) astfel încât să nu poată fi deschise fără a se distruge sigiliul.

7. Înregistrarea prelevării probelor

Trebuie păstrată o înregistrare a fiecărei prelevări de probe, care să permită o identificare lipsită de orice ambiguitate a fiecărui lot esantionat. Pentru fiecare recoltare de probe se încheie un proces-verbal în care se vor mentiona:

- data recoltării;

- denumirea furajului si a unitătii care l-a produs;

- modul de depozitare si de ambalare;

- cantitatea existentă;

- aspectele organoleptice;

- modul de recoltare si numele persoanei care a executat-o;

- motivele care au determinat controlul;

- analizele care se solicită.

Procesul-verbal se semnează de către cel care a recoltat probele, de către proprietar, cărăus în cazul importului, precum si de reprezentantii altor institutii în cazul în care se dispune analiza conform art. 4.

8. Destinatia probelor

Pentru fiecare probă globală cel putin o probă finală se trimite cât mai repede posibil la laboratorul local autorizat, împreună cu informatiile necesare, în vederea efectuării analizei. Laboratorul care efectuează analiza va transmite buletinul de analiză institutiei care a recoltat si a transmis probele.

 

NOTE :

(a) când numărul obtinut este fractionar se rotunjeste până la primul număr întreg;

(b) pentru ambalaje sau containere al căror continut nu depăseste 1 kg sau 1 litru si pentru furaje sau brichete care cântăresc mai putin de 1 kg fiecare, o probă elementară trebuie să fie continutul unui ambalaj sau container original ori al unui bloc sau brichete;

(c) metodele mentionate la pct. 5.a) se utilizează pentru controlul aflatoxinelor, cornului secarei, plantei de ricin si crotolariei din furajele materii prime;

(d) pentru furaje ambalate se îndepărtează o parte din continutul ambalajelor din care se face prelevarea, folosindu-se o sondă, după golirea separată a ambalajelor, dacă este necesar;

(e) orice aglomerare din fiecare probă globală (bulgăre, cocolos) trebuie distrusă separat (dacă este necesar, distrugerea aglomerării se face separat de probă, după care omogenizatul se adaugă probei).

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind valorificarea de către Regia Natională

a Pădurilor a masei lemnoase destinate populatiei

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

în temeiul prevederilor art. 117 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic,

în baza prevederilor art. 8 alin. (10) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările ulterioare,

emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind valorificarea de către Regia Natională a Pădurilor a masei lemnoase destinate populatiei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 Art. 2. - (1) Regia Natională a Pădurilor va pune în aplicare dispozitiile prezentului ordin.

(2) Directia regim si inspectie silvică din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - (1) Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin îsi încetează valabilitatea orice alte dispozitii contrare.

 

p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ovidiu Natea,

secretar de stat

 

Bucuresti, 25 octombrie 2001.

Nr. 413.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind valorificarea de către Regia Natională a Pădurilor a masei lemnoase destinate populatiei

 

Valorificarea masei lemnoase destinate populatiei pentru constructii si încălzirea locuintelor se face în limita volumelor anuale aprobate prin hotărâri ale Guvernului. Volumul anual aprobat pentru Regia Natională a Pădurilor se repartizează unitătilor din structura sa, care, la rândul lor, execută defalcarea pe ocoale silvice.

Actiunea urmăreste mentinerea în permanentă a unei stări fitosanitare corespunzătoare în păduri, evitarea degradării lemnului pe picior sau/si din doborâri produse de vânt si zăpadă, precum si asigurarea unui aspect peisagistic corespunzător.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Amplasarea de masă lemnoasă destinată populatiei pentru constructii si pentru încălzirea locuintelor se realizează în toate cantoanele silvice din categoriile de produse lemnoase cu această destinatie, după cum urmează:

a) produse de igienă rezultate din procesul normal de eliminare naturală;

b) produse accidentale dispersate rezultate în urma calamitătilor si din defrisări de pădure legal aprobate;

c) produse secundare rezultate din tăierile de îngrijire a pădurilor tinere;

d) produse principale rezultate din: tăieri de substituire si refacere a arboreturilor, tăieri în crâng, din care rezultă cu preponderentă material lemnos de mici dimensiuni;

e) material lemnos valorificabil rezultat în urma executării lucrărilor de: ajutorare a regenerării naturale, pregătire a terenului în vederea împăduririi, curătare de resturi de exploatare a pădurilor, a drumurilor forestiere si a albiilor râurilor, precum si din parchetele de exploatare reprimite;

f) lemnul pentru încălzit din partizile exploatate în regie proprie sau prin prestatii de servicii cu agenti economici atestati.

