MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 666       LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Marti, 23 octombrie 2001

 

SUMAR

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE

A ASIGURÃRILOR

 

5. - Ordin pentru punerea în aplicare a Normelor nr. 5/2001 privind metodologia de calcul si de evidentã a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurãri generale

 

6. - Ordin pentru punerea în aplicare a Normelor nr. 6/2001 privind categoriile de active admise sã reprezinte rezervele tehnice ale asigurãtorului care practicã asigurãri generale, regulile de dispersare a plasamentelor, precum si coeficientul de lichiditate

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURÃRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURÃRILOR

 

ORDIN

pentru punerea în aplicare a Normelor nr. 5/2001 privind metodologia de calcul

si de evidentã a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurãri generale

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (27), ale art. 21 alin. (4) si ale art. 47 pct. 1 lit. g) din Legea nr. 32/2000 privind societãtile de asigurare si supravegherea asigurãrilor,

potrivit Hotãrârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor din data de 9 octombrie 2001, prin care s-au adoptat Normele nr. 5/2001,

emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se pun în aplicare Normele nr. 5/2001 privind metodologia de calcul si de evidentã a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurãri generale.

Art. 2. - Secretariatul general al Comisiei de Supravegere a Asigurãrilor va asigura aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor,

Nicolae Eugen Crisan

 

Bucuresti, 10 octombrie 2001.

Nr. 5.

 

NORMELE Nr. 5/2001

privind metodologia de calcul si de evidentã a rezervelor tehnice minimale

pentru activitatea de asigurãri generale

 

Art. 1. - (1) În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 32/2000, pentru activitatea de asigurãri generale asigurãtorii au obligatia sã constituie si sã mentinã urmãtoarele rezerve tehnice:

a) rezerva de prime;

b) rezerva de daune;

c) rezerva de daune neavizate;

d) rezerva de catastrofã;

e) rezerva pentru riscuri neexpirate;

f) rezerva de egalizare.

(2) Mãrimea ficãrui tip de rezerve tehnice constituite si mentinute de cãtre asigurãtori pentru activitatea de asigurãri generale nu poate fi mai micã decât mãrimea obtinutã prin calculul acestor rezerve, potrivit metodologiei stabilite prin prezentele norme.

(3) În calculul rezervelor prevãzute la alin. (1) lit. b) se includ sumele estimate pentru daune si costurile de lichidare aferente serviciilor prestate în acest scop de cãtre terte persoane, cum ar fi: cheltuielile cu expertizele tehnice, cheltuielile de judecatã si altele de acest tip, dupã deducerea pãrtii ce urmeazã sã fie recuperatã de la reasigurãtor.

(4) Rezervele tehnice vor fi evidentiate contabil, distinct, potrivit tipurilor de rezerve prevãzute la alin. (1).

(5) Valoarea rezervelor tehnice trebuie sã permitã asigurãtorului în orice moment sã îsi onoreze angajamentele ce rezultã din contractele de asigurare.

(6) În cazul anulãrii, rezilierii, denuntãrii sau încetãrii valabilitãtii unui contract de asigurare asigurãtorul va efectua si operatiunile contabile de eliberare a rezervelor tehnice aferente contractelor respective.

Art. 2. - (1) Rezerva de prime se calculeazã lunar, prin însumarea cotelor-pãrti din primele nete subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferenta dintre volumul primelor nete subscrise si aceastã rezervã sã reflecte primele nete alocate pãrtii

din riscurile expirate la data calculãrii. Aceastã rezervã se calculeazã separat pentru fiecare contract, iar suma rezultatelor astfel obtinute reprezintã rezerva de prime totalã.

(2) Determinarea mãrimii rezervei de prime (RP) se face utilizându-se relatia:

 

RP = (x : P p ) x P sn ,

în care:

x - numãrul de zile corespunzãtor perioadei neexpirate P p - perioada contractului, exprimatã în numãr de zile;

P sn - primele nete subscrise pentru contractul respectiv.

