MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XIV - Nr. 251 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE
Luni, 15 aprilie 2002
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 68
din 5 martie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului
nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agentilor
economici, cu modificările ulterioare
Decizia nr. 69
din 5 martie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la
ordin, cu modificările ulterioare, si ale art. 333-336 din Codul de procedură
civilă
Decizia nr. 76
din 7 martie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind
impozitul pe venit, cu modificările ulterioare, preluate de art. 6 lit. j) din
Ordonanta Guvernului nr. 7/2001
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
1.938/2001. - Ordin
al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei pentru
aprobarea Reglementărilor privind conditiile tehnice pe care trebuie să le
îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulatie pe
drumurile publice din România - RNTR 2
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 5 martie 2002
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3 si pct. 7
alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru
întărirea disciplinei financiare a agentilor economici, cu modificările
ulterioare
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului
nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agentilor
economici, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea
Comercială “Milro” - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 13.919/2001 al
Judecătoriei Craiova.
La apelul nominal răspunde Societatea Comercială “Milro” - S.R.L. din
Craiova, prin consilierul juridic Lucian Sauleanu, si Garda financiară Dolj,
prin consilierul juridic Bogdan Frimu.
Reprezentantul Societătii
Comerciale “Milro” - S.R.L. din Craiova solicită admiterea exceptiei, deoarece
dispozitiile legale criticate instituie o răspundere obiectivă care împiedică
exercitarea liberă a comertului.
Reprezentantul Gărzii financiare Dolj solicită respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii
Constitutionale.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curtii
Constitutionale, solicită respingerea exceptieide neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2, ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 22 octombrie
2001, pronuntată în Dosarul nr. 13.919/2001, Judecătoria Craiova a sesizat
Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994
privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agentilor economici,
cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială
“Milro” - S.R.L. din Craiova.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorul acesteia arată că dispozitiile art. IV pct. 2,
3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 sunt contrare
prevederilor constitutionale ale art. 21, 49 si ale art. 134 alin. (1) si (2)
lit. a), întrucât instituie o răspundere contraventională obiectivă care
împiedică exercitarea liberă a comertului si crearea unui cadru favorabil
pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.
Instanta de judecată, exprimându-si
opinia, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV
pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din ordonanta criticată este neîntemeiată,
deoarece acestea nu contravin prevederilor constitutionale invocate. În ceea ce
priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 2 al aceluiasi
articol instanta de judecată apreciază că aceasta este inadmisibilă, deoarece
solutionarea cauzei nu depinde de acest text de lege.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a
fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si
Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor, în
punctul său de vedere, arată că exceptia este neîntemeiată, deoarece
“instituirea unor reguli de disciplină financiară pentru agentii economici în
contextul economic actual este utilă pentru a oferi economiei nationale
resursele financiare de care are nevoie în vederea constituirii si mentinerii
unui cadru favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie”.
Guvernul, în punctul său de vedere, având în vedere
jurisprudenta Curtii Constitutionale, apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2
este neîntemeiată.
Presedintele Senatului nu a comunicat
punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare,
punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului,
raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor
prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal
sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din
Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea
nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
Obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. IV pct. 3 si pct. 7 alin.
1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea
disciplinei financiare a agentilor economici (publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 28 din 28 ianuarie 1994), aprobată cu modificări prin
Legea nr. 12/1995 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27
din 7 februarie 1995).
Textele constitutionale invocate de
autorul exceptiei ca fiind încălcate sunt cele ale art. 21, 49 si ale art. 134
alin. (1) si (2) lit. a).
Cu privire la constitutionalitatea
pct. 3 al art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 (care instituie
modalitătile si termenele de repatriere a valutei rezultate din actele de
comert international realizate de agentii economici), precum si a pct. 7 alin.
1 si 2 al aceluiasi articol (care prevede sanctiunile în cazul nerespectării
acestor termene), Curtea s-a pronuntat prin numeroase decizii, constatând că
aceste dispozitii legale sunt constitutionale.
Textele legale criticate nu
contravin prevederilor art. 134 alin. (1) si (2) lit. a) din Constitutie, ci,
dimpotrivă, acestea sunt respectate, deoarece, tocmai în temeiul art. 134 alin.
(2) lit. b), “Statul trebuie să asigure: [...] b) protejarea intereselor
nationale în activitatea economică, financiară si valutară”. Această
obligatie fundamentală a fost respectată de Guvern si Parlament, ordonanta
criticată având ca scop însăsi protejarea intereselor nationale prin
consolidarea regimului valutar, asigurarea disponibilitătilor valutare necesare
îndeplinirii obligatiilor externe de plată ale economiei.
Nici economia de piată si nici
libertatea comertului nu justifică încălcarea obligatiei de repatriere a
valutei si a termenului legal maxim de repatriere, deoarece de constituirea
fondurilor valutare depinde chiar functionarea sistemului economic, astfel
încât autonomia juridică a agentilor economici în activitatea de comert
exterior nu se poate realiza decât cu respectarea acestor obligatii.
În acest sens Curtea Constitutională
s-a pronuntat prin decizii anterioare, ca, de exemplu, Decizia nr. 60 din 31
martie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din
18 mai 1998, si Decizia nr. 104 din 6 iunie 2000, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 16 august 2000.
Întrucât nu au intervenit elemente
noi de natură să determine o schimbare a jurisprudentei Curtii, solutia si
considerentele din deciziile amintite îsi păstrează valabilitatea si în
prezenta cauză.
Referitor la sustinerea potrivit
căreia textele de lege criticate contravin art. 21 si 49 din Constitutie,
Curtea constată că aceste prevederi constitutionale nu sunt relevante pentru
normele juridice a căror neconstitutionalitate se sustine.
Pentru considerentele expuse, în
temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al
art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi în ceea ce priveste
dispozitiile art. IV pct. 7 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului
nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agentilor
economici, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea
Comercială “Milro” - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 13.919/2001 al
Judecătoriei Craiova.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din
data de 5 martie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 5 martie 2002
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 din Legea nr.
58/1934
asupra
cambiei si biletului la ordin, cu modificările ulterioare, si ale art. 333-336
din Codul de
procedură civilă
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la
ordin, cu modificările ulterioare, si ale art. 333-336 din Codul de procedură
civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “C & C CONSACO” - S.R.L.
din Constanta în Dosarul nr. 1.316/2000 al Tribunalului Constanta - Sectia
comercială.
La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de
citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public, considerând că textele de lege
criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, solicită
respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 18 iunie 2001,
pronuntată în Dosarul nr. 1.316/2000, Tribunalul Constanta - Sectia
comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la
ordin, cu modificările ulterioare, si ale art. 333-336 din Codul de procedură
civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “C & C CONSACO” -
S.R.L. din Constanta.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 333
alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt neconstitutionale deoarece “se lasă
la latitudinea reclamantului citarea sau nu a celorlalte părti interesate”, iar
prin prevederile art. 61 din Legea nr. 58/1934 “se permite instantei de
judecată să solutioneze, fără citarea părtilor, cererea de învestire cu formulă
executorie a cambiei si biletului la ordin, încălcându-se astfel dreptul la
apărare al debitorului, care este lipsit de posibilitatea de a invoca eventuale
ilegalităti”.
Totodată autorul exceptiei sustine
că dispozitiile legale criticate contravin si prevederilor art. 11 alin. 1 din
Declaratia Universală a Drepturilor Omului, precum si ale art. 14 pct. 3 lit.
d) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.
Tribunalul Constanta - Sectia
comercială, exprimându-si opinia cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate, apreciază că dispozitiile legale criticate nu încalcă
dreptul la apărare garantat de Legea fundamentală.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin.
(1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost
comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului,
pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că
prevederile art. 61 din Legea nr. 58/1934 si ale art. 333-336 din Codul de
procedură civilă nu contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 24. Se
arată în acest sens că art. 336 din Codul de procedură civilă prevede dreptul
persoanei interesate, chiar dacă nu a fost citată, de a ataca încheierea
instantei prin care s-au învestit cu formulă executorie cambia si biletul la
ordin. De asemenea, se mai arată că sistemul procedural al executării cambiale
pune la dispozitie debitorului somat calea de atac a opozitiei, prevăzută de
art. 62 din Legea nr. 58/1934, pentru a-si exercita dreptul la apărare.
Presedintii celor două Camere ale
Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare,
punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, sustinerile
părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională constată că a
fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c)
din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din
Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate îl constituie, pe de o parte, dispozitiile art. 61 din
Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cu modificările
ulterioare (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 1
mai 1934), si, pe de altă parte, dispozitiile art. 333-336 din Codul de
procedură civilă. Prevederile alin. 3 si 4 ale art. 61 din Legea nr. 58/1934 au
fost modificate prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 201, din 23 august 1993.
Textele legale criticate au
următorul continut:
- Art. 61 din Legea nr. 58/1934: “Cambia
are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii, stabilite conform
art. 53, 54 si 57.
Formula executorie este cea arătată
în art. 269 din Codul de procedură civilă.
Competentă pentru a învesti cambia
cu formula executorie este judecătoria.
Încheierea de învestire nu este
supusă apelului.
Somatiunea de executare trebuie să
cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului precum si a celorlalte
acte din care rezultă suma datorită.
Pentru obligatiunile cambiale
subscrise prin procură, somatiunea va face mentiune si de actul din care
rezultă mandatul.” Codul de procedură civilă:
- Art. 333: “Cererea va cuprind
numele si domiciliul celui care o face si ale persoanelor pe care acesta cere
să fie chemate înaintea instantei, precum si arătarea pe scurt a obiectului,
motivarea cererii si semnătura.
Ea va fi însotită de înscrisurile pe care se sprijină.”
- Art. 334: “Instanta îsi
verifică competenta din oficiu, putând cere părtii lămuririle necesare.
Dacă instanta se declară
necompetentă va trimite dosarul instantei în drept să hotărască.”
- Art. 335: “Dacă cererea, prin
însusi cuprinsul ei sau prin obiectiile ridicate de persoanele citate sau care
intervin, prezintă caracter contencios, instanta o va respinge.”
- Art. 336: “Încheierea prin care
se încuviintează cererea este executorie.
Ea este supusă apelului.
Termenul de apel va curge de la
pronuntare, pentru cei care au fost de fată, si de la comunicare, pentru cei
care au lipsit.
Apelul poate fi făcut de orice
persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea cererii.
Apelul se face într-un singur
exemplar, neînsotit de copii.
Executarea încheierii poate fi
suspendată de instanta de apel cu sau fără cautiune.
Apelul si recursul se judecă în
camera de consiliu.”
Autorul exceptiei sustine că
dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 24 din Constitutie,
conform cărora:
“(1) Dreptul la apărare este
garantat.
(2) În tot cursul procesului,
părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.”
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate se invocă, totodată, si încălcarea următoarelor texte din
reglementările internationale:
- art. 11 alin. 1 din Declaratia
Universală a Drepturilor Omului, potrivit căruia “Orice persoană acuzată de
comiterea unui act cu caracter penal are dreptul să fie presupusă nevinovată
până când vinovătia sa va fi stabilită în mod legal în cursul unui proces
public în care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apărării sale.”
- art. 14 pct. 3 lit. d) din Pactul
international cu privire la drepturile civile si politice, conform căruia “Orice
persoană acuzată de comiterea unei infractiuni penale are dreptul, în conditii
de deplină egalitate, la cel putin următoarele garantii:[...]
d) să fie prezentă la proces si să se apere ea însăsi sau să aibă
asistenta unui apărător ales de ea; dacă nu are apărător, să fie informată
despre dreptul de a-l avea si, ori de câte ori interesul justitiei o cere, să i
se atribuie un apărător din oficiu, fără plată, dacă ea nu are mijloace pentru
a-l remunera” [...].
Examinând exceptia de
neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Cambia
este expresia vointei unui debitor de a stinge datoria sa, avându-si sorgintea
într-un raport de obligatie preexistent, într-o manieră specifică, si anume pe
calea plătii făcute de către un tert din ordinul respectivului debitor.
Învestirea cu formulă executorie a
cambiei constituie o procedură de control formal, care nu repune în discutie
fondul pricinii, motiv pentru care legiuitorul a înteles să-I confere caracter
necontencios, preocupat fiind de asigurarea celeritătii, esentială în faza
executării silite. Situatia este similară cu aceea a învestirii unei hotărâri judecătoresti
definitive cu formulă executorie, pentru care de asemenea nu a fost considerată
necesară prezenta tuturor părtilor litigante.
Critica de neconstitutionalitate a
textelor legale mentionate în raport cu dispozitiile art. 24 din Legea
fundamentală este cu atât mai nefondată, cu cât în această materie sunt
prevăzute, tocmai ca un reflex al dreptului la apărare, anumite căi de atac.
Astfel, art. 62 alin. 1 din Legea
nr. 58/1934 prevede, pentru debitor, calea de atac a opozitiei la executare, în
cadrul căreia acesta are posibilitatea să invoce, în apărarea sa, exceptiile
cambiale.
De asemenea, art. 336 alin. 2 si 4
din Codul de procedură civilă prevede că încheierea de încuviintare a unei
cereri necontencioase este supusă apelului, care poate fi exercitat de orice
persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea cererii.
Totodată Curtea constată că
invocarea, în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, a dispozitiilor
art. 11 alin. 1 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului si ale art. 14
pct. 3 lit. d) din Pactul international cu privire la drepturile civile si
politice este nerelevantă, deoarece aceste dispozitii reglementează drepturi
specifice procesului penal.
Fată de cele de mai sus, în temeiul
art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art.
1-3 al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 din
Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cu modificările
ulterioare, si ale art. 333-336 din Codul de procedură civilă, exceptie
ridicată de Societatea Comercială “C & C CONSACO” - S.R.L. din Constanta în
Dosarul nr. 1.316/2000 al Tribunalului Constanta – Sectia comercială.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 5 martie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 7 martie 2002
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 lit. h) din
Ordonanta Guvernului
nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, cu modificările ulterioare, preluate de art. 6 lit.
j) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind
impozitul pe venit, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Panait
Stănescu Bellu în Dosarul nr. 5.060/2001 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia
comercială si de contencios administrativ.
Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 5 martie 2002 în prezenta
autorului exceptiei si a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate
în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a
delibera, a amânat pronuntarea la data de 7 martie 2002.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 11 septembrie
2001, pronuntată în Dosarul nr. 5.060/2001, Curtea de Apel Timisoara –
Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6
lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu
modificările ulterioare, exceptie ridicată de Panait Stănescu Bellu.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia
sustine că, întrucât art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999
“înlătură dreptul său, ca veteran de război si fost detinut politic, de a
beneficia de scutirea de impozit pentru activităti care nu au un caracter omercial,
respectiv pentru
venitul din profesia de avocat”, se modifică implicit prevederile dintr-o lege
organică, si anume art. 15 lit. e) din Legea nr. 44/1994.
Curtea de Apel Timisoara - Sectia comercială si de contencios
administrativ, exprimându-si opinia cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate, apreciază că aceasta este neîntemeiată, deoarece nu se
precizează nici o dispozitie constitutională încălcată prin prevederile art. 6
lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor, în punctul său de vedere, arată că exceptia de
neconstitutionalitate este inadmisibilă, întrucât nu se indică temeiul
constitutional în raport cu care să fie examinate dispozitiile art. 6 lit. h)
din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, fiind astfel încălcate
prevederile
imperative ale art. 12 din Legea nr. 47/1992, republicată.
Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că “omisiunea indicării normei
constitutionale căreia i-ar contraveni prevederea legală criticată echivalează
cu nemotivarea
exceptiei, sesizarea
fiind astfel contrară dispozitiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992”.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei
de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui
Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul judecătorului-raportor, sustinerile
autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine
următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum acesta a fost
formulat de autorul exceptiei, îl constituie dispozitiile art. 6 lit. h) din
Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările
ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din
31 august 1999, dispozitii care au următorul cuprins: “Sunt venituri scutite
de impozit pe venit, potrivit prezentei ordonante, următoarele: […]
h) veniturile reprezentând avantajele în bani si/sau în natură acordate
persoanelor cu handicap, veteranilor de război, invalizilor si văduvelor de
război, accidentatilor de război în afara serviciului ordonat, persoanelor
persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6
martie 1945, precum si celor deportate în străinătate ori constituite în
prizonieri,
urmasilor
eroilor-martiri, rănitilor, luptătorilor pentru victoria Revolutiei din
decembrie 1989.”
Din analiza cererii depuse de autorul exceptiei la dosarul instantei
judecătoresti, prin care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, precum
si din sustinerile orale în fata Curtii Constitutionale, în sensul că prin
neincluderea în categoria veniturilor scutite de impozit [astfel cum acestea
sunt reglementate prin art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 -
obiect al exceptiei de necon-
stitutionalitate] si
a veniturilor rezultate din exercitarea profesiunii de avocat, se modifică
implicit prevederile unei legi organice, si anume art. 15 lit. e) din Legea nr.
44/1994, rezultă că motivele de neconstitutionalitate privesc încălcarea
dispozitiilor art. 114 alin. (1) din Constitutie.
Potrivit dispozitiilor art. 15 lit. e) din Legea nr. 44/1994: “Veteranii
de război si văduvele de război beneficiază si de următoarele drepturi: […]
e) scutirea de impozite a indemnizatiilor si a rentei lunare, acordate
potrivit prezentei legi, de impozitul pe salarii si de impozitul pe clădiri, pe
terenurile din municipii, orase si comune si pe alte venituri, cu exceptia
celor provenite din activităti comerciale. Aceste scutiri se aplică si
văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război.”
Aceste dispozitii au fost abrogate expres prin art. 44 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 29 decembrie 1997), ordonantă care însă în art. 3 lit. i) a mentinut scutirea de impozit pe venit pentru veteranii de război (scutire de care a beneficiat autorul exceptiei pentru anii 1998 si 1999, astfel cum rezultă din dosarul instantei de judecată).
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/1997 a fost abrogată prin
Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit - obiect al
exceptiei de neconstitutionalitate.
Anterior sesizării Curtii Constitutionale Ordonanta Guvernului nr.
73/1999 a fost abrogată prin Ordonanta Guvernului nr. 7 din 19 iulie 2001,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august
2001.
Curtea observă însă că dispozitiile art. 6 lit. h) din Ordonanta
Guvernului nr. 73/1999, criticate ca fiind neconstitutionale, prin raportare la
prevederile art. 114 alin. (1) din Constitutie, au fost preluate, cu un
continut identic, în cuprinsul art. 6 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr.
7/2001 (ale cărei dispozitii au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2002).
În practica sa jurisdictională Curtea Constitutională a statuat în mod
constant că atunci când după ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate
dispozitia legală criticată a fost modificată sau preluată în noul act normativ
exceptia poate să fie examinată, dacă textul legal, în noua sa redactare,
conservă reglementarea initială. De aceea, Curtea urmează să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 lit. j) din Ordonanta
Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că este
neîntemeiată sustinerea autorului exceptiei, potrivit căreia dispozitiile
legale criticate sunt neconstitutionale prin raportare la prevederile art. 114
alin. (1) din Constitutie, în sensul că modifică prevederi dintr-o lege
organică, si anume art. 15 lit. e) din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de
război, precum si unele drepturi ale
invalizilor si
văduvelor de război.
Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 a fost emisă în temeiul art. 107 din
Constitutie si al art. 1 pct. II.1 din Legea nr. 324/2001 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonante. În art. 6 din ordonantă sunt mentionate
veniturile scutite de impozitul pe venit.
Legea nr. 44/1994 este într-adevăr o lege organică, fiind adoptată cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutie, însă dispozitia
cuprinsă în art. 15 lit. e) din lege (la care se referă autorul exceptiei si
care a fost abrogată, astfel cum s-a mentionat anterior) reglementează aspecte
ce tin de domeniul fiscal, care nu intră în sfera de reglementare a legilor
organice, în conditiile art. 72 alin. (3) si ale art. 117 alin. (2) din
Constitutie. Faptul că dispozitia legală respectivă a fost cuprinsă, sub aspect
tehnic-legislativ, în Legea nr. 44/1994 nu-i schimbă natura. În acest sens este
si jurisprudenta Curtii Constitutionale, de exemplu Decizia nr. 53/1994,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 9 noiembrie
1994, prin care s-a statuat că domeniile rezervate reglementării prin lege
organică sunt limitativ prevăzute de Constitutie si sunt de strictă
interpretare. De aceea, o lege organică, chiar dacă din motive de politică
legislativă cuprinde si norme de natura legii ordinare, nu poate extinde
domeniile rezervate de Constitutie legii organice si asupra acestor norme.
Asemenea consecintă este inadmisibilă, deosebirea dintre legea organică
si cea ordinară fiind exclusiv de natură constitutională, nu legală.
În consecintă, prevederile art. 15 lit. e) din Legea nr. 44/1994 neavând
caracterul unor norme de natura legii organice, nu se poate sustine
neconstitutionalitatea art. 6 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 prin
raportare la prevederile art. 114 alin. (1) din Constitutie.
Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3 al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările ulterioare, preluate de art. 6 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, exceptie ridicată de Panait Stănescu Bellu în Dosarul nr. 5.060/2001 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia comercială si de contencios administrativ.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 7 martie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE,
TRANSPORTURILOR SI LOCUINTEI
pentru aprobarea
Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca
vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din
România - RNTR 2
Ministrul lucrarilor publice, transporturilor
si locuintei,
Avand in vedere prevederile art. 12 lit. d) din
Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, aprobata cu modificari
si completari prin Legea nr. 197/1997 republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, ale art. 4 alin. (3) lit. e) din Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2000, si ale Ordonantei
Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere si eliberarea
cartii de identitate a acestora, in vederea admiterii in circulatie pe
drumurile publice din România,
in temeiul
prevederilor art. 3 pct. 47 si ale art. 4 alin. (3) din Hotararea Guvernului
nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei,
emite urmatorul ordin:
Art. 1. – Se aproba Reglementarile privind
conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in
vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania – RNTR 2,
prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. – (1) Pentru omologarea de tip a
autoturismelor si autoutilitarelor usoare cu masa totala maxima autorizata pana
la 3,5 tone emisiile poluante nu trebuie sa depaseasca limitele prevazute in
Directiva 70/220/CEE, astfel cum a fost modificata prin Directiva 1999/102/CEE,
pana la data de 31 decembrie 2006 pentru treapta A (EURO 3) si incepand cu data
de 1 ianuarie 2007 pentru treapta B (EURO 4).
(2) Pentru omologarea individuala, la prima
inmatriculare in Romania, a autoturismelor si autoutilitarelor usoare cu masa
totala maxima autorizata pana la 3,5 tone emisiile poluante provenite din
gazele de evacuare nu trebuie sa depaseasca limitele prevazute in Directiva
70/220/CEE, astfel cum a fost modificata prin Directiva 1999/102/CEE, incepand
cu data de 1 ianuarie 2002 pentru treapta A (EURO 3).
(3) Pentru vehiculele fabricate in Romania
prevederile alin. (1) se aplica incepand cu datele de 1 ianuarie 2004 (EURO 3)
si 1 ianuarie 2007 (EURO 4) iar prevederile alin. (2) se aplica incepand cu
data de 1 ianuarie 2005 (EURO 3).
Art. 3. – (1) Pentru omologarea de tip a
autovehiculelor de transport de persoane si marfuri, cu masa totala maxima
autorizata de peste 3,5 tone, emisiile lor poluante nu trebuie sa depaseasca
limitele prevazute in Directiva 88/77/CEE, astfel cum a fost modificata prin
Directiva 1999/96/CE, pana la data de 30 septembrie 2007 pentru treapta A (EURO 3) si incepand cu data de 1
octombrie 2007 pentru treapta B (EURO 4).
(2) Pentru omologarea individuala, la prima
inmatriculare in Romania, a autovehiculelor de transport de persoane si
marfuri, cu masa totala maxima autorizata de peste 3,5 tone, emisiile poluante
provenite din gazele de evacuare nu trebuie sa depaseasca limitele prevazute in
Directiva 88/77/CEE, astfel cum a fost modificata prin Directiva 1999/96/CE,
incepand cu data de 1 octombrie 2002 pentru treapta A (EURO 3).
(3) Pentru vehiculele fabricate in Romania
prevederile alin. (1) se aplica incepand cu datele de 1 octombrie 2004 (EURO 3)
si 1 octombrie 2007 (EURO 4), iar cele din alin. (2), incepand cu data de 1
octombrie 2005 (EURO 3).
Art. 4. – Regia Autonoma “Registrul Auto Roman”
va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. – Pe data intrarii in vigoare a
prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului transporturilor nr. 251/1999
pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa
le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe
drumurile publice din Romania - RNTR 2,
cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 6. – Prezentul ordin se va publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul lucrarilor
publice, transporturilor si locuintei,
Miron Tudor Mitrea
Bucuresti, 18 decembrie 2001.
Nr. 1.938.
REGLEMENTĂRI
SI NORME TEHNICE
IN TRANSPORTURILE RUTIERE
|
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE TRANSPORTURILOR SI
LOCUINTEI |
R.N.T.R. - 2 |
|
Reglementari privind conditiile tehnice pe care trebuie
sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe
drumurile publice din Romania |
Aprobate prin Ordinul ministrului nr. 1938/2001 |
Prescurtari si definirea unor termeni utilizati
|
ABS: |
- Sistem automat
antiblocare a rotilor la franare |
|
Acord Geneva 1958: |
- Acordul privind
adoptarea de prescriptii tehnice uniforme aplicabile vehiculelor cu roti,
echipamentelor si componentelor ce pot fi montate sau utilizate pe vehicule
cu roti si conditiile de recunoastere reciproca a omologarilor eliberate pe
baza acestor prescriptii, incheiat la Geneva la 27 martie 1958 (Rev. 2) |
|
ADR: |
- Acordul european
referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase
(ADR), incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania a aderat
prin Legea nr. 31/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 136 din 31 mai 1994 |
|
AETR: |
- Acordul european
privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi
rutiere internationale (AETR), incheiat la Geneva la 1 iulie 1970, la care
Romania a aderat prin Legea nr.
101/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 323 din
22 noiembrie 1994 |
|
ASR: |
- dispozitiv automat
antipatinare la demarare sau accelerare |
|
ATP |
- Acordul privind
transporturile internationale de produse perisabile si cu privire la
mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste
transporturi (ATP), adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970, la care Romania a
aderat prin Ordonanta Guvernului nr. 75/1998, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 319 din 28 august 1998 |
|
CE |
- Comunitatea Europeana |
|
CEE |
- Comunitatea Economica
Europeana |
|
Componenta |
- un dispozitiv, cum ar
fi farul sau lampa, care trebuie sa corespunda prevederilor unei directive de
baza, regulament sau standard, cuprinse in prezentele reglementari, care
poate fi omologat separat, atunci cand acest lucru este prevazut in mod
expres |
|
Conducator |
- conducatorul
vehiculului rutier |
|
CTAC |
- Conditii tehnice pe
care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in
circulatie pe drumurile publice din Romania. Aceste conditii tehnice se
aplica la omologarea de tip sau individuala, dupa caz, a vehiculelor rutiere
in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice. Aceste prevederi nu
se aplica si pentru vehiculele aflate in tranzit prin Romania. |
|
Directiva |
- act normativ al
Consiliului/Comisiei sau al Parlamentului European |
|
Directiva de baza
(specifica) |
- directiva care se
refera la omologarea unui anumit sistem al vehiculului (de exemplu sistemul
de franare) sau a unei componente (de exemplu farul) ori a unei entitati
tehnice independente (de exemplu bara antiimpanare), care poate fi omolgata
separat de vehicul |
|
Directiva-cadru |
- directiva care se
refera la omologarea unui tip de vehicul in intregime |
|
EN
EURO - 1 |
- Standard European - omologare privind emisiile poluante ale
autovehiculelor conform Directivei 70/220/CEE modificata prin Directiva
96/69/CE treapta A, sau Regulamentului nr. 83 ECE - UN seria de amendamente
02, ori omologarea motoarelor diesel pentru autovehicule, conform Directivei
88/77/CEE modificata prin Directiva 91/542/CEE I, sau Regulamentului nr. 49
ECE - UN seria de amendamente 02 treapta A |
|
EURO - 2 |
- omologare privind
emisiile poluante ale autovehiculelor conform Directivei 70/220/CEE,
modificata prin Directiva 96/69/CE, treapta B, sau Regulamentului nr. 83 ECE
- UN seria de amendamente 03, ori omologarea motoarelor diesel pentru
autovehicule, conform Directivei 88/77/CEE, modificata prin Directiva
91/542/CEE II, sau Regulamentului nr. 49 ECE - UN seria de amendamente 02
treapta B |
|
EURO - 3 |
- omologare privind
emisiile poluante ale autovehiculelor conform Directivei 70/220/CEE
modificata prin Directiva 98/69/CE, treapta A, sau Regulamentului nr. 83 ECE
- UN seria de amendamente 05, ori omologarea motoarelor diesel pentru
autovehicule, conform Directivei 88/77/CEE, modificata prin Directiva
1999/96/CE treapta A, sau Regulamentului nr. 49 ECE - UN seria de amendamente
03 treapta A |
|
EURO - 4 |
- omologare privind
emisiile poluante ale autovehiculelor conform Directivei 70/220/CEE,
modificata prin Directiva 98/69/CE treapta B, sau Regulamentului nr. 83 ECE -
UN seria de amendamente 05, ori omologarea motoarelor diesel pentru
autovehicule, conform Directivei 88/77/CEE modificata prin Directiva
1999/96/CE treapta B, sau Regulamentului nr. 49 ECE - UN seria de amendamente
03 treapta B |
|
Familie de vehicule |
- familia de tipuri de
vehicule se compune din vehicule care nu se deosebesc intre ele sub urmatoarele
aspecte: |
|
|
- constructor; |
|
|
- deosebiri esentiale
privind constructia si/sau conceptia; |
|
|
- diferente evidente si
fundamentale privind sasiul si/sau sistemul de rulare |
|
|
- motor (combustie
interna/electrice/hibride) |
|
Masa proprie a
vehiculului (masa vehiculului gata de drum) |
- masa vehiculului
carosat, gata de drum fara incarcatura, cu dispozitivul de atelare, daca este
vorba de un vehicul tractor, sau masa
sasiului-cabina, daca constructorul nu monteaza caroserie si/sau
dispozitivul de atelare, inclusiv lichidul de racire, lubrifianti, 90% din carburant, 100% din alte lichide, cu
exceptia apelor uzate, scule, roata de rezerva si conducatorul (75 kg) si
pentru autobuze si autocare masa insotitorului (75 kg), daca acest loc este
prevazut in vehicul. |
|
Masa totala maxima
autorizata (pentru vehicul/ansamblu
de vehicule) |
- masa totala maxima a
vehiculului sau ansamblului de vehicule incarcate, autorizata pentru
circulatia pe drumurile publice din Romania, conform legislatiei in vigoare.