Art. 2. - Inventarierea masei lemnoase din resursele prevăzute la art. 1 lit. a) si b) si întocmirea actelor de punere în valoare se vor realiza de ocoalele silvice în cel mult 60 de zile de la identificare si în cel mult 30 de zile în zonele de interes deosebit (drumuri nationale, păduri de agrement si turistice etc.).

Art. 3. - Gestionarea si valorificarea masei lemnoase destinate populatiei se vor asigura de fiecare titular de canton silvic sau de altă persoană împuternicită de conducerea ocolului, având ca bază procesul-verbal de predare-primire a arborilor marcati si actul de punere în valoare pentru produsele ce se vând pe picior, precum si inventarul si receptia materialului lemnos pentru sortimentele fasonate, resturi de exploatare si altele asemenea.

Art. 4. - Într-un canton silvic nu se pot autoriza în acelasi timp spre exploatare mai mult de două partizi pentru acelasi gestionar.

 

CAPITOLUL II

Repartizarea masei lemnoase

 

Art. 5. - Masa lemnoasă pentru constructii si pentru încălzirea locuintelor, care face obiectul prezentului ordin, este destinată aprovizionării populatiei din mediul rural si urban, unitătilor bugetare si nonprofit, cum sunt: scolile, spitalele, cresele si grădinitele de copii, căminele de bătrâni, unitătile militare si altele de acest fel, unitătilor din structura Regiei Nationale a Pădurilor, pentru nevoi proprii.

Art. 6. - (1) Repartizarea masei lemnoase prevăzute la art. 5 se va aproba de conducerea ocoalelor silvice, în limita nevoilor si a solicitărilor, pe bază de cereri individuale.

(2) Prioritate se acordă: invalizilor, bătrânilor, familiilor sărace cu situatii deosebite, creselor si grădinitelor de copii, caselor de bătrâni, spitalelor si altora de acest fel.

(3) Cetătenii care au participat la diverse lucrări silvice, în functie de destinatia si valoarea lucrărilor efectuate, pot primi material lemnos pentru constructii si încălzirea locuintelor, cu prioritate, pe baza tabelelor întocmite de pădurarul titular de canton si avizate de seful de district.

Art. 7. - Regia Natională a Pădurilor poate stabili, prin hotărâre a consiliului de administratie, cantitătile maxime de material lemnos de care pot beneficia solicitantii, în functie de destinatia acestuia:

- lemn pentru încălzirea locuintei;

- lemn pentru constructii-reparatii gospodăresti;

- lemn pentru constructii noi.

 

CAPITOLUL III

Fasonarea si valorificarea materialului lemnos

 

Art. 8. - Ocoalele silvice pot executa fasonarea masei lemnoase prevăzute la art. 1, urmând ca sortimentele rezultate să fie prelucrate industrial ori livrate ca atare persoanelor fizice si juridice prevăzute la art. 5 si, respectiv, agentilor economici, prin licitatie sau negociere, în conditii de eficientă economică.

Art. 9. - Persoanele fizice cărora li s-a aprobat cumpărarea de material lemnos pe picior au obligatia să îl exploateze si să îl scoată din pădure, cu respectarea regulilor silvice de exploatare, cu mijloace proprii si cu respectarea normelor legale în vigoare pentru prevenirea producerii accidentelor.

Art. 10. - Livrarea si transportul materialului lemnos si din pădure la domiciliul sau sediul persoanei cumpărătoare se vor realiza în conditiile si cu documentele de însotire prevăzute la art. 3 din Instructiunile cu privire la circulatia si controlul circulatiei materialelor lemnoase si al instalatiilor de transformat lemn rotund, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 735/1998.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 11. - Redistribuirea cererilor de cumpărare care nu se pot onora se face de către conducerea directiilor silvice, respectiv de Regia Natională a Pădurilor, în următoarele situatii:

a) când volumul de masă lemnoasă repartizat drept cotă anuală pentru un ocol silvic sau o directie silvică a fost valorificat în totalitate;

b) când se impune o realocare a cotelor ca urmare a precomptărilor.

