MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 555       LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Joi, 6 septembrie 2001

 

SUMAR

 

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

820. - Hotãrâre pentru aprobarea amendamentelor convenite între Guvernul României, prin Ministerul Finantelor Publice, si Fondul International pentru Dezvoltare Agricolã (FIDA), semnate la Roma la 24 aprilie 2001 si la Bucuresti la 7 iunie 2001, la Acordul de împrumut dintre România, reprezentatã prin Ministerul Finantelor, si Fondul International pentru Dezvoltare Agricolã privind Proiectul de dezvoltare ruralã a Muntilor Apuseni, în valoare de 12,4 milioane DST, semnat la Roma la 10 mai 1999

 

845. - Hotãrâre pentru aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2001 ale societãtilor nationale si al regiei autonome, aflate sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor

 

846. - Hotãrâre privind organizarea si functionarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor si a corpului de arbitri

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

144. - Ordin al directorului general al Biroului Român de Metrologie Legalã pentru aprobarea Listei oficiale a mijloacelor de mãsurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului L.O. – 2001

 

278. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pãdurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la autocontroalele sanitare pentru produsele din pescuit

 

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

pentru aprobarea amendamentelor convenite între Guvernul României,

prin Ministerul Finantelor Publice, si Fondul International pentru Dezvoltare Agricolã (FIDA), semnate la Roma la 24 aprilie 2001 si la Bucuresti la 7 iunie 2001, la Acordul de împrumut dintre România, reprezentatã prin Ministerul Finantelor, si Fondul International

pentru Dezvoltare Agricolã privind Proiectul de dezvoltare ruralã a Muntilor Apuseni,

în valoare de 12,4 milioane DST, semnat la Roma la 10 mai 1999

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 115/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentatã prin Ministerul Finantelor, si Fondul International pentru Dezvoltare Agricolã privind Proiectul de dezvoltare ruralã a Muntilor Apuseni, în valoare de 12,4 milioane DST, semnat la Roma la 10 mai 1999, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 25/2000,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Art. 1. - Se aprobã amendamentele convenite între Guvernul României, prin Ministerul Finantelor Publice, si Fondul International pentru Dezvoltare Agricolã (FIDA), semnate la Roma la 24 aprilie 2001 si la Bucuresti la 7 iunie 2001, la Acordul de împrumut dintre România, reprezentatã prin Ministerul Finantelor, si Fondul.International pentru Dezvoltare Agricolã privind Proiectul de dezvoltare ruralã a Muntilor Apuseni, în valoare de 12,4 milioane DST, semnat la Roma la 10 mai 1999, astfel cum sunt prevãzute în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2. - Se aprobã modificarea mentiunii de la categoria IV “Costurile marginale de functionare pentru Componenta B a Proiectului (exclusiv salarii si diurne)” din tabelul de alocare din anexa nr. 2 la acordul de împrumut, în conformitate cu clarificãrile convenite prin scrisoarea din 24 iulie 2000 de cãtre Biroul Natiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS) - Institutia Colaboratoare, desemnatã de FIDA si România sã administreze împrumutul în conformitate cu prevederile art. 1 sectiunea 1.03 din acordul de împrumut. Astfel mentiunea “(exclusiv salarii si diurne)” se va înlocui cu mentiunea “(exclusiv salarii, prime, stimulente)”.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoanã

 

Bucuresti, 23 august 2001.

Nr. 820.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

România

Ministerul Finantelor

Cabinet ministru

 

FONDUL INTERNATIONAL PENTRU DEZVOLTARE AGRICOLÃ (FIDA)

 

În atentia domnului Fawzi H. Al-Sultan, presedinte

Referitor la: Proiectul de dezvoltare ruralã a Muntilor Apuseni (Împrumut FIDA nr. 485-RO)

Propunere de amendare a acordului de împrumut

Dupã cum cunoasteti, în prezent are loc implementarea Proiectului de dezvoltare ruralã a Muntilor Apuseni. Împrumutul a fost declarat de FIDA intrat în vigoare în noiembrie anul trecut, o bancã comercialã (Banca Comercialã Românã) a fost selectatã ca institutie de credit participantã initialã si a fost semnat Acordul subsidiar aferent pentru reglementarea relatiilor dintre Ministerul Finantelor si Banca Comercialã Românã.

Dupã cum se prevede în anexa nr. 2 la acordul de împrumut, 70% din fiecare subîmprumut acordat de Banca Comercialã Românã este eligibil la finantare din fondurile FIDA. Initial s-a considerat cã restul de 30% ar putea fi finantat din fondurile proprii ale bãncii. În prezent banca nu agreeazã sã preia riscuri suplimentare contribuind cu fonduri proprii pentru restul de 30%, întrucât a preluat în întregime riscul de credit al împrumutului. Aceasta se bazeazã pe conditiile extrem de dificile pe care le întâmpinã micii fermieri în zona Muntilor Apuseni, care conduc la cresterea riscului pentru credite agricole în zonã.

În aceste conditii este necesar sã se amendeze anexa nr. 2, astfel încât întreaga valoare a subîmprumuturilor acordate printr-o institutie de credit participantã sã poatã fi finantatã din împrumut.

De aceea vã propunem urmãtorul amendament în textul “% din cheltuielile ce urmeazã a fi finantate” în cadrul categoriei III din anexa nr. 2.

În prezent acesta se citeste: “70% din subîmprumuturile trase de ICP-uri si rambursate de FCRA-uri prin ARD-uri” si se va modifica astfel:

“100% din subîmprumuturile trase de ICP-uri si rambursate de FCRA-uri prin ARD-uri”.

În opinia noastrã acest amendament ar avea un impact pozitiv în progresul implementãrii Proiectului si ar acorda beneficii considerabile fermierilor sãraci din zona Muntilor Apuseni.

Apreciem în mod deosebit sprijinul dumneavoastrã si al expertilor implicati din subordinea dumneavoastrã în aceastã actiune si asteptãm cu nerãbdare un rãspuns pozitiv din partea dumneavoastrã.

 

Cu sinceritate,

Decebal Traian Remes,

ministrul finantelor

 


*) Traducere.

 

ANEXA Nr. 2*)

 

FONDUL INTERNATIONAL

PENTRU DEZVOLTARE AGRICOLÃ FIDA

 

Presedinte

24 aprilie 2001

Domnule ministru,

 

Referitor la: România: Împrumutul FIDA Nr. 485-RO (Proiectul de dezvoltare ruralã

a Muntilor Apuseni)

Amendament la acordul de împrumut

 

1. Ne referim la Acordul de împrumut din 10 mai 1999 dintre România, denumitã mai jos Împrumutatul, si Fondul International pentru Dezvoltare Agricolã, denumit mai jos Fondul, pentru implementarea Proiectului de dezvoltare ruralã a Muntilor Apuseni. Ne referim, de asemenea, la scrisoarea dumneavoastrã din decembrie 2000, prin care se solicitã ca amendamentul la Acordul de împrumut sã reflecte o schimbare în tabelul de alocare.

2. Avem plãcerea de a vã informa cã Fondul este de acord cu cererea dumneavoastrã de a amenda acordul de împrumut. Prin urmare, tabelul de alocare din paragraful 1 al anexei nr. 2 la acordul de împrumut va fi amendat si se va citi dupã cum este stabilit în anexa la aceastã scrisoare.