Ea nu poate sa depaseasca masa totala tehnic admisibila stabilita de
constructor. |
|
Masa totala maxima admisibila
de înmatriculare/exploatare (pentru vehicul/ansamblu de vehicule) |
- masa egala sau mai
mica decat masa totala maxima tehnic admisibila si egala sau mai mica decat
masa maxima totala autorizata, pentru o varianta constructiva data, conform
definitiilor din anexa 4 la Directiva 97/27/CE |
|
Masa totala tehnic
admisibila (constructiva) |
- masa proprie a
vehiculului la care se adauga masa incarcaturii, stabilita de constructorul
acestuia, tinand seama de dimensionarea
componentelor si echipamentelor acestuia |
|
Masa maxima tehnic
admisibila pe punctul de cuplare al autovehiculului |
- masa corespunzatoare
sarcinii statice verticale maxime pe dispozitivul de cuplare, admisa de
constructorul autovehiculului; ea nu include, prin definitie, masa
dispozitivului de cuplare in cazul autoturismelor si autotractoarelor, dar o
include in cazul celorlalte vehicule |
|
Masa maxima
admisibila- masa corespunzatoare sarcinii statice verticale maxime
transferate de pe punctul de cuplare al unei semiremorci sau remorci cu axa
centrala |
- remorca pe
dispozitivul de cuplare al autovehiculului, declarata si admisa de
constructorul remorcii cu axa centrala sau al semiremorcii;ea trebuie sa
respecte limitele prevazute in prezentele reglementari pentru tipul respectiv
de vehicul, daca asemenea limite exista |
|
Masa totala maxima remorcabila
de catre remorci cu axa centrala, corespunzatoare sarcinii repartizate pe
axele un autovehicul |
- masa totala maxima a
remorcii cu protap articulat, a semiremorcii sau grupa de axe ale acestor
vehicule, atunci cand ele sunt incarcate pana la masa totala maxima; ea
trebuie sa respecte limitele prevazute in prezentele reglementari pentru
tipul respectiv de vehicul, daca asemenea limite exista |
|
ISO |
Organizatia
Internationala de Standardizare |
|
Kg |
- kilogram (masa) |
|
Omologare pentru
circulatia pe drumurile publice din Romania |
- procedura
administrativa prin care autoritatea competenta certifica, conform
legislatiei in vigoare, ca un tip de vehicul, un sistem sau componenta ori o
enitate tehnica independenta satisface cerintele tehnice prevazute in
prezentele reglementari |
|
Omologare de tip |
- procedura
administrativa prin care autoritatea competenta certifica, conform legislatiei
in vigoare, la cererea constructorului sau a
reprezentantului autorizat al acestuia, ca un vehicul fabricat sau
importat in serie satisface cerintele tehnice prevazute pentru acest caz in
prezentele reglementari |
|
Omologarea de tip in
mai multe etape |
- procedura
administrativa prin care autoritatea competenta certifica, conform
legislatiei in vigoare, la cererea constructorului sau a reprezentantului
autorizat al acestuia, ca un tip de vehicul incomplet sau completat satisface
cerintele tehnice prevazute in prezentele reglementari. Poate fi acordata
pentru vehiculul completat, vehiculul de baza (de exemplu sasiu echipat) sau
pentru alte trepte intermediare de montaj al vehiculului. |
|
Omologare -
certificare individuala |
- procedura
administrativa prin care autoritatea competenta atesta, conform legislatiei
in vigoare, ca un vehicul fabricat sau importat satisface cerintele tehnice
prevazute pentru acest caz in prezentele reglementari. Ea poate fi acordata
in cazul: |
|
|
a) vehiculelor noi care
nu se fabrica in serie (de exemplu, vehiculele montate din piese separate sau
produse artizanal), vehiculelor cu destinatii speciale, sau vehiculelor noi
importate, care nu au omologare de tip pentru circulatia pe drumurile publice
din Romania; |
|
|
b) certificarii starii
tehnice a vehiculelor utilizate, care au mai fost inmatriculate in
strainatate; |
|
|
c) modificarii
categoriei de incadrare sau a categoriei de folosinta a vehiculului; |
|
|
d) inlocuirii tipului de
motor prevazut de constructor cu alt tip; |
|
|
e) inlocuirii caroseriei
si/sau a sasiului vehiculului; |
|
|
f) inlocuirii ori
modificarii unor componente, sisteme sau entitati tehnice cu altele din afara
gamei de echipare originala |
|
Prima inmatriculare in Romania |
- inmatricularea pentru
prima data in Romania a unor vehicule rutiere noi sau utilizate, care au mai
fost inmatriculate in alta tara |
|
Regulament CEE (CE) |
- Regulament al Uniunii
Europene |
|
Regulament ECE - UN |
- Regulament anexa la
Acordul privind adoptarea de prescriptii tehnice uniforme aplicabile
vehiculelor cu roti, echipamentelor si componentelor ce pot fi montate sau
utilizate pe vehicule cu roti si conditiile de recunoastere reciproca a
omologarilor eliberate pe baza acestor prescriptii, incheiat la Geneva la 27
martie 1958 |
|
RE3 ECE - UN |
- Rezolutia de ansamblu
nr. 3 a Comisiei Economice pentru Europa a ONU |
|
Sarcina pe axa/grup de axe tehnic
admisibila |
- sarcina maxima
stabilita de constructor pentru fiecare axa tinand seama de dimensionarea
componentelor si echipamentelor. Suma sarcinilor tehnic admisibile pe toate axele nu trebuie sa fie mai mica
decat masa totala tehnic admisibila |
|
Sarcina maxima
autorizata pe axa/grup de axe |
- sarcina admisibila pe
axa conform reglementarilor in vigoare in Romania, care nu poate insa sa
depaseasca sarcina pe axa tehnic
admisibila |
|
Sarcina maxima
admisibila de inmatriculare/ exploatare pe axa/ grup de axe |
- sarcina egala sau mai
mica decat sarcina pe axa/grup de axe, tehnic admisibila si egala sau mai
mica decat sarcina maxima autorizata pe axa/grup de axe, pentru o varianta
constructiva data, conform definitiilor din anexa 4 la Directiva 97/27/CE. |
|
STAS |
- standard de stat |
|
SR |
- standard roman |
|
SR ISO |
- standard roman
echivalent cu un standard ISO |
|
SREN |
- standard roman
echivalent cu un standard european (EN) |
|
Seria 00 de amendamente |
- seria de modificari 00
a unui regulament ECE - UN (varianta initiala de amendamente) |
|
Sistem |
- orice sistem al
vehiculului, cum ar fi franele, dispozitivele de protectie impotriva poluarii
provocate de gazele de evacuare, amenajarile interioare etc., care trebuie sa
indeplineasca prevederile unei directive de baza, regulament, standard,
cuprinse in prezentele reglementari |
|
Tip de vehicul |
- vehiculele dintr-o
anumita categorie, identice cel putin in ceea ce priveste aspectele esentiale
indicate in reglementarea pe baza careia se face omologarea de tip. Un tip de
vehicul poate avea variante si versiuni diferite |
|
Entitate tehnica independenta |
- un dispozitiv destinat
sa faca parte dintr-un vehicul, cum ar fi bara antiimpanare, care trebuie sa
corespunda prevederilor unei directive de
baza, regulament, standard, cuprinse in prezentele reglementari, si
destinat sa faca parte dintr-un vehicul, care poate fi omologat separat, daca
directiva prevede acest lucru in mod expres, dar numai in legatura cu unul
sau mai multe tipuri de vehicule |
|
Varianta |
- vehiculele dintr-un
anumit tip, identice cel putin in ceea ce priveste aspectele esentiale
indicate in reglementarea pe baza careia se face omologarea de tip (pentru autoturisme si vehiculele cu doua sau
trei roti directivele-cadru respective) |
|
Versiune |
- vehiculele dintr-o
anumita varianta, identice cel putin in ceea ce priveste aspectele esentiale
indicate in reglementarea pe baza careia
se face omologarea de tip (pentru autoturisme si vehiculele cu doua
sau trei roti directivele-cadru respective) |
|
Vehicul de baza |
- orice vehicul
incomplet al carui numar de identificare se pastreaza in cursul etapelor
ulterioare ale omologarii in mai multe etape |
|
Vehicul lung |
- combinatie de vehicule
la care remorca sau semiremorca apartine categoriilor O1, O2 si O3, a caror
lungime depaseste 8 m, sau care apartine categoriei O4 |
|
Vehicul greu |
- autovehicul avand o
masa totala tehnic admisibila care depaseste 7,5 tone, cu exceptia
autotractoarelor pentru semiremorci, precum si autobuz articulat din clasele II si III |
|
Vehicul lent |
- vehicul sau combinatie
de vehicule avand, prin constructie, o viteza maxima care nu depaseste 30
km/h |
|
Vehicul fabricat in
serie mica |
- vehicul fabricat
intr-un numar anual de bucati, pentru intreaga familie careia ii apartine
acesta, care nu depaseste 500 de bucati pentru o familie de autoturisme si
remorcile acestora si 200 de bucati de familie pentru celelalte autovehicule
si remorcile acestora ori vehicule cu doua sau trei roti |
|
Vehicul utilizat importat |
- vehicul care inainte
de a fi importat in Romania a mai fost inmatriculat, definitiv sau temporar,
in alta tara mai mult de trei luni. |
|
Vehicul completat |
- vehiculul care
constituie finalizarea procesului de omologare in mai multe etape si care
satisface cerintele tehnice prevazute in prezentele reglementari tehnice |
|
Vehicul incomplet |
- vehiculul a carui
finalizare necesita cel putin o etapa de fabricatie, pentru ca acesta sa
devina vehicul completat |
|
Vehicule apartinand
sfarsitului de serie de fabricatie |
- vehiculele care
apartin sfarsitului de serie, a caror omologare nu mai este valabila, care
pot fi inmatriculate, admise in circulatie sau in exploatare pentru
urmatoarele 12 luni. Numarul maxim de vehicule, dintr-unul sau mai multe
tipuri, puse in circulatie in cadrul sfarsitului de serie, nu trebuie sa
depaseasca pentru autovehiculele M110%, iar pentru celelalte vehicule 30% din
numarul total de vehicule din tipurile in cauza, admise in circulatie in
Romania in anul precedent. Daca acest numar este mai mic de 100, se accepta
100 de bucati. |
CAPITOLUL I
Obiectul si domeniul de aplicare
1. Prezentele reglementari
definesc cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere la
omologarea in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania,
sub aspectul sigurantei active si pasive, protectiei mediului ambiant si
protectiei drumurilor publice. Aceste prevederi nu se aplica vehiculelor aflate
in tranzit international prin Romania.
2. Prezentele reglementari se
aplica tuturor categoriilor de vehicule destinate sa circule in mod permanent
sau ocazional pe drumurile publice si pot avea, prin constructie, o viteza mai
mare de 6 km/h, sunt destinate transportului de persoane si/sau de bunuri ori
efectuarii de servicii sau lucrari.
3. Sistemele, componentele sau
entitatile tehnice independente care concura la siguranta, circulatiei si
protectia mediului, precum si piesele de schimb aferente trebuie sa
indeplineasca cerintele specifice, indicate in prezentele reglementari sau in
standardele specifice, pentru a putea fi utilizate la vehiculele autorizate sa
circule pe drumurile publice.
4. Admiterea in circulatie a
combinatiilor de vehicule este conditionata de asigurarea compatibilitatii
dintre autovehiculul tractor si vehiculul tractat si de respectarea conditiilor
tehnice specifice fiecaruia dintre aceste vehicule.
5. In scopul armonizarii
conditiilor tehnice care se aplica pe plan national cu cele care se aplica pe
plan international, si indeosebi in Europa, prezentele reglementari care
vizeaza omologarea de tip a vehiculelor in vederea fabricatiei de serie se
bazeaza pe prevederile cuprinse in directivele Uniunii Europene, la care
Romania este asociata, regulamentele Comisiei Economice pentru Europa a ONU,
anexa la Acordul de la Geneva din 1958, la care Romania este Parte, in unele
standarde ISO, standarde EN si unele standarde nationale armonizate SR ISO sau
SR EN.
6. La aplicarea acestor
reglementari se au in vedere de regula ultimele modificari legate de progresul
tehnic in domeniu efectuate pana la sfarsitul anului 2000, asa cum rezulta din
listele cuprinse in anexa nr. 3. Totusi, avandu-se in vedere faptul ca in
anumite domenii, cum sunt protectia mediului, rezistenta structurilor la impact
etc., armonizarea nu se poate face imediat, din motive tehnice, se prevad
perioade de adaptare pana in anii 2003 - 2005, pentru a permite industriei si
cercetarii nationale sa asimileze noile tehnologii necesare aplicarii prevederilor
acestor reglementari europene.
7. Conditiile tehnice impuse
pentru omologarea/certificarea individuala a vehiculelor produse artizanal sau
a vehiculelor noi produse in serii (cantitati) mici, in vederea admiterii in
circulatie pe drumurile publice din Romania, sunt cele indicate, pentru fiecare
dintre aceste vehicule, in cap. IV al prezentelor reglementari, precum si in
anexele la acestea.
8. Conditiile tehnice impuse
pentru omologarea individuala a vehiculelor utilizate care au fost importate
sunt cele care au fost valabile la data omologarii de tip a vehiculului
respectiv, cu exceptia cazurilor in care prezentele reglementari indica cerinte
mai severe, indeosebi in domeniul protectiei mediului, sau existenta unor
componente ori echipamente moderne pentru siguranta rutiera, care pot fi
adaptate tinandu-se seama de constructia vehiculului respectiv.
CAPITOLUL II
Proceduri de aplicare a prezentei reglementari
1. In conformitate cu
prevederile art. 2 si 3 din Hotararea Guvernului nr. 768/1991 privind
infiintarea si functionarea Regiei Autonome "Registrul Auto Roman"
(RAR), republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea l, nr. 307 din 1
noiembrie 1994, precum si pe baza imputernicirilor date de Ministerul
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, ca autoritate de stat in
domeniul transporturilor rutiere, Regia Autonoma "Registrul Auto
Roman", denumita in continuare Registrul Auto Roman, certifica incadrarea
vehiculelor rutiere in normele de siguranta a circulatiei, de protectie a
mediului, de protectie a drumurilor pe care circula, precum si incadrarea in
categoriile prevazute de reglementarile in vigoare, in acest scop acorda:
1.1. Omologarea de tip pentru
circulatia pe drumurile publice din Romania a vehiculelor rutiere construite in
tara sau importate in serii (cantitati) mai mari de 10 bucati de acelasi tip pe
an, care se acorda pe baza respectarii conditiilor tehnice indicate in cap. IV
si in anexa nr. III. La extinderea omologarii de tip pentru circulatia pe
drumurile publice pentru vehiculele derivate dintr-un tip de baza cu omologare
de tip pentru circulatie in vigoare se considera obligatorii reglementarile
care erau valabile la data omologarii tipului de baza, cu exceptia cazurilor
pentru care prezentele reglementari prevad, in mod expres, alte dispozitii.
1.1.1. La omologarea de tip
pentru circulatia pe drumurile publice din Romania a vehiculelor pentru care
exista omologarea de tip comunitara a intregului vehicul, pentru autoturismele
si vehiculele cu 2 - 3 roti este necesara si suficienta numai conformitatea cu
prevederile directivelor-cadru 70/156/CEE si, respectiv, 92/61/CE, la nivelul
ultimelor modificari indicate in prezentele reglementari, urmind a se prezenta
Certificatul de omologare UE al vehiculului, conform directivei-cadru, cu anexa
III la Directiva 70/156/CEE pentru autoturisme sau anexa II la Directiva
92/617/CE pentru vehicule cu 2-3 roti, precum si un model de vehicul conform
omologarii.
1.1.2. In cazul in care nu
exista omologare de tip comunitara pentru intregul vehicul, omologarea de tip
se acorda pe baza prezentarii documentelor care atesta corespondenta
diferitelor sisteme, componente sau unitati tehnice independente ale acestuia
cu cerintele tehnice prevazute in prezentele reglementari si efectuarii
incercarilor sau verificarilor necesare.
1.1.3. De la procedura de
certificare si omologare pentru circulatia pe drumurile publice din Romania sau
de la unele prevederi ale prezentelor reglementari pot fi exceptate vehiculele
indicate in cap. VI, cu respectarea cerintelor din acest capitol, aplicabile
pentru cazul dat.
1.1.4. In cazul carosarii
sasiurilor echipate, omologate ca tip pentru circulatie, precum si al
modificarii sau schimbarii destinatiei suprastructurii unor vehicule omologate,
pentru sasiurile echipate se iau in considerare reglementarile care au stat la
baza omologarii lor, cu exceptia cazurilor pentru care prezentele reglementari
prevad, in mod expres, alte dispozitii
1.1.5. Pentru modificari
importante care afecteaza parametrii de baza, structura de rezistenta sau
destinatia (categoria de folosinta) a vehiculului stabilita de producator,
precum si in cazul vehiculelor construite din elemente reciclate sau cu
utilizarea de elemente reciclate, care pot afecta siguranta rutiera si protectia
mediului, la omologarea pentru circulatia pe drumurile publice este necesara
prezentarea avizului favorabil al fabricantului tipului de baza si, dupa caz,
certificate pentru respectarea reglementarilor in vigoare privind protectia
mediului de catre vehiculul in cauza.
1.2. Omologarea si
certificarea individuala pentru circulatia pe drumurile publice din Romania a
vehiculelor rutiere:
1.2.1. omologarea individuala
a vehiculelor noi, de acelasi tip, construite in tara ori importate de aceeasi
persoana fizica sau juridica, in serii (cantitati) care nu depasesc 10 vehicule
pe an, care nu sunt omologate ca tip, sau a vehiculelor - unicat, montate din
piese separate sau produse artizanal, in ateliere nespecializate; ele trebuie
sa corespunda prevederilor prezentelor reglementari valabile pentru omologarea
individuala, conform definitiei, si sunt supuse, dupa caz, unor incercari sau
verificari tehnice;
1.2.2. la omologarea
individuala a vehiculelor fabricate artizanal sau in serii mici, in cazul cand
practic nu este posibil sa se aplice toate prevederile tehnice din
reglementarile internationale indicate in capitolul IV pentru omologarea de
tip, Registrul Auto Roman va proceda la asimilarea vehiculului respectiv,
pornind de la analiza comparativa a constructiei sau componentei acestuia, cu
tipuri de vehicule omologate ca tip, existente in banca sa de date, reducand
incercarile la cele strict necesare precum si la un control general care se
poate efectua pe liniile de control tehnic existente;
1.2.3. certificarea starii
tehnice a vehiculelor utilizate, care au fost deja inscrise in circulatie si au
circulat in alte tari mai mult de 3 luni; pentru aceste vehicule posesorul
trebuie sa prezinte documentele necesare emise in tara de origine, din care sa
reiasa datele de identificare si conditiile tehnice pe care le-au indeplinit la
inmatricularea in strainatate si trebuie sa corespunda prevederilor specifice
pentru aceasta categorie, cuprinse in cap. IV. Aceste vehicule vor fi supuse
unei verificari tehnice pe liniile de control existente si verificarii
autenticitatii si, daca este necesar, atunci cand nu exista documente privind
unele prevederi privind protectia mediului, unor incercari de catre
laboratoarele autorizate;
1.2.4. Inlocuirea caroseriei
si/sau a sasiului vehiculelor care trebuie sa corespunda prevederilor din
prezenta reglementare valabile pentru omologare, iar vehiculele sunt supuse,
dupa caz, unor incercari sau verificari tehnice;
1.2.5. Modificarea categoriei
de incadrare sau a categoriei de folosinta a vehiculului, care trebuie sa
corespunda prevederilor prezentelor reglementari valabile pentru omologare, iar
vehiculul este supus, dupa caz, unor incercari sau verificari tehnice;
1.2.6. Inlocuirea tipului de
motor prevazut de constructor cu alt tip care trebuie sa corespunda
prevederilor din prezenta reglementare valabile pentru omologare, iar vehiculul
este supus, dupa caz, unor incercari sau verificari tehnice.
1.3. Certificarea si
omologarea componentelor si entitatilor tehnice independente care concura la
siguranta rutiera si la protectia mediului si care pot fi certificate/omologate
separat de vehicul, in conformitate cu prevederile art. 18 din cap. IV.
1.4. Certificarea/omologarea
pieselor de schimb si a materialelor de exploatare, destinate vehiculelor
rutiere si care concura la siguranta circulatiei si protectia mediului,
fabricate in conditiile indicate in reglementarile in vigoare.
1.5. Atestarea indeplinirii de
catre vehiculele rutiere a conditiilor privind gradul redus de poluare chimica
si sonora, care urmeaza sa beneficieze de facilitatile acordate de
reglementarile in vigoare.
2. In scopul asigurarii
conformitatii produselor fabricate si comercializate in serie cu tipul
omologat, Registrul Auto Roman ca serviciu tehnic notificat asigura
urmatoarele:
2.1. certificarea
managementului sistemului calitatii la producatorul autohton de vehicule ori
componente sau la unitati tehnice independente si verificarea existentei unor
dispozitii si proceduri satisfacatoare pentru asigurarea unui control eficace,
astfel incat vehiculele, echipamentele sau componentele fabricate sa corespunda
cu tipul omologat, conform anexei X la Directiva 70/156/CEE, precum si anexei
nr. 2 la "Acordul privind adoptarea de prevederi tehnice uniforme pentru
vehicule cu roti echipamente si componente care pot fi montate sau utilizate pe
vehicule cu roti si conditiile de recunoastere reciproca a omologarilor care se
bazeaza pe aceste prevederi", revizia a 2-a din 16 octombrie 1996;
2.2. atunci cand exista semnale
ca unele tipuri de vehicule nu isi mentin in exploatare caracteristicile si
performantele consemnate la omologarea de tip sau individuala, ceea ce poate
afecta siguranta rutiera sau protectia mediului, Registrul Auto Roman poate
efectua probe de anduranta in conditii corespunzatoare celor din exploatare sau
probe accelerate echivalente, pentru a se face demersurile necesare in vederea
restabilirii conformitatii.
3. In conformitate cu
Hotararea Guvernului nr. 610/1992 privind Cartea de identitate a vehiculului,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 262 din 21 octombrie
1992, pe baza omologarii/certificarii pentru circulatia pe drumurile publice
din Romania, Registrul Auto Roman inscrie in Cartea de identitate a vehiculului
datele tehnice si de identificare ale vehiculului.
3.1. Datele de identificare se
pot inscrie si de producator sau de reprezentantul autorizat al acestuia la
vehicule omologate ca tip, inserarea altor date decat cele inscrise in Cartea
de identitate a vehiculului fiindu-i interzisa producatorului.
3.2. Orice modificare adusa
vehiculului, care afecteaza datele tehnice si de identificare inscrise in
cartea de identitate a vehiculului, reclama reverificarea vehiculului de catre
Registrul Auto Roman si reactualizarea cartii de identitate cu noile date sau,
dupa caz, anularea cartii de identitate si eliberarea alteia, dupa reomologarea
vehiculului.
4. De la procedura de
certificare si omologare pentru circulatia pe drumurile publice din Romania sau
de la unele prevederi ale prezentelor reglementari pot fi exceptate unele
categorii de vehicule in conditiile indicate in cap. VI.
CAPITOLUL III
Definirea categoriilor de folosinta ale vehiculelor rutiere
Vehiculul este un sistem mecanic
care circula pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, si care se
utilizeaza in mod normal pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori
efectuarea de servicii sau lucrari. Vehiculele se definesc, in sensul
prezentelor reglementari, dupa cum urmeaza:
1. autovehicul - vehicul care
se deplaseaza prin propulsie proprie, cu exceptia celui care circula pe sine.
Poate tracta in anumite conditii si remorci sau semiremorci;
1.1. automobil - autovehicul
care se utilizeaza in mod normal pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori
tractarea de remorci. Troleibuzul este considerat automobil. Nu sunt
considerate automobile tractorul si masina autopropulsata pentru lucrari.
Automobilul de teren are cel putin doua axe motoare, diferential blocabil si
capacitate de trecere conform pct. 5 din anexa nr. 1;
1.1.1. autoturism - automobil
care, prin constructie si echipare, este destinat transportului de persoane,
bagajului si/sau bunurilor acestora, avand cel mult 9 locuri pe scaune
(inclusiv conducatorul).
1.1.1.1. berlina - caroserie
inchisa, cu sau fara montant central (stalpul B) intre ferestrele laterale;
acoperis rigid fix, putand avea o trapa de aerisire; 4 sau mai multe locuri,
dispuse pe cel putin doua randuri; 2 sau 4 usi laterale, poate avea o capota de
portbagaj sau usa spate (hayon), 4 ferestre laterale conform ISO 3833-1977 pct
3.1.1.1 AA (berlina) sau AB (berlina cu hayon);
1.1.1.2. cabrioleta -
caroserie inchisa decapotabila; acoperis cu cel putin doua pozitii (inchis si
deschis/eliminat), conform ISO 3833-1997 pct. 3.1.1.6;
1.1.1.3. cupeu - caroserie
inchisa, similara berlinei; 2 sau mai multe locuri, dispuse pe cel putin un
rand, 2 usi laterale, 2 sau mai multe ferestre laterale, conform ISO 3833-1997
pct 3.1.1.5;
1.1.1.4. break - caroserie
familiala inchisa, partea ei din spate oferind un volum interior marit;
acoperis rigid fix, putand avea o trapa de aerisire; 4 sau mai multe locuri,
dispuse pe cel putin doua randuri, scaunele spate si colierele trebuind sa fie
fi rabatabile sau demontabile pentru marirea suprafetei de incarcare; 2 sau 4
usi laterale si usa spate; 4 sau mai multe ferestre laterale, conform ISO
3833-1997 pct 3.1.1.4;
1.1.1.5. autorulota
(autocaravana) - autoturism special destinat transportului si cazarii de
persoane, avand cel mult 9 locuri pe scaune, inclusiv conducatorul, sau locuri
pe banchete care indeplinesc conditiile prevazute pentru transportul de
persoane si dotari speciale pentru cazarea de persoane, prevazute in anexa nr.
1 pct. 6.1;
1.1.1.6. ambulanta -
autovehicul special din categoria M destinat transportului de persoane bolnave
sau ranite, echipat special in acest scop, prevazut in anexa nr. 1, pct. 6.3;
1.1.1.7. vehicul blindat -
vehicul special destinat protectiei pasagerilor si/sau marfurilor transportate
si care satisface cerintele protectiei de blindaj impotriva gloantelor,
prevazut in anexa nr. 1 pct. 6.2;
1.1.1.8. automobil funerar -
autovehicul destinat transportului persoanelor decedate, echipat special in
acest scop, prevazut in anexa nr. 1 pct. 6.4.
1.1.2. autobuz - automobil
destinat, prin constructie, transportului in comun a mai mult de 9 persoane
(inclusiv conducatorul) pe scaune si, dupa caz, al bagajelor acestora. Poate
avea unul sau doua niveluri (autobuz cu etaj). Poate fi solo sau articulat.
Autobuzul articulat consta din doua sau mai multe tronsoane rigide, care se
articuleaza intre ele; compartimentele de pasageri situate in fiecare dintre
tronsoanele rigide comunica intre ele in permanenta, permitand libera
circulatie a pasagerilor; tronsoanele rigide sunt legate intre ele in mod
permanent, astfel incat sa nu poata fi detasate decat printr-o operatiune
necesitand mijloace tehnice care in mod normal nu se gasesc decat intr-un
atelier;
1.1.2.1. microbuz (minibuz) -
autobuz pentru transportul in comun de persoane cu numar redus de locuri pe
scaune, destinat, prin constructie, transportului a mai mult de 9 persoane
(inclusiv conducatorul), dar nu mai mult de 22 de persoane (exclusiv
conducatorul);
1.1.2.2. autobuz urban -
autobuz destinat transportului public urban sau suburban de pasageri, asezati
pe scaune sau in picioare, care asigura la statii posibilitatea unui schimb
rapid de pasageri;
1.1.2.3. autobuz interurban -
autobuz destinat transportului public interurban de pasageri, asezati pe
scaune, cu posibilitatea transportului, pe distante scurte, a unui numar
limitat de pasageri in picioare, pe culoar;
1.1.2.4. autocar - autobuz
destinat transportului de persoane asezate pe scaune, pe distante lungi si in
scopuri turistice, in conditii de confort, prevazut din constructie cu spatii
special amenajate, in afara salonului, pentru depozitarea bagajelor. Poate
tracta o remorca pentru bagaje, cu respectarea conditiilor impuse in acest
domeniu;
1.1.2.5. troleibuz - autobuz
actionat electric, prin captarea curentului electric de la o linie de contact;
1.1.3. automobil mixt -
automobil destinat, prin constructie, transportului simultan de persoane si
bunuri in compartimente separate;
1.1.4. automobil utilitar
(autoutilitara) - automobil comercial destinat, prin constructie, transportului
de bunuri intr-o structura deschisa sau inchisa;
1.1.4.1. autocamion
(autoutilitara camion) - automobil utilitar destinat, prin constructie si
echipare, transportului de bunuri pe o platforma, cu sau fara obloane, care poate
fi acoperita cu prelata;
1.1.4.2. autofurgon
(autoutilitara furgon) - automobil utilitar destinat, prin constructie si
echipare, transportului de bunuri intr-o structura inchisa;
1.1.4.3. automobil cu
caroserie demontabila (amovibila) - automobil prevazut, prin constructie, cu
posibilitatea montarii a diferite tipuri de caroserii pe acelasi sasiu echipat;
1.1.5. automobil specializat
(autospecializata) - automobil destinat transportului de bunuri sau persoane
(de exemplu: personalul la si de la locul de munca), pentru care sunt prevazute
amenajari specifice;
1.1.6. automobil special
(autospeciala) - autovehicul cu caroserie inchisa sau deschisa, destinat, prin
constructie si echipare, efectuarii de servicii si/sau lucrari, cum este
ambulanta sanitara, autovehiculul pentru transportul de persoane cu handicap
locomotor etc. Autovehiculele din categoriile M2 si M3, altele decat
autobuzele, sunt considerate automobile speciale.
1.1.7. autotractor -
autovehicul de tractiune, destinat exclusiv sau in special tractarii de
remorci;
1.1.7.1. autoremorcher -
autotractor destinat, in principal, tractarii remorcilor grele cu protap
articulat sau unor vehicule tractate grele, putand fi prevazut cu o platforma
pentru lestare;
1.1.7.2. autotractor cu sa - autotractor
destinat numai tractarii semiremorcilor si prevazut cu un dispozitiv de cuplare
de tip sa, care preia o parte importanta din masa acestora, precum si fortele
de tractare;
1.2. motociclu - autovehicul,
in general cu doua roti amplasate intr-un plan longitudinal vertical, cu
suporturi sau platforma pentru sprijinirea picioarelor; poate avea si atas sau
doua roti spate laterale simetrice, caz in care trebuie sa indeplineasca
cerintele pentru autovehicule cu trei roti. In cazuri speciale, poate avea si
patru roti. El poate tracta o remorca specifica;
1.2.1.
motocicleta - motociclu prevazut cu parti fixe (de exemplu rezervor de
carburant, motor) in zona genunchilor si cu suporturi pentru sprijinirea
picioarelor, avand o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm3 si o viteza
maxima, prin constructie, mai mare de 45 km/h; poate avea si atas, care nu ii
schimba incadrarea;
1.2.2.
moped (motoreta) - motociclu avand o capacitate cilindrica de cel mult 50 cm3
si o viteza maxima, prin constructie, de cel mult 45 km/h;
1.2.2.1.
moped usor - moped avand capacitatea cilindrica de cel mult 50 cm3 si o viteza
maxima care nu depaseste 25 km/h. Este asimilat bicicletei;
1.2.3.
scuter - motociclu fara parti fixe in zona genunchilor, la care picioarele
conducatorului se sprijina pe o platforma (podea); daca are o capacitate
cilindrica mai mare de 50 cm3 si/sau o viteza maxima, prin constructie, mai
mare de 45 km/h, este asimilat motocicletei;
1.2.3.1.
scuter usor - scuter avand capacitatea cilindrica de cel mult 50 cm3 si o
viteza maxima, prin constructie, care nu depaseste 25 km/h. Este asimilat
mopedului usor;
1.2.4.
mototriciclu - motociclu cu trei roti, cele din spate fiind amplasate simetric,
avand o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm3si/sau o viteza maxima, prin
constructie, mai mare de 45 km/h;
1.2.4.1.
mototriciclu usor - mototriciclu avand o capacitate cilindrica mai mica de 50
cm3si o viteza maxima, prin constructie, care nu depaseste 45 km/h;
1.2.5.
motocvadriciclu - motociclu cu patru roti, asimilat mototriciclului, avand o
capacitate cilindrica mai mare de 50 cm2, o putere maxima a motorului mai mica
sau egala cu 15 kW si/sau o viteza maxima, prin constructie, de peste 45 km/h.
Masa vehiculului trebuie sa fie mai mica de 400 kg (550 kg pentru vehiculele
destinate transportului de marfa, fara a include masa acumulatorilor pentru
autovehiculele electrice);
1.2.6.
motocvadriciclu usor - motociclu cu patru roti, asimilat mototriciclului, avand
o masa proprie mai mica de 350 kg, fara a include si masa acumulatorilor in
cazul vehiculelor electrice, o viteza maxima, prin constructie, mai mica de 46
km/h si capacitatea cilindrica mai mica de 50 cm3pentru cele echipate cu motor
cu aprindere prin scanteie (sau a caror putere neta maxima nu depaseste 4 kW in
cazul altor tipuri de motoare);
1.3.
tractor - autovehicul de tractiune destinat, prin constructie si echipare,
tractarii, impingerii si/sau actionarii diverselor vehicule sau utilaje
agricole, industriale etc;
1.3.1.
tractor agricol sau forestier pe roti - tractor destinat efectuarii unor
lucrari in agricultura si silvicultura prin tractarea, purtarea si, dupa caz,
actionarea unor remorci sau utilaje speciale din aceste domenii, fiind, in
general, tractor lent, cu o viteza cuprinsa intre 6 si 40 km/h. El poate fi
amenajat pentru a transporta o incarcatura sau un insotitor;
1.3.2.
tractor monoax sau motocultor - tractor fara mecanism de directie, a carui
viteza maxima, prin constructie, nu depaseste 25 km/h; el poate fi sustinut si
condus de un conducator pedestru sau poate fi dotat cu un carucior ori o
remorca prevazuta cu scaun pentru conducator, fara insa a se depasi o masa
totala maxima autorizata de 2,5 tone, inclusiv masa motocultorului;
1.4.
masina autopropulsata pentru lucrari - utilaj autopropulsat destinat, prin
constructie si echipare, efectuarii unor lucrari sau servicii, care circula pe
drum numai pentru a se deplasa intre locul de garare si locul unde executa
lucrarile, avand o viteza care nu depaseste 30 km/h. Masina autopropulsata
pentru lucrari realizata pe sasiu auto, care pastreaza caracteristicile de
performanta ale autovehiculului de baza din care deriva, este asimilata cu
automobilul special (autospeciala). Exemple de masini autopropulsate pentru
lucrari, in sensul prezentelor reglementari, sunt cuprinse in anexa nr. 13;
1.5.
autovehicul atipic - autovehicul care, prin constructie si echipare, nu se
incadreaza in nici una dintre categoriile de mai sus;
2.
masina pentru lucrari - utilaj fara mijloace proprii de propulsie, purtat sau
remorcat de un tractor cu o viteza ce nu depaseste 30 km/h, destinat, prin
constructie si echipare, efectuarii unor lucrari sau servicii. Masina pentru
lucrari realizata pe sasiu de vehicul, care pastreaza caracteristicile de
performanta ale vehiculului de baza din care deriva, este asimilata cu
vehiculul special;
3.
remorca (vehicul tractat) - vehicul fara motor, destinat, prin constructie, sa
fie tractat de autovehicule. Din punct de vedere al constructiei, ea poate fi:
- remorca cu protap articulat - vehicul tractat cu cel putin doua axe, la care
cel putin o axa este directoare, iar timoneria directiei este comandata prin
protap care este articulat la sasiul remorcii, permitand deplasarea
dispozitivului de cuplare in plan vertical fara sa preia sarcini verticale;
remorcile avand mecanism de directie cu axa rotitoare (bracabila) pot fi
tractate de autovehicule utilitare, autoremorchere sau tractoare, iar cele
dotate cu axa fixa si roti bracabile, numai de tractoare agricole sau
forestiere prevazute cu dispozitiv de cuplare de tip furca-bolt; - remorca cu
protap rigid - vehicul tractat cu o axa sau cu un grup de axe apropiate, la
care protapul este fixat rigid de sasiu, in prelungirea acestuia, putand prelua
atat sarcini orizontale (de tractare), cat si sarcini verticale. Remorca poate
fi tractata de autoturisme, autoutilitare, autobuze si tractoare agricole sau
forestiere, daca acestea sunt dotate cu dispozitive de cuplare care pot prelua
sarcini verticale. - remorca cu axa(e) centrala(e) - remorca cu protap rigid,
la care axa sau grupa de axe este amplasata imediat in spatele centrului de
greutate al vehiculului considerat ca uniform incarcat; protapul nu trebuie sa
transmita pe dispozitivul de cuplare o sarcina statica verticala mai mica de
10% din masa maxima a remorcii sau de 1000 kg (se retine cea mai mica dintre
acestea); pentru remorcile tractate de autoturisme se aplica prevederile
Directivei 92/21/CEE privind sarcina minima pe punctul de cuplare (cap. IV pct.
