MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI
P A R T E A I
Anul XIII - Nr. 665 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE
ACTE Marti, 23
octombrie 2001
SUMAR
DECRETE
821. - Decret privind
acreditarea unui ambasador
822. - Decret privind
conferirea Ordinului national Steaua României în grad de Cavaler
823. - Decret privind
conferirea Ordinului national Steaua României în grad de Colan
824. - Decret privind
conferirea Ordinului national Pentru Merit în grad de Mare Ofiter
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 212 din
28 iunie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 40 lit. a), teza a doua, din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de
asigurãri sociale de stat si asistentã socialã, astfel cum
au fost preluate de art. 66 lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale
REPUBLICÃRI
Ordonanta Guvernului nr.
20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al
constructiilor existente
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
privind acreditarea unui ambassador
În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2)
si ale art. 99 din Constitutia României,
având în vedere propunerea Guvernului,
Presedintele României d
e c r e t e a z ã:
Articol unic. - Domnul Adrian Vierita se
acrediteazã în calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al
României în Republica Federalã Germania.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
În temeiul art. 99 alin. (2) din
Constitutia României, contrasemnãm
acest decret.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NÃSTASE
Bucuresti,
19 octombrie 2001.
Nr.
821.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
privind conferirea Ordinului national Steaua României
în grad de Cavaler
În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si
ale art. 99 din Constitutia României, precum si ale art. 4 alin. (1) si (3),
ale art. 6 lit. A pct. I si ale art. 11 alin. (1) pct. I din Legea nr. 29/2000
privind sistemul national de decoratii al României,
pentru contributia exemplarã la
promovarea si dezvoltarea teatrului românesc, în semn de recunoastere si
pretuire pentru întreaga sa carierã pusã în slujba culturii
românesti,
Presedintele României d
e c r e t e a z ã:
Articol unic. - Se conferã Ordinul
national Steaua României în grad de Cavaler domnului prof. univ.
dr. docent Ion Zamfirescu.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
În temeiul art. 99 alin. (2) din
Constitutia României, contrasemnãm
acest decret.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NÃSTASE
Bucuresti,
22 octombrie 2001.
Nr.
822.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
privind conferirea Ordinului national Steaua României
în grad de Colan
În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si
ale art. 99 din Constitutia României, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art.
6 lit. A pct. I si ale art. 11 alin. (1) pct. I din Legea nr. 29/2000 privind
sistemul national de decoratii al României,
pentru sporirea credibilitãtii si
influentei Organizatiei Natiunilor Unite în lume si pentru rolul cu totul
deosebit pe care l-a avut în mentinerea pãcii si securitãtii
internationale,
Presedintele României d
e c r e t e a z ã:
Articol unic. - Se conferã Ordinul
national Steaua României în grad de Colan Excelentei sale
domnului Kofi Annan, secretar general al Organizatiei Natiunilor Unite.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
În temeiul art. 99 alin. (2) din
acest decret.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NÃSTASE
Bucuresti,
22 octombrie 2001.
Nr.
823.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
privind conferirea Ordinului national Pentru Merit
în grad de Mare Ofiter
În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si
ale art. 99 din Constitutia României, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art.
6 lit. A pct. III si ale art. 11 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 29/2000 privind
sistemul national de decoratii al României,
pentru contributia sa în dezvoltarea
conlucrãrii dintre Organizatia Natiunilor Unite si România,
Presed intele
României d e c r e t e a z ã:
Articol unic. - Se conferã Ordinul
national Pentru Merit în grad de Mare Ofiter domnului Winston
Temple, rezident coordonator al Organizatiei Natiunilor Unite în România.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
În temeiul art. 99 alin. (2) din
Constitutia României, contrasemnãm
acest decret.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NÃSTASE
Bucuresti,
22 octombrie 2001.
Nr.
824.
