MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 251         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 15 aprilie 2002

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 68 din 5 martie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agentilor economici, cu modificările ulterioare

 

            Decizia nr. 69 din 5 martie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cu modificările ulterioare, si ale art. 333-336 din Codul de procedură civilă

 

            Decizia nr. 76 din 7 martie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările ulterioare, preluate de art. 6 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.938/2001. - Ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei pentru aprobarea Reglementărilor privind conditiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulatie pe drumurile publice din România - RNTR 2

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 68

din 5 martie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agentilor economici, cu modificările ulterioare

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agentilor economici, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Milro” - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 13.919/2001 al Judecătoriei Craiova.

La apelul nominal răspunde Societatea Comercială “Milro” - S.R.L. din Craiova, prin consilierul juridic Lucian Sauleanu, si Garda financiară Dolj, prin consilierul juridic Bogdan Frimu.

 Reprezentantul Societătii Comerciale “Milro” - S.R.L. din Craiova solicită admiterea exceptiei, deoarece dispozitiile legale criticate instituie o răspundere obiectivă care împiedică exercitarea liberă a comertului.

Reprezentantul Gărzii financiare Dolj solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, solicită respingerea exceptieide neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2, ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

            având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

            Prin Încheierea din 22 octombrie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 13.919/2001, Judecătoria Craiova a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agentilor economici, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Milro” - S.R.L. din Craiova.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că dispozitiile art. IV pct. 2, 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 21, 49 si ale art. 134 alin. (1) si (2) lit. a), întrucât instituie o răspundere contraventională obiectivă care împiedică exercitarea liberă a comertului si crearea unui cadru favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.

            Instanta de judecată, exprimându-si opinia, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din ordonanta criticată este neîntemeiată, deoarece acestea nu contravin prevederilor constitutionale invocate. În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 2 al aceluiasi articol instanta de judecată apreciază că aceasta este inadmisibilă, deoarece solutionarea cauzei nu depinde de acest text de lege.

            Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

            Presedintele Camerei Deputatilor, în punctul său de vedere, arată că exceptia este neîntemeiată, deoarece “instituirea unor reguli de disciplină financiară pentru agentii economici în contextul economic actual este utilă pentru a oferi economiei nationale resursele financiare de care are nevoie în vederea constituirii si mentinerii unui cadru favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie”.

            Guvernul, în punctul său de vedere, având în vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 este neîntemeiată.

            Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

            examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

            Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

            Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agentilor economici (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 28 ianuarie 1994), aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 7 februarie 1995).

            Textele constitutionale invocate de autorul exceptiei ca fiind încălcate sunt cele ale art. 21, 49 si ale art. 134 alin. (1) si (2) lit. a).

            Cu privire la constitutionalitatea pct. 3 al art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 (care instituie modalitătile si termenele de repatriere a valutei rezultate din actele de comert international realizate de agentii economici), precum si a pct. 7 alin. 1 si 2 al aceluiasi articol (care prevede sanctiunile în cazul nerespectării acestor termene), Curtea s-a pronuntat prin numeroase decizii, constatând că aceste dispozitii legale sunt constitutionale.

            Textele legale criticate nu contravin prevederilor art. 134 alin. (1) si (2) lit. a) din Constitutie, ci, dimpotrivă, acestea sunt respectate, deoarece, tocmai în temeiul art. 134 alin. (2) lit. b), “Statul trebuie să asigure: [...] b) protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară”. Această obligatie fundamentală a fost respectată de Guvern si Parlament, ordonanta criticată având ca scop însăsi protejarea intereselor nationale prin consolidarea regimului valutar, asigurarea disponibilitătilor valutare necesare îndeplinirii obligatiilor externe de plată ale economiei.

            Nici economia de piată si nici libertatea comertului nu justifică încălcarea obligatiei de repatriere a valutei si a termenului legal maxim de repatriere, deoarece de constituirea fondurilor valutare depinde chiar functionarea sistemului economic, astfel încât autonomia juridică a agentilor economici în activitatea de comert exterior nu se poate realiza decât cu respectarea acestor obligatii.

            În acest sens Curtea Constitutională s-a pronuntat prin decizii anterioare, ca, de exemplu, Decizia nr. 60 din 31 martie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 18 mai 1998, si Decizia nr. 104 din 6 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 16 august 2000.

            Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine o schimbare a jurisprudentei Curtii, solutia si considerentele din deciziile amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

            Referitor la sustinerea potrivit căreia textele de lege criticate contravin art. 21 si 49 din Constitutie, Curtea constată că aceste prevederi constitutionale nu sunt relevante pentru normele juridice a căror neconstitutionalitate se sustine.

            Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi în ceea ce priveste dispozitiile art. IV pct. 7 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agentilor economici, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Milro” - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 13.919/2001 al Judecătoriei Craiova.

            Definitivă si obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 5 martie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 69

din 5 martie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 din Legea nr. 58/1934

asupra cambiei si biletului la ordin, cu modificările ulterioare, si ale art. 333-336

din Codul de procedură civilă

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cu modificările ulterioare, si ale art. 333-336 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “C & C CONSACO” - S.R.L. din Constanta în Dosarul nr. 1.316/2000 al Tribunalului Constanta - Sectia comercială.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

            având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

            Prin Încheierea din 18 iunie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 1.316/2000, Tribunalul Constanta - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cu modificările ulterioare, si ale art. 333-336 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “C & C CONSACO” - S.R.L. din Constanta.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 333 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt neconstitutionale deoarece “se lasă la latitudinea reclamantului citarea sau nu a celorlalte părti interesate”, iar prin prevederile art. 61 din Legea nr. 58/1934 “se permite instantei de judecată să solutioneze, fără citarea părtilor, cererea de învestire cu formulă executorie a cambiei si biletului la ordin, încălcându-se astfel dreptul la apărare al debitorului, care este lipsit de posibilitatea de a invoca eventuale ilegalităti”.

            Totodată autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate contravin si prevederilor art. 11 alin. 1 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, precum si ale art. 14 pct. 3 lit. d) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.

            Tribunalul Constanta - Sectia comercială, exprimându-si opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate, apreciază că dispozitiile legale criticate nu încalcă dreptul la apărare garantat de Legea fundamentală.

            Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

            Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că prevederile art. 61 din Legea nr. 58/1934 si ale art. 333-336 din Codul de procedură civilă nu contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 24. Se arată în acest sens că art. 336 din Codul de procedură civilă prevede dreptul persoanei interesate, chiar dacă nu a fost citată, de a ataca încheierea instantei prin care s-au învestit cu formulă executorie cambia si biletul la ordin. De asemenea, se mai arată că sistemul procedural al executării cambiale pune la dispozitie debitorului somat calea de atac a opozitiei, prevăzută de art. 62 din Legea nr. 58/1934, pentru a-si exercita dreptul la apărare.

            Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

            examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

            Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

            Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, pe de o parte, dispozitiile art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cu modificările ulterioare (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934), si, pe de altă parte, dispozitiile art. 333-336 din Codul de procedură civilă. Prevederile alin. 3 si 4 ale art. 61 din Legea nr. 58/1934 au fost modificate prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201, din 23 august 1993.

            Textele legale criticate au următorul continut:

            - Art. 61 din Legea nr. 58/1934: “Cambia are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii, stabilite conform art. 53, 54 si 57.

            Formula executorie este cea arătată în art. 269 din Codul de procedură civilă.

            Competentă pentru a învesti cambia cu formula executorie este judecătoria.

            Încheierea de învestire nu este supusă apelului.

            Somatiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului precum si a celorlalte acte din care rezultă suma datorită.

            Pentru obligatiunile cambiale subscrise prin procură, somatiunea va face mentiune si de actul din care rezultă mandatul.” Codul de procedură civilă:

            - Art. 333: “Cererea va cuprind numele si domiciliul celui care o face si ale persoanelor pe care acesta cere să fie chemate înaintea instantei, precum si arătarea pe scurt a obiectului, motivarea cererii si semnătura.

Ea va fi însotită de înscrisurile pe care se sprijină.”

            - Art. 334: “Instanta îsi verifică competenta din oficiu, putând cere părtii lămuririle necesare.

            Dacă instanta se declară necompetentă va trimite dosarul instantei în drept să hotărască.”

            - Art. 335: “Dacă cererea, prin însusi cuprinsul ei sau prin obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanta o va respinge.”

            - Art. 336: “Încheierea prin care se încuviintează cererea este executorie.

            Ea este supusă apelului.

            Termenul de apel va curge de la pronuntare, pentru cei care au fost de fată, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit.

            Apelul poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea cererii.

            Apelul se face într-un singur exemplar, neînsotit de copii.

            Executarea încheierii poate fi suspendată de instanta de apel cu sau fără cautiune.

            Apelul si recursul se judecă în camera de consiliu.”

            Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 24 din Constitutie, conform cărora:

            “(1) Dreptul la apărare este garantat.

            (2) În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.”

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se invocă, totodată, si încălcarea următoarelor texte din reglementările internationale:

            - art. 11 alin. 1 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, potrivit căruia “Orice persoană acuzată de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul să fie presupusă nevinovată până când vinovătia sa va fi stabilită în mod legal în cursul unui proces public în care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apărării sale.”

            - art. 14 pct. 3 lit. d) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, conform căruia “Orice persoană acuzată de comiterea unei infractiuni penale are dreptul, în conditii de deplină egalitate, la cel putin următoarele garantii:[...]

d) să fie prezentă la proces si să se apere ea însăsi sau să aibă asistenta unui apărător ales de ea; dacă nu are apărător, să fie informată despre dreptul de a-l avea si, ori de câte ori interesul justitiei o cere, să i se atribuie un apărător din oficiu, fără plată, dacă ea nu are mijloace pentru a-l remunera” [...].

            Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Cambia este expresia vointei unui debitor de a stinge datoria sa, avându-si sorgintea într-un raport de obligatie preexistent, într-o manieră specifică, si anume pe calea plătii făcute de către un tert din ordinul respectivului debitor.

            Învestirea cu formulă executorie a cambiei constituie o procedură de control formal, care nu repune în discutie fondul pricinii, motiv pentru care legiuitorul a înteles să-I confere caracter necontencios, preocupat fiind de asigurarea celeritătii, esentială în faza executării silite. Situatia este similară cu aceea a învestirii unei hotărâri judecătoresti definitive cu formulă executorie, pentru care de asemenea nu a fost considerată necesară prezenta tuturor părtilor litigante.

            Critica de neconstitutionalitate a textelor legale mentionate în raport cu dispozitiile art. 24 din Legea fundamentală este cu atât mai nefondată, cu cât în această materie sunt prevăzute, tocmai ca un reflex al dreptului la apărare, anumite căi de atac.

            Astfel, art. 62 alin. 1 din Legea nr. 58/1934 prevede, pentru debitor, calea de atac a opozitiei la executare, în cadrul căreia acesta are posibilitatea să invoce, în apărarea sa, exceptiile cambiale.

            De asemenea, art. 336 alin. 2 si 4 din Codul de procedură civilă prevede că încheierea de încuviintare a unei cereri necontencioase este supusă apelului, care poate fi exercitat de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea cererii.

            Totodată Curtea constată că invocarea, în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, a dispozitiilor art. 11 alin. 1 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului si ale art. 14 pct. 3 lit. d) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice este nerelevantă, deoarece aceste dispozitii reglementează drepturi specifice procesului penal.

 

            Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3 al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cu modificările ulterioare, si ale art. 333-336 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “C & C CONSACO” - S.R.L. din Constanta în Dosarul nr. 1.316/2000 al Tribunalului Constanta – Sectia comercială.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 martie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 76

din 7 martie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului

nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările ulterioare, preluate de art. 6 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Panait Stănescu Bellu în Dosarul nr. 5.060/2001 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 5 martie 2002 în prezenta autorului exceptiei si a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 7 martie 2002.

CURTEA,

            având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

            Prin Încheierea din 11 septembrie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 5.060/2001, Curtea de Apel Timisoara – Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Panait Stănescu Bellu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că, întrucât art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 “înlătură dreptul său, ca veteran de război si fost detinut politic, de a beneficia de scutirea de impozit pentru activităti care nu au un caracter  omercial,

respectiv pentru venitul din profesia de avocat”, se modifică implicit prevederile dintr-o lege organică, si anume art. 15 lit. e) din Legea nr. 44/1994.

Curtea de Apel Timisoara - Sectia comercială si de contencios administrativ, exprimându-si opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate, apreciază că aceasta este neîntemeiată, deoarece nu se precizează nici o dispozitie constitutională încălcată prin prevederile art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintele Camerei Deputatilor, în punctul său de vedere, arată că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, întrucât nu se indică temeiul constitutional în raport cu care să fie examinate dispozitiile art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, fiind astfel încălcate

prevederile imperative ale art. 12 din Legea nr. 47/1992, republicată.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că “omisiunea indicării normei constitutionale căreia i-ar contraveni prevederea legală criticată echivalează cu nemotivarea

exceptiei, sesizarea fiind astfel contrară dispozitiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992”.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul judecătorului-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii

nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum acesta a fost formulat de autorul exceptiei, îl constituie dispozitiile art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 31 august 1999, dispozitii care au următorul cuprins: “Sunt venituri scutite de impozit pe venit, potrivit prezentei ordonante, următoarele: […]

h) veniturile reprezentând avantajele în bani si/sau în natură acordate persoanelor cu handicap, veteranilor de război, invalizilor si văduvelor de război, accidentatilor de război în afara serviciului ordonat, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri,

urmasilor eroilor-martiri, rănitilor, luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989.”

Din analiza cererii depuse de autorul exceptiei la dosarul instantei judecătoresti, prin care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, precum si din sustinerile orale în fata Curtii Constitutionale, în sensul că prin neincluderea în categoria veniturilor scutite de impozit [astfel cum acestea sunt reglementate prin art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 - obiect al exceptiei de necon-

stitutionalitate] si a veniturilor rezultate din exercitarea profesiunii de avocat, se modifică implicit prevederile unei legi organice, si anume art. 15 lit. e) din Legea nr. 44/1994, rezultă că motivele de neconstitutionalitate privesc încălcarea dispozitiilor art. 114 alin. (1) din Constitutie.

Potrivit dispozitiilor art. 15 lit. e) din Legea nr. 44/1994: “Veteranii de război si văduvele de război beneficiază si de următoarele drepturi: […]

e) scutirea de impozite a indemnizatiilor si a rentei lunare, acordate potrivit prezentei legi, de impozitul pe salarii si de impozitul pe clădiri, pe terenurile din municipii, orase si comune si pe alte venituri, cu exceptia celor provenite din activităti comerciale. Aceste scutiri se aplică si văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război.”

Aceste dispozitii au fost abrogate expres prin art. 44 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 29 decembrie 1997), ordonantă care însă în art. 3 lit. i) a mentinut scutirea de impozit pe venit pentru veteranii de război (scutire de care a beneficiat autorul exceptiei pentru anii 1998 si 1999, astfel cum rezultă din dosarul instantei de judecată).

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/1997 a fost abrogată prin Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit - obiect al exceptiei de neconstitutionalitate.

Anterior sesizării Curtii Constitutionale Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 a fost abrogată prin Ordonanta Guvernului nr. 7 din 19 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001.

Curtea observă însă că dispozitiile art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, criticate ca fiind neconstitutionale, prin raportare la prevederile art. 114 alin. (1) din Constitutie, au fost preluate, cu un continut identic, în cuprinsul art. 6 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 (ale cărei dispozitii au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2002).

În practica sa jurisdictională Curtea Constitutională a statuat în mod constant că atunci când după ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate dispozitia legală criticată a fost modificată sau preluată în noul act normativ exceptia poate să fie examinată, dacă textul legal, în noua sa redactare, conservă reglementarea initială. De aceea, Curtea urmează să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că este neîntemeiată sustinerea autorului exceptiei, potrivit căreia dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale prin raportare la prevederile art. 114 alin. (1) din Constitutie, în sensul că modifică prevederi dintr-o lege organică, si anume art. 15 lit. e) din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale

invalizilor si văduvelor de război.

Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 a fost emisă în temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. II.1 din Legea nr. 324/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante. În art. 6 din ordonantă sunt mentionate veniturile scutite de impozitul pe venit.

Legea nr. 44/1994 este într-adevăr o lege organică, fiind adoptată cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutie, însă dispozitia cuprinsă în art. 15 lit. e) din lege (la care se referă autorul exceptiei si care a fost abrogată, astfel cum s-a mentionat anterior) reglementează aspecte ce tin de domeniul fiscal, care nu intră în sfera de reglementare a legilor organice, în conditiile art. 72 alin. (3) si ale art. 117 alin. (2) din Constitutie. Faptul că dispozitia legală respectivă a fost cuprinsă, sub aspect tehnic-legislativ, în Legea nr. 44/1994 nu-i schimbă natura. În acest sens este si jurisprudenta Curtii Constitutionale, de exemplu Decizia nr. 53/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 9 noiembrie 1994, prin care s-a statuat că domeniile rezervate reglementării prin lege organică sunt limitativ prevăzute de Constitutie si sunt de strictă interpretare. De aceea, o lege organică, chiar dacă din motive de politică legislativă cuprinde si norme de natura legii ordinare, nu poate extinde domeniile rezervate de Constitutie legii organice si asupra acestor norme.

Asemenea consecintă este inadmisibilă, deosebirea dintre legea organică si cea ordinară fiind exclusiv de natură constitutională, nu legală.

În consecintă, prevederile art. 15 lit. e) din Legea nr. 44/1994 neavând caracterul unor norme de natura legii organice, nu se poate sustine neconstitutionalitatea art. 6 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 prin raportare la prevederile art. 114 alin. (1) din Constitutie.

 

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3 al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările ulterioare, preluate de art. 6 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, exceptie ridicată de Panait Stănescu Bellu în Dosarul nr. 5.060/2001 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 martie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE,

TRANSPORTURILOR SI LOCUINTEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din România  - RNTR 2

 

 

Ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei,

Avand in vedere prevederile art. 12 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 197/1997 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 4 alin. (3) lit. e) din Ordonanta Guvernului  nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2000, si ale Ordonantei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere si eliberarea cartii de identitate a acestora, in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din România,

in temeiul prevederilor art. 3 pct. 47 si ale art. 4 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei,

emite urmatorul ordin:

 

Art. 1. – Se aproba Reglementarile privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania – RNTR 2, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. – (1) Pentru omologarea de tip a autoturismelor si autoutilitarelor usoare cu masa totala maxima autorizata pana la 3,5 tone emisiile poluante nu trebuie sa depaseasca limitele prevazute in Directiva 70/220/CEE, astfel cum a fost modificata prin Directiva 1999/102/CEE, pana la data de 31 decembrie 2006 pentru treapta A (EURO 3) si incepand cu data de 1 ianuarie 2007 pentru treapta B (EURO 4).

(2) Pentru omologarea individuala, la prima inmatriculare in Romania, a autoturismelor si autoutilitarelor usoare cu masa totala maxima autorizata pana la 3,5 tone emisiile poluante provenite din gazele de evacuare nu trebuie sa depaseasca limitele prevazute in Directiva 70/220/CEE, astfel cum a fost modificata prin Directiva 1999/102/CEE, incepand cu data de 1 ianuarie 2002 pentru treapta A (EURO 3).

(3) Pentru vehiculele fabricate in Romania prevederile alin. (1) se aplica incepand cu datele de 1 ianuarie 2004 (EURO 3) si 1 ianuarie 2007 (EURO 4) iar prevederile alin. (2) se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2005 (EURO 3).

Art. 3. – (1) Pentru omologarea de tip a autovehiculelor de transport de persoane si marfuri, cu masa totala maxima autorizata de peste 3,5 tone, emisiile lor poluante nu trebuie sa depaseasca limitele prevazute in Directiva 88/77/CEE, astfel cum a fost modificata prin Directiva 1999/96/CE, pana la data de 30 septembrie 2007 pentru treapta  A (EURO 3) si incepand cu data de 1 octombrie 2007 pentru treapta B (EURO 4).

(2) Pentru omologarea individuala, la prima inmatriculare in Romania, a autovehiculelor de transport de persoane si marfuri, cu masa totala maxima autorizata de peste 3,5 tone, emisiile poluante provenite din gazele de evacuare nu trebuie sa depaseasca limitele prevazute in Directiva 88/77/CEE, astfel cum a fost modificata prin Directiva 1999/96/CE, incepand cu data de 1 octombrie 2002 pentru treapta A (EURO 3).

(3) Pentru vehiculele fabricate in Romania prevederile alin. (1) se aplica incepand cu datele de 1 octombrie 2004 (EURO 3) si 1 octombrie 2007 (EURO 4), iar cele din alin. (2), incepand cu data de 1 octombrie 2005 (EURO 3).

Art. 4. – Regia Autonoma “Registrul Auto Roman” va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. – Pe data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului transporturilor nr. 251/1999 pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania  - RNTR 2, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 6. – Prezentul ordin se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

Ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei,

Miron Tudor Mitrea

 

Bucuresti, 18 decembrie 2001.

Nr. 1.938.

 

Anexa

 

REGLEMENTĂRI SI NORME TEHNICE

IN TRANSPORTURILE RUTIERE

 

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE TRANSPORTURILOR SI LOCUINTEI

R.N.T.R. - 2

Reglementari privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania

Aprobate prin Ordinul ministrului nr. 1938/2001

 

Prescurtari si definirea unor termeni utilizati

 

ABS:

- Sistem automat antiblocare a rotilor la franare

Acord Geneva 1958:

- Acordul privind adoptarea de prescriptii tehnice uniforme aplicabile vehiculelor cu roti, echipamentelor si componentelor ce pot fi montate sau utilizate pe vehicule cu roti si conditiile de recunoastere reciproca a omologarilor eliberate pe baza acestor prescriptii, incheiat la Geneva la 27 martie 1958 (Rev. 2)

ADR:

- Acordul european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (ADR), incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania a aderat prin Legea nr. 31/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 136 din 31 mai 1994

AETR:

- Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere internationale (AETR), incheiat la Geneva la 1 iulie 1970, la care Romania a aderat prin Legea  nr. 101/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 323 din 22 noiembrie 1994

ASR:

- dispozitiv automat antipatinare la demarare sau accelerare

ATP

- Acordul privind transporturile internationale de produse perisabile si cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste transporturi (ATP), adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970, la care Romania a aderat prin Ordonanta Guvernului nr. 75/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 319 din 28 august 1998

CE

- Comunitatea Europeana

CEE

- Comunitatea Economica Europeana

Componenta

- un dispozitiv, cum ar fi farul sau lampa, care trebuie sa corespunda prevederilor unei directive de baza, regulament sau standard, cuprinse in prezentele reglementari, care poate fi omologat separat, atunci cand acest lucru este prevazut in mod expres

Conducator

- conducatorul vehiculului rutier

CTAC

- Conditii tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania. Aceste conditii tehnice se aplica la omologarea de tip sau individuala, dupa caz, a vehiculelor rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice. Aceste prevederi nu se aplica si pentru vehiculele aflate in tranzit prin Romania.

Directiva

- act normativ al Consiliului/Comisiei sau al Parlamentului European

Directiva de baza (specifica)

- directiva care se refera la omologarea unui anumit sistem al vehiculului (de exemplu sistemul de franare) sau a unei componente (de exemplu farul) ori a unei entitati tehnice independente (de exemplu bara antiimpanare), care poate fi omolgata separat de vehicul

 Directiva-cadru

- directiva care se refera la omologarea unui tip de vehicul in intregime

 EN  EURO - 1

- Standard European  - omologare privind emisiile poluante ale autovehiculelor conform Directivei 70/220/CEE modificata prin Directiva 96/69/CE treapta A, sau Regulamentului nr. 83 ECE - UN seria de amendamente 02, ori omologarea motoarelor diesel pentru autovehicule, conform Directivei 88/77/CEE modificata prin Directiva 91/542/CEE I, sau Regulamentului nr. 49 ECE - UN seria de amendamente 02 treapta A

 EURO - 2

- omologare privind emisiile poluante ale autovehiculelor conform Directivei 70/220/CEE, modificata prin Directiva 96/69/CE, treapta B, sau Regulamentului nr. 83 ECE - UN seria de amendamente 03, ori omologarea motoarelor diesel pentru autovehicule, conform Directivei 88/77/CEE, modificata prin Directiva 91/542/CEE II, sau Regulamentului nr. 49 ECE - UN seria de amendamente 02 treapta B

 EURO - 3

- omologare privind emisiile poluante ale autovehiculelor conform Directivei 70/220/CEE modificata prin Directiva 98/69/CE, treapta A, sau Regulamentului nr. 83 ECE - UN seria de amendamente 05, ori omologarea motoarelor diesel pentru autovehicule, conform Directivei 88/77/CEE, modificata prin Directiva 1999/96/CE treapta A, sau Regulamentului nr. 49 ECE - UN seria de amendamente 03 treapta A

 EURO - 4

- omologare privind emisiile poluante ale autovehiculelor conform Directivei 70/220/CEE, modificata prin Directiva 98/69/CE treapta B, sau Regulamentului nr. 83 ECE - UN seria de amendamente 05, ori omologarea motoarelor diesel pentru autovehicule, conform Directivei 88/77/CEE modificata prin Directiva 1999/96/CE treapta B, sau Regulamentului nr. 49 ECE - UN seria de amendamente 03 treapta B

Familie de vehicule

- familia de tipuri de vehicule se compune din vehicule care nu se deosebesc intre ele sub urmatoarele aspecte:

 

- constructor;

 

- deosebiri esentiale privind constructia si/sau conceptia;

 

- diferente evidente si fundamentale privind sasiul si/sau sistemul de rulare

 

- motor (combustie interna/electrice/hibride)

Masa proprie a vehiculului (masa vehiculului gata de drum)

- masa vehiculului carosat, gata de drum fara incarcatura, cu dispozitivul de atelare, daca este vorba de un vehicul tractor, sau masa  sasiului-cabina, daca constructorul nu monteaza caroserie si/sau dispozitivul de atelare, inclusiv lichidul de racire, lubrifianti, 90%  din carburant, 100% din alte lichide, cu exceptia apelor uzate, scule, roata de rezerva si conducatorul (75 kg) si pentru autobuze si autocare masa insotitorului (75 kg), daca acest loc este prevazut in vehicul.

Masa totala maxima autorizata (pentru  vehicul/ansamblu de vehicule)

- masa totala maxima a vehiculului sau ansamblului de vehicule incarcate, autorizata pentru circulatia pe drumurile publice din Romania, conform legislatiei in vigoare. Ea nu poate sa depaseasca masa totala tehnic admisibila stabilita de constructor.

Masa totala maxima admisibila de înmatriculare/exploatare (pentru vehicul/ansamblu de  vehicule)

- masa egala sau mai mica decat masa totala maxima tehnic admisibila si egala sau mai mica decat masa maxima totala autorizata, pentru o varianta constructiva data, conform definitiilor din anexa 4 la Directiva 97/27/CE

Masa totala tehnic admisibila (constructiva)

- masa proprie a vehiculului la care se adauga masa incarcaturii, stabilita de constructorul acestuia, tinand seama de dimensionarea  componentelor si echipamentelor acestuia

Masa maxima tehnic admisibila pe punctul de cuplare al autovehiculului

- masa corespunzatoare sarcinii statice verticale maxime pe dispozitivul de cuplare, admisa de constructorul autovehiculului; ea nu include, prin definitie, masa dispozitivului de cuplare in cazul autoturismelor si autotractoarelor, dar o include in cazul celorlalte vehicule

Masa maxima admisibila- masa corespunzatoare sarcinii statice verticale maxime transferate de pe punctul de cuplare al unei semiremorci sau remorci cu axa centrala

- remorca pe dispozitivul de cuplare al autovehiculului, declarata si admisa de constructorul remorcii cu axa centrala sau al semiremorcii;ea trebuie sa respecte limitele prevazute in prezentele reglementari pentru tipul respectiv de vehicul, daca asemenea limite exista

Masa totala maxima remorcabila de catre remorci cu axa centrala, corespunzatoare sarcinii repartizate pe axele un autovehicul

- masa totala maxima a remorcii cu protap articulat, a semiremorcii sau grupa de axe ale acestor vehicule, atunci cand ele sunt incarcate pana la masa totala maxima; ea trebuie sa respecte limitele prevazute in prezentele reglementari pentru tipul respectiv de vehicul, daca asemenea limite exista

ISO

Organizatia Internationala de Standardizare

 Kg

- kilogram (masa)

Omologare pentru circulatia pe drumurile publice din Romania

- procedura administrativa prin care autoritatea competenta certifica, conform legislatiei in vigoare, ca un tip de vehicul, un sistem sau componenta ori o enitate tehnica independenta satisface cerintele tehnice prevazute in prezentele reglementari

 Omologare de tip

- procedura administrativa prin care autoritatea competenta certifica, conform legislatiei in vigoare, la cererea constructorului sau a  reprezentantului autorizat al acestuia, ca un vehicul fabricat sau importat in serie satisface cerintele tehnice prevazute pentru acest caz in prezentele reglementari

Omologarea de tip in mai multe etape

- procedura administrativa prin care autoritatea competenta certifica, conform legislatiei in vigoare, la cererea constructorului sau a reprezentantului autorizat al acestuia, ca un tip de vehicul incomplet sau completat satisface cerintele tehnice prevazute in prezentele reglementari. Poate fi acordata pentru vehiculul completat, vehiculul de baza (de exemplu sasiu echipat) sau pentru alte trepte intermediare de montaj al vehiculului.