3.6).
3.1.
remorca utilitara - vehicul tractat, destinat transportului de marfa, fara
amenajari speciale;
3.1.1.
remorca utilitara camion - remorca destinata, prin constructie si echipare,
transportului de bunuri pe o platforma cu sau fara obloane, care poate fi
acoperita cu prelata;
3.1.2.
remorca utilitara furgon - remorca destinata, prin constructie si echipare,
transportului de bunuri intr-o structura inchisa;
3.2.
remorca specializata - remorca dotata cu amenajari specifice, destinata
transportului unei anumite categorii de bunuri, ca de exemplu: containere,
animale, materiale in vrac (in remorci basculabile), remorca cu platforma
coborata pentru transporturi foarte grele etc.;
3.3.
remorca speciala - remorca cu platforma coborata pentru transporturi foarte
grele, remorca dotata cu amenajari specifice, destinata, prin constructie,
efectuarii de servicii si/sau de lucrari speciale, ca de exemplu: remorca
echipata cu grupuri electrogene, motocompresoare, macarale, bucatarii de
campanie, statii radio, dormitoare de campanie, masini pentru imprastiat
ingrasaminte, vagoane de circ etc.;
3.4.
rulota (caravana) - remorca echipata cu axa centrala destinata, prin
constructie si amenajari specifice, cazarii de persoane;
3.5.
remorca lenta - vehicul tractat care, prin constructie, inclusiv constructia dispozitivului
de cuplare, poate fi tractat numai de tractoare agricole sau forestiere, cu o
viteza maxima care nu depaseste 30 km/h. Din aceasta categorie fac parte
remorci agricole, forestiere, destinate constructiilor, pavilioane apicole
etc.;
3.6.
remorca de persoane - remorca lenta pentru transportul de persoane in
agricultura sau activitati extractive (poate avea si amenajari pentru cazare
ori pentru efectuarea unor lucrari) sau pentru transportul turistilor in zone
de agrement, care poate fi tractata numai de autovehicule avand o viteza
maxima, prin constructie, ce nu depaseste 30 km/h;
3.7.
remorca atipica - remorca ce, prin constructie si echipare, nu se incadreaza in
nici una dintre categoriile de mai sus;
4.
semiremorca - remorca prevazuta, in locul axei directoare, cu un sistem de
articulatie cu pivot care se cupleaza cu saua autotractorului; axa sau grupa de
axe este situata in spatele centrului de greutate al vehiculului considerat
uniform incarcat, astfel incat o parte semnificativa a masei sale totale maxime
autorizate este suportata de saua autotractorului;
4.1.
semiremorca utilitara - vehicul tractat destinat transportului de marfa, fara
amenajari speciale;
4.1.1.
semiremorca utilitara camion - semiremorca destinata, prin constructie si echipare,
transportului de bunuri pe o platforma cu sau fara obloane, care poate fi
acoperita cu prelata;
4.1.2.
semiremorca utilitara furgon - semiremorca destinata, prin constructie si
echipare, transportului de bunuri intr-o structura inchisa;
4.2.
semiremorca specializata - semiremorca dotata cu amenajari specifice, destinata
transportului unei anumite categorii de bunuri, ca de exemplu: containere,
animale, materiale in vrac (in remorci basculabile), semiremorca cu platforma
coborata pentru transporturi foarte grele etc.;
4.3.
semiremorca speciala - remorca cu platforma coborata pentru transporturi foarte
grele, remorca dotata cu amenajari specifice, destinata, prin constructie,
efectuarii de servicii si/sau de lucrari speciale, ca de exemplu: semiremorca
echipata cu grupuri electrogene, motocompresoare, bucatarii de campanie, statii
radio, dormitoare de campanie, masini pentru imprastiat ingrasaminte etc.;
4.4.
semiremorca lenta - vehicul tractat care, prin constructie, inclusiv
constructia dispozitivului de cuplare, poate fi tractat numai de tractoare
agricole sau forestiere, cu o viteza maxima care nu depaseste 30 km/h. Din
aceasta categorie fac parte semiremorci agricole, forestiere, destinate
constructiilor, pavilioane apicole etc.;
4.5.
semiremorca atipica - remorca ce, prin constructie si echipare, nu se
incadreaza in nici una dintre categoriile de mai sus;
5.
bicicleta - vehicul cu doua roti, propulsat exclusiv prin energia musculara, de
regula prin intermediul pedalelor;
6.
vehicule cu tractiune animala;
7.
vehicule trase sau impinse cu mana;
8.
combinatie de vehicule - ansamblu rutier format dintr-un autovehicul si unul
sau doua vehicule tractate;
8.1.
tren rutier de persoane - combinatie de vehicule, folosita in agricultura,
formata dintr-un tractor agricol si una sau doua remorci de persoane (muncitori
agricoli), precum si in scopuri de agrement, formata dintr-un autovehicul si o
remorca de persoane, care, prin constructie, nu poate depasi viteza de 30 km/h;
8.2.
tren rutier de marfa - combinatie de vehicule formata dintr-un autoremorcher si
o remorca pentru transport de bunuri ori, in agricultura, dintr-un tractor
agricol si una sau doua remorci lente;
8.3.
vehicul articulat - combinatie de vehicule formata dintr-un autotractor cu sa
si o semiremorca;
8.4.
tren rutier pentru materiale lungi - combinatie de vehicule formata dintr-un
autoremorcher si o remorca atipica (axa simpla sau dubla, cu platforma de
incarcare), legatura dintre vehicule fiind asigurata prin materialele lungi
transportate (tevi, busteni etc), precum si printr-un sistem de siguranta
suficient de robust care sa faca imposibila desprinderea remorcii de vehicul in
orice situatii (pante mari, franare brusca etc).; Clasificarea vehiculelor
rutiere pe categorii conform reglementarilor internationale, in vederea
verificarii incadrarii acestora in prevederile tehnice ale prezentelor
reglementari este indicata in anexa nr. 1: - automobilele mixte, care
reprezinta diversificarea unei familii de autoturisme, ca variante ale acesteia,
se incadreaza in categoria indicata de constructor; - automobilele mixte care
reprezinta diversificarea unei familii de autoutilitare usoare (cu masa totala
maxima autorizata care nu depaseste 3.500 kg) se incadreaza in categoria M1
numai in cazul in care acestea nu indeplinesc conditiile indicate in anexa nr.
1 pct. 9.1; - automobilele mixte care reprezinta diversificarea unei familii de
autoutilitare din categoria N2 sau N3, prin amenajarea unui compartiment
suplimentar fata de cabina initiala, avand o capacitate de 9 locuri pentru
persoane pe scaune sau mai mult (inclusiv conducatorul), se vor incadra, in
functie de masa maxima totala autorizata, in categoria M2 sau M3 (cabina dubla
amenajata cu paturi nu face obiectul acestor categorii).
CAPITOLUL IV
1. Conditii generale privind constructia si echiparea vehiculelor rutiere
1.1.
Vehiculele rutiere trebuie construite si echipate astfel incat, la o exploatare
normala, sa nu stanjeneasca, sa nu aduca nimanui daune si sa nu puna in pericol
circulatia celorlalti participanti la traficul rutier.
1.2.
Constructia vehiculelor rutiere trebuie sa permita o protectie cat mai
eficienta a drumurilor publice. Sarcinile maxime autorizate pe axe/grup de axe
si masele totale maxime autorizate, care se iau in considerare la omologarea
vehiculelor rutiere in vederea inmatricularii pentru circulatia pe drumurile
publice din Romania sunt cele indicate in legislatia in vigoare privind regimul
drumurilor.
1.3.
Toate componentele si sistemele care pot afecta siguranta circulatiei rutiere
si protectia mediului si pentru care exista riscul de uzura rapida sau avariere
in cursul exploararii trebuie construite astfel incat sa poata fi usor
verificate si inlocuite.
1.4.
Constructia si echiparea vehiculelor trebuie sa asigure un grad cat mai inalt
de securitate pasiva, astfel incat ocupantii sa fie protejati impotriva
accidentelor si urmarilor acestora.
1.5.
Materialele folosite in interiorul vehiculului trebuie sa fie greu inflamabile.
Pentru autobuzele din categoria M3 viteza verticala de combustie nu trebuie sa
depaseasca 100 mm/min corespunzator prevederilor Directivei 95/28/CE. Pentru
celelalte vehicule, cu exceptia autoturismelor pentru care nu exista nici o
directiva, viteza de combustie nu trebuie fie mai mare de 250 mm/min, masurata
conform prevederilor anexei nr. 4 la Rezolutia de ansamblu RE3 ECE - UN. Fac
exceptie materialele folosite la covoare pentru acoperirea podelei si
imbracamintea scaunelor, cu conditia ca materialul in cauza sa fie mai mic de
300 cm‚ ca suprafata si de 100 cm2 ca volum; de asemenea, orice alta garnitura,
la care materialul in cauza nu depaseste marimile de mai sus pentru o suprafata
totala de 625 cm2.
1.6.
Viteza maxima, prin constructie, a autovehiculelor rutiere, inscrisa in Cartea
de identitate a vehiculului, este cea indicata de constructor (daca exista in
documente). Ea se masoara, cu exceptia autoturismelor, pe o pista de incercare
uscata, aderenta si orizontala (panta sub 1%), in absenta vantului, in ambele
sensuri de miscare ori conform conditiilor din Regulamentul nr. 68 ECE-UN.
Pentru vehicule cu 2-3 roti se masoara conform Directivei 95/1/CEE, iar pentru
tractoare agricole sau forestiere, conform Directivei 74/152/CEE, ultima
modificare prin Directiva 98/89/CE. Ea se rotunjeste la numere intregi, iar
pentru autovehiculele prevazute cu limitator de viteza maxima, conform
Directivei 92/24/CEE sau Regulamentului nr. 89 ECE-UN, seria 00 de amendamente,
addenda 1, se va indica viteza maxima care nu poate fi depasita constructiv,
datorita limitatorului. Remorcile autovehiculelor trebuie construite si
echipate astfel incat sa poata circula in deplina siguranta cu o viteza maxima
de cel putin 100 km/h sau, daca sunt construite pentru viteze mai mici, acest
lucru trebuie sa fie inscriptionat pe ele.
1.7.
Puterea motorului, inscrisa in Cartea de identitate a vehiculului, este cea
declarata de constructor. Pentru autovehiculele din categoriile M si N puterea
neta a motorului se determina conform prevederilor Regulamentului nr. 85 ECE -
UN sau Directivei 80/1269/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/99/CE, iar
pentru vehiculele cu 2-3 roti puterea si cuplul maxim se determina conform
prevederilor Directivei 95/1/CEE.
1.8.
Cilindreea motorului autovehiculelor, inscrisa in Cartea de identitate a
vehiculului, este cilindreea declarata de constructor, rotunjita la numere
intregi.
1.9.
La verificarea prin incercari, in vederea omologarii/certificarii individuale
pentru circulatia pe drumurile publice din Romania, a greutatilor,
dimensiunilor, vitezelor si a altor valori nominale declarate de constructor se
vor aplica tolerantele indicate de constructor sau, in lipsa acestora, cele
inscrise in anexa nr. 3. Pentru masa se ia in considerare o toleranta de 5%
pentru vehiculele din categoriile M1, N1, O1, O2 si M2 ≤ 3,5 t si 3%
pentru vehiculele mai grele.
1.10.
La incercarile in vederea omologarii diferitelor variante constructive pentru
circulatia pe drumurile publice vehiculul trebuie incarcat la masa totala
tehnic admisibila conform datelor indicate de constructor in cererea de
omologare, care pot depasi limitele prevazute in legislatia nationala in
vigoare; pentru inmatricularea in vederea circulatiei pe drumurile publice din
Romania se vor lua in considerare insa numai masa totala maxima si distributia
acesteia pe axe, care se incadreaza in limitele prevazute in legislatia romana.
1.11.
Daca in dosarul de omologare pentru vehicule utilitare fabricantul indica si o
masa totala maxima de inmatriculare si/sau sarcini pe axe care depasesc
limitele prevazute in legislatia romana, dar nu depasesc sarcinile tehnice pe
axe admise de fabricant (valori pentru circulatia in tranzit international),
incercarile de omologare vor fi efectuate pentru incarcarea maxima indicata de
constructor.
1.12.
Reducerea, la cererea fabricantului sau utilizatorului, a masei totale maxime
de inmatriculare la vehiculele pentru transport de marfa (detararea) se poate
admite in urmatoarele situatii: - daca masa totala maxima a vehiculului si/sau
sarcinile maxime pe axe depasesc limitele prevazute in legislatia in vigoare in
domeniu, iar prin detarare vehiculul se poate incadra in aceste limite; - daca
exista o varianta din tipul respectiv de vehicul omologata pentru greutatile
reduse prin detarare; - daca detararea nu depaseste 15% din masa totala maxima
autorizata. in alte cazuri, la cererea solicitantului, insotita de
fundamentarea tehnica legata de tipul marfii transportate si de indicarea
eventualelor masuri constructive adoptate, detararea se poate face numai prin
derogare aprobata de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor, si
Locuintei. Daca este necesar, vehiculul va fi supus unor noi incercari cu
sarcinile rezultate dupa detarare. Nu se admite detararea vehiculelor sau
combinatiilor de vehicule daca masa maxima totala de inmatriculare scade sub
3,5 t.
1.13.
Autovehiculele omologate individual pentru circulatia pe drumurile publice, la
care postul de conducere al autovehiculului este amplasat in partea dreapta in
raport cu planul longitudinal median al acestuia, trebuie echipate cu faruri
care emit un fascicul luminos asimetric, orientat spre partea dreapta a
drumului, precum si cu sistem de oglinzi (gen periscop) pentru asigurarea
vizibilitatii pe partea stanga. Numai pentru autovehicule inmatriculate
temporar se admite si obturarea partiala a suprafetei din stanga a
dispersorului farului.
1.14.
La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice din Romania a
vehiculelor rutiere, pentru care firma constructoare sau reprezentantul sau
autorizat prezinta certificate de omologare internationala, conform
prevederilor directivelor UE sau regulamentelor ECE - UN echivalente, si/sau
certificate de omologare conform directivelor cadru ale Comunitatii Europene: -
70/156/CEE pentru autovehicule si remorcile acestora (ultima modificare
98/91/CE); - 74/150/CEE pentru tractoare agricole si forestiere (ultima
modificare 97/54/CE); - 92/61/CEE pentru vehicule cu doua sau trei roti, aceste
certificate se iau in considerare fara a se mai repeta incercarile respective.
Reprezentantul legal acreditat de catre firma constructoare sau reprezentantul
sau autorizat trebuie sa prezinte, la cererea Registrului Auto Roman, datele si
documentatia completa definita de procedurile in vigoare, necesare pentru
certificarea corespondentei tipului de vehicul prezentat cu tipul omologat,
precum si pentru verificarea si certificarea conformitatii vehiculului
prezentat, cu tipul omologat descris in certificatele respective. Se vor
efectua incercarile necesare pentru domeniile reglementate pentru care nu
exista certificatele necesare, pentru cazul cand se constata neconformitati cu
specificatia tipului omologat precum si pentru verificarea incadrarii vehiculului
prezentat in prevederile specifice cuprinse in prezentele reglementari.
1.15.
La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice din Romania pentru
autoturismele omologate ca tip conform Directivei 70/156/CEE, dupa data de 1
ianuarie 1998, si vehiculele cu 2 - 3 roti omologate conform Directivei
92/61/CE, dupa data de 18 iunie 1999, si pentru care constructorul sau
reprezentantul autorizat al acestuia prezinta Certificatul de omologare de tip
CE nu se vor mai efectua alte incercari sau verificari. Se vor prezenta
Certificatul de omologare de tip UE al vehiculului, la nivelul prevazut in
prezentele reglementari, precum si in anexa III la Directiva 70/156/CEE (pentru
autoturisme) sau in anexa II la Directiva 92/61/CE (pentru vehicule cu 2 - 3 roti),
care contin datele tehnice necesare efectuarii procedurii administrative de
admitere in circulatie pe drumurile publice din Romania, precum si un model de
vehicul conform omologarii.
1.16.
Vehiculele prezentate la omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile
publice trebuie dotate cu echipamentele optionale care sunt cuprinse in
specificatia de omologare si care se omologheaza separat de vehicul, conform
prevederilor pct. 18.1.
2.
Dimensiuni de gabarit
2.1.
Latimea generala maxima a vehiculelor, inclusiv incarcatura, este de 2,55 m.
Vehiculele cu temperatura controlata, cu pereti grosi de 45 mm (inclusiv
izolatia) pot avea latimea maxima de cel mult 2,60 m. Valorile includ si
toleranta pozitiva la masurare.
2.2.
Latimea maxima, inclusiv incarcatura, a urmatoarelor categorii de vehicule nu
trebuie sa depaseasca: - 1,00 m pentru remorcile motocicletelor; - 1,80 m
pentru motociclete cu atas si remorcile motocultoarelor; - 2,00 m pentru
mototricicluri; - 2,55 m pentru remorcile automobilelor; - 3,00 m pentru
utilaje agricole autopropulsate, purtate sau tractate, precum si pentru
masinile pentru intretinerea drumurilor, cu agregate de lucru integrate.
2.3.
Nu se considera depasire a latimii maxime autorizate proeminentele anvelopelor
in apropierea contactului lor cu solul si a valvelor, ale dispozitivelor
antiderapante care se monteaza pe roti, ale oglinzilor exterioare rabatabile,
ale lampilor laterale de gabarit, de directie si de contur, ale sigiliilor
vamale aplicate pentru incarcatura, inclusiv ale dispozitivelor de fixare si de
protectie ale acestora, ale aparatorilor de noroi elastice, precum si grosimea
profilelor ornamentale din cauciuc si mase plastice.
2.4.
Motocicletele solo si mopedele nu trebuie sa aiba parti componente care sa
depaseasca latimea ghidonului, cu exceptia carenajelor de protectie si a
oglinzilor retrovizoare.
2.5.
Inaltimea maxima a vehiculelor, inclusiv deflectorul (daca acesta exista) si
incarcatura, nu trebuie sa depaseasca 4,00 m; la troleibuze verificarea se face
cu troleele introduse in dispozitivul de blocare al acestora.
2.6.
Lungimea maxima a autovehiculelor sau a remorcilor, inclusiv incarcatura, nu
trebuie sa depaseasca 12,00 m.
2.7.
Distanta maxima dintre axa pivotului seii semiremorcii si punctul cel mai
indepartat din spate al semiremorcii nu trebuie sa depaseasca 12,00 m, iar
consola fata a semiremorcii trebuie sa se incadreze in cercul cu raza de 2,04
m, cu centrul pe axa pivotului seii.
2.8.
Lungimea maxima a combinatiilor de vehicule nu trebuie sa depasesca: - 16,50 m
pentru autovehicule cu semiremorca (cu sa), inclusiv incarcatura; - 18,75 m
pentru autotrenuri rutiere (cu remorca), inclusiv incarcatura; - 18,00 m pentru
autobuze si troleibuze articulate.
2.9.
Distanta maxima, masurata intre peretele fata al platformei de incarcare din
spatele cabinei conducatorului si punctul cel mai indepartat din spate al
remorcii la combinatiile de vehicule, din care se scade distanta dintre planul
transversal cel mai indepartat din spate al autotractorului si peretele fata al
remorcii, nu trebuie sa depaseasca 15,65 m.
2.10.
Distanta maxima, masurata intre peretele fata al platformei de incarcare din
spatele cabinei conducatorului si punctul cel mai indepartat din spate al
remorcii la combinatiile de vehicule, nu trebuie sa depaseasca 16,40 m.
2.11.
Lungimea maxima, inclusiv incarcatura, nu trebuie sa depaseasca 2,50 m pentru
remorcile motocicletelor, cu conditia sa nu depaseasca lungimea motocicletei la
care se cupleaza si 12,00 m pentru remorcile de automobile
2.12.
Dimensiunile de gabarit ale autovehiculelor cu 2-3 roti nu trebuie sa
depaseasca: - 4,00 m lungimea; - 2,00 m latimea (cu exceptia mopedelor, a caror
latime nu trebuie sa depaseasca 1,00 m); - 2,50 m inaltimea.
2.13.
Masurarea dimensiunilor se face conform indicatiilor tehnice cuprinse in
directivele UE sau in standardele ISO.
2.14.
La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice a autovehiculelor
din categoria M1 se vor respecta conditiile tehnice privind dimensiunile si
metodele de masurare cuprinse in Directiva 92/21/CEE, ultima modificare prin
Directiva 95/48/CE, la celelalte automobile se vor aplica prevederile
Directivei 97/27/CE, iar la tractoare conditiile tehnice prevazute in Directiva
89/173/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/1/CE, iar la autovehiculelor
cu 2-3 roti, conditiile tehnice cuprinse in Directiva 93/93/CEE.
3.
Mase
3.1.
Pentru circulatia pe drumurile publice din Romania sarcinile maxime autorizate
pe axele simpla, dubla si tripla ale vehiculelor nu trebuie sa depaseasca
valorile indicate in anexa nr. 2 in vigoare la Ordonanta Guvernului nr. 43/1997
republicata, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 79/2001.
3.2.
Pentru circulatia pe drumurile publice din Romania masa totala maxima
autorizata pentru vehicule si combinatiile de vehicule nu trebuie sa depaseasca
valorile indicate in Anexa nr. 2 la Ordonanta Guvernului nr. 43/1997
republicata, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 79/2001.
3.3.
Sarcina autorizata pe axa sau axele motoare ale unui vehicul sau ale unei
combinatii de vehicule nu trebuie sa fie mai mica de 25% din masa totala maxima
autorizata a vehiculului sau combinatiei de vehicule. Sarcina autorizata pe axa
directoare a autovehiculelor trebuie sa fie minimum: - 20% din masa
autovehiculului, pentru autotractoare si autobuze articulate, la gol si
incarcat, iar pentru autobuze urbane la gol; - 25% din masa autovehiculului,
pentru autobuze interurbane si autocare de turism, la gol si incarcat, iar
pentru autobuze urbane, incarcate la sarcina maxima tehnic admisibila; - 30%
din masa autovehiculelor din categoria M1, cand axa spate este incarcata la
sarcina maxima tehnic admisibila; - 20% din masa autovehiculelor din categoria
N, cand axa spate este incarcata la sarcina maxima tehnic admisibila. La determinarea
acestor mase se vor respecta conditiile tehnice si valorile indicate in
Directiva 92/21/CEE, ultima modificare prin Directiva 95/48/CEE, si in
Directiva 97/27/CEE.
3.4.
La tractoarele agricole si forestiere nu trebuie depasite urmatoarele mase si
sarcini autorizate: - 14 tone, masa totala maxima; - 10 tone, sarcina maxima pe
axa. La determinarea acestor sarcini se va lua in considerare si sarcina
verticala transmisa de utilajele purtate sau semipurtate. Sarcina pe axa fata
nu trebuie sa fie mai mica de 20% din masa proprie a tractorului.
3.5.
Masa remorcabila maxima tehnic admisibila a unui autovehicul autorizat de
constructor sa tracteze o remorca, fie ca este sau nu autotractor, nu trebuie
sa depaseasca cea mai mica dintre urmatoarele valori: - masa remorcabila tehnic
admisibila declarata de constructor; - pentru autovehiculele destinate
tractarii de remorci fara frana de serviciu: 50% din masa proprie a
autovehiculului, cu conditia ca masa totala tehnic admisibila a acestor remorci
sa nu fie mai mare de 750 kg; - pentru autovehiculele avand masa totala tehnic
admisibila mai mica de 3,5 t (inclusiv din categoria M1 si destinate sa
tracteze remorci echipate cu frana de serviciu: masa totala tehnic admisibila a
autovehiculului (pentru autovehicule de teren multiplicata cu coeficientul
1,5), cu conditia ca masa totala maxima tehnic admisibila a remorcii sa nu fie
mai mare de 3500 kg; - pentru autovehicule avand masa totala tehnic admisibila
mai mare de 3,5 t, destinate sa tracteze remorci echipate cu sistem de franare
de serviciu comandat prin inertie: masa totala maxima tehnic admisibila a
remorcii este de 3500 kg; - pentru autovehicule avand masa totala tehnic
admisibila mai mare de 3,5 t, destinate sa tracteze remorci echipate cu sistem
de franare de serviciu continuu (conform definitiei din Directiva 71/320/CEE):
masa totala, tehnic admisibila a autovehiculului, multiplicata cu 1,5; - pentru
autovehiculele din categoriile M2 si M3 masa tehnica admisibila a unei remorci
pentru bagaje nu poate depasi 3.500 kg. Autovehiculele din categoriile M si N,
care tracteaza remorca si care sunt incarcate la masa totala tehnic admisibila
a combinatiei de vehicule, trebuie sa poata porni de 5 ori pe o rampa avand
inclinatie de cel putin 12%.
3.6.
Sarcina de sprijin pe dispozitivul de remorcara pentru autovehicule se
stabileste de constructorul autovehiculului, dar ea nu trebuie sa fie mai mica:
- de 4% din masa totala tehnic admisibila a remorcii, dar nu mai putin de 25 kg
pentru autovehiculele din categoria M1 (cea mai mica dintre cele doua valori);
- de 4% din masa totala tehnic admisibila a autovehiculului, dar nu mai putin
de 25 kg pentru autovehiculele din categoriile M2, M3 si N, altele decat
autotractoare sau autoremorchere, care pot tracta o remorca cu axa centrala
avand masa maxima de 3500 kg (cea mai mica dintre cele doua valori) la care se
adauga masa dispozitivului de remorcare; - de 10% din masa totala tehnic
admisibila a remorcii pe care autovehiculul o poate tracta sau 1000 kg pentru
autovehiculele din categoria N, altele decat autotractoare sau autoremorchere,
care pot tracta o remorca cu axa centrala avand masa maxima de peste 3500 kg
(cea mai mica dintre cele doua valori) la care se adauga masa dispozitivului de
remorcare.
3.7.
Masa remorcabila tehnic admisibila pentru tractoarele agricole sau forestiere
nu trebuie sa depaseasca: - masa remorcabila tehnic admisibila indicata de
constructor; - masa totala tehnic admisibila a tractorului, fara a depasi 1500
kg la tractarea remorcilor fara frane; - masa totala tehnic admisibila a
tractorului multiplicata cu 3, fara a depasi 6000 kg la tractarea remorcilor cu
frana cu comanda prin inertie.
3.8.
Sarcina de sprijin pe dispozitivul de remorcare al tractorului agricol sau
forestier se stabileste de catre constructor, fara a depasi insa 3000 kg,
conform Directivei 89/173/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/1/CE,
precum si Directivei 76/432/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CE.
3.9.
Masa totala tehnic admisibila a remorcii motocicletei nu trebuie sa depaseasca
50% din masa totala tehnic admisibila a motocicletei.
3.10.
Masa totala tehnic admisibila pentru autovehiculele cu doua, trei sau patru
roti este indicata in Directiva 93/93/CEE.
3.11.
Masurarea greutatilor (maselor) se face in conformitate cu prevederile
directivelor Uniunii Europene, ale regulamentelor ECE - UN echivalente,
valabile la omologarea sistemului, componentelor sau entitatilor tehnice
independente la care se refera acestea.
3.12.
La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice a autovehiculelor
din categoria M1 se vor respecta conditiile tehnice referitoare la masa
vehiculelor la repartitia acesteia pe axe si masele remorcabile cuprinse in
Directiva 92/21/CEE, ultima modificare prin Directiva 95/48/CE, la celelalte categorii
de autovehicule si remorci in Directiva 97/27/CE, pentru tractoare agricole si
forestiere, conditiile tehnice si prevederile cuprinse in Directiva 89/173/CEE,
ultima modificare prin Directiva 2000/1/CE, iar pentru vehicule cu 2-3 roti
prevederile Directivei 93/93/CEE.
4.
Franarea
4.1.
Sistemul de franare al autovehiculelor, inclusiv al celor aflate in exploatare,
trebuie sa permita moderarea progresiva a vitezei pana la oprire si mentinerea
acestora in stare oprita, sa aiba o actiune sigura, prompta si eficienta.
4.2.
Orice autovehicul trebuie dotat cu cel putin doua sisteme de franare
independente, dintre care unul poate fi declarat de securitate, sau cu doua
dispozitive de actionare independente, fiecare dintre acestea putand sa
actioneze atunci cand celalalt s-a defectat. Cele doua echipamente pot utiliza
aceleasi suprafete de franare si (partial sau total) aceleasi dispozitive de
transmitere a comenzii, cu conditia ca, in cazul defectarii unuia dintre
acestea, sa se asigure franarea pe cel putin doua dintre roti, care nu sunt
situate pe aceeasi parte. O parte a suprafetelor active de franare trebuie sa
actioneze direct asupra rotilor sau sa fie legate de acestea printr-un sistem
mecanic nedecuplabil. Franele trebuie sa poata fi usor reglate si/sau sa aiba
un sistem automat de compensare a uzurii.
4.3.
Autovehiculele avand o viteza maxima, prin constructie, mai mare de 25 km/h, cu
exceptia tractoarelor agricole sau forestiere, trebuie dotate cu echipamente de
franare care sa asigure urmatoarele functiuni: - franarea de serviciu, care sa
permita reducerea progresiva a vitezei si oprirea automobilului si, dupa caz, a
combinatiei de vehicule; echipamentul pentru franarea de serviciu trebuie sa
aiba doua circuite independente, fiecare circuit actionand cel putin doua roti
amplasate pe parti diferite; - franarea de securitate, care sa permita
reducerea progresiva a vitezei si oprirea automobilului si, dupa caz, a
combinatiei de vehicule, in cazul defectarii echipamentului pentru franarea de
serviciu; - franarea de stationare, care sa permita mentinerea in stare oprita
a automobilului incarcat la masa totala tehnic admisibila, inclusiv la o
inclinatie a drumului de cel putin 18% sau 12% cand automobilul tracteaza o
remorca incarcata, la masa tehnic admisa in autotren, chiar si in absenta
conducatorului; dispozitivul de franare de stationare trebuie sa ramana in
pozitia de franare prin intermediul unui sistem de actionare mecanica si care
sa nu se poata debloca accidental.
4.4.
Echipamentul pentru franarea de serviciu a autovehiculelor (cu exceptia
motocicletelor) trebuie sa poata realiza la omologarea/certificarea
individuala, pentru autovehiculele avand o viteza maxima, prin constructie,
care depaseste 25 km/h, o deceleratie medie de cel putin 5,0 m/s‚, iar pentru
cele la care viteza nu depaseste 25 km/h - de 3,5 m/s.
4.5.
La automobilele actionate cu energie electrica inmagazinata (baterii de
acumulatori), unul dintre cele doua echipamente pentru franarea de serviciu
poate fi cu rezistenta electrica sau cu scurtcircuitare, iar echipamentul
pentru franarea mecanica de stationare trebuie sa realizeze aceleasi
performante ca si la automobilele propulsate de motoare cu combustie interna.
4.6.