 

Excelentei sale,

ministrul finantelor publice

Directia generalã a finantelor publice externe Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, Bucuresti, România

Ministerul Agriculturii si Alimentatiei Bd. Carol nr. 24, sectorul 3,

Ministerul Finantelor Publice 70044 Bucuresti, România

Biroul Natiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS)

Lexington Avenue 405, et. 4,

New York 10174, S.U.A.

Biroul Natiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS)

Clãdirea FAO E, et. 1, Via delle Terme di Caracalla, 00100 Roma, Italia

 

3. Cu exceptia modificãrilor explicite precizate mai jos, acordul de împrumut rãmâne nemodificat si în vigoare, exercitându-si efectele.

4. Dacã sunteti de acord cu aceastã propunere, avem onoarea sã vã solicitãm sã contrasemnati cele 6 exemplare ale acestei scrisori si sã returnati Fondului 3 exemplare, aceasta constituind un acord formal între Împrumutat si Fond, care va intra în efectivitate începând cu data de 1 ianuarie 2001, dupã contrasemnarea acestei scrisori.

5. Primiti, domnule ministru, expresia înaltei mele consideratii.

 

Lennard Båge

Confirmat:

România

....................................

(reprezentant autorizat)

...................................

data


*) Traducere.

 

 

ANEXÃ

(la anexa nr. 2)

 

TABELUL DE ALOCARE

din anexa nr. 2

 

Categoria

Suma alocatã din împrumut (exprimatã în echivalent DST)

% din cheltuielile ce urmeazã a fi finantate

I. Lucrãri civile pentru

Componenta B (i) a Proiectului

3.000

80%

II. Vehicule, echipament si bunuri

160.000

100% din cheltuielile externe; 100% din pretul

ex-factory al articolelor

produse pe plan local; 75%

din alte cheltuieli locale

III. Creditul incremental pentru Componenta A a Proiectului

11.720.000

100% din subîmprumuturile trase de ICP-uri si rambursate

de FCRA-uri prin ADR-uri

IV. Costurile marginale de functionare

180.000

100% pentru Componenta B a Proiectului (exclusiv salarii, prime si stimulente)

IV. Nealocate

337.000

 

TOTAL:

12.400.000

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

pentru aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2001 ale societãtilor nationale

si al regiei autonome, aflate sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, ale art. 48 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 si ale Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 79/2001 privind întãrirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobã bugetele de venituri si cheltuieli pe anul 2001 ale societãtilor nationale si al regiei autonome, aflate sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor, prevãzute în anexele nr. 1-4*) care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

(2) Defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevãzuti în bugetele de venituri si cheltuieli prevãzute la alin. (1) se aprobã de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor înscrise în bugetele de venituri si cheltuieli prevãzute la art. 1 reprezintã limita maximã si nu poate fi depãsit decât în cazuri bine justificate si numai cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor, cu avizul Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale si al Ministerului Finantelor Publice.

(2) În cazul în care, în executie, se înregistreazã depãsiri sau nerealizãri de venituri totale aprobate, societãtile nationale si regia autonomã prevãzute la art. 1 vor putea efectua cheltuieli proportional cu gradul de realizare a veniturilor, cu încadrarea în indicatorii de eficientã aprobati.

(3) Cheltuielile cu salariile brute, corespunzãtoare numãrului de personal prevãzut sã se utilizeze suplimentar în anul 2001, precum si cheltuielile corespunzãtoare cresterii productivitãtii muncii în anul 2001 fatã de anul 2000, stabilite în conditiile prevederilor art. 27 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001, se vor efectua, dupã caz, corespunzãtor cu perioadele în care personalul respectiv este angajat si proportional cu gradul de realizare a cresterii productivitãtii muncii.

Art. 3. - Fondul de salarii se poate utiliza proportional cu gradul de realizare în anul 2001 fatã de anul 2000 a productivitãtii muncii, calculatã valoric în preturi comparabile sau, dupã caz, în unitãti fizice, prevãzutã în bugetul de venituri si cheltuieli.

Art. 4. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 2 constituie contraventie, dacã nu a fost sãvârsitã în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, sã fie consideratã.infractiune, si se sanctioneazã cu amendã de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.

(2) Contraventiei prevãzute la alin. (1) i se aplicã prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

(3) Contraventia se constatã si amenda se aplicã de cãtre organele de control financiar ale statului, împuternicite potrivit legii, persoanelor vinovate de nerespectarea prevederilor prezentei hotãrâri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor,

Ilie Sârbu

Ministrul muncii si solidaritãtii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

 

Bucuresti, 28 august 2001.

Nr. 845.


*) Anexele se comunicã persoanelor juridice interesate.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

privind organizarea si functionarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor si a corpului de arbitri

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 9/2001 privind unele mãsuri în domeniile culturii si artei, cultelor, cinematografiei si dreptului de autor,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Art. 1. - (1) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, denumit în continuare Oficiu, functioneazã în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor ca organ de specialitate al administratiei publice centrale în domeniul dreptului de autor si drepturilor conexe, cu autoritate unicã pe teritoriul României în ceea ce priveste evidenta, observarea si controlul aplicãrii legislatiei în domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe.

(2) Oficiul este persoanã juridicã cu sediul în municipiul Bucuresti, Calea Victoriei nr. 91-93, sectorul 1.

Art. 2. - (1) În domeniul drepturilor de autor si al drepturilor conexe Ministerul Culturii si Cultelor elaboreazã, potrivit legii, proiecte de acte normative si coordoneazã activitatea de evidentã si control a Oficiului, în scopul aplicãrii si respectãrii legislatiei specifice.

(2) Oficiul îsi desfãsoarã activitatea în conformitate cu strategia Ministerului Culturii si Cultelor si în corelare cu mãsurile concrete privind domeniul proprietãtii intelectuale.

Art. 3. - Cheltuielile curente si de capital ale Oficiului se finanteazã din venituri extrabugetare si din alocatii acordate de la bugetul de stat, conform prevederilor art. 3 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 9/2001 privind unele mãsuri în domeniile culturii si artei, cultelor, cinematografiei si dreptului de autor.

Art. 4. - (1) Oficiul exercitã urmãtoarele atributii principale:

a) initiazã programe de cooperare, în calitate de autoritate unicã pe teritoriul României în ceea ce priveste evidenta, observarea si controlul aplicãrii legislatiei în domeniu, convenite cu alte autoritãti competente sã exercite actiuni de control, pe bazã de protocol, privind culegerea si centralizarea informatiilor, efectuarea de analize privind încãlcarea legislatiei specifice, derularea actiunilor comune de control si urmãrirea solutionãrii în justitie a cazurilor constatate;

b) elaboreazã si propune Ministerului Culturii si Cultelor proiecte de acte normative în domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe;

c) organizeazã si administreazã evidenta repertoriului de opere si de autori, primit de la organismele de gestiune colectivã pentru drepturile de autor si drepturile conexe;

d) acordã avize pentru constituirea ca persoane juridice, în conditiile legii, a organismelor de gestiune colectivã si urmãreste aplicarea legislatiei de cãtre organismele a cãror constituire a avizat-o;

e) avizeazã, în conditiile legii, elaborarea si negocierea tabelelor si a metodologiilor stabilite de organismele de gestiune colectivã cu asociatiile patronale de utilizatori;

f) exercitã, la cererea si pe cheltuiala titularilor unor drepturi protejate, functii de observare si de control asupra activitãtilor susceptibile de încãlcarea legislatiei privind dreptul de autor si drepturile conexe;

g) încheie procese-verbale de constatare a faptelor care încalcã dispozitiile legale referitoare la dreptul de autor si la drepturile conexe, în conditiile prevãzute de Codul de procedurã penalã, si sesizeazã organele competente în cazul faptelor care ar putea întruni elementele infractiunii, în legãturã cu care actiunea penalã se pune în miscare din oficiu;

h) constatã si sanctioneazã contraventiile din domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe;

i) controleazã si decide asupra modului de gestionare a marcajelor holografice utilizate în domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe;

j) administreazã Registrul national al fonogramelor si Registrul programelor pentru calculator;

k) intervine, pe cale de mediere, în negocierile dintre organismele de gestiune colectivã si utilizatori;

l) colaboreazã cu organele de specialitate similare si cu organizatiile internationale din domeniu.