Omologare - certificare individuala

- procedura administrativa prin care autoritatea competenta atesta, conform legislatiei in vigoare, ca un vehicul fabricat sau importat satisface cerintele tehnice prevazute pentru acest caz in prezentele reglementari. Ea poate fi acordata in cazul:

 

a) vehiculelor noi care nu se fabrica in serie (de exemplu, vehiculele montate din piese separate sau produse artizanal), vehiculelor cu destinatii speciale, sau vehiculelor noi importate, care nu au omologare de tip pentru circulatia pe drumurile publice din Romania;

 

b) certificarii starii tehnice a vehiculelor utilizate, care au mai fost inmatriculate in strainatate;

 

c) modificarii categoriei de incadrare sau a categoriei de folosinta a vehiculului;

 

d) inlocuirii tipului de motor prevazut de constructor cu alt tip;

 

e) inlocuirii caroseriei si/sau a sasiului vehiculului;

 

f) inlocuirii ori modificarii unor componente, sisteme sau entitati tehnice cu altele din afara gamei de echipare originala

 Prima inmatriculare in Romania

- inmatricularea pentru prima data in Romania a unor vehicule rutiere noi sau utilizate, care au mai fost inmatriculate in alta tara

 Regulament CEE (CE)

- Regulament al Uniunii Europene

 Regulament ECE - UN

- Regulament anexa la Acordul privind adoptarea de prescriptii tehnice uniforme aplicabile vehiculelor cu roti, echipamentelor si componentelor ce pot fi montate sau utilizate pe vehicule cu roti si conditiile de recunoastere reciproca a omologarilor eliberate pe baza acestor prescriptii, incheiat la Geneva la 27 martie 1958

 RE3 ECE - UN

- Rezolutia de ansamblu nr. 3 a Comisiei Economice pentru Europa a ONU

 Sarcina pe axa/grup de axe tehnic admisibila

- sarcina maxima stabilita de constructor pentru fiecare axa tinand seama de dimensionarea componentelor si echipamentelor. Suma sarcinilor  tehnic admisibile pe toate axele nu trebuie sa fie mai mica decat masa totala tehnic admisibila

Sarcina maxima autorizata pe  axa/grup de axe

- sarcina admisibila pe axa conform reglementarilor in vigoare in Romania, care nu poate insa sa depaseasca sarcina pe axa tehnic  admisibila

Sarcina maxima admisibila de inmatriculare/ exploatare pe axa/ grup de axe

- sarcina egala sau mai mica decat sarcina pe axa/grup de axe, tehnic admisibila si egala sau mai mica decat sarcina maxima autorizata pe axa/grup de axe, pentru o varianta constructiva data, conform definitiilor din anexa 4 la Directiva 97/27/CE.

STAS

- standard de stat

SR

- standard roman

SR ISO

- standard roman echivalent cu un standard ISO

SREN

- standard roman echivalent cu un standard european (EN)

Seria 00 de amendamente

- seria de modificari 00 a unui regulament ECE - UN (varianta initiala de amendamente)

Sistem

- orice sistem al vehiculului, cum ar fi franele, dispozitivele de protectie impotriva poluarii provocate de gazele de evacuare, amenajarile interioare etc., care trebuie sa indeplineasca prevederile unei directive de baza, regulament, standard, cuprinse in prezentele reglementari

Tip de vehicul

- vehiculele dintr-o anumita categorie, identice cel putin in ceea ce priveste aspectele esentiale indicate in reglementarea pe baza careia se face omologarea de tip. Un tip de vehicul poate avea variante si versiuni diferite

 Entitate tehnica  independenta

- un dispozitiv destinat sa faca parte dintr-un vehicul, cum ar fi bara antiimpanare, care trebuie sa corespunda prevederilor unei directive de  baza, regulament, standard, cuprinse in prezentele reglementari, si destinat sa faca parte dintr-un vehicul, care poate fi omologat separat, daca directiva prevede acest lucru in mod expres, dar numai in legatura cu unul sau mai multe tipuri de vehicule

 Varianta

- vehiculele dintr-un anumit tip, identice cel putin in ceea ce priveste aspectele esentiale indicate in reglementarea pe baza careia se face  omologarea de tip (pentru autoturisme si vehiculele cu doua sau trei roti directivele-cadru respective)

Versiune

- vehiculele dintr-o anumita varianta, identice cel putin in ceea ce priveste aspectele esentiale indicate in reglementarea pe baza careia  se face omologarea de tip (pentru autoturisme si vehiculele cu doua sau trei roti directivele-cadru respective)

Vehicul de baza

- orice vehicul incomplet al carui numar de identificare se pastreaza in cursul etapelor ulterioare ale omologarii in mai multe etape

Vehicul lung

- combinatie de vehicule la care remorca sau semiremorca apartine categoriilor O1, O2 si O3, a caror lungime depaseste 8 m, sau care apartine categoriei O4

Vehicul greu

- autovehicul avand o masa totala tehnic admisibila care depaseste 7,5 tone, cu exceptia autotractoarelor pentru semiremorci, precum si autobuz  articulat din clasele II si III

Vehicul lent

- vehicul sau combinatie de vehicule avand, prin constructie, o viteza maxima care nu depaseste 30 km/h

Vehicul fabricat in serie mica

- vehicul fabricat intr-un numar anual de bucati, pentru intreaga familie careia ii apartine acesta, care nu depaseste 500 de bucati pentru o familie de autoturisme si remorcile acestora si 200 de bucati de familie pentru celelalte autovehicule si remorcile acestora ori vehicule cu doua sau trei roti

Vehicul utilizat  importat

- vehicul care inainte de a fi importat in Romania a mai fost inmatriculat, definitiv sau temporar, in alta tara mai mult de trei luni.

Vehicul completat

- vehiculul care constituie finalizarea procesului de omologare in mai multe etape si care satisface cerintele tehnice prevazute in prezentele reglementari tehnice

Vehicul incomplet

- vehiculul a carui finalizare necesita cel putin o etapa de fabricatie, pentru ca acesta sa devina vehicul completat

Vehicule apartinand sfarsitului de serie de fabricatie

- vehiculele care apartin sfarsitului de serie, a caror omologare nu mai este valabila, care pot fi inmatriculate, admise in circulatie sau in exploatare pentru urmatoarele 12 luni. Numarul maxim de vehicule, dintr-unul sau mai multe tipuri, puse in circulatie in cadrul sfarsitului de serie, nu trebuie sa depaseasca pentru autovehiculele M110%, iar pentru celelalte vehicule 30% din numarul total de vehicule din tipurile in cauza, admise in circulatie in Romania in anul precedent. Daca acest numar este mai mic de 100, se accepta 100 de bucati.

 

CAPITOLUL I

Obiectul si domeniul de aplicare


            1. Prezentele reglementari definesc cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere la omologarea in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania, sub aspectul sigurantei active si pasive, protectiei mediului ambiant si protectiei drumurilor publice. Aceste prevederi nu se aplica vehiculelor aflate in tranzit international prin Romania.
            2. Prezentele reglementari se aplica tuturor categoriilor de vehicule destinate sa circule in mod permanent sau ocazional pe drumurile publice si pot avea, prin constructie, o viteza mai mare de 6 km/h, sunt destinate transportului de persoane si/sau de bunuri ori efectuarii de servicii sau lucrari.
            3. Sistemele, componentele sau entitatile tehnice independente care concura la siguranta, circulatiei si protectia mediului, precum si piesele de schimb aferente trebuie sa indeplineasca cerintele specifice, indicate in prezentele reglementari sau in standardele specifice, pentru a putea fi utilizate la vehiculele autorizate sa circule pe drumurile publice.
            4. Admiterea in circulatie a combinatiilor de vehicule este conditionata de asigurarea compatibilitatii dintre autovehiculul tractor si vehiculul tractat si de respectarea conditiilor tehnice specifice fiecaruia dintre aceste vehicule.
            5. In scopul armonizarii conditiilor tehnice care se aplica pe plan national cu cele care se aplica pe plan international, si indeosebi in Europa, prezentele reglementari care vizeaza omologarea de tip a vehiculelor in vederea fabricatiei de serie se bazeaza pe prevederile cuprinse in directivele Uniunii Europene, la care Romania este asociata, regulamentele Comisiei Economice pentru Europa a ONU, anexa la Acordul de la Geneva din 1958, la care Romania este Parte, in unele standarde ISO, standarde EN si unele standarde nationale armonizate SR ISO sau SR EN.
            6. La aplicarea acestor reglementari se au in vedere de regula ultimele modificari legate de progresul tehnic in domeniu efectuate pana la sfarsitul anului 2000, asa cum rezulta din listele cuprinse in anexa nr. 3. Totusi, avandu-se in vedere faptul ca in anumite domenii, cum sunt protectia mediului, rezistenta structurilor la impact etc., armonizarea nu se poate face imediat, din motive tehnice, se prevad perioade de adaptare pana in anii 2003 - 2005, pentru a permite industriei si cercetarii nationale sa asimileze noile tehnologii necesare aplicarii prevederilor acestor reglementari europene.
            7. Conditiile tehnice impuse pentru omologarea/certificarea individuala a vehiculelor produse artizanal sau a vehiculelor noi produse in serii (cantitati) mici, in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania, sunt cele indicate, pentru fiecare dintre aceste vehicule, in cap. IV al prezentelor reglementari, precum si in anexele la acestea.
            8. Conditiile tehnice impuse pentru omologarea individuala a vehiculelor utilizate care au fost importate sunt cele care au fost valabile la data omologarii de tip a vehiculului respectiv, cu exceptia cazurilor in care prezentele reglementari indica cerinte mai severe, indeosebi in domeniul protectiei mediului, sau existenta unor componente ori echipamente moderne pentru siguranta rutiera, care pot fi adaptate tinandu-se seama de constructia vehiculului respectiv.

 

CAPITOLUL II

Proceduri de aplicare a prezentei reglementari


            1. In conformitate cu prevederile art. 2 si 3 din Hotararea Guvernului nr. 768/1991 privind infiintarea si functionarea Regiei Autonome "Registrul Auto Roman" (RAR), republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea l, nr. 307 din 1 noiembrie 1994, precum si pe baza imputernicirilor date de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, ca autoritate de stat in domeniul transporturilor rutiere, Regia Autonoma "Registrul Auto Roman", denumita in continuare Registrul Auto Roman, certifica incadrarea vehiculelor rutiere in normele de siguranta a circulatiei, de protectie a mediului, de protectie a drumurilor pe care circula, precum si incadrarea in categoriile prevazute de reglementarile in vigoare, in acest scop acorda:
            1.1. Omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice din Romania a vehiculelor rutiere construite in tara sau importate in serii (cantitati) mai mari de 10 bucati de acelasi tip pe an, care se acorda pe baza respectarii conditiilor tehnice indicate in cap. IV si in anexa nr. III. La extinderea omologarii de tip pentru circulatia pe drumurile publice pentru vehiculele derivate dintr-un tip de baza cu omologare de tip pentru circulatie in vigoare se considera obligatorii reglementarile care erau valabile la data omologarii tipului de baza, cu exceptia cazurilor pentru care prezentele reglementari prevad, in mod expres, alte dispozitii.
            1.1.1. La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice din Romania a vehiculelor pentru care exista omologarea de tip comunitara a intregului vehicul, pentru autoturismele si vehiculele cu 2 - 3 roti este necesara si suficienta numai conformitatea cu prevederile directivelor-cadru 70/156/CEE si, respectiv, 92/61/CE, la nivelul ultimelor modificari indicate in prezentele reglementari, urmind a se prezenta Certificatul de omologare UE al vehiculului, conform directivei-cadru, cu anexa III la Directiva 70/156/CEE pentru autoturisme sau anexa II la Directiva 92/617/CE pentru vehicule cu 2-3 roti, precum si un model de vehicul conform omologarii.
            1.1.2. In cazul in care nu exista omologare de tip comunitara pentru intregul vehicul, omologarea de tip se acorda pe baza prezentarii documentelor care atesta corespondenta diferitelor sisteme, componente sau unitati tehnice independente ale acestuia cu cerintele tehnice prevazute in prezentele reglementari si efectuarii incercarilor sau verificarilor necesare.
            1.1.3. De la procedura de certificare si omologare pentru circulatia pe drumurile publice din Romania sau de la unele prevederi ale prezentelor reglementari pot fi exceptate vehiculele indicate in cap. VI, cu respectarea cerintelor din acest capitol, aplicabile pentru cazul dat.
            1.1.4. In cazul carosarii sasiurilor echipate, omologate ca tip pentru circulatie, precum si al modificarii sau schimbarii destinatiei suprastructurii unor vehicule omologate, pentru sasiurile echipate se iau in considerare reglementarile care au stat la baza omologarii lor, cu exceptia cazurilor pentru care prezentele reglementari prevad, in mod expres, alte dispozitii
            1.1.5. Pentru modificari importante care afecteaza parametrii de baza, structura de rezistenta sau destinatia (categoria de folosinta) a vehiculului stabilita de producator, precum si in cazul vehiculelor construite din elemente reciclate sau cu utilizarea de elemente reciclate, care pot afecta siguranta rutiera si protectia mediului, la omologarea pentru circulatia pe drumurile publice este necesara prezentarea avizului favorabil al fabricantului tipului de baza si, dupa caz, certificate pentru respectarea reglementarilor in vigoare privind protectia mediului de catre vehiculul in cauza.
            1.2. Omologarea si certificarea individuala pentru circulatia pe drumurile publice din Romania a vehiculelor rutiere:
            1.2.1. omologarea individuala a vehiculelor noi, de acelasi tip, construite in tara ori importate de aceeasi persoana fizica sau juridica, in serii (cantitati) care nu depasesc 10 vehicule pe an, care nu sunt omologate ca tip, sau a vehiculelor - unicat, montate din piese separate sau produse artizanal, in ateliere nespecializate; ele trebuie sa corespunda prevederilor prezentelor reglementari valabile pentru omologarea individuala, conform definitiei, si sunt supuse, dupa caz, unor incercari sau verificari tehnice;
            1.2.2. la omologarea individuala a vehiculelor fabricate artizanal sau in serii mici, in cazul cand practic nu este posibil sa se aplice toate prevederile tehnice din reglementarile internationale indicate in capitolul IV pentru omologarea de tip, Registrul Auto Roman va proceda la asimilarea vehiculului respectiv, pornind de la analiza comparativa a constructiei sau componentei acestuia, cu tipuri de vehicule omologate ca tip, existente in banca sa de date, reducand incercarile la cele strict necesare precum si la un control general care se poate efectua pe liniile de control tehnic existente;
            1.2.3. certificarea starii tehnice a vehiculelor utilizate, care au fost deja inscrise in circulatie si au circulat in alte tari mai mult de 3 luni; pentru aceste vehicule posesorul trebuie sa prezinte documentele necesare emise in tara de origine, din care sa reiasa datele de identificare si conditiile tehnice pe care le-au indeplinit la inmatricularea in strainatate si trebuie sa corespunda prevederilor specifice pentru aceasta categorie, cuprinse in cap. IV. Aceste vehicule vor fi supuse unei verificari tehnice pe liniile de control existente si verificarii autenticitatii si, daca este necesar, atunci cand nu exista documente privind unele prevederi privind protectia mediului, unor incercari de catre laboratoarele autorizate;
            1.2.4. Inlocuirea caroseriei si/sau a sasiului vehiculelor care trebuie sa corespunda prevederilor din prezenta reglementare valabile pentru omologare, iar vehiculele sunt supuse, dupa caz, unor incercari sau verificari tehnice;
            1.2.5. Modificarea categoriei de incadrare sau a categoriei de folosinta a vehiculului, care trebuie sa corespunda prevederilor prezentelor reglementari valabile pentru omologare, iar vehiculul este supus, dupa caz, unor incercari sau verificari tehnice;
            1.2.6. Inlocuirea tipului de motor prevazut de constructor cu alt tip care trebuie sa corespunda prevederilor din prezenta reglementare valabile pentru omologare, iar vehiculul este supus, dupa caz, unor incercari sau verificari tehnice.
            1.3. Certificarea si omologarea componentelor si entitatilor tehnice independente care concura la siguranta rutiera si la protectia mediului si care pot fi certificate/omologate separat de vehicul, in conformitate cu prevederile art. 18 din cap. IV.
            1.4. Certificarea/omologarea pieselor de schimb si a materialelor de exploatare, destinate vehiculelor rutiere si care concura la siguranta circulatiei si protectia mediului, fabricate in conditiile indicate in reglementarile in vigoare.
            1.5. Atestarea indeplinirii de catre vehiculele rutiere a conditiilor privind gradul redus de poluare chimica si sonora, care urmeaza sa beneficieze de facilitatile acordate de reglementarile in vigoare.
            2. In scopul asigurarii conformitatii produselor fabricate si comercializate in serie cu tipul omologat, Registrul Auto Roman ca serviciu tehnic notificat asigura urmatoarele:
            2.1. certificarea managementului sistemului calitatii la producatorul autohton de vehicule ori componente sau la unitati tehnice independente si verificarea existentei unor dispozitii si proceduri satisfacatoare pentru asigurarea unui control eficace, astfel incat vehiculele, echipamentele sau componentele fabricate sa corespunda cu tipul omologat, conform anexei X la Directiva 70/156/CEE, precum si anexei nr. 2 la "Acordul privind adoptarea de prevederi tehnice uniforme pentru vehicule cu roti echipamente si componente care pot fi montate sau utilizate pe vehicule cu roti si conditiile de recunoastere reciproca a omologarilor care se bazeaza pe aceste prevederi", revizia a 2-a din 16 octombrie 1996;
            2.2. atunci cand exista semnale ca unele tipuri de vehicule nu isi mentin in exploatare caracteristicile si performantele consemnate la omologarea de tip sau individuala, ceea ce poate afecta siguranta rutiera sau protectia mediului, Registrul Auto Roman poate efectua probe de anduranta in conditii corespunzatoare celor din exploatare sau probe accelerate echivalente, pentru a se face demersurile necesare in vederea restabilirii conformitatii.
            3. In conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 610/1992 privind Cartea de identitate a vehiculului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 262 din 21 octombrie 1992, pe baza omologarii/certificarii pentru circulatia pe drumurile publice din Romania, Registrul Auto Roman inscrie in Cartea de identitate a vehiculului datele tehnice si de identificare ale vehiculului.
            3.1. Datele de identificare se pot inscrie si de producator sau de reprezentantul autorizat al acestuia la vehicule omologate ca tip, inserarea altor date decat cele inscrise in Cartea de identitate a vehiculului fiindu-i interzisa producatorului.
            3.2. Orice modificare adusa vehiculului, care afecteaza datele tehnice si de identificare inscrise in cartea de identitate a vehiculului, reclama reverificarea vehiculului de catre Registrul Auto Roman si reactualizarea cartii de identitate cu noile date sau, dupa caz, anularea cartii de identitate si eliberarea alteia, dupa reomologarea vehiculului.
            4. De la procedura de certificare si omologare pentru circulatia pe drumurile publice din Romania sau de la unele prevederi ale prezentelor reglementari pot fi exceptate unele categorii de vehicule in conditiile indicate in cap. VI.

 

CAPITOLUL III

Definirea categoriilor de folosinta ale vehiculelor rutiere

 

            Vehiculul este un sistem mecanic care circula pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, si care se utilizeaza in mod normal pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori efectuarea de servicii sau lucrari. Vehiculele se definesc, in sensul prezentelor reglementari, dupa cum urmeaza:
            1. autovehicul - vehicul care se deplaseaza prin propulsie proprie, cu exceptia celui care circula pe sine. Poate tracta in anumite conditii si remorci sau semiremorci;
            1.1. automobil - autovehicul care se utilizeaza in mod normal pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori tractarea de remorci. Troleibuzul este considerat automobil. Nu sunt considerate automobile tractorul si masina autopropulsata pentru lucrari. Automobilul de teren are cel putin doua axe motoare, diferential blocabil si capacitate de trecere conform pct. 5 din anexa nr. 1;
            1.1.1. autoturism - automobil care, prin constructie si echipare, este destinat transportului de persoane, bagajului si/sau bunurilor acestora, avand cel mult 9 locuri pe scaune (inclusiv conducatorul).
            1.1.1.1. berlina - caroserie inchisa, cu sau fara montant central (stalpul B) intre ferestrele laterale; acoperis rigid fix, putand avea o trapa de aerisire; 4 sau mai multe locuri, dispuse pe cel putin doua randuri; 2 sau 4 usi laterale, poate avea o capota de portbagaj sau usa spate (hayon), 4 ferestre laterale conform ISO 3833-1977 pct 3.1.1.1 AA (berlina) sau AB (berlina cu hayon);
            1.1.1.2. cabrioleta - caroserie inchisa decapotabila; acoperis cu cel putin doua pozitii (inchis si deschis/eliminat), conform ISO 3833-1997 pct. 3.1.1.6;
            1.1.1.3. cupeu - caroserie inchisa, similara berlinei; 2 sau mai multe locuri, dispuse pe cel putin un rand, 2 usi laterale, 2 sau mai multe ferestre laterale, conform ISO 3833-1997 pct 3.1.1.5;
            1.1.1.4. break - caroserie familiala inchisa, partea ei din spate oferind un volum interior marit; acoperis rigid fix, putand avea o trapa de aerisire; 4 sau mai multe locuri, dispuse pe cel putin doua randuri, scaunele spate si colierele trebuind sa fie fi rabatabile sau demontabile pentru marirea suprafetei de incarcare; 2 sau 4 usi laterale si usa spate; 4 sau mai multe ferestre laterale, conform ISO 3833-1997 pct 3.1.1.4;
            1.1.1.5. autorulota (autocaravana) - autoturism special destinat transportului si cazarii de persoane, avand cel mult 9 locuri pe scaune, inclusiv conducatorul, sau locuri pe banchete care indeplinesc conditiile prevazute pentru transportul de persoane si dotari speciale pentru cazarea de persoane, prevazute in anexa nr. 1 pct. 6.1;
            1.1.1.6. ambulanta - autovehicul special din categoria M destinat transportului de persoane bolnave sau ranite, echipat special in acest scop, prevazut in anexa nr. 1, pct. 6.3;
            1.1.1.7. vehicul blindat - vehicul special destinat protectiei pasagerilor si/sau marfurilor transportate si care satisface cerintele protectiei de blindaj impotriva gloantelor, prevazut in anexa nr. 1 pct. 6.2;
            1.1.1.8. automobil funerar - autovehicul destinat transportului persoanelor decedate, echipat special in acest scop, prevazut in anexa nr. 1 pct. 6.4.
            1.1.2. autobuz - automobil destinat, prin constructie, transportului in comun a mai mult de 9 persoane (inclusiv conducatorul) pe scaune si, dupa caz, al bagajelor acestora. Poate avea unul sau doua niveluri (autobuz cu etaj). Poate fi solo sau articulat. Autobuzul articulat consta din doua sau mai multe tronsoane rigide, care se articuleaza intre ele; compartimentele de pasageri situate in fiecare dintre tronsoanele rigide comunica intre ele in permanenta, permitand libera circulatie a pasagerilor; tronsoanele rigide sunt legate intre ele in mod permanent, astfel incat sa nu poata fi detasate decat printr-o operatiune necesitand mijloace tehnice care in mod normal nu se gasesc decat intr-un atelier;
            1.1.2.1. microbuz (minibuz) - autobuz pentru transportul in comun de persoane cu numar redus de locuri pe scaune, destinat, prin constructie, transportului a mai mult de 9 persoane (inclusiv conducatorul), dar nu mai mult de 22 de persoane (exclusiv conducatorul);
            1.1.2.2. autobuz urban - autobuz destinat transportului public urban sau suburban de pasageri, asezati pe scaune sau in picioare, care asigura la statii posibilitatea unui schimb rapid de pasageri;
            1.1.2.3. autobuz interurban - autobuz destinat transportului public interurban de pasageri, asezati pe scaune, cu posibilitatea transportului, pe distante scurte, a unui numar limitat de pasageri in picioare, pe culoar;
            1.1.2.4. autocar - autobuz destinat transportului de persoane asezate pe scaune, pe distante lungi si in scopuri turistice, in conditii de confort, prevazut din constructie cu spatii special amenajate, in afara salonului, pentru depozitarea bagajelor. Poate tracta o remorca pentru bagaje, cu respectarea conditiilor impuse in acest domeniu;
            1.1.2.5. troleibuz - autobuz actionat electric, prin captarea curentului electric de la o linie de contact;
            1.1.3. automobil mixt - automobil destinat, prin constructie, transportului simultan de persoane si bunuri in compartimente separate;
            1.1.4. automobil utilitar (autoutilitara) - automobil comercial destinat, prin constructie, transportului de bunuri intr-o structura deschisa sau inchisa;
            1.1.4.1. autocamion (autoutilitara camion) - automobil utilitar destinat, prin constructie si echipare, transportului de bunuri pe o platforma, cu sau fara obloane, care poate fi acoperita cu prelata;
            1.1.4.2. autofurgon (autoutilitara furgon) - automobil utilitar destinat, prin constructie si echipare, transportului de bunuri intr-o structura inchisa;
            1.1.4.3. automobil cu caroserie demontabila (amovibila) - automobil prevazut, prin constructie, cu posibilitatea montarii a diferite tipuri de caroserii pe acelasi sasiu echipat;
            1.1.5. automobil specializat (autospecializata) - automobil destinat transportului de bunuri sau persoane (de exemplu: personalul la si de la locul de munca), pentru care sunt prevazute amenajari specifice;
            1.1.6. automobil special (autospeciala) - autovehicul cu caroserie inchisa sau deschisa, destinat, prin constructie si echipare, efectuarii de servicii si/sau lucrari, cum este ambulanta sanitara, autovehiculul pentru transportul de persoane cu handicap locomotor etc. Autovehiculele din categoriile M2 si M3, altele decat autobuzele, sunt considerate automobile speciale.
            1.1.7. autotractor - autovehicul de tractiune, destinat exclusiv sau in special tractarii de remorci;
            1.1.7.1. autoremorcher - autotractor destinat, in principal, tractarii remorcilor grele cu protap articulat sau unor vehicule tractate grele, putand fi prevazut cu o platforma pentru lestare;
            1.1.7.2. autotractor cu sa - autotractor destinat numai tractarii semiremorcilor si prevazut cu un dispozitiv de cuplare de tip sa, care preia o parte importanta din masa acestora, precum si fortele de tractare;
            1.2. motociclu - autovehicul, in general cu doua roti amplasate intr-un plan longitudinal vertical, cu suporturi sau platforma pentru sprijinirea picioarelor; poate avea si atas sau doua roti spate laterale simetrice, caz in care trebuie sa indeplineasca cerintele pentru autovehicule cu trei roti. In cazuri speciale, poate avea si patru roti. El poate tracta o remorca specifica;

1.2.1. motocicleta - motociclu prevazut cu parti fixe (de exemplu rezervor de carburant, motor) in zona genunchilor si cu suporturi pentru sprijinirea picioarelor, avand o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm3 si o viteza maxima, prin constructie, mai mare de 45 km/h; poate avea si atas, care nu ii schimba incadrarea;