CURTEA CONSTITUTIONALÃ
din 28 iunie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40
lit. a),
teza a doua, din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri
sociale de stat si asistentã socialã, astfel cum au fost preluate
de art. 66 lit. b) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri
sociale
Nicolae Popa - presedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokár Gábor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Serban Viorel Stãnoiu -
judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã solutionarea
exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 lit. a), teza a doua,
din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat si
asistentã socialã, astfel cum au fost preluate de art. 66 lit. b)
din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de
asigurãri sociale, exceptie ridicatã de Gabriel Dragos Visan în
Dosarul nr. 8.638/2000 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia comercialã
si de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa
pãrtilor, fatã de care procedura este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public
solicitã respingerea exceptiei ca fiind nefondatã, apreciind
cã dispozitiile legale criticate, care au fost preluate de Legea nr.
19/2000, sunt în concordantã cu prevederile constitutionale.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrãrile
dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 februarie 2001,
pronuntatã în Dosarul nr. 8.638/2000, Curtea de Apel Timisoara –
Sectia comercialã si de contencios administrativ a sesizat Curtea
Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 40 lit. a), teza a doua, din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de
asigurãri sociale de stat si asistentã socialã, exceptie
ridicatã de Gabriel Dragos Visan într-un proces de contencios
administrativ, în contradictoriu cu Ministerul Muncii si Solidaritãtii
Sociale si cu Directia generalã de muncã si solidaritate
socialã Drobeta-Turnu
Severin.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate se sustine cã “prevederile
art. 40 lit. a) din Legea nr. 3/1977, limitând beneficiul dreptului la pensie
de urmas a copiilor care îsi continuã studiile pânã la vârsta de
cel mult 26 de ani, îi lasã pe cei care nu îsi pot termina studiile
pânã la împlinirea acestei vârste fãrã nici o protectie
socialã, contravenind astfel dispozitiilor constitutionale ale art. 43,
referitoare la nivelul de trai si la dreptul la pensie, ale art. 45 alin. (1),
privind protectia copiilor si a tinerilor, precum si celor ale art. 20 alin.
(1) cu raportare la art. 2 alin. 1, art. 25 alin. 1 si la art. 26 alin. 1 din
Declaratia Universalã a Drepturilor Omului”.
Curtea de Apel Timisoara - Sectia
comercialã si de contencios administrativ, exprimându-si opinia,
apreciazã cã exceptia ridicatã nu este întemeiatã,
întrucât “Statul este suveran în a decide care sunt mãsurile de
protectie socialã care se impun a fi luate, evident cu respectarea strictã
a Legii fundamentale române, iar aprecierea cã pensia de urmas poate fi
acordatã cel mult pânã la vârsta de 26 de ani se bazeazã
pe faptul cã, în mod obisnuit, un tânãr îsi terminã
studiile pânã pânã la aceastã vârstã”.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost
comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si
Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sãu de vedere,
apreciazã cã exceptia ridicatã este nefondatã,
întrucât textul de lege criticat nu încalcã nici o dispozitie
constitutionalã. În acest sens se aratã cã potrivit art.
45 alin. (2) din Constitutie formele “de protectie socialã a copiilor
si a tinerilor se stabilesc prin lege”, deci leConstitutia a dat dreptul
legiuitorului de a stabili conditiile si limitele protectiei sociale a copiilor
si tinerilor, în acest sens prevederile art. 40 lit. a) din Legea nr. 3/1977
fiind constitutionale”. Se mai aratã cã reglementãrile
invocate din Declaratia Universalã a Drepturilor Omului lmau un caracter
de generalitate si nu sunt încãlcate de prevederile art. 40 din Legea
nr. 3/1977”.
Presedintii celor douã Camere ale
Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul
de vedere al Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmãtoarele:
Curtea Constitutionalã a fost legal
sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit.
c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din
Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 40 lit. a), teza a doua,
din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat si
asistentã socialã, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.
73/1991, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251
din 16 decembrie 1991. Aceste dispozitii au urmãtorul continut: “Copiii
au drept la pensie de urmas: a) pânã la vârsta de 16 ani sau,
dacã îsi continuã studiile, pânã la terminarea acestora,
fãrã a depãsi însã vârsta de 25 ani si, respectiv,
de 26 ani, în cazul acelora care urmeazã studii superioare cu o
duratã de scolarizare mai mare de 5 ani;”
Dispozitiile constitutionale invocate de
autorul exceptiei ca fiind încãlcate de textul de lege criticat sunt:
- Art. 43: “(1) Statul este obligat
sã ia mãsuri de dezvoltare economicã si de protectie
socialã, de naturã sã asigure cetãtenilor un nivel
de trai decent.