Art. 12. - Accesul în pădure al beneficiarilor de masă lemnoasă se face exclusiv sub supravegherea personalului silvic de teren, gestionar de masă lemnoasă, conform reglementărilor unitătilor din structura Regiei Nationale a Pădurilor, stabilite în functie de specificul zonei.

Art. 13. - Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, mate- rială, civilă, contraventională sau penală, potrivit legii.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind conditiile de desfăsurare

a activitătilor de pescuit comercial în apele Mării Negre

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

în temeiul art. 80 din Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura,

în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare,

emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind conditiile de desfăsurare a activitătilor de pescuit comercial în apele Mării Negre, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Până la înfiintarea autoritătii publice care administrează fondul piscicol din Marea Neagră se împuterniceste, prin delegare de competentă, directorul Directiei pescuit, piscicultură, salmonicultură din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor să atribuie prin autorizare dreptul de pescuit la Marea Neagră.

Art. 3. - Directia pescuit, piscicultură, salmonicultură din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 30 octombrie 2001.

Nr. 422.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind conditiile de desfăsurare a activitătilor de pescuit comercial în apele Mării Negre

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prevederile prezentului ordin stabilesc conditiile de desfăsurare a pescuitului si a activitătilor de acvacultură, în limita apelor teritoriale de 12 mile marine si a zonei economice exclusive a României la Marea Neagră.

Art. 2. - În întelesul prezentului ordin, termenii, suplimentari fată de cei prevăzuti de Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, au următoarea semnificatie:

- agent - persoană autorizată si împuternicită să răspundă, în numele armatorului sau personalului acestuia, la orice litigiu;

- armator - persoană fizică sau juridică care are în proprietate una sau mai multe nave/ambarcatiuni de pescuit;

- captură complementară - captura formată din alte specii de peste sau vietuitoare acvatice decât cele înscrise în autorizatia de pescuit;

- punct de descărcare/achizitie - spatii amenajate si autorizate, amplasate pe chei în scopul preluării cantitătilor de peste si alte vietuitoare acvatice descărcate de la bordul navelor sau al ambarcatiunilor de pescuit;

- specii anadrome - specii de peste de origine marină care migrează pentru reproducere în apele dulci;

- specii catadrome - specii de peste care petrec cea mai mare perioadă a ciclului lor vital în apele dulci si migrează pentru reproducere în apele marine;

- specii prohibite - specii de pesti si alte organisme marine interzise pescuitului prin lege sau prin alte reglementări emise de autoritătile competente.

 

CAPITOLUL II

Licente, autorizatii de pescuit si procedurile

de acordare a acestora

 

Art. 3. - Licenta de pescuit este documentul care certifică faptul că nava/ambarcatiunea de pescuit pentru care se solicită aceasta îndeplineste toate conditiile pentru practicarea pescuitului comercial la Marea Neagră.

Art. 4. - Licenta de pescuit este un document cu regim special, care se acordă fiecărei nave/ambarcatiuni de către autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit si acvacultură, la cererea armatorului, iar modelul si continutul acesteia sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 5. - Navele/ambarcatiunile pentru care se solicită licentă de pescuit trebuie să fie în evidenta fisierului navelor, caracteristicile acestora fiind înscrise în licenta de pescuit.

Art. 6. - Orice schimbare a caracteristicilor constructive, tehnice, a uneltelor si/sau a echipamentelor de pescuit ale navei/ambarcatiunii impune eliberarea unei noi licente de pescuit.

Art. 7. - Licenta de pescuit se eliberează pe o perioadă nedeterminată, atât timp cât aceste caracteristici nu se schimbă.

Art. 8. - Licenta de pescuit comercial la Marea Neagră se poate anula fără despăgubire dacă cel licentiat nu îndeplineste cel putin una dintre conditiile stabilite la eliberarea acesteia.

Art. 9. - Documentul care reglementează practicarea pescuitului este autorizatia de pescuit.