1.2.2. moped (motoreta) - motociclu avand o capacitate cilindrica de cel mult 50 cm3 si o viteza maxima, prin constructie, de cel mult 45 km/h;

1.2.2.1. moped usor - moped avand capacitatea cilindrica de cel mult 50 cm3 si o viteza maxima care nu depaseste 25 km/h. Este asimilat bicicletei;

1.2.3. scuter - motociclu fara parti fixe in zona genunchilor, la care picioarele conducatorului se sprijina pe o platforma (podea); daca are o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm3 si/sau o viteza maxima, prin constructie, mai mare de 45 km/h, este asimilat motocicletei;

1.2.3.1. scuter usor - scuter avand capacitatea cilindrica de cel mult 50 cm3 si o viteza maxima, prin constructie, care nu depaseste 25 km/h. Este asimilat mopedului usor;

1.2.4. mototriciclu - motociclu cu trei roti, cele din spate fiind amplasate simetric, avand o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm3si/sau o viteza maxima, prin constructie, mai mare de 45 km/h;

1.2.4.1. mototriciclu usor - mototriciclu avand o capacitate cilindrica mai mica de 50 cm3si o viteza maxima, prin constructie, care nu depaseste 45 km/h;

1.2.5. motocvadriciclu - motociclu cu patru roti, asimilat mototriciclului, avand o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm2, o putere maxima a motorului mai mica sau egala cu 15 kW si/sau o viteza maxima, prin constructie, de peste 45 km/h. Masa vehiculului trebuie sa fie mai mica de 400 kg (550 kg pentru vehiculele destinate transportului de marfa, fara a include masa acumulatorilor pentru autovehiculele electrice);

1.2.6. motocvadriciclu usor - motociclu cu patru roti, asimilat mototriciclului, avand o masa proprie mai mica de 350 kg, fara a include si masa acumulatorilor in cazul vehiculelor electrice, o viteza maxima, prin constructie, mai mica de 46 km/h si capacitatea cilindrica mai mica de 50 cm3pentru cele echipate cu motor cu aprindere prin scanteie (sau a caror putere neta maxima nu depaseste 4 kW in cazul altor tipuri de motoare);

1.3. tractor - autovehicul de tractiune destinat, prin constructie si echipare, tractarii, impingerii si/sau actionarii diverselor vehicule sau utilaje agricole, industriale etc;

1.3.1. tractor agricol sau forestier pe roti - tractor destinat efectuarii unor lucrari in agricultura si silvicultura prin tractarea, purtarea si, dupa caz, actionarea unor remorci sau utilaje speciale din aceste domenii, fiind, in general, tractor lent, cu o viteza cuprinsa intre 6 si 40 km/h. El poate fi amenajat pentru a transporta o incarcatura sau un insotitor;

1.3.2. tractor monoax sau motocultor - tractor fara mecanism de directie, a carui viteza maxima, prin constructie, nu depaseste 25 km/h; el poate fi sustinut si condus de un conducator pedestru sau poate fi dotat cu un carucior ori o remorca prevazuta cu scaun pentru conducator, fara insa a se depasi o masa totala maxima autorizata de 2,5 tone, inclusiv masa motocultorului;

1.4. masina autopropulsata pentru lucrari - utilaj autopropulsat destinat, prin constructie si echipare, efectuarii unor lucrari sau servicii, care circula pe drum numai pentru a se deplasa intre locul de garare si locul unde executa lucrarile, avand o viteza care nu depaseste 30 km/h. Masina autopropulsata pentru lucrari realizata pe sasiu auto, care pastreaza caracteristicile de performanta ale autovehiculului de baza din care deriva, este asimilata cu automobilul special (autospeciala). Exemple de masini autopropulsate pentru lucrari, in sensul prezentelor reglementari, sunt cuprinse in anexa nr. 13;

1.5. autovehicul atipic - autovehicul care, prin constructie si echipare, nu se incadreaza in nici una dintre categoriile de mai sus;

2. masina pentru lucrari - utilaj fara mijloace proprii de propulsie, purtat sau remorcat de un tractor cu o viteza ce nu depaseste 30 km/h, destinat, prin constructie si echipare, efectuarii unor lucrari sau servicii. Masina pentru lucrari realizata pe sasiu de vehicul, care pastreaza caracteristicile de performanta ale vehiculului de baza din care deriva, este asimilata cu vehiculul special;

3. remorca (vehicul tractat) - vehicul fara motor, destinat, prin constructie, sa fie tractat de autovehicule. Din punct de vedere al constructiei, ea poate fi: - remorca cu protap articulat - vehicul tractat cu cel putin doua axe, la care cel putin o axa este directoare, iar timoneria directiei este comandata prin protap care este articulat la sasiul remorcii, permitand deplasarea dispozitivului de cuplare in plan vertical fara sa preia sarcini verticale; remorcile avand mecanism de directie cu axa rotitoare (bracabila) pot fi tractate de autovehicule utilitare, autoremorchere sau tractoare, iar cele dotate cu axa fixa si roti bracabile, numai de tractoare agricole sau forestiere prevazute cu dispozitiv de cuplare de tip furca-bolt; - remorca cu protap rigid - vehicul tractat cu o axa sau cu un grup de axe apropiate, la care protapul este fixat rigid de sasiu, in prelungirea acestuia, putand prelua atat sarcini orizontale (de tractare), cat si sarcini verticale. Remorca poate fi tractata de autoturisme, autoutilitare, autobuze si tractoare agricole sau forestiere, daca acestea sunt dotate cu dispozitive de cuplare care pot prelua sarcini verticale. - remorca cu axa(e) centrala(e) - remorca cu protap rigid, la care axa sau grupa de axe este amplasata imediat in spatele centrului de greutate al vehiculului considerat ca uniform incarcat; protapul nu trebuie sa transmita pe dispozitivul de cuplare o sarcina statica verticala mai mica de 10% din masa maxima a remorcii sau de 1000 kg (se retine cea mai mica dintre acestea); pentru remorcile tractate de autoturisme se aplica prevederile Directivei 92/21/CEE privind sarcina minima pe punctul de cuplare (cap. IV pct. 3.6).

3.1. remorca utilitara - vehicul tractat, destinat transportului de marfa, fara amenajari speciale;

3.1.1. remorca utilitara camion - remorca destinata, prin constructie si echipare, transportului de bunuri pe o platforma cu sau fara obloane, care poate fi acoperita cu prelata;

3.1.2. remorca utilitara furgon - remorca destinata, prin constructie si echipare, transportului de bunuri intr-o structura inchisa;

3.2. remorca specializata - remorca dotata cu amenajari specifice, destinata transportului unei anumite categorii de bunuri, ca de exemplu: containere, animale, materiale in vrac (in remorci basculabile), remorca cu platforma coborata pentru transporturi foarte grele etc.;

3.3. remorca speciala - remorca cu platforma coborata pentru transporturi foarte grele, remorca dotata cu amenajari specifice, destinata, prin constructie, efectuarii de servicii si/sau de lucrari speciale, ca de exemplu: remorca echipata cu grupuri electrogene, motocompresoare, macarale, bucatarii de campanie, statii radio, dormitoare de campanie, masini pentru imprastiat ingrasaminte, vagoane de circ etc.;

3.4. rulota (caravana) - remorca echipata cu axa centrala destinata, prin constructie si amenajari specifice, cazarii de persoane;

3.5. remorca lenta - vehicul tractat care, prin constructie, inclusiv constructia dispozitivului de cuplare, poate fi tractat numai de tractoare agricole sau forestiere, cu o viteza maxima care nu depaseste 30 km/h. Din aceasta categorie fac parte remorci agricole, forestiere, destinate constructiilor, pavilioane apicole etc.;

3.6. remorca de persoane - remorca lenta pentru transportul de persoane in agricultura sau activitati extractive (poate avea si amenajari pentru cazare ori pentru efectuarea unor lucrari) sau pentru transportul turistilor in zone de agrement, care poate fi tractata numai de autovehicule avand o viteza maxima, prin constructie, ce nu depaseste 30 km/h;

3.7. remorca atipica - remorca ce, prin constructie si echipare, nu se incadreaza in nici una dintre categoriile de mai sus;

4. semiremorca - remorca prevazuta, in locul axei directoare, cu un sistem de articulatie cu pivot care se cupleaza cu saua autotractorului; axa sau grupa de axe este situata in spatele centrului de greutate al vehiculului considerat uniform incarcat, astfel incat o parte semnificativa a masei sale totale maxime autorizate este suportata de saua autotractorului;

4.1. semiremorca utilitara - vehicul tractat destinat transportului de marfa, fara amenajari speciale;

4.1.1. semiremorca utilitara camion - semiremorca destinata, prin constructie si echipare, transportului de bunuri pe o platforma cu sau fara obloane, care poate fi acoperita cu prelata;

4.1.2. semiremorca utilitara furgon - semiremorca destinata, prin constructie si echipare, transportului de bunuri intr-o structura inchisa;

4.2. semiremorca specializata - semiremorca dotata cu amenajari specifice, destinata transportului unei anumite categorii de bunuri, ca de exemplu: containere, animale, materiale in vrac (in remorci basculabile), semiremorca cu platforma coborata pentru transporturi foarte grele etc.;

4.3. semiremorca speciala - remorca cu platforma coborata pentru transporturi foarte grele, remorca dotata cu amenajari specifice, destinata, prin constructie, efectuarii de servicii si/sau de lucrari speciale, ca de exemplu: semiremorca echipata cu grupuri electrogene, motocompresoare, bucatarii de campanie, statii radio, dormitoare de campanie, masini pentru imprastiat ingrasaminte etc.;

4.4. semiremorca lenta - vehicul tractat care, prin constructie, inclusiv constructia dispozitivului de cuplare, poate fi tractat numai de tractoare agricole sau forestiere, cu o viteza maxima care nu depaseste 30 km/h. Din aceasta categorie fac parte semiremorci agricole, forestiere, destinate constructiilor, pavilioane apicole etc.;

4.5. semiremorca atipica - remorca ce, prin constructie si echipare, nu se incadreaza in nici una dintre categoriile de mai sus;

5. bicicleta - vehicul cu doua roti, propulsat exclusiv prin energia musculara, de regula prin intermediul pedalelor;

6. vehicule cu tractiune animala;

7. vehicule trase sau impinse cu mana;

8. combinatie de vehicule - ansamblu rutier format dintr-un autovehicul si unul sau doua vehicule tractate;

8.1. tren rutier de persoane - combinatie de vehicule, folosita in agricultura, formata dintr-un tractor agricol si una sau doua remorci de persoane (muncitori agricoli), precum si in scopuri de agrement, formata dintr-un autovehicul si o remorca de persoane, care, prin constructie, nu poate depasi viteza de 30 km/h;

8.2. tren rutier de marfa - combinatie de vehicule formata dintr-un autoremorcher si o remorca pentru transport de bunuri ori, in agricultura, dintr-un tractor agricol si una sau doua remorci lente;

8.3. vehicul articulat - combinatie de vehicule formata dintr-un autotractor cu sa si o semiremorca;

8.4. tren rutier pentru materiale lungi - combinatie de vehicule formata dintr-un autoremorcher si o remorca atipica (axa simpla sau dubla, cu platforma de incarcare), legatura dintre vehicule fiind asigurata prin materialele lungi transportate (tevi, busteni etc), precum si printr-un sistem de siguranta suficient de robust care sa faca imposibila desprinderea remorcii de vehicul in orice situatii (pante mari, franare brusca etc).; Clasificarea vehiculelor rutiere pe categorii conform reglementarilor internationale, in vederea verificarii incadrarii acestora in prevederile tehnice ale prezentelor reglementari este indicata in anexa nr. 1: - automobilele mixte, care reprezinta diversificarea unei familii de autoturisme, ca variante ale acesteia, se incadreaza in categoria indicata de constructor; - automobilele mixte care reprezinta diversificarea unei familii de autoutilitare usoare (cu masa totala maxima autorizata care nu depaseste 3.500 kg) se incadreaza in categoria M1 numai in cazul in care acestea nu indeplinesc conditiile indicate in anexa nr. 1 pct. 9.1; - automobilele mixte care reprezinta diversificarea unei familii de autoutilitare din categoria N2 sau N3, prin amenajarea unui compartiment suplimentar fata de cabina initiala, avand o capacitate de 9 locuri pentru persoane pe scaune sau mai mult (inclusiv conducatorul), se vor incadra, in functie de masa maxima totala autorizata, in categoria M2 sau M3 (cabina dubla amenajata cu paturi nu face obiectul acestor categorii).

 

CAPITOLUL IV

Conditii tehnice privind constructia si echiparea vehiculelor rutiere si combinatiilor acestora


1. Conditii generale privind constructia si echiparea vehiculelor rutiere

1.1. Vehiculele rutiere trebuie construite si echipate astfel incat, la o exploatare normala, sa nu stanjeneasca, sa nu aduca nimanui daune si sa nu puna in pericol circulatia celorlalti participanti la traficul rutier.

1.2. Constructia vehiculelor rutiere trebuie sa permita o protectie cat mai eficienta a drumurilor publice. Sarcinile maxime autorizate pe axe/grup de axe si masele totale maxime autorizate, care se iau in considerare la omologarea vehiculelor rutiere in vederea inmatricularii pentru circulatia pe drumurile publice din Romania sunt cele indicate in legislatia in vigoare privind regimul drumurilor.

1.3. Toate componentele si sistemele care pot afecta siguranta circulatiei rutiere si protectia mediului si pentru care exista riscul de uzura rapida sau avariere in cursul exploararii trebuie construite astfel incat sa poata fi usor verificate si inlocuite.

1.4. Constructia si echiparea vehiculelor trebuie sa asigure un grad cat mai inalt de securitate pasiva, astfel incat ocupantii sa fie protejati impotriva accidentelor si urmarilor acestora.

1.5. Materialele folosite in interiorul vehiculului trebuie sa fie greu inflamabile. Pentru autobuzele din categoria M3 viteza verticala de combustie nu trebuie sa depaseasca 100 mm/min corespunzator prevederilor Directivei 95/28/CE. Pentru celelalte vehicule, cu exceptia autoturismelor pentru care nu exista nici o directiva, viteza de combustie nu trebuie fie mai mare de 250 mm/min, masurata conform prevederilor anexei nr. 4 la Rezolutia de ansamblu RE3 ECE - UN. Fac exceptie materialele folosite la covoare pentru acoperirea podelei si imbracamintea scaunelor, cu conditia ca materialul in cauza sa fie mai mic de 300 cm‚ ca suprafata si de 100 cm2 ca volum; de asemenea, orice alta garnitura, la care materialul in cauza nu depaseste marimile de mai sus pentru o suprafata totala de 625 cm2.

1.6. Viteza maxima, prin constructie, a autovehiculelor rutiere, inscrisa in Cartea de identitate a vehiculului, este cea indicata de constructor (daca exista in documente). Ea se masoara, cu exceptia autoturismelor, pe o pista de incercare uscata, aderenta si orizontala (panta sub 1%), in absenta vantului, in ambele sensuri de miscare ori conform conditiilor din Regulamentul nr. 68 ECE-UN. Pentru vehicule cu 2-3 roti se masoara conform Directivei 95/1/CEE, iar pentru tractoare agricole sau forestiere, conform Directivei 74/152/CEE, ultima modificare prin Directiva 98/89/CE. Ea se rotunjeste la numere intregi, iar pentru autovehiculele prevazute cu limitator de viteza maxima, conform Directivei 92/24/CEE sau Regulamentului nr. 89 ECE-UN, seria 00 de amendamente, addenda 1, se va indica viteza maxima care nu poate fi depasita constructiv, datorita limitatorului. Remorcile autovehiculelor trebuie construite si echipate astfel incat sa poata circula in deplina siguranta cu o viteza maxima de cel putin 100 km/h sau, daca sunt construite pentru viteze mai mici, acest lucru trebuie sa fie inscriptionat pe ele.

1.7. Puterea motorului, inscrisa in Cartea de identitate a vehiculului, este cea declarata de constructor. Pentru autovehiculele din categoriile M si N puterea neta a motorului se determina conform prevederilor Regulamentului nr. 85 ECE - UN sau Directivei 80/1269/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/99/CE, iar pentru vehiculele cu 2-3 roti puterea si cuplul maxim se determina conform prevederilor Directivei 95/1/CEE.

1.8. Cilindreea motorului autovehiculelor, inscrisa in Cartea de identitate a vehiculului, este cilindreea declarata de constructor, rotunjita la numere intregi.

1.9. La verificarea prin incercari, in vederea omologarii/certificarii individuale pentru circulatia pe drumurile publice din Romania, a greutatilor, dimensiunilor, vitezelor si a altor valori nominale declarate de constructor se vor aplica tolerantele indicate de constructor sau, in lipsa acestora, cele inscrise in anexa nr. 3. Pentru masa se ia in considerare o toleranta de 5% pentru vehiculele din categoriile M1, N1, O1, O2 si M2 ≤ 3,5 t si 3% pentru vehiculele mai grele.

1.10. La incercarile in vederea omologarii diferitelor variante constructive pentru circulatia pe drumurile publice vehiculul trebuie incarcat la masa totala tehnic admisibila conform datelor indicate de constructor in cererea de omologare, care pot depasi limitele prevazute in legislatia nationala in vigoare; pentru inmatricularea in vederea circulatiei pe drumurile publice din Romania se vor lua in considerare insa numai masa totala maxima si distributia acesteia pe axe, care se incadreaza in limitele prevazute in legislatia romana.

1.11. Daca in dosarul de omologare pentru vehicule utilitare fabricantul indica si o masa totala maxima de inmatriculare si/sau sarcini pe axe care depasesc limitele prevazute in legislatia romana, dar nu depasesc sarcinile tehnice pe axe admise de fabricant (valori pentru circulatia in tranzit international), incercarile de omologare vor fi efectuate pentru incarcarea maxima indicata de constructor.

1.12. Reducerea, la cererea fabricantului sau utilizatorului, a masei totale maxime de inmatriculare la vehiculele pentru transport de marfa (detararea) se poate admite in urmatoarele situatii: - daca masa totala maxima a vehiculului si/sau sarcinile maxime pe axe depasesc limitele prevazute in legislatia in vigoare in domeniu, iar prin detarare vehiculul se poate incadra in aceste limite; - daca exista o varianta din tipul respectiv de vehicul omologata pentru greutatile reduse prin detarare; - daca detararea nu depaseste 15% din masa totala maxima autorizata. in alte cazuri, la cererea solicitantului, insotita de fundamentarea tehnica legata de tipul marfii transportate si de indicarea eventualelor masuri constructive adoptate, detararea se poate face numai prin derogare aprobata de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor, si Locuintei. Daca este necesar, vehiculul va fi supus unor noi incercari cu sarcinile rezultate dupa detarare. Nu se admite detararea vehiculelor sau combinatiilor de vehicule daca masa maxima totala de inmatriculare scade sub 3,5 t.

1.13. Autovehiculele omologate individual pentru circulatia pe drumurile publice, la care postul de conducere al autovehiculului este amplasat in partea dreapta in raport cu planul longitudinal median al acestuia, trebuie echipate cu faruri care emit un fascicul luminos asimetric, orientat spre partea dreapta a drumului, precum si cu sistem de oglinzi (gen periscop) pentru asigurarea vizibilitatii pe partea stanga. Numai pentru autovehicule inmatriculate temporar se admite si obturarea partiala a suprafetei din stanga a dispersorului farului.

1.14. La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice din Romania a vehiculelor rutiere, pentru care firma constructoare sau reprezentantul sau autorizat prezinta certificate de omologare internationala, conform prevederilor directivelor UE sau regulamentelor ECE - UN echivalente, si/sau certificate de omologare conform directivelor cadru ale Comunitatii Europene: - 70/156/CEE pentru autovehicule si remorcile acestora (ultima modificare 98/91/CE); - 74/150/CEE pentru tractoare agricole si forestiere (ultima modificare 97/54/CE); - 92/61/CEE pentru vehicule cu doua sau trei roti, aceste certificate se iau in considerare fara a se mai repeta incercarile respective. Reprezentantul legal acreditat de catre firma constructoare sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa prezinte, la cererea Registrului Auto Roman, datele si documentatia completa definita de procedurile in vigoare, necesare pentru certificarea corespondentei tipului de vehicul prezentat cu tipul omologat, precum si pentru verificarea si certificarea conformitatii vehiculului prezentat, cu tipul omologat descris in certificatele respective. Se vor efectua incercarile necesare pentru domeniile reglementate pentru care nu exista certificatele necesare, pentru cazul cand se constata neconformitati cu specificatia tipului omologat precum si pentru verificarea incadrarii vehiculului prezentat in prevederile specifice cuprinse in prezentele reglementari.

1.15. La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice din Romania pentru autoturismele omologate ca tip conform Directivei 70/156/CEE, dupa data de 1 ianuarie 1998, si vehiculele cu 2 - 3 roti omologate conform Directivei 92/61/CE, dupa data de 18 iunie 1999, si pentru care constructorul sau reprezentantul autorizat al acestuia prezinta Certificatul de omologare de tip CE nu se vor mai efectua alte incercari sau verificari. Se vor prezenta Certificatul de omologare de tip UE al vehiculului, la nivelul prevazut in prezentele reglementari, precum si in anexa III la Directiva 70/156/CEE (pentru autoturisme) sau in anexa II la Directiva 92/61/CE (pentru vehicule cu 2 - 3 roti), care contin datele tehnice necesare efectuarii procedurii administrative de admitere in circulatie pe drumurile publice din Romania, precum si un model de vehicul conform omologarii.

1.16. Vehiculele prezentate la omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice trebuie dotate cu echipamentele optionale care sunt cuprinse in specificatia de omologare si care se omologheaza separat de vehicul, conform prevederilor pct. 18.1.

2. Dimensiuni de gabarit

2.1. Latimea generala maxima a vehiculelor, inclusiv incarcatura, este de 2,55 m. Vehiculele cu temperatura controlata, cu pereti grosi de 45 mm (inclusiv izolatia) pot avea latimea maxima de cel mult 2,60 m. Valorile includ si toleranta pozitiva la masurare.

2.2. Latimea maxima, inclusiv incarcatura, a urmatoarelor categorii de vehicule nu trebuie sa depaseasca: - 1,00 m pentru remorcile motocicletelor; - 1,80 m pentru motociclete cu atas si remorcile motocultoarelor; - 2,00 m pentru mototricicluri; - 2,55 m pentru remorcile automobilelor; - 3,00 m pentru utilaje agricole autopropulsate, purtate sau tractate, precum si pentru masinile pentru intretinerea drumurilor, cu agregate de lucru integrate.

2.3. Nu se considera depasire a latimii maxime autorizate proeminentele anvelopelor in apropierea contactului lor cu solul si a valvelor, ale dispozitivelor antiderapante care se monteaza pe roti, ale oglinzilor exterioare rabatabile, ale lampilor laterale de gabarit, de directie si de contur, ale sigiliilor vamale aplicate pentru incarcatura, inclusiv ale dispozitivelor de fixare si de protectie ale acestora, ale aparatorilor de noroi elastice, precum si grosimea profilelor ornamentale din cauciuc si mase plastice.

2.4. Motocicletele solo si mopedele nu trebuie sa aiba parti componente care sa depaseasca latimea ghidonului, cu exceptia carenajelor de protectie si a oglinzilor retrovizoare.

2.5. Inaltimea maxima a vehiculelor, inclusiv deflectorul (daca acesta exista) si incarcatura, nu trebuie sa depaseasca 4,00 m; la troleibuze verificarea se face cu troleele introduse in dispozitivul de blocare al acestora.

2.6. Lungimea maxima a autovehiculelor sau a remorcilor, inclusiv incarcatura, nu trebuie sa depaseasca 12,00 m.

2.7. Distanta maxima dintre axa pivotului seii semiremorcii si punctul cel mai indepartat din spate al semiremorcii nu trebuie sa depaseasca 12,00 m, iar consola fata a semiremorcii trebuie sa se incadreze in cercul cu raza de 2,04 m, cu centrul pe axa pivotului seii.

2.8. Lungimea maxima a combinatiilor de vehicule nu trebuie sa depasesca: - 16,50 m pentru autovehicule cu semiremorca (cu sa), inclusiv incarcatura; - 18,75 m pentru autotrenuri rutiere (cu remorca), inclusiv incarcatura; - 18,00 m pentru autobuze si troleibuze articulate.

2.9. Distanta maxima, masurata intre peretele fata al platformei de incarcare din spatele cabinei conducatorului si punctul cel mai indepartat din spate al remorcii la combinatiile de vehicule, din care se scade distanta dintre planul transversal cel mai indepartat din spate al autotractorului si peretele fata al remorcii, nu trebuie sa depaseasca 15,65 m.

2.10. Distanta maxima, masurata intre peretele fata al platformei de incarcare din spatele cabinei conducatorului si punctul cel mai indepartat din spate al remorcii la combinatiile de vehicule, nu trebuie sa depaseasca 16,40 m.

2.11. Lungimea maxima, inclusiv incarcatura, nu trebuie sa depaseasca 2,50 m pentru remorcile motocicletelor, cu conditia sa nu depaseasca lungimea motocicletei la care se cupleaza si 12,00 m pentru remorcile de automobile

2.12. Dimensiunile de gabarit ale autovehiculelor cu 2-3 roti nu trebuie sa depaseasca: - 4,00 m lungimea; - 2,00 m latimea (cu exceptia mopedelor, a caror latime nu trebuie sa depaseasca 1,00 m); - 2,50 m inaltimea.

2.13. Masurarea dimensiunilor se face conform indicatiilor tehnice cuprinse in directivele UE sau in standardele ISO.

2.14. La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice a autovehiculelor din categoria M1 se vor respecta conditiile tehnice privind dimensiunile si metodele de masurare cuprinse in Directiva 92/21/CEE, ultima modificare prin Directiva 95/48/CE, la celelalte automobile se vor aplica prevederile Directivei 97/27/CE, iar la tractoare conditiile tehnice prevazute in Directiva 89/173/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/1/CE, iar la autovehiculelor cu 2-3 roti, conditiile tehnice cuprinse in Directiva 93/93/CEE.

3. Mase

3.1. Pentru circulatia pe drumurile publice din Romania sarcinile maxime autorizate pe axele simpla, dubla si tripla ale vehiculelor nu trebuie sa depaseasca valorile indicate in anexa nr. 2 in vigoare la Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 republicata, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 79/2001.

3.2. Pentru circulatia pe drumurile publice din Romania masa totala maxima autorizata pentru vehicule si combinatiile de vehicule nu trebuie sa depaseasca valorile indicate in Anexa nr. 2 la Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 republicata, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 79/2001.

3.3. Sarcina autorizata pe axa sau axele motoare ale unui vehicul sau ale unei combinatii de vehicule nu trebuie sa fie mai mica de 25% din masa totala maxima autorizata a vehiculului sau combinatiei de vehicule. Sarcina autorizata pe axa directoare a autovehiculelor trebuie sa fie minimum: - 20% din masa autovehiculului, pentru autotractoare si autobuze articulate, la gol si incarcat, iar pentru autobuze urbane la gol; - 25% din masa autovehiculului, pentru autobuze interurbane si autocare de turism, la gol si incarcat, iar pentru autobuze urbane, incarcate la sarcina maxima tehnic admisibila; - 30% din masa autovehiculelor din categoria M1, cand axa spate este incarcata la sarcina maxima tehnic admisibila; - 20% din masa autovehiculelor din categoria N, cand axa spate este incarcata la sarcina maxima tehnic admisibila. La determinarea acestor mase se vor respecta conditiile tehnice si valorile indicate in Directiva 92/21/CEE, ultima modificare prin Directiva 95/48/CEE, si in Directiva 97/27/CEE.

3.4. La tractoarele agricole si forestiere nu trebuie depasite urmatoarele mase si sarcini autorizate: - 14 tone, masa totala maxima; - 10 tone, sarcina maxima pe axa. La determinarea acestor sarcini se va lua in considerare si sarcina verticala transmisa de utilajele purtate sau semipurtate. Sarcina pe axa fata nu trebuie sa fie mai mica de 20% din masa proprie a tractorului.