(2) Oficiul îndeplineste orice alte atributii potrivit competentelor prevãzute de lege.

Art. 5. - Structura organizatoricã, numãrul de posturi si statul de functii ale Oficiului se aprobã prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

Art. 6. - (1) Oficiul este condus de un director general, ajutat de un director general adjunct, numiti prin ordin al ministrului culturii si cultelor, potrivit legii.

(2) Directorul general are urmãtoarele atributii principale:

a) rãspunde de organizarea si de conducerea activitãtii Oficiului;

b) numeste personalul din subordine în conditiile legii, decide asupra structurii pe compartimente a directiilor din cadrul Oficiului si stabileste atributiile pe compartimente si sarcinile personalului din subordine;

c) examineazã dinamica veniturilor extrabugetare si propune mãsuri corespunzãtoare;

d) este ordonator tertiar de credite, aprobã efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu si urmãreste executia bugetului;

e) coordoneazã activitãtile prin care se asigurã resursele financiare necesare, precum si evidenta valoricã a miscãrii întregului patrimoniu;

f) coordoneazã activitatea serviciului de audit intern, potrivit legii;

g) aprobã bilantul contabil si contul de executie bugetarã;

h) aprobã planul de dezvoltare si de investitii al Oficiului;

i) verificã si asigurã achitarea obligatiilor financiare datorate de Oficiu la bugetul de stat;

j) coordoneazã activitatea de control privind aplicarea legislatiei specifice domeniului;

k) coordoneazã si controleazã activitatea juridicã, de contencios si relatii internationale;

l) numeste membrii Colegiului consultativ al Oficiului si convoacã Colegiul consultativ al Oficiului;

m) aprobã Regulamentul de functionare a Colegiului consultativ al Oficiului;

n) coordoneazã si controleazã activitatea privind registrele nationale si gestiunea colectivã a dreptului de autor si a drepturilor conexe;

o) reprezintã si angajeazã Oficiul în raporturile cu alte autoritãti publice, cu organisme si organizatii din tarã si reprezintã România în raporturile cu autoritãti similare din strãinãtate, în baza delegãrii Ministerului Culturii si Cultelor.

(3) Directorul general îndeplineste orice alte atributii potrivit competentelor prevãzute de lege.

(4) În exercitarea atributiilor sale directorul general emite decizii.

(5) În absenta directorului general Oficiul este condos de directorul general adjunct, în baza unei decizii de delegare.

Art. 7. - (1) În cadrul Oficiului, pe lângã directorul general functioneazã Colegiul consultativ al Oficiului.

(2) Directorul general este presedintele Colegiului consultativ, pe care îl convoacã lunar sau ori de câte ori este necesar.

(3) Colegiul consultativ al Oficiului are urmãtoarele atributii principale:

a) dezbate strategiile pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare în domeniul protectiei dreptului de autor si a drepturilor conexe;

b) dezbate programele periodice de actiune ale Oficiului;

c) analizeazã proiectele de acte normative propuse de Oficiu.

Art. 8. - (1) Personalul de conducere – directorul general si directorul general adjunct - din cadrul Oficiului va fi salarizat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 9/2001.

(2) Salariatii Oficiului sunt salarizati conform prevederilor Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupã functii de demnitate publicã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 9. - (1) Oficiul exercitã actiunile de observare si control din oficiu sau la solicitarea persoanelor fizice ori juridice.

(2) Actiunile de observare si control exercitate din oficiu se finanteazã din bugetul propriu.

(3) Actiunile de observare si control exercitate la cererea persoanelor fizice sau juridice se efectueazã de cãtre personalul specializat al Oficiului numai în baza unei solicitãri scrise si motivate. Personalul specializat al Oficiului împreunã cu reprezentantul solicitantului convin asupra programului si bugetului actiunii. Contravaloarea cheltuielilor aferente estimate va fi depusã la casieria Oficiului înainte de începerea actiunii. Dupã efectuarea actiunii, pe baza documentelor justificative se va face decontarea sumelor.

(4) În exercitarea atributiilor de observare si control personalul specializat al Oficiului are acces la toate actele, documentele si informatiile necesare pentru îndeplinirea scopului actiunii.

(5) În exercitarea atributiilor de observare si control la cerere, precum si a atributiilor de constatare si sanctionare a contraventiilor asociatiile constituite de titularii de drepturi

de autor si de drepturi conexe în scopul combaterii pirateriei pot participa în calitate de observatori.

Art. 10. - (1) În exercitarea atributiilor de observare si control personalul împuternicit al Oficiului colaboreazã cu directiile pentru culturã, culte si patrimoniu cultural national, servicii publice descentralizate ale Ministerului Culturii si Cultelor.

(2) În exercitarea atributiilor de observare si control personalul împuternicit al Oficiului colaboreazã cu asociatiile de titulari de drepturi de autor si de drepturi conexe pentru stabilirea unor strategii, obiective si programe de instruire în probleme de interes comun.

Art. 11. - În exercitarea atributiilor sale Oficiul colaboreazã cu autoritãtile care au competente în domeniul protectiei proprietãtii intelectuale si poate sã efectueze împreunã cu acestea actiuni comune. În acest scop Oficiul poate stabili cu aceste autoritãti proceduri prevãzute în protocoale avizate de Ministerul Culturii si Cultelor.

Art. 12. - (1) În vederea solutionãrii litigiilor asupra tabelelor si metodologiilor negociate potrivit art. 131 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificãrile ulterioare, pãrtile negociatoare vor desemna prin tragere la sorti 3 arbitri de pe lista celor 20 de arbitri numiti prin ordin al ministrului culturii si cultelor, care vor participa la medierea efectuatã de Oficiu.

(2) Arbitrii au obligatia de a prezenta un raport final asupra arbitrajului efectuat, cuprinzând o solutie unicã rezultatã prin vot, în baza cãruia Oficiul va decide forma definitivã a tabelelor si a metodologiilor negociate, conform procedurilor prevãzute la art. 131 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile ulterioare.

(3) Înainte de desemnarea arbitrilor prin tragere la sorti pãrtile negociatoare vor conveni asupra sumei globale cuvenite acestora si o vor depune la Oficiu. Oficiul convoacã arbitrii desemnati prin tragere la sorti si organizeazã desfãsurarea sedintelor de mediere la sediul sãu.

(4) Raportul arbitrilor se depune în termen de 15 zile de la data desemnãrii lor. În cazul depãsirii acestui termen de cãtre arbitri Oficiul va decide forma finalã a tabelelor si metodologiilor. În aceastã situatie arbitrii nu vor fi remunerati, iar Oficiul va propune ministrului culturii si cultelor revocarea acestora din corpul de arbitri.

(5) La depunerea raportului în termen arbitrii vor fi remunerati în mod egal din suma depusã la Oficiu.