Remorcile si semiremorcile cu doua sau mai multe axe trebuie dotate cu
echipament de franare de serviciu, care actioneaza pe toate rotile (cu exceptia
remorcilor cu doua axe distantate intre ele cu mai putin de un metru) si
permite moderarea progresiva a vitezei si oprirea combinatiei de vehicule din
cabina conducatorului (concomitent cu franarea vehiculului tractor sau
automat); la omologarea/certificarea individuala frana trebuie sa asigure o
deceleratie medie de cel putin 5 m/s2 la semiremorci 4,5 m/s2, iar la cele care
sunt inscriptionate pentru o viteza maxima sub 25 km/h de 3,5 m/s2; frana
trebuie sa fie usor reglabila si/sau sa fie prevazuta cu dispozitive de
compensare automata a uzurii. Frana de stationare trebuie sa asigure, prin
mijloace exclusiv mecanice, stationarea vehiculului, in stare incarcata, pe o
panta de cel putin 18%, chiar si atunci cand acesta este decuplat de
autovehiculul tractor; actionarea ei se poate face si de pe remorca, dupa
oprirea autotrenului.
4.7.
Echipamentul de franare nu este obligatoriu la remorcile cu masa totala tehnic
admisibila mai mica de 750 kg, respectiv 1.500 kg la remorcile lente, si care
nu depaseste, pentru vehiculele din categoria M1, jumatate din masa proprie a
autovehiculului tractor, respectiv masa tractorului in cazul remorcilor lente.
4.8.
Remorcile avand o masa totala tehnic admisibila de cel mult 3,5 t si frane pe
toate rotile, precum si remorcile avand o masa totala tehnic admisibila de cel
mult 8,0 t pentru remorci inscriptionate pentru o viteza maxima sub 25 km/h sau
40 km/h, dar echipate cu frane pe toate rotile, pot fi dotate cu echipament de
franare comandat de forta de inertie prin simpla apropiere de autovehiculul
tractor, atunci cand acesta franeaza. La semiremorcile cu sa nu este admisa
franarea comandata de forta de inertie.
4.9.
Mototriciclul trebuie prevazut, pe langa echipamentele prevazute la pct. 4.3,
si cu frana de stationare.
4.10.
Combinatiile de vehicule trebuie sa indeplineasca prevederile privind franarea
din RE3 ECE - UN precum si urmatoarele conditii: - echipamentele de franare ale
vehiculelor componente trebuie sa fie compatibile intre ele; - pentru remorcile
echipate cu sistem pneumatic de franare, cu exceptia remorcilor lente, legatura
cu autovehiculul tractor trebuie sa se realizeze prin doua conducte (conducta
de alimentare si conducta de comanda prin cresterea presiunii, care poate fi
dublata sau inlocuita de o linie de comanda electrica) asigurandu-se umplerea
rezervoarelor remorcii inclusiv in timpul actionarii franei de serviciu a
remorcii, care trebuie sa fie comandata de catre sistemul de franare al
autovehiculului tractor; - repartitia si sincronizarea fortelor de franare
intre autovehiculul tractor si remorca trebuie sa asigure o franare fara
derapaje si stabilitate pe directia de deplasare (cu respectarea curbelor de
aderenta prevazute de reglementari); - echipamentul de franare trebuie sa
asigure oprirea automata a remorcii in caz de rupere, in timpul mersului, a
dispozitivului de cuplare, precum si pastrarea capacitatii de franare a
autovehiculului tractor; aceasta dispozitie nu se aplica remorcilor a caror
masa totala tehnic admisibila nu depaseste 1,5 tone, cu conditia ca ele sa fie
prevazute cu o legatura suplimentara (lant, cablu etc.); - combinatiile de
vehicule din care fac parte remorci cu sau fara frana trebuie sa asigure stationarea
pe o rampa de 12%.
4.11.
Caderea unei parti a unui sistem de transmisie hidraulica a franei
automobilului trebuie sa fie semnalata de un avertizor optic de culoare rosie.
4.12.
In cazul aparitiei unor neetanseitati in circuitul fluidului de lucru, franele
pneumatice sau hidraulice ale automobilelor trebuie sa actioneze cel putin pe
doua roti, care nu sunt amplasate pe aceeasi parte.
4.13.
Autovehiculele si remorcile trebuie prevazute cu cale de blocare a rotilor,
amplasate intr-un loc pe vehicul, usor accesibil, dupa cum urmeaza:
a)
o cala de blocare pentru: - autovehicule cu o masa totala tehnic admisibila de
peste 3,5 t; - remorci cu doua axe, cu exceptia semiremorcilor cu sa, cu masa
totala tehnic admisibila de peste 0,75 t.
b)
doua cale de blocare pentru: - vehicule cu trei sau mai multe axe; -
semiremorci cu sa; - remorci cu axa simpla sau dubla avand distanta dintre axe
de cel mult 1,00 m si o masa totala tehnic admisibila de peste 0,75 t; -
remorcile cu doua axe cu masa totala tehnic admisibila de peste 7,5 tone.
4.14.
Tractoarele agricole sau forestiere, precum si masinile autopropulsate pentru
lucrari trebuie sa fie prevazute cu echipamente pentru franarea de serviciu si
franarea de stationare, care sa permita moderarea vitezei, oprirea si
mentinerea in stare oprita a vehiculului. Eficienta franarii trebuie sa
corespunda conditiilor tehnice din Directiva 76/432/CEE, ultima modificare prin
Directiva 97/54/CE. Franarea de stationare trebuie sa asigure mentinerea
tractorului pe o panta de 18%, iar in cazul combinatiei dintre un tractor si o
remorca ce nu depaseste masa tractorului, dar nu mai mare de 3,0 tone, pe o
panta de 12%.
4.15.
Motocultoarele sau masinile pentru lucrari cu o axa trebuie sa fie echipate cel
putin cu echipament pentru franarea de serviciu, care sa asigure franarea unei
roti chiar si in cazul ruperii unei piese din sistemul de franare, reducerea
vitezei si mentinerea in stare de stationare. La motocultoarele avand o masa
totala tehnic admisibila de cel mult 250 kg, sustinute si conduse de conducator
pedestru, frana nu este obligatorie, iar daca ele sunt combinate cu remorca, cu
comanda de pe scaunul conducatorului, aceasta trebuie sa aiba frana. Remorcile
pentru motocultoare trebuie echipate cu frana. /
4.16.
Sistemul de franare al tuturor autovehiculelor prevazute cu un acumulator de
energie (de exemplu aer comprimat) trebuie prevazut cu un avertizor optic sau
acustic care sa semnaleze conducatorului scaderea presiunii energiei acumulate
sub un nivel care sa asigure cel putin franarea cu eficacitatea franei de
securitate la a cincea actionare completa consecutiva a comenzii franei de
serviciu.
4.17.
Tractoarele agricole si forestiere cu o masa totala tehnic admisibila care nu
depaseste 4,0 tone, masinile autopropulsate pentru lucrari si remorcile
speciale pentru diferite utilizari, care nu necesita decat deplasari
ocazionale, sunt exceptate de la conditiile tehnice privind franarea, daca
viteza lor maxima nu depaseste 8 km/h si sunt echipate cu o frana usor
accesibila in timpul mersului si blocabila; masinile agricole si forestiere
care nu sunt prevazute cu suspensie, a caror masa proprie nu depaseste masa
proprie a tractorului si nici 3,0 t, nu trebuie sa aiba frana proprie.
4.18.
La omologarea de tip pentru circulatie si prima inmatriculare a vehiculelor
noi, cu exceptia vehiculelor lente, componenta si eficienta sistemului de
franare al vehiculelor, distributia fortelor de franare pe axe, timpul de
reactie al franelor si incercarea franelor la rece si la cald trebuie sa
corespunda prevederilor Directivei 71/320/CEE, ultima modificare 98/12/CE
(autovehicule si remorci) sau Regulamentului nr. 13 ECE - UN, seria 09 de
amendamente echivalent.
4.19.
In vederea primei inmatriculari in Romania, autovehiculele din categoriile M2,
M3, N2, N3 si remorcile din categoriile O3 si O4 trebuie sa fie prevazute cu
sisteme de franare antiblocare (ABS). Exceptie fac vehiculele comunale,
autobuzele si minibuzele urbane si masinile pentru lucrari, precum si toate
vehiculele lente (anexa nr. 2). La cererea fabricantului se pot aplica, in
locul prevederilor Regulamentului nr. 13 ECE - UN, prevederile Regulamentului
nr. 13 H ECE - UN (armonizat cu norme care se aplica si in alte tari decat cele
europene)
4.20.
La omologarea de tip pentru circulatie a tractoarelor agricole si forestiere se
vor aplica conditiile tehnice din Directiva 76/432/CEE, ultima modificare prin
Directiva 97/54/CE (anexa nr. 2).
4.21.
La omologarea de tip pentru circulatie a vehiculelor cu 2-3 roti (anexa nr. 2)
se aplica conditiile tehnice din Directiva 93/14/CEE sau din Regulamentul nr.
78 ECE - UN, seria de amendamente 02.
4.22.
La certificarea individuala in vederea primei inmatriculari a vehiculelor
importate, care au mai fost deja inmatriculate si utilizate in alte tari, in
Romania este obligatorie realizarea eficacitatii franarii de cel putin 90% din
cea prevazuta pentru vehiculele noi la pct. 4.19 - 4.21.
5.
Iluminarea si semnalizarea luminoasa
5.1.
Autovehiculele si remorcile acestora trebuie dotate numai cu echipamentele de
iluminat si semnalizare luminoasa si, dupa caz, cu dispozitivele de reglare
prevazute in Directiva 76/756/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/28/CE
sau in Regulamentul nr. 48 ECE - UN, seria de amendamente 02, in Directiva
78/933/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/56/CE sau in Regulamentul nr.
86 ECE - UN pentru tractoare, respectiv in Directiva 93/92/CEE, ultima
modificare prin Directiva 2000/73/CE, sau in Regulamentul nr. 53 ECE - UN,
seria de amendamente 01 pentru vehiculele cu 2-3 roti, avand marcile de
omologare prevazute de directivele si regulamentele indicate in anexa nr. 2,
specifice fiecarui tip de far, lampa sau element reflectorizant. Echipamentele
trebuie amplasate si reglate astfel incat sa nu deranjeze pe ceilalti participanti
la trafic, sa fie vizibile sub unghiurile prescrise si sa nu se influenteze
reciproc, chiar daca sunt incorporate in aceeasi carcasa.
5.2.
Echipamentele perechi trebuie amplasate la aceeasi inaltime deasupra caii de
rulare si simetric fata de axa longitudinala a vehiculului (cu exceptia
vehiculelor asimetrice), sa aiba aceeasi culoare, caracteristici calorimetrice
si fotometrice si, cu exceptia indicatoarelor de directie, sa se aprinda
concomitent.
5.3.
Farurile si lampile din fata trebuie sa se aprinda numai concomitent cu lampile
din spate, cu exceptia lampilor de parcare si a farurilor de lucru la
tractoare, autospeciale si utilaje pentru lucrari.
5.4.
Automobilele si tractoarele trebuie sa fie echipate in fata cu: - doua sau
patru faruri cu lumina de drum alba, care sa asigure vizibilitatea necesara pe
o lungime mare catre inainte (la tractoare lente, facultativ); - doua faruri cu
lumina de intalnire alba (tractoarele lente, echipate pentru montarea frontala
a uneltelor, pot fi echipate cu patru faruri); - doua lampi de pozitie (la
tractoare lente pot fi si patru) cu lumina alba; - doua lampi de gabarit, cu
lumina alba, care sa indice gabaritul in latime si in inaltime, pentru
autovehiculele cu latime mai mare de 2,10 m; - doua lampi indicatoare de
directie, cu lumina galben-auto intermitenta, care semnalizeaza intentia
conducatorului de a schimba directia de mers; - doua lampi indicatoare de
directie pe partile laterale ale vehiculelor.
5.5.
Automobilele si tractoarele mai pot fi echipate in fata, facultativ, cu: - doua
faruri de ceata, cu lumina alba sau galben-selectiv, care sa amelioreze
vizibilitatea catre inainte, in conditii de ceata; - doua faruri pentru
circulatie de zi, cu lumina alba, care pot fi combinate sau reciproc
incorporate cu farurile cu lumina de drum si de intalnire, omologate si marcate
conform Regulamentului nr. 87 ECE - UN; - doi catadioptri netriunghiulari de
culoare alba; - doua lampi de gabarit de culoare alba, pentru autovehiculele
avand latime de 1,80-2,10 m.
5.6.
Toate tipurile de faruri trebuie sa fie prevazute cu dispozitive pentru
reglajul de orientare, iar farurile cu lumina de intalnire, atunci cand este
cazul, si cu dispozitiv de reglare pe verticala, in functie de incarcarea
autovehiculului.
5.7.
Automobilele si tractoarele trebuie sa fie echipate in spate cu: - doua lampi
de pozitie cu lumina rosie, care sa indice prezenta si latimea autovehiculului
vazut din spate; - unul sau doua faruri de mers inapoi (pentru tractoare lente,
optional), cu lumina alba, care sa lumineze drumul si sa-i avertizeze pe
ceilalti participanti la trafic asupra intentiei de deplasare catre inapoi si
care pot fi combinate cu semnalul intermitent al lanternelor de directie si/sau
cu un semnal sonor intermitent; - doua lampi de franare (stop), cu lumina rosie
S1 (cu un nivel de intensitate) sau S2 (cu doua niveluri de intensitate, de zi
si de noapte), care sa-i avertizeze pe ceilalti participanti la trafic, aflati
in spatele autovehiculului, ca s-a dat comanda de franare. Vehiculele din categoria
M1 trebuie echipate si cu a treia lampa stop, S3, amplasata in interiorul sau
in exteriorul caroseriei (la omologarea individuala lampa S’ este optionala); -
una sau doua lampi de ceata, cu lumina rosie (la tractoare lente, facultativ),
pentru semnalizarea prezentei autovehiculului pentru vehiculele care vin din
spate; - una sau mai multe lampi, cu lumina alba, care sa asigure iluminarea
necesara placii cu numarul de inmatriculare; - doua lampi de gabarit, cu lumina
rosie, pentru autovehicule cu latimea de peste 2,10 m, care sa indice gabaritul
autovehiculului in latime si, daca este posibil, si in inaltime. Pentru
autovehiculele avand latimea de 1,80 - 2,10 m lampile de gabarit sunt
facultative; - doua lampi indicatoare de directie, cu lumina galben-auto
intermitenta, ce pot fi combinate si cu lampile laterale, care semnalizeaza
intentia conducatorului de a schimba directia de mers; - doi sau, in cazuri
justificate, patru catadioptri netriunghiulari de culoare rosie.
5.8.
Automobilele si tractoarele mai trebuie dotate cu: - avertizor de avarie, care
realizeaza functionarea simultana a lampilor de directie pentru a semnaliza
pericolul pe care il reprezinta autovehiculul in pana; - lampi de contur si
catadioptri pe partile laterale, de culoare galbena pentru vehiculele a caror
lungime depaseste 6 m.
5.9.
Automobilele mai pot fi dotate, facultativ, cu cate doua lampi de parcare
(stationare), fata si spate, cu lumina alba pentru fata si rosie pentru spate,
sau cu cate o lampa laterala, reciproc incorporate cu lampile indicatoare de
directie, numai pentru automobile avand lungimea de maximum 6,0 m si latimea de
maximum 2,0 m; La autobuze se admite montarea de catre constructor la partea
din spate, in plus fata de elementele de semnalizare luminoasa existente, a
doua lampi de semnalizare a directiei, cu lumina galben auto si a doua lampi de
franare (stop), cu lumina rosie, simetrice.
5.10.
Remorcile automobilelor si tractoarelor trebuie dotate in fata cu: - doua lampi
de pozitie, cu lumina alba, montate la o inaltime care nu depaseste 1,50 m (sau
2,10 m, daca forma caroseriei nu permite acest lucru), obligatorii pentru
remorcile cu o latime de peste 1,60 m si facultative pentru remorcile mai
inguste; - doua lampi de gabarit, cu lumina alba, pentru remorcile cu o latime
mai mare de 2,10 m; acestea sunt valabile pentru vehiculele a caror latime este
intre 1,8-2 m; - doi catadioptri netriunghiulari de culoare alba.
5.11.
Remorcile automobilelor si tractoarelor trebuie dotate in spate cu: - doua
lampi de pozitie cu lumina rosie; - facultativ, unul sau doua faruri de mers
inapoi, cu lumina alba, care pot fi combinate sau inlocuite cu un semnal
intermitent al lampilor de directie sau sonor (la autotrenuri, semnalul sonor
poate fi emis de pe autovehiculul tractor); - doua lampi de franare (stop) cu
lumina rosie, S1 sau S2; - una sau doua lampi de ceata, cu lumina rosie. - una
sau mai multe lampi cu lumina alba, pentru placa de inmatriculare; - doua lampi
de gabarit, cu lumina rosie, pentru remorci cu latimea mai mare de 2,10 m, care
sunt insa facultative pentru remorcile avand latimea cuprinsa intre 1,80-2,10
m; - doua lampi indicatoare de directie, cu lumina galben-auto intermitenta,
care semnalizeaza intentia conducatorului de a schimba directia de mers; - doi
catadioptri triunghiulari de culoare rosie.
5.12.
Remorcile trebuie dotate cu catadioptri laterali de culoare galben-auto,
numarul acestora depinzand de lungimea vehiculului.
5.13.
Motocultoarele avand viteza maxima, prin constructie, mai mare de 15 km/h, care
lucreaza cuplate cu un carucior sau cu o remorca cu scaun pentru conducator,
trebuie echipate in fata cu doua faruri cu lumina de intalnire si cu doua lampi
indicatoare de directie (se admite montarea acestora si pe remorca).
5.14.
Remorcile motocultoarelor trebuie sa fie dotate in fata cu doi catadioptri
netriunghiulari de culoare alba, iar in spate cu doi catadioptri triunghiulari
de culoare rosie, precum si cu doua lampi indicatoare de directie cu lumina
galben-auto si doua lampi de pozitie cu lumina rosie.
5.15.
Tractoarele si masinile pentru lucrari pot fi dotate cu proiectoare de lucru
sau dispozitive speciale cu lumina de avertizare conform prevederilor
Regulamentului nr. 65 ECE - UN.
5.16.
Motocicletele trebuie dotate numai cu echipamentele de iluminat si semnalizare
prevazute si amplasate conform Directivei 93/92/CEE sau Regulamentului nr. 53
ECE - UN, avand marcile de omologare prevazute de regulamentele si directivele
indicate in anexa nr. 3, specifice fiecarui tip de far, lampa sau element reflectorizant.
5.17.
Motocicletele trebuie dotate: - in fata, cu unul sau doua faruri cu lumina de
drum alba sau galben-selectiv, cu unul sau doua faruri cu lumina de intalnire
alba sau galben-selectiv, cu una sau doua lampi de pozitie cu lumina alba; - in
spate, cu o lampa de pozitie cu lumina rosie, una sau doua lampi de franare
(stop) cu lumina rosie, lampa cu lumina alba pentru iluminarea placii cu
numarul de inmatriculare, un catadioptru de culoare rosie, iar lateral, cu doua
lampi indicatoare de directie de culoare galben-auto.
5.18.
Motocicletele mai pot fi echipate, facultativ, in fata cu faruri de ceata cu
lumina alba sau galben-selectiv, in spate cu lampi de ceata cu lumina rosie, cu
avertizor de avarie, care realizeaza functionarea simultana a lampilor
indicatoare de directie, si lateral, cu unul sau doi catadioptri
netriunghiulari de culoare galben-auto.
5.19.
Atasul motocicletei trebuie dotat in fata cu o lampa de gabarit cu lumina alba
sau galben-selectiv, amplasata pe exteriorul atasului, si un catadioptru
netriunghiular de culoare alba, iar in spate, cu o lampa de pozitie cu lumina
rosie, o lampa de franare (stop) cu lumina rosie, un catadioptru netriunghiular
de culoare rosie si o lampa indicatoare de directie cu lumina galben-auto.
5.20.
Remorca motocicletei trebuie dotata in fata cu doi catadioptri netriunghiulari
de culoare alba, iar in spate cu aceleasi elemente de iluminat si semnalizare
luminoasa ca si motocicletele, precum si cu un catadioptru triunghiular de
culoare rosie.
5.21.
Mopedele trebuie sa fie dotate numai cu echipamentele de iluminat si
semnalizare luminoasa prevazute si amplasate in conformitate cu Directiva
93/92/CEE sau cu Regulamentul nr. 74 ECE-UN, avand marcile de omologare
prevazute de regulamentele si directivele indicate in anexa nr. 3, specifice
fiecarui far, lampa sau element reflectorizant.
5.22.
Mopedele trebuie sa fie dotate in fata cu un far cu lumina de intalnire alba si
cu un catadioptru netriunghiular de culoare alba; in spate trebuie dotate cu o
lampa de pozitie cu lumina rosie si un catadioptru netriunghiular de culoare
rosie, precum si cu unul sau doi catadioptri laterali de culoare galben-auto si
cu catadioptri de pedale (pentru mopedele prevazute cu pedale).
5.23.
Mopedele mai pot fi echipate cu un far cu lumina de drum de culoare alba, de
tip corespunzator vitezei maxime, prin constructie, o lampa de pozitie cu
lumina alba, lampi indicatoare de directie de culoare galben-auto (doua inainte
si doua inapoi), o lampa de franare, precum si cu lampi cu lumina alba pentru
iluminarea placii cu numarul de inmatriculare, daca inmatricularea este
obligatorie.
5.24.
Masinile autopropulsate pentru lucrari trebuie dotate in fata cu doua faruri cu
lumina de intalnire de culoare alba, cu doua lampi de pozitie cu lumina alba,
iar in spate cu doua lampi de pozitie cu lumina rosie, doi catadioptri
netriunghiulari de culoare rosie, precum si doua lampi de franare de culoare
rosie, daca viteza lor maxima, prin constructie, depaseste 30 km/h.
5.25.
Masinile autopropulsate pentru lucrari mai trebuie dotate cu lampi indicatoare
de directie cu lumina galben-auto si avertizor de avarie care actioneaza asupra
lampilor de directie; masinile a caror latime depaseste 2,10 m trebuie dotate
suplimentar cu lampi de gabarit cu lumina de culoare alba in fata si rosie in
spate, iar masinile a caror lungime depaseste 6,0 m si cu catadioptri laterali
netriunghiulari de culoare galben-auto.
5.26.
Masinile autopropulsate pentru lucrari, care circula pe drumurile publice sau
isi desfasoara activitatea pe partea carosabila a drumului fara ca circulatia
sa fie intrerupta, trebuie echipate cu lampi speciale de avertizare cu lumina
galben - auto, giratoare sau fulger.
5.27.
Masinile tractate pentru lucrari, precum si cele purtate de tractoarele
agricole sau forestiere, care depasesc latimea de gabarit a tractorului,
trebuie dotate in fata cu doi catadioptri netriunghiulari de culoare alba, iar
in spate cu aceleasi echipamente de iluminare si semnalizare cu care sunt
dotate masinile autopropulsate pentru lucrari, daca masina obtureaza
echipamentele de iluminat si semnalizare ale tractorului, cu exceptia
catadioptrilor, care trebuie sa fie triunghiulari. Pe partile laterale se
amplaseaza catadioptri netriunghiulari de culoare galbena, daca lungimea
masinii depaseste 6,0 m.
5.28.
Masinile autopropulsate pentru lucrari si masinile tractate pot fi echipate cu
unul sau mai multe suporturi demontabile pe care se monteaza, atunci cand
circula pe drumurile publice, setul de lampi de iluminare si semnalizare si
catadioptri.
5.29.
Automobilele politiei, jandarmeriei si cele destinate controlului circulatiei
din cadrul Ministerului Apararii Nationale, inscriptionate ca atare, pot fi
echipate cu dispozitive speciale de prioritate cu lumina albastra, giratoare
sau fulger; de asemenea, mai pot fi echipate in fata cu doua faruri de
prioritate cu lumina albastra sau rosie, avand functionare intermitenta.
Automobilele neinscriptionate ale politiei pot fi echipate cu dispozitive
speciale de prioritate cu prindere magnetica, avand lumina albastra, giratoare
sau fulger.
5.30.
Motocicletele politiei si cele care insotesc coloanele oficiale pot fi echipate
in fata cu doua faruri de prioritate cu lumina albastra intermitenta; de
asemenea, mai pot fi echipate cu dispozitive speciale de prioritate cu lumina
albastra, giratoare sau fulger.
5.31.
Automobilele prevazute la pct. 5.29 pot fi echipate cu avertizor luminos de
prioritate care realizeaza functionarea intermitenta a farurilor cu lumina de
drum.
5.32.
Automobilele salvarii si pompierilor, precum si unele autovehicule specializate
autorizate, inscriptionate ca atare, pot fi echipate cu dispozitive speciale de
prioritate, cu lumina albastra, respectiv rosie, giratoare sau fulger.
5.33.
Dispozitivele speciale de avertizare, giratoare sau fulger, trebuie sa respecte
conditiile tehnice cuprinse in Regulamentul nr. 65 ECE - UN.
5.34.
Autovehiculele cu latimea mai mare de 2,6 m, automobilele care transporta
incarcaturi agabaritice si/sau cu depasirea greutatilor autorizate ori cele
care insotesc asemenea automobile, cele care transporta incarcaturi
periculoase, altele decat cele indicate in ADR, cele destinate tractarii
vehiculelor ramase in pana, autovehiculele speciale care isi desfasoara
activitatea pe partea carosabila a drumurilor, precum si autovehiculele
speciale sau specializate, destinate transportului de materiale lungi sau care
sunt dotate cu echipamente care depasesc gabaritul vehiculului, vor fi echipate
cu dispozitive speciale de avertizare, cu lumina galben-auto, giratoare sau
fulger, montate pe un element fix si vizibile din fata si din spate.
5.35.
Vehiculele lungi si grele trebuie echipate in spate cu placi de identificare
dreptunghiulare, care sa le faca mai usor de recunoscut atat ziua, cat si
noaptea. Placile sunt compuse, pentru autovehicule, din elemente
reflectorizante de culoare galbena si fluorescente de culoare rosie, inclinate
si descendente catre exteriorul vehiculului, iar pentru remorci si semiremorci,
dintr-un fond galben reflectorizant si o bordura rosie fluorescenta, si trebuie
sa fie omologate conform Regulamentului nr. 70 ECE - UN. Amplasarea placilor de
identificare trebuie sa corespunda prevederilor anexei nr. 9.
5.36.
Tractoarele, masinile autopropulsate pentru lucrari si combinatiile formate din
tractor si una sau doua remorci lente ori masinile pentru lucrari, inclusiv
agricole, tractate sau purtate, trebuie echipate in partea din spate cu una sau
doua placi triunghiulare de identificare, avand fondul rosu fluorescent si o
margine rosie reflectorizanta, omologate conform Regulamentului nr. 69 ECE -
UN. Amplasarea acestor placi trebuie sa respecte cotele indicate in anexa nr.
9.
5.37.
Vehiculele a caror latime maxima depaseste 2750 mm trebuie marcate pe
suprafetele anterioare si posterioare, cat mai aproape de contururile
exterioare laterale, cu placi de avertizare cu dungi alternante reflectorizante
rosii si albe, late de 100 mm, inclinate la 45ş si descendente catre exteriorul
vehiculului. Placile pot fi dreptunghiulare cu latimea de 282 mm si inaltimea
de 564 mm sau patrate cu latura de 423 mm.
5.38.
Se recomanda ca vehiculele, cu masa totala maxima autorizata pana la 3,5 t,
precum si celelalte vehicule care nu sunt prevazute cu placi de identificare
conform Regulamentelor nr. 69 sau 70 ECE - UN si circula pe drumurile publice,
sa fie echipate cu folii reflectorizante si fluorescente montate pe capetele
barelor de protectie spate sau in apropierea acestora. Foliile reflectorizante
vor avea dimensiunile 400 x 50 mm, cu dungi reflectorizante alternante alb -
rosu, inclinate si descendente spre exteriorul vehiculului, cu dimensiunile 40
x 60 mm, si calitati fotometrice similare conditiilor tehnice cuprinse in
Regulamentul nr. 70 ECE - UN.
5.39.
Pentru mai buna recunoastere a conturului vehiculelor lungi si grele se
recomanda ca ele sa fie prevazute cu marcaje reflectorizante omologate conform
Regulamentului nr. 104 ECE - UN. Incepand cu data de 1 ianuarie 2003 aceste
marcaje reflectorizante sunt obligatorii pentru vehiculele certificate ADR.
5.40.
Modul de amplasare a echipamentelor de iluminare si semnalizare luminoasa,
calitatile lor fotometrice, conectarea si semnalizarea la bord a functionarii
lor, precum si alte cerinte privind functionarea acestora trebuie sa respecte
conditiile tehnice cuprinse in directivele sau in regulamentele ECE - UN sau in
directivele indicate in anexa nr. 2. Echiparea vehiculelor rutiere cu alte
dispozitive de iluminare si semnalizare luminoasa decat cele prevazute in
prezentele reglementari, neomologate sau care nu respecta cerintele tehnice
prevazute in directivele UE si regulamentele ECE - UN echivalente, cuprinse in
anexa nr. 2, este interzisa. Se interzice, de asemenea, modificarea conectarii
electrice cu scopul de a schimba destinatia de folosire a elementului de
iluminare sau semnalizare luminoasa omologat.
5.41.
De la aceste prevederi pot fi exceptate vehiculele importate individual, daca,
prin constructie, pentru tipul respectiv nu exista varianta cu faruri sau lampi
care sa corespunda normelor europene, cu conditia ca echipamentele respective
de iluminat si semnalizare sa indeplineasca functii similare cu cele europene.
6.
Semnalizarea sonora
6.1.
Autovehiculele, inclusiv tractoarele si masinile autopropulsate pentru lucrari,
precum si autovehiculele cu 2 - 3 roti, cu exceptia motocultoarelor, a
masinilor monoax autopropulsate pentru lucrari, cu conducator pedestru, trebuie
dotate cu cel putin un avertizor sonor care sa emita un ton sau un acord
armonic cu intensitate suficient de mare, continuu si uniform, conform
Directivei 70/388/CEE, ultima modificare prin Directiva 87/354/CEE, sau
Regulamentului nr. 28 ECE - UN, in functie de tipul autovehiculului; in cazul
in care pe autovehicul sunt montate doua avertizoare sonore, pe principii
diferite functional, acestea nu trebuie sa poata fi actionate simultan.
6.2.
Avertizorul sonor al tractoarelor agricole si forestiere trebuie sa corespunda
conditiilor tehnice cuprinse in Directiva 74/151/CEE, anexa V.
6.3.
Avertizorul sonor al autovehiculelor cu 2 - 3 roti trebuie sa corespunda
conditiilor tehnice cuprinse in Directiva 93/30/CEE.
6.4.
Bicicletele cu motor usoare si alte vehicule similare pot fi echipate cu o
sonerie cu un singur ton.
6.5.
Autovehiculele politiei, ale pompierilor, cele ale Ministerului Apararii
Nationale, destinate controlului circulatiei, si cele ale jandarmeriei,
destinate interventiilor, inscriptionate ca atare, precum si automobilele
salvarii si autospecializatele autorizate pot fi echipate cu unul sau mai multe
avertizoare sonore, cu doua sau mai multe tonuri alternante.
6.6.
Echiparea autovehiculelor cu alte avertizoare sonore decat cele prescrise mai
sus este interzisa.
7.
Directia, suspensia si comportarea vehiculelor si combinatiilor de vehicule in
curbe
7.1.
Echipamentul de directie trebuie sa permita o conducere usoara si sigura a
vehiculului, atat in linie dreapta, cat si in viraj, in toate conditiile de
exploatare normala, pana la viteza sa maxima prin constructie sau, pentru
remorci, pana la viteza maxima autorizata tehnic de constructor.
7.2.
Echipamentul de directie al autovehiculelor trebuie sa fie robust, pentru a
putea rezista eforturilor rezultate dintr-o exploatare normala a vehiculului
sau a combinatiei de vehicule; el nu trebuie sa prezinte jocuri pronuntate si
trebuie sa fie astfel acordat cu suspensia, incat aceasta sa nu produca
oscilatii ale rotilor directoare, iar la automobile, motociclete si mopede sa
asigure deplasarea in linie dreapta si revenirea rotilor spre pozitia neutra,
daca interventia conducatorului a incetat.
7.3.
Unghiul maxim de bracare al rotilor trebuie sa fie limitat de limitatoarele de
cursa astfel incat sa nu fie posibil contactul partilor in miscare ale
sistemului de directie cu alte parti ale vehiculului.
7.4.
Vehiculele, cu exceptia semiremorcilor, nu pot fi prevazute cu roti directoare
spate daca nu sunt echipate si cu roti directoare fata.
7.5.
Orice defectiune a transmisiei directiei, care nu este de natura exclusiv
mecanica, trebuie sa fie semnalata conducatorului; in cazul autovehiculelor o
asemenea semnalare o reprezinta cresterea efortului la comanda directiei
datorita unei defectiuni.
7.6.
Remorcile trebuie sa ruleze fara pendulari sau vibratii anormale ale
echipamentului de directie, atunci cand autovehiculul tractor merge in linie
dreapta. Este interzisa echiparea cu mecanism de directie de tip auto (cu
fuzete si leviere de directie) a remorcilor, altele decat cele lente.