(2) Cetãtenii au dreptul la pensie,
la concediu de maternitate plãtit, la asistentã medicalã
în unitãtile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de
asistentã socialã prevãzute de lege.”;
- Art. 45 alin. (1): “Copiii si tinerii
se bucurã de un regim special de protectie si de asistentã în
realizarea drepturilor lor.”;
- Art. 20 alin. (1): “Dispozitiile
constitutionale privind drepturile si libertãtile cetãtenilor vor
fi interpretate si aplicate în concordantã cu Declaratia
Universalã a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la
care România este parte.”
Se invocã totodatã si
încãlcarea urmãtoarelor reglementãri din Declaratia
Universalã a Drepturilor Omului:
- Art. 2 pct. 1: “Fiecare se poate
prevala de toate drepturile si de toate libertãtile proclamate în
prezenta Declaratie, fãrã nici o deosebire, în special de
rasã, de culoare, de sex, de limbã, de religie, de opinie
politicã sau de orice altã opinie, de origine nationalã
sau socialã, de avere, de nastere sau decurgând din orice altã
situatie.”;
- Art. 25 pct. 1: “Orice
persoanã are dreptul la un nivel de viatã corespunzãtor
asigurãrii sãnãtãtii sale, bunãstãrii
proprii si a familiei, cuprinzând hrana, îmbrãcãmintea, locuinta,
îngrijirea medicalã, precum si serviciile sociale necesare, are dreptul
la asigurare în caz de somaj, de boalã, de invaliditate, vãduvie,
bãtrânete sau în alte cazuri de pierdere a mijloacelor de
subzistentã ca urmare a unor împrejurãri independente de vointa
sa.”;
- Art. 26 pct. 1: “Orice
persoanã are dreptul la educatie.
Educatia trebuie sã fie
gratuitã, cel putin în ce priveste învãtãmântul elementar
si de bazã. Învãtãmântul elementar este obligatoriu.
Învãtãmântul tehnic si profesional trebuie sã fie
accesibil tuturor, accesul la studii superioare trebuie sã fie deschis
tuturor pe baza deplinei egalitãti, în functie de merit.”
Examinând exceptia de
neconstitutionalitate, se constatã cã ulterior sesizãrii
Curtii Constitutionale, respectiv la data de 1 aprilie 2001, o datã cu
intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si
alte drepturi de asigurãri sociale (publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000), Legea nr. 3/1977 a
fost expres si în întregime abrogatã, deci si textul de lege criticat.
Reglementãrile art. 40 lit. a), teza a doua, din Legea nr. 3/1977 au
fost preluate de Legea nr. 19/2000 în art. 66 lit. b), având urmãtorul
continut:
“Copiii au dreptul la pensie de urmas: […]
b) dacã îsi continua studiile într-o formã de
învãtãmânt organizatã potrivit legii, pânã la
terminarea acestora, fãrã a depãsi vârsta de 26 de ani.”
Întrucât dispozitia legalã
criticatã de autorul exceptiei, desi abrogatã, a fost
preluatã în esentã de noua reglementare legalã a dreptului
la pensia de urmas, rãmânând determinantã în solutionarea litigiului
în cadrul cãruia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
Constitutionalã urmeazã sã se pronunte asupra
constitutionalitãtii dispozitiilor art. 40 lit. a), teza a doua, din
Legea nr. 3/1977, astfel cum au fost preluate de art. 66 lit. b) din Legea nr.
19/2000.
Curtea constatã cã
prevederile legale criticate nu încalcã nici o normã
constitutionalã. Astfel, potrivit prevederilor art. 43 alin. (2) si ale
art. 45 alin. (2) din Constitutie, “dreptul la pensie” (inclusiv la pensia de
urmas a copiilor), dreptul la “alte forme de asistentã socialã”,
precum si dreptul la “alte forme de protectie socialã a copiilor si
tinerilor” sunt prevãzute sau se stabilesc prin lege. Este firesc si
necesar ca pentru acordarea pensiei de urmas copiilor (cu exceptia celor
invalizi) sã se stabileascã o limitã de vârstã
chiar si în situatia în care îsi continuã studiile. Vârsta de 26 de ani
reprezintã o limitã rezonabilã pânã la care un
tânãr poate sã îsi termine atât studiile liceale, cât si pe cele
superioare.