3.5. Masa remorcabila maxima tehnic admisibila a unui autovehicul autorizat de constructor sa tracteze o remorca, fie ca este sau nu autotractor, nu trebuie sa depaseasca cea mai mica dintre urmatoarele valori: - masa remorcabila tehnic admisibila declarata de constructor; - pentru autovehiculele destinate tractarii de remorci fara frana de serviciu: 50% din masa proprie a autovehiculului, cu conditia ca masa totala tehnic admisibila a acestor remorci sa nu fie mai mare de 750 kg; - pentru autovehiculele avand masa totala tehnic admisibila mai mica de 3,5 t (inclusiv din categoria M1 si destinate sa tracteze remorci echipate cu frana de serviciu: masa totala tehnic admisibila a autovehiculului (pentru autovehicule de teren multiplicata cu coeficientul 1,5), cu conditia ca masa totala maxima tehnic admisibila a remorcii sa nu fie mai mare de 3500 kg; - pentru autovehicule avand masa totala tehnic admisibila mai mare de 3,5 t, destinate sa tracteze remorci echipate cu sistem de franare de serviciu comandat prin inertie: masa totala maxima tehnic admisibila a remorcii este de 3500 kg; - pentru autovehicule avand masa totala tehnic admisibila mai mare de 3,5 t, destinate sa tracteze remorci echipate cu sistem de franare de serviciu continuu (conform definitiei din Directiva 71/320/CEE): masa totala, tehnic admisibila a autovehiculului, multiplicata cu 1,5; - pentru autovehiculele din categoriile M2 si M3 masa tehnica admisibila a unei remorci pentru bagaje nu poate depasi 3.500 kg. Autovehiculele din categoriile M si N, care tracteaza remorca si care sunt incarcate la masa totala tehnic admisibila a combinatiei de vehicule, trebuie sa poata porni de 5 ori pe o rampa avand inclinatie de cel putin 12%.

3.6. Sarcina de sprijin pe dispozitivul de remorcara pentru autovehicule se stabileste de constructorul autovehiculului, dar ea nu trebuie sa fie mai mica: - de 4% din masa totala tehnic admisibila a remorcii, dar nu mai putin de 25 kg pentru autovehiculele din categoria M1 (cea mai mica dintre cele doua valori); - de 4% din masa totala tehnic admisibila a autovehiculului, dar nu mai putin de 25 kg pentru autovehiculele din categoriile M2, M3 si N, altele decat autotractoare sau autoremorchere, care pot tracta o remorca cu axa centrala avand masa maxima de 3500 kg (cea mai mica dintre cele doua valori) la care se adauga masa dispozitivului de remorcare; - de 10% din masa totala tehnic admisibila a remorcii pe care autovehiculul o poate tracta sau 1000 kg pentru autovehiculele din categoria N, altele decat autotractoare sau autoremorchere, care pot tracta o remorca cu axa centrala avand masa maxima de peste 3500 kg (cea mai mica dintre cele doua valori) la care se adauga masa dispozitivului de remorcare.

3.7. Masa remorcabila tehnic admisibila pentru tractoarele agricole sau forestiere nu trebuie sa depaseasca: - masa remorcabila tehnic admisibila indicata de constructor; - masa totala tehnic admisibila a tractorului, fara a depasi 1500 kg la tractarea remorcilor fara frane; - masa totala tehnic admisibila a tractorului multiplicata cu 3, fara a depasi 6000 kg la tractarea remorcilor cu frana cu comanda prin inertie.

3.8. Sarcina de sprijin pe dispozitivul de remorcare al tractorului agricol sau forestier se stabileste de catre constructor, fara a depasi insa 3000 kg, conform Directivei 89/173/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/1/CE, precum si Directivei 76/432/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CE.

3.9. Masa totala tehnic admisibila a remorcii motocicletei nu trebuie sa depaseasca 50% din masa totala tehnic admisibila a motocicletei.

3.10. Masa totala tehnic admisibila pentru autovehiculele cu doua, trei sau patru roti este indicata in Directiva 93/93/CEE.

3.11. Masurarea greutatilor (maselor) se face in conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene, ale regulamentelor ECE - UN echivalente, valabile la omologarea sistemului, componentelor sau entitatilor tehnice independente la care se refera acestea.

3.12. La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice a autovehiculelor din categoria M1 se vor respecta conditiile tehnice referitoare la masa vehiculelor la repartitia acesteia pe axe si masele remorcabile cuprinse in Directiva 92/21/CEE, ultima modificare prin Directiva 95/48/CE, la celelalte categorii de autovehicule si remorci in Directiva 97/27/CE, pentru tractoare agricole si forestiere, conditiile tehnice si prevederile cuprinse in Directiva 89/173/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/1/CE, iar pentru vehicule cu 2-3 roti prevederile Directivei 93/93/CEE.

4. Franarea

4.1. Sistemul de franare al autovehiculelor, inclusiv al celor aflate in exploatare, trebuie sa permita moderarea progresiva a vitezei pana la oprire si mentinerea acestora in stare oprita, sa aiba o actiune sigura, prompta si eficienta.

4.2. Orice autovehicul trebuie dotat cu cel putin doua sisteme de franare independente, dintre care unul poate fi declarat de securitate, sau cu doua dispozitive de actionare independente, fiecare dintre acestea putand sa actioneze atunci cand celalalt s-a defectat. Cele doua echipamente pot utiliza aceleasi suprafete de franare si (partial sau total) aceleasi dispozitive de transmitere a comenzii, cu conditia ca, in cazul defectarii unuia dintre acestea, sa se asigure franarea pe cel putin doua dintre roti, care nu sunt situate pe aceeasi parte. O parte a suprafetelor active de franare trebuie sa actioneze direct asupra rotilor sau sa fie legate de acestea printr-un sistem mecanic nedecuplabil. Franele trebuie sa poata fi usor reglate si/sau sa aiba un sistem automat de compensare a uzurii.

4.3. Autovehiculele avand o viteza maxima, prin constructie, mai mare de 25 km/h, cu exceptia tractoarelor agricole sau forestiere, trebuie dotate cu echipamente de franare care sa asigure urmatoarele functiuni: - franarea de serviciu, care sa permita reducerea progresiva a vitezei si oprirea automobilului si, dupa caz, a combinatiei de vehicule; echipamentul pentru franarea de serviciu trebuie sa aiba doua circuite independente, fiecare circuit actionand cel putin doua roti amplasate pe parti diferite; - franarea de securitate, care sa permita reducerea progresiva a vitezei si oprirea automobilului si, dupa caz, a combinatiei de vehicule, in cazul defectarii echipamentului pentru franarea de serviciu; - franarea de stationare, care sa permita mentinerea in stare oprita a automobilului incarcat la masa totala tehnic admisibila, inclusiv la o inclinatie a drumului de cel putin 18% sau 12% cand automobilul tracteaza o remorca incarcata, la masa tehnic admisa in autotren, chiar si in absenta conducatorului; dispozitivul de franare de stationare trebuie sa ramana in pozitia de franare prin intermediul unui sistem de actionare mecanica si care sa nu se poata debloca accidental.

4.4. Echipamentul pentru franarea de serviciu a autovehiculelor (cu exceptia motocicletelor) trebuie sa poata realiza la omologarea/certificarea individuala, pentru autovehiculele avand o viteza maxima, prin constructie, care depaseste 25 km/h, o deceleratie medie de cel putin 5,0 m/s‚, iar pentru cele la care viteza nu depaseste 25 km/h - de 3,5 m/s.

4.5. La automobilele actionate cu energie electrica inmagazinata (baterii de acumulatori), unul dintre cele doua echipamente pentru franarea de serviciu poate fi cu rezistenta electrica sau cu scurtcircuitare, iar echipamentul pentru franarea mecanica de stationare trebuie sa realizeze aceleasi performante ca si la automobilele propulsate de motoare cu combustie interna.

4.6. Remorcile si semiremorcile cu doua sau mai multe axe trebuie dotate cu echipament de franare de serviciu, care actioneaza pe toate rotile (cu exceptia remorcilor cu doua axe distantate intre ele cu mai putin de un metru) si permite moderarea progresiva a vitezei si oprirea combinatiei de vehicule din cabina conducatorului (concomitent cu franarea vehiculului tractor sau automat); la omologarea/certificarea individuala frana trebuie sa asigure o deceleratie medie de cel putin 5 m/s2 la semiremorci 4,5 m/s2, iar la cele care sunt inscriptionate pentru o viteza maxima sub 25 km/h de 3,5 m/s2; frana trebuie sa fie usor reglabila si/sau sa fie prevazuta cu dispozitive de compensare automata a uzurii. Frana de stationare trebuie sa asigure, prin mijloace exclusiv mecanice, stationarea vehiculului, in stare incarcata, pe o panta de cel putin 18%, chiar si atunci cand acesta este decuplat de autovehiculul tractor; actionarea ei se poate face si de pe remorca, dupa oprirea autotrenului.

4.7. Echipamentul de franare nu este obligatoriu la remorcile cu masa totala tehnic admisibila mai mica de 750 kg, respectiv 1.500 kg la remorcile lente, si care nu depaseste, pentru vehiculele din categoria M1, jumatate din masa proprie a autovehiculului tractor, respectiv masa tractorului in cazul remorcilor lente.

4.8. Remorcile avand o masa totala tehnic admisibila de cel mult 3,5 t si frane pe toate rotile, precum si remorcile avand o masa totala tehnic admisibila de cel mult 8,0 t pentru remorci inscriptionate pentru o viteza maxima sub 25 km/h sau 40 km/h, dar echipate cu frane pe toate rotile, pot fi dotate cu echipament de franare comandat de forta de inertie prin simpla apropiere de autovehiculul tractor, atunci cand acesta franeaza. La semiremorcile cu sa nu este admisa franarea comandata de forta de inertie.

4.9. Mototriciclul trebuie prevazut, pe langa echipamentele prevazute la pct. 4.3, si cu frana de stationare.

4.10. Combinatiile de vehicule trebuie sa indeplineasca prevederile privind franarea din RE3 ECE - UN precum si urmatoarele conditii: - echipamentele de franare ale vehiculelor componente trebuie sa fie compatibile intre ele; - pentru remorcile echipate cu sistem pneumatic de franare, cu exceptia remorcilor lente, legatura cu autovehiculul tractor trebuie sa se realizeze prin doua conducte (conducta de alimentare si conducta de comanda prin cresterea presiunii, care poate fi dublata sau inlocuita de o linie de comanda electrica) asigurandu-se umplerea rezervoarelor remorcii inclusiv in timpul actionarii franei de serviciu a remorcii, care trebuie sa fie comandata de catre sistemul de franare al autovehiculului tractor; - repartitia si sincronizarea fortelor de franare intre autovehiculul tractor si remorca trebuie sa asigure o franare fara derapaje si stabilitate pe directia de deplasare (cu respectarea curbelor de aderenta prevazute de reglementari); - echipamentul de franare trebuie sa asigure oprirea automata a remorcii in caz de rupere, in timpul mersului, a dispozitivului de cuplare, precum si pastrarea capacitatii de franare a autovehiculului tractor; aceasta dispozitie nu se aplica remorcilor a caror masa totala tehnic admisibila nu depaseste 1,5 tone, cu conditia ca ele sa fie prevazute cu o legatura suplimentara (lant, cablu etc.); - combinatiile de vehicule din care fac parte remorci cu sau fara frana trebuie sa asigure stationarea pe o rampa de 12%.

4.11. Caderea unei parti a unui sistem de transmisie hidraulica a franei automobilului trebuie sa fie semnalata de un avertizor optic de culoare rosie.

4.12. In cazul aparitiei unor neetanseitati in circuitul fluidului de lucru, franele pneumatice sau hidraulice ale automobilelor trebuie sa actioneze cel putin pe doua roti, care nu sunt amplasate pe aceeasi parte.

4.13. Autovehiculele si remorcile trebuie prevazute cu cale de blocare a rotilor, amplasate intr-un loc pe vehicul, usor accesibil, dupa cum urmeaza:

a) o cala de blocare pentru: - autovehicule cu o masa totala tehnic admisibila de peste 3,5 t; - remorci cu doua axe, cu exceptia semiremorcilor cu sa, cu masa totala tehnic admisibila de peste 0,75 t.

b) doua cale de blocare pentru: - vehicule cu trei sau mai multe axe; - semiremorci cu sa; - remorci cu axa simpla sau dubla avand distanta dintre axe de cel mult 1,00 m si o masa totala tehnic admisibila de peste 0,75 t; - remorcile cu doua axe cu masa totala tehnic admisibila de peste 7,5 tone.

4.14. Tractoarele agricole sau forestiere, precum si masinile autopropulsate pentru lucrari trebuie sa fie prevazute cu echipamente pentru franarea de serviciu si franarea de stationare, care sa permita moderarea vitezei, oprirea si mentinerea in stare oprita a vehiculului. Eficienta franarii trebuie sa corespunda conditiilor tehnice din Directiva 76/432/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CE. Franarea de stationare trebuie sa asigure mentinerea tractorului pe o panta de 18%, iar in cazul combinatiei dintre un tractor si o remorca ce nu depaseste masa tractorului, dar nu mai mare de 3,0 tone, pe o panta de 12%.

4.15. Motocultoarele sau masinile pentru lucrari cu o axa trebuie sa fie echipate cel putin cu echipament pentru franarea de serviciu, care sa asigure franarea unei roti chiar si in cazul ruperii unei piese din sistemul de franare, reducerea vitezei si mentinerea in stare de stationare. La motocultoarele avand o masa totala tehnic admisibila de cel mult 250 kg, sustinute si conduse de conducator pedestru, frana nu este obligatorie, iar daca ele sunt combinate cu remorca, cu comanda de pe scaunul conducatorului, aceasta trebuie sa aiba frana. Remorcile pentru motocultoare trebuie echipate cu frana. /

4.16. Sistemul de franare al tuturor autovehiculelor prevazute cu un acumulator de energie (de exemplu aer comprimat) trebuie prevazut cu un avertizor optic sau acustic care sa semnaleze conducatorului scaderea presiunii energiei acumulate sub un nivel care sa asigure cel putin franarea cu eficacitatea franei de securitate la a cincea actionare completa consecutiva a comenzii franei de serviciu.

4.17. Tractoarele agricole si forestiere cu o masa totala tehnic admisibila care nu depaseste 4,0 tone, masinile autopropulsate pentru lucrari si remorcile speciale pentru diferite utilizari, care nu necesita decat deplasari ocazionale, sunt exceptate de la conditiile tehnice privind franarea, daca viteza lor maxima nu depaseste 8 km/h si sunt echipate cu o frana usor accesibila in timpul mersului si blocabila; masinile agricole si forestiere care nu sunt prevazute cu suspensie, a caror masa proprie nu depaseste masa proprie a tractorului si nici 3,0 t, nu trebuie sa aiba frana proprie.

4.18. La omologarea de tip pentru circulatie si prima inmatriculare a vehiculelor noi, cu exceptia vehiculelor lente, componenta si eficienta sistemului de franare al vehiculelor, distributia fortelor de franare pe axe, timpul de reactie al franelor si incercarea franelor la rece si la cald trebuie sa corespunda prevederilor Directivei 71/320/CEE, ultima modificare 98/12/CE (autovehicule si remorci) sau Regulamentului nr. 13 ECE - UN, seria 09 de amendamente echivalent.

4.19. In vederea primei inmatriculari in Romania, autovehiculele din categoriile M2, M3, N2, N3 si remorcile din categoriile O3 si O4 trebuie sa fie prevazute cu sisteme de franare antiblocare (ABS). Exceptie fac vehiculele comunale, autobuzele si minibuzele urbane si masinile pentru lucrari, precum si toate vehiculele lente (anexa nr. 2). La cererea fabricantului se pot aplica, in locul prevederilor Regulamentului nr. 13 ECE - UN, prevederile Regulamentului nr. 13 H ECE - UN (armonizat cu norme care se aplica si in alte tari decat cele europene)

4.20. La omologarea de tip pentru circulatie a tractoarelor agricole si forestiere se vor aplica conditiile tehnice din Directiva 76/432/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CE (anexa nr. 2).

4.21. La omologarea de tip pentru circulatie a vehiculelor cu 2-3 roti (anexa nr. 2) se aplica conditiile tehnice din Directiva 93/14/CEE sau din Regulamentul nr. 78 ECE - UN, seria de amendamente 02.

4.22. La certificarea individuala in vederea primei inmatriculari a vehiculelor importate, care au mai fost deja inmatriculate si utilizate in alte tari, in Romania este obligatorie realizarea eficacitatii franarii de cel putin 90% din cea prevazuta pentru vehiculele noi la pct. 4.19 - 4.21.

5. Iluminarea si semnalizarea luminoasa

5.1. Autovehiculele si remorcile acestora trebuie dotate numai cu echipamentele de iluminat si semnalizare luminoasa si, dupa caz, cu dispozitivele de reglare prevazute in Directiva 76/756/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/28/CE sau in Regulamentul nr. 48 ECE - UN, seria de amendamente 02, in Directiva 78/933/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/56/CE sau in Regulamentul nr. 86 ECE - UN pentru tractoare, respectiv in Directiva 93/92/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/73/CE, sau in Regulamentul nr. 53 ECE - UN, seria de amendamente 01 pentru vehiculele cu 2-3 roti, avand marcile de omologare prevazute de directivele si regulamentele indicate in anexa nr. 2, specifice fiecarui tip de far, lampa sau element reflectorizant. Echipamentele trebuie amplasate si reglate astfel incat sa nu deranjeze pe ceilalti participanti la trafic, sa fie vizibile sub unghiurile prescrise si sa nu se influenteze reciproc, chiar daca sunt incorporate in aceeasi carcasa.

5.2. Echipamentele perechi trebuie amplasate la aceeasi inaltime deasupra caii de rulare si simetric fata de axa longitudinala a vehiculului (cu exceptia vehiculelor asimetrice), sa aiba aceeasi culoare, caracteristici calorimetrice si fotometrice si, cu exceptia indicatoarelor de directie, sa se aprinda concomitent.

5.3. Farurile si lampile din fata trebuie sa se aprinda numai concomitent cu lampile din spate, cu exceptia lampilor de parcare si a farurilor de lucru la tractoare, autospeciale si utilaje pentru lucrari.

5.4. Automobilele si tractoarele trebuie sa fie echipate in fata cu: - doua sau patru faruri cu lumina de drum alba, care sa asigure vizibilitatea necesara pe o lungime mare catre inainte (la tractoare lente, facultativ); - doua faruri cu lumina de intalnire alba (tractoarele lente, echipate pentru montarea frontala a uneltelor, pot fi echipate cu patru faruri); - doua lampi de pozitie (la tractoare lente pot fi si patru) cu lumina alba; - doua lampi de gabarit, cu lumina alba, care sa indice gabaritul in latime si in inaltime, pentru autovehiculele cu latime mai mare de 2,10 m; - doua lampi indicatoare de directie, cu lumina galben-auto intermitenta, care semnalizeaza intentia conducatorului de a schimba directia de mers; - doua lampi indicatoare de directie pe partile laterale ale vehiculelor.

5.5. Automobilele si tractoarele mai pot fi echipate in fata, facultativ, cu: - doua faruri de ceata, cu lumina alba sau galben-selectiv, care sa amelioreze vizibilitatea catre inainte, in conditii de ceata; - doua faruri pentru circulatie de zi, cu lumina alba, care pot fi combinate sau reciproc incorporate cu farurile cu lumina de drum si de intalnire, omologate si marcate conform Regulamentului nr. 87 ECE - UN; - doi catadioptri netriunghiulari de culoare alba; - doua lampi de gabarit de culoare alba, pentru autovehiculele avand latime de 1,80-2,10 m.

5.6. Toate tipurile de faruri trebuie sa fie prevazute cu dispozitive pentru reglajul de orientare, iar farurile cu lumina de intalnire, atunci cand este cazul, si cu dispozitiv de reglare pe verticala, in functie de incarcarea autovehiculului.

5.7. Automobilele si tractoarele trebuie sa fie echipate in spate cu: - doua lampi de pozitie cu lumina rosie, care sa indice prezenta si latimea autovehiculului vazut din spate; - unul sau doua faruri de mers inapoi (pentru tractoare lente, optional), cu lumina alba, care sa lumineze drumul si sa-i avertizeze pe ceilalti participanti la trafic asupra intentiei de deplasare catre inapoi si care pot fi combinate cu semnalul intermitent al lanternelor de directie si/sau cu un semnal sonor intermitent; - doua lampi de franare (stop), cu lumina rosie S1 (cu un nivel de intensitate) sau S2 (cu doua niveluri de intensitate, de zi si de noapte), care sa-i avertizeze pe ceilalti participanti la trafic, aflati in spatele autovehiculului, ca s-a dat comanda de franare. Vehiculele din categoria M1 trebuie echipate si cu a treia lampa stop, S3, amplasata in interiorul sau in exteriorul caroseriei (la omologarea individuala lampa S’ este optionala); - una sau doua lampi de ceata, cu lumina rosie (la tractoare lente, facultativ), pentru semnalizarea prezentei autovehiculului pentru vehiculele care vin din spate; - una sau mai multe lampi, cu lumina alba, care sa asigure iluminarea necesara placii cu numarul de inmatriculare; - doua lampi de gabarit, cu lumina rosie, pentru autovehicule cu latimea de peste 2,10 m, care sa indice gabaritul autovehiculului in latime si, daca este posibil, si in inaltime. Pentru autovehiculele avand latimea de 1,80 - 2,10 m lampile de gabarit sunt facultative; - doua lampi indicatoare de directie, cu lumina galben-auto intermitenta, ce pot fi combinate si cu lampile laterale, care semnalizeaza intentia conducatorului de a schimba directia de mers; - doi sau, in cazuri justificate, patru catadioptri netriunghiulari de culoare rosie.

5.8. Automobilele si tractoarele mai trebuie dotate cu: - avertizor de avarie, care realizeaza functionarea simultana a lampilor de directie pentru a semnaliza pericolul pe care il reprezinta autovehiculul in pana; - lampi de contur si catadioptri pe partile laterale, de culoare galbena pentru vehiculele a caror lungime depaseste 6 m.

5.9. Automobilele mai pot fi dotate, facultativ, cu cate doua lampi de parcare (stationare), fata si spate, cu lumina alba pentru fata si rosie pentru spate, sau cu cate o lampa laterala, reciproc incorporate cu lampile indicatoare de directie, numai pentru automobile avand lungimea de maximum 6,0 m si latimea de maximum 2,0 m; La autobuze se admite montarea de catre constructor la partea din spate, in plus fata de elementele de semnalizare luminoasa existente, a doua lampi de semnalizare a directiei, cu lumina galben auto si a doua lampi de franare (stop), cu lumina rosie, simetrice.

5.10. Remorcile automobilelor si tractoarelor trebuie dotate in fata cu: - doua lampi de pozitie, cu lumina alba, montate la o inaltime care nu depaseste 1,50 m (sau 2,10 m, daca forma caroseriei nu permite acest lucru), obligatorii pentru remorcile cu o latime de peste 1,60 m si facultative pentru remorcile mai inguste; - doua lampi de gabarit, cu lumina alba, pentru remorcile cu o latime mai mare de 2,10 m; acestea sunt valabile pentru vehiculele a caror latime este intre 1,8-2 m; - doi catadioptri netriunghiulari de culoare alba.

5.11. Remorcile automobilelor si tractoarelor trebuie dotate in spate cu: - doua lampi de pozitie cu lumina rosie; - facultativ, unul sau doua faruri de mers inapoi, cu lumina alba, care pot fi combinate sau inlocuite cu un semnal intermitent al lampilor de directie sau sonor (la autotrenuri, semnalul sonor poate fi emis de pe autovehiculul tractor); - doua lampi de franare (stop) cu lumina rosie, S1 sau S2; - una sau doua lampi de ceata, cu lumina rosie. - una sau mai multe lampi cu lumina alba, pentru placa de inmatriculare; - doua lampi de gabarit, cu lumina rosie, pentru remorci cu latimea mai mare de 2,10 m, care sunt insa facultative pentru remorcile avand latimea cuprinsa intre 1,80-2,10 m; - doua lampi indicatoare de directie, cu lumina galben-auto intermitenta, care semnalizeaza intentia conducatorului de a schimba directia de mers; - doi catadioptri triunghiulari de culoare rosie.

5.12. Remorcile trebuie dotate cu catadioptri laterali de culoare galben-auto, numarul acestora depinzand de lungimea vehiculului.

5.13. Motocultoarele avand viteza maxima, prin constructie, mai mare de 15 km/h, care lucreaza cuplate cu un carucior sau cu o remorca cu scaun pentru conducator, trebuie echipate in fata cu doua faruri cu lumina de intalnire si cu doua lampi indicatoare de directie (se admite montarea acestora si pe remorca).

5.14. Remorcile motocultoarelor trebuie sa fie dotate in fata cu doi catadioptri netriunghiulari de culoare alba, iar in spate cu doi catadioptri triunghiulari de culoare rosie, precum si cu doua lampi indicatoare de directie cu lumina galben-auto si doua lampi de pozitie cu lumina rosie.

5.15. Tractoarele si masinile pentru lucrari pot fi dotate cu proiectoare de lucru sau dispozitive speciale cu lumina de avertizare conform prevederilor Regulamentului nr. 65 ECE - UN.

5.16. Motocicletele trebuie dotate numai cu echipamentele de iluminat si semnalizare prevazute si amplasate conform Directivei 93/92/CEE sau Regulamentului nr. 53 ECE - UN, avand marcile de omologare prevazute de regulamentele si directivele indicate in anexa nr. 3, specifice fiecarui tip de far, lampa sau element reflectorizant.

5.17. Motocicletele trebuie dotate: - in fata, cu unul sau doua faruri cu lumina de drum alba sau galben-selectiv, cu unul sau doua faruri cu lumina de intalnire alba sau galben-selectiv, cu una sau doua lampi de pozitie cu lumina alba; - in spate, cu o lampa de pozitie cu lumina rosie, una sau doua lampi de franare (stop) cu lumina rosie, lampa cu lumina alba pentru iluminarea placii cu numarul de inmatriculare, un catadioptru de culoare rosie, iar lateral, cu doua lampi indicatoare de directie de culoare galben-auto.

5.18. Motocicletele mai pot fi echipate, facultativ, in fata cu faruri de ceata cu lumina alba sau galben-selectiv, in spate cu lampi de ceata cu lumina rosie, cu avertizor de avarie, care realizeaza functionarea simultana a lampilor indicatoare de directie, si lateral, cu unul sau doi catadioptri netriunghiulari de culoare galben-auto.

5.19. Atasul motocicletei trebuie dotat in fata cu o lampa de gabarit cu lumina alba sau galben-selectiv, amplasata pe exteriorul atasului, si un catadioptru netriunghiular de culoare alba, iar in spate, cu o lampa de pozitie cu lumina rosie, o lampa de franare (stop) cu lumina rosie, un catadioptru netriunghiular de culoare rosie si o lampa indicatoare de directie cu lumina galben-auto.

5.20. Remorca motocicletei trebuie dotata in fata cu doi catadioptri netriunghiulari de culoare alba, iar in spate cu aceleasi elemente de iluminat si semnalizare luminoasa ca si motocicletele, precum si cu un catadioptru triunghiular de culoare rosie.

5.21. Mopedele trebuie sa fie dotate numai cu echipamentele de iluminat si semnalizare luminoasa prevazute si amplasate in conformitate cu Directiva 93/92/CEE sau cu Regulamentul nr. 74 ECE-UN, avand marcile de omologare prevazute de regulamentele si directivele indicate in anexa nr. 3, specifice fiecarui far, lampa sau element reflectorizant.

5.22. Mopedele trebuie sa fie dotate in fata cu un far cu lumina de intalnire alba si cu un catadioptru netriunghiular de culoare alba; in spate trebuie dotate cu o lampa de pozitie cu lumina rosie si un catadioptru netriunghiular de culoare rosie, precum si cu unul sau doi catadioptri laterali de culoare galben-auto si cu catadioptri de pedale (pentru mopedele prevazute cu pedale).

5.23. Mopedele mai pot fi echipate cu un far cu lumina de drum de culoare alba, de tip corespunzator vitezei maxime, prin constructie, o lampa de pozitie cu lumina alba, lampi indicatoare de directie de culoare galben-auto (doua inainte si doua inapoi), o lampa de franare, precum si cu lampi cu lumina alba pentru iluminarea placii cu numarul de inmatriculare, daca inmatricularea este obligatorie.