7.7.
Manevrabilitatea oricarui autovehicul sau combinatiilor de vehicule trebuie sa
respecte prevederile tehnice precizate in Directiva 97/27/CEE. Autovehiculele
si semiremorcile trebuie construite astfel incat, la parcurgerea completa, in
ambele sensuri, a unei traiectorii circulare complete de 360ş, in interiorul
unei suprafete definite prin doua cercuri concentrice, cel exterior cu raza de
12,5 m si cel interior cu raza de 5,3 m, nici unul dintre punctele extreme ale
vehiculului, cu exceptia elementelor proeminente indicate la pct. 2.4.2 (care
defineste latimea unui vehicul) din Directiva 97/27/CEE, sa nu depaseasca
aceste cercuri. Pentru autovehiculele si semiremorcile echipate cu axe
rabatabile aceasta cerinta este valabila si in cazul axei ridicate. Verificarea
respectarii acestor cerinte se face conform prevederilor si schitelor A, B si C
de la pct. 7.6.1.1 - 7.7 din directiva susmentionata. (schitele sunt redate in
anexa nr. 10).
7.8.
In timpul virajelor si al depasirilor laterale bruste automobilele si
combinatiile de vehicule trebuie sa pastreze o tinuta de drum normala, care sa
excluda derapajele periculoase sau desprinderea rotilor de la sol.
7.9.
Autoturismele si celelalte autovehicule similare, cu exceptia celor avand
cabina avansata, M1 si N1, trebuie construite, indeosebi in ceea ce priveste
dispozitivul de comanda al directiei, astfel incat la omologarea de tip si
prima inmatriculare a vehiculelor noi sa se respecte prevederile tehnice ale
ale Directivei 74/297/CEE, ultima modificare prin Directiva 91/662/CEE sau ale
Regulamentului nr. 12 ECE - UN, seria de amendamente 03, in ceea ce priveste protectia
conducatorului fata de dispozitivul de directie in caz de coliziune. La cererea
constructorului, incercarea se poate face si pentru alte tipuri de autovehicule
avand o masa totala maxima autorizata sub 3,5 tone.
7.10.
La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice, pentru
echipamentul de directie al autovehiculelor si remorcilor acestora se aplica
conditiile tehnice cuprinse in Directiva 70/311/CEE, ultima modificare prin
Directiva 1999/7/CE, sau in Regulamentul nr. 79 ECE - UN, seria de amendamente
01, iar pentru cel al tractoarelor, conditiile tehnice cuprinse in Directiva
75/321/CEE, ultima modificare prin Directiva 98/39/CE.
8.
Motorul si protectia mediului
8.1.
Autovehiculele trebuie echipate cu motoare a caror putere neta sa asigure
calitati dinamice corespunzatoare destinatiei lor si fluenta circulatiei,
inclusiv pe drumuri cu rampe mari din reteaua rutiera. Puterea specifica a
motorului, determinata conform prevederilor tehnice ale Directivei 80/12697
CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/99/CE, sau ale Regulamentului nr. 85
ECE - UN, nu trebuie sa fie mai mica de 5 kW pentru fiecare tona a masei totale
tehnic admisibile pentru combinatiile de vehicule, conform prevederilor
Directivei 97/27/CE. Puterea furnizata se masoara conform prevederilor
Directivei 80/1269/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/99/CE, sau ale
Regulamentului nr. 85 ECE - UN. Aceasta putere specifica minima nu este
obligatorie pentru autovehiculele a caror viteza maxima, prin constructie, nu
depaseste 30 km/h.
8.2.
Autovehiculele construite din componente detasate si la care, in locul
motorului prevazut de constructor, s-au montat motoare destinate altor tipuri
si/sau categorii de autovehicule, trebuie sa aiba calitati dinamice care sa nu
afecteze negativ fluenta circulatiei si sa nu depaseasca nivelul de poluare
chimica si sonora al vehiculului de baza.
8.3.
Motorul autovehiculului, cu exceptia minitractoarelor cu puteri pana la 15 CP
si a motocultoarelor, trebuie sa poata fi pornit de la postul de comanda si pe
timp rece (la temperaturi de cel putin -10ş C), iar autovehiculul trebuie sa
poata pleca din loc si sa-si continue mersul pe o rampa de cel putin 15%, pe
drum uscat si cu aderenta suficient de mare.
8.4.
Autovehiculele echipate cu motoare cu aprindere comandata sau cu aprindere prin
comprimare, cu cel putin patru roti, din categoriile M1 si N1 si cu o viteza
maxima, prin constructie, de cel putin 50 km/h, trebuie construite si echipate
astfel incat:
8.4.1.
pana la 31 decembrie 2006, pentru omologarea de tip, si incepand cu data de 1
ianuarie 2002 pentru prima inmatriculare in Romania, emisiile lor poluante sa
respecte prevederile Directivei 70/220/CEE, ultima modificare prin Directiva
1999/102/CE, si sa nu depaseasca limitele emisiilor poluante indicate la
treapta A (EURO 3) a tabelului din anexa I la aceasta directiva. Indeplinirea
acestor conditii poate fi demonstrata si prin aplicarea prevederilor
corespunzatoare din Regulamentul ECE - UN nr. 83 echivalent, seria de
amendamente 05;
8.4.2.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, pentru omologarea de tip, emisiile lor
poluante sa respecte prevederile Directivei 70/220/CEE, ultima modificare prin
Directiva 1999/102/CE, si sa nu depaseasca limitele emisiilor poluante indicate
la treapta B (EURO 4) a tabelului din anexa I la aceasta directiva;
8.4.3.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2002, pentru omologarea/certificarea individuala
in vederea primei inmatriculari in Romania a autoturismelor si autoutilitarelor
usoare, valorile emisiilor poluante provenite din gazele lor de evacuare sa nu
depaseasca limitele prevazute in treapta A (EURO 3) a tabelului din anexa I la
Directiva 70/220/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/102/CE.
Indeplinirea acestor conditii poate fi demonstrata si prin aplicarea prevederilor
corespunzatoare din Regulamentul ECE - UN nr. 83 echivalent, seria de
amendamente 05;
8.4.4.
In conditiile indicate in Directiva 70/220/CEE pentru autovehiculele echipate
cu motoare cu aprindere prin comprimare se admite si aplicarea prevederilor
indicate in Directiva 88/77/CEE (cu adaptarile de rigoare).
8.5.
Autovehiculele pentru transport de persoane si de marfa, cu o masa totala
maxima autorizata de peste 3,5 t si o viteza maxima, prin constructie, de cel
putin 50 km/h, echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare, trebuie
construite si echipate astfel incat:
8.5.1.
pana la data de 30 septembrie 2006, pentru omologarea de tip, si incepand cu
data de 1 octombrie 2002, pentru prima inmatriculare in Romania, emisiile lor
poluante si opacitatea gazelor lor de evacuare sa respecte prevederile
Directivei 88/77/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/96/CE, inclusiv
cerintele privind carburantul, si sa nu depaseasca limitele emisiilor poluante
indicate la treapta A (EURO 3) a tabelelor din anexa I la acesta directiva,
indeplinirea acestor conditii poate fi demonstrata si prin aplicarea
prevederilor corespunzatoare din Regulamentul ECE - UN nr. 49 echivalent, seria
de amendamente 03;
8.5.2.
Incepand cu data de 1 octombrie 2007, pentru omologarea de tip emisiile lor
poluante si opacitatea gazelor lor de evacuare sa respecte prevederile
Directivei 88/77/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/96/CE, inclusiv
cerintele privind carburantul, si sa nu depaseasca limitele emisiilor poluante
indicate la treapta B1 (EURO 4) a tabelelor din anexa I la acesta directiva,
indeplinirea acestor conditii poate fi demonstrata si prin aplicarea
prevederilor corespunzatoare din Regulamentul ECE - UN nr. 49 echivalent, seria
de amendamente 03;
8.5.3.1.
Incepand cu data de 1 octombrie 2002, pentru omologarea/certificarea
individuala a autovehiculelor in vederea primei inmatriculari in Romania,
valorile emisiilor poluante sa nu depaseasca limitele prevazute in treapta A
(EURO 3) a tabelului 1 din anexa I, ciclu ESC, la Directiva 88/77/CEE, ultima
modificare prin Directiva 1999/96/CE. Indeplinirea acestor conditii poate fi
demonstrata si prin aplicarea prevederilor corespunzatoare din Regulamentul ECE
- UN nr. 49 echivalent, seria de amendamente 03;
8.5.4.
In conditiile indicate in Directiva 88/77/CEE pentru autovehiculele din
categoria N2 sau M2, echipate cu motoare cu aprindere comandata, se admite si
aplicarea prevederilor reglementarilor indicate in Directiva 70/220/CEE (cu
adaptarile de rigoare).
8.6.
Tractoarele agricole si forestiere trebuie construite si echipate astfel incat
emisiile poluante provenite din gazele de evacuare sa corespunda prevederilor
tehnice ale Directivei 77/537/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CE.
incepand cu data de 1 octombrie 2004, pentru omologarea de tip motoarele
tractoarelor agricole si forestiere trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
ale Directivei 2000/25/CE sau ale Regulamentului ECE - UN nr. 96.
8.7.
Autovehiculele cu 2 - 3 roti trebuie construite si echipate astfel incat
emisiile poluante provenite din gazele lor de evacuare sa corespunda
prevederilor tehnice ale Directivei 97/24/CE, capitolul 5.
8.8.
Autovehiculele avand cel putin patru roti trebuie construite si echipate astfel
incat sa nu emita zgomot exterior care depaseste, in functie de categoria
autovehiculului, limitele cuprinse in Directiva 70/157/CEE, ultima modificare
prin Directiva 1999/101/CE, sau in Regulamentul nr. 51 ECE - UN, seria 02 de
amendamente. Valoarea zgomotului exterior, masurata in stationare conform
directivei sau regulamentului precizate mai sus, nu este limitata, insa ea
trebuie inscrisa in certificatele de omologare, pentru a putea fi utilizata ca
baza de referinta la eventuale verificari ale nivelului de zgomot al
autovehiculelor aflate in exploatare.
8.9.
Tractoarele nu trebuie sa produca zgomot exterior care sa depaseasca limitele
prevazute in Directiva 74/151/CEE, anexa V, ultima modificare prin Directiva
98/38/CE, iar zgomotul la nivelul urechii tractoristului, la tractoarele cu
cabina, nu trebuie sa depaseasca limitele prevazute in Directiva 77/311/CEE,
ultima modificare prin Directiva 97/54/CE.
8.10.
Autovehiculele cu 2 -3 roti nu trebuie sa emita zgomote cu un nivel sonor
superior celui cuprins in prevederile tehnice ale Directivei 97/24/CE, cap. 9.
8.11.
Dispozitivul de evacuare a gazelor trebuie sa asigure silentiozitatea si sa fie
etans, iar functia lui de amortizor de zgomot sa nu poata fi eliminata de
conducator in timpul mersului; extremitatea lui nu trebuie sa depaseasca cu
peste 10 cm conturul exterior al automobilului si nu trebuie orientata spre
dreapta, in cazul orientarii in jos unghiul format de acesta cu planul
orizontal nu trebuie sa depaseasca 45ş spre inapoi. Muchiile extremitatii
dispozitivului de evacuare a gazelor nu trebuie sa aiba raze mai mici de 2,5 mm
daca acesta depaseste cu mai mult de 10 mm suprafata exterioara a vehiculului;
la autovehiculele pentru transport de persoane extremitatea tevii de evacuare
trebuie sa depaseasca partea inferioara a caroseriei. La tractoare si masini
pentru lucrari se admite amplasarea dispozitivului de evacuare a gazelor pe
dreapta, in cazul in care constructiv nu este posibil pe stanga. Pozitionarea
acestuia trebuie sa corespunda Directivei 89/173/CEE, ultima modificare prin
Directiva 97/54/CE.
8.12.
Autovehiculul care, la data omologarii lui in Romania, corespunde din punct de
vedere al emisiilor poluante unei trepte de poluare (precizate prin directivele
Uniunii Europene), superioara treptei de poluare stabilite prin prezentele
reglementari, va fi atestat la cerere, de catre Registrul Auto Roman ca
autovehicul cu nivel redus de poluare si va beneficia de facilitatile prevazute
prin lege. Atestarea, in baza omologarii de tip, ca autovehicul cu nivel redus
de poluare este acceptata numai pana la momentul impunerii prin legislatia
nationala, pentru omologarea individuala, a unei noi trepte, superioare, de
poluare.
8.8.13.
Autovehiculul care, la data omologarii lui in Romania, corespunde din punct de
vedere al nivelului de poluare sonora unei trepte de poluare sonora (precizate
prin directivele Uniunii Europene) superioara treptei de poluare sonora
stabilite prin prezentele reglementari, va fi atestat, la cerere, de catre
Registrul Auto Roman ca autovehicul cu nivel redus de poluare sonora si va
beneficia de facilitatile prevazute prin lege. Atestarea, in baza omologarii de
tip, ca autovehicul cu nivel redus de poluare sonora este acceptata numai pana
la momentul impunerii prin legislatia nationala a unei noi trepte, superioare,
de poluare sonora.
8.14.
Autovehiculele utilizate in transportul international de marfuri, care respecta
prevederile CEMT privind emisiile poluante chimice si sonore si prevederile
privind siguranta rutiera cerute pentru "autovehiculele verzi" sau
"autovehiculele mai verzi si sigure", vor fi atestate de Registrul
Auto Roman ca atare si vor beneficia de toate facilitatile prevazute de
reglementarile in vigoare in acest domeniu.
9.
Caroseria
9.1.
Suprafata exterioara a automobilelor si remorcilor nu trebuie sa prezinte
proeminente care, prin forma, dimensiunile si duritatea lor, ar crea pericol de
accidentare si ar agrava consecintele unui eventual impact cu alte vehicule si
cu participanti la trafic.
9.2.
Autoturismele si celelalte autovehicule din categoria M1 nu trebuie sa prezinte
pe suprafata exterioara parti ascutite sau taioase ori parti orientate spre
exterior, care ar putea agata pietoni, motociclisti sau ciclisti; extremitatile
proeminente exterioare trebuie sa fie rotunjite.
9.3.
Portbagajele, portschiurile, panourile publicitare sau de itinerar trebuie sa
fie solid fixate pe vehicul si nu trebuie sa prezinte muchii ascutite cu o raza
sub 2,5 mm.
9.4.
Manerele, balamalele si butoanele de actionare ale usilor, portbagajelor si
trapelor, orificiile si capacele rezervoarelor nu trebuie sa iasa in afara cu
mai mult de 40 mm pentru manerele usilor si portbagajelor sau cu mai mult de 30
mm pentru celelalte elemente.
9.5.
Extremitatile barelor de protectie, daca acestea exista, trebuie sa fie rotunjite
9.6.
La omologarea pentru circulatia pe drumurile publice din Romania trebuie
respectate conditiile privind proeminentele exterioare ale autovehiculelor din
categoria M1, atat la omologarea de tip, cat si la cea individuala, inclusiv
echipamentele si dotarile aplicate ulterior pe exteriorul acestora de catre
utilizator (protectii pentru faruri, bare de protectie in caz de rasturnare,
dispozitive pentru tractarea remorcilor, viziere pentru parbriz, deflectoare de
aer, antena radio etc.) conform Directivei 74/483/CEE, ultima modificare prin
Directiva 87/354/CEE, sau Regulamentului nr. 26 ECE - UN, seria de amendamente
02.
9.7.
Proeminentele exterioare ale cabinelor autovehiculelor utilitare trebuie sa
corespunda, in mod similar, prevederilor Directivei 92/114/CEE sau
Regulamentului nr. 61 ECE - UN.
9.8.
Elementele mobile ale automobilelor si remorcilor, precum si ale cabinei
automobilelor (usile, capotele, obloanele) trebuie sa fie usor de manevrat, iar
balamalele sau culisele trebuie prevazute cu zavoare sigure si rezistente, care
sa preia jocurile, sa nu produca zgomot in exploatare si sa fie omologate
conform prevederilor tehnice ale Directivei 70/387/CEE sau ale Regulamentului
nr. 11 ECE - UN, seria de amendamente 02.
9.9.
Usile vehiculelor trebuie sa se mentina inchise in timpul mersului si sa nu se
poata deschide necomandat, cu ajutorul unor dispozitive de zavorare in doua
trepte (cu exceptia usilor autobuzelor). Asemenea dispozitive trebuie utilizate
si la capotele care se deschid din fata. Manerele din interior ale usilor
autovehiculelor, atunci cand axa de pivotare este orizontala, trebuie sa
actioneze pentru deschidere tragand in sus.
9.10.
Usile laterale trebuie astfel concepute si montate incat sa nu existe pericolul
deschiderii lor accidentale in timpul mersului, datorita rezistentei aerului
sau vibratiilor.
9.11.
Toate vehiculele trebuie astfel construite si echipate incat sa ofere la partea
din spate, pe toata latimea, o protectie antiimpanare eficienta pentru alte
vehicule de mici dimensiuni. Aceasta conditie se considera indeplinita, daca
sunt respectate cel putin cerintele dimensionale continute in Directiva
70/221/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/8/CEE sau in Regulamentul nr.
58 ECE - UN, seria de amendamente 01.
9.12.
Automobilele si remorcile acestora din categoriile N2, N3 si O3, O4 trebuie sa
fie echipate pe partile laterale cu dispozitive de protectie antiimpanare
construite si montate conform prevederilor tehnice ale Directivei 89/297/CEE
sau ale Regulamentului nr. 73 ECE - UN, care impiedica caderea sub roti a
ciclistilor sau pietonilor; exceptie fac automobilele si remorcile la care
montarea dispozitivelor, inclusiv in varianta rabatabila, nu este posibila din
punct de vedere constructiv sau este incompatibila cu destinatia vehiculului.
incepand cu data de 1 ianuarie 2005 este obligatorie echiparea autovehiculelor
din categoriile N2 si N3 cu dispozitive de protectie antiimpanare in partea din
fata, omologate in conformitate cu prevederile Directivei 2000/40/CE sau ale Regulamentului
nr. 93 ECE - UN.
9.13.
Structura de rezistenta a caroseriilor trebuie conceputa si realizata astfel
incat sa asigure o protectie cat mai eficienta pentru ocupantii automobilului,
la eventuale coliziuni, conform prevederilor Directivei 74/297/CEE, ultima
modificare prin Directiva 91/662/CEE, sau ale Regulamentului nr. 12 ECE - UN,
seria de amendamente 03. La omologarea autoturismelor din categoria M1 se vor
aplica prevederile Directivei 96/79/CE privind coliziunea frontala si ale
Directivei 96/27/CE privind coliziunea laterala, incepand cu data de 1 ianuarie
2004 pentru omologarea de tip si 1 ianuarie 2005 pentru prima inmatriculare,
iar la omologarea autoutilitarelor usoare din categoria N1 se vor aplica
prevederile Directivei 96/27/CE privind coliziunea laterala incepand cu data de
1 ianuarie 2004 pentru omologarea de tip si cu data de 1 ianuarie 2005 pentru
prima inmatriculare. Pana la aplicarea cerintelor tehnice ale directivelor de
mai sus, pentru autoturismele care nu au fost omologate conform acestora se
recomanda efectuarea testelor de coliziune spate, conform Regulamentului nr. 32
ECE - UN, si de coliziune frontala conform Regulamentului nr. 94 ECE - UN.
9.14.
Structura autobuzelor trebuie fie sa corespunda testelor de rasturnare laterala
conform Regulamentului nr. 66 ECE - UN pentru intregul autobuz, sau o sectiune
reprezentativa a acestuia fie sa fie verificata prin calculele echivalente
prevazute in regulament.
9.15.
Cabina autovehiculelor destinate transportului de marfuri trebuie sa corespunda
cerintelor testului de rezistenta a acoperisului (incercarea B) din
Regulamentul nr. 29 ECE - UN, seria 01 de amendamente, sau sa fie omologata
conform acestui Regulament. Cabinele basculabile trebuie sa corespunda
prescriptiilor RE3 ECE - UN.
9.16.
La montarea suprastructurilor si a platformelor de incarcare pe sasiuri
echipate trebuie sa se aiba in vedere respectarea prescriptiilor
constructorului privind limitele de carosare si repartizarea sarcinii pe axe,
precum si conditiile tehnice prevazute in anexa nr. 11.
9.17.
Modificarea vehiculelor rutiere, care conduce la incadrarea lor in alta
categorie, se poate face numai in urmatoarele conditii: - sa existe avizul
constructorului vehiculului de baza sau pe baza documentatiei acestuia; -
modificarea sa se efectueze in ateliere specializate, autorizate de autoritatea
competenta; - vehiculul modificat sa fie omologat conform cerintelor
prezentelor reglementari. Se interzice transformarea autoturismelor in trei
volume (berlina) in autospeciale (autolaborator, ambulante etc.). La celelalte
autoturisme se accepta modificarea cu diminuarea numarului de locuri.
9.18.
Tractoarele trebuie prevazute cu dispozitive de protectie a tractoristului in
caz de rasturnare, dupa cum urmeaza: - pentru tractorul cu ecartament normal,
cabina de rezistenta, cadru de rezistenta sau bara de rezistenta, conform
prevederilor tehnice ale Directivei 77/536/CEE, ultima modificare prin
Directiva 1999/55/CE, precum si ale Directivei 79/622/CEE, ultima modificare
prin Directiva 1999/40/CE; - pentru tractorul cu ecartament ingust, dispozitive
de protectie si antirostogolire montate in fata scaunului, conform prevederilor
tehnice ale Directivei 87/402/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/22/CE,
sau dispozitive antirostogolire, montate in spatele scaunului, conform
prevederilor tehnice ale Directivei 86/298/CEE, ultima modificare prin
Directiva 2000/19/CE.
9.19.
Suprafata exterioara a vehiculelor cu 2 - 3 roti, inclusiv carenajul acestora,
nu trebuie sa aiba proeminente, muchii sau varfuri ascutite, care prin forma,
dimensiunile si duritatea lor pot prezenta pericol de accidentare pentru
ceilalti participanti la trafic, indeosebi pentru pietoni, conform prevederilor
prevederilor Directivei 97/24/CE, cap. 3.
9.20.
Autovehiculele cu 2 - 3 roti trebuie prevazute cu picior articulat care sa le
mentina intr-o pozitie cat mai apropiata de verticala in timpul stationarii
lor, in conformitate cu prevederile tehnice ale Directivei 93/31/CEE, ultima
modificare prin Directiva 2000/72/CE.
9.21.
Autovehiculele cu 2 - 3 roti trebuie prevazute cu o sa pentru conducator si
eventual o alta sa pentru insotitor; atasul trebuie amenajat pentru o singura
persoana. Pentru insotitor trebuie prevazuta o centura de retinere ori unul sau
doua suporturi de sustinere, conform prevederilor tehnice ale Directivei
93/32/CEE, modificata prin Directiva 1999/24/CE. Mototriciclurile pot fi
echipate cu scaune pentru conducator si insotitori.
9.22.
Remorcile monoax sau cu axa centrala (simpla sau dubla) care, la o incarcare
uniforma, exercita o sarcina de sprijin pe autovehiculul tractor mai mare de 50
kg si au o masa totala tehnic admisibila de peste 500 kg, trebuie prevazute cu
picior de sprijin, fix sau rabatabil, reglabil pe inaltime sau cu picior
telescopic, care sa permita manevrarea lor de o singura persoana.
9.23.
Autotrenurile pentru transportul materialelor lungi trebuie construite astfel
incat aceste materiale sa fie fixate si asigurate pe caprele de sprijin ale
autovehiculului tractor si remorcii, la curbe sa existe posibilitatea
deplasarii longitudinale a materialelor transportate, iar legatura dintre
autovehiculul tractor si remorca sa asigure gradele de libertate necesare la
deplasarea in curbe sau pe pante ori rampe de cel putin 20%, dar nu mai putin decat
permit legaturile mecanice dintre vehicule.
10.
Postul de conducere
10.1.
Postul de conducere al autovehiculelor si spatiul de comanda trebuie astfel
amenajate si echipate incat munca conducatorului sa fie pe cat posibil usurata,
obosirea prematura evitata, greselile de conducere sa fie pe cat posibil
eliminate, iar in caz de accident, conducatorul sa fie protejat impotriva
ranirii sau altor urmari care ii pot afecta sanatatea.
10.2.
Latimea spatiul de comanda, la nivelul coatelor conducatorului la autovehicule,
cu exceptia celor din categoriile M1 si N1, trebuie sa fie de cel putin 700 mm,
mainile conducatorului trebuie sa aiba spatiul liber necesar actionarii
comenzilor, iar distanta dintre marginea volanului si peretele lateral al
autovehiculului sa fie de 100 mm (50 mm pentru tractoare si masini
autopropulsate pentru lucrari in conformitate cu ISO 4252-92).
10.3.
Scaunul conducatorului la aceste autovehicule trebuie sa fie reglabil in
directie longitudinala pe o distanta de cel putin 150 mm. La autovehiculele din
categoriile M3, N2 (peste 7,5 t) si N3 scaunul trebuie sa fie reglabil pe
inaltime pe o distanta de cel putin 60 mm si sa aiba o suspensie hidraulica sau
pneumatica, reglata pentru confort intre limitele de masa 60-130 kg. Spatarul
scaunului trebuie sa fie reglabil in raport cu perna pentru sezut. Distanta
minima dintre punctul H al scaunului conducatorului si plafon trebuie sa fie de
850 mm (la tractoare 900 mm). Pentru tractoare agricole si forestiere
dimensiunile postului de conducere trebuie sa fie conform SR-ISO 4253-97.
10.4.
Dispozitivele de comanda ale autovehiculelor trebuie construite, amplasate si
simbolizate astfel incat sa poata fi utilizate fara un efort deosebit din
partea conducatorului si fara ca acesta sa fie nevoit sa-si schimbe pozitia
normala a corpului, de o maniera periculoasa pentru siguranta circulatiei si
fara a putea fi confundate, chiar si in conditii de intuneric. Forta maxima pe
pedala de ambreiaj nu trebuie sa depasesca 30 daN (45 daN la masini pentru
lucrari), iar pe pedala de frana 40 daN la autovehiculele din categoria M1 si
70 daN la cele din categoriile M2, M3 si N, pentru realizarea eficacitatii
prevazute in reglementari. La identificarea comenzilor manuale, indicatorilor
si martorilor la autovehicule se vor respecta prescriptiile tehnice ale
Directivei 78/316/CEE, ultima modificare prin Directiva 94/53/CEE. La tractoare
amplasarea si simbolizarea comenzilor trebuie sa corespunda Directivei
86/415/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CEE. La vehiculele cu 2 - 3
roti simbolizarea dispozitivelor de comanda, control si a martorilor trebuie sa
corespunda Directivei 93/29/CE, ultima modificare prin Directiva 2000/74/CE.
10.5.
La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice, precum si la prima
inmatriculare in Romania a autovehiculelor noi se vor respecta prevederile
tehnice ale Directivei 78/316/CEE, ultima modificare prin Directiva 94/53/CEE,
pentru simbolizarea dispozitivelor de comanda (directiva se aplica la toate
categoriile de autovehicule).
10.6.
La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice precum si la prima
inmatriculare in Romania a tractoarelor noi se vor respecta prevederile tehnice
ale urmatoarelor reglementari europene: - Directiva 78/764/CEE, ultima
modificare prin Directiva 1999//57/CE, privind scaunul tractoristului; -
Directiva 80/720/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CE, privind
spatiul de lucru si accesul la postul de conducere; - Directiva 89/173/CEE,
ultima modificare prin Directiva 2000/1/CE, cu anexa nr. II.
10.7.
La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice a autovehiculelor
cu 2 - 3 roti, precum si la prima lor inmatriculare se vor lua in considerare
prevederile tehnice ale Regulamentului nr. 60 ECE - UN si ale Directivei
93/29/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/74/CE, privind comenzile,
martorii si simbolizarea acestora.
10.8.
Dispozitivele de comanda ale postului de conducere pentru persoane cu
mobilitate limitata pot fi adaptate infirmitatii conducatorului, cu conditia ca
adaptarea sa fie facuta de un atelier specializat si/sau certificata de catre
autoritatea competenta (Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap).
11.
Vizibilitatea conducatorului auto
11.1.
Autovehiculele cu caroserie inchisa sau cu cabina trebuie sa permita
conducatorului, in orice conditii meteorologice de exploatare, o vizibilitate
(factor de transmitere normala a luminii) suficienta in fata, lateral si in
spate.
11.2.
Geamurile exterioare ale autovehiculelor si remorcilor trebuie sa fie
confectionate din sticla de securitate sau din alte materiale cu proprietati
echivalente, astfel incat, in caz de spargere a lor, pericolul de ranire a
ocupantilor cu cioburi sa fie cat mai redus.
11.3.
Parbrizul nu trebuie sa diminueze si nici sa deformeze imaginea vazuta prin el,
sa conserve o transparenta de cel putin 75% in campul de vizibilitate al
conducatorului, chiar si in cazul geamurilor colorate sau dupa o exploatare
indelungata, iar in cazul spargerii, sa permita totusi o vizibilitate suficienta
pentru conducerea in conditii de securitate a autovehiculului. Geamurile
laterale fata, precum si luneta, daca vehiculul respectiv nu are oglinda
exterioara, trebuie sa asigure o transparenta de cel putin 70%.
11.4.
Pe suprafata parbrizului sau in dreptul acestuia nu trebuie amplasate folii
autocolante, etichete sau alte obiecte care ar diminua zona principala de
vizibilitate a conducatorului. /
11.5.
Conform prevederilor Directivei 92/22/CEE, anexa III, geamurile autovehiculelor
din categoriile M si N trebuie sa fie confectionate din sticla de securitate,
dupa cum urmeaza: - parbrizul se confectioneaza din sticla stratificata
obisnuita, sticla stratificata tratata in prealabil (cel putin una dintre foi
sa fi fost securizata), sticla - material plastic; - geamurile laterale pot fi
confectionate atat din sticla stratificata, cat si din sticla pretensionata.
11.6.
Geamurile de securitate ale autovehiculelor trebuie sa fie omologate si
marcate; atat geamurile, cat si materialele din care sunt confectionate ele
trebuie sa satisfaca prevederile tehnice ale Directivei 92/22/CEE sau ale
Regulamentului nr. 43 ECE - UN, iar pentru tractoare, ale Directivei
89/173/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/1/CE.
11.7.
Campul de vizibilitate spre inainte al conducatorului la autoturisme si alte
autovehicule din categoria M1 trebuie sa corespunda prevederilor Directivei
77/649/CEE, ultima modificare prin Directiva 90/630/CEE, iar vizibilitatea
inapoi, prevederilor Directivei 71/127/CEE, ultima modificare prin Directiva
88/321/CEE; pentru tractoare campul de vizibilitate trebuie sa corespunda
prevederilor tehnice ale Directivei 74/347/CEE, ultima modificare prin
Directiva 97/54/CE, sau ale Regulamentului nr. 71 ECE - UN.
11.8.
Pentru celelalte autovehicule de transport de calatori si marfuri obturarea
campului de vizibilitate al conducatorului cu stalpi ai cabinei sau alte
elemente nu trebuie sa depaseasca limitele indicate, conform semicercului de
vizibilitate spre inainte prezentat in anexa nr. 4.
11.9.
Pentru asigurarea unei bune vizibilitati inainte automobilele si celelalte
autovehicule cu parbriz trebuie dotate cu: - dispozitiv de stergere a
parbrizului, care sa realizeze indepartarea de pe o suprafata suficient de mare
a depunerilor care pot reduce vizibilitatea conducatorului, inclusiv spre
oglinzile retrovizoare vizibile prin parbriz; - instalatie de spalare a
parbrizului, care sa realizeze udarea cel putin a suprafetei pe care actioneaza
stergatorul de parbriz.
11.10.
Dispozitivele de stergere si udare a parbrizului trebuie sa corespunda pentru
autovehiculele din categoria M1 conditiilor tehnice prevazute in Directiva
78/318/CEE, ultima modificare prin Directiva 94/68/CE; - Instalatia de
dezaburire si dejivrare a parbrizului autovehiculelor din categoria M1 si a
altor geamuri trebuie sa impiedice obturarea vizibilitatii conducatorului spre
inainte si prin oglinzile retrovizoare, conform conditiilor tehnice din
Directiva 78/317/CEE; Autovehiculele cu caroserie inchisa sau cu cabina trebuie
sa fie dotate cu aparatoare de soare (parasolare) care sa protezeje cat mai
mult posibil vederea conducatorului.
11.11.