Referirea în motivarea exceptiei la
prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului nu are nici o
relevantã, întrucât aceste reglementãri internationale nu
vizeazã în mod concret dreptul la pensie de urmas.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13
alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 lit. a), teza a doua, din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat si asistentã socialã, astfel cum au fost preluate de art. 66 lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, exceptie ridicatã de Gabriel Dragos Visan în Dosarul nr. 8.638/2000 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia comercialã si de contencios administrativ.
Definitivã si obligatorie.
Pronuntatã în sedinta
publicã din data de 28 iunie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
REPUBLICÃRI
privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al
constructiilor existente*)
*)
Republicatã în temeiul art. IV din Legea nr. 460/2001 pentru modificarea
si completarea Ordonantei Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru
reducerea riscului seismic al constructiilor existente, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 31 iulie 2001, dându-se
textelor o nouã numerotare.
Ordonanta
Guvernului nr. 20/1994 a mai fost republicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 150 din 15 aprilie 1998 si ulterior modificatã
prin Ordonanta Guvernului nr. 12/1999, publicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 36 din 29 ianuarie 1999 (aprobatã si
modificatã prin Legea nr. 12/2000, publicatã în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 101 din 8 martie 2000) si prin Legea nr. 460/2001.
Art. 1. - Reducerea riscului seismic al
constructiilor constituie o actiune complexã, de interes national, în
contextul atenuãrii efectelor unui potential dezastru provocat de
cutremure si cuprinde mãsuri de interventie la constructiile existente
care prezintã niveluri insuficiente de protectie la actiuni seismice,
degradãri sau avarieri în urma unor actiuni seismice.
Art. 2. - (1) Proprietarii constructiilor,
persoane fizice sau juridice, si asociatiile de proprietari, precum si
persoanele juridice care au în administrare constructii vor actiona pentru:
a) identificarea constructiilor din
proprietate sau din administrare, descrise la art. 1;
b) expertizarea tehnicã a
constructiilor de cãtre experti tehnici atestati, în conformitate cu
reglementãrile tehnice;
c) aprobarea deciziei de interventie si
continuarea actiunilor definite la alin. (2), în functie de concluziile
fundamentate din raportul de expertizã tehnicã.
(2) Pentru constructiile expertizate
tehnic si încadrate prin raportul de expertizã tehnicã în clasa I
de risc seismic, proprietarii constructiilor, persoane fizice sau juridice, si
asociatiile de proprietari, precum si persoanele juridice care au în
administrare constructii sunt obligate sã procedeze la:
a) proiectarea lucrãrilor de
interventie de cãtre persoane fizice sau juridice autorizate si
verificarea proiectelor de cãtre verificatori tehnici atestati;
b) executia lucrãrilor de
interventie de cãtre persoane juridice autorizate care au responsabili
tehnici cu executia, atestati, inclusiv urmãrirea, verificarea si
receptia executiei lucrãrilor de interventie prin diriginti de santier
autorizati.
Art. 3. - Mãsurile de interventie
pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente se stabilesc prin
reglementãri tehnice si se vor realiza cu respectarea cerintelor de
calitate si a celorlalte obligatii impuse prin Legea nr. 10/1995 privind
calitatea în constructii, publicatã.în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 12 din 24 ianuarie 1995, precum si a conditiilor tehnice
prevãzute de Normativul de proiectare antiseismicã.
Art. 4. - (1) Coordonarea din punct de vedere
tehnic a activitãtii în domeniul reducerii riscului seismic al
constructiilor existente se realizeazã de cãtre Ministerul
Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei prin:
a) organizarea elaborãrii, avizarea
si aprobarea reglementãrilor tehnice în domeniul protectiei
antiseismice;
b) avizarea din punct de vedere tehnic a
solutiilor de interventie pentru constructiile de importantã
vitalã pentru societate, a cãror functionalitate, în timpul
cutremurului si imediat dupã cutremur, trebuie sã fie asiguratã
integral. În acest scop, în cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor
si Locuintei se organizeazã Comisia tehnicã pentru reducerea
riscului seismic al constructiilor, formatã din personalitãti în
domeniu.