5.24. Masinile autopropulsate pentru lucrari trebuie dotate in fata cu doua faruri cu lumina de intalnire de culoare alba, cu doua lampi de pozitie cu lumina alba, iar in spate cu doua lampi de pozitie cu lumina rosie, doi catadioptri netriunghiulari de culoare rosie, precum si doua lampi de franare de culoare rosie, daca viteza lor maxima, prin constructie, depaseste 30 km/h.

5.25. Masinile autopropulsate pentru lucrari mai trebuie dotate cu lampi indicatoare de directie cu lumina galben-auto si avertizor de avarie care actioneaza asupra lampilor de directie; masinile a caror latime depaseste 2,10 m trebuie dotate suplimentar cu lampi de gabarit cu lumina de culoare alba in fata si rosie in spate, iar masinile a caror lungime depaseste 6,0 m si cu catadioptri laterali netriunghiulari de culoare galben-auto.

5.26. Masinile autopropulsate pentru lucrari, care circula pe drumurile publice sau isi desfasoara activitatea pe partea carosabila a drumului fara ca circulatia sa fie intrerupta, trebuie echipate cu lampi speciale de avertizare cu lumina galben - auto, giratoare sau fulger.

5.27. Masinile tractate pentru lucrari, precum si cele purtate de tractoarele agricole sau forestiere, care depasesc latimea de gabarit a tractorului, trebuie dotate in fata cu doi catadioptri netriunghiulari de culoare alba, iar in spate cu aceleasi echipamente de iluminare si semnalizare cu care sunt dotate masinile autopropulsate pentru lucrari, daca masina obtureaza echipamentele de iluminat si semnalizare ale tractorului, cu exceptia catadioptrilor, care trebuie sa fie triunghiulari. Pe partile laterale se amplaseaza catadioptri netriunghiulari de culoare galbena, daca lungimea masinii depaseste 6,0 m.

5.28. Masinile autopropulsate pentru lucrari si masinile tractate pot fi echipate cu unul sau mai multe suporturi demontabile pe care se monteaza, atunci cand circula pe drumurile publice, setul de lampi de iluminare si semnalizare si catadioptri.

5.29. Automobilele politiei, jandarmeriei si cele destinate controlului circulatiei din cadrul Ministerului Apararii Nationale, inscriptionate ca atare, pot fi echipate cu dispozitive speciale de prioritate cu lumina albastra, giratoare sau fulger; de asemenea, mai pot fi echipate in fata cu doua faruri de prioritate cu lumina albastra sau rosie, avand functionare intermitenta. Automobilele neinscriptionate ale politiei pot fi echipate cu dispozitive speciale de prioritate cu prindere magnetica, avand lumina albastra, giratoare sau fulger.

5.30. Motocicletele politiei si cele care insotesc coloanele oficiale pot fi echipate in fata cu doua faruri de prioritate cu lumina albastra intermitenta; de asemenea, mai pot fi echipate cu dispozitive speciale de prioritate cu lumina albastra, giratoare sau fulger.

5.31. Automobilele prevazute la pct. 5.29 pot fi echipate cu avertizor luminos de prioritate care realizeaza functionarea intermitenta a farurilor cu lumina de drum.

5.32. Automobilele salvarii si pompierilor, precum si unele autovehicule specializate autorizate, inscriptionate ca atare, pot fi echipate cu dispozitive speciale de prioritate, cu lumina albastra, respectiv rosie, giratoare sau fulger.

5.33. Dispozitivele speciale de avertizare, giratoare sau fulger, trebuie sa respecte conditiile tehnice cuprinse in Regulamentul nr. 65 ECE - UN.

5.34. Autovehiculele cu latimea mai mare de 2,6 m, automobilele care transporta incarcaturi agabaritice si/sau cu depasirea greutatilor autorizate ori cele care insotesc asemenea automobile, cele care transporta incarcaturi periculoase, altele decat cele indicate in ADR, cele destinate tractarii vehiculelor ramase in pana, autovehiculele speciale care isi desfasoara activitatea pe partea carosabila a drumurilor, precum si autovehiculele speciale sau specializate, destinate transportului de materiale lungi sau care sunt dotate cu echipamente care depasesc gabaritul vehiculului, vor fi echipate cu dispozitive speciale de avertizare, cu lumina galben-auto, giratoare sau fulger, montate pe un element fix si vizibile din fata si din spate.

5.35. Vehiculele lungi si grele trebuie echipate in spate cu placi de identificare dreptunghiulare, care sa le faca mai usor de recunoscut atat ziua, cat si noaptea. Placile sunt compuse, pentru autovehicule, din elemente reflectorizante de culoare galbena si fluorescente de culoare rosie, inclinate si descendente catre exteriorul vehiculului, iar pentru remorci si semiremorci, dintr-un fond galben reflectorizant si o bordura rosie fluorescenta, si trebuie sa fie omologate conform Regulamentului nr. 70 ECE - UN. Amplasarea placilor de identificare trebuie sa corespunda prevederilor anexei nr. 9.

5.36. Tractoarele, masinile autopropulsate pentru lucrari si combinatiile formate din tractor si una sau doua remorci lente ori masinile pentru lucrari, inclusiv agricole, tractate sau purtate, trebuie echipate in partea din spate cu una sau doua placi triunghiulare de identificare, avand fondul rosu fluorescent si o margine rosie reflectorizanta, omologate conform Regulamentului nr. 69 ECE - UN. Amplasarea acestor placi trebuie sa respecte cotele indicate in anexa nr. 9.

5.37. Vehiculele a caror latime maxima depaseste 2750 mm trebuie marcate pe suprafetele anterioare si posterioare, cat mai aproape de contururile exterioare laterale, cu placi de avertizare cu dungi alternante reflectorizante rosii si albe, late de 100 mm, inclinate la 45ş si descendente catre exteriorul vehiculului. Placile pot fi dreptunghiulare cu latimea de 282 mm si inaltimea de 564 mm sau patrate cu latura de 423 mm.

5.38. Se recomanda ca vehiculele, cu masa totala maxima autorizata pana la 3,5 t, precum si celelalte vehicule care nu sunt prevazute cu placi de identificare conform Regulamentelor nr. 69 sau 70 ECE - UN si circula pe drumurile publice, sa fie echipate cu folii reflectorizante si fluorescente montate pe capetele barelor de protectie spate sau in apropierea acestora. Foliile reflectorizante vor avea dimensiunile 400 x 50 mm, cu dungi reflectorizante alternante alb - rosu, inclinate si descendente spre exteriorul vehiculului, cu dimensiunile 40 x 60 mm, si calitati fotometrice similare conditiilor tehnice cuprinse in Regulamentul nr. 70 ECE - UN.

5.39. Pentru mai buna recunoastere a conturului vehiculelor lungi si grele se recomanda ca ele sa fie prevazute cu marcaje reflectorizante omologate conform Regulamentului nr. 104 ECE - UN. Incepand cu data de 1 ianuarie 2003 aceste marcaje reflectorizante sunt obligatorii pentru vehiculele certificate ADR.

5.40. Modul de amplasare a echipamentelor de iluminare si semnalizare luminoasa, calitatile lor fotometrice, conectarea si semnalizarea la bord a functionarii lor, precum si alte cerinte privind functionarea acestora trebuie sa respecte conditiile tehnice cuprinse in directivele sau in regulamentele ECE - UN sau in directivele indicate in anexa nr. 2. Echiparea vehiculelor rutiere cu alte dispozitive de iluminare si semnalizare luminoasa decat cele prevazute in prezentele reglementari, neomologate sau care nu respecta cerintele tehnice prevazute in directivele UE si regulamentele ECE - UN echivalente, cuprinse in anexa nr. 2, este interzisa. Se interzice, de asemenea, modificarea conectarii electrice cu scopul de a schimba destinatia de folosire a elementului de iluminare sau semnalizare luminoasa omologat.

5.41. De la aceste prevederi pot fi exceptate vehiculele importate individual, daca, prin constructie, pentru tipul respectiv nu exista varianta cu faruri sau lampi care sa corespunda normelor europene, cu conditia ca echipamentele respective de iluminat si semnalizare sa indeplineasca functii similare cu cele europene.

6. Semnalizarea sonora

6.1. Autovehiculele, inclusiv tractoarele si masinile autopropulsate pentru lucrari, precum si autovehiculele cu 2 - 3 roti, cu exceptia motocultoarelor, a masinilor monoax autopropulsate pentru lucrari, cu conducator pedestru, trebuie dotate cu cel putin un avertizor sonor care sa emita un ton sau un acord armonic cu intensitate suficient de mare, continuu si uniform, conform Directivei 70/388/CEE, ultima modificare prin Directiva 87/354/CEE, sau Regulamentului nr. 28 ECE - UN, in functie de tipul autovehiculului; in cazul in care pe autovehicul sunt montate doua avertizoare sonore, pe principii diferite functional, acestea nu trebuie sa poata fi actionate simultan.

6.2. Avertizorul sonor al tractoarelor agricole si forestiere trebuie sa corespunda conditiilor tehnice cuprinse in Directiva 74/151/CEE, anexa V.

6.3. Avertizorul sonor al autovehiculelor cu 2 - 3 roti trebuie sa corespunda conditiilor tehnice cuprinse in Directiva 93/30/CEE.

6.4. Bicicletele cu motor usoare si alte vehicule similare pot fi echipate cu o sonerie cu un singur ton.

6.5. Autovehiculele politiei, ale pompierilor, cele ale Ministerului Apararii Nationale, destinate controlului circulatiei, si cele ale jandarmeriei, destinate interventiilor, inscriptionate ca atare, precum si automobilele salvarii si autospecializatele autorizate pot fi echipate cu unul sau mai multe avertizoare sonore, cu doua sau mai multe tonuri alternante.

6.6. Echiparea autovehiculelor cu alte avertizoare sonore decat cele prescrise mai sus este interzisa.

7. Directia, suspensia si comportarea vehiculelor si combinatiilor de vehicule in curbe

7.1. Echipamentul de directie trebuie sa permita o conducere usoara si sigura a vehiculului, atat in linie dreapta, cat si in viraj, in toate conditiile de exploatare normala, pana la viteza sa maxima prin constructie sau, pentru remorci, pana la viteza maxima autorizata tehnic de constructor.

7.2. Echipamentul de directie al autovehiculelor trebuie sa fie robust, pentru a putea rezista eforturilor rezultate dintr-o exploatare normala a vehiculului sau a combinatiei de vehicule; el nu trebuie sa prezinte jocuri pronuntate si trebuie sa fie astfel acordat cu suspensia, incat aceasta sa nu produca oscilatii ale rotilor directoare, iar la automobile, motociclete si mopede sa asigure deplasarea in linie dreapta si revenirea rotilor spre pozitia neutra, daca interventia conducatorului a incetat.

7.3. Unghiul maxim de bracare al rotilor trebuie sa fie limitat de limitatoarele de cursa astfel incat sa nu fie posibil contactul partilor in miscare ale sistemului de directie cu alte parti ale vehiculului.

7.4. Vehiculele, cu exceptia semiremorcilor, nu pot fi prevazute cu roti directoare spate daca nu sunt echipate si cu roti directoare fata.

7.5. Orice defectiune a transmisiei directiei, care nu este de natura exclusiv mecanica, trebuie sa fie semnalata conducatorului; in cazul autovehiculelor o asemenea semnalare o reprezinta cresterea efortului la comanda directiei datorita unei defectiuni.

7.6. Remorcile trebuie sa ruleze fara pendulari sau vibratii anormale ale echipamentului de directie, atunci cand autovehiculul tractor merge in linie dreapta. Este interzisa echiparea cu mecanism de directie de tip auto (cu fuzete si leviere de directie) a remorcilor, altele decat cele lente.

7.7. Manevrabilitatea oricarui autovehicul sau combinatiilor de vehicule trebuie sa respecte prevederile tehnice precizate in Directiva 97/27/CEE. Autovehiculele si semiremorcile trebuie construite astfel incat, la parcurgerea completa, in ambele sensuri, a unei traiectorii circulare complete de 360ş, in interiorul unei suprafete definite prin doua cercuri concentrice, cel exterior cu raza de 12,5 m si cel interior cu raza de 5,3 m, nici unul dintre punctele extreme ale vehiculului, cu exceptia elementelor proeminente indicate la pct. 2.4.2 (care defineste latimea unui vehicul) din Directiva 97/27/CEE, sa nu depaseasca aceste cercuri. Pentru autovehiculele si semiremorcile echipate cu axe rabatabile aceasta cerinta este valabila si in cazul axei ridicate. Verificarea respectarii acestor cerinte se face conform prevederilor si schitelor A, B si C de la pct. 7.6.1.1 - 7.7 din directiva susmentionata. (schitele sunt redate in anexa nr. 10).

7.8. In timpul virajelor si al depasirilor laterale bruste automobilele si combinatiile de vehicule trebuie sa pastreze o tinuta de drum normala, care sa excluda derapajele periculoase sau desprinderea rotilor de la sol.

7.9. Autoturismele si celelalte autovehicule similare, cu exceptia celor avand cabina avansata, M1 si N1, trebuie construite, indeosebi in ceea ce priveste dispozitivul de comanda al directiei, astfel incat la omologarea de tip si prima inmatriculare a vehiculelor noi sa se respecte prevederile tehnice ale ale Directivei 74/297/CEE, ultima modificare prin Directiva 91/662/CEE sau ale Regulamentului nr. 12 ECE - UN, seria de amendamente 03, in ceea ce priveste protectia conducatorului fata de dispozitivul de directie in caz de coliziune. La cererea constructorului, incercarea se poate face si pentru alte tipuri de autovehicule avand o masa totala maxima autorizata sub 3,5 tone.

7.10. La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice, pentru echipamentul de directie al autovehiculelor si remorcilor acestora se aplica conditiile tehnice cuprinse in Directiva 70/311/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/7/CE, sau in Regulamentul nr. 79 ECE - UN, seria de amendamente 01, iar pentru cel al tractoarelor, conditiile tehnice cuprinse in Directiva 75/321/CEE, ultima modificare prin Directiva 98/39/CE.

8. Motorul si protectia mediului

8.1. Autovehiculele trebuie echipate cu motoare a caror putere neta sa asigure calitati dinamice corespunzatoare destinatiei lor si fluenta circulatiei, inclusiv pe drumuri cu rampe mari din reteaua rutiera. Puterea specifica a motorului, determinata conform prevederilor tehnice ale Directivei 80/12697 CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/99/CE, sau ale Regulamentului nr. 85 ECE - UN, nu trebuie sa fie mai mica de 5 kW pentru fiecare tona a masei totale tehnic admisibile pentru combinatiile de vehicule, conform prevederilor Directivei 97/27/CE. Puterea furnizata se masoara conform prevederilor Directivei 80/1269/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/99/CE, sau ale Regulamentului nr. 85 ECE - UN. Aceasta putere specifica minima nu este obligatorie pentru autovehiculele a caror viteza maxima, prin constructie, nu depaseste 30 km/h.

8.2. Autovehiculele construite din componente detasate si la care, in locul motorului prevazut de constructor, s-au montat motoare destinate altor tipuri si/sau categorii de autovehicule, trebuie sa aiba calitati dinamice care sa nu afecteze negativ fluenta circulatiei si sa nu depaseasca nivelul de poluare chimica si sonora al vehiculului de baza.

8.3. Motorul autovehiculului, cu exceptia minitractoarelor cu puteri pana la 15 CP si a motocultoarelor, trebuie sa poata fi pornit de la postul de comanda si pe timp rece (la temperaturi de cel putin -10ş C), iar autovehiculul trebuie sa poata pleca din loc si sa-si continue mersul pe o rampa de cel putin 15%, pe drum uscat si cu aderenta suficient de mare.

8.4. Autovehiculele echipate cu motoare cu aprindere comandata sau cu aprindere prin comprimare, cu cel putin patru roti, din categoriile M1 si N1 si cu o viteza maxima, prin constructie, de cel putin 50 km/h, trebuie construite si echipate astfel incat:

8.4.1. pana la 31 decembrie 2006, pentru omologarea de tip, si incepand cu data de 1 ianuarie 2002 pentru prima inmatriculare in Romania, emisiile lor poluante sa respecte prevederile Directivei 70/220/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/102/CE, si sa nu depaseasca limitele emisiilor poluante indicate la treapta A (EURO 3) a tabelului din anexa I la aceasta directiva. Indeplinirea acestor conditii poate fi demonstrata si prin aplicarea prevederilor corespunzatoare din Regulamentul ECE - UN nr. 83 echivalent, seria de amendamente 05;

8.4.2. Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, pentru omologarea de tip, emisiile lor poluante sa respecte prevederile Directivei 70/220/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/102/CE, si sa nu depaseasca limitele emisiilor poluante indicate la treapta B (EURO 4) a tabelului din anexa I la aceasta directiva;

8.4.3. Incepand cu data de 1 ianuarie 2002, pentru omologarea/certificarea individuala in vederea primei inmatriculari in Romania a autoturismelor si autoutilitarelor usoare, valorile emisiilor poluante provenite din gazele lor de evacuare sa nu depaseasca limitele prevazute in treapta A (EURO 3) a tabelului din anexa I la Directiva 70/220/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/102/CE. Indeplinirea acestor conditii poate fi demonstrata si prin aplicarea prevederilor corespunzatoare din Regulamentul ECE - UN nr. 83 echivalent, seria de amendamente 05;

8.4.4. In conditiile indicate in Directiva 70/220/CEE pentru autovehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare se admite si aplicarea prevederilor indicate in Directiva 88/77/CEE (cu adaptarile de rigoare).

8.5. Autovehiculele pentru transport de persoane si de marfa, cu o masa totala maxima autorizata de peste 3,5 t si o viteza maxima, prin constructie, de cel putin 50 km/h, echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare, trebuie construite si echipate astfel incat:

8.5.1. pana la data de 30 septembrie 2006, pentru omologarea de tip, si incepand cu data de 1 octombrie 2002, pentru prima inmatriculare in Romania, emisiile lor poluante si opacitatea gazelor lor de evacuare sa respecte prevederile Directivei 88/77/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/96/CE, inclusiv cerintele privind carburantul, si sa nu depaseasca limitele emisiilor poluante indicate la treapta A (EURO 3) a tabelelor din anexa I la acesta directiva, indeplinirea acestor conditii poate fi demonstrata si prin aplicarea prevederilor corespunzatoare din Regulamentul ECE - UN nr. 49 echivalent, seria de amendamente 03;

8.5.2. Incepand cu data de 1 octombrie 2007, pentru omologarea de tip emisiile lor poluante si opacitatea gazelor lor de evacuare sa respecte prevederile Directivei 88/77/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/96/CE, inclusiv cerintele privind carburantul, si sa nu depaseasca limitele emisiilor poluante indicate la treapta B1 (EURO 4) a tabelelor din anexa I la acesta directiva, indeplinirea acestor conditii poate fi demonstrata si prin aplicarea prevederilor corespunzatoare din Regulamentul ECE - UN nr. 49 echivalent, seria de amendamente 03;

8.5.3.1. Incepand cu data de 1 octombrie 2002, pentru omologarea/certificarea individuala a autovehiculelor in vederea primei inmatriculari in Romania, valorile emisiilor poluante sa nu depaseasca limitele prevazute in treapta A (EURO 3) a tabelului 1 din anexa I, ciclu ESC, la Directiva 88/77/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/96/CE. Indeplinirea acestor conditii poate fi demonstrata si prin aplicarea prevederilor corespunzatoare din Regulamentul ECE - UN nr. 49 echivalent, seria de amendamente 03;

8.5.4. In conditiile indicate in Directiva 88/77/CEE pentru autovehiculele din categoria N2 sau M2, echipate cu motoare cu aprindere comandata, se admite si aplicarea prevederilor reglementarilor indicate in Directiva 70/220/CEE (cu adaptarile de rigoare).

8.6. Tractoarele agricole si forestiere trebuie construite si echipate astfel incat emisiile poluante provenite din gazele de evacuare sa corespunda prevederilor tehnice ale Directivei 77/537/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CE. incepand cu data de 1 octombrie 2004, pentru omologarea de tip motoarele tractoarelor agricole si forestiere trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice ale Directivei 2000/25/CE sau ale Regulamentului ECE - UN nr. 96.

8.7. Autovehiculele cu 2 - 3 roti trebuie construite si echipate astfel incat emisiile poluante provenite din gazele lor de evacuare sa corespunda prevederilor tehnice ale Directivei 97/24/CE, capitolul 5.

8.8. Autovehiculele avand cel putin patru roti trebuie construite si echipate astfel incat sa nu emita zgomot exterior care depaseste, in functie de categoria autovehiculului, limitele cuprinse in Directiva 70/157/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/101/CE, sau in Regulamentul nr. 51 ECE - UN, seria 02 de amendamente. Valoarea zgomotului exterior, masurata in stationare conform directivei sau regulamentului precizate mai sus, nu este limitata, insa ea trebuie inscrisa in certificatele de omologare, pentru a putea fi utilizata ca baza de referinta la eventuale verificari ale nivelului de zgomot al autovehiculelor aflate in exploatare.

8.9. Tractoarele nu trebuie sa produca zgomot exterior care sa depaseasca limitele prevazute in Directiva 74/151/CEE, anexa V, ultima modificare prin Directiva 98/38/CE, iar zgomotul la nivelul urechii tractoristului, la tractoarele cu cabina, nu trebuie sa depaseasca limitele prevazute in Directiva 77/311/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CE.

8.10. Autovehiculele cu 2 -3 roti nu trebuie sa emita zgomote cu un nivel sonor superior celui cuprins in prevederile tehnice ale Directivei 97/24/CE, cap. 9.

8.11. Dispozitivul de evacuare a gazelor trebuie sa asigure silentiozitatea si sa fie etans, iar functia lui de amortizor de zgomot sa nu poata fi eliminata de conducator in timpul mersului; extremitatea lui nu trebuie sa depaseasca cu peste 10 cm conturul exterior al automobilului si nu trebuie orientata spre dreapta, in cazul orientarii in jos unghiul format de acesta cu planul orizontal nu trebuie sa depaseasca 45ş spre inapoi. Muchiile extremitatii dispozitivului de evacuare a gazelor nu trebuie sa aiba raze mai mici de 2,5 mm daca acesta depaseste cu mai mult de 10 mm suprafata exterioara a vehiculului; la autovehiculele pentru transport de persoane extremitatea tevii de evacuare trebuie sa depaseasca partea inferioara a caroseriei. La tractoare si masini pentru lucrari se admite amplasarea dispozitivului de evacuare a gazelor pe dreapta, in cazul in care constructiv nu este posibil pe stanga. Pozitionarea acestuia trebuie sa corespunda Directivei 89/173/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CE.

8.12. Autovehiculul care, la data omologarii lui in Romania, corespunde din punct de vedere al emisiilor poluante unei trepte de poluare (precizate prin directivele Uniunii Europene), superioara treptei de poluare stabilite prin prezentele reglementari, va fi atestat la cerere, de catre Registrul Auto Roman ca autovehicul cu nivel redus de poluare si va beneficia de facilitatile prevazute prin lege. Atestarea, in baza omologarii de tip, ca autovehicul cu nivel redus de poluare este acceptata numai pana la momentul impunerii prin legislatia nationala, pentru omologarea individuala, a unei noi trepte, superioare, de poluare.

8.8.13. Autovehiculul care, la data omologarii lui in Romania, corespunde din punct de vedere al nivelului de poluare sonora unei trepte de poluare sonora (precizate prin directivele Uniunii Europene) superioara treptei de poluare sonora stabilite prin prezentele reglementari, va fi atestat, la cerere, de catre Registrul Auto Roman ca autovehicul cu nivel redus de poluare sonora si va beneficia de facilitatile prevazute prin lege. Atestarea, in baza omologarii de tip, ca autovehicul cu nivel redus de poluare sonora este acceptata numai pana la momentul impunerii prin legislatia nationala a unei noi trepte, superioare, de poluare sonora.

8.14. Autovehiculele utilizate in transportul international de marfuri, care respecta prevederile CEMT privind emisiile poluante chimice si sonore si prevederile privind siguranta rutiera cerute pentru "autovehiculele verzi" sau "autovehiculele mai verzi si sigure", vor fi atestate de Registrul Auto Roman ca atare si vor beneficia de toate facilitatile prevazute de reglementarile in vigoare in acest domeniu.

9. Caroseria

9.1. Suprafata exterioara a automobilelor si remorcilor nu trebuie sa prezinte proeminente care, prin forma, dimensiunile si duritatea lor, ar crea pericol de accidentare si ar agrava consecintele unui eventual impact cu alte vehicule si cu participanti la trafic.

9.2. Autoturismele si celelalte autovehicule din categoria M1 nu trebuie sa prezinte pe suprafata exterioara parti ascutite sau taioase ori parti orientate spre exterior, care ar putea agata pietoni, motociclisti sau ciclisti; extremitatile proeminente exterioare trebuie sa fie rotunjite.

9.3. Portbagajele, portschiurile, panourile publicitare sau de itinerar trebuie sa fie solid fixate pe vehicul si nu trebuie sa prezinte muchii ascutite cu o raza sub 2,5 mm.

9.4. Manerele, balamalele si butoanele de actionare ale usilor, portbagajelor si trapelor, orificiile si capacele rezervoarelor nu trebuie sa iasa in afara cu mai mult de 40 mm pentru manerele usilor si portbagajelor sau cu mai mult de 30 mm pentru celelalte elemente.

9.5. Extremitatile barelor de protectie, daca acestea exista, trebuie sa fie rotunjite

9.6. La omologarea pentru circulatia pe drumurile publice din Romania trebuie respectate conditiile privind proeminentele exterioare ale autovehiculelor din categoria M1, atat la omologarea de tip, cat si la cea individuala, inclusiv echipamentele si dotarile aplicate ulterior pe exteriorul acestora de catre utilizator (protectii pentru faruri, bare de protectie in caz de rasturnare, dispozitive pentru tractarea remorcilor, viziere pentru parbriz, deflectoare de aer, antena radio etc.) conform Directivei 74/483/CEE, ultima modificare prin Directiva 87/354/CEE, sau Regulamentului nr. 26 ECE - UN, seria de amendamente 02.

9.7. Proeminentele exterioare ale cabinelor autovehiculelor utilitare trebuie sa corespunda, in mod similar, prevederilor Directivei 92/114/CEE sau Regulamentului nr. 61 ECE - UN.

9.8. Elementele mobile ale automobilelor si remorcilor, precum si ale cabinei automobilelor (usile, capotele, obloanele) trebuie sa fie usor de manevrat, iar balamalele sau culisele trebuie prevazute cu zavoare sigure si rezistente, care sa preia jocurile, sa nu produca zgomot in exploatare si sa fie omologate conform prevederilor tehnice ale Directivei 70/387/CEE sau ale Regulamentului nr. 11 ECE - UN, seria de amendamente 02.

9.9. Usile vehiculelor trebuie sa se mentina inchise in timpul mersului si sa nu se poata deschide necomandat, cu ajutorul unor dispozitive de zavorare in doua trepte (cu exceptia usilor autobuzelor). Asemenea dispozitive trebuie utilizate si la capotele care se deschid din fata. Manerele din interior ale usilor autovehiculelor, atunci cand axa de pivotare este orizontala, trebuie sa actioneze pentru deschidere tragand in sus.

9.10. Usile laterale trebuie astfel concepute si montate incat sa nu existe pericolul deschiderii lor accidentale in timpul mersului, datorita rezistentei aerului sau vibratiilor.

9.11. Toate vehiculele trebuie astfel construite si echipate incat sa ofere la partea din spate, pe toata latimea, o protectie antiimpanare eficienta pentru alte vehicule de mici dimensiuni. Aceasta conditie se considera indeplinita, daca sunt respectate cel putin cerintele dimensionale continute in Directiva 70/221/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/8/CEE sau in Regulamentul nr. 58 ECE - UN, seria de amendamente 01.