(3) Totusi rezerva de prime poate fi calculatã, cu avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor, si pe baza metodelor statistice si, în special, a metodelor proportionale sau forfetare, atunci când va rezulta aproximativ aceeasi valoare ca si în cazul calculelor individuale.

(4) Pânã la intrarea în vigoare a reglementãrilor contabile specifice activitãtii de asigurare, la determinarea rezervei de prime se vor lua în considerare primele efectiv încasate.

Art. 3. - (1) Rezerva de daune se creeazã si se actualizeazã lunar, în baza estimãrilor pentru avizãrile de daune primite de asigurãtor, astfel încât fondul creat sã fie suficient pentru acoperirea plãtii acestor daune.

(2) Rezerva de daune se constituie pentru daunele raportate si în curs de lichidare si se calculeazã pentru fiecare contract de asigurare la care s-a notificat producerea evenimentului asigurat, pornindu-se de la cheltuielile previzibile care vor fi efectuate în viitor pentru lichidarea acestor daune.

(3) În vederea calculãrii acestei rezerve asigurãtorii au obligatia de a întocmi o evidentã a daunelor raportate.

(4) Elementele care se iau în considerare în calculul rezervei de daune sunt:

- cheltuielile cu constatarea si evaluarea pagubei, aferente serviciilor prestate de terte persoane;

- valoarea estimatã a despãgubirii cuvenite pentru dauna avizatã;

- costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terte persoane;

- valoarea recuperãrilor si a regreselor.

(5) În cazul pretentiilor de despãgubiri care fac obiectul unei actiuni în instantã rezerva de daune se va constitui si se va mentine la nivelul pretentiilor solicitate în instantã.

(6) În cazul daunelor refuzate la platã de asigurãtori, dacã acestea fac sau devin obiectul unei actiuni în instantã, rezerva de daune se va constitui si se va mentine, pânã la pronuntarea hotãrârii definitive si irevocabile, la nivelul pretentiilor solicitate de asigurat în instantã, completându-se cu valoarea estimatã a cheltuielilor totale de judecatã dupã ce hotãrârea instantei de judecatã devine definitivã si irevocabilã.

(7) Rezerva de daune care trebuie constituitã va fi obtinutã prin însumarea valorilor calculate pentru fiecare contract.

(8) Asigurãtorii au obligatia întocmirii si mentinerii unei evidente distincte a daunelor avizate, care sã permitã Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor sã controleze în orice moment cuantumul si modalitatea de constituire a rezervei de daune.

Art. 4. - (1) Rezerva de daune neavizate se creeazã si se ajusteazã cel putin la încheierea exercitiului financiar, dacã reglementãrile asigurãtorului nu prevãd altfel, în baza estimãrilor acestuia, a datelor statistice sau a calculelor actuariale pentru daunele întâmplate, dar neavizate.

(2) Pentru calcularea rezervei de daune neavizate asigurãtorii pot utiliza orice metodã statisticã ce va avea la bazã fie date din evidentele proprii, fie date statistice publicate de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor.

Art. 5. - (1) Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculeazã pe baza estimãrii daunelor ce vor apãrea dupã închiderea exercitiului financiar, în cazul în care se constatã cã daunele estimate în viitor depãsesc rezervele de prime constituite pentru un anumit tip de contract de asigurare si, drept urmare, în perioadele viitoare rezerva de primã calculatã în conformitate cu art. 2 alin. (2) nu va fi suficientã pentru acoperirea daunelor ce vor apãrea în perioadele urmãtoare.

(2) Determinarea mãrimii rezervei pentru riscuri neexpirate (Rrn ) se face utilizându-se relatia:

 

R rn = D est - R p ,

în care:

D est - daunele estimate cã vor apãrea în perioadele viitoare;

R p - rezerva de prime.

