MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A I

Anul XIII - Nr. 536 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Sâmbãtã, 1septembrie 2001

SUMAR

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

47. - Ordonantã pentru ratificarea Memorandumului de finantare PHARE dintre Guvernul României si Comisia Europeanã referitor la participarea României în anul 2000 la programele comunitare: “Întreprinderi mici si mijlocii”, “Egalitatea sanselor între femei si bãrbati”, “SAVE II”, “Prevenirea SIDA si a altor câteva boli contagioase” - RO0009, semnat la Bucuresti la 29 decembrie 2000

Memorandum de finantare

58. - Ordonantã pentru ratificarea Instrumentului de amendare a Constitutiei Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor (Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994) si a Instrumentului de amendare a Conventiei Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor (Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994), semnate la Minneapolis la 6 noiembrie 1998

63. - Ordonantã privind înfiintarea Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C.

64. - Ordonantã privind repartizarea profitului la societãtile nationale, companiile nationale si societãtile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome

65. - Ordonantã privind constituirea si functionarea parcurilor industriale

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTÃ

pentru ratificarea Memorandumului de finantare PHARE dintre Guvernul României si Comisia Europeanã referitor la participarea României în anul 2000 la programele comunitare: “Întreprinderi mici si mijlocii”, “Egalitatea sanselor între femei si bãrbati”, “SAVE II”, “Prevenirea SIDA si a altor câteva boli contagioase” - RO0009, semnat la Bucuresti la 29 decembrie 2000

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 1 pct. I.8 din Legea nr. 324/200 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul României adoptã prezenta ordonantã.

Art. 1. - Se ratificã Memorandumul de finantare PHARE dintre Guvernul României si Comisia Europeanã referitor la participarea României în anul 2000 la programele comunitare: “Întreprinderi mici si mijlocii”, “Egalitatea sanselor între femei si bãrbati”, “SAVE II”, “Prevenirea SIDA si a altor câteva boli contagioase” - RO0009, semnat la Bucuresti la 29 decembrie 2000.

Art. 2. - În executarea contractelor încheiate în cadrul memorandumului de finantare cu contractantii locali pentru executarea de lucrãri, precum si pentru furnizarea de bunuri si servicii plãtile pot fi efectuate si în moneda euro.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul integrãrii europene,

Andrei Popescu,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoanã

Ministrul pentru întreprinderile mici si mijlocii si cooperatie,

Silvia Ciornei

Ministrul muncii si solidaritãtii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

Ministrul sãnãtãtii si familiei,

Daniela Bartos

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 21 august 2001.

Nr. 47.

MEMORANDUM DE FINANTARE*)

Comisia Europeanã, denumitã în continuare Comisia, actionând pentru si în numele Comunitãtii Europene, denumitã în continuare Comunitatea, pe de o parte, si Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altã parte, au convenit urmãtoarele:

---

*) Traducere.

Mãsura la care se face referire la art. 1 va fi executatã si finantatã din resursele bugetare ale Comunitãtii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic si administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Conditiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat [la 12 martie 1991] între Comisie si Beneficiar si completat cu prevederile prezentului memorandum si cu Prevederile speciale anexate la acesta.

ARTICOLUL 1

Natura si obiectul

În virtutea programului sãu de asistentã, Comunitatea va contribui, sub forma unei finantãri nerambursabile, la finantarea urmãtoarei mãsuri:

Numãrul programului: RO0009

Titlul: Participarea României în anul 2000 la programele comunitare:

“Întreprinderi mici si mijlocii”,

“Egalitatea sanselor între femei si bãrbati’, “SAVE II” si “Prevenirea SIDA si asaltor câteva boli contagioase”.

Durata: pânã la 30 iunie 2001

ARTICOLUL 2

Angajamentul Comunitãtii

Contributia financiarã din partea Comunitãtii este fixatã la nivelul maxim de 281.368 euro, denumitã în continuare finantare gratuitã.

ARTICOLUL 3

Durata si data de expirare

Pentru prezenta mãsurã finantarea gratuitã este disponibilã pentru contractare pânã la 30 iunie 2001, fãcând obiectul reglementãrilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pânã lasaceastã datã. Fondurile rãmase din finantarea gratuitã, care nu au fost contractate pânã la aceastã datã, vor fi anulate. Termenul limitã pentru efectuarea plãtilor din finantarea gratuitã este 3 decembrie 2001. Toate plãtile trebuie sã fie efectuate pânã la expirarea termenului limitã. Comisia poate totusi, în împrejurãri exceptionale, sã fie de acord cu o prelungire corespunzãtoare a perioadei de contractare sau de plãti, dacã aceasta este cerutã în timp util si justificatã în mod adecvat de cãtre Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expirã perioada de efectuare a plãtilor din finantarea gratuitã. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi restituite Comisiei.

ARTICOLUL 4

Adrese

Corespondenta legatã de executarea mãsurii, având mentionate numãrul si titlul mãsurii, va fi adresatã la:

Pentru Comunitate:

Domnul Fokion Fotiadis

seful Delegatiei Comisiei Europene în România

Str. Grigore Mora nr. 11, sectorul 1

71278 Bucuresti

România

Pentru Beneficiar:

Doamna Hildegard Carola Puwak ministrul integrãrii europene, coordonator national al asistentei Ministerul Integrãrii Europene

Bucuresti

România

ARTICOLUL 5

Numãrul de exemplare originale

Prezentul memorandum este redactat în douã exemplare în limba englezã.

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

Prezentul memorandum va intra în vigoare la data semnãrii de cãtre ambele pãrti. Orice cheltuialã care are loc înaintea acestei date nu este eligibilã pentru finantarea gratuitã.

Anexele vor fi considerate parte integrantã a prezentului memorandum.

Semnat la Bucuresti la 29 decembrie 2000.

Pentru Beneficiar, Hildegard Carola Puwak, ministrul integrãrii europene, coordonator national al asistentei

Pentru Comunitate, Fokion Fotiadis, seful Delegatiei Comisiei Europene în România

Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A si B)

Anexa nr. 2: Prevederi speciale (anexa C, cu anexele nr. I-VIII)

Anexa nr. 3: Informare si publicitate pentru programele PHARE, ISPA si SAPARD ale Uniunii Europene (anexa D)

ANEXA Nr. 1(A si B)

ACORD – CADRU

Comisia Comunitãtilor Europene, denumitã în cele ce urmeazã Comisia, actionând pentru si în numele Comunitãtii Economice Europene, denumitã în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, si România, de cealaltã parte, si împreunã denumite pãrti contractante,

având în vedere faptul cã România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistentã PHARE din partea Comunitãtii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãtii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,

având în vedere faptul cã este convenabilã mentionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal si administrativ pentru executarea mãsurilor finantate în România în cadrul programului de asistentã al Comunitãtii,

au convenit dupã cum urmeazã:

ARTICOLUL 1

Pentru a promova cooperarea dintre pãrtile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice si sociale din România, pãrtile contractante sunt de acord sã implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice si al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finantate si implementate în cadrul tehnic, legal si administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrtile contractante (denumit în continuare memorandum de finantare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2(C).

România întreprinde toate actiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.

ARTICOLUL 2

Fiecare mãsurã finantatã în cadrul acestui acord va fi implementatã în conformitate cu Conditiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finantare.

Memorandumul de finantare poate schimba sau suplimenta Conditiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discutie.

ARTICOLUL 3

Pentru problemele legate de mãsurile finantate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentatã de delegatia sa, imediat ce aceasta este înfiintatã în Bucuresti, care se va asigura, din partea Comisiei, cã mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare si tehnice legale.

ARTICOLUL 4

Când pãrtile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integralã sau partialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o tertã parte, stat sau agentie.

În acest caz termenii si conditiile unei asemenea delegãri vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sã fie încheiat între Comisie si terta parte, stat sau agentie, cu

acordul Guvernului României.

ARTICOLUL 5

Orice divergentã legatã de acest acord, care nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi solutionatã în conformitate cu procedura de arbitraj mentionatã în anexa B.

ARTICOLUL 6

Acest acord este întocmit în douã exemplare în limba englezã.

ARTICOLUL 7

Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrtile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislatia sau procedura internã a fiecãrei pãrti. Acordul va continua sã fie în vigoare pentru o perioadã nedefinitã, dacã nu îsi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrtile contractante cãtre cealaltã.

La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsurã aflatã încã în curs de executie va fi adusã laîndeplinire conform termenilor memorandumului de finantare aferent si Conditiilor generale stabilite prin prezentul acord.

ARTICOLUL 8

Prevederile acestui acord se vor aplica si cooperãrii tehnice si altor cooperãri convenite între pãrtile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finantat în baza Programului de asistentã PHARE, la cererea Guvernului României.

Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.

Întocmit la Bucuresti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmãrescu, ministru de stat ROMÂNIA

Frans Andriessen, vicepresedinte al Comisiei Europene COMUNITATEA

ANEXA A

CONDITII GENERALE

privind memorandumurile de finantare

În aceste Conditii generale termenul Beneficiar va fi înteles ca referitor la Guvernul României.

Titlul I

Finantarea proiectelor

ARTICOLUL 1

Obligatia Comunitãtii

Angajamentul Comunitãtii, denumit în cele ce urmeazã finantarea gratuitã a CEE, a cãrei valoare este mentionatã în memorandumul de finantare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfãsura angajarea si executia plãtilor prin contracte si devize aprobate corespunzãtor. Orice cheltuieli ce depãsesc finantarea gratuitã a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

ARTICOLUL 2

Disponibilitatea finantãrii gratuite a CEE

Acolo unde executia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asuprasaltor surse de fonduri, finantarea gratuitã a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile si sumele angajate de Beneficiar si/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finantare.

ARTICOLUL 3

Cheltuirea

Contractele sunt eligibile pentru plãti în baza acestui memorandum de finantare numai dacã sunt încheiate înainte de data expirãrii memorandumului de finantare.

Plãtile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirãrii memorandumului de finantare. Orice prelungire exceptionalã a acestei perioade trebuie sã fie aprobatã de Comisie. În cadrul limitei stabilite pentru finantarea gratuitã a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegatiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finantare. Documentele justificative referitoare la plãtile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispozitie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicitã. Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanti.

Fiecare contract va indica proportia si momentul efectuãrii plãtii, împreunã cu documentele justificative necesare. Pentru partea de program implementatã de Beneficiar Autoritatea de implementare va înainta un program de lucru cu cel putin 9 luni înainte de data expirãrii memorandumului de finantare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului.

Programul de lucru trebuie sã cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementãrii programului, cu conditia ca întreaga finantare gratuitã a CEE sã fi fost angajatã anterior.

În ceea ce priveste mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în conditiile în care memorandumul de finantare nu poate prevedea altfel, o primã transã de platã, care nu va depãsi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleasi conditii mentionate la paragraful 2 de mai sus.

Titlul II

Achizitionarea

ARTICOLUL 4

Generalitãti

Procedura ce trebuie urmatã pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri si de cooperare tehnicã va fi mentionatã în memorandumul de finantare, conform principiilor de mai jos.

ARTICOLUL 5

Conditii de participare

1. Cu exceptia prevederilor art. 6, Comisia si Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru asasigura egalitatea conditiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitatiilor la licitatie. Anunturile urmeazã sã fie fãcute pentru Comunitate cel putin în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene si pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzãtor.

2. Conditiile generale ale contractelor trebuie sã fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationalã, cum ar fi reglementãrile generale si conditiile pentru contractele de livrãri finantate din fondurile PHARE.

ARTICOLUL 6

Derogarea de la procedurile standard

Acolo unde este recunoscutã urgenta situatiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operatiuni de finantare în douã etape, operatiuni multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sã autorizeze în mod exceptional:

- acordarea contractelor în urma unor invitatii restrânse la licitatie;

- încheierea contractelor prin acord direct;

- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice. O astfel de derogare trebuie sã fie mentionatã în memorandumul de finantare.

ARTICOLUL 7

Acordarea contractelor de lucrãri si livrãri

Comisia si Beneficiarul se vor asigura cã pentru fiecare operatiune oferta selectatã este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificãrilor si garantiilor oferite de licitatori, al costului si al calitãtii serviciilor, al naturii si al conditiilor de executie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare si al valorii tehnice. Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene cât mai repede posibil.

ARTICOLUL 8

Contractele de cooperare tehnicã

1. Contractele de cooperare tehnicã, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistentã tehnicã, vor fi încheiate dupã negocierea directã cu consultantul sau, dacã se justificã din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.

2. Contractele vor trebui sã fie întocmite, negociate si încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finantare.

3. În situatia în care contractele urmeazã sã fie întocmite, negociate si încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o listã scurtã cu unul sau mai multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificãrilor, experientei si independentei lor si tinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.

4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai multi candidati, Beneficiarul este liber sã aleagã dintre cei propusi candidatul cu care intentioneazã sã încheie contractul.