9.12. Automobilele si remorcile acestora din categoriile N2, N3 si O3, O4 trebuie sa fie echipate pe partile laterale cu dispozitive de protectie antiimpanare construite si montate conform prevederilor tehnice ale Directivei 89/297/CEE sau ale Regulamentului nr. 73 ECE - UN, care impiedica caderea sub roti a ciclistilor sau pietonilor; exceptie fac automobilele si remorcile la care montarea dispozitivelor, inclusiv in varianta rabatabila, nu este posibila din punct de vedere constructiv sau este incompatibila cu destinatia vehiculului. incepand cu data de 1 ianuarie 2005 este obligatorie echiparea autovehiculelor din categoriile N2 si N3 cu dispozitive de protectie antiimpanare in partea din fata, omologate in conformitate cu prevederile Directivei 2000/40/CE sau ale Regulamentului nr. 93 ECE - UN.

9.13. Structura de rezistenta a caroseriilor trebuie conceputa si realizata astfel incat sa asigure o protectie cat mai eficienta pentru ocupantii automobilului, la eventuale coliziuni, conform prevederilor Directivei 74/297/CEE, ultima modificare prin Directiva 91/662/CEE, sau ale Regulamentului nr. 12 ECE - UN, seria de amendamente 03. La omologarea autoturismelor din categoria M1 se vor aplica prevederile Directivei 96/79/CE privind coliziunea frontala si ale Directivei 96/27/CE privind coliziunea laterala, incepand cu data de 1 ianuarie 2004 pentru omologarea de tip si 1 ianuarie 2005 pentru prima inmatriculare, iar la omologarea autoutilitarelor usoare din categoria N1 se vor aplica prevederile Directivei 96/27/CE privind coliziunea laterala incepand cu data de 1 ianuarie 2004 pentru omologarea de tip si cu data de 1 ianuarie 2005 pentru prima inmatriculare. Pana la aplicarea cerintelor tehnice ale directivelor de mai sus, pentru autoturismele care nu au fost omologate conform acestora se recomanda efectuarea testelor de coliziune spate, conform Regulamentului nr. 32 ECE - UN, si de coliziune frontala conform Regulamentului nr. 94 ECE - UN.

9.14. Structura autobuzelor trebuie fie sa corespunda testelor de rasturnare laterala conform Regulamentului nr. 66 ECE - UN pentru intregul autobuz, sau o sectiune reprezentativa a acestuia fie sa fie verificata prin calculele echivalente prevazute in regulament.

9.15. Cabina autovehiculelor destinate transportului de marfuri trebuie sa corespunda cerintelor testului de rezistenta a acoperisului (incercarea B) din Regulamentul nr. 29 ECE - UN, seria 01 de amendamente, sau sa fie omologata conform acestui Regulament. Cabinele basculabile trebuie sa corespunda prescriptiilor RE3 ECE - UN.

9.16. La montarea suprastructurilor si a platformelor de incarcare pe sasiuri echipate trebuie sa se aiba in vedere respectarea prescriptiilor constructorului privind limitele de carosare si repartizarea sarcinii pe axe, precum si conditiile tehnice prevazute in anexa nr. 11.

9.17. Modificarea vehiculelor rutiere, care conduce la incadrarea lor in alta categorie, se poate face numai in urmatoarele conditii: - sa existe avizul constructorului vehiculului de baza sau pe baza documentatiei acestuia; - modificarea sa se efectueze in ateliere specializate, autorizate de autoritatea competenta; - vehiculul modificat sa fie omologat conform cerintelor prezentelor reglementari. Se interzice transformarea autoturismelor in trei volume (berlina) in autospeciale (autolaborator, ambulante etc.). La celelalte autoturisme se accepta modificarea cu diminuarea numarului de locuri.

9.18. Tractoarele trebuie prevazute cu dispozitive de protectie a tractoristului in caz de rasturnare, dupa cum urmeaza: - pentru tractorul cu ecartament normal, cabina de rezistenta, cadru de rezistenta sau bara de rezistenta, conform prevederilor tehnice ale Directivei 77/536/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/55/CE, precum si ale Directivei 79/622/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/40/CE; - pentru tractorul cu ecartament ingust, dispozitive de protectie si antirostogolire montate in fata scaunului, conform prevederilor tehnice ale Directivei 87/402/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/22/CE, sau dispozitive antirostogolire, montate in spatele scaunului, conform prevederilor tehnice ale Directivei 86/298/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/19/CE.

9.19. Suprafata exterioara a vehiculelor cu 2 - 3 roti, inclusiv carenajul acestora, nu trebuie sa aiba proeminente, muchii sau varfuri ascutite, care prin forma, dimensiunile si duritatea lor pot prezenta pericol de accidentare pentru ceilalti participanti la trafic, indeosebi pentru pietoni, conform prevederilor prevederilor Directivei 97/24/CE, cap. 3.

9.20. Autovehiculele cu 2 - 3 roti trebuie prevazute cu picior articulat care sa le mentina intr-o pozitie cat mai apropiata de verticala in timpul stationarii lor, in conformitate cu prevederile tehnice ale Directivei 93/31/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/72/CE.

9.21. Autovehiculele cu 2 - 3 roti trebuie prevazute cu o sa pentru conducator si eventual o alta sa pentru insotitor; atasul trebuie amenajat pentru o singura persoana. Pentru insotitor trebuie prevazuta o centura de retinere ori unul sau doua suporturi de sustinere, conform prevederilor tehnice ale Directivei 93/32/CEE, modificata prin Directiva 1999/24/CE. Mototriciclurile pot fi echipate cu scaune pentru conducator si insotitori.

9.22. Remorcile monoax sau cu axa centrala (simpla sau dubla) care, la o incarcare uniforma, exercita o sarcina de sprijin pe autovehiculul tractor mai mare de 50 kg si au o masa totala tehnic admisibila de peste 500 kg, trebuie prevazute cu picior de sprijin, fix sau rabatabil, reglabil pe inaltime sau cu picior telescopic, care sa permita manevrarea lor de o singura persoana.

9.23. Autotrenurile pentru transportul materialelor lungi trebuie construite astfel incat aceste materiale sa fie fixate si asigurate pe caprele de sprijin ale autovehiculului tractor si remorcii, la curbe sa existe posibilitatea deplasarii longitudinale a materialelor transportate, iar legatura dintre autovehiculul tractor si remorca sa asigure gradele de libertate necesare la deplasarea in curbe sau pe pante ori rampe de cel putin 20%, dar nu mai putin decat permit legaturile mecanice dintre vehicule.

10. Postul de conducere

10.1. Postul de conducere al autovehiculelor si spatiul de comanda trebuie astfel amenajate si echipate incat munca conducatorului sa fie pe cat posibil usurata, obosirea prematura evitata, greselile de conducere sa fie pe cat posibil eliminate, iar in caz de accident, conducatorul sa fie protejat impotriva ranirii sau altor urmari care ii pot afecta sanatatea.

10.2. Latimea spatiul de comanda, la nivelul coatelor conducatorului la autovehicule, cu exceptia celor din categoriile M1 si N1, trebuie sa fie de cel putin 700 mm, mainile conducatorului trebuie sa aiba spatiul liber necesar actionarii comenzilor, iar distanta dintre marginea volanului si peretele lateral al autovehiculului sa fie de 100 mm (50 mm pentru tractoare si masini autopropulsate pentru lucrari in conformitate cu ISO 4252-92).

10.3. Scaunul conducatorului la aceste autovehicule trebuie sa fie reglabil in directie longitudinala pe o distanta de cel putin 150 mm. La autovehiculele din categoriile M3, N2 (peste 7,5 t) si N3 scaunul trebuie sa fie reglabil pe inaltime pe o distanta de cel putin 60 mm si sa aiba o suspensie hidraulica sau pneumatica, reglata pentru confort intre limitele de masa 60-130 kg. Spatarul scaunului trebuie sa fie reglabil in raport cu perna pentru sezut. Distanta minima dintre punctul H al scaunului conducatorului si plafon trebuie sa fie de 850 mm (la tractoare 900 mm). Pentru tractoare agricole si forestiere dimensiunile postului de conducere trebuie sa fie conform SR-ISO 4253-97.

10.4. Dispozitivele de comanda ale autovehiculelor trebuie construite, amplasate si simbolizate astfel incat sa poata fi utilizate fara un efort deosebit din partea conducatorului si fara ca acesta sa fie nevoit sa-si schimbe pozitia normala a corpului, de o maniera periculoasa pentru siguranta circulatiei si fara a putea fi confundate, chiar si in conditii de intuneric. Forta maxima pe pedala de ambreiaj nu trebuie sa depasesca 30 daN (45 daN la masini pentru lucrari), iar pe pedala de frana 40 daN la autovehiculele din categoria M1 si 70 daN la cele din categoriile M2, M3 si N, pentru realizarea eficacitatii prevazute in reglementari. La identificarea comenzilor manuale, indicatorilor si martorilor la autovehicule se vor respecta prescriptiile tehnice ale Directivei 78/316/CEE, ultima modificare prin Directiva 94/53/CEE. La tractoare amplasarea si simbolizarea comenzilor trebuie sa corespunda Directivei 86/415/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CEE. La vehiculele cu 2 - 3 roti simbolizarea dispozitivelor de comanda, control si a martorilor trebuie sa corespunda Directivei 93/29/CE, ultima modificare prin Directiva 2000/74/CE.

10.5. La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice, precum si la prima inmatriculare in Romania a autovehiculelor noi se vor respecta prevederile tehnice ale Directivei 78/316/CEE, ultima modificare prin Directiva 94/53/CEE, pentru simbolizarea dispozitivelor de comanda (directiva se aplica la toate categoriile de autovehicule).

10.6. La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice precum si la prima inmatriculare in Romania a tractoarelor noi se vor respecta prevederile tehnice ale urmatoarelor reglementari europene: - Directiva 78/764/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999//57/CE, privind scaunul tractoristului; - Directiva 80/720/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CE, privind spatiul de lucru si accesul la postul de conducere; - Directiva 89/173/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/1/CE, cu anexa nr. II.

10.7. La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice a autovehiculelor cu 2 - 3 roti, precum si la prima lor inmatriculare se vor lua in considerare prevederile tehnice ale Regulamentului nr. 60 ECE - UN si ale Directivei 93/29/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/74/CE, privind comenzile, martorii si simbolizarea acestora.

10.8. Dispozitivele de comanda ale postului de conducere pentru persoane cu mobilitate limitata pot fi adaptate infirmitatii conducatorului, cu conditia ca adaptarea sa fie facuta de un atelier specializat si/sau certificata de catre autoritatea competenta (Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap).

11. Vizibilitatea conducatorului auto

11.1. Autovehiculele cu caroserie inchisa sau cu cabina trebuie sa permita conducatorului, in orice conditii meteorologice de exploatare, o vizibilitate (factor de transmitere normala a luminii) suficienta in fata, lateral si in spate.

11.2. Geamurile exterioare ale autovehiculelor si remorcilor trebuie sa fie confectionate din sticla de securitate sau din alte materiale cu proprietati echivalente, astfel incat, in caz de spargere a lor, pericolul de ranire a ocupantilor cu cioburi sa fie cat mai redus.

11.3. Parbrizul nu trebuie sa diminueze si nici sa deformeze imaginea vazuta prin el, sa conserve o transparenta de cel putin 75% in campul de vizibilitate al conducatorului, chiar si in cazul geamurilor colorate sau dupa o exploatare indelungata, iar in cazul spargerii, sa permita totusi o vizibilitate suficienta pentru conducerea in conditii de securitate a autovehiculului. Geamurile laterale fata, precum si luneta, daca vehiculul respectiv nu are oglinda exterioara, trebuie sa asigure o transparenta de cel putin 70%.

11.4. Pe suprafata parbrizului sau in dreptul acestuia nu trebuie amplasate folii autocolante, etichete sau alte obiecte care ar diminua zona principala de vizibilitate a conducatorului. /

11.5. Conform prevederilor Directivei 92/22/CEE, anexa III, geamurile autovehiculelor din categoriile M si N trebuie sa fie confectionate din sticla de securitate, dupa cum urmeaza: - parbrizul se confectioneaza din sticla stratificata obisnuita, sticla stratificata tratata in prealabil (cel putin una dintre foi sa fi fost securizata), sticla - material plastic; - geamurile laterale pot fi confectionate atat din sticla stratificata, cat si din sticla pretensionata.

11.6. Geamurile de securitate ale autovehiculelor trebuie sa fie omologate si marcate; atat geamurile, cat si materialele din care sunt confectionate ele trebuie sa satisfaca prevederile tehnice ale Directivei 92/22/CEE sau ale Regulamentului nr. 43 ECE - UN, iar pentru tractoare, ale Directivei 89/173/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/1/CE.

11.7. Campul de vizibilitate spre inainte al conducatorului la autoturisme si alte autovehicule din categoria M1 trebuie sa corespunda prevederilor Directivei 77/649/CEE, ultima modificare prin Directiva 90/630/CEE, iar vizibilitatea inapoi, prevederilor Directivei 71/127/CEE, ultima modificare prin Directiva 88/321/CEE; pentru tractoare campul de vizibilitate trebuie sa corespunda prevederilor tehnice ale Directivei 74/347/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CE, sau ale Regulamentului nr. 71 ECE - UN.

11.8. Pentru celelalte autovehicule de transport de calatori si marfuri obturarea campului de vizibilitate al conducatorului cu stalpi ai cabinei sau alte elemente nu trebuie sa depaseasca limitele indicate, conform semicercului de vizibilitate spre inainte prezentat in anexa nr. 4.

11.9. Pentru asigurarea unei bune vizibilitati inainte automobilele si celelalte autovehicule cu parbriz trebuie dotate cu: - dispozitiv de stergere a parbrizului, care sa realizeze indepartarea de pe o suprafata suficient de mare a depunerilor care pot reduce vizibilitatea conducatorului, inclusiv spre oglinzile retrovizoare vizibile prin parbriz; - instalatie de spalare a parbrizului, care sa realizeze udarea cel putin a suprafetei pe care actioneaza stergatorul de parbriz.

11.10. Dispozitivele de stergere si udare a parbrizului trebuie sa corespunda pentru autovehiculele din categoria M1 conditiilor tehnice prevazute in Directiva 78/318/CEE, ultima modificare prin Directiva 94/68/CE; - Instalatia de dezaburire si dejivrare a parbrizului autovehiculelor din categoria M1 si a altor geamuri trebuie sa impiedice obturarea vizibilitatii conducatorului spre inainte si prin oglinzile retrovizoare, conform conditiilor tehnice din Directiva 78/317/CEE; Autovehiculele cu caroserie inchisa sau cu cabina trebuie sa fie dotate cu aparatoare de soare (parasolare) care sa protezeje cat mai mult posibil vederea conducatorului.

11.11. Pentru asigurarea bunei vizibilitati inainte si lateral autovehiculele trebuie dotate cu oglinzi retrovizoare care sa permita conducatorului observarea cu usurinta, fara a-si modifica pozitia normala a corpului in timpul conducerii, a circulatiei inapoi si lateral, inclusiv atunci cand tracteaza remorci sau semiremorci, dupa cum urmeaza: - oglinda retrovizoare amplasata pe partea laterala stanga; - oglinda interioara, cu exceptia masinilor autopropulsate pentru lucrari, precum si a altor autovehicule care nu permit vizibilitatea spre inapoi prin peretele spate; - oglinda retrovizoare amplasata pe partea dreapta, care este obligatorie la autovehiculele care nu sunt prevazute cu oglinda interioara sau nu au asigurata vizibilitatea prin aceasta oglinda; - aceasta oglinda este obligatorie si la autovehiculele pentru transport de calatori si marfa cu o masa totala maxima autorizata de peste 3,5 t, la tractoarele dotate cu cabina, la motociclete cu viteza maxima, prin constructie, de peste 80 km/h; - autovehiculele pentru transport de marfa din categoriile N‘ >= 7,5 t si N’ trebuie dotate cu oglinda de parcare (clasa V), precum si cu oglinda cu unghi mare de vizibilitate (clasa IV), conform Directivei 71/127/CEE ultima modificare prin Directiva 88/321/CEE, sau Regulamentului nr. 46 ECE - UN, seria 01 de amendamente. Aceste doua clase de oglinzi pot fi montate si pe autovehicule din categoriile N 2 ≤ 7,5 t si M2, M3.

11.12. La omologarea de tip a autovehiculelor rutiere numarul oglinzilor retrovizoare, montajul acestora si vizibilitatea pe care trebuie sa o asigure trebuie sa corespunda prevederilor tehnice ale Directivei 71/127/CEE, ultima modificare prin Directiva 88/321/CEE, sau ale Regulamentului nr. 46 ECE - UN, seria de amendamente 01, iar pentru tractoarele agricole si forestiere, ale Directivei 74/346/CEE, ultima modificare prin Directiva 98/40/CE.

12. Amenajarea interioara

12.1. Amenajarea interioara a autovehiculelor rutiere trebuie sa asigure protectia ocupantilor in caz de impact sau rasturnare, etansarea si izolarea interiorului destinat ocupantilor impotriva patrunderii apei, prafului si gazelor, precum si protectia impotriva vibratiilor si zgomotelor produse de grupul motopropulsor, conform prevederilor pct. 8.8. - 8.10.

12.2. Materialele utilizate pentru amenajari interioare trebuie sa fie greu inflamabile conform prevederilor pct.

1.5. La masurarea vitezei de ardere, pentru vehiculele prevazute la pct. 1.5 se aplica metodologia ISO 3795:1989.

12.3. Interiorul autovehiculelor destinate transportului de persoane si al remorcilor care sunt autorizate pentru asemenea transporturi trebuie amenajat astfel incat sa nu contina muchii ori varfuri ascutite sau proeminente care, prin forma si duritatea lor, ar putea provoca leziuni ocupantilor in timpul exploatarii normale a vehiculului si sa limiteze posibilitatea ranirii acestora in cazul franarii bruste, impactului sau rasturnarii vehiculului. Aceste dispozitii se aplica si la componentele montate ulterior de catre utilizator.

12.4. La amenajarea interioara a autoturismelor se vor respecta prevederile tehnice cuprinse in Regulamentul nr. 21 ECE - UN, seria de amendamente 01, sau in Directiva 74/60/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/4/CEE.

12.5. Pentru autovehiculele din categoriile M1 si N1 se recomanda dotarea cu manere de sustinere la viraj, montate pe caroserie, pentru pasagerii locurilor laterale.

12.6. Spatiul destinat conducatorului si insotitorilor, in cazul autovehiculelor destinate transportului de bunuri, precum si compartimentul special amenajat pentru transport de persoane in autovehiculele destinate transportului mixt, de persoane si marfuri, trebuie separate si protejate cu un perete despartitor, suficient de rezistent impotriva deplasarii accidentale a bunurilor transportate, in caz de franare brusca sau accident. Peretele despartitor trebuie sa corespunda cerintelor indicate in anexa nr. 12.

12.7. Fereastra din spate a cabinelor sau a peretelui despartitor trebuie prevazuta cu o grila suficient de rezistenta pentru a impiedica spargerea geamului prin deplasarea marfurilor, in caz de franare brusca sau accident.

12.8. Scaunele autovehiculelor trebuie sa fie rezistente si solid ancorate, conform reglementarilor in vigoare pentru tipul respectiv de autovehicul.

12.9. Pentru autovehiculele din categoriile M si N rezistenta scaunelor si ancorajelor acestora, a rezematoarelor de cap, precum si a altor elemente legate de scaune trebuie sa corespunda conditiilor tehnice cuprinse in Directiva 74/408/CEE, ultima modificare prin Directiva 96/37/CE, sau in Regulamentul nr. 17 ECE - UN, seria de amendamente 07, ori pentru autovehicule din categoriile M2 si M3, Regulamentului nr. 80 ECE - UN, seria de amendamente 01. Scaunele din fata pentru autovehiculele din categoriile M1 pot fi echipate cu rezematoare separate de cap, conform Directivei 78/932/CEE, ultima modificare prin Directiva 87/354/CEE.

12.10. Scaunul tractoristului trebuie sa corespunda prevederilor tehnice ale Directivei 78/764/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/57/CE, iar scaunul insotitorului trebuie sa corespunda prevederilor Directivei 76/763/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/86/CE.

12.11. Autoturismele care sunt prezentate la omologarea individuala pentru circulatie trebuie dotate cu centuri de siguranta cu retractor si trei puncte de ancorare pentru toate locurile laterale prevazute cu puncte de ancorare si centuri cu doua puncte de ancorare pentru celelalte locuri. Pentru autovehiculele utilizate este obligatorie cel putin echiparea cu centuri de siguranta pentru locurile fata sau la nivelul cerintelor respectate la omologarea acestora.

12.12. Pentru omologarea de tip si prima inmatriculare a autovehiculelor noi, in vederea alinierii treptate la reglementarile europene privind dispozitivele de retinere pentru ocupantii autovehiculelor, se stabilesc urmatoarele: - autoturismele si celelalte autovehicule din categoria M1 vor fi dotate cu centuri de siguranta cu trei puncte de ancorare sau cu dispozitive avand o eficienta comparabila, pentru locurile din fata si locurile laterale din spate si centuri cu cel putin doua puncte de ancorare pentru locurile din mijloc, conform prevederilor Directivei 76/115/CEE, modificata prin Directiva 96/38/CE, sau ale Regulamentului nr. 14 ECE - UN, seria de amendamente 05, privind punctele de ancorare a centurilor, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, pentru omologarea de tip, si 1 ianuarie 2005, pentru prima inmatriculare si locul din mijloc spate va fi prevazut cu centura de siguranta cu trei puncte de ancorare (sau combinatie dintre o centura de umar si una abdominala), conform ultimei modificari prin Directiva 2000/3/CE; - autovehiculele din categoria M2 ≤ 3,5 tone trebuie sa fie echipate cu centuri de siguranta cu trei puncte de ancorare, cu exceptia scaunelor indreptate spre inapoi; - autovehiculele din categoriile M2 ≥  3,5 tone, M3 si N1, N2 si N3 vor fi echipate cu centuri de siguranta cu trei puncte de ancorare pentru scaunele laterale, scaunul din mijloc si cel al ghidului la autocare de turism putand fi echipate cu centura de siguranta cu doua puncte de ancorare; - scaunele autovehiculelor din categoriile M2 si M3 care nu au in fata lor un alt scaun sau un dispozitiv de protectie (panou, bara etc.), vor fi echipate cu centuri de siguranta cu doua sau trei puncte de ancorare, cu exceptia autobuzelor urbane; - echiparea obligatorie cu centuri de siguranta, precum si omologarea si marcarea centurilor de siguranta pentru toate autovehiculele din categoriile M si N trebuie sa corespunda prevederilor Directivei 77/541/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/3/CE (anexa nr. 5), sau ale Regulamentului nr. 16 ECE - UN, seria de amendamente 04.

12.13. La autovehiculele cu scaune amplasate transversal fata de directia lor de mers (cu exceptia autobuzelor urbane) este obligatorie fie montarea de centuri de siguranta cu doua puncte de ancorare, fie montarea de cotiere la fiecare doua locuri.

12.14. Punctele de ancorare pentru dispozitivele de retinere pentru copii, precum si dispozitivele de retinere pentru copii, care se pot monta pe scaunul din spate sau pe scaunul din fata (insotitor), trebuie sa respecte prevederile Regulamentului nr. 44 ECE - UN, seria de amendamente 03.

12.15. Autoturismele vor fi echipate obligatoriu cu perne gonflabile (airbag), daca autovehiculul a fost omologat cu aceste perne.

12.16. Autovehiculele cu cabina inchisa trebuie dotate cu instalatie de incalzire si ventilare a spatiului destinat conducatorului si pasagerilor. Pentru autoturisme si alte autovehicule din categoria M1 se aplica Directiva 78/548/CEE, iar pentru tractoare agricole si forestiere se recomanda aplicarea prevederilor ISO 6097-83.

12.17. Se interzice folosirea directa a conductei de evacuare a gazelor pentru incalzirea spatiului destinat conducatorului sau pasagerilor.

12.18. Se interzic transportul de persoane in vehicule destinate transportului de bunuri, fara amenajari speciale, precum si transportul de persoane si marfuri in acelasi compartiment al vehiculului.

13. Rotile si echiparea cu roti a vehiculelor

13.1. Rotile vehiculelor trebuie echipate cu anvelope care sa corespunda conditiilor de exploatare, indeosebi in ceea ce priveste constructia lor si viteza de rulare. Anvelopele destinate masinilor pentru lucrari care circula cu viteze reduse trebuie inscriptionate in mod corespunzator.

13.2. Rotile autovehiculelor si remorcilor acestora trebuie echipate cu pneuri ale caror capacitate de incarcare, dimensiuni, constructie si viteza maxima sunt indicate de constructorul acestora si corespund performantelor de incarcare si viteza ale vehiculelor respective.

13.3. Pentru autovehiculele din categoriile M si N pneurile trebuie sa fie prevazute cu un profil al benzii de rulare corespunzator conditiilor de exploatare, care trebuie sa cuprinda toata latimea si intreaga circumferinta a benzii de rulare.

13.4. La omologarea de tip pentru circulatia pe drumurile publice constructia si inscriptionarea pneurilor trebuie sa corespunda conditiilor tehnice din Directiva 92/23/CEE (autoturisme si remorcile acestora si pentru vehicule utilitare) sau, respectiv, din Regulamentul nr. 30 ECE - UN, seria 02 de amendamente, din Regulamentul nr. 54 ECE - UN. Pentru vehiculele agricole sau remorcile acestora se aplica prevederile Regulamentului nr. 106 ECE - UN, iar pentru motocicluri, ale Directivei 97/24/CE sau ale Regulamentului nr. 75 ECE - UN. La omologarea pentru vehicule din import pot fi acceptate si prevederile altor reglementari internationale indicate de constructorul vehiculului.

13.5. La omologarea individuala a vehiculelor, precum si la certificarea vehiculelor utilizate importate, acestea trebuie sa fie echipate, pe aceeasi axa, numai cu acelasi tip de pneuri, radiale ori diagonale, cu aceeasi dimensiune si cu acelasi model al profilului benzii de rulare.

13.6. Pneurile utilizate de vehicule avand o viteza maxima, prin constructie, de peste 40 km/h, trebuie inscriptionate de fabricanti cu marca comerciala sau de fabricatie, dimensiunile, varianta constructiva, capacitatea de incarcare, categoria de viteza si data fabricarii sau, eventual, a resaparii, conform regulamentelor nr. 108 si nr. 109 ECE - UN. Pe vehicul, pentru fiecare axa, trebuie afisata in mod vizibil (pe o eticheta sau prin inscriptionare pe caroserie) presiunea de lucru indicata de constructorul vehiculului, pentru sarcina pe axa tehnic admisibila precum si, optional, pentru sarcini partiale si/sau anumite viteze. 

13.7. Pneurile care echipeaza vehicule prezentate la omologarea individuala pentru circulatie trebuie sa fie in buna stare de folosire, fara deteriorari, taieturi sau rupturi si umflate la presiunea de lucru indicata de constructor; dimensiunile anvelopelor trebuie corelate cu dimensiunile jantelor si ale camerelor de aer, conform standardelor indicate de constructor. Profilul principal, reprezentand nervuri late si care cuprinde circa trei patrimi din latimea benzii de rulare, pe toata circumferinta, trebuie sa aiba striuri (canale) cu o adancime de cel putin 1,6 mm, conform Directivei 89/459/CEE. Pentru mopede si motociclete usoare se admite o adancime de cel putin 1 mm, iar pentru tractoare si masini pentru lucrari, 2 mm, daca dimensiunea pneului nu depaseste 20 de toli sau 4 mm, daca aceasta depaseste 20 de toli.

 13.8. Pentru vehiculele a caror viteza maxima nu depaseste 25 km/h (pentru cele fara suspensie elastica, 16 km/h) se admite utilizarea anvelopelor din cauciuc plin, care insa trebuie prevazute, pe ambele parti ale benzii de rulare, cu nervuri late de minimum 10 mm, indicand limita de uzura a anvelopei. Sarcina statica maxima pe pata de contact nu trebuie sa depaseasca 0,8 N/mm (aceasta conditie nu se pune la electrocare cu axe echipate cu suspensie elastica si o viteza maxima care nu depaseste 20 km/h). 

13.9. La masinile pentru lucrari avand o masa totala maxima autorizata care nu depaseste 4,0 t, precum si la alte vehicule si remorci similare se admite folosirea rotilor cu bandaj metalic, cu conditia ca sarcina statica pe drum sa nu depaseasca 125 daN/cm2.
13.10. Echiparea rotilor autovehiculelor cu pneuri de iarna prevazute cu stifturi este interzisa.