(2) Comisiile judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, de apãrare împotriva dezastrelor vor actiona, în
aria lor de autoritate, pentru:
a) elaborarea programelor si monitorizarea
actiunilor de interventie pentru reducerea riscului seismic al constructiilor;
b) educarea antiseismicã a
populatiei.
(3) Consiliile judetene, respectiv
Consiliul General al Municipiului Bucuresti, si consiliile municipiilor,
oraselor si comunelor vor actiona, în aria lor de autoritate, pentru:
a) stabilirea si aplicarea restrictiilor
din punct de vedere al riscului seismic datoritã conditiilor locale de
amplasament impuse prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului
aprobate potrivit prevederilor legale;
b) identificarea si inventarierea
constructiilor cu destinatia de locuintã, descrise la art. 1,
proprietate privatã a persoanelor fizice ori aflate în proprietatea sau
în administrarea unitãtilor administrativ-teritoriale, a institutiilor
publice si a agentilor economici, si monitorizarea actiunilor de interventie
privind reducerea riscului seismic al acestora, cuprinzând expertizarea
tehnicã, proiectarea si executia lucrãrilor de interventie;
c) fundamentarea, verificarea si avizarea
documentatiilor privind actiunile de interventie finantate de la bugetul de
stat sau de la bugetele locale, dupã caz.
Consiliile municipiilor, oraselor si
comunelor vor asigura locuintele de necesitate, pentru cazarea temporarã
a persoanelor si a familiilor, pe perioada executãrii interventiilor
care nu se pot efectua în clãdiri ocupate.
Consiliile judetene, respectiv
Consiliul General al Municipiului Bucuresti, pentru constructiile cu destinatia
de locuintã, expertizate tehnic si încadrate prin raportul de
expertizã tehnicã în clasa I de risc seismic, vor notifica în
scris proprietarilor, persoane fizice sau juridice, si asociatiilor de
proprietari, precum si persoanelor juridice care au în administrare aceste
constructii, obligatiile ce le
revin,
potrivit prevederilor legale, pentru reducerea riscului seismic al
constructiilor, precum si faptul cã îsi asumã riscul si
rãspunderea pentru efectele potentiale ale seismelor, în situatia în
care nu se conformeazã obligatiilor legale.
(4) Inspectoratul de Stat în Constructii -
ISC din subordinea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si
Locuintei, prin inspectoratele teritoriale în constructii din subordinea
acestuia, vor aviza din punct de vedere tehnic listele cuprinzând
prioritãtile, pe categorii de constructii, privind expertizarea
tehnicã, proiectarea si executia lucrãrilor de interventie
finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, dupã caz,
pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente.
(5) Consiliile municipiilor, oraselor si
comunelor, în vederea prevenirii unui potential dezastru provocat de cutremure,
pot solicita instantei de judecatã sã oblige proprietarii
constructiilor cu destinatia de locuintã, încadrate în clasa I de risc
seismic, sã ia mãsurile de interventie stabilite prin raportul de
expertizã tehnicã. Actiunea se adreseazã
judecãtoriei în raza cãreia este situatã constructia.
Actiunea este scutitã de
taxã de timbru.
Art. 5. - (1) Fondurile necesare pentru
finantarea cheltuielilor privind expertizarea tehnicã, proiectarea si
executia lucrãrilor de consolidare la constructiile existente se vor
asigura dupã cum urmeazã:
a) la constructiile existente, aflate în
proprietatea sau în administrarea institutiilor publice:
i(i) din bugetul de stat sau din bugetele
locale, pe baza programelor de investitii ale ordonatorilor principali de
credite, fonduri ce se cuprind la pozitia globalã “Alte cheltuieli de
investitii”;
(ii) din veniturile proprii ale
institutiilor publice finantate din venituri extrabugetare;
b) la constructiile existente, aflate în
proprietatea sau în administrarea agentilor economici, din fondurile proprii
ale agentilor economici.