5. Când existã recurs la o procedurã de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar si de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

Titlul III

Acordarea de facilitãti

ARTICOLUL 9

Privilegii generale

Personalului care participã la mãsurile finantate de Comunitate, precum si membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii si scutiri nu mai putin favorabile decât cele acordate în mod obisnuit altor strãini angajati în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistentã economicã si de cooperare tehnicã.

ARTICOLUL 10

Facilitãti de stabilire, instalare, intrare si rezidentã

În cazul contractelor de lucrãri de livrãri sau de servicii persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie vor avea drept de instalare temporarã si de rezidentã în cazurile în care importanta contractului justificã aceasta. Acest drept va fi obtinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitatie, va servi personalului necesar în vederea efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor si va expira la o lunã dupã desemnarea contractantului. Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau de servicii finantate de Comunitate si membrilor de familie apropiati ai acestuia sã intre în statul Beneficiarului, sã se stabileascã în stat, sã lucreze acolo si sã pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justificã natura contractului.

ARTICOLUL 11

Importul si reexportul de echipament

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile si reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului. Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice si juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului mentionat.

Controlul importurilor si schimburilor valutare

Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obligã sã acorde autorizatii de import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si sã aplice reglementãrile nationale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãtii - Albania, Bulgaria, Republica Cehã, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia si Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei. Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

ARTICOLUL 13

Impozitare si vamã

1. Plata impozitelor, taxelor vamale si a taxelor de import nu va fi finantatã din finantarea gratuitã a CEE.

2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãtile Beneficiarului si finantate din finantarea gratuitã a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.

Beneficiarul va asigura ca importurile respective sã fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, si pentru folosinta imediatã conform cerintelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveste stabilirea taxelor vamale, plãtilor sau a impozitelor mentionate mai sus.

3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau românesti, finantate din finantarea gratuitã a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãtii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe existã sau urmeazã sã fie instituite.

4. Persoanele fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãtii Europene, care executã contracte de cooperare tehnicã finantate din finantarea gratuitã a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit si pe venit în statul Beneficiarului.

5. Efectele personale si gospodãresti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (si membrii familiilor lor), altele decât cele recrutate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnicã, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe si impozite fiscale cu acelasi efect, efectele personale si gospodãresti respective urmând sã fie reexportate sau sã se dispunã de ele în tarã conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.

6. Persoanele fizice si juridice care importã echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã solicitã astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislatia nationalã a Beneficiarului în ceea ce priveste echipamentul respectiv.

Titlul IV

Executarea contractelor

ARTICOLUL 14

Originea livrãrilor

Beneficiarul se declarã de acord cã, atunci când Comisia nu autorizeazã altfel, materialele si livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sã fie originare din Comunitate - Albania, Bulgaria, Republica Cehã, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia si Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei.

ARTICOLUL 15

Proceduri de efectuare a plãtilor

1. Pentru contractele finantate din finantarea gratuitã a CEE documentele de licitatie vor fi întocmite si plãtile vor fi efectuate fie în unitãti europene de cont (ECU) sau, conform legilor si reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îsi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.

2. Când documentele de licitatie sunt întocmite în ECU, plãtile în cauzã vor fi efectuate în mod corespunzãtor în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedentã efectuãrii plãtii.

3. Beneficiarul si Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru asasigura executia plãtilor în cel mai scurt timp posibil.

Titlul V

Colaborarea dintre Comisie si Beneficiar

ARTICOLUL 16

Inspectie si evaluare

1. Comisia va avea dreptul sã îsi trimitã propriii agenti sau reprezentantii corespunzãtor autorizati pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnicã sau financiarã ori de audit pe care o considerã necesarã pentru a urmãri executia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica din timp autoritãtilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni. Beneficiarul va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care vor fi solicitate de aceasta si va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sã aducã la îndeplinire evaluãrile sau inspectiile.

2. Beneficiarul:

a) va pãstra înregistrãri si documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finantate în baza memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;

b) va asigura ca agentii sau reprezentantii susmentionati ai Comisiei sã aibã dreptul de a inspecta toatã documentatia si înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finantate în baza memorandumului de finantare si va asista Curtea de Conturi a Comunitãtii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea finantãrii gratuite a CEE. Comisia va putea, de asemenea, sã execute o evaluare ulterioarã si o evaluare contabilã finalã a programului. Evaluarea ulterioarã va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum si impactul asupra dezvoltãrii si restructurãrii sectorului implicat. Evaluarea contabilã finalã va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independentã asupra corectitudinii si compatibilitãtii contractelor si plãtilor, precum si asupra conformitãtii lor cu prevederile memorandumului de finantare. Evaluarea contabilã va stabili balanta fondurilor neangajate si/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

ARTICOLUL 17

Urmãrirea mãsurilor

În urmãrirea executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicatie si, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveste mãsura, care sã fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere. Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului mentionat în memorandumul de finantare, pe toatã perioada de executie a mãsurii si dupã terminarea acesteia. Comisia, pe baza rapoartelor si, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului si va informa tara beneficiarã despre data închiderii oficiale a programului.

Titlul VI

Prevederi generale si finale

ARTICOLUL 18

Consultãri – divergente

1. Orice problemã legatã de executarea sau de interpretarea memorandumului de finantare sau a acestor Conditii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar si Comisie, conducând, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finantare.

2. În situatia în care se constatã neîndeplinirea unei obligatii stabilite în memorandumul de finantare si în aceste Conditii generale, care nu a fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finantarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.

3. Beneficiarul poate renunta total sau partial la executia mãsurii. Pãrtile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntãri printr-un schimb de scrisori.

ARTICOLUL 19

Anunt – adrese

Orice anunt si orice acord între pãrti prevãzute aici trebuie sã aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicitã la numãrul si la titlul mãsurii. Astfel de anunturi sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã pãrtii autorizate sã primeascã cele mentionate si vor fi trimise la adresa anuntatã de partea respectivã. În caz de urgentã sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu conditia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt mentionate în memorandumul de finantare.

ANEXA B

ARBITRAJ

Orice divergentã între pãrtile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finantare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor mentionate la art. 18 din Conditiile generale, referitoare la memorandumul de finantare, va fi supusã arbitrãrii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:

Pãrtile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, si Comisia, pe de altã parte. Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiti dupã cum urmeazã:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru, denumit în continuare conducãtor,

va fi numit prin acordul pãrtilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U. Dacã oricare dintre pãrti nu reuseste sã numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor. Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneazã, decedeazã sau devine incapabil sã îsi desfãsoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelasi mod ca si arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile si îndatoririle arbitrului initial.

ANEXA Nr. 2 (C)

PREVEDERI SPECIALE

1. Rezumat

Cele 10 tãri candidate din Europa Centralã si de Est (ECE) au continuat în anul 1999 sã participe din ce în ce mai mult la diferite programe comunitare deschise în mod curent pentru aceste tãri, pe baza deciziilor relevante ale Consiliului de asociere ce definesc termenii si conditiile pentru participare. Pentru a participa la aceste programe tãrile ECE vor trebui sã plãteascã în fiecare an o contributie financiarã care este stabilitã în deciziile Consiliului de asociere. Aceastã contributie va fi adãugatã la bugetul programelor.

Cele mai multe tãri ECE si-au exprimat dorinta de a folosi o parte din alocatiile PHARE national ce le revin ca o completare a bugetelor nationale, pentru a-si finanta contributia ca bilet de intrare în majoritatea acestor programe. Aceasta este a doua propunere de finantare trimisã anul acesta cãtre Comitetul de gestiune PHARE pentru participarea tãrilor ECE la programele comunitare în anul 2000. Prima propunere, aprobatã la data de 30 martie 2000, se referea la participarea celor 10 tãri ECE în 4 dintre cele mai costisitoare programe (Al cincilea program-cadru în domeniul cercetãrii si dezvoltãrii tehnologice si 3 programe din domeniul învãtãmântului, formãrii profesionale si tineretului). Propunerea de fatã acoperã cele 8 programe care au mai rãmas, pentru care acest tip de participare va avea loc anul acesta. În plus fatã de interventia PHARE obisnuitã se propune acum, pentru prima datã, alocarea unor fonduri speciale pentru a pregãti participarea viitoare a celor 10 tãri ECE în câteva agentii comunitare.

2. Cadru general

Consiliul European de la Helsinki (decembrie 1999) a confirmat procesul de extindere lansat la întâlnirea din decembrie 1997 de la Luxemburg. Strategia întãritã de preaderare, definitã în 1997, a fost reiteratã si include participarea celor 13 state candidate la programele si agentiile comunitare, ca parte importantã a unei astfel de strategii.

Referitor la programele comunitare

În ceea ce priveste cele 10 tãri candidate ECE, participarea la programele comunitare este stabilitã prin respectivele acorduri europene.

Potrivit acestor prevederi specifice,

- aceste state pot participa la programele comunitare într-o gamã largã de domenii, stabilite de o manierã nelimitativã;

- va depinde de fiecare consiliu de asociere sã decidã termenii si conditiile participãrii;

- tãrile ECE vor suporta, fiecare în parte, costul participãrii. Totusi Comunitatea ar putea decide sã asigure sprijin financiar suplimentar din alocãrile PHARE national. În acest context Consiliul European de la Luxemburg a precizat cã statele candidate trebuie sã îsi sporeascã continuu contributia financiarã, dar a fost de acord cã PHARE, în cazul în care este necesar, trebuie sã continue sã participe la finantarea contributiilor financiare ale acestor tãri pânã la aproximativ 10% din alocãrile PHARE, “fãrã a include participarea la programul-cadru din domeniul cercetãrii si dezvoltãrii”. Cele 10 tãri ECE participã din ce în ce mai mult la diferitele programe comunitare deschise în mod curent pentru aceste tãri, pe baza a mai mult de 100 de decizii ale Consiliului de asociere, care definesc termenii si conditiile pentru astfel de participãri. La 30 martie 2000 a fost aprobatã de cãtre Comitetul de gestiune PHARE o sumã totalã de 82.465.556 euro pentru sprijinirea participãrii tãrilor ECE în anul 2000 la 4 programe comunitare (programele “Leonardo da Vinci II”, “Socrates II”, “Youth” si Al cincilea program-cadru (PC.5) în domeniul cercetãrii si dezvoltãrii tehnologice). În ceea ce priveste programele “Întreprinderile mici si mijlocii”, “Egalitatea sanselor între femei si bãrbati”, “SAVE II”, “Combaterea cancerului”, “Combaterea toxicomaniei”, “Promovarea sãnãtãtii” si “Prevenirea SIDA”, cele mai multe tãri ECE au participat la acestea în anul 1999. Participarea tãrilor ECE va continua, pe baza deciziilor relevante ale Consiliului de asociere (vezi anexa nr. I), pânã la sfârsitul anului 2000, care este data de expirare fixatã pentru aceste programe (“SAVE II” a fost extins pânã în anul 2002). Ca urmare a negocierilor cu Bulgaria privind participarea acesteia la programul “Media II”, a fost înaintatã recent Consiliului UE de cãtre Comisie o propunere de decizie a Consiliului de asociere, care se aflã în dezbatere. (În anexa nr. II se prezintã un tabel privind situatia participãrii tãrilor candidate la programele comunitare.)

Referitor la agentiile comunitare

Cele 10 acorduri europene cu tãrile candidate ale ECE nu stabilesc participarea la agentiile comunitare (lista agentiilor este datã în anexa nr. III). Cu toate acestea, ca urmare a concluziilor Consiliului European de la Luxemburg si Helsinki, Comisia a propus Consiliului, în comunicarea din 20 decembrie 1999 privind “Participarea statelor candidate la programele, agentiile si comitetele Comunitãtii”, sã fie încheiate acorduri bilaterale cu tãrile ECE, prin care sã se defineascã termenii participãrii lor depline (dar fãrã drept de vot) la activitãtile acelor agentii ale cãror caracteristici le recomandã pentru o asemenea participare cât mai curând posibil. În functie de constrângerile respective si de natura agentiilor si în vederea pregãtirii acestui tip de participare, aceasta ar trebui sã fie, initial, sub forma participãrii la câteva întâlniri ad-hoc, grupuri de experti si alte activitãti specifice de interes comun, efectuate de agentiile respective. Deoarece actiunile pregãtitoare de acest tip, care anticipeazã viitoarea participare deplinã, necesitã o muncã în plus chiar pentru agentiile în cauzã, ceea ce duce la costuri administrative suplimentare, Comisia recomandã alocarea, temporar, cãtre aceste agentii de fonduri PHARE pentru acest scop specific. În prezent 6 agentii comunitare sunt foarte avansate în pregãtirea formelor initiale de participare a tãrilor ECE mentionate mai sus.

Urmãtoarele agentii au cerut sprijin PHARE în acest scop specific:

- Centrul European pentru Dezvoltarea Formãrii Vocationale (Salonic);

- Agentia Europeanã pentru Mediu (Copenhaga);

- Agentia Europeanã pentru Evaluarea Produselor Medicinale (Londra);

- Biroul pentru Armonizare în domeniul Pietei Interne (Alicante);

- Agentia pentru Securitate si Sãnãtate în Muncã (Bilbao);

- Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (Luxemburg).