13.11. Automobilele, motocicletele, precum si remorcile acestora, avand o viteza maxima, prin constructie, de peste 25 km/h, trebuie construite si/sau echipate, in dreptul rotilor, cu elemente de protectie impotriva improscarii cu apa, noroi, zapada, pietre etc. Acestea pot fi aripi, elemente de caroserie, aparatoare de noroi sau sorturi. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca elementele de acoperire, la omologarea pentru circulatia pe drumurile publice, trebuie sa corespunda, pentru autovehiculele din categoria M1, prevederilor tehnice ale Directivei 78/549/CEE, ultima modificare 94/78/CE, iar pentru vehiculele din categoriile N2, avand masa totala maxima autorizata peste 7,5 t, N3, O3 si O4, trebuie sa corespunda prevederilor Directivei 91/226/CEE. Pentru vehiculele din categoriile M2, M3, N1, N2 < 7,5 tone, O1 si O2 elementele de protectie trebuie sa acopere anvelopa pe toata latimea ei, sa fie amplasate cat mai aproape posibil, din punct de vedere constructiv si functional, de axa, iar in ceea ce priveste axa spate, atunci cand vehiculul este gol sa acopere cat mai mult posibil din unghiul de degajare al vehiculului daca caroseria nu indeplineste aceste conditii.

13.12. Rotile de schimb montate pe exteriorul vehiculelor trebuie prevazute cu suporturi suficient de robuste pentru a le retine in orice conditii de exploatare si asigurate contra desfacerii accidentale, cu ajutorul a doua dispozitive independente.

13.13. Se admite dotarea cu roti de schimb de utilizare temporara a autoturismelor si a altor autovehicule din categoria M1, cu conditia ca acestea sa fie omologate conform prevederilor tehnice ale Directivei 92/23/CEE sau ale Regulamentului nr. 64 ECE - UN.

14. Tractarea remorcilor si compatibilitatea autotractor-remorca

14.1. Automobilele pot tracta o singura remorca, iar tractoarele agricole sau forestiere pot tracta si doua remorci lente, cu conditia ca autotrenul sa nu depaseasca lungimea totala prevazuta la pct. 2.8 si sa nu depaseasca sarcina maxima remorcabila prevazuta pentru tractor si pentru dispozitivul de remorcare. Autovehiculele cu semiremorca cu sa nu trebuie sa tracteze si o remorca, iar autobuzele pot tracta numai o remorca de bagaje.

14.2. Dispozitivele de cuplare ale vehiculelor trebuie sa fie omologate si construite astfel incat sa fie suficient de robuste si fiabile, usor manevrabile, oferind gradul de securitate la nivelul tehnicii actuale, inclusiv pentru cuplajele automate. La autovehiculele care tracteaza remorci furca de cuplare trebuie sa asigure garda la sol necesara, iar ochetul de cuplare al remorcii trebuie sa fie reglabil pe inaltime in limitele necesare.

14.3. Dispozitivele de cuplare trebuie sa realizeze gradele de libertate necesare intre autovehiculul tractor si remorca, pentru orice conditii de exploatare, fara jocuri excesive, iar in cazul cuplajelor cu sfera, sa asigure compensarea uzurii componentelor. Cuplajele cu sfera sunt admise numai pentru o masa totala a remorcii mai mica de 3500 kg.

14.4. In cazul autovehiculelor din categoria M1 care pot tracta o remorca constructorul trebuie sa precizeze in instructiunile de exploatare restrictiile de viteza (100 km/h) pentru cazul in care sarcina maxima admisa pe sau axele spate este depasita in limitele indicate in Directiva 92/21/CEE, ultima modificare prin Directiva 95/48/CE, anexa II, precum si orice alta conditie de exploatare. Atunci cand constructorul echipeaza autovehiculul cu dispozitiv de cuplare sau in cazul in care autovehiculul este echipat ulterior cu un asemenea dispozitiv, trebuie sa se indice pe dispozitiv sau pe vehicul, in apropierea acestuia, cel putin sarcina verticala admisibila pe dispozitivul de remorcare, care nu o poate depasi pe cea indicata de constructor.

14.5. Constructia, rezistenta si gradul de securitate al dispozitivelor de cuplare, montajul pe vehicul si accesibilitatea pentru actionarea in siguranta a cuplajelor autovehiculelor si remorcilor sau semiremorcilor acestora, precum si marcajul acestor dispozitive trebuie sa corespunda cu prevederile tehnice ale Directivei 94/20/CEE sau ale Regulamentului nr. 55 ECE - UN (aceasta include si cuplajele cu sfera pentru vehiculele din categoriile M1 si M2 cu o masa mai mica de 3500 kg si categoria N1, inclusiv remorcile cu o masa mai mica de 3500 kg) pentru tractoare agricole si forestiere, ale Directivei 89/173/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/1/CE (sau alte standarde internationale din acest domeniu), iar pentru dispozitivele de atelare ale vehiculelor cu 2 - 3 roti, ale Directivei 97/24/CE, cap. 10. Interschimbabilitatea dintre autotractorul cu sa si semiremorca trebuie sa corespunda cerintelor tehnice prevazute in ISO 1726.

14.6. Remorcile, cu exceptia semiremorcilor, care nu sunt dotate cu echipament de franare automata, prevazut la pct. 4.13, trebuie prevazute cu un dispozitiv secundar de legatura (lant, cablu etc.) care, in caz de rupere a dispozitivului de cuplare, sa poata impiedica protapul sa atinga solul si sa asigure o anumita directie reziduala remorcii; acest dispozitiv nu este necesar in cazul cuplajului cu bolt sferic cu dubla sau tripla asigurare.

14.7. Pentru omologarea lor elementele dispozitivelor de cuplare pentru caravane sau remorci usoare trebuie sa corespunda prevederilor SR - ISO 10091, ISO 8704-91, ISO 7641/1-83 si ISO 1103-92, pentru autovehicule cu sa, prevederilor SR - ISO 337, SR - ISO 4086 sau altor standarde internationale din acest domeniu. Legaturile electrice dintre vehiculul tractor si remorca, pentru instalatia de iluminare si semnalizare luminoasa si pentru transmiterea semnalelor si comenzilor la sistemul de franare al remorcii, precum si montarea dispozitivelor de cuplare electrica pe vehicule trebuie sa corespunda prevederilor SR ISO 7638 sau altor standarde din acest domeniu. Legaturile pentru franarea pneumatica intre vehiculul tractor si remorca trebuie sa corespunda prevederilor ISO 1728.

14.8. Elementele de legatura dintre tractor si masinile agricole trebuie sa corespunda STAS SR ISO 6489/1-95 sau altor standarde din acest domeniu.

14.9. Autovehiculele trebuie prevazute in partea din fata (iar cele din categoria M1 si in partea din spate) cu dispozitive de tractare. Conditiile tehnice impuse acestor dispozitive trebuie sa corespunda prevederilor Directivei 77/389/CEE, ultima modificare prin Directiva 96/64/CE, iar tractoarele agricole sau forestiere, in partea din fata, cu dispozitiv de tractare conform prevederilor Directivei 79/533/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/1/CE.

15. Elemente de identificare a vehiculelor si amplasarea placilor de inmatriculare

15.1. Pe autovehicule si remorcile acestora trebuie amplasata pe o parte a vehiculului care in mod normal nu necesita sa fie inlocuita in cursul folosirii vehiculului, intr-un loc vizibil si usor accesibil, placuta fabricantului, care trebuie sa contina, in ordine, cel putin urmatoarele date, usor de citit si greu de sters: - firma producatoare (denumirea ei sau marca comerciala); - numarul omologarii de tip (pentru vehiculele produse in Romania numarul omologarii nationale; dupa integrarea in UE se va trece numarul de omologare UE sau numarul omologarii acordat in tara in care s-a acordat omologarea); - numarul de identificare VIN conform SR ISO 4100, SR ISO 4030, SR ISO 3779 si SR ISO 3780; - masa totala tehnic admisibila a vehiculului; - masa totala rulanta tehnic admisibila in autotren, daca autovehiculul este autorizat sa tracteze remorca; la autoturisme se recomanda indicarea sarcinii totale maxime remorcabile autorizata pentru o remorca fara frana; - masele maxime tehnic autorizate pe fiecare axa (indicate in ordine, din fata spre spate); - masa maxima tehnic admisa pe punctul de cuplare la semiremorci. Daca masele tehnic admisibile sunt mai mari decat masele autorizate in Romania pentru vehiculele care se omologheaza in vederea inmatricularii, atunci aceste date vor fi indicate pe doua coloane: in coloana din stanga masele maxim autorizate, iar in coloana din dreapta masele tehnic admise. Dedesubt sau lateral fata de inscriptiile prescrise, dar in afara dreptunghiului clar specificat in care se afla aceste date, constructorul poate introduce si alte date suplimentare. in perioada 2002 - 2005 se va trece la introducerea treptata a placutei fabricantului conform Directivei 76/114/CEE, ultima modificare prin Directiva 78/507/CEE (autovehicule si remorci), pana atunci urmand a fi utilizate in continuare actualele placute ale fabricantului.

15.2. Pe vehiculele cu 2 - 3 roti trebuie amplasata, pe o parte a vehiculului care in mod normal nu necesita sa fie inlocuita in cursul folosirii vehiculului, intr-un loc vizibil si usor accesibil, placuta fabricantului, care trebuie sa contina, in ordine, cel putin urmatoarele date, usor de citit si greu de sters: - firma producatoare (denumirea ei sau marca comerciala); - numarul omologarii de tip (pentru vehiculele produse in Romania numarul omologarii nationale; dupa integrarea in UE se va trece numarul de omologare UE sau numarul omologarii acordat in tara in care s-a acordat omologarea); - numarul de identificare VIN conform SR ISO 4030 1996 - nivelul sonor in stationare: ....... dB(A) la turatia ........ Dedesubt sau lateral fata de inscriptiile prescrise, dar in afara dreptunghiului clar specificat in care se afla aceste date, constructorul poate introduce si alte date suplimentare. in perioada 2002 - 2005 se va trece la introducerea treptata a placutei de mai sus, conform Directivei 93/34/CEE (vehicule cu 2-3 roti), pana atunci urmand sa fie utilizate in continuare actualele placute ale fabricantului.

15.3. Pe fiecare tractor agricol sau forestier trebuie amplasata, pe o parte a tractorului care in mod normal nu necesita a fi inlocuita in cursul folosirii acestuia, intr-un loc vizibil si usor accesibil, placuta fabricantului, care trebuie sa contina, in ordine, cel putin urmatoarele date, usor de citit si greu de sters: - firma producatoare (denumirea ei sau marca comerciala); - tipul tractorului (daca este cazul si modelul); - numarul omologarii de tip (pentru vehiculele produse in Romania numarul omologarii nationale; dupa integrarea in UE se va trece numarul de omologare UE sau numarul omologarii acordat in tara in care s-a acordat omologarea); - numarul de identificare al tractorului; - valorile extreme ale masei maxime totale autorizate pentru tractor, tinandu-se seama de pneurile autorizate pentru folosire; - valorile extreme ale masei maxime autorizate pentru fiecare dintre axele tractorului, in functie de pneurile utilizate (datele se inscriu din fata spre spate); - masa remorcabila tehnic admisibila. Dedesubt sau lateral fata de inscriptiile prescrise, dar in afara dreptunghiului clar specificat in care se afla aceste date, constructorul poate introduce si alte date suplimentare. in perioada 2002 - 2005 se va trece la introducerea treptata a placutei de mai sus, conform Directivei 89/173/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CEE, pana atunci urmand sa fie utilizate in continuare actualele placute ale fabricantului.

15.4. Pe sasiu sau, dupa caz, pe un element fix al caroseriei ori cadrului, intr-un loc accesibil al vehiculului, trebuie imprimat prin poansonare sau presare numarul de identificare (VIN), usor de citit si greu de sters. La vehiculele cu 2 - 3 roti numarul de identificare se aplica pe partea dreapta a vehiculului, iar la tractoarele agricole sau forestiere pe partea dreapta fata a tractorului. Se vor respecta prevederile acelorasi directive indicate mai sus.

15.5. In cazul carosarii de sasiuri echipate, pentru elementele de identificare se stabilesc urmatoarele: - daca producatorul sasiului echipat a poansonat codul VIN pe sasiu si a amplasat si placuta fabricantului, acestea se pastreaza de catre carosierul produsului final, care va amplasa pe caroserie si o placuta cu datele de identificare ale acesteia; daca prin carosare s-au modificat date privind greutatile si sarcinile, placuta carosierului va cuprinde si noile date si va fi amplasata in acelasi loc cu placuta fabricantului sasiului; - daca producatorul sasiului echipat a poansonat codul VIN pe sasiu, dar nu a amplasat si placuta fabricantului, codul VIN se preia pe placuta fabricantului produsului final (carosierului); - daca producatorul sasiului nu a poansonat codul VIN, acesta se acorda de catre fabricantul produsului final (carosierul), se poansoneaza pe sasiu si se mentioneaza pe placuta fabricantului.

15.6. La autovehicule si tractoare, trebuie amenajate in fata si in spate, iar la motociclete, mopede, precum si la remorci sau semiremorci, numai in spate, locuri speciale pentru montarea placilor cu numerele de inmatriculare, cu urmatoarele dimensiuni: - pentru autovehicule si remorci placa pe un rand avand dimensiunile 520 mm x 120 mm sau placa pe doua randuri avand dimensiunile 340 mm x 240 mm; - la tractoare locul pentru montarea placilor cu numerele de inmatriculare trebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni: lungime 255 mm sau 520 mm, iar latime 165 mm sau 120 mm; - pentru mopede si cvadricicluri usoare dimensiunile 100 mm x 175 mm sau 145 mm x 125 mm; - pentru motociclete, tricicluri cu puterea mai mica de 15 kW si alte cvadricicluri decat cele usoare dimensiunile 280 mm x 210 mm; - pentru tricicluri cu o putere mai mare de 15 kW dimensiunile 520 mm x 120 mm sau 340 mm x 240 mm. Marginea inferioara a placii de inmatriculare la automobile nu trebuie sa fie mai aproape de 300 mm fata de sol, fara a afecta garda la sol a vehiculului; marginea superioara a placii nu trebuie sa fie mai sus de 1200 mm de la sol; placile cu numere de inmatriculare trebuie sa fie vizibile de la o distanta convenabila, cel putin sub un unghi de 30ş, din ambele parti.

15.7. Placile de inmatriculare trebuie sa fie amplasate: - la autovehicule si remorci, conform prevederilor Directivei 70/222/CEE; - la tractoarele agricole sau forestiere, conform prevederilor Directivei 74/151/CEE, ultima modificare prin Directiva 98/38/CE; - la vehicule cu 2-3 roti, conform prevederilor Directivei 93/94/CEE, ultima modificare prin Directiva 1999/26/CE.

16. Automobile pentru transportul in comun si public de persoane

16.1. Prin automobile destinate transportului public de persoane se intelege autobuzele, urbane sau interurbane, minibuzele (microbuzele), troleibuzele, taximetrele si autoturismele de inchiriat, care asigura transportul urban sau interurban al publicului calator. Automobilele destinate transportului in comun cuprind, pe langa automobilele pentru transportul public, si alte automobile care asigura transportul in comun, ca de exemplu, transportul personalului agentilor economici sau institutiilor carora apartin aceste automobile.

16.2. Autoturismele cu care se efectueaza transportul public de persoane (taximetrele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa aiba pe latura din dreapta cel putin doua usi; - sa fie prevazute cu aparat de taxare, iluminat si amplasat la loc vizibil, care sa corespunda reglementarilor in vigoare aparatul va fi etalonat si sigilat conform reglementarilor metrologice;

16.3. Autoturismele care efectueaza transport public de persoane (taximetre) trebuie prevazute cu: - o caseta de culoare alba, fixata transversal pe acoperis sau pe o arcada demontabila tip portbagaj, iluminata din interior de un bec a carui putere nu depaseste 30 W si avand inscriptia "TAXI" pe peretele din fata si din spate (exemplu in anexa nr. 6, fig. 1); se admite si montarea unei casete publicitare separate, al carei bec are o putere de maximum 30 W, caseta care poate face si corp comun cu caseta "TAXI"; se admite si fond negru cu litere de culoare alba sau galbena; - o placuta amplasata in interior, la loc vizibil pentru pasager, pe care se afla inscrise denumirea si sediul firmei careia apartine taximetrul, numele si prenumele conducatorului taximetrului, precum si codul acestuia, stabilit de agentul economic.

16.4. Autobuzele urbane, interurbane si autocarele de turism trebuie construite si echipate astfel incat la omologarea de tip sa corespunda prevederilor tehnice cuprinse in Regulamentul nr. 36 ECE - UN, seria de amendamente 03, precum si celorlalte prevederi privind siguranta circulatiei si protectia mediului cuprinse in prezentele reglementari. La omologarea/certificarea individuala a autobuzelor, inclusiv pentru autobuze produse artizanal, se vor verifica numai prevederile care afecteaza direct siguranta activa si pasiva, precum si pe cele privind amenajarile interioare. Autobuzele interurbane si autocarele de turism, daca nu sunt prevazute in mod expres cu scaune pentru persoane cu handicap, nu trebuie sa indeplineasca cerintele din Regulamentul nr. 36 ECE - UN, specifice pentru transportul persoanelor cu handicap.

16.5. Minibuzele (microbuzele) trebuie construite si echipate astfel incat sa corespunda prevederilor tehnice cuprinse in Regulamentul nr. 52 ECE - UN, seria de amendamente 01, precum si celorlalte prevederi privind siguranta circulatiei si protectia mediului cuprinse in prezentele reglementari. La omologarea/certificarea individuala a minibuzelor, inclusiv pentru minibuze produse artizanal, se vor verifica numai prevederile care afecteaza direct siguranta activa si pasiva, precum si pe cele privind amenajarile interioare. Minibuzele care nu sunt destinate traficului urban, daca nu sunt prevazute in mod expres cu scaune pentru persoane cu handicap, nu trebuie sa indeplineasca cerintele cuprinse in Regulamentul nr. 52 ECE - UN specifice pentru transportul persoanelor cu handicap.

16.6. Scaunele autobuzelor si minibuzelor trebuie construite si ancorate astfel incat sa reziste la toate solicitarile din exploatare, inclusiv in caz de accident, si sa fie verificate conform prevederilor tehnice ale Regulamentului nr. 80 ECE - UN.

16.7. Autobuzele si minibuzele trebuie prevazute cu o placuta sau eticheta, vizibila din interior, amplasata in partea dreapta a peretelui fata, in care se indica: - numarul maxim de calatori pe scaune; - numarul total maxim de calatori (pentru cele urbane si interurbane). Numarul de calatori inscris pe placuta sau eticheta trebuie stabilit astfel incat sa se asigure respectarea masei totale maxime autorizate si a sarcinilor maxime autorizate pe axele autovehiculului. Este interzis transportul unui numar mai mare de calatori decat cel inscriptionat.

16.8. Autobuzele si minibuzele trebuie construite astfel incat sa fie imposibila, in conditii de exploatare normala, depasirea sarcinii tehnic admisibile totale si pe axe datorita masei calatorilor si bagajelor acestora; acest lucru trebuie asigurat prin amenajari adecvate, care sa conduca la limitarea spatiului rezervat pasagerilor in picioare, a spatiului in portbagaje etc.

16.9. Autobuzele si minibuzele urbane, destinate transportului public de persoane, care sunt prevazute cu usi cu comanda de la distanta, trebuie echipate cu dispozitive care sa impiedice pornirea de pe loc a vehiculului cu usile deschise (la minibuze se accepta si o alarma). Spatiul dintre canturile usilor duble, elasticitatea si dimensiunile garniturilor de etansare dintre usi trebuie astfel stabilite incat sa nu permita accidentarea pasagerilor la manevrarea usilor, in acest scop usile cu comanda de la distanta trebuie prevazute cu echipament care sa asigure redeschiderea acestora atunci cand intre ele a fost prins un corp cu grosime mai mare de 80 mm. Aceste vehicule trebuie dotate cu dispozitive speciale - tip ciocan - destinate spargerii elementelor vitrate in caz de pericol, amplasate si marcate corespunzator, sau cu alte sisteme de siguranta prevazute in Regulamentul nr. 36 ECE - UN si in Regulamentul nr. 52 ECE - UN.

16.10. Autobuzele si minibuzele destinate transportului public de persoane vor fi prevazute cu ideogramele si simbolurile de inscriptionare impuse prin Regulamentul nr. 36 ECE - UN, seria 03 de amendamente, sau prin Regulamentul nr. 52 ECE - UN, seria 01 de amendamente. Autobuzele si minibuzele urbane trebuie prevazute in plus cu:

a) la exterior: - sigla sau denumirea agentului economic; - placi de traseu iluminate, amplasate in partea din fata, spate si laterala dreapta, pe care se inscriu: numarul liniei si ruta (pentru placa frontala) si cel putin numai numarul liniei pentru celelalte placi; - marcarea accesului la usi (urcare, coborare);

b) la interior: - marcarea accesului la usi (urcare, coborare); - etichete pentru scaunele rezervate anumitor categorii de persoane (invalizi, persoane in varsta, persoane cu copii in brate); - alte simboluri si inscriptii, cum sunt: interdictia de a fuma sau de a sta de vorba cu conducatorul, indicarea dispozitivelor de deschidere a usilor in caz de necesitate etc. Toate inscriptionarile trebuie sa fie clare, univoce, usor lizibile si greu de sters, amplasate in locuri vizibile, cu continut, dimensiuni si conditii de calitate adecvate, iar etichetele trebuie sa fie certificate/omologate de Registrul Auto Roman.

16.11. Autobuzele si minibuzele care transporta copii vor fi inscriptionate pe partea laterala dreapta si pe spate cu cuvintele "TRANSPORT COPII" si/sau cu un simbol caracteristic, indicat cu titlu de exemplu in anexa nr. 6, fig. 2, in care chenarul si desenul vor fi de culoare albastra pe fond alb.

16.12. Autobuzele si minibuzele care transporta copii vor fi construite astfel incat conducatorul sa poata supraveghea in mod permanent urcarea si coborarea acestora, precum si comportarea lor in salon, prin: - constructia si amplasarea usii fata astfel incat conducatorul sa poata observa direct urcarea copiilor; - instalarea de oglinzi retrovizoare care sa asigure observarea coborarii pe usa din spate (inclusiv a scarilor acesteia) si observarea salonului.

16. 13. Autovehiculele speciale care transporta mai mult de 9 persoane, inclusiv conducatorul, trebuie sa fie echipate cu instalatie de iluminat interior, ventilatie, incalzire si sa asigure comunicarea dintre pasageri si conducator.

16.14. La autocamioanele care transporta ocazional persoane, precum si la remorcile agricole care transporta persoane se vor lua urmatoarele masuri: - platforma va fi prevazuta cu banci sau scaune bine fixate, situate sub nivelul obloanelor cu cel putin 150 mm; - partile laterale ale platformei vor fi fixate cu sigurante, pentru a nu permite deschiderea accidentala a obloanelor. Pentru remorcile agricole care transporta persoane este necesar sa existe posibilitatea actionarii franei de stationare a remorcii din interiorul acesteia, care sa asigure franarea remorcii in caz de urgenta, precum si un sistem optic sau acustic de avertizare a conducatorului.

17. Conditii tehnice suplimentare pentru vehiculele care transporta marfuri periculoase sau perisabile /

17.1. Autovehiculele si remorcile destinate transportului uneia sau mai multor clase de marfuri periculoase cuprinse in "Acordul european referitor la transportul rutier al marfurilor periculoase (ADR)", incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania este Parte, trebuie construite si echipate astfel incat sa corespunda conditiilor tehnice suplimentare prevazute in acest acord, precum si Directivei 98/91/CE sau Regulamentului ECE - UN nr. 105, seria de amendamente 01.

17.2. Certificatul de agreare, care confirma respectarea acestor conditii, se elibereaza de catre Registrul Auto Roman.

17.3. Nu vor fi admise in circulatia pe drumurile publice din Romania, in vederea efectuarii de transporturi de marfuri periculoase, decat vehicule fabricate sau carosate de unitati producatoare specializate si certificate in cadrul sistemului pentru asigurarea calitatii.

17.4. La omologarea pentru circulatie a acestor vehicule fabricate in Romania se vor prezenta documente din care sa reiasa avizarea favorabila a suprastructurii sau recipientelor de catre forurile competente abilitate prin legislatia in vigoare, in functie de natura marfurilor transportate, conform prevederilor Directivei 98/91/CE sau Regulamentului ECE - UN nr. 105, seria de amendamente 01, precum si prevederilor pertinente din Reglementarea nationala RNTR 3 privind omologarea in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice, agrearea si efectuarea inspectiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului de marfuri periculoase.

17.5. Detinatorii vehiculelor destinate transportului de marfuri periculoase provenite din import vor trebui sa prezinte documentele de omologare internationala conform prevederilor ADR, in vederea admiterii lor in circulatie pe drumurile publice din Romania; in lipsa acestor documente, vor fi prezentate avizele de la forurile specializate indicate la pct. 17.4.

17.6. La vehiculele omologate si agreate pentru transportul de marfuri periculoase, echiparea cu aparat de control (tahograf) electronic si cu limitator de viteza maxima, conform prevederilor Cap. IV pct. 19.5 si, respectiv, 19.6, este obligatorie.

17.7. Autovehiculele si remorcile acestora care sunt destinate transportului de bunuri perisabile trebuie sa fie construite si echipate astfel incat sa respecte in mod suplimentar si conditiile tehnice continute in "Acordul cu privire la transporturile internationale de produse perisabile si cu privire la mijloacele speciale de transport care trebuie folosite pentru aceste transporturi (ATP)", adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970, precum si prevederile pertinente din Reglementarea nationala RNTR 5 privind agrearea si verificarea tehnica a vehiculelor destinate transportului de produse perisabile.

17.8. Registrul Auto Roman va elibera certificate de agreare pentru vehiculele izoterme, refrigeratoare, frigorifice sau calorifice, afectate transportului diferitelor categorii de produse perisabile pe drumurile publice din Romania, iar vehiculele vor putea fi prevazute cu placile de agreare a vehiculelor pentru transportul de marfuri perisabile, conform modelului prevazut in acord.

18. Sistemele, componentele si entitatile tehnice independente care concura la siguranta activa si pasiva a vehiculelor rutiere si protectia mediului, care trebuie sa fie omologate separat de vehicul si care pot fi comercializate separat

18.1. Sistemele, componentele si entitatile tehnice independente care concura la siguranta activa si pasiva a vehiculelor si la protectia mediului inconjurator, care trebuie sa fie omologate separat de vehicul conform reglementarilor existente si precizate in anexa nr. 2, sunt precizate in continuare (ele trebuie sa fie marcate corespunzator daca acest lucru este reglementat); - garnituri de frana de inlocuire; - geamuri de securitate; - dispozitive mecanice de legatura dintre autovehiculul tractor si remorca sau semiremorca; - dispozitive antiimpanare si bare de protectie antirostogolire pentru tractoare agricole sau forestiere; - rezervor de carburant; - elemente ale instalatiei electrice de iluminare si semnalizare; - triunghiuri reflectorizante de presemnalizare; - vitezografe, tahografe; - limitatoare de viteza; - centuri de siguranta; - dispozitive de retinere pentru copii; - jante si anvelope; - anvelope resapate; - dispozitive de protectie impotriva folosirii neautorizate; - oglinzi retrovizoare; - dispozitive de semnalizare sonora; - rezematori pentru cap, separate de scaun; - rezervoare de gaz sub presiune, gaz lichefiat sau de carburant; - amortizoare de zgomot de inlocuire pentru instalatia de evacuare; - roti de rezerva cu utilizare temporara; - placi de identificare pentru vehicule lungi si grele; - placi de identificare pentru vehicule lente; - placi de identificare pentru vehicule care transporta marfuri periculoase (ADR); - marcaje reflectorizante pentru conturul vehiculelor lungi si grele; - recipiente de presiune simple; - casti de protectie pentru motociclete si mopede; - echipamente pentru automobile alimentate cu gaze lichefiate sau sub presiune; - dispozitive de protectie impotriva improscarii cu apa sau noroi; - catalizatoare de inlocuire; - dispozitive speciale de avertizare optica; - dispozitive electrice de legatura dintre vehiculul tractor si remorca sau semiremorca; - balamale si incuietori pentru usi; - dispozitive de remorcare.