Art. 6. - (1) Rezerva de egalizare se creeazã în anii cu rezultate tehnice favorabile pentru constituirea surselor de acoperire a daunelor în anii în care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile.

(2) Rezerva de egalizare are ca scop dispersia în urmãtorii ani a rezultatelor favorabile obtinute în anul financiar curent.

(3) Rezerva de egalizare se va calcula numai în conditiile în care rata daunei, aferentã tuturor claselor de asigurãri practicate, se situeazã sub 50%. Rata daunei se va calcula conform urmãtorului raport:

 

RD = (DP nr + ΔRND)/(PNS – Δ RP)

în care:

RD - rata daunei;

DP nr - daune plãtite nete de reasigurare;

ΔRND - variatia rezervei nete de daune;

PNS - prime nete subscrise;

ΔRP - variatia rezervei de prime.

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURÃRILOR

 

ORDIN

pentru punerea în aplicare a Normelor nr. 6/2001 privind categoriile de active admise

sã reprezinte rezervele tehnice ale asigurãtorului care practicã asigurãri generale,

regulile de dispersare a plasamentelor, precum si coeficientul de lichiditate

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (27), ale art. 22 si ale art. 47 pct. 1 lit. f) din Legea nr. 32/2000 privind societãtile de asigurare si supravegherea asigurãrilor,

potrivit Hotãrârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor din data de 9 octombrie 2001, prin care s-au adoptat Normele nr. 6/2001,

emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Începând cu data de 1 ianuarie 2002 se pun în aplicare Normele nr. 6/2001 privind categoriile de active admise sã reprezinte rezervele tehnice ale asigurãtorului care practicã asigurãri generale, regulile de dispersare a plasamentelor, precum si coeficientul de lichiditate.

Art. 2. - Secretariatul general al Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor va asigura aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor,

Nicolae Eugen Crisan

 

Bucuresti, 10 octombrie 2001.

Nr. 6.

 

NORMELE Nr. 6/2001

privind categoriile de active admise sã reprezinte rezervele tehnice ale asigurãtorului care practicã asigurãri generale, regulile de dispersare a plasamentelor, precum si coeficientul de lichiditate

 

A. Evaluarea activelor admise sã reprezinte rezervele tehnice

Art. 1. - Categoriile de active admise sã reprezinte rezervele tehnice ale asigurãtorului sunt:

1. titluri de stat si titluri emise de autoritãtile administratiei publice locale;

2. terenuri si constructii;

3. conturi curente la bãnci si depozite bancare;

4. fonduri de investitii si valori mobiliare (actiuni, obligatiuni si alte titluri de participare);

5. alte active.

Art. 2. - Evaluarea activelor admise sã reprezinte rezervele tehnice se va realiza cu respectarea urmãtoarelor conditii si criterii:

1. a) Titlurile de stat si titlurile emise de autoritãtile administratiei publice locale se evalueazã la valoarea nominalã, la care se adaugã dobânda calculatã pentru perioada scursã de la data emiterii titlurilor pânã la data evaluãrii.

b) Valoarea acceptatã a activelor din aceastã categorie este de 100% din valoarea acestora.

2. a) Terenurile si constructiile sunt acceptate la valoarea actualã.

b) Valoarea actualã este consideratã valoarea rezultatã în urma unei evaluãri efectuate de un evaluator persoanã juridicã autorizatã, agreat în prealabil de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, potrivit metodelor de evaluare, separat pentru fiecare teren si constructie. Se va accepta valoarea cea mai micã obtinutã prin cel putin douã dintre cele trei metode de evaluare (cost, randament,  comparatie de piatã).

c) Constructiile aflate în situatiile de mai sus vor fi asigurate împotriva tuturor riscurilor la care sunt expuse cel putin la nivelul valorii actuale, determinatã conform prevederilor pct. 1 lit. b), pe baza unei asigurãri distincte încheiate cu un alt asigurãtor sau autoasigurate, cu conditia cedãrii riscului în reasigurare în proportie de cel putin 70%, unor societãti de reasigurare de prim-rang.