Aceastã finantare PHARE specificã trebuie oferitã direct acestor 6 agentii din alocãrile PHARE multi-tarã.

Evaluarea politicii

Participarea tãrilor candidate ECE la programele si agentiile comunitare a fost consideratã de cãtre Consiliul European drept una dintre caracteristicile principale ale strategiei întãrite de preaderare. Participarea acestor tãri nu numai cã va contribui la implementarea prevederilor cu privire la cooperarea economicã, stiintificã si culturalã din cadrul acordurilor europene, dar totodatã oferã posibilitatea acestor state sã se familiarizeze cu politicile Uniunii si cu metodele de lucru.

Referitor la programele comunitare

Toate statele candidate si-au manifestat interesul deosebit de a participa la aceste programe, pe cât posibil la egalitate cu statele membre. Confirmarea interesului real privind aceastã participare se pune în evidentã la nivel guvernamental, asa cum este cazul alocãrilor bugetare care trebuie destinate acestui scop. Anexa nr. IV oferã o situatie de ansamblu atât asupra contributiei financiare totale a tãrilor ECE la toate programele (inclusiv la cele mentionate mai sus în domeniul cercetãrii si în cel educational), solicitate în anul 2000, cât si asupra pãrtii PHARE din aceastã contributie, asa cum este stipulatã în deciziile relevante ale Consiliului de asociere (cu exceptia celor ce privesc PC.5). Participarea la aceste programe va permite cetãtenilor si administratiilor nationale ale tãrilor ECE si statelor membre sã dezvolte cooperarea si retelele de schimb si trebuie sã conducã la accelerarea integrãrii acestor tãri într-o Europã a cunoasterii si la sprijinirea pregãtirii pentru aderarea la Uniunea Europeanã.

De o participare deplinã vor beneficia atât tãrile ECE, cât si Uniunea Europeanã. Aceasta va sprijini dezvoltarea economicã în tãrile ECE. De asemenea, aceasta va contribui la realizarea progresivã a obiectivului privind formarea profesionalã a personalului din administratia publicã implicatã în programele comunitare, ceea ce corespunde de altfel “constructiei institutionale”, o prioritate majorã pentru PHARE în contextul strategiei de preaderare.

Referitor lasagentiile comunitare

Pregãtirea pentru participarea deplinã la câteva agentii comunitare este un pas fundamental pentru familiarizarea statelor candidate cu acquisul comunitar, în cel mai larg sens al cuvântului. În cazul programelor comunitare, aceasta ar putea servi atât intereselor Uniunii, cât si intereselor statelor candidate, în vederea participãrii celor din urmã la toate agentiile comunitare cât de curând posibil, pe o bazã ce ia în considerare constrângerile si circumstantele respective ale acestora.

4. Costuri si planul de finantare

Referitor la programele comunitare

Dupã cum s-a anuntat de cãtre Comisie în comunicarea sa cãtre Consiliu din 20 decembrie 1999, mentionatã mai sus, se vor aplica noi modalitãti financiare pentru a se simplifica managementul participãrii statelor candidate la aceste programe. În fiecare an fondurile vor fi transferate direct statului implicat, pentru a-l sprijini sã îsi plãteascã contributia pânã la termenul limitã cerut de program. Cele mai multe tãri ECE si-au exprimat dorinta de a folosi o parte din alocatiile PHARE pentru a suplimenta propria contributie financiarã la programele comunitare care fac obiectul acestei propuneri de finantare. Defalcarea între propriile eforturi financiare si sprijinul financiar din alocatiile PHARE national ale acestor tãri, în limita a 10%, a fost definitã în deciziile relevante ale Consiliului de asociere, care acoperã perioada de existentã a programelor comunitare la care participã fiecare dintre aceste tãri. Aceastã defalcare diferã uneori substantial de la tarã la tarã.

Câteva tãri au optat sã plãteascã în fiecare an pãrti mai mult sau mai putin egale de la bugetul lor de stat si din bugetul PHARE. Alte tãri trag foarte mult, în primul an de participare, din alocarea PHARE, urmând sã îsi sporeascã în mod continuu propriul efort financiar pe parcursul urmãtorilor ani. În toate cazurile costurile administrative vor fi suportate de aceste tãri din propriile bugete de stat.

Contributia financiarã cerutã de la fiecare tarã pentru a-si acoperi costurile participãrii la fiecare dintre aceste programe a fost calculatã de cãtre Comisie pe baza unor parametri obiectivi, cum ar fi PIB si populatia, si alti parametri specifici, cu un grad înalt de relevantã pentru programul respectiv. Dupã cum s-a mentionat mai sus, tãrile ECE au participat în anul 1999 si vor continua sã participe pânã la sfârsitul anului 2000 la urmãtoarele programe care apartin “generatiei” trecute: “Întreprinderi mici si mijlocii”, “Egalitatea sanselor între femei si bãrbati”, “SAVE II”, “Combaterea cancerului”, “Combaterea toxicomaniei”, “Promovarea sãnãtãtii” si “Prevenirea SIDA”. Participarea tãrilor ECE are la bazã deciziile Consiliului de asociere, care stipuleazã cã contributiile financiare de la tãrile ECE si posibilele fonduri PHARE complementare vor acoperi subventiile sau orice alt sprijin financiar din partea acestor programe pentru participantii din tãrile ECE interesate (principiul “juste retour”). Aceasta implicã faptul cã fondurile (atât cele din bugetul national de stat, cât si cele din PHARE) rãmase din angajamentele 1999 si necontractate sunt transferate exercitiului bugetar 2000 si apoi deduse din contributiile tãrilor respective stipulate pentru anul 2000. Fondurile PHARE necheltuite în 1999 sunt prezentate în anexa nr. V. Prevederile noi din deciziile Consiliului de asociere privind participarea la noua “generatie” de programe stipuleazã cã contributiile financiare ale unei tãri candidate, dacã nu vor fi utilizate de participantii din acea tarã, nu vor fi nici rambursate tãrii respective, nici deduse din contributiile sale pentru anul urmãtor. În consecintã, eventualele fonduri necheltuite ar putea fi folosite pentru a acoperi costurile subventiilor sau pentru alt sprijin financiar din partea programelor pentru participanti individuali sau institutionali din orice altã tarã. În mod similar nivelul participãrii fiecãrei tãri ECE va depinde de rezultatele selectiei proiectelor, dar nu va fi limitat la suma exactã a contributiei sale financiare, cum se întâmpla în trecut.

Posibilul sprijin PHARE complementar va urma aceleasi reguli. Aceastã schemã a fost aplicatã tãrilor ECE pentru prima datã în cadrul participãrii lor la Al cincilea program-cadru în domeniul cercetãrii si dezvoltãrii tehnologice, care a început în anul 1999. În comunicarea sa din decembrie 1999 comisia a propus ca schema sã fie extinsã si aplicatã în toate programele noi. A fost aprobatã încã o datã de cãtre Comitetul de gestiune PHARE în decizia sa din 30 martie 2000 cu privire la participarea la acelasi program-cadru si la încã 3 programe educationale (“Socrates”, “Leonardo”, “Youth”). Totusi, desi Bulgaria va participa la programul “Media II” în anul 2000 pentru prima datã, proiectul negociat al deciziei Consiliului de asociere urmeazã schema aplicabilã programelor din generatia anterioarã, pentru a se asigura compatibilitatea cu conditiile propuse Ungariei de cãtre Comisie în anul 1998 (chiar dacã aceastã tarã nu le-a acceptat pânã acum).

Conform acestei noi scheme si pentru a se evita orice dezechilibru bugetar în detrimentul statelor membre sau al statelor candidate, precum si pentru a se asigura un impact cât se poate de neutru al participãrii acestor tãri asupra bugetului programelor disponibil pentru statele membre, contributiile pe care statele candidate trebuie sã le plãteascã pentru participarea la programe au fost calculate astfel încât sã se obtinã o corelare optimã cu capacitatea lor de absorbtie.

Referitor la agentiile comunitare

În vederea pregãtirii necesare a participãrii viitoare la câteva agentii comunitare, alocãrile PHARE multitarã sunt acum cerute pentru anul 2000, pentru a acoperi costurile administrative aditionale suportate de aceste agentii, prin implementarea mãsurilor pregãtitoare cu tãrile ECE. Pe viitor urmãtoarele contributii PHARE legate de acest tip de participare vor fi alocate pe baza cofinantãrii de cãtre aceste state.

Asemenea mãsuri pregãtitoare sunt prezentate în detaliu în anexa nr. VI. Luându-se în considerare cele de mai sus, fondurile PHARE solicitate în anul 2000 pentru:

a) cele 10 tãri ECE (Bulgaria, Republica Cehã, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia si Slovenia) în ceea ce priveste participarea în urmãtoarele 7 programe comunitare: “Întreprinderi mici si mijlocii”, “Egalitatea sanselor între femei si bãrbati”, “SAVE II”, “Media II”, “Combaterea toxicomaniei”, “Promovarea sãnãtãtii” si “Prevenirea SIDA” sunt cele prezentate în tabelul de mai jos (pentru detalii, vezi anexa nr. VII).

	Total programe (în euro)	Codul memorandumului de finantare
Bulgaria	706.121	BG0011
Republica Cehã	344.361	CZ0015
Estonia	29.189	ES0010
Ungaria	244.169	HU0013
Letonia	0
Lituania	197.303	LI0012
Polonia	921599	PL0012
România	281.368	RO0009
Slovacia	143.86	SR0012
Slovenia	0
TOTAL	2.867.97 euro

Fondurile PHARE vor fi transferate numai dupã intrarea în vigoare a deciziilor corespunzãtoare ale Consiliului de asociere, care sunt în lucru (vezi anexa nr. I).

Toate fondurile vor fi transferate, cu orice pret, conform regulilor PHARE, prin linia bugetarã B 7-030 cãtre statele interesate, pe baza unor memorandumuri de finantare separate, care sã acopere implicarea tãrilor ECE în programe. Împreunã cu contributia proprie de la bugetul de stat fondurile PHARE vor constitui contributia nationalã a statului din care se vor face plãti ca rãspuns la solicitãrile de fonduri fãcute de cãtre directiile generale ale Comisiei, responsabile de respectivele programe. Fondurile PHARE trebuie astfel transferate încât sã permitã tãrilor ECE sã îsi plãteascã contributia nationalã la timp.

Contributia totalã va intra în bugetul Uniunii Europene ca venituri alocate, dând nastere unor alocãri suplimentare deschise în cadrul liniilor bugetare relevante ale programelor respective.

b) Mãsurile pregãtitoare legate de participarea în viitor a celor 10 tãri ECE la urmãtoarele agentii comunitare:

- Centrul European pentru Dezvoltarea Formãrii Vocationale (CEDEFOP) (Salonic);

- Agentia Europeanã pentru Mediu (EEA) (Copenhaga);

- Agentia Europeanã pentru Evaluarea Produselor Medicinale (EMEA) (Londra);

- Biroul pentru Armonizare în domeniul Pietei Interne (OHMI) (Alicante);

- Agentia pentru Securitate si Sãnãtate în Muncã (ASHW) (Bilbao);

- Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (Luxemburg) sunt cele prezentate în tabelul de mai jos (mai multe detalii vezi în anexa nr. VI).

CEDEFOP	EEA	EMEA	OHMI	ASHW	Centrul de traduceri	Total(în euro)
380.000	1.100.000	2.657.958	149.404	780.000	107.000	5.174.362

Rezumând, suma totalã a fondurilor PHARE solicitate în anul 2000 prin aceastã propunere de finantare este de 8.042.333 euro (participarea la programe: 2.867.971; participarea lasagentii: 5.174.362).

(În anexa nr. VIII se prezintã un tabel cuprinzãtor privind fondurile PHARE solicitate în anul 2000 pentru cele 12 programe, acoperite atât prin aceastã propunere de finantare, cât si prin cea probatã la data de 30 martie.)

5. Aranjamente de implementare

Fondurile PHARE vor fi transferate direct cãtre:

a) tãrile ECE participante la programele comunitare, pe baza unor memorandumuri de finantare separate ce vor fi semnate de Comisie si de fiecare tarã. Datoritã specificitãtii acestor activitãti, fondurile vor fi transferate într-o singurã transã Fondului National al fiecãrei tãri. Aceste fonduri vor fi luate din alocãrile PHARE nationale ale fiecãreia. Fondul National va fi responsabil de transferarea fondurilor înapoi cãtre Comisie, împreunã cu contributia nationalã, ca urmare a solicitãrii de fonduri a directiilor generale ale Comisiei Europene, responsabile cu programele în cauzã. Art. 4 din Memorandumul de întelegere privind înfiintarea Fondului National nu se va aplica în acest caz particular. Trebuie totusi remarcat faptul cã pentru fiecare program contributia PHARE poate fi transferatã numai dupã intrarea în vigoare a deciziilor corespunzãtoare ale Consiliului de asociere. În cazul în care existã o întârziere în ceea ce priveste intrarea în vigoare a deciziilor Consiliului de asociere, plãtile cãtre Fondul National pot fi împãrtite în douã sau mai multe transe;

b) cele 6 agentii comunitare în cauzã, pe baza unui acord-cadru si a acordurilor ulterioare cu privire la contributia anualã, ce vor fi semnate între Comisie si fiecare agentie implicatã. Aceste fonduri vor fi luate din alocatiile PHARE multi-tarã si plãtite într-o singurã transã, într-o manierã centralizatã, de cãtre Comisie (si nu de cãtre statele implicate).