Pentru asigurarea bunei vizibilitati inainte si lateral autovehiculele trebuie
dotate cu oglinzi retrovizoare care sa permita conducatorului observarea cu usurinta,
fara a-si modifica pozitia normala a corpului in timpul conducerii, a
circulatiei inapoi si lateral, inclusiv atunci cand tracteaza remorci sau
semiremorci, dupa cum urmeaza: - oglinda retrovizoare amplasata pe partea
laterala stanga; - oglinda interioara, cu exceptia masinilor autopropulsate
pentru lucrari, precum si a altor autovehicule care nu permit vizibilitatea
spre inapoi prin peretele spate; - oglinda retrovizoare amplasata pe partea
dreapta, care este obligatorie la autovehiculele care nu sunt prevazute cu
oglinda interioara sau nu au asigurata vizibilitatea prin aceasta oglinda; -
aceasta oglinda este obligatorie si la autovehiculele pentru transport de
calatori si marfa cu o masa totala maxima autorizata de peste 3,5 t, la
tractoarele dotate cu cabina, la motociclete cu viteza maxima, prin
constructie, de peste 80 km/h; - autovehiculele pentru transport de marfa din
categoriile N‘ >= 7,5 t si N’ trebuie dotate cu oglinda de parcare (clasa
V), precum si cu oglinda cu unghi mare de vizibilitate (clasa IV), conform
Directivei 71/127/CEE ultima modificare prin Directiva 88/321/CEE, sau
Regulamentului nr. 46 ECE - UN, seria 01 de amendamente. Aceste doua clase de
oglinzi pot fi montate si pe autovehicule din categoriile N 2 ≤ 7,5 t si
M2, M3.
11.12.
La omologarea de tip a autovehiculelor rutiere numarul oglinzilor retrovizoare,
montajul acestora si vizibilitatea pe care trebuie sa o asigure trebuie sa
corespunda prevederilor tehnice ale Directivei 71/127/CEE, ultima modificare
prin Directiva 88/321/CEE, sau ale Regulamentului nr. 46 ECE - UN, seria de
amendamente 01, iar pentru tractoarele agricole si forestiere, ale Directivei
74/346/CEE, ultima modificare prin Directiva 98/40/CE.
12.
Amenajarea interioara
12.1.
Amenajarea interioara a autovehiculelor rutiere trebuie sa asigure protectia
ocupantilor in caz de impact sau rasturnare, etansarea si izolarea interiorului
destinat ocupantilor impotriva patrunderii apei, prafului si gazelor, precum si
protectia impotriva vibratiilor si zgomotelor produse de grupul motopropulsor,
conform prevederilor pct. 8.8. - 8.10.
12.2.
Materialele utilizate pentru amenajari interioare trebuie sa fie greu
inflamabile conform prevederilor pct.
1.5. La masurarea vitezei
de ardere, pentru vehiculele prevazute la pct. 1.5 se aplica metodologia ISO
3795:1989.
12.3.
Interiorul autovehiculelor destinate transportului de persoane si al remorcilor
care sunt autorizate pentru asemenea transporturi trebuie amenajat astfel incat
sa nu contina muchii ori varfuri ascutite sau proeminente care, prin forma si
duritatea lor, ar putea provoca leziuni ocupantilor in timpul exploatarii
normale a vehiculului si sa limiteze posibilitatea ranirii acestora in cazul
franarii bruste, impactului sau rasturnarii vehiculului. Aceste dispozitii se
aplica si la componentele montate ulterior de catre utilizator.
12.4.
La amenajarea interioara a autoturismelor se vor respecta prevederile tehnice
cuprinse in Regulamentul nr. 21 ECE - UN, seria de amendamente 01, sau in
Directiva 74/60/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/4/CEE.
12.5.
Pentru autovehiculele din categoriile M1 si N1 se recomanda dotarea cu manere
de sustinere la viraj, montate pe caroserie, pentru pasagerii locurilor
laterale.
12.6.
Spatiul destinat conducatorului si insotitorilor, in cazul autovehiculelor
destinate transportului de bunuri, precum si compartimentul special amenajat
pentru transport de persoane in autovehiculele destinate transportului mixt, de
persoane si marfuri, trebuie separate si protejate cu un perete despartitor,
suficient de rezistent impotriva deplasarii accidentale a bunurilor
transportate, in caz de franare brusca sau accident. Peretele despartitor
trebuie sa corespunda cerintelor indicate in anexa nr. 12.
12.7.
Fereastra din spate a cabinelor sau a peretelui despartitor trebuie prevazuta
cu o grila suficient de rezistenta pentru a impiedica spargerea geamului prin
deplasarea marfurilor, in caz de franare brusca sau accident.
12.8.
Scaunele autovehiculelor trebuie sa fie rezistente si solid ancorate, conform
reglementarilor in vigoare pentru tipul respectiv de autovehicul.
12.9.
Pentru autovehiculele din categoriile M si N rezistenta scaunelor si
ancorajelor acestora, a rezematoarelor de cap, precum si a altor elemente
legate de scaune trebuie sa corespunda conditiilor tehnice cuprinse in
Directiva 74/408/CEE, ultima modificare prin Directiva 96/37/CE, sau in
Regulamentul nr. 17 ECE - UN, seria de amendamente 07, ori pentru autovehicule
din categoriile M2 si M3, Regulamentului nr. 80 ECE - UN, seria de amendamente
01. Scaunele din fata pentru autovehiculele din categoriile M1 pot fi echipate
cu rezematoare separate de cap, conform Directivei 78/932/CEE, ultima
modificare prin Directiva 87/354/CEE.
12.10.
Scaunul tractoristului trebuie sa corespunda prevederilor tehnice ale
Directivei 78/764/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/57/CE, iar scaunul
insotitorului trebuie sa corespunda prevederilor Directivei 76/763/CEE, ultima
modificare prin Directiva 1999/86/CE.
12.11.
Autoturismele care sunt prezentate la omologarea individuala pentru circulatie
trebuie dotate cu centuri de siguranta cu retractor si trei puncte de ancorare
pentru toate locurile laterale prevazute cu puncte de ancorare si centuri cu
doua puncte de ancorare pentru celelalte locuri. Pentru autovehiculele
utilizate este obligatorie cel putin echiparea cu centuri de siguranta pentru
locurile fata sau la nivelul cerintelor respectate la omologarea acestora.
12.12.
Pentru omologarea de tip si prima inmatriculare a autovehiculelor noi, in vederea
alinierii treptate la reglementarile europene privind dispozitivele de retinere
pentru ocupantii autovehiculelor, se stabilesc urmatoarele: - autoturismele si
celelalte autovehicule din categoria M1 vor fi dotate cu centuri de siguranta
cu trei puncte de ancorare sau cu dispozitive avand o eficienta comparabila,
pentru locurile din fata si locurile laterale din spate si centuri cu cel putin
doua puncte de ancorare pentru locurile din mijloc, conform prevederilor
Directivei 76/115/CEE, modificata prin Directiva 96/38/CE, sau ale
Regulamentului nr. 14 ECE - UN, seria de amendamente 05, privind punctele de
ancorare a centurilor, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, pentru omologarea
de tip, si 1 ianuarie 2005, pentru prima inmatriculare si locul din mijloc spate
va fi prevazut cu centura de siguranta cu trei puncte de ancorare (sau
combinatie dintre o centura de umar si una abdominala), conform ultimei
modificari prin Directiva 2000/3/CE; - autovehiculele din categoria M2 ≤
3,5 tone trebuie sa fie echipate cu centuri de siguranta cu trei puncte de
ancorare, cu exceptia scaunelor indreptate spre inapoi; - autovehiculele din
categoriile M2 ≥ 3,5 tone, M3 si
N1, N2 si N3 vor fi echipate cu centuri de siguranta cu trei puncte de ancorare
pentru scaunele laterale, scaunul din mijloc si cel al ghidului la autocare de
turism putand fi echipate cu centura de siguranta cu doua puncte de ancorare; -
scaunele autovehiculelor din categoriile M2 si M3 care nu au in fata lor un alt
scaun sau un dispozitiv de protectie (panou, bara etc.), vor fi echipate cu
centuri de siguranta cu doua sau trei puncte de ancorare, cu exceptia
autobuzelor urbane; - echiparea obligatorie cu centuri de siguranta, precum si
omologarea si marcarea centurilor de siguranta pentru toate autovehiculele din
categoriile M si N trebuie sa corespunda prevederilor Directivei 77/541/CEE,
ultima modificare prin Directiva 2000/3/CE (anexa nr. 5), sau ale
Regulamentului nr. 16 ECE - UN, seria de amendamente 04.
12.13.
La autovehiculele cu scaune amplasate transversal fata de directia lor de mers
(cu exceptia autobuzelor urbane) este obligatorie fie montarea de centuri de
siguranta cu doua puncte de ancorare, fie montarea de cotiere la fiecare doua
locuri.
12.14.
Punctele de ancorare pentru dispozitivele de retinere pentru copii, precum si
dispozitivele de retinere pentru copii, care se pot monta pe scaunul din spate
sau pe scaunul din fata (insotitor), trebuie sa respecte prevederile
Regulamentului nr. 44 ECE - UN, seria de amendamente 03.
12.15.
Autoturismele vor fi echipate obligatoriu cu perne gonflabile (airbag), daca
autovehiculul a fost omologat cu aceste perne.
12.16.
Autovehiculele cu cabina inchisa trebuie dotate cu instalatie de incalzire si
ventilare a spatiului destinat conducatorului si pasagerilor. Pentru
autoturisme si alte autovehicule din categoria M1 se aplica Directiva
78/548/CEE, iar pentru tractoare agricole si forestiere se recomanda aplicarea
prevederilor ISO 6097-83.
12.17.
Se interzice folosirea directa a conductei de evacuare a gazelor pentru
incalzirea spatiului destinat conducatorului sau pasagerilor.
12.18.
Se interzic transportul de persoane in vehicule destinate transportului de
bunuri, fara amenajari speciale, precum si transportul de persoane si marfuri
in acelasi compartiment al vehiculului.
13.
Rotile si echiparea cu roti a vehiculelor
13.1.
Rotile vehiculelor trebuie echipate cu anvelope care sa corespunda conditiilor
de exploatare, indeosebi in ceea ce priveste constructia lor si viteza de
rulare. Anvelopele destinate masinilor pentru lucrari care circula cu viteze
reduse trebuie inscriptionate in mod corespunzator.
13.2.
Rotile autovehiculelor si remorcilor acestora trebuie echipate cu pneuri ale
caror capacitate de incarcare, dimensiuni, constructie si viteza maxima sunt
indicate de constructorul acestora si corespund performantelor de incarcare si
viteza ale vehiculelor respective.
13.3.
Pentru autovehiculele din categoriile M si N pneurile trebuie sa fie prevazute
cu un profil al benzii de rulare corespunzator conditiilor de exploatare, care
trebuie sa cuprinda toata latimea si intreaga circumferinta a benzii de rulare.
13.4.
La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice constructia si
inscriptionarea pneurilor trebuie sa corespunda conditiilor tehnice din
Directiva 92/23/CEE (autoturisme si remorcile acestora si pentru vehicule
utilitare) sau, respectiv, din Regulamentul nr. 30 ECE - UN, seria 02 de
amendamente, din Regulamentul nr. 54 ECE - UN. Pentru vehiculele agricole sau
remorcile acestora se aplica prevederile Regulamentului nr. 106 ECE - UN, iar
pentru motocicluri, ale Directivei 97/24/CE sau ale Regulamentului nr. 75 ECE -
UN. La omologarea pentru vehicule din import pot fi acceptate si prevederile
altor reglementari internationale indicate de constructorul vehiculului.
13.5.
La omologarea individuala a vehiculelor, precum si la certificarea vehiculelor
utilizate importate, acestea trebuie sa fie echipate, pe aceeasi axa, numai cu
acelasi tip de pneuri, radiale ori diagonale, cu aceeasi dimensiune si cu
acelasi model al profilului benzii de rulare.
13.6.
Pneurile utilizate de vehicule avand o viteza maxima, prin constructie, de
peste 40 km/h, trebuie inscriptionate de fabricanti cu marca comerciala sau de
fabricatie, dimensiunile, varianta constructiva, capacitatea de incarcare,
categoria de viteza si data fabricarii sau, eventual, a resaparii, conform
regulamentelor nr. 108 si nr. 109 ECE - UN. Pe vehicul, pentru fiecare axa,
trebuie afisata in mod vizibil (pe o eticheta sau prin inscriptionare pe
caroserie) presiunea de lucru indicata de constructorul vehiculului, pentru
sarcina pe axa tehnic admisibila precum si, optional, pentru sarcini partiale
si/sau anumite viteze.
13.7.
Pneurile care echipeaza vehicule prezentate la omologarea individuala pentru
circulatie trebuie sa fie in buna stare de folosire, fara deteriorari, taieturi
sau rupturi si umflate la presiunea de lucru indicata de constructor;
dimensiunile anvelopelor trebuie corelate cu dimensiunile jantelor si ale
camerelor de aer, conform standardelor indicate de constructor. Profilul
principal, reprezentand nervuri late si care cuprinde circa trei patrimi din
latimea benzii de rulare, pe toata circumferinta, trebuie sa aiba striuri
(canale) cu o adancime de cel putin 1,6 mm, conform Directivei 89/459/CEE.
Pentru mopede si motociclete usoare se admite o adancime de cel putin 1 mm, iar
pentru tractoare si masini pentru lucrari, 2 mm, daca dimensiunea pneului nu
depaseste 20 de toli sau 4 mm, daca aceasta depaseste 20 de toli.
13.8. Pentru vehiculele a caror viteza maxima
nu depaseste 25 km/h (pentru cele fara suspensie elastica, 16 km/h) se admite
utilizarea anvelopelor din cauciuc plin, care insa trebuie prevazute, pe ambele
parti ale benzii de rulare, cu nervuri late de minimum 10 mm, indicand limita
de uzura a anvelopei. Sarcina statica maxima pe pata de contact nu trebuie sa
depaseasca 0,8 N/mm (aceasta conditie nu se pune la electrocare cu axe echipate
cu suspensie elastica si o viteza maxima care nu depaseste 20 km/h).
13.9.
La masinile pentru lucrari avand o masa totala maxima autorizata care nu
depaseste 4,0 t, precum si la alte vehicule si remorci similare se admite
folosirea rotilor cu bandaj metalic, cu conditia ca sarcina statica pe drum sa
nu depaseasca 125 daN/cm2.
13.10. Echiparea rotilor autovehiculelor cu pneuri de iarna prevazute cu
stifturi este interzisa.
13.11.
Automobilele, motocicletele, precum si remorcile acestora, avand o viteza
maxima, prin constructie, de peste 25 km/h, trebuie construite si/sau echipate,
in dreptul rotilor, cu elemente de protectie impotriva improscarii cu apa,
noroi, zapada, pietre etc. Acestea pot fi aripi, elemente de caroserie,
aparatoare de noroi sau sorturi. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
elementele de acoperire, la omologarea pentru circulatia pe drumurile publice,
trebuie sa corespunda, pentru autovehiculele din categoria M1, prevederilor
tehnice ale Directivei 78/549/CEE, ultima modificare 94/78/CE, iar pentru
vehiculele din categoriile N2, avand masa totala maxima autorizata peste 7,5 t,
N3, O3 si O4, trebuie sa corespunda prevederilor Directivei 91/226/CEE. Pentru
vehiculele din categoriile M2, M3, N1, N2 < 7,5 tone, O1 si O2 elementele de
protectie trebuie sa acopere anvelopa pe toata latimea ei, sa fie amplasate cat
mai aproape posibil, din punct de vedere constructiv si functional, de axa, iar
in ceea ce priveste axa spate, atunci cand vehiculul este gol sa acopere cat
mai mult posibil din unghiul de degajare al vehiculului daca caroseria nu
indeplineste aceste conditii.
13.12.
Rotile de schimb montate pe exteriorul vehiculelor trebuie prevazute cu
suporturi suficient de robuste pentru a le retine in orice conditii de
exploatare si asigurate contra desfacerii accidentale, cu ajutorul a doua
dispozitive independente.
13.13.
Se admite dotarea cu roti de schimb de utilizare temporara a autoturismelor si
a altor autovehicule din categoria M1, cu conditia ca acestea sa fie omologate
conform prevederilor tehnice ale Directivei 92/23/CEE sau ale Regulamentului
nr. 64 ECE - UN.
14.
Tractarea remorcilor si compatibilitatea autotractor-remorca
14.1.
Automobilele pot tracta o singura remorca, iar tractoarele agricole sau
forestiere pot tracta si doua remorci lente, cu conditia ca autotrenul sa nu
depaseasca lungimea totala prevazuta la pct. 2.8 si sa nu depaseasca sarcina
maxima remorcabila prevazuta pentru tractor si pentru dispozitivul de
remorcare. Autovehiculele cu semiremorca cu sa nu trebuie sa tracteze si o
remorca, iar autobuzele pot tracta numai o remorca de bagaje.
14.2.
Dispozitivele de cuplare ale vehiculelor trebuie sa fie omologate si construite
astfel incat sa fie suficient de robuste si fiabile, usor manevrabile, oferind
gradul de securitate la nivelul tehnicii actuale, inclusiv pentru cuplajele
automate. La autovehiculele care tracteaza remorci furca de cuplare trebuie sa
asigure garda la sol necesara, iar ochetul de cuplare al remorcii trebuie sa
fie reglabil pe inaltime in limitele necesare.
14.3.
Dispozitivele de cuplare trebuie sa realizeze gradele de libertate necesare
intre autovehiculul tractor si remorca, pentru orice conditii de exploatare,
fara jocuri excesive, iar in cazul cuplajelor cu sfera, sa asigure compensarea
uzurii componentelor. Cuplajele cu sfera sunt admise numai pentru o masa totala
a remorcii mai mica de 3500 kg.
14.4.
In cazul autovehiculelor din categoria M1 care pot tracta o remorca
constructorul trebuie sa precizeze in instructiunile de exploatare restrictiile
de viteza (100 km/h) pentru cazul in care sarcina maxima admisa pe sau axele spate
este depasita in limitele indicate in Directiva 92/21/CEE, ultima modificare
prin Directiva 95/48/CE, anexa II, precum si orice alta conditie de exploatare.
Atunci cand constructorul echipeaza autovehiculul cu dispozitiv de cuplare sau
in cazul in care autovehiculul este echipat ulterior cu un asemenea dispozitiv,
trebuie sa se indice pe dispozitiv sau pe vehicul, in apropierea acestuia, cel
putin sarcina verticala admisibila pe dispozitivul de remorcare, care nu o
poate depasi pe cea indicata de constructor.
14.5.
Constructia, rezistenta si gradul de securitate al dispozitivelor de cuplare,
montajul pe vehicul si accesibilitatea pentru actionarea in siguranta a
cuplajelor autovehiculelor si remorcilor sau semiremorcilor acestora, precum si
marcajul acestor dispozitive trebuie sa corespunda cu prevederile tehnice ale
Directivei 94/20/CEE sau ale Regulamentului nr. 55 ECE - UN (aceasta include si
cuplajele cu sfera pentru vehiculele din categoriile M1 si M2 cu o masa mai
mica de 3500 kg si categoria N1, inclusiv remorcile cu o masa mai mica de 3500
kg) pentru tractoare agricole si forestiere, ale Directivei 89/173/CEE, ultima
modificare prin Directiva 2000/1/CE (sau alte standarde internationale din
acest domeniu), iar pentru dispozitivele de atelare ale vehiculelor cu 2 - 3
roti, ale Directivei 97/24/CE, cap. 10. Interschimbabilitatea dintre
autotractorul cu sa si semiremorca trebuie sa corespunda cerintelor tehnice
prevazute in ISO 1726.
14.6.
Remorcile, cu exceptia semiremorcilor, care nu sunt dotate cu echipament de
franare automata, prevazut la pct. 4.13, trebuie prevazute cu un dispozitiv
secundar de legatura (lant, cablu etc.) care, in caz de rupere a dispozitivului
de cuplare, sa poata impiedica protapul sa atinga solul si sa asigure o anumita
directie reziduala remorcii; acest dispozitiv nu este necesar in cazul
cuplajului cu bolt sferic cu dubla sau tripla asigurare.
14.7.
Pentru omologarea lor elementele dispozitivelor de cuplare pentru caravane sau
remorci usoare trebuie sa corespunda prevederilor SR - ISO 10091, ISO 8704-91,
ISO 7641/1-83 si ISO 1103-92, pentru autovehicule cu sa, prevederilor SR - ISO
337, SR - ISO 4086 sau altor standarde internationale din acest domeniu.
Legaturile electrice dintre vehiculul tractor si remorca, pentru instalatia de
iluminare si semnalizare luminoasa si pentru transmiterea semnalelor si
comenzilor la sistemul de franare al remorcii, precum si montarea
dispozitivelor de cuplare electrica pe vehicule trebuie sa corespunda
prevederilor SR ISO 7638 sau altor standarde din acest domeniu. Legaturile
pentru franarea pneumatica intre vehiculul tractor si remorca trebuie sa
corespunda prevederilor ISO 1728.
14.8.
Elementele de legatura dintre tractor si masinile agricole trebuie sa
corespunda STAS SR ISO 6489/1-95 sau altor standarde din acest domeniu.
14.9.
Autovehiculele trebuie prevazute in partea din fata (iar cele din categoria M1
si in partea din spate) cu dispozitive de tractare. Conditiile tehnice impuse
acestor dispozitive trebuie sa corespunda prevederilor Directivei 77/389/CEE,
ultima modificare prin Directiva 96/64/CE, iar tractoarele agricole sau
forestiere, in partea din fata, cu dispozitiv de tractare conform prevederilor
Directivei 79/533/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/1/CE.
15.
Elemente de identificare a vehiculelor si amplasarea placilor de inmatriculare
15.1.
Pe autovehicule si remorcile acestora trebuie amplasata pe o parte a
vehiculului care in mod normal nu necesita sa fie inlocuita in cursul folosirii
vehiculului, intr-un loc vizibil si usor accesibil, placuta fabricantului, care
trebuie sa contina, in ordine, cel putin urmatoarele date, usor de citit si
greu de sters: - firma producatoare (denumirea ei sau marca comerciala); -
numarul omologarii de tip (pentru vehiculele produse in Romania numarul
omologarii nationale; dupa integrarea in UE se va trece numarul de omologare UE
sau numarul omologarii acordat in tara in care s-a acordat omologarea); -
numarul de identificare VIN conform SR ISO 4100, SR ISO 4030, SR ISO 3779 si SR
ISO 3780; - masa totala tehnic admisibila a vehiculului; - masa totala rulanta
tehnic admisibila in autotren, daca autovehiculul este autorizat sa tracteze
remorca; la autoturisme se recomanda indicarea sarcinii totale maxime
remorcabile autorizata pentru o remorca fara frana; - masele maxime tehnic
autorizate pe fiecare axa (indicate in ordine, din fata spre spate); - masa
maxima tehnic admisa pe punctul de cuplare la semiremorci. Daca masele tehnic
admisibile sunt mai mari decat masele autorizate in Romania pentru vehiculele
care se omologheaza in vederea inmatricularii, atunci aceste date vor fi
indicate pe doua coloane: in coloana din stanga masele maxim autorizate, iar in
coloana din dreapta masele tehnic admise. Dedesubt sau lateral fata de
inscriptiile prescrise, dar in afara dreptunghiului clar specificat in care se
afla aceste date, constructorul poate introduce si alte date suplimentare. in
perioada 2002 - 2005 se va trece la introducerea treptata a placutei
fabricantului conform Directivei 76/114/CEE, ultima modificare prin Directiva
78/507/CEE (autovehicule si remorci), pana atunci urmand a fi utilizate in
continuare actualele placute ale fabricantului.
15.2.
Pe vehiculele cu 2 - 3 roti trebuie amplasata, pe o parte a vehiculului care in
mod normal nu necesita sa fie inlocuita in cursul folosirii vehiculului,
intr-un loc vizibil si usor accesibil, placuta fabricantului, care trebuie sa
contina, in ordine, cel putin urmatoarele date, usor de citit si greu de sters:
- firma producatoare (denumirea ei sau marca comerciala); - numarul omologarii
de tip (pentru vehiculele produse in Romania numarul omologarii nationale; dupa
integrarea in UE se va trece numarul de omologare UE sau numarul omologarii
acordat in tara in care s-a acordat omologarea); - numarul de identificare VIN
conform SR ISO 4030 1996 - nivelul sonor in stationare: ....... dB(A) la
turatia ........ Dedesubt sau lateral fata de inscriptiile prescrise, dar in
afara dreptunghiului clar specificat in care se afla aceste date, constructorul
poate introduce si alte date suplimentare. in perioada 2002 - 2005 se va trece
la introducerea treptata a placutei de mai sus, conform Directivei 93/34/CEE
(vehicule cu 2-3 roti), pana atunci urmand sa fie utilizate in continuare
actualele placute ale fabricantului.
15.3.
Pe fiecare tractor agricol sau forestier trebuie amplasata, pe o parte a
tractorului care in mod normal nu necesita a fi inlocuita in cursul folosirii
acestuia, intr-un loc vizibil si usor accesibil, placuta fabricantului, care
trebuie sa contina, in ordine, cel putin urmatoarele date, usor de citit si
greu de sters: - firma producatoare (denumirea ei sau marca comerciala); -
tipul tractorului (daca este cazul si modelul); - numarul omologarii de tip
(pentru vehiculele produse in Romania numarul omologarii nationale; dupa
integrarea in UE se va trece numarul de omologare UE sau numarul omologarii
acordat in tara in care s-a acordat omologarea); - numarul de identificare al
tractorului; - valorile extreme ale masei maxime totale autorizate pentru tractor,
tinandu-se seama de pneurile autorizate pentru folosire; - valorile extreme ale
masei maxime autorizate pentru fiecare dintre axele tractorului, in functie de
pneurile utilizate (datele se inscriu din fata spre spate); - masa remorcabila
tehnic admisibila. Dedesubt sau lateral fata de inscriptiile prescrise, dar in
afara dreptunghiului clar specificat in care se afla aceste date, constructorul
poate introduce si alte date suplimentare. in perioada 2002 - 2005 se va trece
la introducerea treptata a placutei de mai sus, conform Directivei 89/173/CEE,
ultima modificare prin Directiva 97/54/CEE, pana atunci urmand sa fie utilizate
in continuare actualele placute ale fabricantului.
15.4.
Pe sasiu sau, dupa caz, pe un element fix al caroseriei ori cadrului, intr-un
loc accesibil al vehiculului, trebuie imprimat prin poansonare sau presare
numarul de identificare (VIN), usor de citit si greu de sters. La vehiculele cu
2 - 3 roti numarul de identificare se aplica pe partea dreapta a vehiculului,
iar la tractoarele agricole sau forestiere pe partea dreapta fata a
tractorului. Se vor respecta prevederile acelorasi directive indicate mai sus.
15.5.
In cazul carosarii de sasiuri echipate, pentru elementele de identificare se
stabilesc urmatoarele: - daca producatorul sasiului echipat a poansonat codul
VIN pe sasiu si a amplasat si placuta fabricantului, acestea se pastreaza de
catre carosierul produsului final, care va amplasa pe caroserie si o placuta cu
datele de identificare ale acesteia; daca prin carosare s-au modificat date
privind greutatile si sarcinile, placuta carosierului va cuprinde si noile date
si va fi amplasata in acelasi loc cu placuta fabricantului sasiului; - daca
producatorul sasiului echipat a poansonat codul VIN pe sasiu, dar nu a amplasat
si placuta fabricantului, codul VIN se preia pe placuta fabricantului
produsului final (carosierului); - daca producatorul sasiului nu a poansonat
codul VIN, acesta se acorda de catre fabricantul produsului final (carosierul),
se poansoneaza pe sasiu si se mentioneaza pe placuta fabricantului.
15.6.
La autovehicule si tractoare, trebuie amenajate in fata si in spate, iar la
motociclete, mopede, precum si la remorci sau semiremorci, numai in spate,
locuri speciale pentru montarea placilor cu numerele de inmatriculare, cu
urmatoarele dimensiuni: - pentru autovehicule si remorci placa pe un rand avand
dimensiunile 520 mm x 120 mm sau placa pe doua randuri avand dimensiunile 340
mm x 240 mm; - la tractoare locul pentru montarea placilor cu numerele de
inmatriculare trebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni: lungime 255 mm sau 520
mm, iar latime 165 mm sau 120 mm; - pentru mopede si cvadricicluri usoare
dimensiunile 100 mm x 175 mm sau 145 mm x 125 mm; - pentru motociclete,
tricicluri cu puterea mai mica de 15 kW si alte cvadricicluri decat cele usoare
dimensiunile 280 mm x 210 mm; - pentru tricicluri cu o putere mai mare de 15 kW
dimensiunile 520 mm x 120 mm sau 340 mm x 240 mm. Marginea inferioara a placii
de inmatriculare la automobile nu trebuie sa fie mai aproape de 300 mm fata de
sol, fara a afecta garda la sol a vehiculului; marginea superioara a placii nu
trebuie sa fie mai sus de 1200 mm de la sol; placile cu numere de inmatriculare
trebuie sa fie vizibile de la o distanta convenabila, cel putin sub un unghi de
30ş, din ambele parti.
15.7.
Placile de inmatriculare trebuie sa fie amplasate: - la autovehicule si
remorci, conform prevederilor Directivei 70/222/CEE; - la tractoarele agricole
sau forestiere, conform prevederilor Directivei 74/151/CEE, ultima modificare
prin Directiva 98/38/CE; - la vehicule cu 2-3 roti, conform prevederilor
Directivei 93/94/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/26/CE.
16.
Automobile pentru transportul in comun si public de persoane
16.1.
Prin automobile destinate transportului public de persoane se intelege
autobuzele, urbane sau interurbane, minibuzele (microbuzele), troleibuzele,
taximetrele si autoturismele de inchiriat, care asigura transportul urban sau
interurban al publicului calator. Automobilele destinate transportului in comun
cuprind, pe langa automobilele pentru transportul public, si alte automobile
care asigura transportul in comun, ca de exemplu, transportul personalului
agentilor economici sau institutiilor carora apartin aceste automobile.
16.2.
Autoturismele cu care se efectueaza transportul public de persoane
(taximetrele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa aiba pe
latura din dreapta cel putin doua usi; - sa fie prevazute cu aparat de taxare,
iluminat si amplasat la loc vizibil, care sa corespunda reglementarilor in
vigoare aparatul va fi etalonat si sigilat conform reglementarilor metrologice;
16.3.
Autoturismele care efectueaza transport public de persoane (taximetre) trebuie
prevazute cu: - o caseta de culoare alba, fixata transversal pe acoperis sau pe
o arcada demontabila tip portbagaj, iluminata din interior de un bec a carui
putere nu depaseste 30 W si avand inscriptia "TAXI" pe peretele din
fata si din spate (exemplu in anexa nr. 6, fig. 1); se admite si montarea unei
casete publicitare separate, al carei bec are o putere de maximum 30 W, caseta
care poate face si corp comun cu caseta "TAXI"; se admite si fond
negru cu litere de culoare alba sau galbena; - o placuta amplasata in interior,
la loc vizibil pentru pasager, pe care se afla inscrise denumirea si sediul
firmei careia apartine taximetrul, numele si prenumele conducatorului
taximetrului, precum si codul acestuia, stabilit de agentul economic.
16.4.
Autobuzele urbane, interurbane si autocarele de turism trebuie construite si
echipate astfel incat la omologarea de tip sa corespunda prevederilor tehnice
cuprinse in Regulamentul nr. 36 ECE - UN, seria de amendamente 03, precum si
celorlalte prevederi privind siguranta circulatiei si protectia mediului
cuprinse in prezentele reglementari. La omologarea/certificarea individuala a
autobuzelor, inclusiv pentru autobuze produse artizanal, se vor verifica numai
prevederile care afecteaza direct siguranta activa si pasiva, precum si pe cele
privind amenajarile interioare. Autobuzele interurbane si autocarele de turism,
daca nu sunt prevazute in mod expres cu scaune pentru persoane cu handicap, nu
trebuie sa indeplineasca cerintele din Regulamentul nr. 36 ECE - UN, specifice
pentru transportul persoanelor cu handicap.
16.5.
Minibuzele (microbuzele) trebuie construite si echipate astfel incat sa
corespunda prevederilor tehnice cuprinse in Regulamentul nr. 52 ECE - UN, seria
de amendamente 01, precum si celorlalte prevederi privind siguranta circulatiei
si protectia mediului cuprinse in prezentele reglementari. La
omologarea/certificarea individuala a minibuzelor, inclusiv pentru minibuze
produse artizanal, se vor verifica numai prevederile care afecteaza direct
siguranta activa si pasiva, precum si pe cele privind amenajarile interioare.
Minibuzele care nu sunt destinate traficului urban, daca nu sunt prevazute in
mod expres cu scaune pentru persoane cu handicap, nu trebuie sa indeplineasca
cerintele cuprinse in Regulamentul nr. 52 ECE - UN specifice pentru transportul
persoanelor cu handicap.
16.6.
Scaunele autobuzelor si minibuzelor trebuie construite si ancorate astfel incat
sa reziste la toate solicitarile din exploatare, inclusiv in caz de accident,
si sa fie verificate conform prevederilor tehnice ale Regulamentului nr. 80 ECE
- UN.
16.7.
Autobuzele si minibuzele trebuie prevazute cu o placuta sau eticheta, vizibila
din interior, amplasata in partea dreapta a peretelui fata, in care se indica:
- numarul maxim de calatori pe scaune; - numarul total maxim de calatori
(pentru cele urbane si interurbane). Numarul de calatori inscris pe placuta sau
eticheta trebuie stabilit astfel incat sa se asigure respectarea masei totale
maxime autorizate si a sarcinilor maxime autorizate pe axele autovehiculului.