(2) Pentru locuintele proprietate
privatã a persoanelor fizice fondurile necesare privind finantarea
cheltuielilor pentru expertizarea tehnicã, proiectarea si executia
lucrãrilor de consolidare se vor asigura astfel:
a) din transferuri de la bugetul de stat,
în limita fondurilor aprobate anual cu aceastã destinatie în bugetul
Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei, pentru
expertizarea tehnicã;
b) din sursele proprii ale proprietarilor,
din despãgubiri acordate de societãtile de asigurare si/sau din
credite, pentru proiectarea si executia lucrãrilor de consolidare.
Art. 6. - (1) Clãdirile de locuit
multietajate, încadrate prin raport de expertizã tehnicã în clasa
I de risc seismic si care prezintã pericol public, se includ în programe
anuale de actiuni privind proiectarea si executia lucrãrilor de
consolidare pentru reducerea riscului seismic, denumite în continuare programe
anuale.
(2) Programele anuale se elaboreazã
de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei
împreunã cu Ministerul Administratiei Publice, în baza
prioritãtilor stabi- lite pe criterii tehnice de Consiliul General al
Municipiului Bucuresti si de consiliile judetene si avizate de Comisia tehnicã
pentru reducerea riscului seismic al constructiilor, si se aprobã prin
hotãrâre a Guvernului, în limita prevederilor bugetare anuale aprobate
cu aceastã destinatie.
(3) Consiliul General al Municipiului
Bucuresti si consiliile judetene, împreunã cu consiliile municipiilor si
oraselor care beneficiazã de sume alocate din transferuri de la bugetul
de stat pentru finantarea programelor anuale, sunt obligate sã
punã la dispozitie Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor
si Locuintei toate documentele justificative solicitate, rãspunzând pentru
necesitatea si oportunitatea sumelor solicitate, precum si pentru realitatea,
exactitatea si legalitatea sumelor cheltuite în scopul pentru care au fost
alocate.
Art. 7. - (1) Fondurile necesare pentru
finantarea cheltuielilor privind proiectarea si executia lucrãrilor de
consolidare la clãdirile incluse în programele anuale se vor asigura
astfel:
a) din transferuri de la bugetul de stat,
în limita fondurilor aprobate anual cu aceastã destinatie în bugetul
Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei, pentru
locuintele proprietate privatã a persoanelor fizice, prin exceptie de la
prevederile art. 5 alin. (2) lit. b);
b) din bugetele locale, pentru locuintele
si spatiile cu altã destinatie decât cea de locuintã, aflate în
proprietatea sau în administrarea unitãtilor administrativ-teritoriale;
c) din bugetul de stat, din bugetele
locale sau din venituri extrabugetare, dupã caz, în limita fondurilor
stabilite anual cu aceastã destinatie pentru locuintele si spatiile cu
altã destinatie decât cea de locuintã, existente în proprietatea
sau în administrarea celorlalte institutii publice, în functie de subordonarea
institutiilor respective;
d) din fondurile proprii ale agentilor
economici, pentru locuintele si spatiile cu altã destinatie decât cea de
locuintã, aflate în proprietatea sau în administrarea acestora.
(2) Institutiile publice si agentii
economici care detin locuinte sau spatii cu altã destinatie decât cea de
locuintã în clãdirile incluse în programele anuale sunt obligati
sã asigure finantarea proiectãrii si executiei lucrãrilor
de consolidare, proportional cu cota-parte indivizã pe care o detin din
proprietatea comunã.
Art. 8. - (1) Proprietarii locuintelor,
persoane fizice, din clãdirile incluse în programele anuale vor actiona
potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) si vor beneficia de finantare din
transferuri de la bugetul de stat pentru proiectarea si executia
lucrãrilor de consolidare, în urmãtoarele conditii:
a) existenta hotãrârii asociatiei
de proprietari, adoptatã în conditiile legii, privind executia
lucrãrilor de consolidare, precum si a documentelor, acordurilor si
avizelor prevãzute în Legea nr. 50/1991, republicatã, cu
modificãrile ulterioare, privind autorizarea executãrii
lucrãrilor de constructii;
b) instituirea ipotecii legale a statului
asupra locuintei;
c) restituirea, la terminarea
lucrãrilor de consolidare, a sumelor alocate din transferuri de la
bugetul de stat pentru executia lucrãrilor de consolidare, în rate
lunare egale fãrã dobândã, cu o duratã de rambursare
de pânã la 25 de ani de la data receptiei terminãrii
lucrãrilor de consolidare; în cazul întârzierii la platã a
ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculeazã majorãri de
întârziere la ratele scadente, aplicându-se cota de majorare, stabilitã
în conditiile legii, pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare.