6. Audit, monitorizare si evaluare

Procedurile de monitorizare aplicate în programe vor acoperi si operatiunile finantate pentru beneficiarii din statele candidate. Toate contractele, acordurile si angajamentele juridice încheiate între Comisie si tãrile beneficiare vor fi supuse verificãrilor Comisiei si Curtii de Conturi. Conturile si operatiunile desfãsurate în cadrul unui program pot fi verificate oricând, la solicitarea Comisiei, de un auditor extern contractat de Comisie, fãrã a aduce prejudicii responsabilitãtilor Comisiei si Curtii de Conturi a Uniunii Europene. Beneficiarii de sprijin în cadrul unor actiuni specifice au obligatia de a întocmi rapoarte si evidente privind operatiunile financiare efectuate, care sunt analizate din punct de vedere al continutului si al eligibilitãtii cheltuielilor, în conformitate cu obiectivul de finantare al Comunitãtii si tinându-se seama de obligatiile contractuale si de principiile unei gestionãri sãnãtoase si eficiente. Evaluarea prevãzutã în deciziile ce stabilesc programele va acoperi si operatiunile finantate pentru beneficiarii din statele candidate.

ANEXA Nr. I

DECIZII ALE CONSILIULUI DE ASOCIERE

(clasificate dupã domeniul de activitate)

Întreprinderi mici si mijlocii

- Decizia nr. 4/98 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Bulgaria, pe de altã parte, din 23 noiembrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a Bulgariei la programul comunitar din domeniul întreprinderilor mici si mijlocii (99/1/CE) - OJ L35/23 din 9 februarie 1999

- Decizia nr. 3/98 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Cehã, pe de altã parte, din 25 noiembrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a Republicii Cehe în programul comunitar din domeniul întreprinderilor mici si mijlocii (99/15/CE) - OJ L6/1 din 12 ianuarie 1999

- Decizia nr. 5/98 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Estonia, pe de altã parte, din 4 noiembrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a Estoniei la programul comunitar din domeniul întreprinderilor mici si mijlocii (98/645/CE) - OJ L307/27 din 17 noiembrie 1998

- Decizia nr. 2/98 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Ungarã, pe de altã parte, din 23 noiembrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a Ungariei la programul comunitar din domeniul întreprinderilor mici si mijlocii (99/722/CE) - OJ L343/36 din 18 decembrie 1998

- Decizia nr. 1/2000 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si Lituania din 17 februarie 2000, care adoptã termenii si conditiile de participare a Lituaniei la programul comunitar din domeniul întreprinderilor mici si mijlocii (2000/259/CE) - OJ L80/34 din 3 martie 2000

- Decizia nr. 2/98 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Polonã, pe de altã parte, din 5 noiembrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a Poloniei la programul comunitar din domeniul întreprinderilor mici si mijlocii (99/670/CE) - OJ L315/35 din 25 noiembrie 1998

- Decizia nr. 2/98 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si România, pe de altã parte, din 14 decembrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a României la programul comunitar din domeniul întreprinderilor mici si mijlocii (99/107/CE) - OJ L35/4 din 9 februarie 1999

- Decizia nr. 3/98 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Slovacã, pe de altã parte, din 4 noiembrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a Republicii Slovace la programul comunitar din domeniul întreprinderilor mici si mijlocii (99/1/CE) - OJ L35/23 din 9 februarie 1999

- Decizia nr. 4/99 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Slovenia, pe de altã parte, din 30 septembrie 1999, care adoptã termenii si conditiile de participare a Sloveniei la programul comunitar din domeniul întreprinderilor mici si mijlocii (99/709/CE) - OJ L281/79 din 4 noiembrie 1999.

- Propunere pentru o decizie a Consiliului privind pozitia Comunitãtii în cadrul Consiliului de asociere, referitoare la participarea Letoniei la programul comunitar din domeniul întreprinderilor mici si mijlocii

Eficientã energeticã

- Decizia nr. 6/98 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Bulgaria, pe de altã parte, din 11decembrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a Bulgariei la programul comunitar pentru eficienta energeticã, SAVE II (99/ 3/CE) - OJ L35/29 din 9 februarie 1999

- Decizia nr. 4/98 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Cehã, pe de altã parte, din 27 noiembrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a Republicii Cehe la programul comunitar pentru eficienta energeticã, SAVE II (99/16/CE) - OJ L6/14 din 12 ianuarie 1999

- Decizia nr. 2/99 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Ungarã, pe de altã parte, din 12 iulie 1999, care adoptã termenii si conditiile de participare a Ungariei la programul comunitar pentru eficienta energeticã, SAVE II (99/626/CE) - OJ L247/27 din 18 septembrie 1999

- Decizia nr. 2/99 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Lituania, pe de altã parte, din 2 mai 1999, care adoptã termenii si conditiile de participare a Lituaniei la programul comunitar pentru eficienta energeticã, SAVE II (99/409/CE, ECSC, Euratom) - OJ L156/27 din 23 iunie 1999

- Decizia nr. 4/98 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Polonã, pe de altã parte, din 3 noiembrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a Poloniei la programul comunitar pentru eficienta energeticã, SAVE II (99/12/CE) - OJ L6/4 din 12 ianuarie 1999

- Decizia nr. 1/99 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si România, pe de altã parte, din 11 decembrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a României la programul comunitar pentru eficienta energeticã, SAVE II (99/248/CE, ECSC, Euratom) - OJ L96/19 din 10 aprilie 1999

- Decizia nr. 2/98 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Slovacã, pe de altã parte, din 9 octombrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a Republicii Slovace la programul comunitar pentru eficienta energeticã, SAVE II (99/593/CE) - OJ L284/47 din 22 octombrie 1998

- Propunere pentru o decizie a Consiliului privind pozitia Comunitãtii în cadrul Consiliului de asociere, referitoare la participarea Letoniei la programul comunitar multianual pentru eficienta energeticã SAVE II

- Propunere pentru o decizie a Consiliului privind pozitia Comunitãtii în cadrul Consiliului de asociere, referitoare la participarea Sloveniei la programul comunitar multianual pentru eficienta energeticã SAVE II

Audiovizual

- Propunere pentru o decizie a Consiliului privind pozitia Comunitãtii în cadrul Consiliului de asociere, referitoare la participarea Bulgariei la un program comunitar în cadrul politicii comunitare audiovizuale

Sãnãtate si politici sociale

- Decizia nr. 5/98 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Bulgaria, pe de altã parte, din 23 noiembrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a Bulgariei la programele comunitare în domeniile sãnãtate si politici sociale (99/12/CE) - OJ L35/26 din 9 februarie 1999

- Decizia nr. 2/99 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Cehã, pe de altã parte, din 25 octombrie 1999, care adoptã termenii si conditiile de participare a Republicii Cehe la programele comunitare în domeniile sãnãtate si politici sociale (99/744/CE) - OJ L298/27 din 19 noiembrie 1999

- Decizia nr. 6/98 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Estonia, pe de altã parte, din 27 noiembrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a Estoniei la programele comunitare în domeniile sãnãtate si politici sociale (98/724/CE) - OJ L343/42 din 18 decembrie 1998

- Decizia nr. 1/98 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Ungarã, pe de altã parte, din 12 octombrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a Ungariei la programele comunitare în domeniile sãnãtate si politici sociale (98/616/CE) - OJ L295/40 din 4 noiembrie 1998

- Decizia nr. 3/99 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Lituania, pe de altã parte, din 2 mai 1999, care adoptã termenii si conditiile de participare a Lituaniei la programele comunitare în domeniile sãnãtate si politici sociale (99/410/CE, ECSC, Euratom) - OJ L156/30 din 23 iunie 1999

- Decizia nr. 6/98 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si România, pe de altã parte, din 30 decembrie 1998, care adoptã termenii si conditiile de participare a României la programele comunitare în domeniile sãnãtate si politici sociale (99/10/CE) - OJ L35/18 din 9 februarie 1999

- Decizia nr. 5/99 a Consiliului de asociere între Uniunea Europeanã si statele membre, pe de o parte, si Republica Slovenia, pe de altã parte, din 3 noiembrie 1999, care adoptã termenii si conditiile de participare a Sloveniei la programele comunitare în domeniile sãnãtate si politici sociale (99/777/CE) - OJ L304/27 din 27 noiembrie 1999

ANEXA Nr. II

ANEXA Nr. II

ANEXA Nr. III

AGENTII COMUNITARE

1. Centrul European pentru Dezvoltarea Formãrii Vocationale, Salonic, Reglementarea Consiliului (CEE) nr. 337/75 din 10 februarie 1975 - OJ L39 din 13 februarie 1975

2. Fundatia Europeanã pentru Îmbunãtãtirea Conditiilor de Muncã si de Viatã, Dublin, Reglementarea Consiliului (CEE) nr. 1.365 din 26 mai 1975 - OJ L139 din 30 mai 1975

3. Agentia Europeanã pentru Mediu, Copenhaga, Reglementarea Consiliului (CEE) nr. 1.210/90 din 7 mai 1990 - OJ L 120 din 11 mai 1990

4. Fundatia Europeanã pentru Formare Profesionalã, Torino, Reglementarea Consiliului (CEE) nr. 1.360/90 din 7 mai 1990 - OJ L13 din 23 mai 1990

5. Centrul European de Monitorizare pentru Medicamente si Dependenta de Droguri, Lisabona, Reglementarea Consiliului (CEE) nr. 302/93 din 8 februarie 1993 - OJ L36 din 12 februarie 1993

6. Agentia Europeanã pentru Evaluarea Produselor Medicinale, Londra, Reglementarea Consiliului (CEE) nr. 2.309/93 din 22 iulie 1993 - OJ L214 din 24 august 1993

7. Biroul pentru Armonizare în domeniul Pietei Interne, Alicante, Reglementarea Consiliului nr. 40/94 din 20 decembrie 1993 - OJ L1 din 14 ianuarie 1994

8. Agentia pentru Securitate si Sãnãtate în Muncã, Bilbao, Reglementarea Consiliului (CE) nr. 2.062/94 din 18 iulie 1994 - OJ L216 din 20 august 1994

9. Oficiul Comunitar pentru Varietatea Plantelor, Angers, Reglementarea Consiliului nr. 2.100/94 din 27 iulie 1994 - OJ L277 din 1 septembrie 1994

10. Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, Luxemburg, Reglementarea Consiliului (CE) nr. 2.965/94 din 28 noiembrie 1994 - OJ L314 din 7 decembrie 1994

11. Centru European de Monitorizare a Rasismului si Xenofobiei, Viena, Reglementarea Consiliului nr. 1.035/97 din 2 iunie 1997 - OJ L15 din 10 iunie 1997

12. Agentia Europeanã pentru Reconstructie, Salonic, Reglementarea Consiliului (CE) nr. 2.454/99 din 15 noiembrie 1999 - OJ L299 din 20 noiembrie 1999

ANEXA Nr. IV

Contributia financiarã pe anul 2000 (inclusiv partea PHARE de finantare) necesarã participãrii tãrilor ECE la programele comunitare, conform deciziilor Consiliului de asociere (DCA)

ANEXA Nr. V

Sume necheltuite în 1999 din fondurile PHARE [în euro] pentru cele 8 programe de mai jos

(Ele au fost deduse din partea PHARE a contributiilor financiare pentru anul 2000, asa cum s-a prevãzut în deciziile Consiliului de asociere - DCA)

ANEXA Nr. VI

MÃSURI PREGÃTITOARE

în vederea participãrii la activitatea urmãtoarelor agentii comunitare

Centrul European pentru Dezvoltarea Formãrii Vocationale (CEDEFOP)

În ultimii ani Consiliul de conducere al CEDEFOP a acordat o atentie sporitã preocupãrilor tãrilor candidate.

Problema s-a discutat încã din anul 1995. În anii urmãtori cooperarea cu aceste tãri s-a realizat în principal prin Fundatia Europeanã pentru Formare Profesionalã (ETF). În anul 1997 CEDEFOP si ETF au semnat un memorandum de întelegere si coopereazã activ.