Art. 13. - Oficiul are dreptul la un autoturism în parc comun, pentru transportul personalului din aparatul propriu, cu un consum lunar mediu de carburanti de 250 litri, si la douã autovehicule pentru transport de marfã si persoane, necesare pentru îndeplinirea activitãtilor specifice, cu un consum lunar mediu de 400 litri pentru fiecare autovehicul.

Art. 14. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 60/1997 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor si a corpului de arbitri, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 18 martie 1997, cu modificãrile ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul culturii si cultelor,

Rãzvan Theodorescu

Ministrul muncii si solidaritãtii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 28 august 2001.

Nr. 846.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALÃ

 

ORDIN

pentru aprobarea Listei oficiale a mijloacelor de mãsurare supuse obligatoriu controlului

metrologic al statului L.O. – 2001

 

Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legalã,

în temeiul Ordonantei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 11/1994, cu modificãrile ulterioare,

în conformitate cu Hotãrârea Guvernului nr. 853/1999 privind organizarea si functionarea Biroului Român de Metrologie Legalã,

emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Lista oficialã a mijloacelor de mãsurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului L.O. - 2001, cuprinsã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Departamentele si directiile Biroului Român de Metrologie Legalã, precum si unitãtile subordonate vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va intra în vigoare la data publicãrii lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã Lista oficialã a mijloacelor de mãsurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului L.O. - 2000, aprobatã prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legalã nr. 136/2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 9 octombrie 2000.

 

Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legalã,

prof. univ. dr. ing. Fãnel Iacobescu

 

Bucuresti, 27 august 2001.

Nr. 144.

 

ANEXÃ

 

LISTA OFICIALÃ

a mijloacelor de mãsurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului L.O. - 2001

 

CAPITOLUL I

Prevederi generale

 

Art. 1. - Prezentul document stabileste, în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 11/1994, cu modificãrile ulterioare, sortimentele de mijloace de mãsurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului, modalitãtile de control metrologic aplicabile acestora, precum si intervalele maxime admise între douã verificãri metrologice succesive.

Art. 2. - Asupra mijloacelor de mãsurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului se exercitã urmãtoarele modalitãti de control:

a) comune, aplicabile tuturor mijloacelor de mãsurare:

- verificarea metrologicã initialã (VI);

- verificarea metrologicã dupã reparare;

- inspectia si testarea inopinatã;

- supravegherea metrologicã a utilizãrii;

b) specifice, aplicabile fiecãrui sortiment, conform prezentului document:

- aprobarea de model (AM);

- avizul de instalare (AI);

- avizul de punere în functiune (AF);

- verificarea metrologicã periodicã (VP);

- etalonarea (E).

 

CAPITOLUL II

Controlul mijloacelor de mãsurare etalon

 

Art. 3. - Etaloanele corespunzãtoare oricãrui nivel de exactitate se supun în mod obligatoriu etalonãrii si/sau verificãrii periodice la un interval maxim de 2 ani, precum si modalitãtilor de control metrologic comune prevãzute la art. 2. În cazul în care stabilitatea etalonului declaratã de producãtor au rezultatele etalonãrilor anterioare indicã un termen de etalonare diferit de perioada înscrisã în prezenta listã, se va lua în considerare acest termen.

Art. 4. - Prima etalonare si verificare metrologicã a unui mijloc de mãsurare etalon va fi însotitã în mod obligatoriu de atestarea lui ca etalon. Atestarea se va realiza pe baza unor proceduri de metrologie legalã.

 

CAPITOLUL III

Controlul metrologic al mijloacelor de mãsurare de lucru

 

Art. 5. - Mijloacele de mãsurare de lucru din sortimentele specificate în anexã se supun în mod obligatoriu controlului metrologic al statului, dacã sunt utilizate în domeniile de interes public mentionate la art. 6.

Art. 6. - Domeniile de interes public sunt cele în care, pe bazã de mãsurãri, se realizeazã:

a) tranzactii comerciale (vânzãri, cumpãrãri si schimburi de mãrfuri, produse si servicii ale cãror valori sunt determinate pe bazã de mãsurãri);

b) determinarea valorilor unor mãrimi importante pentru sãnãtatea si integritatea persoanelor (din medicinã, fabricarea si controlul medicamentelor, controlul mediului, supravegherea si siguranta traficului de cãlãtori si mãrfuri, protectia muncii);

c) stabilirea unor impozite, taxe, tarife, prime, amenzi, remuneratii sau alte redevente de tip similar;

d) determinãri oficiale de stocuri din gestiune pe bazã de mãsurãri;

e) determinarea valorilor unor mãrimi necesare pentru aplicarea unor normative oficiale cu caracter obligatoriu (vamale, fiscale, postale, geodezice si de cadastru, expertize judiciare, controale oficiale);

f) preambalarea si dozarea produselor destinate vânzãrii;

g) determinarea valorilor unor mãrimi ce afecteazã interesele cetãtenilor (concentratia de zahãr si alcool în bãuturi, concentratia de grãsimi în lapte si unt, masa hectolitricã si umiditatea cerealelor, umiditatea lemnului, tutunului si semintelor oleaginoase, viteza autovehiculelor, concentratia alcoolicã în sânge si în aerul expirat).

Art. 7. - Fiecare mijloc de mãsurare de lucru se supune în mod obligatoriu atât modalitãtilor de control metrologic comune prevãzute la art. 2, cât si celor specifice prevãzute în coloana 2 a tabelului din anexã.

Intervalele maxime de timp admise între douã verificãri metrologice succesive sunt prevãzute în coloana 3 a tabelului din anexã.

 

ANEXÃ

la Lista oficialã

 

Mijloace de mãsurare de lucru supuse obligatoriu controlului metrologic al statului

 

Pozitia

Sortimentul

Modalitãti de control

Periodicitate (ani)

0

1

2

3

L1

Teodolit

AM; VP; E

2

L2

Sistem de mãsurare geodezic si de cadastru

AM; VP

2

L4

Aparat la nivelment geometric

AM; VP

2

L6

Instalatie (aparat) pentru reglarea si verificarea geometriei sistemului de directie auto

AM; VP

1

L7

Riglã gradatã:

VP

2

 

pentru mãsurarea lungimii tesãturilor

 

 

 

pentru mãsurarea nivelului în rezervoare

 

 

L8

Aparat pentru mãsurarea lungimii drumului

AM; VP

3

L9

Ruletã si panglicã de mãsurare

VP

3

L10

Aparat de mãsurat elementele cãii ferate sau de metrou

AM; VP

2

L11

Clupã, zoometru

VP

3

L12

Extensometru

AM; VP

1

L13

Aparat de mãsurat deplasarea constructiilor

AM; VP

3

L14

Masinã de metrat lungimea firelor, tesãturilor si a cablurilor

AM; VP

2

L15

Nivelmetru/traductor pentru mãsurarea nivelului lichidelor

AM; AF; VP

2

L16

Planimetru, diagramã de planimetrare

AM; VP

2

L17

Masinã de mãsurat arii în pielãrie

AM; VP

2

L19

Butirometru

AM; VP

5

L20

Seringã medicalã

AM; VI 1)

 

L21

Mãsurã de volum de uz comercial din sticlã sau alte materiale 10)

AM; VI 1)

 

L22

Mãsurã de volum de uz comercial:

AM; VP

1

 

din metal, pentru lichide

 

 

 

din metal sau lemn, pentru cereale

 

 

L23

Mãsurã cu plutitor pentru lapte

 