Art. 10. - Autorizatia de pescuit se eliberează pentru următoarele activităti practicate în apele teritoriale sau economice ale României:

a) pescuit comercial cu nave/ambarcatiuni de pescuit licentiate, conform anexei nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 350/2001 pentru aprobarea continutului si modelelor autorizatiilor de pescuit în scop comercial, recreativ/sportiv si stiintific, precum si a permiselor de pescuit individuale;

b) pescuit comercial cu unelte fixe, conform anexei nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 350/2001;

c) pescuit specializat de sturioni, conform anexei nr. 5 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 350/2001;

d) pescuit în scop stiintific, conform anexei nr. 4 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 350/2001;

e) pescuit în scop recreativ/sportiv, conform anexei nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 350/2001;

f) acvacultură marină conform anexei nr. 10 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 350/2001.

Art. 11. - Autorizatia de pescuit se eliberează anual de către autoritatea publică care administrează fondul piscicol la Marea Neagră si este documentul în care se înscriu date referitoare la uneltele de pescuit, cotele de pescuit pe specii, numărul de pescari, iar în cazul pescuitului cu unelte fixe, si locul de amplasare a acestora.

Art. 12. - Autorizatia de pescuit se atribuie persoanelor juridice si asociatiilor de pescari, luându-se în calcul capacitatea de pescuit de care dispun.

Art. 13. - Pescuitul practicat de nave sub pavilion străin în marea teritorială a României este interzis. Dincolo de limita mării teritoriale accesul acestor nave este permis în baza acordurilor bilaterale încheiate de statul român cu statul sub al cărui pavilion activează navele respective si în următoarele conditii:

- obtinerea licentei de pescuit;

- obtinerea autorizatiei de pescuit;.

- echipajul să fie format în proportie de 60% din personal cu cetătenie română- cheltuielile de întretinere, reparatii si aprovizionare curentă să fie în proportie de cel putin 60% efectuate într-un port românesc;

- captura realizată să poată fi descărcată într-un punct autorizat de debarcare sau în mare liberă sub supravegherea unei persoane autorizate.

Art. 14. - Armatorii români care închiriază nave străine pentru pescuitul comercial la Marea Neagră pot obtine licentă/autorizatie de pescuit în următoarele conditii:

- navele închiriate să fie înregistrate sub pavilion românesc;

- navele să fie incluse în fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit;

- echipajul să fie format din cetăteni români;

- cheltuielile de întretinere, reparatii si aprovizionare curentă să fie efectuate în totalitate într-un port românesc;

- captura realizată să poată fi descărcată într-un punct autorizat de debarcare sau în mare liberă sub supravegherea unei persoane autorizate.

Art. 15. - Modelul si continutul cererii pentru acordarea licentei/autorizatiei de pescuit comercial si activitatea de acvacultură sunt prezentate în anexa nr. 11 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 350/2001.

Art. 16. - Cererea si actele necesare obtinerii licentelor de pescuit, autorizatiilor anuale de pescuit si autorizatiilor pentru desfăsurarea activitătilor de acvacultură marină se depun la autoritatea publică care administrează fondul piscicol din Marea Neagră.

Art. 17. - Verificarea faptică a documentatiei depuse se va face, în termen de maximum 60 de zile de la data depunerii acesteia, de către reprezentantii împuterniciti de autoritatea publică care administrează fondul piscicol din Marea Neagră. Rezultatul va fi consemnat în procesul-verbal încheiat de acestia cu reprezentantul agentului economic în a cărui prezentă s-a făcut verificarea.

Art. 18. - În situatia în care se constată că datele înscrise în documentatie corespund cu realitatea, aceasta se mentionează în procesul-verbal în baza căruia se eliberează licenta/autorizatia de pescuit comercial/acvacultură.

Art. 19. - În situatia în care se constată că datele înscrise în documentatie nu corespund cu realitatea, în termen de 30 de zile agentul economic poate depune o nouă cerere însotită de documentatia necesară obtinerii licentei/autorizatiei de pescuit comercial/acvacultură.

Art. 20. - Eliberarea licentei/autorizatiei de pescuit  omercial/acvacultură agentilor economici care îndeplinesc conditiile de obtinere a acesteia se va face în termen de 72 de ore de la data depunerii documentului justificativ de plată a taxei de acordare a acesteia.

Art. 21. - În cazul în care se constată că agentul economic încalcă în mod repetat conditiile prevăzute în autorizatia de pescuit, aceasta poate fi anulată fără dreptul de a mai obtine o altă autorizatie în anul respectiv si nici recuperarea contravalorii autorizatiei de pescuit comercial.