CEDEFOP a pregãtit o analizã a costurilor si estimãri ale nevoilor financiare, cu scopul de a intensifica familiarizarea tãrilor candidate cu activitãtile CEDEFOP pe perioada 2000-2002. Costurile detaliate mai jos (în euro) corespund proiectelor de cooperare în anul 2000:

Personal si misiuni - 160.000

Cheltuieli de functionare - 60.000

Cheltuieli operationale *) - 160.000

---

*) Proiecte: 1. Transparenta calificãrilor si implementarea planului de actiune, 2. Identificarea, evaluarea si recunoasterea învãtãrii neoficiale, 3. Program de vizite de studiu, 4. Furnizarea de material de referintã pentru programul “Leonardo da Vinci” , 5. Pregãtirea insertiei într-un cadru de raportare pentru învãtarea pe duratã lungã, 6. Sprijin pentru cooperarea în cercetare [urmarea celui de-al doilea raport de cercetare (2000) si pregãtirea celui de-al treilea raport (200 )], 7. Activitãti de diseminare a informatiei, în special prin Jurnalul European si prin situl electronic de formare profesionalã, 8. Finantarea VET (Instrumente directoare si aranjamente de finantare).

TOTAL: 380.000

II. Agentia Europeanã pentru Mediu (EEA)

Ca rãspuns la cererea de obtinere a calitãtii de membru EEA, înaintatã de 13 tãri candidate, si pe baza mandatului Consiliului UE, s-au deschis oficial, la 27 martie 2000, negocierile între Comisie si aceste tãri. În acest sens EEA este primul organism UE deschis pentru noile tãri candidate în cadrul strategiei de preaderare. În paralel cu procesul de negociere tãrile respective si EEA au în aceastã perioadã sarcina de a pregãti extinderea în termini institutionali, din punct de vedere al extinderii activitãtilor, al aspectelor procedurale etc.

În acest context sunt asteptate eforturi considerabile, în anii 2000-2001, din partea EEA, pentru a se asigura pasii tranzitorii între cooperarea existentã în prezent si noul statut de membru.

Pentru a îndeplini toate cerintele cuprinse în reglementarea de înfiintare a EEA si pentru a asigura o integrare rapidã si completã a tãrilor candidate în programul de lucru al EEA, Agentia trebuie sã promoveze urmãtorul set coerent de activitãti, care implicã contributii variate atât din partea specialistilor în problema respectivã, cât si a nivelurilor de conducere din EEA.

Propunerea de proiect actualã este menitã sã rãspundã prevederilor din comunicarea Comisiei cãtre Consiliu din decembrie 1999 si detaliazã sprijinul necesar, asteptat de cãtre EEA în timpul procesului de tranzitie în ceea ce priveste cele 10 tãri candidate beneficiare ale asistentei PHARE. Orizontul de timp prevãzut pentru propunerea de proiect actualã este situat între a doua jumãtate a anului 2000 si prima jumãtate a anului 2001.

În acelasi timp, activitãtile propuse se edificã pe cooperarea existentã în prezent între EEA si cele 10 tãri candidate beneficiare de asistentã PHARE si sprijinul oferit de programul PHARE multi-tarã.

a) Sprijin pentru implementarea viitoare a programului de lucru

În cadrul acestei operatiuni sefii de proiecte EEA pentru fiecare problemã (împreunã cu echipa de experti PHARE din EEA, ca partener) vor trebui sã dedice un timp adecvat pentru asacoperi toatã aceastã muncã si a asigura armonizarea activitãtilor cu cele desfãsurate de centrele europene pe probleme de mediu (ETC), prin planificare, întâlniri, monitorizarea progreselor etc. În consecintã, se prevãd urmãtoarele suboperatiuni:

- managementul si coordonarea legãturilor pe probleme de mediu din programul PHARE, în domeniile: calitatea aerului, emisiile din aer, apele teritoriale interne, uscatul si conservarea naturii (pentru anul 2000);

- managementul si coordonarea ETC extinse (din punct de vedere geografic si al activitãtii) prin acoperirea, de asemenea, a tãrilor candidate beneficiare de asistentã PHARE (pentru anul 2001);

- managementul si coordonarea activitãtilor de raportare a problemelor de mediu, pentru o acoperire geograficã largã (toate tãrile candidate vor fi reflectate pe deplin în principalele rapoarte EEA pentru 2000/2001, adicã Raportul diversitãtii biologice, Raportul semnalelor de mediu, Raportul Kiev);

- managementul si coordonarea extensiei retelei telematice EIONET si dezvoltarea aplicatiilor sale cãtre tãrile ECE;

- managementul si coordonarea retelei EIONET extinse, prin facilitarea participãrii expertilor din tãrile candidate la toate evenimentele relevante ale EEA (întâlniri ordinare, întâlniri de experti, grupuri de lucru etc.) conform programului de lucru al EEA;

- sprijinirea extinderii structurii ETC prin includerea organizatiilor pertinente din tãrile candidate printre partenerii consortiului;

- pregãtirea unui program de actiune pe 3 ani pentru integrarea noilor membri în toate actiunile programului de lucru al EEA, prin activitãti ce vor fi initiate/dezvoltate si prin stabilirea structurii/persoanei responsabile în cadrul EEA si la nivel national; acest program va cuprinde si aranjamentele logistice/administrative si procedurale, în responsabilitatea EEA, pentru a facilita participarea deplinã a tãrilor candidate.

b) Colectarea datelor, evaluarea si activitãtile de raportare ce vor fi efectuate de cãtre EEA pe perioada tranzitiei

Finantarea PHARE care sprijinã tãrile candidate ca rãspuns la necesitãtile majore ale EEA (raportare si activitatea centrelor pe probleme de mediu) se va termina în - octombrie 2000. Un sprijin special trebuie acordat unor domenii precum: dezvoltarea EIONET, distribuirea informatiilor si participarea la principalele evenimente EEA, pentru a asigura o continuare normalã asacestor activitãti si pentru a le coordona cu asistenta PHARE care continuã.

Sunt necesare resurse umane suplimentare pentru a continua aceste activitãti si pentru a pregãti predarea lor noilor membri care se vor alãtura treptat Agentiei în anul 2001, în paralel cu realizarea normalã a operatiunilor EEA. Aceastã operatiune va include si activitãti concrete, cum ar fi:

- extinderea activitãtilor centrelor europene pe probleme de mediu (ETC) de colectare a datelor ca bazã pentru principalele rapoarte EEA;

- evaluarea si dezvoltarea indicatorilor;

- redactarea capitolelor/rapoartelor care se referã si la tãrile solicitante;

- mentinerea contactelor periodice si a fluxului informational cu retelele nationale (pentru fiecare zonã cu probleme de mediu).

c) Sprijin pentru procesul de extindere a EEA

Aceastã operatiune va fi realizatã în principal de managerii programului EEA si de functionarii superiori din EEA.

Concret, aceasta se referã la urmãtoarele suboperatiuni:

- managementul si coordonarea cooperãrii globale în domeniul major de activitate, conform cu programul de lucru EEA (evaluare si raportare, monitorizare si raportare tematicã si tehnologia si diseminarea informatiilor);

- managementul si coordonarea retelei institutionale extinse a EEA (EIONET extinsã);

- coordonarea cu echipa de experti PHARE din EEA, responsabilã de coordonarea proiectelor PHARE (din punct de vedere al armonizãrii activitãtilor pentru fiecare domeniu principal EEA);

- sprijin si asistentã acordate Comisiei Europene si tãrilor candidate prin furnizarea de date si informatii relevante de-a lungul procesului de negociere;

- sprijin pentru activitatea suplimentarã a EEA privind toate actiunile pregãtitoare legate de recrutarea de personal nou si de experti nationali (care vor începe cu 6 luni înainte de acordarea statutului de membru pentru noile tãri).

d) Sprijin pentru distribuirea informatiilor asupra mediului

În cadrul acestei componente a sprijinului se preconizeazã o politicã de largã diseminare a publicatiilor, rapoartelor si software ale EEA, distribuite gratuit tuturor tãrilor candidate si care se adreseazã diferitelor grupuri-tintã.

e) Activitãti de suport logistic pentru reteaua extinsã

Aceastã operatiune vasacoperi toate serviciile de support asigurate de EEA pentru a mentine reteaua extinsã, pentru a asigura logistica sesiunilor si alte servicii înrudite, implicate de activitatea zilnicã în legãturã cu tãrile candidate.

Principalele rezultate

Ca urmare a proiectului se a teaptã urmãtoarele rezultate:

- contributie la extinderea gradualã a programului de lucru al EEA în tãrile candidate;

- participarea organizatiilor din tãrile candidate la structurile EEA si EIONET;

- includerea în principalele rapoarte EEA a problemelor de mediu din tãrile candidate;

- sprijin în ceea ce priveste o mai bunã concordantã a noilor tãri membre cu obligatiile din Reglementarea de înfiintare (“furnizarea de informatii relevante, acordate la momentul oportun si sigur” etc.);

- sprijin tehnic acordat Comisiei Europene în procesul de negociere, prin rezultatele furnizate de centrele europene pe probleme de mediu;

- un plan de actiune concret pentru integrarea noilor membri în programul de lucru al EEA.

Costuri pentru sprijinirea pregãtirii tãrilor ECE si integrarea lor în EEA

Costul proiectului este estimat la 1,1 milioane euro pe o perioadã de 12 luni. Pe categorii de costuri, proiectul va fi structurat dupã cum urmeazã:

- 400.000 euro (500 de zile-om pe an implicând pânã la o treime din personalul EEA) care acoperã implementarea gradualã a întregului program de lucru, integrarea activitãtilor într-o singurã structurã consistentã pentru centrele europene pe probleme de mediu, reflectarea amplã a tãrilor candidate în principalele rapoarte ale EEA, extinderea geograficã viitoare asactivitãtilor cãtre toate tãrile candidate pentru participare la EEA, cât si a sprijinului tehnic acordat Comisiei Europene în timpul procesului de negociere etc. [actiunile mentionate la lit. a), c) si e)];

- 600.000 euro - pentru activitãti concrete în legãturã cu actiunile care vor fi realizate de cãtre EEA si ETC pentru extinderea activitãtilor curente la noii membri pentru principalele produse EEA. Vor fi atrase resurse umane suplimentare pentru realizareasacestor actiuni, inclusive experti si organizatii relevante din tãrile candidate [actiunea mentionatã la lit. b)];

- 100.000 euro - pentru publicatii, acces si costuri de distribuire a materialelor, rapoartelor si software ale EEA, furnizate gratuit si periodic tãrilor ECE (atât numãrul publicatiilor, cât si grupurile-tintã vizate vor creste considerabil, în conformitate cu politica UE privind accesul publicului la informatii) - care se referã lasactiunea mentionatã la lit. d).

III. Agentia Europeanã pentru Evaluarea Produselor Medicinale (EMEA)

În iulie 1999 EMEA a primit de la CEN un contract pentru derularea unui program de asistentã tehnicã pentru tãrile ECE în sectorul farmaceutic - Forumul de reglementare paneuropean (PERF). În prezent proiectul este finantat din fonduri PHARE si se încadreazã în Programul regional privind asigurarea calitãtii (PRAQ III).

Programul PERF II va fi derulat din noiembrie 2000 pânã în decembrie 2003. Propunerea actualã se ocupã numai de prima fazã a lui PERF II, care se desfãsoarã între noiembrie 2000-decembrie 2001. Se presupune cã finantarea pentru program este asiguratã din PHARE în octombrie 2000, sub forma unei plãti cãtre EMEA pentru a fi inclusã în buget.

Obiectivul global al programului este sã ajute tãrile candidate sã îndeplineascã cerintele Cãrtii albe pentru reglementãri tehnice cu privire la sectorul farmaceutic, în scopul abilitãrii acestora de a functiona pe deplin în cadrul UE, dupã aderare. Ca urmare a încheierii aproape în totalitate a contractului original PERF, Comitetul de coordonare al PERF a decis ca PERF II sã se concentreze asupra a 4 domenii:

- implementarea acquisului comunitar (seminare privind produsele de pe piatã, probleme de frontierã si introducerea progresivã a produselor si procedurilor; examinarea legislatiei - ca o contributie în contextul pregãtirii pentru viitoarea aderare);

- practici bune de fabricare (armonizarea procedurilor; inspectii comune);

- farmacovigilenta (folosirea lui Eudra Watch; managementul de crizã);

- formarea profesionalã inter-agentii (activitãti commune vizând schimbul de informatii stiintifice si de personal; participare la întâlnirile grupurilor de lucru UE pentru reglementare pe probleme specifice, cu participarea unor delegati din tãrile asistate de PHARE, specializati pe probleme de interes; studii de caz).

1. Implementarea acquisului comunitar

În cadrul obiectivelor initiativei PERF, pentru perioada 2000-2003 se propun 4 rezultate concrete:

- instructiuni utile (destinate tãrilor ECE) pentru o componentã lãrgitã a UE, la aderare si ca membri;

- definiri perfectionate, pentru a rezolva probleme specifice de frontierã;

- proceduri definite pentru “introducerea progresivã”; si

- existenta unui personal calificat si instruit în mod corespunzãtor (în special în domeniul juridic) în tãrile candidate, pentru a se asigura insertia adecvatã a directivelor UE.