1

L24

Butoi (în afarã de cel pentru bere), budanã

AM; VP

3

L25

Cisternã auto

VP

2

L26

Cisternã de cale feratã

AM; VP 2)

6

L28

Rezervor de stocare pentru lichide

AM; VP 2)

10

L29

Instalatie de dozare/dozator pentru lichide

AM; VP

1

L30

Contor pentru lichide, altele decât apa, pânã la DN 400 mm 9)

AM; VP

3

L31

Calculator pentru sisteme de mãsurare a cantitãtilor de fluide (de volum si/sau de masã)

AM; VP

2

L32

Contor de apã rece pânã la DN 800 mm/caldã pânã la DN 200 mm 9)

AM; VP

37)

L33

Contor de gaz pânã pânã la G 1.600

 

 

 

(Q max = 2.500 m 3 /h) 9)

AM; VP

58)

L34

Convertor electronic de volum de gaz

AM; VP

5

L35

 Distribuitor de produse petroliere

AM; AI; VP

1

L36

Calculator electronic pentru distribuitoare de produse petroliere 3)

AM 3) ; VI

 

L37

Sistem de mãsurare a cantitãtii de fluide (de volum si de masã) 9)

AM; AF; VP 6)

2

L40

Ceasornic programator pentru contoarele de energie electricã

AM; VP

10

L41

 Ceasornic generator de impulsuri de tact

AM; VP

1

L42

Echipament de taxare a convorbirilor telefonice

AM; VP

1

L44

Aparat pentru mãsurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometru)

AM; VP

1

L45

Instalatie de mãsurare a vitezei la locomotive si rame de metrou

AM; VP

1

L46

Vitezometru pentru autovehicule

AM; VI 1)

 

L47

Cronotahograf

AM; VP

1

L48

Taximetru

AM; VP

1

L49

Greutate clasã E2, F1, F2, M1, M2, M3

AM; VP

1

L50

Celulã de cântãrire

AM 4) VI 4)

 

L51

Balantã de cereale

AM; VP

1

L52

Aparat de cântãrit cu functionare neautomatã

AM; AI 5) ; VP

1

L53

Aparat de cântãrit cu functionare automatã

AM; AI 5) ; VP

1

L54

Instalatie cu functionare automatã pentru cântãrit, dozat, ambalat

AM; AI; VP

1

L55

Instalatie de cântãrire în mers

AM; AI; VP

1

L56

Indicator numeric de masã

AM 4) ; VI 4)

 

L57

Instalatie pentru determinarea sarcinii pe osie la vehicule rutiere

AM; VP

1

L58

Masinã/aparat pentru încercarea materialelor la solicitãri mecanice

AM; AI; VP

1

L 59

Stand cu role pentru verificarea sistemului de frânare al vehiculelor rutiere

AM; AI; VP

1

L 60

Indicator de sarcinã în cabluri

AM; VP

2

L 61

 Instalatie pentru determinarea sarcinii pe roti la locomotive

AM; VP

1

L 62

Manometru cu element elastic

AM; VP

1

L 64

 Manometru pentru mãsurarea presiunii în pneurile autovehiculelor

AM; VP;

1

L 65

Aparat pentru mãsurarea presiunii arteriale (mecanic)

AM; VP

1

L 66

Traductor de presiune

AM 4) ; VP 4)

2

L 67

Diafragmã pentru mãsurarea debitelor

AM 4) ; VP 4) ;

2

L 68

Traductor de debit/debitmetru 9) pentru:

AM 4) ; VP 4)

2

 

 apã rece pânã la DN 800 mm;

 

 

 

 apã caldã pânã la DN 200 mm;

 

 

 

 gaz pânã la G 1.600 (Q max = 2.500 m3/h);

 

 

 

 lichide, altele decât apa, pânã la DN 400 mm;

 

 

 

 alte fluide

 

 

L 69

Termometru medical cu lichid

AM

 

L 70

Termometru electronic medical

AM; VP

1

L 71

 Traductor de temperaturã/adaptor de temperaturã/senzor de temperaturã (termorezistentã, termocuplu, pereche de termorezistente)

AM 4) ; VP 4)

2

L 73

Contor de energie termicã pânã la DN 200 mm

AM; AF; VP 6)

2

L 74

Calculator de energie termicã

AM; VP;

2

L 76

Sistem de mãsurare a energiei termice

AM; AF; VP 6)

2

L 77

Ansamblu de mãsurare a puterii calorifice a combustibililor

AM; VP

1

L 78

 Bombã calorimetricã

AM; VP

1

L 79

Transformator de curent/tensiune pentru mãsurare

AM

 

L 80

Aparat pentru mãsurarea rezistentei de dispersie a prizelor de pãmânt

AM; VP

2

L 81

 Contor de energie electricã

AM; VP

10

L 83

Totalizator pentru energie electricã si putere medie

AM; VP

10

L 84

Luxmetru

AM; VP

1

L 85

Densitometru

AM; VP

2

L 86

Spectrofotometru

AM; VP

1

L 87

Fotocolorimetru

AM; VP

1

L 88

Opacimetru

AM; VP

1

L 89

Dioptrimetru

AM; VP

2

L 90

Lentilã oftalmologicã

VP

4

L 91

Megohmmetru

AM; VP

2

L 92

Microfon

AM; VP

1

L 93

Sonometru

AM; VP

1

L 94

Analizor de frecventã 1/1 si 1/3 octavã

AM; VP

1

L 96

 Audiometru tonal/vocal independent sau în componenta altor aparate

AM; VP

1

L 98

Dozimetru de zgomot

AM; VP

2

L 99

Expozimetru sonor individual

AM; VP

2

L100

Sistem automat de mãsurare a concentratiei în cantitate de substantã

AM; VP

1

L101

Fotometru cu flacãrã

AM; VP

2

L103

 Densimetru/lactodensimetru/zaharometru/salinometru/termodensimetru

AM; VP

2

L104

Balantã Mohr Westphall

AM; VP

1

L106

Polarimetru pentru concentratii de zahãr

AM; VP

1

L107

Refractometru

AM; VP

1

L108

Alcoolmetru/termoalcoolmetru

AM; VP

2

L109

Ebuliometru

AM; VP

2

L110

Analizor de bere/vin

AM; VP

2

L111

Traductor pentru determinarea continutului de apã în produse petroliere

AM; VP

2

L112

Umidimetru pentru cereale/seminte oleaginoase/lemn/tutun

AM; VP

1

L113

pH metru/pX metru/oxigenometru/redoxmetru

AM; VP

1

L114

Electrod de pH/redox

AM; VP

0,5

L115

Spectrometru automat de emisie opticã

AM; VP

1

L116

Spectrometru cu fluorescentã de raze X

AM; VP

1

L118

Analizor de gaze

AM; VP;

1

L119

Gazcromatograf

AM; VP; E

1

L120

Lichidcromatograf

AM; VP; E

2

L121

Etilometru

AM; VP

1

L122

nstalatie de mãsurare a activitãtii alfa/beta/gama

VP; E

3

L123

Instalatie de mãsurare a activitãtii cu scintilatori lichizi si schimbarea automatã a probelor