Art. 22. - Autorizatia de pescuit în scop recreativ/sportiv se eliberează numai asociatiilor de pescari sportivi legal constituite, care vor elibera membrilor lor permise de pescuit în scop recreativ/sportiv, conform anexei nr. 8 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 350/2001.

 

CAPITOLUL III

Raportări asupra activitătii de pescuit

 

Art. 23. - Comandantul fiecărei nave de pescuit licentiate/autorizate sau ofiterul de cart trebuie să completeze jurnalul de pescuit conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 179/2001 privind înregistrarea si transmiterea datelor referitoare la activitatea de pescuit marin.

Art. 24. - La ambarcatiunile de pescuit care, prin specificul activitătii lor, nu au ofiter de cart jurnalul de pescuit se completează de conducătorul ambarcatiunii imediat după încheierea activitătii de descărcare, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 179/2001.

Art. 25. - Descărcarea pestelui se va face numai în punctele de descărcare/achizitie autorizate, proprii sau detinute de alti agenti economici autorizati, pe bază de contracte de prestări de servicii.

Art. 26. - Punctele de descărcare/achizitie vor fi autorizate în baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 42/1995 privind productia de produse alimentare destinate comercializării, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 27. - Cantitătile de peste descărcate la punctele de descărcare/achizitie autorizate vor fi înregistrate în jurnalul de pescuit si vor fi raportate lunar autoritătii publice care administrează fondul piscicol din Marea Neagră.

Art. 28. - Punctele de descărcare/achizitie autorizate vor raporta lunar autoritătii publice care răspunde de administrarea fondului piscicol din Marea Neagră situatia centralizată a cantitătilor de peste preluate.

Art. 29. - Raportarea capturilor transbordate se face în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 179/2001.

Art. 30. - Pentru fiecare navă/ambarcatiune se va completa fisa de semnalare a capturilor accidentale de mamifere marine (delfini, foci) în Marea Neagră, al cărei model este prezentat în anexa nr. 2. Fisele de semnalare vor fi depuse la autoritatea publică care răspunde de administrarea fondului piscicol din Marea Neagră, aceasta înaintându-le centralizat Institutului National de Cercetare- Dezvoltare “Grigore Antipa” - Constanta.

Art. 31. - Pescarii au obligatia să vândă pestele  agentilor economici si numai în punctele de descărcare/achizitie mentionate în autorizatia de pescuit comercial.

 

CAPITOLUL IV

Identificarea navelor/ambarcatiunilor

si a uneltelor de pescuit

 

Art. 32. - Toate navele si ambarcatiunile cu lungimi egale sau mai mari de 12 m vor trebui să fie înregistrate în Fisierul Navelor si Ambarcatiunilor de Pescuit.

Art. 33. - Marcajul navelor si ambarcatiunilor implicate în activităti de pescuit comercial se va face în conformitate cu reglementările specifice în vigoare.

Art. 34. - Fiecare unealtă de pescuit care pe timpul activitătii nu este fizic si continuu legată de vasul de pescuit va trebui să fie clar marcată cu marcajul din borduri al navei căreia îi apartine. În cazul uneltelor pasive de pescuit marcajul va fi fixat pe cel putin unul dintre elementele uneltei, astfel încât să poată fi observat deasupra apei.

 

CAPITOLUL V

Pescuitul specializat. Alocarea cotelor de pescuit

 

Art. 35. - Cotele de pescuit se determină anual pe baza rezultatelor cercetărilor stiintifice, prin calculul capturilor totale admisibile (TAC) pentru principalele specii supuse pescuitului.

Art. 36. - Cotele de pescuit pe specii se acordă agentilor economici care detin nave si ambarcatiuni de pescuit licentiate sau organizatiilor de producători si sunt înscrise în autorizatiile de pescuit.

Art. 37. - Orice activitate de pescuit comercial care conduce la o captură mai mare de 30% în unităti de masă sau număr de exemplare, din orice specie sau grup de specii, va fi considerată pescuit specializat si va fi supusă reglementărilor specifice acestui tip de pescuit.

Art. 38. - Alocarea anuală a cotelor de pescuit fiecărui agent economic se va face de către autoritatea publică care administrează fondul piscicol din Marea Neagră, în  functie de calculul capturilor totale admisibile si al capacitătilor de pescuit.