Este interzis transportul unui numar mai mare de calatori decat cel
inscriptionat.
16.8.
Autobuzele si minibuzele trebuie construite astfel incat sa fie imposibila, in
conditii de exploatare normala, depasirea sarcinii tehnic admisibile totale si
pe axe datorita masei calatorilor si bagajelor acestora; acest lucru trebuie
asigurat prin amenajari adecvate, care sa conduca la limitarea spatiului
rezervat pasagerilor in picioare, a spatiului in portbagaje etc.
16.9.
Autobuzele si minibuzele urbane, destinate transportului public de persoane,
care sunt prevazute cu usi cu comanda de la distanta, trebuie echipate cu
dispozitive care sa impiedice pornirea de pe loc a vehiculului cu usile
deschise (la minibuze se accepta si o alarma). Spatiul dintre canturile usilor
duble, elasticitatea si dimensiunile garniturilor de etansare dintre usi
trebuie astfel stabilite incat sa nu permita accidentarea pasagerilor la
manevrarea usilor, in acest scop usile cu comanda de la distanta trebuie
prevazute cu echipament care sa asigure redeschiderea acestora atunci cand intre
ele a fost prins un corp cu grosime mai mare de 80 mm. Aceste vehicule trebuie
dotate cu dispozitive speciale - tip ciocan - destinate spargerii elementelor
vitrate in caz de pericol, amplasate si marcate corespunzator, sau cu alte
sisteme de siguranta prevazute in Regulamentul nr. 36 ECE - UN si in
Regulamentul nr. 52 ECE - UN.
16.10.
Autobuzele si minibuzele destinate transportului public de persoane vor fi
prevazute cu ideogramele si simbolurile de inscriptionare impuse prin
Regulamentul nr. 36 ECE - UN, seria 03 de amendamente, sau prin Regulamentul
nr. 52 ECE - UN, seria 01 de amendamente. Autobuzele si minibuzele urbane
trebuie prevazute in plus cu:
a)
la exterior: - sigla sau denumirea agentului economic; - placi de traseu
iluminate, amplasate in partea din fata, spate si laterala dreapta, pe care se
inscriu: numarul liniei si ruta (pentru placa frontala) si cel putin numai
numarul liniei pentru celelalte placi; - marcarea accesului la usi (urcare,
coborare);
b)
la interior: - marcarea accesului la usi (urcare, coborare); - etichete pentru
scaunele rezervate anumitor categorii de persoane (invalizi, persoane in
varsta, persoane cu copii in brate); - alte simboluri si inscriptii, cum sunt:
interdictia de a fuma sau de a sta de vorba cu conducatorul, indicarea
dispozitivelor de deschidere a usilor in caz de necesitate etc. Toate
inscriptionarile trebuie sa fie clare, univoce, usor lizibile si greu de sters,
amplasate in locuri vizibile, cu continut, dimensiuni si conditii de calitate
adecvate, iar etichetele trebuie sa fie certificate/omologate de Registrul Auto
Roman.
16.11.
Autobuzele si minibuzele care transporta copii vor fi inscriptionate pe partea
laterala dreapta si pe spate cu cuvintele "TRANSPORT COPII" si/sau cu
un simbol caracteristic, indicat cu titlu de exemplu in anexa nr. 6, fig. 2, in
care chenarul si desenul vor fi de culoare albastra pe fond alb.
16.12.
Autobuzele si minibuzele care transporta copii vor fi construite astfel incat
conducatorul sa poata supraveghea in mod permanent urcarea si coborarea
acestora, precum si comportarea lor in salon, prin: - constructia si amplasarea
usii fata astfel incat conducatorul sa poata observa direct urcarea copiilor; -
instalarea de oglinzi retrovizoare care sa asigure observarea coborarii pe usa
din spate (inclusiv a scarilor acesteia) si observarea salonului.
16.
13. Autovehiculele speciale care transporta mai mult de 9 persoane, inclusiv
conducatorul, trebuie sa fie echipate cu instalatie de iluminat interior,
ventilatie, incalzire si sa asigure comunicarea dintre pasageri si conducator.
16.14.
La autocamioanele care transporta ocazional persoane, precum si la remorcile
agricole care transporta persoane se vor lua urmatoarele masuri: - platforma va
fi prevazuta cu banci sau scaune bine fixate, situate sub nivelul obloanelor cu
cel putin 150 mm; - partile laterale ale platformei vor fi fixate cu sigurante,
pentru a nu permite deschiderea accidentala a obloanelor. Pentru remorcile
agricole care transporta persoane este necesar sa existe posibilitatea
actionarii franei de stationare a remorcii din interiorul acesteia, care sa
asigure franarea remorcii in caz de urgenta, precum si un sistem optic sau
acustic de avertizare a conducatorului.
17.
Conditii tehnice suplimentare pentru vehiculele care transporta marfuri
periculoase sau perisabile /
17.1.
Autovehiculele si remorcile destinate transportului uneia sau mai multor clase
de marfuri periculoase cuprinse in "Acordul european referitor la
transportul rutier al marfurilor periculoase (ADR)", incheiat la Geneva la
30 septembrie 1957, la care Romania este Parte, trebuie construite si echipate
astfel incat sa corespunda conditiilor tehnice suplimentare prevazute in acest
acord, precum si Directivei 98/91/CE sau Regulamentului ECE - UN nr. 105, seria
de amendamente 01.
17.2.
Certificatul de agreare, care confirma respectarea acestor conditii, se
elibereaza de catre Registrul Auto Roman.
17.3.
Nu vor fi admise in circulatia pe drumurile publice din Romania, in vederea
efectuarii de transporturi de marfuri periculoase, decat vehicule fabricate sau
carosate de unitati producatoare specializate si certificate in cadrul
sistemului pentru asigurarea calitatii.
17.4.
La omologarea pentru circulatie a acestor vehicule fabricate in Romania se vor
prezenta documente din care sa reiasa avizarea favorabila a suprastructurii sau
recipientelor de catre forurile competente abilitate prin legislatia in
vigoare, in functie de natura marfurilor transportate, conform prevederilor
Directivei 98/91/CE sau Regulamentului ECE - UN nr. 105, seria de amendamente
01, precum si prevederilor pertinente din Reglementarea nationala RNTR 3
privind omologarea in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice,
agrearea si efectuarea inspectiei tehnice periodice a vehiculelor destinate
transportului de marfuri periculoase.
17.5.
Detinatorii vehiculelor destinate transportului de marfuri periculoase
provenite din import vor trebui sa prezinte documentele de omologare
internationala conform prevederilor ADR, in vederea admiterii lor in circulatie
pe drumurile publice din Romania; in lipsa acestor documente, vor fi prezentate
avizele de la forurile specializate indicate la pct. 17.4.
17.6.
La vehiculele omologate si agreate pentru transportul de marfuri periculoase,
echiparea cu aparat de control (tahograf) electronic si cu limitator de viteza
maxima, conform prevederilor Cap. IV pct. 19.5 si, respectiv, 19.6, este
obligatorie.
17.7.
Autovehiculele si remorcile acestora care sunt destinate transportului de
bunuri perisabile trebuie sa fie construite si echipate astfel incat sa
respecte in mod suplimentar si conditiile tehnice continute in "Acordul cu
privire la transporturile internationale de produse perisabile si cu privire la
mijloacele speciale de transport care trebuie folosite pentru aceste
transporturi (ATP)", adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970, precum si
prevederile pertinente din Reglementarea nationala RNTR 5 privind agrearea si
verificarea tehnica a vehiculelor destinate transportului de produse
perisabile.
17.8.
Registrul Auto Roman va elibera certificate de agreare pentru vehiculele
izoterme, refrigeratoare, frigorifice sau calorifice, afectate transportului
diferitelor categorii de produse perisabile pe drumurile publice din Romania,
iar vehiculele vor putea fi prevazute cu placile de agreare a vehiculelor
pentru transportul de marfuri perisabile, conform modelului prevazut in acord.
18.
Sistemele, componentele si entitatile tehnice independente care concura la
siguranta activa si pasiva a vehiculelor rutiere si protectia mediului, care
trebuie sa fie omologate separat de vehicul si care pot fi comercializate
separat
18.1.
Sistemele, componentele si entitatile tehnice independente care concura la
siguranta activa si pasiva a vehiculelor si la protectia mediului inconjurator,
care trebuie sa fie omologate separat de vehicul conform reglementarilor
existente si precizate in anexa nr. 2, sunt precizate in continuare (ele
trebuie sa fie marcate corespunzator daca acest lucru este reglementat); -
garnituri de frana de inlocuire; - geamuri de securitate; - dispozitive
mecanice de legatura dintre autovehiculul tractor si remorca sau semiremorca; -
dispozitive antiimpanare si bare de protectie antirostogolire pentru tractoare
agricole sau forestiere; - rezervor de carburant; - elemente ale instalatiei
electrice de iluminare si semnalizare; - triunghiuri reflectorizante de
presemnalizare; - vitezografe, tahografe; - limitatoare de viteza; - centuri de
siguranta; - dispozitive de retinere pentru copii; - jante si anvelope; -
anvelope resapate; - dispozitive de protectie impotriva folosirii neautorizate;
- oglinzi retrovizoare; - dispozitive de semnalizare sonora; - rezematori
pentru cap, separate de scaun; - rezervoare de gaz sub presiune, gaz lichefiat
sau de carburant; - amortizoare de zgomot de inlocuire pentru instalatia de
evacuare; - roti de rezerva cu utilizare temporara; - placi de identificare
pentru vehicule lungi si grele; - placi de identificare pentru vehicule lente;
- placi de identificare pentru vehicule care transporta marfuri periculoase
(ADR); - marcaje reflectorizante pentru conturul vehiculelor lungi si grele; -
recipiente de presiune simple; - casti de protectie pentru motociclete si
mopede; - echipamente pentru automobile alimentate cu gaze lichefiate sau sub
presiune; - dispozitive de protectie impotriva improscarii cu apa sau noroi; -
catalizatoare de inlocuire; - dispozitive speciale de avertizare optica; -
dispozitive electrice de legatura dintre vehiculul tractor si remorca sau
semiremorca; - balamale si incuietori pentru usi; - dispozitive de remorcare.
18.2.
Piesele de schimb pentru vehicule rutiere si materialele de exploatare care pot
afecta siguranta circulatiei rutiere si protectia mediului inconjurator, cu
exceptia celor fabricate de furnizorii pentru prima echipare a vehiculelor,
trebuie sa fie omologate/certificate conform legislatiei in vigoare; dupa caz,
pentru piese de schimb si materiale de exploatare specifice unui anumit tip de
vehicul producatorii acestora trebuie sa ceara in prealabil avizul producatorului
vehiculului.
19.
Alte conditii
19.1.
La omologarea de tip a autovehiculelor instalatia de aprindere a
autovehiculelor echipate cu motor cu aprindere comandata si a autovehiculelor
echipate cu motor electric de actionare nu trebuie sa produca perturbatii
radioelectrice. In acest scop dispozitivele antiparazitare si masurarea
parazitilor radioelectrici trebuie sa satisfaca conditiile tehnice cuprinse in
Directiva echivalenta 72/245/CEE, ultima modificare prin Directiva 95/54/CE,
sau in Regulamentul nr. 10 ECE - UN, seria de amendamente 02.
19.2.
La omologarea de tip a tractoarelor agricole si forestiere echipate cu motor cu
aprindere comandata instalatia de aprindere trebuie deparazitata radioelectric.
In acest scop dispozitivele antiparazitare si masurarea parazitilor
radioelectrici trebuie sa corespunda conditiilor tehnice cuprinse in Directiva
75/322/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CE, astfel incat sa se
elimine perturbatiile radioelectrice datorate functionarii motorului.
19.3.
Autovehiculele a caror viteza maxima, prin constructie, depaseste 30 km/h,
trebuie dotate cu un aparat care indica viteza de deplasare in km/h
(vitezometru), care trebuie amplasat in campul direct de vizibilitate al
conducatorului; vitezometrul poate fi echipat si cu un aparat care indica
spatiul parcurs, in kilometri si trebuie sa corespunda conditiilor tehnice
cuprinse in Directiva 75/443/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/39/CE,
sau in Regulamentul nr. 39 ECE - UN. De la prevederile de mai sus sunt exceptate
autovehiculele echipate cu aparat de control (tahograf) conform pct. 19.5, in
cazul in care viteza de deplasare este afisata direct in campul de vizibilitate
al conducatorului.
19.4.
La omologarea de tip a automobilelor destinate transportului de persoane (cu
exceptia transportului urban), avand mai mult de 9 locuri, inclusiv
conducatorul, sau transportului de marfuri pe distante de peste 50 km, avand o
masa totala maxima autorizata de peste 3,5 t, acestea trebuie echipate cu un
aparat care sa inregistreze grafic cel putin viteza cu care circula
autovehiculul, distanta parcursa, precum si timpul de mers si de stationare
(tahograf), care sa permita controlul deplasarii autovehiculului pe baza
materialului grafic inregistrat. Se excepteaza autovehiculele indicate in
Regulamentul 3820/85/CEE. Tahograful trebuie sa corespunda prevederilor tehnice
ale Regulamentului 3821/85/CEE, ultima modificare prin Regulamentul 2135/98/CE.
19.5.
La omologarea de tip a autobuzelor interurbane si a autocarelor cu o masa
totala maxima autorizata care depaseste 10 t, precum si a autovehiculelor de
marfa cu o masa totala maxima autorizata care depaseste 12 t, acestea trebuie
sa fie echipate cu limitator de viteza, care nu permite constructiv depasirea
vitezei maxime prestabilite pentru vehicul, prin limitarea debitului de
carburant, si nu pot fi decuplate de catre conducator. Pentru autobuze reglajul
limitatorului se face la 100 km/h, iar pentru autocamioane si autovehiculele cu
semiremorca, la 85 km/h. Sunt exceptate autovehiculele care, prin constructie,
au viteze inferioare acestor limite; dispozitivele limitatoare de viteza,
precum si autovehiculele echipate cu asemenea dispozitive trebuie sa corespunda
prevederilor Directivei 92/24/ CEE sau Regulamentului nr. 89 ECE - UN.
19.6.
Autoturismele si motocicletele trebuie dotate cu un dispozitiv care nu permite
utilizarea lor fara acceptul detinatorului (antifurt), suficient de sigur si
care sa nu pericliteze siguranta circulatiei atunci cand este decuplat in
timpul mersului. Dispozitivul trebuie sa corespunda prevederilor tehnice
cuprinse in Directiva 74/61/CEE, ultima modificare prin Directiva 95/56/CE, sau
in Regulamentul nr. 18 ECE - UN, seria de amendamente 01, iar pentru
autovehiculele cu ghidon, in Directiva 93/33/CEE sau in Regulamentul nr. 62 ECE
- UN.
19.7.
Automobilele pot fi prevazute cu sisteme de alarma cu conditia ca acestea sa
fie omologate si montate pe vehicul conform prescriptiilor tehnice ale
Directivei 74/61/CEE, ultima modificare prin Directiva 95/56/CE, sau ale
Regulamentului nr. 97 ECE - UN si sa nu perturbe linistea publica prin
declansare atunci cand nu este cazul.
19.8.
La automobile trebuie sa fie posibila montarea de lanturi antiderapante, cel
putin pe rotile unei axe motoare.
19.9.
Automobilele trebuie sa fie dotate si sa aiba in permanenta la bord
urmatoarele: - triunghi de presemnalizare, omologat conform prevederilor
tehnice ale Regulamentului nr. 27 ECE UN, seria de amendamente 03; - trusa
medicala auto de prim ajutor, omologata/certificata de autoritatea
competenta;trusele medicale fabricate sau importate in Romania vor fi
autorizate de Ministerul Sanatatii si Familiei si certificate de Registrul Auto
Roman; - cel putin o roata de rezerva (cu exceptia tractoarelor agricole sau
forestiere); - cate o siguranta fuzibila din fiecare tip folosit la
autovehicul; - cate un bec electric din fiecare tip folosit la autovehicul. Ele
trebuie, de asemenea, sa fie echipate cu cric pentru ridicarea vehiculului,
cheie pentru piulitele rotilor si manivela de pornire (daca este cazul).
19.10.
Remorcile, cu exceptia remorcilor din categoriile O1, O‘ si a celor lente cu
axa centrala, care sunt echipate cu alt tip de pneuri decat autovehiculul
tractor, trebuie prevazute cel putin cu o roata de rezerva.
19.11.
Constructia si echiparea vehiculelor rutiere trebuie sa respecte prevederile
legale privind protectia contra incendiilor. Subansamblurile, piesele si
substantele inflamabile trebuie protejate fata de sistemul de evacuare a
gazelor arse. Autoturismele trebuie sa satisfaca prevederile tehnice privind
prevenirea riscurilor de incendiu. De asemenea, se recomanda sa fie dotate cu
un stingator de incendiu adecvat, cu o capacitate suficienta pentru stingerea
unui incendiu, amplasat la indemana conducatorului, care trebuie verificat
periodic. Autovehiculele pentru transportul de persoane din categoriile M2 si
M3 trebuie sa respecte prevederile referitoare la prevenirea riscurilor de
incendiu precizate in Regulamentul nr. 36 ECE - UN, seria 03 de amendamente, si
in Regulamentul nr. 52 ECE - UN, seria 01 de amendamente. Materialele folosite
la autobuzele interurbane si turistice din categoria M2 trebuie sa respecte
prevederile Directivei 95/28/CEE.
19.12.
Autovehiculele cu o masa totala maxima autorizata de peste 3,5 t, precum si
microbuzele, trebuie echipate cu cel putin un stingator de incendiu cu o
capacitate suficienta pentru stingerea unui incendiu, amplasat la indemana
conducatorului, care trebuie verificat periodic, conform reglementarilor in
vigoare.
19.13.
Nu se admite prezenta azbestului in compozitia garniturilor de frana si de
ambreiaj, precum si in elementele de protectie termica ale sistemului de
evacuare a gazelor; de asemenea conform conventiilor internationale la care
Romania este Parte este interzisa utilizarea freonului pe baza de CFC din
instalatiile de climatizare si refrigerare ale autovehiculelor.
19.14.
Omologarea autovehiculelor echipate cu instalatie de alimentare cu GPL sau GNC
se face cu respectarea conditiilor tehnice din regulamentele ECE - UN nr. 67
respectiv nr. 110 si a prevederilor specifice din directivele privitoare la
emisiile poluante. Modificarea instalatiei de alimentare a motorului
autovehiculului pentru functionarea si cu alt carburant decat cel prevazut de
constructor (si cu care a fost omologat vehiculul in ansamblu), inclusiv cu
gaze de petrol lichefiate (GPL) sau GNC, se admite numai cu respectarea
conditiilor din reglementarea nationala privind modificarea instalatiilor de
alimentare ale motoarelor pentru functionarea alternativa si cu GPL.
19.15.
Autoturismele destinate invatarii conducerii auto trebuie echipate cu o caseta
de culoare portocalie, fixata transversal pe acoperis, iluminata din interior
de un bec cu putere maxima de 30 W, avand inscriptia "SCOALA" pe
peretele din fata si din spate al casetei, conform anexei nr. 7, precum si cu
dispozitiv cu dubla comanda pentru ambreiaj si frana de serviciu, doua oglinzi
retrovizoare interioare, doua oglinzi retrovizoare exterioare si centuri de
siguranta. Celelalte autovehicule trebuie echipate cu o caseta de culoare
portocalie, fixata transversal pe acoperis, iluminata din interior de un bec cu
putere maxima de 30 W, avand inscriptia "SCOALA" pe peretele din fata
si din spate al casetei, conform anexei nr. 7 (cu dimensiuni duble: Lxlxh =
840x200x240), precum si cu dispozitiv cu dubla comanda pentru ambreiaj si frana
de serviciu, doua oglinzi retrovizoare exterioare si centuri de siguranta si cu
o placa cu inscriptia "SCOALA", cu aceleasi dimensiuni ca ale
casetei, aplicata pe partea din spate (in cazul autobuzelor si troleibuzelor).
19.16.
Rezervorul de carburant trebuie sa fie protejat impotriva coroziunii. El
trebuie sa fie incercat la dublul presiunii prevazute de constructor, dar cel
putin 1,3 bar. Suprapresiunea trebuie sa fie eliminata automat prin dispozitive
adecvate (orificii, ventile de siguranta etc.). In cazul rasturnarii complete a
autovehiculului, carburantul nu trebuie sa se scurga prin orificii sau
dispozitivul de aerisire; se admite totusi o scurgere neinsemnata, prin
picurare. Debitul de scurgere nu trebuie sa depaseasca 30 g/min in decurs de 15
minute, rezervorul fiind rostogolit la 90ş si 180ş.
19.17.
Rezervorul trebuie sa fie astfel montat incat, la coliziune fata, spate sau
laterala sa fie protejat; in apropierea rezervorului nu trebuie sa existe parti
proeminente, muchii ascutite etc. Rezervoarele de combustibil amplasate pe
autovehicule trebuie sa respecte pentru autovehicule conditiile tehnice
cuprinse in Directiva 70/221/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/8/CE,
iar pentru tractoare agricole si forestiere Directiva 74/151/CEE, ultima
modificare prin Directiva 98/38/CE.
19.18.
Se interzice montarea de rezervoare de combustibil pe remorci sau semiremorci,
cu exceptia cazurilor in care acestea servesc la alimentarea unor echipamente
tehnologice, montate pe remorca.
19.19.
Conductele de carburant trebuie montate astfel incat rezistenta lor sa nu fie
influentata de deplasarile relative ale partilor componente ale caroseriei sau
ale motorului care se produc in timpul exploatarii. Se pot folosi furtunuri
elastice metalice sau din alte materiale rezistente la ardere, protejate
impotriva loviturilor. Ele trebuie protejate si impotriva caldurii care se
produce la functionarea autovehiculelor si nu trebuie sa permita acumularea
carburantului sau picurarea acestuia pe parti fierbinti sau pe aparate
electrice care pot produce incendii.
19.20.
Masinile pentru lucrari, supuse procedurilor de omologare sau certificare,
trebuie sa corespunda prevederilor tehnice referitoare la siguranta circulatiei
si protectia mediului, dupa cum urmeaza: - masinile pentru lucrari tractate sau
purtate, care nu sunt exceptate de la procedura de omologare conform cap. VI
art. 1, se omologheaza pentru circulatia pe drumurile publice conform
reglementarilor si standardelor in vigoare, asimilandu-se cu vehicule avand
constructie asemanatoare, luandu-se in considerare, dupa caz, exceptiile
prevazute la cap. VI art. 2; - pentru evitarea pericolului pentru siguranta
circulatiei datorat unor particularitati constructive ale masinilor pentru
lucrari (elemente mobile, agabaritice, muchii sau varfuri ascutite etc.), se
vor consemna, intr-o fisa tehnica, masurile de siguranta ce trebuie aplicate pe
timpul deplasarii acestor masini pe drumurile publice, cum sunt: fixarea -
asigurarea sau demontarea ori rabaterea-plierea elementelor respective.
1. Biciclete
1.1.
Dimensiuni Bicicletele pot avea latimea de cel mult 1,0 m, iar triciclele si
cvadriciclele de cel mult 2,0 m; remorcile bicicletelor pot avea latimea de cel
mult 0,75 m, iar remorcile triciclelor si cvadriciclelor nu pot depasi latimea
vehiculului tragator.
1.2.
Franele bicicletelor trebuie sa aiba o eficienta suficient de mare si sa fie
usor manevrabile, in acest scop bicicletele trebuie dotate cu doua mecanisme de
franare, unul amplasat pe roata din fata, iar celalalt pe roata din spate.
Franele triciclelor si cvadriciclelor trebuie sa actioneze simultan si cu
aceeasi intensitate pe rotile aceleiasi axe. Una dintre frane trebuie sa poata
fi blocata, pentru a se asigura vehiculului frana de stationare.
1.3.
Instalatia de iluminat si semnalizare trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
1.3.1.
Bicicletele trebuie dotate in fata cu o lampa cu lumina alba sau galbena, iar
in spate cu o lampa cu lumina rosie, amplasata la o distanta de cel putin 0,25
m de la sol. Pentru alimentarea acestor lampi se recomanda dotarea cu un
generator electric cu o putere de cel putin 3 W si o tensiune nominala de 6 V;
suplimentar se poate utiliza si o baterie electrica de 6 V;
1.3.2.
Bicicletele trebuie dotate in fata cu un catadioptru de culoare alba, in spate
cu unul sau doi catadioptri de culoare rosie, amplasati la o distanta de
maximum 0,6 m de la sol, iar pe spitele rotilor, cu unul sau doi catadioptri de
culoare portocalie (cei doi catadioptri trebuie dispusi la 180ş unul fata de
celalalt), vizibili din ambele parti laterale. Triciclurile si cvadriciclurile
trebuie dotate cu doi catadioptri de culoare alba, vizibili din fata, si doi
catadioptri de culoare rosie, vizibili din spate, iar pe spitele rotilor cu
catadioptri de culoare portocalie. Pedalele bicicletelor trebuie dotate cu
catadioptri de culoare portocalie, vizibili din fata si din spate, care nu sunt
obligatorii la bicicletele de curse.
1.3.3.
Remorcile bicicletelor trebuie dotate in fata cu doi catadioptri de culoare
alba, iar in spate cu doi catadioptri de culoare rosie.
1.3.4.
Toti catadioptri montati pe biciclete trebuie sa fie netriunghiulari si
omologati si marcati conform Directivei 76/757/CEE, ultima modificare prin
Directiva 97/29/CE, sau Regulamentului nr. 3 ECE - UN, seria de amendamente 02.
1.4.
Alte conditii
1.4.1.
Rotile bicicletelor trebuie echipate cu pneuri si prevazute cu aparatori, care
nu sunt obligatorii pentru bicicletele de curse; se recomanda echiparea
bicicletelor cu pneuri cu elemente reflectorizante albe, omologate si marcate
conform Regulamentului nr. 88 ECE - UN.
1.4.2.
Numarul de sei al bicicletelor trebuie sa fie egal cu numarul perechilor de
pedale, iar pe cadru, in fata seii conducatorului, poate fi amenajat un loc
pentru un copil mai mic de sapte ani.
1.4.3.
Bicicletele trebuie dotate cu un avertizor sonor (clopotel).
1.4.4.
Bicicletele trebuie sa poarte o eticheta a constructorului, amplasata pe cadru,
pe care sa fie inscrise, cu litere usor de citit si greu de sters, numele sau
marca fabricantului, tipul vehiculului, precum si numarul de fabricatie.
2.
Vehicule cu tractiune animala si vehicule trase sau impinse cu mana
2.1.
Dimensiuni, roti, amenajare
2.1.1.
Vehiculele cu tractiune animala si vehiculele trase sau impinse cu mana nu
trebuie sa aiba o latime mai mare de 2,55 m.
2.1.2.
Vehiculele care circula chiar si ocazional pe drumurile publice trebuie sa fie
echipate cu pneuri cu o uzura rezonabila, fara deteriorari, taieturi sau
rupturi, sau cu anvelope din cauciuc masiv, in cazul echiparii cu roti cu
cercuri metalice, latimea acestora trebuie sa fie de cel putin 70 mm; cercurile
nu trebuie sa aiba parti proeminente sau muchii ascutite care ar putea deteriora
drumul.
2.1.3.
Vehiculele cu tractiune animala, echipate cu anvelope, precum si vehiculele
trase sau impinse cu mana avand o masa totala maxima autorizata mai mare de 400
kg, trebuie echipate cel putin cu un dispozitiv de franare care sa poata fi comandat
de la locul conducatorului; daca vehiculul nu are amenajat un asemenea loc,
atunci dispozitivul de comanda al franei trebuie amplasat in partea dreapta a
acestuia si astfel construit incat sa poata fi actionat de catre o persoana
care merge pe jos pe langa vehicul.
2.2.
Dispozitive de iluminare
2.2.1.
Vehiculele cu tractiune animala, precum si vehiculele trase sau impinse cu
mana, avand o latime mai mare de 1,0 m, trebuie dotate in fata cu doi
catadioptri de culoare alba, iar in spate, cu doi catadioptri de culoare rosie,
amplasati cat mai aproape de peretele lateral, dar nu mai departe de 0,4 m de
acesta; pe partile laterale pot fi montati catadioptri de culoare portocalie.
Catadioptrii trebuie sa fie netriunghiulari si astfel amplasati incat vederea
lor sa nu poata fi obturata de parti ale vehiculului sau incarcaturii; punctul
cel mai de jos al suprafetei reflectorizante a catadioptrilor nu trebuie sa fie
mai aproape de 0,3 m de la sol, iar punctul cel mai de sus la mai mult de 1,2 m
de la sol.
2.2.2.
Vehiculele cu tractiune animala, precum si vehiculele trase sau impinse cu mana
pot fi echipate la partea din spate, in locul catadioptrilor, cu o placa
triunghiulara de identificare, compusa din elemente reflectorizante si
fluorescente de culoare rosie, sau cu doua benzi reflectorizante autocolante cu
dungi alternante rosii si albe, descendente spre exterior, avand dimensiunea de
cel putin 100 x 50 mm, amplasate pe peretele spate al vehiculului, cat mai spre
exteriorul acestuia, pentru a face vehiculul mai vizibil, inclusiv atunci cand
acesta stationeaza noaptea pe drumul public.
2.2.3.
Carucioarele pentru copii, bolnavi sau infirmi, precum si orice alte vehicule
impinse cu mana sau cu tractiune animala, avand o latime maxima de 1,0 m, pot
sa nu fie prevazute cu dispozitive de iluminare.
Vehicule
exceptate de la procedura de certificare si omologare pentru circulatie pe
drumurile publice sau de la prevederile prezentelor reglementari
1.
Se excepteaza de la procedura pentru certificarea si omologarea pentru
circulatie, urmatoarele tipuri de vehicule: - bicicletele cu motor auxiliar a
caror viteza maxima, prin constructie, nu depaseste 25 km/h; - remorcile
tractate de biciclete cu motor - mopede, daca vehiculul care le tracteaza are o
viteza maxima, prin constructie, ce nu depaseste 25 km/h; - masinile monoax
pentru lucrari (motocultoare, motocositoare si altele similare), care sunt
conduse de conducator pedestru; - utilajele si masinile pentru lucrari agricole
sau forestiere, tractate sau purtate pe tractor (pluguri, grape, masini de
semanat si recoltat, batoze, echipamente de stropit si altele similare), precum
si alte masini si agregate pentru lucrari in diferite domenii (constructii,
industrie), cu conditia ca masa lor maxima autorizata sa nu depaseasca 3,0
tone, iar viteza lor maxima, prin constructie, sa nu depaseasca 30 km/h; -
scaunele rulante pentru persoane cu handicap locomotor. Pentru aceste vehicule
sau agregate, la omologarea functionala efectuata prin grija constructorului, se
vor prevedea si masurile constructive necesare pentru cazul in care ele vor
circula sau vor fi transportate la si de la locul de exploatare, pe drumuri
publice, iar responsabilitatea pentru pastrarea acestor calitati revine
detinatorului.
2.
Automobilele de epoca, care constituie bunuri cu valoare istorica in domeniul
dezvoltarii tehnice a automobilului; perioada trecuta de la oprirea definitiva
a fabricatiei tipului respectiv trebuie sa fie de cel putin 30 de ani. Pentru
acestea Registrul Auto Roman poate elibera o carte de identitate a vehiculului
pe baza cartii de identitate emisa de Federatia Internationala a Automobilelor
de Epoca (FIVA), in conditiile in care motorizarea acestora si viteza maxima,
prin constructie, au ramas cele prevazute de constructor. Aceasta carte de
identitate a autovehiculului este necesara pentru autovehiculele care participa
la manifestari specifice (concursuri, expozitii etc.).
3.
Autovehiculele destinate competitiilor sportive se omologheaza de catre
Registrul Auto Roman in baza fisei de omologare a Federatiei Internationale a
Automobilului (FIA), conforma cu anexa J la Codul sportiv international.
4.
Pot fi exceptate de la unele prevederi ale prezentelor reglementari
(dimensiuni, sarcini pe axe si greutati maxime autorizate, echipamente de
franare, inscrierea in curbe, vizibilitatea conducatorului sau amplasarea unor
echipamente de iluminat si semnalizare), prin derogare, vehicule lente, utilaje
sau masini pentru lucrari, a caror constructie nu permite, din motive functionale,
respectarea acestor conditii. Asemenea vehicule pot fi: - macarale turn
rotative montate pe semiremorci sau remorci; - macarale autopropulsate
(automacarale si macarale mobile); - excavatoare (cu exceptia incarcatoarelor
frontale); - masini de nivelat (gredere); - incarcatoare cu cupa; -
autoincarcatoare (dumpere); - alte vehicule sau utilaje pentru lucrari publice;
- orice alte masini pentru lucrari, mentionate in anexa nr. 13, sau similare
acestora.
5.
Pot fi exceptate de la prevederile privind emisiile poluante autovehiculele
specializate sau utilajele specializate care efectueaza lucrari in afara
centrelor populate, cum sunt cele utilizate in industria petrolului, care se
deplaseaza pe drumurile publice numai la si de la locul de munca, motoarele acestora
trebuind sa respecte normele de mediu care se aplica la tractoare agricole.