(2) Radierea ipotecii se face numai cu
dovada privind achitarea integralã a cheltuielilor efectuate din
transferuri de la bugetul de stat pentru executia lucrãrilor de
consolidare.
(3) Instituirea si radierea ipotecii sunt
scutite de plata taxei de timbru.
Art. 9. - Proprietarii locuintelor,
persoane fizice, care realizeazã venituri medii nete lunare pe membru de
familie sub câstigul salarial mediu net lunar pe economie, pe perioadele în
care realizeazã aceste venituri sunt scutiti de la plata ratelor lunare,
prin exceptie de la prevederile art. 8 alin. (1) lit. c); obligatia de a
restitui sumele alocate din transferuri de la bugetul de stat pentru executia
lucrãrilor de consolidare se diminueazã cu sumele aferente
perioadelor de scutire la platã a ratelor lunare.
Art. 10. - (1) Pentru clãdirile
incluse în programele anuale primarii municipiilor si oraselor, respectiv
primarul general al municipiului Bucuresti, vor lua mãsurile necesare
pentru:
a) contractarea proiectãrii
lucrãrilor de consolidare si aprobarea studiilor de fezabilitate;
b) contractarea executiei
lucrãrilor de consolidare;
c) instituirea ipotecii legale a statului
asupra locuintelor proprietate privatã a persoanelor fizice, la care
urmeazã sã se execute lucrãri de consolidare finantate din
transferuri de la bugetul de stat;
d) asigurarea dirigintilor de santier
autorizati;
e) verificarea si decontarea documentatiei
de proiectare, precum si a situatiilor de lucrãri real executate pentru
consolidarea sistemului structural în ansamblu sau a elementelor structurale
si, dupã caz, introducerea unor elemente structurale suplimentare si/sau
repararea elementelor nestructurale ale constructiei existente, inclusiv
desfacerea si refacerea instalatiilor, echipamentelor si finisajelor din zona
de interventie;
f) organizarea receptiei la terminarea
lucrãrilor de consolidare;
g) stabilirea situatiei valorice a
decontãrilor pe categorii de lucrãri real executate si
repartizarea pe fiecare proprietar a cheltuielilor efectuate pentru executia
lucrãrilor de consolidare, proportional cu cota-parte de proprietate
indivizã din proprietatea comunã care revine fiecãrui proprietar;
h) încheierea contractelor pentru
restituirea sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat privind
executia lucrãrilor de consolidare, evidenta, calcularea si încasarea
ratelor lunare si urmãrirea, potrivit legii, a debitorilor restanti.
(2) Contractul prevãzut la alin.
(1) lit. h) are valoare de înscris autentic si constituie titlu executoriu.
Art. 11. - (1) Înstrãinarea, în
decurs de 25 de ani de la receptia terminãrii lucrãrilor de
consolidare, a locuintelor proprietate privatã a persoanelor fizice din
clãdirile incluse în programele anuale si la care s-au executat
lucrãri de consolidare finantate prin transferuri de la bugetul de stat
este
conditionatã de rambursarea integralã a ratelor neachitate,
conform evidentei consiliului local, actualizate la data
înstrãinãrii.
(2) Actualizarea se efectueazã în
functie de indicele preturilor de consum total al populatiei, publicat lunar de
Institutul National de Statisticã în Buletinul statistic de preturi,
pentru intervalul cuprins între luna de referintã a receptiei la
terminarea lucrãrilor de consolidare si luna actualizãrii ratelor
neachitate.
Art. 12. - Sumele încasate din ratele
lunare, precum si cele aferente ratelor rãmase de achitat si actualizate
la data înstrãinãrii se vireazã în contul de venituri cu
destinatie specialã al unitãtii administrativ-teritoriale,
deschis la trezoreria statului, pentru finantarea în continuare a actiunilor
privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente cu destinatia de
locuintã.
Art. 13. - Actele juridice de
înstrãinare încheiate cu încãlcarea prevederilor art. 11 sunt
lovite de nulitate absolutã, buna-credintã neputând fi
invocatã în astfel de cazuri.