VP; E

3

L124

ontaminometru de radiatii alfa/beta/gama

VP; E

3

L125

Dozimetru pentru dozã absorbitã radiatii gama/X

AM; VP; E

1

L126

Dozimetru pentru echivalent de dozã radiatii gama/X

AM; VP

1

L127

Dozimetru pentru radiatii beta

AM; VP

1

L128

Sistem dozimetric termoluminiscent pentru radiatii beta/gama/X

VP; E 3

1

L129

Debitmetru pentru dozã absorbitã radiatii gama/X

AM; VP; E

1

L130

Debitmetru pentru echivalent de dozã absorbitã radiatii gama/X

AM; VP

1

L131

Debitmetru pentru radiatii beta

AM; VP

1

L132

Expozimetru pentru radiatii gama/X

AM; VP; E

1

L133

Avertizor de debit de expunere sau debit de dozã absorbitã pentru radiatii X/gama/beta

AM; VP; E

1

L134

Avertizor de expunere sau de dozã absorbitã pentru radiatii X/gama/beta

AM; VP; E

1

L135

 Stilodozimetru

AM; VP

1

L138

Electrocardiograf/electrocardioscop

AM; VP

1

L140

Electroencefalograf, electromiograf

AM; VP

1

L141

Cardiotahometru/pulsmetru

AM; VP

1

L143

Ergometru

AM; VP

1

L144

Powermetru/energimetru laser de uz medical

AM; VP

1

L146

Aparat pentru mãsurarea parametrilor organismului uman

AM; VP

1


1) Verificarea se efectueazã prin esantionare statisticã, în conformitate cu prevederile normelor de metrologie legalã.

2) Cu ocazia verificãrii se emite în mod obligatoriu si certificat de calibrare.

3) Modalitãtile de control se aplicã în mod obligatoriu numai în cazul modernizãrii unor distribuitoare existente, prin adaptarea unui calculator electronic nou.

4) Modalitãtile de control se aplicã în mod obligatoriu numai în cazul în care mijlocul de mãsurare respectiv face parte dintr-un ansamblu supus obligatoriu controlului metrologic al statului si nu poate fi încercat/verificat integral în cadrul acestui ansamblu.

5) Modalitãtile de control se aplicã în mod obligatoriu numai în cazul mijloacelor de mãsurare cu limita maximã mai mare de 1.000 kg, montate în fundatie de beton sau cãrãmidã.

6) Modalitãtile de control sunt obligatorii numai în situatia în care nu este posibilã verificarea pe subansambluri.

7) Pentru contoare de apã cu DN > 200 mm periodicitatea verificãrii metrologice este de maximum 5 ani.

8) Pentru contoare de gaz cu debitul maxim  65m 3 /h periodicitatea verificãrii este de maximum 10 ani.

9) Sortimentele de la pozitiile L30, L32, L33, L37 si L68 nu se referã la mijloacele de mãsurare care utilizeazã senzori de debit de tip tub Pitot (de exemplu ANNUBAR) sau senzori ultrasonici aplicati pe conductã în mod neintruziv(de exemplu “clamp-on arrangement”).

10) Materialele din care sunt confectionate mãsurile de volum de uz comercial trebuie sã aibã o rigiditate ce conferã aceleasi garantii tehnice de mãsurare ca si sticla.

Periodicitatea sistemelor si ansamblurilor de mãsurare supuse în mod obligatoriu controlului metrologic al statului se va aplica si mijloacelor de mãsurare componente, chiar dacã pentru acestea sunt prevãzute alte periodicitãti.

În cazul unor mijloace de mãsurare multiparametrice, care îndeplinesc functiile mai multor mijloace de mãsurare care se regãsesc în prezenta L.O.-2001, controlul metrologic se exercitã separat pentru fiecare functie.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PÃDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la autocontroalele sanitare pentru produsele din pescuit

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor,

în temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitarã veterinarã nr. 60/1974, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

în baza Hotãrârii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor, cu modificãrile ulterioare,

vãzând Referatul de aprobare nr. 141.575 din 6 iunie 2001, întocmit de Agentia Nationalã Sanitarã Veterinarã,

emite urmãtorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobã Norma sanitarã veterinarã cu privire la autocontroalele sanitare pentru produsele din pescuit, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Agentia Nationalã Sanitarã Veterinarã, institutiile centrale de profil si directiile sanitare veterinare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Agentia Nationalã Sanitarã Veterinarã va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare în termen de 5 zile de la data publicãrii lui.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 24 iulie 2001.

Nr. 278.

 

ANEXÃ

 

NORMÃ SANITARÃ  VETERINARÃ

cu privire la autocontroalele sanitare pentru produsele din pescuit

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezenta normã sanitarã veterinarã stabileste modalitãtile de identificare a punctelor critice si aplicarea în practicã a metodelor de supraveghere si control ale acestora.

 

CAPITOLUL II

Definitii

 

Art. 2. - În sensul prezentei norme sanitare veterinare se întelege prin:

a) autocontroale - ansamblul actiunilor care permit asigurarea si demonstrarea cã un produs din pescuit întruneste conditiile stabilite de legislatia sanitarã veterinarã în vigoare;

b) punct critic - orice punct, etapã sau procedurã în care un pericol pentru securitatea alimentarã poate fi evitat, eliminat sau redus la nivel minim printr-o actiune de control corespunzãtoare;

c) supravegherea si controlul punctelor critice - ansamblul observatiilor efectuate si/sau mãsurilor luate, necesare pentru asigurarea urmãririi efective a fiecãrui punct critic.

 

CAPITOLUL III

Principiile autocontroalelor

 

Art. 3. - Sistemul de autocontrol, precum si persoanele responsabile pentru punerea în aplicare a autocontrolului se stabilesc de unitate.

Art. 4. - Sistemul de autocontrol se vizeazã de autoritatea veterinarã competentã care supravegheazã aplicarea lui.

Art. 5. - Unitãtile pot utiliza manuale de bunã practicã, aprobate de autoritatea competentã, pentru întocmirea sistemului de autocontrol.

Art. 6. - Conducãtorii unitãtilor asigurã instruirea personalului care participã activ la punerea în practicã a sistemului de autocontrol.

Art. 7. - (1) Pentru asigurarea respectãrii conditiilor stabilite prin legislatia sanitarã veterinarã în vigoare responsabilii unitãtilor stabilesc un program de prelevare de probe care sã permitã:

a) aprobarea sistemului de autocontrol la punerea lui în practicã:

b) reaprobarea sistemului de autocontrol atunci când se realizeazã produse cu alte caracteristici sau când se modificã procedeul de fabricatie;

c) asigurarea permanentã cã dispozitiile puse în practicã sunt valabile si corect aplicate.

(2) Probele prelevate conform programului se examineazã în laboratorul propriu al unitãtii - laboratorul uzinal - sau în alt laborator aprobat.

(3) Confirmarea sistemelor de autocontrol se realizeazã conform prezentei norme sanitare veterinare.

Art. 8. - Aprobarea laboratoarelor se realizeazã de autoritatea competentã, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 9. - Responsabilii unitãtilor întocmesc documentatia care prezintã ansamblul informatiilor referitoare la punerea în practicã a autocontrolului si la verificarea acestuia si care cuprinde:

a) un document detaliat si complet cuprinzând date referitoare la descrierea produsului si a procedeului de fabricatie, mentionarea punctelor critice, evaluarea riscurilor, mãsurile planificate pentru controlul fiecãrui punct critic, precum si la modalitãtile de supraveghere si control ale acestora, cu indicarea actiunilor corective prevãzute în caz de pierdere a controlului;

b) rapoartele si rezumatele deciziilor scrise, referitoare la eventualele mãsuri corective aplicate. Se stabileste un sistem de gestiune a documentelor care permite posibilitatea regãsirii cu usurintã a documentelor corespunzãtoare unui lot de fabricatie.