3. a) Depozitele bancare în lei se evalueazã pe baza valorii nominale, care reprezintã valoarea depozitului fãrã dobânda aferentã.

b) Disponibilitãtile în devize, constituite ca depozit la termen conform contractelor încheiate cu bãncile, si disponibilitãtile în devize constituite în conturi curente se evalueazã la cursul pietei valutare comunicat de Banca Nationalã a României la sfârsitul exercitiului financiar.

4. a) Plasamentele la fondurile de investitii, cotate la o bursã oficialã de valori mobiliare, se evalueazã la valoarea de piatã, care este valoarea stabilitã la sfârsitul exercitiului financiar, iar atunci când sfârsitul exercitiului financiar nu este o zi de negociere la bursã se ia în considerare ultima zi de negociere care precede aceastã datã.

b) În cazul actiunilor cotate la o bursã oficialã de valori mobiliare valoarea actualã o reprezintã valoarea de piatã, care este valoarea stabilitã la sfârsitul exercitiului financiar, iar atunci când sfârsitul exercitiului financiar nu este o zi de negociere la bursã se ia în considerare ultima zi de negociere care precede aceastã datã.

c) Obligatiunile si alte titluri cu venit fix, cotate la o bursã oficialã, sunt evaluate la valoarea nominalã.

5. Alte active vor fi admise sã reprezinte rezervele tehnice numai cu aprobarea Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor, la o valoare determinatã pe baza unei analize caz cu caz.

B. Dispersarea plasamentelor

Art. 3. - La efectuarea plasamentelor activelor admise sã reprezinte rezervele tehnice asigurãtorul va respecta urmãtoarele reguli de dispersare:

a) titlurile de stat pot reprezenta 100% din totalul rezervelor tehnice, iar titlurile emise de autoritãtile administratiei publice locale pot reprezenta 25% din totalul rezervelor tehnice;

b) investitia într-un teren sau într-o constructie ori într-un numãr mai mare de constructii si de terenuri care formeazã un întreg si care pot fi considerate ca o singurã investitie nu va putea depãsi 10% din totalul rezervelor tehnice; investitia efectuatã în mai multe terenuri sau constructii nu va putea depãsi 40% din totalul rezervelor tehnice;

c) depozitele bancare nu vor putea depãsi 60% din totalul rezervelor tehnice;

d) actiunile cotate, obligatiunile si alte titluri cu venit fix nu vor putea depãsi 20% din totalul rezervelor tehnice;

e) la categoria “Alte active” nu se va putea depãsi 20% din totalul rezervelor tehnice, cu exceptia creantelor de la reasigurãtori confirmate de acestia, în mãsura în care aceste creante sunt restante de mai putin de 3 luni.

C. Coeficientul de lichiditate

Art. 4. - Coeficientul de lichiditate reprezintã raportul dintre activele lichide si obligatiile certe pe termen scurt ale asigurãtorului fatã de asigurati.

În categoria activelor lichide se includ: titlurile de stat; depozitele bancare al cãror plasament nu depãseste 50% într-o singurã bancã, dar nu mai mult de 20% într-o bancã apartinând aceluiasi grup financiar sau care este actionar semnificativ la asigurãtorul respectiv; disponibilitãtile în conturi curente si în casierie.

În categoria obligatiilor certe pe termen scurt ale asigurãtorului fatã de asigurati se includ rezerva de daune si rezerva de daune neavizate.

Cerinta minimã privind coeficientul de lichiditate este îndeplinitã dacã activele lichide ale asigurãtorului vor reprezenta cel putin 50% din obligatiile certe pe termen scurt pe care le are fatã de asigurati.

Art. 5. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme se sanctioneazã în conditiile si potrivit prevederilor art. 39 din Legea nr. 32/2000 privind societãtile de asigurare si supravegherea asigurãrilor.