Art. 14. - Apartamentele proprietate
privatã a persoanelor fizice din imobilele cu destinatia de locuinte
încadrate în clasa I de risc seismic prin raport de expertizã
tehnicã, dobândite în conditiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 112/1995
pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de
locuinte, trecute în proprietatea statului, incluse în programele anuale si la
care se finanteazã, din transferuri de la bugetul de stat, proiectarea
si executia lucrãrilor de consolidare, se vor ipoteca o datã cu
dobândirea dreptului de proprietate, prin exceptie de la prevederile art. 8
alin. (1) lit. b).
Art. 15. - Proprietarii, persoane fizice,
beneficiazã, prin exceptarea de la prevederile legale, de scutirea de
taxã privind eliberarea autorizatiei de construire pentru executia
lucrãrilor de consolidare a constructiilor cu destinatia de
locuintã din proprietate.
Art. 16. - (1) Transferurile de la bugetul
de stat pentru finantarea cheltuielilor prevãzute la art. 5 alin. (2)
lit. a) si la art. 7 alin. (1) lit. a) se fundamenteazã distinct de
cãtre consiliile locale cu ocazia elaborãrii bugetului de stat si
se transmit consiliului judetean, respectiv Consiliului General al Municipiului
Bucuresti.
(2) Consiliile judetene si Consiliul
General al Municipiului Bucuresti analizeazã, verificã si
centralizeazã situatiile primite, stabilesc prioritãtile la nivel
de judet, respectiv municipiul Bucuresti, si transmit Ministerului
Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei valoarea cheltuielilor
necesare.
(3) În executia bugetului de stat
transferurile se repartizeazã de cãtre Ministerul
Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei consiliilor judetene si
Consiliului General al Municipiului Bucuresti si se acordã consiliilor
locale beneficiare, potrivit normelor metodologice.
(4) Consiliile judetene, respectiv
Consiliul General al Municipiului Bucuresti, si consiliile municipiilor,
oraselor si comunelor rãspund, potrivit legii, de utilizarea creditelor
bugetare si de folosirea cu eficientã a sumelor primite ca transferuri
de la bugetul de stat.
Art. 17. - Contractarea
expertizãrii tehnice, proiectãrii si executiei lucrãrilor
de consolidare finantate din fonduri publice se face cu respectarea
prevederilor legale în vigoare privind achizitiile publice.
Art. 18. - În termen de 30 de zile de la
data aprobãrii prezentei ordonante, Ministerul Lucrãrilor
Publice, Transporturilor si Locuintei si Ministerul Finantelor Publice vor
elabora norme metodologice de aplicare a prezentei ordonante.
Art. 19. - La data intrãrii în
vigoare a prezentei ordonante se abrogã prevederile Hotãrârii
Guvernului nr. 709/1991, precum si orice alte dispozitii contrare.
Art. 20. - Obligatiile si
rãspunderile proprietarilor constructiilor, persoane fizice sau
juridice, si asociatiilor de proprietari, precum si ale persoanelor juridice
care au în administrare constructii, se completeazã cu dispozitiile
legislatiei civile.
Art. 21. - Nerespectarea dispozitiilor
prezentei ordonante atrage, în conditiile legii, rãspunderea
materialã, civilã, administrativã sau penalã,
dupã caz.
Art. III. - În termen de 30 de zile de la
data intrãrii în vigoare a prezentei legi Ministerul Lucrãrilor
Publice, Transporturilor si Locuintei si Ministerul Administratiei Publice, cu
avizul Ministerului Finantelor Publice, vor actualiza normele metodologice
aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 844/1999, publicate în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 516 bis din 25 octombrie 1999, pe care le vor
înainta spre adoptare Guvernului.”
NOTÃ:
Potrivit
prevederilor art. II si III din Legea nr. 460/2001:
“Art.
II. - Proprietarii locuintelor, persoane fizice, din clãdirile de locuit
încadrate prin raportul de expertizã tehnicã în clasa I de risc
seismic, care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi,
beneficiazã de proiecte de consolidare finantate din transferuri de la
bugetul de stat, finalizate sau contractate si aflate în curs de elaborare, vor
continua executia lucrãrilor de consolidare în conditiile prezentei
legi.