Art. 10. - Documentatia întocmitã de responsabilii unitãtilor se prezintã autoritãtii competente.

Art. 11. - Autoritatea competentã supravegheazã instruirea corespunzãtoare a personalului din serviicile de inspectie abilitate pentru controlul oficial, în scopul de a putea aprecia sistemul de autocontrol stabilit de responsabilii unitãtii.

 

CAPITOLUL IV

Principii generale privind autocontrolul

 

Art. 12. - (1) Sistemul de autocontrol are în vedere urmãtoarele principii:

a) identificarea pericolelor, analiza riscurilor si mãsurile necesare pentru controlul acestora;

b) identificarea punctelor critice;

c) stabilirea limitelor critice pentru fiecare punct critic;

d) stabilirea procedurilor de supraveghere si control;

e) stabilirea actiunilor corective de aplicat când este necesar;

f) stabilirea procedurilor de verificare si revizuire;

g) stabilirea documentelor referitoare la toate procedurile si înregistrãrile.

(2) Principiile trebuie adaptate fiecãrei situatii din unitate.

 

CAPITOLUL V

Identificarea punctelor critice

 

Art. 13. - În vederea stabilirii punctelor critice se au în vedere urmãtoarele etape:

1. Constituirea unei echipe pluridisciplinare

Aceastã echipã cuprinde toate pãrtile interesate din unitate în fabricarea produsului si trebuie sã dispunã de ansamblul cunostintelor specifice si de expertizã corespunzãtoare produsului luat în considerare, productiei sale (fabricatie, stocare, distributie), utilizãrii sale în consum si pericolelor potentiale care sunt asociate. Când este necesar, aceastã echipã solicitã consultarea persoanelor specializate, pentru rezolvarea dificultãtilor în materie de evaluare si control ale punctelor critice.

Echipa pluridisciplinarã poate fi compusã din:

a) un specialist în controlul calitãtii, competent în aprecierea pericolelor biologice, chimice si fizice legate de un grup de produse;

b) un specialist în productie care este responsabil de procedeul tehnic de fabricatie a produsului;

c) un tehnician având cunostinte practice privind functionarea si igiena echipamentelor si materialelor utilizate pentru fabricarea produsului;

d) altã persoanã având cunostinte de microbiologie, igienã si tehnologie alimentarã.

O singurã persoanã poate sã aibã mai multe atributii în cazul în care echipa pluridisciplinarã dispune de toate informatiile necesare si acestea sunt utilizate pentru asigurarea valabilitãtii sistemului de autocontrol.

2. Descrierea produsului

Descrierea completã a produsului finit contine:

- compozitia (materii prime, ingrediente, aditivi etc.);

- structura si caracteristicile fizico-chimice (lichid, solid, gel, emulsie, Aw, pH etc.);

- tratamente (fierbere, coacere, congelare, deshidratare, sãrare, afumare) si modalitãti corespunzãtoare;

- modul de conditionare si ambalare (ermetic, sub vid, în atmosfera modificatã);

- conditii de stocare si de distributie;

- durata de viatã în timpul cãreia produsul îsi conservã calitãtile (data limitã de consum, data optimã de vânzare);

- instructiuni de utilizare;

- criterii microbiologice si chimice oficiale aplicabile.

3. Destinatia si modul de utilizare a produsului

Echipa pluridisciplinarã defineste utilizarea normalã sau prevãzutã, pe care consumatorul o va da produsului, precum si consumatorii-tintã cãrora produsul le este destinat.

Când este cazul se tine seama în special de adaptarea produsului la utilizare de cãtre anumite categorii de consumatori, cum ar fi: colectivitãti, cãlãtori etc., si grupe de consumatori.

4. Construirea diagramei de fabricatie (descrierea conditiilor de fabricatie)

Indiferent de prezentarea aleasã, toate etapele fabricatiei si timpii de asteptare în cadrul etapelor sau între acestea, începând cu sosirea materiei prime în unitate pânã la punerea pe piatã a produsului finit, trecând prin: preparare, tratamente de fabricatie, ambalare, depozitare si distributie, se studiazã si se prezintã sub formã de diagramã detaliatã si completã, bazatã pe informatii tehnice.

Aceste informatii pot cuprinde:

a) un plan al locurilor de lucru si al anexelor;

b) dispunerea si caracteristicile echipamentelor;

c) toate operatiunile (inclusiv încorporarea materiilor prime, ingredientelor sau aditivilor, timpii de asteptare în cadrul etapelor sau între acestea);

d) parametrii tehnici ai operatiunilor - în special timpii si temperatura;

e) circulatia produselor - de asemenea, posibilitãtile de contaminare încrucisatã;

f) separãrile dintre sectoarele salubre si cele insalubre (sau între zonele de risc înalt si risc scãzut);

g) datele referitoare la procedurile de curãtare si dezinfectie;

h) conditiile de igienã si de circulatie a personalului;

i) conditiile igienice din unitate;

j) conditiile de stocare si de distributie a produselor.

5. Confirmarea la fata locului a diagramei de fabricatie

Dupã stabilirea diagramei echipa pluridisciplinarã procedeazã la confirmarea acesteia la fata locului în timpul orelor de productie. Toate deviatiile constatate conduc la modificarea diagramei pentru a o face conformã cu realitatea.

6. Stabilirea listei cuprinzând pericolele si mãsurile necesare pentru a le controla

Echipa pluridisciplinarã, utilizând drept model diagrama de fabricatie:

a) întocmeste o listã cuprinzând toate pericolele biologice, chimice sau fizice potentiale, a cãror aparitie poate fi prevãzutã pentru fiecare etapã (receptia si depozitarea materiilor prime si ingredientelor, timpii de asteptare, în procesul fabricatiei).

Prin pericol se întelege tot ceea ce este susceptibil sã aducã prejudicii sãnãtãtii si care intrã în cadrul obiectivelor igienice prevãzute în Norma sanitarã veterinarã privind conditiile sanitare veterinare pentru producerea si comercializarea produselor din pescuit. În mod special poate fi vorba de:

- contaminarea/recontaminarea biologicã (microorganisme, paraziti), chimicã sau fizicã, a materiilor prime, a produselor intermediare sau finite, peste limitele admise;

- supravietuirea sau multiplicarea, peste nivelurile acceptabile, a microorganismelor patogene si generarea peste nivelurile acceptabile a compusilor chimici în produsele intermediare, produsele finite, pe linia de productie sau în mediu;

- producerea sau persistenta peste limitele admise a oxinelor sau a altor produsi indezirabili, rezultati din metabolismul microbian.

Pentru a fi incluse în aceastã listã pericolele trebuie sã fie cele a cãror eliminare sau reducere la niveluri acceptabile este esentialã pentru producerea de alimente sãnãtoase;

b) stabileste si descrie mãsurile de control care trebuie sã fie aplicate pentru fiecare pericol si mãsurile de control corespunzãtoare actiunilor ce pot duce la prevenirea, eliminarea sau reducerea impactului ori a probabilitãtii de aparitie a acestuia la un nivel acceptabil.

Pot fi necesare mai multe mãsuri de control pentru a verifica un pericol identificat sau mai multe pericole pot fi verificate printr-o singurã mãsurã de control.

Pasteurizarea sau fierberea controlatã poate garanta reducerea suficientã a nivelului de Salmonella si de Listeria.

Mãsurile de control au la bazã proceduri si specificatii detaliate, pentru a garanta aplicarea lor efectivã. Se elaboreazã programe de igienizare detaliate, bareme de sterilizare precise, specificatii privind concentratia aditivilor.