Art. 39. - Fiecare beneficiar al unei cote de pescuit va trebui să informeze autoritatea publică care administrează fondul piscicol din Marea Neagră în momentul în care a atins nivelul de 85% pentru fiecare dintre speciile alocate prin sistemul de cote.

 

CAPITOLUL VI

Responsabilitătile organizatiilor de producători

 

Art. 40. - Organizatiile de producători vor colabora cu autoritatea publică care administrează fondul piscicol din Marea Neagră în vederea:

- distributiei cotelor de pescuit între membrii lor;

- prezentării informatiilor detaliate asupra nivelului minim si maxim al capturilor ce pot fi realizate de către membrii lor, precum si a eventualelor schimbări care apar în capacitatea de pescuit a acestora;

- investigării eventualelor încălcări ale reglementărilor impuse pescuitului, înfăptuite de membrii lor si de ceilalti participanti la activitatea de pescuit comercial.

 

CAPITOLUL VII

Taxe pentru autorizatiile de pescuit

 

Art. 41. - Se vor supune licentierii navele/ambarcatiunile cu instalatiile aferente pentru pescuit, înscrise în Fisierul Navelor si Ambarcatiunilor de Pescuit.

Art. 42. - Taxele pentru obtinerea licentelor se vor calcula în functie de caracteristicile înscrise în Fisierul Navelor si Ambarcatiunilor de Pescuit.

Art. 43. - Taxele pentru obtinerea autorizatiilor de pescuit anuale se vor calcula în functie de cotele alocate pe specii, de maximum 5% din valoarea de livrare a pestelui din anul anterior.

Art. 44. - Pentru speciile care nu sunt înscrise în autorizatia de pescuit taxa se va calcula la sfârsitul sezonului de pescuit în functie de cantitătile pescuite.

Art. 45. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

ROMÂNIA

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

Directia pescuit, piscicultură, salmonicultură

 

LICENTĂ DE PESCUIT

Nr. .............. din .....................

 

I. Elemente de identificare

A. Nava/ambarcatiunea

Numărul intern din Fisier ...........

1. Numele navei/ambarcatiunii ............................................................................................................

2. Sub pavilion ....

3. Portul de înmatriculare ...................................................................................................................

4. Marcajul exterior .............................................................................................................................

5. Indicativul radio ...............................................................................................................................

B. Operator

1. Numele proprietarului/proprietarilor sau armatorului ..............................................................................................

3.         Adresa .............

2. Numele operatorului/operatorilor ......................................................................................................................................................

3          Adresa ...........

3. Numele reprezentantului (în cazul unei persoane juridice) si/sau numele presedintelui (în cazul unei asociatii profesionale ...........................................

II. Caracteristici tehnice si echipamente

1. Tipul navei/ambarcatiunii ................................................................................................................

2. Tipul uneltelor si/sau echipamentelor principale de pescuit:

a) ....................

b) ....................

c) ....................

d) ....................

3. Puterea motorului principal ............................................................................................................

4. Lungimea totală ..............................................................................................................................

3.         au: - Lungimea între perpendiculare ......................................................................................

3.         Alte norme .......................................................................................................................

5. Tonajul: - Conventia de la Oslo .................................................................................................

- Conventia de la Londra ...........................................................................................

- Alte norme .................................................................................................................

6. Segmentul de flotă căruia îi apartine nava/ambarcatiunea .........................................................

 

Director,

....................................................

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

FISA

de semnalare a capturilor accidentale

de mamifere marine (delfini, foci) în Marea Neagră

 

1. Data (zi/lună/an) ............................................................................................................................

2. Orele ..............

3. Pozitia (coordonate, izobata, distanta de la tărm, repere costiere) .............................................................................................................

Numele observatorului ..................................................................................................................

5. Specia/speciile identificată/identificate .....................................................................................................................................................................

6. Număr de exemplare ...............................................................................................................................................................................................

7. Descriere (semnalmente) .............................................................................................................................................................. .........................

8. Observatii (comportamentul, dacă au fost remarcate femele cu pui, caracterul cârdului - temporar, permanent, de hrănire, de reproducere, în pasaj, exemplare izolate, starea de sănătate, eventuale capturi etc.) .......................................................................................................................... .........................

3. ..................................................

 

Semnătura comandantului navei si stampila

...................................................................................