Se propune o continuare a întâlnirilor la seminarii, la care sã participe delegati CADREAC (Acordul de colaborare între autoritãtile de reglementare în domeniul medicamentului din UE si tãrile asociate). Programul prevede organizarea a 5 reuniuni în 14 luni, din care douã se vor tine la Bruxelles în legãturã cu o notificare cãtre solicitanti sau întâlnirile Emacolex, iar 3 reuniuni se vor tine în tãri ECE.

2. Practici bune de fabricare

Obiectivele concrete propuse în cadrul acestui domeniu de actiune prioritar în perioada 2000-2003 sunt:

- instructiuni utile (destinate tãrilor ECE) pentru o componentã lãrgitã a UE, la aderare si ca membri;

- industria sã fie informatã si în conformitate;

- amplasarea unor sisteme operationale de alertã rapidã, în conformitate cu instructiunile UE;

- realizarea armonizãrii cerintelor de raportare cu proceduri similare de examinare.

Se propune initial o concentrare asupra formãrii profesionale, cãstigãrii de experientã practicã în ceea ce priveste abordãrile UE si asupra unei colaborãri sporite între inspectorate, telul final fiind acela de asasigura o utilizare a SOP si a sistemelor, compatibilã cu standardele UE, de cãtre toti inspectorii care lucreazã în UE lãrgitã.

Miezul programului pentru aceastã primã etapã va fi o serie de inspectii comune (5 ale industriei din CADREAC, 3 ale unor amplasamente din UE), plus douã seminare pe teme specifice si o reuniune care sã includã participarea unor delegati ai CADREAC la reuniunile ad-hoc organizate de EMEA pentru inspectori.

3. Farmacovigilenta

În jurul anului 2003 se asteaptã ca:

- sã fie amplasate în toate tãrile sisteme de farmacovigilentã operationale si sigure;

- sã fie amplasate în toate tãrile sisteme operationale si testate pentru managementul de crizã;

- sã fie amplasat în toate tãrile un sistem de comunicare paneuropean sigur;

- sã se fi elaborat un proiect de instructiuni privind analiza riscurilor/beneficiilor în domeniul farmacovigilentei.

Programul initial se concentreazã pe mentinerea contactelor stabilite între factorii de reglementare în timpul programului PERF, pe garantarea faptului cã toate pãrtile sunt constiente de aspectele tematice din domeniul farmacovigilentei si cã se adoptã o abordare paneuropeanã consecventã pentru rezolvarea lor si pe implementarea unor sisteme de farmacovigilentã de facturã paneuropeanã, care sã functioneze în conformitate cu principiile directoare ale UE. Toate reuniunile sunt legate de reuniunile Grupului de lucru CPMP pentru farmacovigilentã.

4. Formarea profesionalã inter-agentii

Rezultatul dorit pentru aceastã componentã a PERF II este ca autoritãtile competente sã opereze cu si sã aplice în mod consecvent principiile directoare si aceleasi standarde UE, într-o manierã verificabilã. În plus, se va pune accentul pe comunicatiile electronice sigure.

Aceastã primã etapã va mentine contactele stabilite în timpul programului PERF original prin participarea unor delegati CADREAC la seminarii care trateazã studii de caz, la o sesiune de formare profesionalã pentru evaluatori si la un program de detasare a unor evaluatori ai CADREAC la autoritãti competente din UE. Sunt preconizate 20 de astfel de detasãri (la care 5 tãri vor trimite delegati în detasare pentru mai multe domenii tematice).

5. Conferintã

Se propune o conferintã pentru a raporta progresele realizate în primul an de extensie a initiativei PERF. În sensul abordãrii adoptate de Conferinta de la Budapesta din februarie 2000, este de asteptat ca participanti plãtitori sã acopere o parte a costurilor. În termeni bugetari, au fost prevãzute o indemnizatie pentru participarea factorilor de reglementare din CADREAC, precum si necesitatea de a sprijini financiar conferinta. Se poate prevedea, ca o alternativã, organizarea a 2-3 miniconferinte regionale destinate promovãrii unei mai bune întelegeri a chestiunilor tehnice.

6. Comitetul de coordonare

S-au prevãzut 3 reuniuni ale Comitetului de coordonare. Aceste reuniuni vor fi legate, când este posibil, de reuniunile programate ale Consiliului de conducere al EMEA sau ale grupului sefilor de agentii ale UE; acestor reuniuni li se va adãuga un forum de o zi pentru a se discuta probleme curente referitoare la functionarea autoritãtilor competente.

Rezumatul bugetului propus pentru faza I a programului pe 3 ani

Pentru perioada noiembrie 2000-decembrie 2001 s-au estimat urmãtoarele cheltuieli pentru program:

PAA	Activitãti	UE (euro)	CADREAC (euro)	TOTAL (euro)
Acquis	5 seminarii	82.810	130.000	212.8 0
GMP	2 seminarii, 8 inspectii comune, Participare la întâlniri ad-hoc între inspectori	61.464	100.800	162.264
Farmacovigilentã	Participare la 5 grupuri de lucru Un seminar	50.262	156.000	206.262
Probleme veterinare	1 grup operativ, 9 seminarii	69.852	237.900	307.752
Interagentii	Evaluarea dosarului	61.476	504.000	565.476
	Sisteme de calitate	140.135	104.000	244135
	Totaluri interagentii	201.611	608.000	809.611
Management	3 reuniuni ale Comitetului de coordonare	8.364	26.000	34.364
Toate	Conferintã	93.952	120.000	213.952
Toate	Sprijin IT (Eudra)	350.000	350.000
	Personal pentru sprijin	360.943	360.943
PERF II		929.258	1.728.700	2.657.958

IV. Oficiul pentru armonizare în domeniul pietei interne (OHMI)

În cadrul cooperãrii tehnice între OHMI si tãrile candidate, OHMI propune organizarea, în colaborare cu Comisia, a unui forum privind protect ia mãrcilor în Europa (EUROFORUM - Mãrci).

Acest forum va fi organizat în comun cu Comisia si cu tãrile candidate. Finantarea va fi efectuatã de OHMI si de Comisie. Tara gazdã va contribui în naturã.

Scopul acestui forum constã în reunirea, pentru douã zile, a diferitilor actori interesati de protectia mãrcilor si de sistemul mãrcii comunitare: reprezentanti ai OHMI, ai oficiilor nationale ale statelor membre, ai oficiilor nationale ale tãrilor candidate, ai Comisiei, agenti economici, reprezentanti ai sectorului industrial. Participantii activi vor anima diferitele seminarii, miniseminarii si mese rotunde care vor fi organizate pe toatã durata forumului.

Publicul vizat va fi constituit din întreprinderi mici si mijlocii din tãrile candidate si din statele membre, camere de comert, agenti economici, avocati si reprezentanti ai mediului academic. Acest public va avea posibilitatea sã participe la toate activitãtile propuse în timpul forumului.

Participantii si publicul vor putea discuta, vor putea schimba opinii privind experienta lor si vor învãta din teme variate, cum sunt:

- protectia mãrcilor în Europa;

- marca comunitarã;

- procedura de înregistrare a mãrcii la oficiile nationale si la OHMI;

- criterii de acceptare si de refuz ale unei mãrci: motivele absolute de refuz;

- coexistenta si înfruntarea dintre douã mãrci identicesau similare: motivele relative de refuz;

- clasificarea produselor si serviciilor sau legãtura care existã între o marcã si produsul ori serviciul pentru care ea este protejatã;

- relatiile între oficiile de proprietate industrialã si agentii economici;

- problema validitãtii unei mãrci;

- armonizarea legislatiilor în domeniul mãrcilor;

- armonizarea jurisprudentei în domeniul mãrcilor;

- noile forme de mãrci;

- învãtãmântul în domeniul dreptului mãrcii în Europa si în statele candidate;

- acordurile internationale si normele europene: situatia actualã;

- rolul oficiului de proprietate industrialã în calitate de interlocutor privilegiat al titularului de marcã: o administrare cu vocatie comercialã.

Paralel cu activitãtile din timpul întâlnirilor organizate la forum participantii îsi vor putea expune documente si produse de distribuire în interiorul standurilor prevãzute în acest scop.

Acest eveniment va avea drept obiectiv întâlnirea pentru prima datã, la nivel european, a tuturor actorilor dreptului mãrcii interesat si, prin extinderea Uniunii

Europene, de aderarea la sistemul mãrcii comunitare, precum si la acquisul comunitar în domeniul legislatiei si protectiei mãrcilor din statele candidate. Acest forum se va concentra pe armonizarea care existã în acest domeniu. Aceastã activitate de cooperare va da posibilitatea diferitilor actori sã intre în contact unii cu altii si, de asemenea, sã instituie bazele unei cooperãri veritabile în domeniul mãrcilor între statele membre si statele candidate la aderare.

Acest eveniment ar putea avea loc în a doua jumãtate a anului 2000, de preferintã în octombrie. Prima datã el va putea fi organizat în Polonia. Acest forum s-ar putea repeta, cel putin o datã pe an, în diferite tãri candidate, în cursul urmãtorilor 3-4 ani.

Costuri estimate pentru anul 2000

- Reprezentanti ai oficiilor nationale ai PECO (indemnizatii si cãlãtoria cu avionul)	66. 00
- Participanti ai OHMI (cofinantare cu OHMI) (indemnizatii si cãlãtoria cu avionul)	23.370
- Referenti din PECO, statele membre, din sectorul privat (cofinantare cu sectorul privat)	39.674
- Sediu si material divers	19.000
- Transport (cofinantare cu tara gazdã)	2.250
TOTAL:	149.404

V. Agentia Europeanã pentru Sigurantã si Sãnãtate în Muncã

Urmãtoarele fonduri (în euro) necesare pentru anul 2000 includ toate aspectele costurilor suplimentare cerute de asocierea tãrilor ECE la activitatea Agentiei. Costurile sunt împãrtite dupã cum urmeazã:

a) Costuri cu personalul din Agentie, ca urmare a unei retele lãrgite Va fi necesarã fortã de muncã suplimentarã pentru a înfiinta si sustine puncte de contact nationale, retelele nationale, un sistem Internet/Extranet, pentru a vizita tãrile ECE si a desfãsura diferite reuniuni cu acestea în cadrul Agentiei:

- un agent auxiliar, de nivel B (administrativ) 74.03

- un agent auxiliar, de nivel B (Internet/Extranet) 74.03

TOTAL: 148.062

b) Instalatii tehnice pentru abilitarea tãrilor ECE de a înfiinta si opera un web site comun al Agentiei

- configuratia de bazã pentru crearea unei retele a Agentiei pe Internet este estimatã la 20.000 euro costuri de înfiintare/tarã 200.000

- alte costuri pentru tãrile ECE vor fi cele de operare pentru Internet (aproximativ 20.000 euro/tarã/an) 200.000

TOTAL: 400.000

c) Costuri de cãlãtorie

Reuniunile urmeazã sã sprijine tãrile în crearea unei retele de informatii pe Internet, înfiintarea unui sistem de puncte de contact nationale, precum si a unei retele de informatii cu organizatiile de sãnãtate si sigurantã în muncã si cu partenerii sociali.

- Reuniuni la Agentie:

- o reuniune a Consiliului cu 3 reprezentanti din fiecare tarã ECE 45.000

- douã întâlniri pentru punctele de contact 30.000

- douã întâlniri pentru grupurile Internet 30.000

- Reuniuni în fiecare tarã ECE cu doi reprezentanti ai Agentiei 30.000

TOTAL: 135.000

d) Contractorul

Pe baza sprijinului initial al Agentiei un contractor trebuie sã asiste tãrile ECE în crearea practicã a unui web site comun 100.000

Costuri totale estimate: (aproximativ) euro 780.000

Agentia ar dori sã mentioneze în final cã ar fi posibil ca ea sã asiste administrarea unui program specific pentru sãnãtatea si siguranta în muncã în tãrile candidate. Agentia realizeazã în prezent o bazã de date cu expertii UE în sãnãtate si securitate, care ar fi gata si dispusi sã lucreze în tãrile candidate pentru un proiect specific. Ca exemplu se poate mentiona perfectionarea în domeniul sãnãtãtii si securitãtii în muncã, domeniu în care Fundatia Europeanã de Formare Profesionalã a demarat primul proiect-pilot în 1999 în cooperare cu ASHW, UNICE si ETUC.

VI. Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene

Centrul a identificat necesitatea diseminãrii informatiei unor potentiali traducãtori (atât la nivelul institutiei, cât si în exterior), autoritãtilor nationale, institutiilor de învãtãmânt superior (în special celor active în domeniul traducerilor) si, în general, cetãtenilor din tãrile candidate.

Pentru a satisface aceastã necesitate se propune crearea unui web site, care sã includã facilitãti interactive (întrebãri puse frecvent sau FAQ si posibilitatea ca utilizatorul sã se înregistreze pe liste de e-mail pentru detalii privitoare la concursuri de recrutare sau la cereri de oferte pentru servicii externe de traducere).