7. Metodologia pentru identificarea punctelor critice Identificarea unui punct critic pentru controlul unui pericol necesitã o abordare logicã. O asemenea abordare poate fi facilitatã prin utilizarea unui arbore de decizie conform modelului prezentat în anexa care face parte integrantã din prezenta normã sanitarã veterinarã; alte metode pot fi utilizate în functie de cunostintele si de experienta echipei pluridisciplinare.

Se rãspunde succesiv la fiecare întrebare, în ordinea indicatã, la fiecare etapã si pentru fiecare pericol identificat.

Pentru utilizarea arborelui de decizie se ia în considerare succesiv fiecare etapã identificatã în diagrama de fabricatie. În fiecare etapã arborele de decizie trebuie aplicat fiecãrui pericol a cãrui aparitie este prevãzutã sau introdusã si fiecãrei mãsuri de control identificate.

Apelarea la arborele de decizie se realizeazã pe baza examinãrii procedeului de fabricatie, pentru evitarea înmultirii inutile a punctelor critice.

8. Urmãrile identificãrii unui punct critic

Identificarea punctelor critice are douã consecinte pentru echipa pluridisciplinarã care trebuie:

- sã se asigure cã mãsurile de control stabilite sunt puse în aplicare. Dacã un pericol a fost identificat într-o etapã sau dacã controlul este necesar pentru salubritatea produsului si nici o mãsurã de control nu existã în acea etapã si nici în altã etapã, este necesar sã se modifice produsul sau procesul de productie în aceastã etapã sau într-o etapã precedentã, pentru a se introduce o mãsurã de control;

- sã stabileascã si sã punã în practicã un sistem de supraveghere si control pentru fiecare punct critic.


CAPITOLUL VI

Stabilirea si punerea în practicã a supravegherii

si controlului punctelor critice

 

Art. 14. - (1) Sistemul de supraveghere si control corespunzãtor este obligatoriu pentru a se asigura controlul efectiv al fiecãrui punct critic.

(2) Pentru a se pune în practicã sistemul de supraveghere si control al punctelor critice se procedeazã la:

1. Stabilirea limitelor critice pentru fiecare mãsurã de control asociatã fiecãrui punct critic

Fiecare mãsurã de control asociatã unui punct critic trebuie sã permitã definirea limitelor critice.

Limitele critice corespund valorilor maxime acceptabile pentru securitatea produsului. Ele separã acceptabilitatea de neacceptabilitate. Ele sunt exprimate prin parametric observabili sau mãsurabili, care pot demonstra cu usurintã controlul punctului critic, si se bazeazã pe probe, stabilind o relatie cu controlul procedeului.

Parametrii pot fi: temperatura, timpul, pH, continutul de apã, de aditivi, de conservanti, de sare, parametrii senzoriali, cum ar fi aspectul sau textura etc.

În anumite cazuri, în scopul reducerii riscului de depãsire a limitelor critice ca urmare a variatiilor datorate procedeului, este necesar sã se specifice nivelurile mai dure - nivelurile-tintã -, pentru a avea siguranta cã limitele critice sunt respectate.

Limitele critice pot fi deduse din multiple surse. În cazul în care aceste limite nu sunt stabilite prin acte normative (de exemplu, temperatura de congelare) sau prin manuale de bunã practicã existente si aprobate, echipa pluridisciplinarã trebuie sã se asigure de valabilitatea lor în ceea ce priveste controlul pericolului identificat si punctele critice.

2. Stabilirea unui sistem de supraveghere si control pentru fiecare punct critic

O parte esentialã a autocontrolului este un program de observare sau de mãsuri aplicate în fiecare punct critic, pentru a se asigura cã limitele critice care au fost fixate au fost respectate. Acest program trebuie sã descrie metodele utilizate, frecventa observatiilor si procedura de înregistrare.

Observatiile si mãsurile trebuie sã permitã detectarea unei pierderi a controlului unui punct critic si furnizarea informatiei în timp util pentru punerea în practicã a unei actiuni corective.

Observatiile si mãsurile pot fi fãcute continuu sau periodic. În cazul în care observatiile si mãsurile sunt periodice, la nivelul lantului de productie se stabileste un program de observatii sau de mãsuri care sã asigure informatii fiabile.

Programul de mãsuri si observatii trebuie sã precizeze clar, la fiecare punct critic controlat:

a) cine efectueazã supravegherea si controlul;

b) când sunt efectuate controalele si supravegherea;

c) cum sunt efectuate controalele si supravegherea.

3. Stabilirea unui plan de mãsuri corective

Observatiile si mãsurile pot indica faptul cã parametrul supravegheat:

a) are tendinta sã depãseascã limitele critice specifice, indicând o tendintã spre pierderea controlului;

b) a depãsit limitele critice specifice, indicând o pierdere a controlului.

Mãsurile corective corespunzãtoare pentru a mentine controlul trebuie luate înainte de aparitia pericolului.

4. Actiuni corective

Actiunile corective trebuie sã fie prestabilite de echipa pluridisciplinarã pentru fiecare punct critic, pentru a putea fi aplicate fãrã ezitare acolo unde este observatã o deviatie.

Aceste actiuni corective trebuie sã continã:

a) identificarea persoanei/persoanelor responsabile cu punerea în practicã a mãsurilor corective;

b) o descriere a mijloacelor si actiunilor care trebuie aplicate pentru corijarea deviatiilor observate;

c) actiunile care se aplicã, referitoare la produsele care au fost fabricate în perioada aflatã în afara controlului;

d) o înregistrare scrisã a mãsurilor aplicate.

 

CAPITOLUL VII

Verificarea sistemului de autocontrol

 

Art. 15. - (1) Verificarea sistemului de autocontrol pus în practicã este necesarã pentru a se asigura cã acesta functioneazã eficient.

(2) Echipa pluridisciplinarã trebuie sã specifice metodele si procedurile folosite. Metodele folosite includ, în special, prelevarea de probe pentru analizã, analize sau teste suplimentare în unele puncte critice, analize intensificate pe produse intermediare sau finite, anchete asupra conditiilor de depozitare, distributie, vânzare si despre utilizarea produsului.

(3) Procedurile de verificare corespund inspectiilor operatiunilor la aprobarea limitelor critice, la examenul deviatiilor, actiunilor corective puse în practicã si dispozitiilor date cu privire la produsele afectate; la auditul sistemului de autocontrol si la examenele înregistrãrilor.

(4) Verificarea trebuie sã permitã confirmarea valabilitãtii sistemului pus în practicã si sã asigure, dupã o periodicitate corespunzãtoare, cã dispozitiile prevãzute sunt permanent aplicate corect.

(5) Este necesar sã se stabileascã revizuirea sistemului pentru garantarea valabilitãtii atunci când intervin modificãri.

Aceste modificãri pot privi:

- materiile prime sau produsul, conditiile de productie (local si mediu, echipamente, program de curãtenie si dezinfectie);

- modalitãtile de conditionare, de depozitare si de distributie;

- utilizarea de cãtre consumatori.

(6) Toate modificãrile aduse sistemului de autocontrol trebuie încorporate într-un sistem de documentare si de înregistrare, pentru a dispune de informatii aduse la zi. În cazul în care existã criterii definite reglementar, acestea servesc drept valori de referintã pentru verificare.

 

ANEXÃ

la norma sanitarã veterinarã

 

ARBORE DE DECIZIE

pentru identificarea punctelor critice în vederea controlului

 

- model -