6.
Pot fi exceptate, de asemenea, de la unele prevederi ale prezentelor conditii
tehnice, inclusiv cele referitoare la transportul de persoane, autovehiculele
specializate, in cazul in care destinatia acestor autovehicule nu permite
respectarea prevederilor respective, cum sunt cele destinate fortelor armate,
protectiei civile, pompierilor, fortelor responsabile pentru mentinerea ordinii
publice.
7.
Exceptiile de la anumite prevederi pentru anumite categorii de vehicule se
acorda numai dupa ce au fost epuizate toate posibilitatile de incadrare in
reglementari, pe baza unor expertize efectuate de Registrul Auto Roman, cu
consultarea institutelor de specialitate in domeniul respectiv, in anumite
cazuri aprobarea va fi conditionata de respectarea altor conditii tehnice sau
restrictii care pot compensa, partial sau total, abaterea care urmeaza sa fie
acceptata.
8.
La cererea producatorilor sau reprezentantilor lor legali autorizati se pot
acorda exceptii cu caracter temporar sau limitat la un anumit numar de vehicule
in cazul in care omologarea de tip si-a pierdut valabilitatea pentru vehiculele
care fac parte dintr-o familie de vehicule produse in serie mica, conform
definitiei, precum si pentru vehiculele care fac parte din lotul de incheiere a
seriei de fabricatie, tinandu-se seama de prevederile prezentelor reglementari,
la propunerea Registrului Auto Roman si cu aprobarea Ministerului Lucrarilor
Publice, Transporturilor si Locuintei.
9.
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei poate acorda si
alte exceptii individuale de la anumite prevederi ale prezentelor reglementari,
in cazul in care acestea nu vor afecta in mod semnificativ siguranta rutiera si
protectia mediului.
CAPITOLUL VII
Dispozitii tranzitorii si finale
1.
La data intrarii in vigoare a prezentelor reglementari, isi pierd valabilitatea
Reglementarile privind conditiile ehnice pe care trebuie sa le indeplineasca
vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din
Romania - editia 2000.
2.
Articolele din prevederile prezentelor reglementari vor putea fi detaliate si
precizate, atunci cand este necesar, in scopul aplicarii lor pentru diferite
tipuri de vehicule, prin instructiuni si dispozitii ale Ministerului Lucrarilor
Publice, Transporturilor si Locuintei; completarile constituie parte integranta
a prevederilor privind admiterea in circulatie pe drumurile publice a
vehiculelor rutiere.
3.
Lista echipamentelor si componentelor care se omologheaza separat de vehicul,
prevazuta la cap. IV pct. 18, va putea fi revizuita si completata prin
instructiuni ale Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
4.
Avand in vedere necesitatea asimilarii tehnologiilor de fabricatie antipoluante
pentru alinierea la normele europene, pentru autovehiculele fabricate in
Romania, prevederile pct. 8.4.1 se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2004
pentru omologarea de tip si cu data de 1 ianuarie 2005 pentru prima inmatriculare,
prevederile pct. 8.4.3, incepand cu data de 1 ianuarie 2005, iar prevederile
pct. 8.5.1 se aplica incepand cu data de 1 octombrie 2004 pentru omologarea de
tip si cu data de 1 octombrie 2005 pentru prima inmatriculare si prevederile
pct. 8.5.3 incepand cu data de 1 octombrie 2005. Pana la datele indicate mai
sus autovehiculele fabricate in Romania, care cad sub incidenta acestor
articole, vor trebui sa satisfaca in continuare prevederile directivelor
70/220/CEE, ultima modificare prin Directiva 96/69/CE, si Directivei 88/77/CEE,
ultima modificare prin Directiva 91/542/CEE II.
5.
Pentru autovehiculele supuse omologarii individuale verificarea indeplinirii
cerintelor impuse la cap. IV, privind emisiile poluante, se face prin
verificarea conformitatii pe baza de documentatie si masurarea concentratiei de
CO si coeficientului lambda sau a indicelui de opacitate a gazelor sau, dupa
caz, prin efectuarea incercarilor de tip I conform prevederilor directivelor
indicate la cap. IV pct. 8.4.3 si 8.5.3.
6.
Pana la data de 1 ianuarie 2005 se pot utiliza si dispozitive de cuplare cu
bolt de 40 mm, conform ISO 8755-1986 si SR ISO 8718, pe langa cele prevazute la
cap. IV pct. 14.5.
7.
La omologarea de tip pentru circulatie a vehiculelor rutiere, solicitantul este
obligat sa prezinte un studiu sau documentatii privind modul cum este conceputa
reciclarea componentelor vehiculului respectiv, care trebuie sa cuprinda cel
putin: - marcajele aplicate pe piese din material plastic, conform ISO 1043 -
1:1987 (polimeri de baza), 1043 - 2: 1988 (fibre si materiale pentru armare),
1043 - 3:1988 (plastifianti) si 11469:1993 (identificarea generica si marcarea
produselor din material plastic, utilizate in constructia vehiculului, si
eliminarea pieselor confectionate din material plastic nereciclabil); -
instructiuni de demontare si separare a materialelor utilizate la piesele
compuse din materiale diferite, care urmeaza sa fie reciclate separat,
instructiuni care vor fi puse la dispozitie intreprinderilor care se ocupa cu
reciclarea materialelor auto; - lista pieselor care vor putea fi reutilizate de
catre fabricantul de vehicule la productia de vehicule noi sau repararea
vehiculelor, avandu-se in vedere ca acestea nu trebuie sa faca parte din
categoria de piese care poate afecta siguranta rutiera; - gradul de reciclare a
materialelor pentru tipul respectiv de vehicul. La constructia vehiculelor
rutiere nu trebuie sa fie utilizate materialele interzise prin prevederile
Directivei 2000/53/CE.
8.
Textul oficial in limba romana al regulamentelor ECE - UN si al directivelor
Uniunii Europene care se aplica la omologarea pentru circulatia pe drumurile
publice a vehiculelor rutiere, este cel editat prin grija Registrului Auto
Roman.
9.
Prezentele reglementari vor fi revizuite si completate periodic, pe masura
introducerii unor noi reglementari pe plan european in domeniul omologarii
vehiculelor rutiere, la care Romania este Parte sau la care va adera in viitor.
10. Anexele nr. 1-14 fac parte integranta din prezentele reglementari.
Anexa Nr. 1
la reglementari
CLASIFICAREA SI DEFINIREA
vehiculelor si tipurilor de vehicule conform directivelor-cadru ale
Uniunii Europene
1.
Categoriile de vehicule sunt definite conform urmatoarei clasificari
internationale:
1. Categoria - AUTOVEHICULE CU DOUA SAU TREI ROTI
1.1. Mopede, respectiv vehicule cu doua sau trei roti, al caror motor, daca este un motor termic, are o cilindree care nu depaseste 50 cm3si au o viteza maxima, prin constructie, care nu depaseste 45 km/h
1.2. Motociclete, respectiv vehicule cu doua roti, cu sau fara atas, al caror motor, daca este un motor termic, are o cilindree mai mare de 50 cm2, si/sau au o viteza maxima, prin constructie, care depaseste 45 km/h
1.3. Mototricicluri, respectiv vehicule cu trei roti simetrice, al caror motor, daca este un motor termic, are o cilindree care depaseste 50 cm3si/sau au o viteza maxima, prin constructie, care depaseste 45 km/h
1.4. Categoria cvadricicluri usoare, a caror masa proprie, cu exceptia masei bateriilor la vehiculele electrice, nu depaseste 350 kg si au o viteza maxima, prin constructie, care nu depaseste 45 km/h, al caror motor, daca este un motor cu aprindere prin scanteie, are o cilindree care nu depaseste 50 cm3(pentru alte tipuri de motoare o putere nominala egala sau mai mica de 4 kW), vehicule considerate ca mopede
1.5. Categoria cvadricicluri care nu sunt vizate la pct. 1.6, a caror masa proprie, cu exceptia masei bateriilor la vehiculele electrice, nu depaseste 400 kg (550 kg pentru vehiculele destinate transportului de marfuri), al caror motor are o putere nominala egala sau mai mica de 15 kW, vehicule considerate ca tricicluri.
2. Categoria M - AUTOVEHICULE AVAND CEL PUTIN PATRU ROTI, DESTINATE TRANSPORTULUI DE PERSOANE*)
*) In definitiile mentionate este vorba de "masa maxima incarcat tehnic admisibila" vizata la punctul 2.8 anexa I la Directiva 70/156/CEE.
2.1. Categoria M1 - Vehicule destinate transportului de persoane, care au, in afara locului conducatorului, cel mult opt locuri pe scaune
2.2. Categoria M2 - Vehicule destinate transportului de persoane, care au, in afara locului conducatorului, mai mult de opt locuri pe scaune si o masa maxima ce nu depaseste 5 tone.
2.3. Categoria M3 - Vehicule destinate transportului de persoane, care au, in afara locului conducatorului, mai mult de opt locuri pe scaune si o masa maxima ce depaseste 5 tone.
2.4. Vehiculele din categoriile M2 si M3 apartin uneia din clasele urmatoare:
(i) uneia sau mai multora dintre cele trei
clase (Clasa I, Clasa II, Clasa III) conform Directivei 97/27/CE.
(ii) uneia dintre cele doua clase (Clasa A si Clasa B) conform Directivei 97/27/CE. Clasa I: vehiculele destinate
transportului de pasageri in picioare in scopul de a permite deplasarea frecventa a pasagerilor Clasa II: vehiculele destinate in principal transportului de pasageri asezati si concepute pentru a permite transportul de pasageri in picioare pe culoare si/sau intr-un spatiu care nu este mai mare decat cel prevazut pentru doua scaune duble Clasa III: vehiculele destinate exclusiv pentru transportul pasagerilor asezati Clasa A: vehicule concepute pentru transportul pasagerilor in picioare; vehiculele din aceasta clasa sunt echipate cu scaune si pot eventual transporta pasageri in picioare. Clasa B: vehicule care nu sunt concepute pentru a transporta pasageri in picioare; vehiculele din aceasta clasa nu pot transporta pasageri in picioare. Observatii Un autobuz sau autocar articulat este un vehicul compus din doua sau mai multe tronsoane rigide, care se articuleaza intre ele; compartimentele de pasageri, situate in fiecare dintre tronsoanele rigide, comunica intre ele, permitand libera circulatie a pasagerilor; tronsoanele rigide sunt legate intre ele in mod permanent, astfel incat sa nu poata fi detasate decat printr-o operatiune necesitand mijloace tehnice care in mod normal nu se gasesc decat intr-un atelier. Autobuzul sau autocarul articulat, compus din doua sau mai multe elemente nedetasabile, insa articulate, este considerat ca un singur vehicul.
3. Categoria N AUTOVEHICULE AVAND CEL PUTIN PATRU ROTI, DESTINATE TRANSPORTULUI DE MARFURI
3.1. Categoria N1 - vehicule destinate transportului de marfuri avand o masa maxima care nu depaseste 3,5 t.
3.2. Categoria N2 - vehicule destinate transportului de marfuri avand o masa maxima care depaseste 3,5 t, dar nu depaseste 12 t.
3.3. Categoria N3 - vehicule destinate transportului de marfuri avand o masa maxima ce depaseste 12 t.
3.4. In cazul unui autotractor destinat sa tracteze o semiremorca sau o remorca cu axa centrala, masa care se ia in considerare la clasificarea vehiculului este masa proprie a autotractorului, la care se adauga masa corespunzatoare sarcinii statice verticale maxime cu care semiremorca sau remorca cu axa centrala incarca autotractorul si, eventual, masa maxima a incarcaturii proprii a autotractorului. Sunt asimilate marfurilor aparatele si instalatiile care se afla pe anumite vehicule speciale (automacarale, autoateliere, vehicule publicitare etc.).
4. CATEGORIA O - REMORCI (INCLUSIV SEMIREMORCI)
4.1. Categoria 1 - remorci avand o masa maxima ce nu depaseste 0,75 tone.
4.2. Categoria O2 remorci avand o masa maxima care depaseste 0,75 tone, dar nu depaseste 3,5 t.
4.3. Categoria O3 - remorci avand o masa maxima care depaseste 3,5 tone, dar nu depaseste 10 t.
4.4. Categoria O4 - remorci avand o masa maxima care depaseste 10 t.
4.5. Remorcile din categoriile O2, O3 si O4 fac parte din unul dintre tipurile urmatoare: Semiremorca: - vehicul tractat a/ale carui axa/axe este/sunt situata/situate in spatele centrului de greutate al vehiculului incarcat (in cazul incarcarii uniforme) si este echipat cu un dispozitiv de cuplare care permite transmiterea la autovehiculul tractor a fortelor orizontale si verticale. Una sau mai multe axe pot fi antrenate de catre autovehiculul tractor; Remorca completa - vehicul tractat avand cel putin doua axe, echipat cu un dispozitiv de remorcare ce se poate deplasa vertical (in raport cu remorca) si care controleaza directia axei/axelor fata, dar care nu transmite o sarcina statica notabila vehiculului tractant. Una sau mai multe axe pot fi antrenate de catre autovehiculul tractor; Remorca cu axa centrala: - vehicul tractat, echipat cu un dispozitiv de remorcare ce nu se poate deplasa vertical (in raport cu remorca) a/ale carui axa/axe este/sunt situata/situate in apropierea centrului de greutate al vehiculului incarcat (in cazul unei incarcari uniforme), astfel incat numai o mica sarcina statica verticala, care nu depaseste 10% din valoarea masei maxime a remorcii, sau egala cu 1000 daN (daca aceasta din urma are o valoare mai mica) se transmite vehiculului tractor. Una sau mai multe axe pot fi antrenate de catre vehiculul tractant.
4.6. In cazul unei semiremorci, sau al unei remorci cu axa centrala, masa maxima care se ia in considerare pentru clasificarea remorcii corespunde sarcinii statice verticale transmise la sol prin axa/axe de la semiremorca sau de la remorca cu axa centrala, cuplata la autotractor si incarcata cu sarcina maxima.
5. Categoria G - VEHICULE DE TEREN
5.1. Vehiculele din categoria N1, avand o masa maxima ce nu depaseste 2 tone, precum si vehiculele din categoria M1 sunt considerate vehicule de teren daca: - au cel putin o axa fata si cel putin o axa spate, concepute pentru a fi motoare simultan, inclusiv vehiculele la care antrenarea unei axe poate fi decuplata, - au cel putin un dispozitiv de blocare a diferentialului sau un mecanism care asigura un efect similar si - daca pot urca o rampa de 30%, calculata numai pentru vehiculul separat, in plus ele trebuie sa satisfaca cel putin cinci din urmatoarele sase conditii: - sa aiba un unghi minim de atac de 25ş; - sa aiba un unghi minim de degajare de 20ş; - sa aiba un unghi minim de rampa de 20ş; - sa aiba o garda minima la sol de 180 mm sub axa fata; - sa aiba o garda minima la sol de 180 mm sub axa spate; - sa aiba intre axe o garda minima la sol de 200 mm.
5.2. Vehiculele din categoria N1, avand o masa maxima ce depaseste 2 t, sau din categoriile N2, M2 sau M3, avand o masa maxima totala care nu depaseste 12 t, sunt considerate vehicule de teren, fie in cazul in care sunt echipate cu roti concepute pentru a fi simultan motoare, chiar daca una dintre axe este decuplabila, fie in cazul in care satisfac cerintele urmatoare: - sa aiba cel putin o axa fata si cel putin o axa spate concepute pentru a fi simultan axe motoare, chiar daca una dintre axe este decuplabila; - sa fie echipate cel putin cu un dispozitiv de blocaj al diferentialului sau cu un mecanism care asigura un efect similar; - sa poata urca o rampa de 25%, calculata numai pentru vehiculul separat.
5.3. Vehiculele din categoria M3 avand o masa maxima care depaseste 12 t, sau din categoria N3 sunt considerate vehicule de teren, fie in cazul in care sunt echipate cu roti concepute pentru a fi simultan motoare, chiar daca una dintre axe poate fi decuplata, fie in cazul in care satisface urmatoarele cerinte: - sa fie echipate cel putin cu 50% roti motoare; - sa fie echipate cel putin cu un dispozitiv de blocare a diferentialului sau cu un dispozitiv care asigura un efect similar; - sa poata urca o rampa de 25%, calculata numai pentru vehiculul separat; - sa indeplineasca cel putin patru din urmatoarele sase conditii: - sa aiba un unghi minim de atac de 25ş; - sa aiba un unghi minim de degajare de 25ş; - sa aiba un unghi minim de rampa de 25ş; - sa aiba sub axa fata, o garda minima la sol de 250 mm; - sa aiba intre axe, o garda minima la sol de 300 mm; - sa aiba sub axa spate, o garda minima la sol de 250 mm.
5.4. Conditii de incarcare si de verificare
5.4.1. Vehiculele din categoria N1, avand o masa maxima care nu depaseste 2 t, si cele din categoria M1 trebuie sa fie in stare de exploatare, adica sa aiba lichid de racire, lubrifianti, carburant, scule, roata de rezerva si conducator apreciat la o masa de 75 kg.
5.4.2. Autovehiculele, altele decat cele mentionate la pct. 5.2.1, trebuie sa fie incarcate la masa lor maxima admisibila din punct de vedere tehnic, declarata de constructor.
5.4.3. Verificarea urcarii rampelor cerute (25% si 30%) se efectueaza prin simple calcule. Totusi, in cazuri limita, serviciul tehnic poate solicita ca un vehicul de tipul respectiv sa i se puna la dispozitie pentru o incercare practica.
5.4.4. La masurarea unghiurilor de atac, de degajare si de rampa, dispozitivele de protectie antiimpanare nu sunt luate in considerare.
5.5. Definitii si schite ale unghiurilor de atac, de degajare si de rampa, precum si ale garzii la sol.
5.5.1. Prin unghi de atac se intelege unghiul maxim intre planul de sprijin si planurile tangente la pneurile rotilor fata, sub sarcina statica, astfel incat nici un punct al vehiculului, situat in fata axei fata sa nu se afle sub aceste planuri si orice parte rigida a vehiculului, cu exceptia, eventual, a unor trepte, sa nu se situeze sub aceste planuri (vezi norma ISO 612:1978, termenul nr. 6.10).
5.5.2. Prin unghi de degajare se intelege unghiul maxim intre planul de sprijin si planurile tangente la pneurile rotilor spate, sub sarcina statica, astfel incat nici un punct al vehiculului, situat in spatele axei spate, sa nu se afle sub aceste planuri si nici o parte rigida a vehiculului sa nu fie situata sub aceste planuri (vezi norma ISO 612:1978, termenul nr. 6.11).
5.5.3. Prin unghi de rampa se intelege unghiul ascutit minim dintre doua planuri perpendiculare pe planul longitudinal median al vehiculului, tangente la pneurile rotilor fata si respectiv la pneurile rotilor spate, sub sarcina statica, a caror intersectie atinge partea rigida inferioara a vehiculului, in afara rotilor. Acest unghi defineste rampa maxima pe care poate trece vehiculul (vezi norma ISO 612:1978, termenul nr. 6.9).
5.5.4. Prin garda la sol intre axe se intelege cea mai mica distanta intre planul de sprijin si punctul fix cel mai coborat al vehiculului. Axele multiple se considera ca fiind cu o singura axa.
5.5.5. Prin garda la sol sub o axa se intelege distanta determinata de arcul de cerc care trece prin mijlocul suprafetei portante a rotilor unei axe (a rotilor interioare in cazul pneurilor jumelate) si care atinge punctul fix cel mai coborat al vehiculului intre roti. Nici o parte rigida a vehiculului nu trebuie sa patrunda in segmentul hasurat al graficului. La nevoie se poate indica garda la sol a mai multor axe, in ordinea amplasarii acestora, de exemplu 280/250/250.
5.6. Simbolizarea combinata Simbolurile M si N pot fi combinate cu simbolul G. De exemplu, un vehicul din categoria N1, adaptat pentru folosirea in teren, poate fi simbolizat "N1G".
6. Vehicule speciale - vehicule din categoria M, N sau O, utilizate pentru transportul de persoane sau de marfuri sau care indeplinesc o functie speciala care necesita modificarea caroseriei si/sau echipamente speciale.
6.1. Autocaravana: - vehicul special din categoria M1 conceput pentru cazarea de persoane si care contine cel putin urmatoarele echipamente:
i) scaune si o masa;
ii) paturi eventual
obtinute prin rabaterea scaunelor;
iii) aparate de gatit;
iv) dispozitive pentru depozitarea si fixarea bagajelor si a altor obiecte;
Aceste echipamente trebuie bine fixate in
compartimentul de cazare, cu exceptia mesei care trebuie sa poata fi usor pliata.
6.2. Vehicul blindat - vehicul conceput pentru protectia pasagerilor si/sau a marfurilor pe care le transporta si care satisface exigentele aplicabile blindajelor antiglont.
6.3. Ambulanta: - autovehicule din categoria M care servesc transportului de bolnavi sau de raniti, dotate cu echipament special in acest scop.
6.4. Vehicul funerar: - autovehicul destinat transportului de persoane decedate, dotat cu echipament special in acest scop.
7. Categoria T - TRACTOARE AGRICOLE SI FORESTIERE Tractor agricol si
forestier - orice vehicul cu motor, cu roti sau senile, avand cel putin doua
axe, a carui functionare este in mod esential legata de forta sa de tractiune
si care este destinat, prin constructie, pentru tractarea, impingerea, purtarea
sau actionarea anumitor utilaje, masini ori remorci destinate sa fie folosite
in agricultura sau in economia forestiera. Poate fi amenajat si pentru
transportul unei sarcini si al unor insotitori. Directivele UE sau
regulamentele ECE - UN se aplica numai la tractoarele definite mai sus, montate
pe roti, avand doua axe si o viteza maxima, prin constructie, cuprinsa intre 6
si 40 km/h.
7.1. Categoria T1: - tractoare pe roti, a caror viteza maxima, prin constructie, nu depaseste 40 km/h, al caror ecartament minim pentru cel putin o axa este egal sau mai mare de 1150 mm, masa proprie este mai mare de 600 kg si garda la sol este mai mica sau egala cu 1000 mm.
7.2. Categoria T2: - tractoare pe roti, a caror viteza maxima, prin constructie, nu depaseste 40 km/h, al caror ecartament minim este mai mic de 1150 mm, masa proprie este mai mare de 600 kg si garda la sol este mai mica sau egala cu 600 mm; totusi, daca inaltimea centrului de greutate al tractorului (masurata in raport cu solul), raportata la media ecartamentelor minime ale fiecarei axe, este mai mare de 0,90, viteza maxima constructiva este limitata la 30 km/h.
7.3. Categoria T3: - tractoare pe roti, a caror viteza maxima, prin constructie, nu depaseste 40 km/h, iar masa proprie este mai mica de 600 kg.
7.4. Categoria T4: alte tractoare pe roti, a caror viteza maxima constructiva nu depaseste 40 km/h:
7.4.1. Categoria T4.1: - tractoare suprainaltate, concepute pentru a lucra in culturi inalte, dispuse linear, cum sunt culturile viticole. Ele sunt caracterizate prin sasiu sau o parte a sasiului suprainaltata, astfel incat sa poata circula paralel cu liniile de cultura, cu rotile din dreapta si din stanga de o parte si de alta a uneia sau mai multor linii de cultura. Ele sunt concepute pentru a purta sau pentru a actiona utilaje care pot fi fixate in fata, intre punti in spate sau pe o platforma. Atunci cand tractorul este in pozitie de lucru, garda la sol, masurata in planul vertical al liniilor de cultura, este mai mare de 1000 mm. Daca inaltimea centrului de greutate al tractorului (masurata in raport cu solul), raportata la media ecartamentelor minime ale fiecarei axe, este mai mare de 0,90, viteza maxima constructiva este limitata la 30 km/h;
7.4.2. Categoria T4.2: - tractoare de gabarit mare, care se caracterizeaza prin dimensiuni mari, destinate indeosebi lucrarilor pe suprafete agricole de dimensiuni mari.
8. DEFINIREA TIPURILOR DE VEHICULE
8.1. In ceea ce priveste categoria M1, se intelege prin: tip - vehicule care nu se deosebesc intre ele cel putin la urmatoarele caracteristici esentiale: - constructorul; - denumirea tipului de catre constructor; - caracteristicile esentiale de constructie si conceptie privind: - sasiul/sistemul de rulare (in sensul unor caracteristici clar identificabile si diferente majore); motorul (combustie interna/electric/hibrid). varianta - vehicule de un tip identic, care nu se deosebesc intre ele cel putin in urmatoarele caracteristici esentiale: - tipul de caroserie (de exemplutberlina, vehicul cu hayon spate, cupe, break, vehicul cu utilizari multiple); - motorul: - principiul de functionare (pct. 3.2.1.1 din anexa III la Directiva 70/156/CEE); - numarul si dispunerea cilindrilor; - diferente de putere mai mari de 30% (puterea maxima fiind de 1,3 ori superioara celei minime); - diferente de cilindree mai mari de 20% (valoarea maxima fiind de 1,2 ori mai mare decat cea minima); - axe motoare (numar si amplasare); - axe directoare (numar si amplasare); versiune a unei variante - vehicule constituite dintr-o combinatie de elemente (caracteristici) care figureaza in dosarul de omologare de tip si care trebuie sa corespunda cerintelor anexei VIII la Directiva 70/156/CEE. Nu se admit combinatii de valori diferite pentru urmatorii parametri in cadrul unei anumite versiuni: - masa maxima admisibila incarcat; - cilindreea; - puterea nominala; - tipul de schimbator de viteze si numarul de trepte; - numarul de locuri (considerand ca este posibil sa se indice un numar mai mare de locuri numai atunci cand vehiculul a fost initial conceput cu un numar variabil de locuri).
8.2. In ceea ce priveste categoriile M2 si M3, se intelege prin: tip - vehiculele care nu difera asupra punctelor esentiale, cum ar fi: - constructorul; - categoria vehiculului; - aspecte esentiale privitoare la constructie si model, cum ar fi: - sasiu/caroserie cu structura autoportanta, cu/fara etaj, articulat/nearticulat (diferente evidente si fundamentale); - suspensia axei motoare: pneumatica sau echivalenta/nepneumatica si neechivalenta; - numarul de axe.
8.3. In ceea ce priveste categoria N, se intelege prin: tip - vehiculele care nu difera asupra punctelor esentiale, cum ar fi: - constructorul; - categoria vehiculului; - aspecte esentiale privitoare la constructie si model, cum ar fi: - sasiu/sistem de rulare (diferente evidente si fundamentale); - suspensia axei motoare: pneumatica sau echivalenta/nepneumatica si neechivalenta; - numarul de axe.
8.4. In ceea ce priveste categoria O, se intelege prin: tip - vehiculele care nu difera asupra punctelor esentiale, cum ar fi: - constructorul; - categoria vehiculului; - aspecte esentiale privitoare la constructie si model, cum ar fi: - sasiu/caroserie cu structura autoportanta (diferente evidente si fundamentale), remorca cu protap/semiremorca/remorca cu axa centrala; - sistem de franare: fara frane/franare prin inertie/franare continua; - numarul de axe.
8.5. Pentru aplicarea prevederilor pct. 8.2, 8.3, 8.4, aspectele privitoare la constructie si la conceptie, cum ar fi, in special ampatamentul, conceptia axelor, suspensia, sistemul de directie, anvelopele si modificarile referitoare la dispozitivul de reglare a franelor pe axe sau adaugarea ori suprimarea supapelor de reglare legate de configuratia autotractorului sau autoutilitarei si elementele legate de sasiu (de exemplu: motor, rezervor de carburant, transmisie etc.), nu sunt considerate a fi puncte esentiale.
8.6. In ceea ce priveste vehiculele cu doua sau trei roti, se intelege prin: tip - vehicule care apartin aceleiasi categorii (mopede cu doua roti, mopede cu trei roti, motociclete, motociclete cu atas, tricicluri si cvadricicluri) si fabricate de acelasi constructor, avand acelasi sasiu si aceeasi desemnare de tip de catre constructor; varianta - vehicule de un tip identic, care prezinta diferente in ceea ce priveste: - forma caroseriei; - masa proprie si masa totala tehnic admisibila (diferente mai mari de 20%); - principiul de functionare a motorului (cu aprindere prin scanteie, cu aprindere prin comprimare, electric, hibrid etc.); - ciclul de functionare a motorului (2 timpi, 4 timpi); - cilindreea motorului (diferenta mai mare de 30%); - numarul si dispunerea cilindrilor; - puterea motorului (diferenta mai mare de 30%); - mod de functionare (in cazul motoarelor electrice); - numarul si capacitatea bateriilor de propulsare; versiune - vehicule din acelasi tip si, dupa caz, din aceeasi varianta, care prezinta diferente in ceea ce priveste: - transmisia puterii (cutie de viteze automata sau neautomata, rapoarte de transmitere, mod de comanda a schimbarii vitezelor); - cilindreea motorului (diferenta mai mica sau egala cu 30%); - puterea motorului (diferenta mai mica sau egala cu 30%); - masa proprie si masa totala tehnic admisibila (diferenta mai mica sau egala cu 20%); - alte modificari minore aduse de catre constructor si care se refera la caracteristicile esentiale precizate in anexa II la Directiva 92/61/CEE.
8.7. In ceea ce priveste tractoarele agricole sau forestiere, se intelege prin: tip - tractoare dintr-o o categorie identica cel putin cu privire la urmatoarele aspecte esentiale: - constructor; - desemnarea tipului de catre constructor; - caracteristici esentiale de conceptie si constructie: - sasiu grinda/sasiu cu lonjeroane/sasiu articulat (diferente evidente si fundamentale); - motor (ardere interna/electric/hibrid); - axe (numar). varianta - tractoare de un tip identic cel putin cu privire la urmatoarele aspecte esentiale: - motor: - principiu de functionare; - numarul si dispunerea cilindrilor; - diferenta de putere care nu depaseste 30% (puterea cea mai ridicata fiind de 1,3 ori mai mare decat puterea cea mai scazuta); - diferenta de cilindree care nu depaseste 20% (cilindreea cea mai ridicata fiind de 1,2 ori mai mare decat cilindreea cea mai scazuta); - axe motoare (numar, amplasare, dispunere); - axe directoare (numar, amplasare); - masa maxima la sarcina totala sa nu difere cu mai mult de 10%; - transmisie (tip); - dispozitiv de protectie impotriva rasturnarii; - axe franate (numar). versiune a unei variante - tractoare realizate din combinatii de elemente care figureaza in dosarul de omologare conform anexei nr. 1 la Directiva 74/150/CEE - transmisia puterii (cutie de viteze automata sau neautomata, rapoarte de transmitere, mod de comanda a schimbarii vitezelor); - cilindreea motorului (diferenta mai mica sau egala cu 30%); - puterea motorului (diferenta mai mica sau egala cu 30%); - masa proprie si masa totala tehnic admisibila (diferenta mai mica sau egala cu 20%); - alte modificari minore aduse de constructor si care se refera la caracteristicile esentiale precizate in anexa II la Directiva 92/61/CEE.
9. DEFINITII ALE TIPURILOR DE CAROSERII (numai pentru vehicule complete) Tipurile de caroserii pot fi codificate dupa cum urmeaza:
9.1. Autoturisme (M1): AA berlina: Norma ISO 3833:1977, termenul 3.1.1.1, continand si vehicule care comporta mai mult de patru ferestre laterale; AB doua volume: Berlina (AA) echipata cu o usa spate rabatabila (hayon); AC break: Norma ISO 3833:1977, termenul nr. 3.1.1.4; AD cupeu: Norma ISO 3833:1977, termenul nr. 3.1.1.5; AE decapotabil: Norma ISO 3833:1977, termenul nr. 3.1.1.6; AF vehicule cu utilizare multipla: autovehicule, altele decat cele mentionate la AA - AC, care sunt utilizate pentru transportul de pasageri si al bagajelor acestora sau de marfuri, in acelasi compartiment. Totusi, daca acest vehicul indeplineste cele doua conditii de mai jos, el nu este considerat vehicul din categoria M1:
1. numarul de locuri "asezat", cu exceptia conducatorului, nu depaseste sase;
1.1. nu pot exista locuri "asezat" decat daca scaunele vehiculului sunt prevazute cu ancoraje "accesibile"
1.1.1. Prin ancoraje accesibile se intelege ancorajele care pot fi utilizate. Pentru a impiedica accesibilitatea ancorajelor, constructorul poate face ca acestea sa nu fie utilizabile, prin sudarea, de exemplu, de placi peste ancoraje sau prin fixarea pe ancoraje a unor placi imposibil de demontat cu instrumentele disponibile in mod curent < si
2. P - (M + N x 68) > N x 68 = masa maxima tehnic admisibila incarcat (in kg) <
M = masa proprie (in kg) <
N = numarul de locuri pe scaun, fara conducator.
9.2. Vehicule speciale (M1): SA Autocaravane (vezi pct. 6.1) SB Vehicule blindate (vezi pct. 6.2.) SC Ambulante (vezi pct. 6.3.) SD Vehicule funerare (vezi pct. 6.4.)
Continuarea
în pagina a 2-a