Prima operatiune ce trebuie fãcutã este un studiu de fezabilitate pentru a determina toate cerintele. Este însã deja clar cã cel putin urmãtoarele resurse vor fi necesare pentru a dezvolta acest proiect:

- un sef de proiect cu normã întreagã, care sã planifice si sã coordoneze activitãtile;

- hardware si software cerute pentru a suporta sistemul extins;

- un operator cu normã întreagã, care sã creeze si sã administreze toate datele de pe web site. Pot fi necesare chiar mai multe persoane, în functie de complexitatea site-ului, de exemplu numãrul de limbi suportate, frecventa modificãrilor etc.;

- dacã vor fi introduse facilitãti interactive, una sau mai multe persoane angajate cu normã întreagã (în functie de volumul de date primit) vor fi necesare pentru a administra aceste informatii;

- va fi necesar un suport pentru traducere, pentru a asigura versiunile în alte limbi pentru web site, cât si pentru documentele suportate de acesta.

Pe lângã web site va fi util sã se tinã seminarii si zile deschise pentru traducãtorii interesati sã lucreze pentru institutii.

Centrul de traduceri face în prezent investigatii privind posibilitatea unor finantãri interinstitutionale pentru acest proiect.

Resursele anticipate necesare în anul 2000 (în euro) sunt:

Cheltuieli de operare 78.500

Cheltuieli de cãlãtorie 28.500

TOTAL: 107.000

ANEXA Nr. VII

Fonduri PHARE [în euro] necesare pentru anul 2000 (dupã deducerea sumelor necheltuite în 1999, dacã existã)

pentru participarea tãrilor ECE la cele 8 programe comunitare, acoperite de aceastã propunere de finantare.

ANEXA Nr. VIII

Fonduri PHARE [în euro] necesare pentru anul 2000

(dupã deducerea sumelor necheltuite în 1999, dacã existã).

ANEXA Nr. 3 (D)

INFORMARE SI PUBLICITATE

pentru programele PHARE, ISPA si SAPARD ale Uniunii Europene

1. Scop si obiective

Informatiile si activitãtile de publicitate privind asistenta Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate cre terii gradului de con tientizare a publicului si a transparentei actiunilor U.E., precum si creãrii unei imagini consistente privind activitãtile respective în toate tãrile beneficiare. Informarea si publicitatea privesc activitãtile care primesc o contributie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.

2. Principii generale

Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor de finantare, precum si a altor forme de asistentã va fi responsabil cu publicitatea la fata locului. Aceastã actiune se va desfãsura în cooperare cu delegatia Comisiei Europene, care va fi informatã asupra demersurilor fãcute în acest scop.

Autoritãtile nationale si regionale competente vor desfãsura activitãtile necesare unei aplicãri efective a acestor prevederi, în colaborare cu delegatia Comisiei Europene din tara respectivã. Informarea si mãsurile publicitare descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor si deciziilor care se aplicã fondurilor structurale.

Acestea sunt:

- art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendatã de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene nr. L 193/20 din 3 iulie 1993;

- Decizia Comisiei din 3 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.

Informarea si mãsurile publicitare trebuie sã fie conforme cu prevederile reglementãrilor si deciziilor sus-mentionate. Ghidul informativ primit de la delegatia Comisiei Europene din tara respectivã este disponibil la autoritãtile nationale, regionale si locale.

3. Informarea si publicitatea privind programele PHARE

Informarea si mãsurile publicitare vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãtile nationale, regionale si locale competente, în colaborare cu Delegatia Comisiei, pentru toatã durata memorandumului de finantare, si vor privi atât programele, cât si alte forme de asistentã.

Costul informãrii si publicitãtii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

În cazul implementãrii programelor PHARE se vor aplica mãsurile mentionate mai jos la lit. a) si b):

a) Autoritãtile competente din tara beneficiarã trebuie sã publice continutul programelor si al altor forme de asistentã în forma cea mai potrivitã. Aceste documente trebuie distribuite corespunzãtor si trebuie tinute la dispozitia pãrtilor interesate. Trebuie asiguratã prezentarea în teritoriul tãrii beneficiare a informatiilor si materialelor publicitare produse.

b) Informarea si mãsurile publicitare la fata locului trebuie sã cuprindã urmãtoarele:

(i) pentru investitiile de infrastructurã care depãsesc 1 milion ECU;

- panouri ridicate la fata locului, instalate în concordantã cu prevederile reglementãrilor si deciziilor mentionate în paragraful 2;

- panouri informative pentru lucrãrile de infrastructurã accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementãrilor si deciziilor mentionate în paragraful 2 si în concordantã cu indicatiile tehnice din Ghidul informativ pus la dispozitie de delegatia Comisiei Europene din tara beneficiarã;

(ii) în cazul investitiilor de productie, mãsuri pentru dezvoltarea potentialului local si alte mãsuri beneficiind de finantare PHARE, ISPA sau SAPARD:

- mãsuri care sã con tientizeze beneficiarii potentiali si opinia publicã cu privire lasasistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordantã cu reglementãrile de la paragraful 3 b) (i);

- mãsuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, partial finantate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicatii în formularul care trebuie completat de ace ti solicitanti, care sã indice faptul cã o parte a acestui ajutor provine de la U.E., mai ales prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordantã cu reglementãrile de mai sus.

4. Transparenta asistentei U.E. în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari si publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare mãsurã în asistenta care le priveste direct. Autoritãtile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informatiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici si mijlocii. Acestea trebuie sã

cuprindã si indicatii privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alti beneficiari potentiali

Autoritãtile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informatiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregãtire profesionalã implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare si organizatiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autoritãtile locale, nationale sau regionale privind anuntarea si solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãti eligibile pentru acest fel de asistentã vor trebui sã indice faptul cã U.E. si, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD asigurã aceste surse financiare.

Notificarea de asistentã transmisã beneficiarilor trebuie sã mentioneze procentul sau volumul de asistentã finantat de programele amintite. În cazul în care astfel de documente poartã stema nationalã sau regionalã, trebuie sã poarte si sigla U.E. de aceea si mãrime.

4.3. Publicul larg

Media

Autoritãtile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivitã, despre actiunile cofinantate de U.E., PHARE, ISPA sau SAPARD în special.

Contributia PHARE va fi reflectatã corespunzãtor în aceastã informare.

În acest context demararea operatiunilor (o datã adoptate de Comisie) si fazele importante ale implementãrii vor face subiectul unor actiuni de publicitate, cu precãdere în mass-media regionalã (presã, radio, televiziune). Trebuie asiguratã o colaborare corespunzãtoare cu delegatia Comisiei din tara respectivã.

Cele douã principii mentionate mai sus se aplicã anunturilor, precum si comunicatelor de presã si comunicatelor publice.

Actiuni informative

Organizarea de actiuni informative, cum ar fi conferinte, seminarii, târguri si expozitii în legãturã cu implepentarea operatiunilor partial finantate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD va urmãri sã facã explicitã participarea U.E. În acest context se vor expune steagurile U.E. în camerele unde au loc întâlniri si se va pune sigla U.E. pe documente, în functie de situatie. Delegatia Comisiei din tara beneficiarã va ajuta, dupã necesitãti, la pregãtirea si implementareasacestui tip de actiuni.

Materiale informative

Publicatiile (cum ar fi brosuri si pliante) despre programe si mãsuri similare, finantate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD, trebuie sã continã pe prima paginã o indicare clarã a participãrii U.E., precum si sigla U.E., în cazul în care este folositã stema nationalã sau regionalã.

În cazul în care aceste publicatii au o prefatã, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în tara beneficiarã, cât si de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea U.E.

Aceste publicatii trebuie sã se refere la organismele nationale si regionale responsabile cu informarea pãrtilor interesate.

Principiile mentionate mai sus se aplicã, de asemenea, si materialelor audiovizuale.

5. Prevederile privind panouri, postere si plãci comemorative

Tãrile beneficiare vor asigura transparenta mãsurilor partial finantate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordantã cu urmãtoarele mãsuri si

informatii publicitare:

Panouri

Panourile cu informatii privind participarea U.E. la finantarea investitiei trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare U.E. în valoare de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacã autoritãtile locale sau regionale nu ridicã un panou care sã mentioneze propria lor implicare, finantarea U.E. trebuie mentionatã pe un panou special.

Aceste panouri trebuie sã aibã o mãrime corespunzãtoare anvergurii (tinându-se seama de mãrimea contributiei U.E.) si trebuie sã corespundã instructiunilor prevãzute în Ghidul informativ care se poate obtine de la delegatiile Comisiei Europene.

Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrãrii si în mãsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu plãci comemorative, în concordantã cu prevederile Ghidului informativ.

Plãci comemorative

Aceste plãci vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinte, aeroporturi, statii etc.). Plãcile trebuie sã cuprindã pe lângã sigla U.E. si o mentiune privind programele PHARE, ISPA sau SAPARD si cofinantarea U.E.

În cazurile în care autoritãtile locale, regionale sau nationale, precum si orice alt beneficiar monteazã un asemenea panou, placã comemorativã ori poster sau fac orice alt demers menit sã asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicatã participarea U.E.

6. Prevederi finale

Autoritãtile nationale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situatie mãsuri suplimentare, dacã se considerã necesar. În aceste cazuri trebuie consultatã si informatã delegatia Comisiei, astfel încât aceasta sã poatã participa, dacã considerã necesar, la realizarea acestor mãsuri.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegatiei din tara respectivã, va asigura asistentã tehnicã sub forma îndrumãrii asupra cerintelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un Ghid informativ, scris în limba tãrii respective, care va contine indicatii detaliate referitoare la cerintele de design.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTÃ

pentru ratificarea Instrumentului de amendare a Constitutiei Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor (Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994) si a Instrumentului de amendare a Conventiei Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor (Geneva, 1992,

cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994), semnate la Minneapolis la 6 noiembrie 1998

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 1 pct. I.20 din Legea nr. 324/200 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul României adoptã prezenta ordonantã.

Articol unic. - Se ratificã Instrumentul de amendare*) a Constitutiei Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor (Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994) si Instrumentul de amendare*) a Conventiei Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor (Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994), semnate la Minneapolis la 6 noiembrie 1998.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Dan Nica

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoanã

Bucuresti, 30 august 2001.

Nr. 58.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTÃ

privind înfiintarea Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C.

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 1pct. II.7 din Legea nr. 324/200 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul României adoptã prezenta ordonantã.

Art. 1. - (1) Se înfiinteazã Inspectoratul de Stat în Constructii - I.S.C., institutie publicã cu personalitate juridicã în subordinea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei, cu sediul în municipiul Bucuresti, bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, prin reorganizarea Inspectoratului de stat în constructii din structura Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

(2) Inspectoratul de Stat în Constructii - I.S.C. este organismul tehnic specializat desemnat sã exercite, potrivit legii, controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism si a regimului de autorizare a constructiilor, precum si la aplicarea unitarã a prevederilor legale în domeniul calitãtii în constructii.

(3) Inspectoratul de Stat în Constructii - I.S.C. are în structura sa organizatoricã inspectoratele teritoriale în constructii, unitãti fãrã personalitate juridicã.

Art. 2. - Patrimoniul Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C. se constituie prin preluarea activului si pasivului inspectoratelor în constructii judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, si ale Inspectoratului de stat în constructii din cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Art. 3. - Sediul Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C. poate fi schimbat prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei.

Art. 4. - (1) Inspectoratul de Stat în Constructii - I.S.C. se finanteazã integral din venituri extrabugetare.

(2) Fondurile necesare Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C. pentru îndeplinirea atributiilor, inclusiv calculul si virarea sumelor, se asigurã potrivit prevederilor art. 40 alin. 1 din Legea nr. 10/995 privind calitatea în constructii. Din cota de 0,70% Inspectoratul de Stat în Constructii - I.S.C. vireazã 30% Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei în contul deschis

(3) Inspectoratul de Stat în Constructii - I.S.C. este obligat sã participe la toate fazele determinante stabilite prin proiect si acceptate de inspectoratele teritoriale în constructii.

(4) Inspectoratul de Stat în Constructii - I.S.C. se finanteazã si din sumele obtinute din efectuarea de prestatii si servicii specifice, pe bazã de tarife stabilite de consiliul de conducere si aprobate de ministrul lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei, precum si din alte surse prevãzute de legislatia în vigoare.

Art. 5. - (1) Conducerea Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C. revine unui consiliu de conducere compus din 5-7 persoane.

(2) Conducerea executivã a Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C. este asiguratã de inspectorul general de stat, care este si presedintele consiliului de conducere.

(3) Presedintele si membrii consiliului de conducere se numesc si se revocã prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei.

(4) Salarizarea inspectorului general de stat si indemnizatiile membrilor consiliului de conducere se stabilesc prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei.

Art. 6. - (1) Personalul salariat din cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei care îsi desfãsoarã activitatea în cadrul directiei generale Inspectoratul de stat în constructii este considerat transferat în cadrul institutiei publice nou-înfiintate, începând cu data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante.

(2) Salarizarea personalului se face potrivit reglementãrilor stabilite pentru institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare.

(3) Drepturile de salarizare si celelalte drepturi de personal se stabilesc prin contractul colectiv de muncã.

(4) Personalul transferat beneficiazã de salariile si de drepturile avute anterior pânã la încheierea contractului colectiv de muncã al personalului de la Inspectoratul de Stat în Constructii - I.S.C., precum si de alte drepturi prevãzute în legislatia în vigoare.

(5) Contractul colectiv de muncã va fi negociat conform legii si va fi înregistrat la directia de muncã si solidaritate socialã în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante.

Art. 7. - Regulamentul de organizare si functionare a Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C., cuprinzând atributiile generale si specifice ale Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C. si ale inspectoratelor teritoriale în constructii, precum si structura organizatoricã a Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C., normarea parcului auto si a consumului de carburanti se aprobã prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei în termen de 15 zile de la data publicãrii prezentei ordonante în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 8. - Hotãrârea Guvernului nr. 3/200 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei se modificã în mod corespunzãtor.

Art. 9. - (1) Prezenta ordonantã intrã în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante, prin hotãrâre a Guvernului se va actualiza valoarea patrimoniului Inspectoratului de stat în constructii din cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei, pe baza datelor din balantele contabile încheiate la 30 iunie 2001.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN N STASE

Contrasemneazã:

Ministrul lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei,

Miron Tudor Mitrea

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 30 august 2001.

Nr. 63.

---

*) Instrumentele de amendare ratificate prin prezenta ordonantã se publicã ulterior pentru elaborarea reglementãrilor tehnice si reglementãrilor pentru urbanism.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTÃ

privind repartizarea profitului la societãtile nationale, companiile nationale si societãtile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 1pct. II.2 din Legea nr. 324/200 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul României adoptã prezenta ordonantã.

Art. 1. - (1) Începând cu exercit iul financiar al anului 2001 la societãtile nationale, companiile nationale si societãtile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome profitul contabil rãmas dupã deducerea impozitului pe profit se repartizeazã pe urmãtoarele destinatii, dacã prin legi speciale nu se prevede altfel:

a) rezerve legale;

b) acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti;

c) alte rezerve constituite ca surse proprii de finantare, aferente profitului rezultat din vânzãri de active, respectiv, aferente facilitãtilor fiscale la impozitul pe profit;

d) alte repartizãri prevãzute de lege;

e) pânã la 10% pentru participarea salariatilor la profit;

f) minimum 50% vãrsãminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societãtilor nationale, companiilor nationale si societãtilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;

g) profitul nerepartizat pe destinatiile prevãzute la lit. a)-f) se repartizeazã lasalte rezerve si constituie sursa proprie de finantare.

(2) Profitul se repartizeazã pentru destinatiile si în cuantumurile prevãzute la alin. (1) lit. e), f) si g), dupã deducerea sumelor aferente destinatiilor stabilite prin acte normative speciale, prevãzute la lit. a), b), c) si d) ale aceluiasi alineat.

(3) Societãtile nationale, companiile nationale si societãtile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat au obligatia sã vireze dividendele la institutia publicã implicatã, definitã potrivit art. 3 lit. g) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 88/997 privind privatizarea societãtilor comerciale, aprobatã prin Legea nr. 44/998, cu modificãrile si completãrile ulterioare, în termen de 30 de zile de la data termenului legal de depunere a bilantului contabil, dacã prin legi speciale nu se prevede altfel.

(4) Regiile autonome vireazã vãrsãmintele la bugetul de stat sau local, dupã caz, la termenul prevãzut la alin. (3).

Art. 2. - Începând cu exercitiul financiar al anului 2001 regiile autonome constituie anual fond de rezervã prin aplicarea unei cote de 5% asupra profitului contabil neinfluentat de cheltuiala cu impozitul pe profit. Rezervele astfel calculate sunt deductibile fiscal pânã la a cincea parte din patrimoniul regiei autonome, exclusiv patrimoniul public.

Art. 3. - (1) Controlul, constatarea si urmãrirea modului de constituire si virare a dividendelor sau vãrsãmintelor la bugetul de stat sau local, dupã caz, se efectueazã:

a) de organele de control ale Ministerului Finantelor Publice, pentru agentii economici de interes central;

b) de organele de control ale administratiei publice locale, pentru agentii economici de interes local.

(2) Penalitãtile si majorãrile de întârziere calculate pentru plata cu întârziere a obligatiilor de platã urmeazã regimul juridic al creantelor bugetare.

Art. 4. - În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante Ministerul Finantelor Publice va emite precizãri privind determinarea sumelor care fac obiectul repartizãrii si reflectarea în contabilitate asacestora.

Art. 5. - La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante se abrogã Ordonanta Guvernului nr. 23/1996 privind repartizarea profitului la regiile autonome, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 5 august 1996, aprobatã prin Legea nr. 41/1997, precum si art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 30 august 2001, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 10/1995.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

Ministrul dezvoltãrii si prognozei,

Gheorghe Romeo Leonard Cazan

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Dan Nica

Bucuresti, 30 august 2001.

Nr. 64.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTÃ

privind constituirea si functionarea parcurilor industriale

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 1 pct. II. 5 din Legea nr. 324/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul României adoptã prezenta ordonantã.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Prezenta ordonantã reglementeazã regimul de constituire si functionare a parcurilor industriale.

(2) Parcul industrial reprezintã o zonã delimitatã în care se desfãsoarã activitãti economice, de cercetare stiintificã si/sau de dezvoltare tehnologicã în vederea valorificãrii potentialului uman si material al zonei.

(3) Parcul industrial este administrat de o societate comercialã care detine titlul de parc industrial.

(4) Constituirea si functionarea parcului industrial se bazeazã pe asocierea si/sau colaborarea dintre autoritãtile administratiei publice centrale si locale, agentii economici, unitãtile de învãtãmânt superior, institutele de cercetare dezvoltare si/sau alti parteneri.

Art. 2. - (1)Terenul aferent parcului industrial trebuie sã îndeplineascã cumulativ urmãtoarele conditii:

a) are acces la drum national sau european;

b) are, de regulã, o suprafatã de cel putin 10 hectare;

c) se aflã în proprietatea sau în folosinta, pe cel putin 30 de ani, a societãtii comerciale care solicitã titlul de parc industrial;

d) este liber de orice sarcini;

e) nu face obiectul unor litigii în curs de solutionare la instantele judecãtoresti cu privire la situatia lui juridicã.

(2) Conditia prevãzutã la alin. (1) lit. b) nu este obligatorie în cazul parcurilor industriale în care se desfãsoarã numai activitãti de cercetare stiintificã, dezvoltare tehnologicã si/sau tehnologia informatiilor.

Art. 3. - Ministerul Dezvoltãrii si Prognozei este organul de specialitate al administratiei publice centrale care, în domeniul parcurilor industriale, are urmãtoarele atributii:

a) acordã, prin ordin al ministrului dezvoltãrii si prognozei, titlul de parc industrial;

b) elaboreazã instructiunile de acordare a titlului de parc industrial;

c) analizeazã evolutia activitãtii parcurilor industriale si sustine dezvoltareasacestora;

d) colaboreazã cu ministerele, cu autoritãtile administratiei publice locale, cu camerele de comert si industrie, cu organizatiile neguvernamentale care au drept scop sprijinirea dezvoltãrii regionale, precum si cu experti independenti pentru elaborarea si aplicarea politicii de dezvoltare a parcurilor industriale.

CAPITOLUL II

Titlul de parc industrial

Art. 4. - (1) Titlul de parc industrial se acordã prin ordin al ministrului dezvoltãrii si prognozei în urmasanalizei si evaluãrii documentelor prevãzute la art. 6.

(2) Titlul de parc industrial se acordã în conformitate cu instructiunile aprobate prin ordin al ministrului dezvoltãrii si prognozei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - (1)Titlul de parc industrial poate fi obtinut de o societate comercialã, persoanã juridicã românã, având exclusiv ca obiect de activitate administrarea parcurilor industriale, denumitã în continuare societate-administrator.

(2) Titlul de parc industrial este valabil pe durata, în perimetrul si în conditiile stabilite prin ordinul ministrului dezvoltãrii si prognozei prevãzut la art. 4 alin. (1).

Art. 6. - În vederea obtinerii titlului de parc industrial societatea-administrator depune la Ministerul Dezvoltãrii si Prognozei o cerere însotitã de urmãtoarele documente:

a) dovada îndeplinirii conditiilor prevãzute la art. 2 alin. (1) cu privire la terenul destinat parcului industrial;

b) studiul de fezabilitate pentru realizarea parcului industrial, inclusiv descrierea nfrastructurii în interiorul parcului si a sistemelor de conectare la utilitãtile din exteriorul parcului;

c) acordul autoritãtii administratiei publice locale privind realizarea infrastructurii aferente parcului industrial si a conexiunii utilitãtilor.

Art. 7. - Pentru constituirea si dezvoltarea unui parc industrial se acordã urmãtoarele facilitãti:

a) scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial, pentru societatea-administrator care detine titlul de parc industrial;

b) deducerea din profitul impozabil a unei cote de 20% din valoarea investitiilor realizate în parcul industrial, dupã data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante, pentru agentii economici care realizeazã astfel de investitii în constructii pentru transportul si distributia energiei electrice, a energiei termice, a gazelor naturale si a apei, asa cum sunt acestea definite potrivit Hotãrârii Guvernului nr. 964/998 pentru aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe; deducerea se calculeazã în luna în care se realizeazã punerea în functiune a investitiei, conform prevederilor Legii nr. 15/994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, numai din punct de vedere fiscal, prin înscrierea acesteia la sumele deductibile prevãzute în declaratia de impunere; în situatia în care se realizeazã pierdere fiscalã, aceasta se recupereazã din profiturile impozabile obtinute în urmãtorii 5 ani;

c) amânarea pe perioada de realizare a investitiei respective, pânã la punerea în functiune a parcului industrial, potrivit reglementãrilor în vigoare, respectiv pânã la data de 25 a lunii urmãtoare datei de punere în functiune a parcului industrial, a plãtii taxei pe valoarea adãugatã pentru materialele si echipamentele necesare realizãrii sistemului de utilitãti din interiorul parcului, precum si a conexiunilor parcului la magistralele sau la retelele existente de utilitãti, la furnizorii acestora si amânarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adãugatã respective pânã la aceeasi datã la agentii economici care realizeazã investitia.

CAPITOLUL III

Functionarea parcurilor industriale

Art. 8. - Exploatarea parcului industrial se realizeazã pe bazã de contracte comerciale încheiate între societatea-administrator si persoane juridice române sau sucursale/reprezentante ale companiilor din strãinãtate, dupã caz, care pot desfãsura activitãti specifice parcurilor industriale.

Art. 9. - (1) Societatea-administrator care detine titlul de parc industrial are urmãtoarele obligatii generale fatã de agentii economici care îsi desfãsoarã activitatea în parcul industrial:

a) sã asigure si sã garanteze dreptul de folosintã asupra infrastructurii si utilitãtilor, potrivit contractelor încheiate;

b) sã repare si sã întretinã infrastructura si utilitãtile din interiorul parcului;

c) sã asigure accesul la utilizarea spatiilor din parcul industrial destinate folosintei comune.

(2) Obligatiile specifice ale societãtii-administrator si ale agentilor economici sunt prevãzute în contractele încheiate între acestia.

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

Art. 10. - (1) Ministrul dezvoltãrii si prognozei poate sã retragã, prin ordin, titlul de parc industrial în situatia în care în parcul industrial nu se realizeazã activitãtile prevãzute la art. 1 alin. (2).

(2) Retragerea titlului prevãzutã la alin. 1 se face dacã societatea-administrator a fost înstiintatã, în scris, cu 3 luni înainte de Ministerul Dezvoltãrii si Prognozei.

(3) În situatia retragerii titlului de parc industrial societatea-administrator plãteste contravaloarea taxei în vigoare pentru modificarea destinatiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial, pentrucare i s-a acordat scutirea prevãzutã la art. 7 lit. a).

Art. 11. - În cazul în care o investitie întruneste conditiile pentru a beneficia de facilitãti acordate de mai multe legi, agentul economic va trebui sã opteze explicit pentru un regim de facilitãti prevãzut într-o singurã lege.

Art. 12. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 2, 4, 5 si 6 se pot constitui prin hotãrâri ale Guvernului parcuri industriale pe terenurile platformelor industriale.

(2) Parcurile industriale precizate la alin. (1) beneficiazã de facilitãtile prevãzute la art. 7 lit. b) si c).

Art. 13. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante se abrogã Legea nr. 134/2000 privind regimul parcurilor industriale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 25 iulie 2000.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul dezvoltãrii si prognozei,

Gheorghe Romeo Leonard Cazan

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Ministrul integrãrii europene,

Hildegard Carola Puwak

Bucuresti, 30 august 2001.

Nr. 65.