18.2. Piesele de schimb pentru vehicule rutiere si materialele de exploatare care pot afecta siguranta circulatiei rutiere si protectia mediului inconjurator, cu exceptia celor fabricate de furnizorii pentru prima echipare a vehiculelor, trebuie sa fie omologate/certificate conform legislatiei in vigoare; dupa caz, pentru piese de schimb si materiale de exploatare specifice unui anumit tip de vehicul producatorii acestora trebuie sa ceara in prealabil avizul producatorului vehiculului.

19. Alte conditii

19.1. La omologarea de tip a autovehiculelor instalatia de aprindere a autovehiculelor echipate cu motor cu aprindere comandata si a autovehiculelor echipate cu motor electric de actionare nu trebuie sa produca perturbatii radioelectrice. In acest scop dispozitivele antiparazitare si masurarea parazitilor radioelectrici trebuie sa satisfaca conditiile tehnice cuprinse in Directiva echivalenta 72/245/CEE, ultima modificare prin Directiva 95/54/CE, sau in Regulamentul nr. 10 ECE - UN, seria de amendamente 02.

19.2. La omologarea de tip a tractoarelor agricole si forestiere echipate cu motor cu aprindere comandata instalatia de aprindere trebuie deparazitata radioelectric. In acest scop dispozitivele antiparazitare si masurarea parazitilor radioelectrici trebuie sa corespunda conditiilor tehnice cuprinse in Directiva 75/322/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/54/CE, astfel incat sa se elimine perturbatiile radioelectrice datorate functionarii motorului.

19.3. Autovehiculele a caror viteza maxima, prin constructie, depaseste 30 km/h, trebuie dotate cu un aparat care indica viteza de deplasare in km/h (vitezometru), care trebuie amplasat in campul direct de vizibilitate al conducatorului; vitezometrul poate fi echipat si cu un aparat care indica spatiul parcurs, in kilometri si trebuie sa corespunda conditiilor tehnice cuprinse in Directiva 75/443/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/39/CE, sau in Regulamentul nr. 39 ECE - UN. De la prevederile de mai sus sunt exceptate autovehiculele echipate cu aparat de control (tahograf) conform pct. 19.5, in cazul in care viteza de deplasare este afisata direct in campul de vizibilitate al conducatorului.

19.4. La omologarea de tip a automobilelor destinate transportului de persoane (cu exceptia transportului urban), avand mai mult de 9 locuri, inclusiv conducatorul, sau transportului de marfuri pe distante de peste 50 km, avand o masa totala maxima autorizata de peste 3,5 t, acestea trebuie echipate cu un aparat care sa inregistreze grafic cel putin viteza cu care circula autovehiculul, distanta parcursa, precum si timpul de mers si de stationare (tahograf), care sa permita controlul deplasarii autovehiculului pe baza materialului grafic inregistrat. Se excepteaza autovehiculele indicate in Regulamentul 3820/85/CEE. Tahograful trebuie sa corespunda prevederilor tehnice ale Regulamentului 3821/85/CEE, ultima modificare prin Regulamentul 2135/98/CE.

19.5. La omologarea de tip a autobuzelor interurbane si a autocarelor cu o masa totala maxima autorizata care depaseste 10 t, precum si a autovehiculelor de marfa cu o masa totala maxima autorizata care depaseste 12 t, acestea trebuie sa fie echipate cu limitator de viteza, care nu permite constructiv depasirea vitezei maxime prestabilite pentru vehicul, prin limitarea debitului de carburant, si nu pot fi decuplate de catre conducator. Pentru autobuze reglajul limitatorului se face la 100 km/h, iar pentru autocamioane si autovehiculele cu semiremorca, la 85 km/h. Sunt exceptate autovehiculele care, prin constructie, au viteze inferioare acestor limite; dispozitivele limitatoare de viteza, precum si autovehiculele echipate cu asemenea dispozitive trebuie sa corespunda prevederilor Directivei 92/24/ CEE sau Regulamentului nr. 89 ECE - UN.

19.6. Autoturismele si motocicletele trebuie dotate cu un dispozitiv care nu permite utilizarea lor fara acceptul detinatorului (antifurt), suficient de sigur si care sa nu pericliteze siguranta circulatiei atunci cand este decuplat in timpul mersului. Dispozitivul trebuie sa corespunda prevederilor tehnice cuprinse in Directiva 74/61/CEE, ultima modificare prin Directiva 95/56/CE, sau in Regulamentul nr. 18 ECE - UN, seria de amendamente 01, iar pentru autovehiculele cu ghidon, in Directiva 93/33/CEE sau in Regulamentul nr. 62 ECE - UN.

19.7. Automobilele pot fi prevazute cu sisteme de alarma cu conditia ca acestea sa fie omologate si montate pe vehicul conform prescriptiilor tehnice ale Directivei 74/61/CEE, ultima modificare prin Directiva 95/56/CE, sau ale Regulamentului nr. 97 ECE - UN si sa nu perturbe linistea publica prin declansare atunci cand nu este cazul.

19.8. La automobile trebuie sa fie posibila montarea de lanturi antiderapante, cel putin pe rotile unei axe motoare.

19.9. Automobilele trebuie sa fie dotate si sa aiba in permanenta la bord urmatoarele: - triunghi de presemnalizare, omologat conform prevederilor tehnice ale Regulamentului nr. 27 ECE UN, seria de amendamente 03; - trusa medicala auto de prim ajutor, omologata/certificata de autoritatea competenta;trusele medicale fabricate sau importate in Romania vor fi autorizate de Ministerul Sanatatii si Familiei si certificate de Registrul Auto Roman; - cel putin o roata de rezerva (cu exceptia tractoarelor agricole sau forestiere); - cate o siguranta fuzibila din fiecare tip folosit la autovehicul; - cate un bec electric din fiecare tip folosit la autovehicul. Ele trebuie, de asemenea, sa fie echipate cu cric pentru ridicarea vehiculului, cheie pentru piulitele rotilor si manivela de pornire (daca este cazul).

19.10. Remorcile, cu exceptia remorcilor din categoriile O1, O‘ si a celor lente cu axa centrala, care sunt echipate cu alt tip de pneuri decat autovehiculul tractor, trebuie prevazute cel putin cu o roata de rezerva.

19.11. Constructia si echiparea vehiculelor rutiere trebuie sa respecte prevederile legale privind protectia contra incendiilor. Subansamblurile, piesele si substantele inflamabile trebuie protejate fata de sistemul de evacuare a gazelor arse. Autoturismele trebuie sa satisfaca prevederile tehnice privind prevenirea riscurilor de incendiu. De asemenea, se recomanda sa fie dotate cu un stingator de incendiu adecvat, cu o capacitate suficienta pentru stingerea unui incendiu, amplasat la indemana conducatorului, care trebuie verificat periodic. Autovehiculele pentru transportul de persoane din categoriile M2 si M3 trebuie sa respecte prevederile referitoare la prevenirea riscurilor de incendiu precizate in Regulamentul nr. 36 ECE - UN, seria 03 de amendamente, si in Regulamentul nr. 52 ECE - UN, seria 01 de amendamente. Materialele folosite la autobuzele interurbane si turistice din categoria M2 trebuie sa respecte prevederile Directivei 95/28/CEE.

19.12. Autovehiculele cu o masa totala maxima autorizata de peste 3,5 t, precum si microbuzele, trebuie echipate cu cel putin un stingator de incendiu cu o capacitate suficienta pentru stingerea unui incendiu, amplasat la indemana conducatorului, care trebuie verificat periodic, conform reglementarilor in vigoare.

19.13. Nu se admite prezenta azbestului in compozitia garniturilor de frana si de ambreiaj, precum si in elementele de protectie termica ale sistemului de evacuare a gazelor; de asemenea conform conventiilor internationale la care Romania este Parte este interzisa utilizarea freonului pe baza de CFC din instalatiile de climatizare si refrigerare ale autovehiculelor.

19.14. Omologarea autovehiculelor echipate cu instalatie de alimentare cu GPL sau GNC se face cu respectarea conditiilor tehnice din regulamentele ECE - UN nr. 67 respectiv nr. 110 si a prevederilor specifice din directivele privitoare la emisiile poluante. Modificarea instalatiei de alimentare a motorului autovehiculului pentru functionarea si cu alt carburant decat cel prevazut de constructor (si cu care a fost omologat vehiculul in ansamblu), inclusiv cu gaze de petrol lichefiate (GPL) sau GNC, se admite numai cu respectarea conditiilor din reglementarea nationala privind modificarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor pentru functionarea alternativa si cu GPL.

19.15. Autoturismele destinate invatarii conducerii auto trebuie echipate cu o caseta de culoare portocalie, fixata transversal pe acoperis, iluminata din interior de un bec cu putere maxima de 30 W, avand inscriptia "SCOALA" pe peretele din fata si din spate al casetei, conform anexei nr. 7, precum si cu dispozitiv cu dubla comanda pentru ambreiaj si frana de serviciu, doua oglinzi retrovizoare interioare, doua oglinzi retrovizoare exterioare si centuri de siguranta. Celelalte autovehicule trebuie echipate cu o caseta de culoare portocalie, fixata transversal pe acoperis, iluminata din interior de un bec cu putere maxima de 30 W, avand inscriptia "SCOALA" pe peretele din fata si din spate al casetei, conform anexei nr. 7 (cu dimensiuni duble: Lxlxh = 840x200x240), precum si cu dispozitiv cu dubla comanda pentru ambreiaj si frana de serviciu, doua oglinzi retrovizoare exterioare si centuri de siguranta si cu o placa cu inscriptia "SCOALA", cu aceleasi dimensiuni ca ale casetei, aplicata pe partea din spate (in cazul autobuzelor si troleibuzelor).

19.16. Rezervorul de carburant trebuie sa fie protejat impotriva coroziunii. El trebuie sa fie incercat la dublul presiunii prevazute de constructor, dar cel putin 1,3 bar. Suprapresiunea trebuie sa fie eliminata automat prin dispozitive adecvate (orificii, ventile de siguranta etc.). In cazul rasturnarii complete a autovehiculului, carburantul nu trebuie sa se scurga prin orificii sau dispozitivul de aerisire; se admite totusi o scurgere neinsemnata, prin picurare. Debitul de scurgere nu trebuie sa depaseasca 30 g/min in decurs de 15 minute, rezervorul fiind rostogolit la 90ş si 180ş.

19.17. Rezervorul trebuie sa fie astfel montat incat, la coliziune fata, spate sau laterala sa fie protejat; in apropierea rezervorului nu trebuie sa existe parti proeminente, muchii ascutite etc. Rezervoarele de combustibil amplasate pe autovehicule trebuie sa respecte pentru autovehicule conditiile tehnice cuprinse in Directiva 70/221/CEE, ultima modificare prin Directiva 2000/8/CE, iar pentru tractoare agricole si forestiere Directiva 74/151/CEE, ultima modificare prin Directiva 98/38/CE.

19.18. Se interzice montarea de rezervoare de combustibil pe remorci sau semiremorci, cu exceptia cazurilor in care acestea servesc la alimentarea unor echipamente tehnologice, montate pe remorca.

19.19. Conductele de carburant trebuie montate astfel incat rezistenta lor sa nu fie influentata de deplasarile relative ale partilor componente ale caroseriei sau ale motorului care se produc in timpul exploatarii. Se pot folosi furtunuri elastice metalice sau din alte materiale rezistente la ardere, protejate impotriva loviturilor. Ele trebuie protejate si impotriva caldurii care se produce la functionarea autovehiculelor si nu trebuie sa permita acumularea carburantului sau picurarea acestuia pe parti fierbinti sau pe aparate electrice care pot produce incendii.

19.20. Masinile pentru lucrari, supuse procedurilor de omologare sau certificare, trebuie sa corespunda prevederilor tehnice referitoare la siguranta circulatiei si protectia mediului, dupa cum urmeaza: - masinile pentru lucrari tractate sau purtate, care nu sunt exceptate de la procedura de omologare conform cap. VI art. 1, se omologheaza pentru circulatia pe drumurile publice conform reglementarilor si standardelor in vigoare, asimilandu-se cu vehicule avand constructie asemanatoare, luandu-se in considerare, dupa caz, exceptiile prevazute la cap. VI art. 2; - pentru evitarea pericolului pentru siguranta circulatiei datorat unor particularitati constructive ale masinilor pentru lucrari (elemente mobile, agabaritice, muchii sau varfuri ascutite etc.), se vor consemna, intr-o fisa tehnica, masurile de siguranta ce trebuie aplicate pe timpul deplasarii acestor masini pe drumurile publice, cum sunt: fixarea - asigurarea sau demontarea ori rabaterea-plierea elementelor respective.

 

CAPITOLUL V


1. Biciclete

1.1. Dimensiuni Bicicletele pot avea latimea de cel mult 1,0 m, iar triciclele si cvadriciclele de cel mult 2,0 m; remorcile bicicletelor pot avea latimea de cel mult 0,75 m, iar remorcile triciclelor si cvadriciclelor nu pot depasi latimea vehiculului tragator.

1.2. Franele bicicletelor trebuie sa aiba o eficienta suficient de mare si sa fie usor manevrabile, in acest scop bicicletele trebuie dotate cu doua mecanisme de franare, unul amplasat pe roata din fata, iar celalalt pe roata din spate. Franele triciclelor si cvadriciclelor trebuie sa actioneze simultan si cu aceeasi intensitate pe rotile aceleiasi axe. Una dintre frane trebuie sa poata fi blocata, pentru a se asigura vehiculului frana de stationare.

1.3. Instalatia de iluminat si semnalizare trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

1.3.1. Bicicletele trebuie dotate in fata cu o lampa cu lumina alba sau galbena, iar in spate cu o lampa cu lumina rosie, amplasata la o distanta de cel putin 0,25 m de la sol. Pentru alimentarea acestor lampi se recomanda dotarea cu un generator electric cu o putere de cel putin 3 W si o tensiune nominala de 6 V; suplimentar se poate utiliza si o baterie electrica de 6 V;

1.3.2. Bicicletele trebuie dotate in fata cu un catadioptru de culoare alba, in spate cu unul sau doi catadioptri de culoare rosie, amplasati la o distanta de maximum 0,6 m de la sol, iar pe spitele rotilor, cu unul sau doi catadioptri de culoare portocalie (cei doi catadioptri trebuie dispusi la 180ş unul fata de celalalt), vizibili din ambele parti laterale. Triciclurile si cvadriciclurile trebuie dotate cu doi catadioptri de culoare alba, vizibili din fata, si doi catadioptri de culoare rosie, vizibili din spate, iar pe spitele rotilor cu catadioptri de culoare portocalie. Pedalele bicicletelor trebuie dotate cu catadioptri de culoare portocalie, vizibili din fata si din spate, care nu sunt obligatorii la bicicletele de curse.

1.3.3. Remorcile bicicletelor trebuie dotate in fata cu doi catadioptri de culoare alba, iar in spate cu doi catadioptri de culoare rosie.

1.3.4. Toti catadioptri montati pe biciclete trebuie sa fie netriunghiulari si omologati si marcati conform Directivei 76/757/CEE, ultima modificare prin Directiva 97/29/CE, sau Regulamentului nr. 3 ECE - UN, seria de amendamente 02.

1.4. Alte           conditii

1.4.1. Rotile bicicletelor trebuie echipate cu pneuri si prevazute cu aparatori, care nu sunt obligatorii pentru bicicletele de curse; se recomanda echiparea bicicletelor cu pneuri cu elemente reflectorizante albe, omologate si marcate conform Regulamentului nr. 88 ECE - UN.

1.4.2. Numarul de sei al bicicletelor trebuie sa fie egal cu numarul perechilor de pedale, iar pe cadru, in fata seii conducatorului, poate fi amenajat un loc pentru un copil mai mic de sapte ani.

1.4.3. Bicicletele trebuie dotate cu un avertizor sonor (clopotel).

1.4.4. Bicicletele trebuie sa poarte o eticheta a constructorului, amplasata pe cadru, pe care sa fie inscrise, cu litere usor de citit si greu de sters, numele sau marca fabricantului, tipul vehiculului, precum si numarul de fabricatie.

2. Vehicule cu tractiune animala si vehicule trase sau impinse cu mana

2.1. Dimensiuni, roti, amenajare

2.1.1. Vehiculele cu tractiune animala si vehiculele trase sau impinse cu mana nu trebuie sa aiba o latime mai mare de 2,55 m.

2.1.2. Vehiculele care circula chiar si ocazional pe drumurile publice trebuie sa fie echipate cu pneuri cu o uzura rezonabila, fara deteriorari, taieturi sau rupturi, sau cu anvelope din cauciuc masiv, in cazul echiparii cu roti cu cercuri metalice, latimea acestora trebuie sa fie de cel putin 70 mm; cercurile nu trebuie sa aiba parti proeminente sau muchii ascutite care ar putea deteriora drumul.

2.1.3. Vehiculele cu tractiune animala, echipate cu anvelope, precum si vehiculele trase sau impinse cu mana avand o masa totala maxima autorizata mai mare de 400 kg, trebuie echipate cel putin cu un dispozitiv de franare care sa poata fi comandat de la locul conducatorului; daca vehiculul nu are amenajat un asemenea loc, atunci dispozitivul de comanda al franei trebuie amplasat in partea dreapta a acestuia si astfel construit incat sa poata fi actionat de catre o persoana care merge pe jos pe langa vehicul.

2.2. Dispozitive de iluminare

2.2.1. Vehiculele cu tractiune animala, precum si vehiculele trase sau impinse cu mana, avand o latime mai mare de 1,0 m, trebuie dotate in fata cu doi catadioptri de culoare alba, iar in spate, cu doi catadioptri de culoare rosie, amplasati cat mai aproape de peretele lateral, dar nu mai departe de 0,4 m de acesta; pe partile laterale pot fi montati catadioptri de culoare portocalie. Catadioptrii trebuie sa fie netriunghiulari si astfel amplasati incat vederea lor sa nu poata fi obturata de parti ale vehiculului sau incarcaturii; punctul cel mai de jos al suprafetei reflectorizante a catadioptrilor nu trebuie sa fie mai aproape de 0,3 m de la sol, iar punctul cel mai de sus la mai mult de 1,2 m de la sol.

2.2.2. Vehiculele cu tractiune animala, precum si vehiculele trase sau impinse cu mana pot fi echipate la partea din spate, in locul catadioptrilor, cu o placa triunghiulara de identificare, compusa din elemente reflectorizante si fluorescente de culoare rosie, sau cu doua benzi reflectorizante autocolante cu dungi alternante rosii si albe, descendente spre exterior, avand dimensiunea de cel putin 100 x 50 mm, amplasate pe peretele spate al vehiculului, cat mai spre exteriorul acestuia, pentru a face vehiculul mai vizibil, inclusiv atunci cand acesta stationeaza noaptea pe drumul public.

2.2.3. Carucioarele pentru copii, bolnavi sau infirmi, precum si orice alte vehicule impinse cu mana sau cu tractiune animala, avand o latime maxima de 1,0 m, pot sa nu fie prevazute cu dispozitive de iluminare.

 

CAPITOLUL VI

Vehicule exceptate de la procedura de certificare si omologare pentru circulatie pe drumurile publice sau de la prevederile prezentelor reglementari

 

1. Se excepteaza de la procedura pentru certificarea si omologarea pentru circulatie, urmatoarele tipuri de vehicule: - bicicletele cu motor auxiliar a caror viteza maxima, prin constructie, nu depaseste 25 km/h; - remorcile tractate de biciclete cu motor - mopede, daca vehiculul care le tracteaza are o viteza maxima, prin constructie, ce nu depaseste 25 km/h; - masinile monoax pentru lucrari (motocultoare, motocositoare si altele similare), care sunt conduse de conducator pedestru; - utilajele si masinile pentru lucrari agricole sau forestiere, tractate sau purtate pe tractor (pluguri, grape, masini de semanat si recoltat, batoze, echipamente de stropit si altele similare), precum si alte masini si agregate pentru lucrari in diferite domenii (constructii, industrie), cu conditia ca masa lor maxima autorizata sa nu depaseasca 3,0 tone, iar viteza lor maxima, prin constructie, sa nu depaseasca 30 km/h; - scaunele rulante pentru persoane cu handicap locomotor. Pentru aceste vehicule sau agregate, la omologarea functionala efectuata prin grija constructorului, se vor prevedea si masurile constructive necesare pentru cazul in care ele vor circula sau vor fi transportate la si de la locul de exploatare, pe drumuri publice, iar responsabilitatea pentru pastrarea acestor calitati revine detinatorului.

2. Automobilele de epoca, care constituie bunuri cu valoare istorica in domeniul dezvoltarii tehnice a automobilului; perioada trecuta de la oprirea definitiva a fabricatiei tipului respectiv trebuie sa fie de cel putin 30 de ani. Pentru acestea Registrul Auto Roman poate elibera o carte de identitate a vehiculului pe baza cartii de identitate emisa de Federatia Internationala a Automobilelor de Epoca (FIVA), in conditiile in care motorizarea acestora si viteza maxima, prin constructie, au ramas cele prevazute de constructor. Aceasta carte de identitate a autovehiculului este necesara pentru autovehiculele care participa la manifestari specifice (concursuri, expozitii etc.).

3. Autovehiculele destinate competitiilor sportive se omologheaza de catre Registrul Auto Roman in baza fisei de omologare a Federatiei Internationale a Automobilului (FIA), conforma cu anexa J la Codul sportiv international.

4. Pot fi exceptate de la unele prevederi ale prezentelor reglementari (dimensiuni, sarcini pe axe si greutati maxime autorizate, echipamente de franare, inscrierea in curbe, vizibilitatea conducatorului sau amplasarea unor echipamente de iluminat si semnalizare), prin derogare, vehicule lente, utilaje sau masini pentru lucrari, a caror constructie nu permite, din motive functionale, respectarea acestor conditii. Asemenea vehicule pot fi: - macarale turn rotative montate pe semiremorci sau remorci; - macarale autopropulsate (automacarale si macarale mobile); - excavatoare (cu exceptia incarcatoarelor frontale); - masini de nivelat (gredere); - incarcatoare cu cupa; - autoincarcatoare (dumpere); - alte vehicule sau utilaje pentru lucrari publice; - orice alte masini pentru lucrari, mentionate in anexa nr. 13, sau similare acestora.

5. Pot fi exceptate de la prevederile privind emisiile poluante autovehiculele specializate sau utilajele specializate care efectueaza lucrari in afara centrelor populate, cum sunt cele utilizate in industria petrolului, care se deplaseaza pe drumurile publice numai la si de la locul de munca, motoarele acestora trebuind sa respecte normele de mediu care se aplica la tractoare agricole.

6. Pot fi exceptate, de asemenea, de la unele prevederi ale prezentelor conditii tehnice, inclusiv cele referitoare la transportul de persoane, autovehiculele specializate, in cazul in care destinatia acestor autovehicule nu permite respectarea prevederilor respective, cum sunt cele destinate fortelor armate, protectiei civile, pompierilor, fortelor responsabile pentru mentinerea ordinii publice.

7. Exceptiile de la anumite prevederi pentru anumite categorii de vehicule se acorda numai dupa ce au fost epuizate toate posibilitatile de incadrare in reglementari, pe baza unor expertize efectuate de Registrul Auto Roman, cu consultarea institutelor de specialitate in domeniul respectiv, in anumite cazuri aprobarea va fi conditionata de respectarea altor conditii tehnice sau restrictii care pot compensa, partial sau total, abaterea care urmeaza sa fie acceptata.

8. La cererea producatorilor sau reprezentantilor lor legali autorizati se pot acorda exceptii cu caracter temporar sau limitat la un anumit numar de vehicule in cazul in care omologarea de tip si-a pierdut valabilitatea pentru vehiculele care fac parte dintr-o familie de vehicule produse in serie mica, conform definitiei, precum si pentru vehiculele care fac parte din lotul de incheiere a seriei de fabricatie, tinandu-se seama de prevederile prezentelor reglementari, la propunerea Registrului Auto Roman si cu aprobarea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

9. Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei poate acorda si alte exceptii individuale de la anumite prevederi ale prezentelor reglementari, in cazul in care acestea nu vor afecta in mod semnificativ siguranta rutiera si protectia mediului.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii tranzitorii si finale

 

1. La data intrarii in vigoare a prezentelor reglementari, isi pierd valabilitatea Reglementarile privind conditiile ehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania - editia 2000.

2. Articolele din prevederile prezentelor reglementari vor putea fi detaliate si precizate, atunci cand este necesar, in scopul aplicarii lor pentru diferite tipuri de vehicule, prin instructiuni si dispozitii ale Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei; completarile constituie parte integranta a prevederilor privind admiterea in circulatie pe drumurile publice a vehiculelor rutiere.

3. Lista echipamentelor si componentelor care se omologheaza separat de vehicul, prevazuta la cap. IV pct. 18, va putea fi revizuita si completata prin instructiuni ale Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

4. Avand in vedere necesitatea asimilarii tehnologiilor de fabricatie antipoluante pentru alinierea la normele europene, pentru autovehiculele fabricate in Romania, prevederile pct. 8.4.1 se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2004 pentru omologarea de tip si cu data de 1 ianuarie 2005 pentru prima inmatriculare, prevederile pct. 8.4.3, incepand cu data de 1 ianuarie 2005, iar prevederile pct. 8.5.1 se aplica incepand cu data de 1 octombrie 2004 pentru omologarea de tip si cu data de 1 octombrie 2005 pentru prima inmatriculare si prevederile pct. 8.5.3 incepand cu data de 1 octombrie 2005. Pana la datele indicate mai sus autovehiculele fabricate in Romania, care cad sub incidenta acestor articole, vor trebui sa satisfaca in continuare prevederile directivelor 70/220/CEE, ultima modificare prin Directiva 96/69/CE, si Directivei 88/77/CEE, ultima modificare prin Directiva 91/542/CEE II.

5. Pentru autovehiculele supuse omologarii individuale verificarea indeplinirii cerintelor impuse la cap. IV, privind emisiile poluante, se face prin verificarea conformitatii pe baza de documentatie si masurarea concentratiei de CO si coeficientului lambda sau a indicelui de opacitate a gazelor sau, dupa caz, prin efectuarea incercarilor de tip I conform prevederilor directivelor indicate la cap. IV pct. 8.4.3 si 8.5.3.

6. Pana la data de 1 ianuarie 2005 se pot utiliza si dispozitive de cuplare cu bolt de 40 mm, conform ISO 8755-1986 si SR ISO 8718, pe langa cele prevazute la cap. IV pct. 14.5.

7. La omologarea de tip pentru circulatie a vehiculelor rutiere, solicitantul este obligat sa prezinte un studiu sau documentatii privind modul cum este conceputa reciclarea componentelor vehiculului respectiv, care trebuie sa cuprinda cel putin: - marcajele aplicate pe piese din material plastic, conform ISO 1043 - 1:1987 (polimeri de baza), 1043 - 2: 1988 (fibre si materiale pentru armare), 1043 - 3:1988 (plastifianti) si 11469:1993 (identificarea generica si marcarea produselor din material plastic, utilizate in constructia vehiculului, si eliminarea pieselor confectionate din material plastic nereciclabil); - instructiuni de demontare si separare a materialelor utilizate la piesele compuse din materiale diferite, care urmeaza sa fie reciclate separat, instructiuni care vor fi puse la dispozitie intreprinderilor care se ocupa cu reciclarea materialelor auto; - lista pieselor care vor putea fi reutilizate de catre fabricantul de vehicule la productia de vehicule noi sau repararea vehiculelor, avandu-se in vedere ca acestea nu trebuie sa faca parte din categoria de piese care poate afecta siguranta rutiera; - gradul de reciclare a materialelor pentru tipul respectiv de vehicul. La constructia vehiculelor rutiere nu trebuie sa fie utilizate materialele interzise prin prevederile Directivei 2000/53/CE.

8. Textul oficial in limba romana al regulamentelor ECE - UN si al directivelor Uniunii Europene care se aplica la omologarea pentru circulatia pe drumurile publice a vehiculelor rutiere, este cel editat prin grija Registrului Auto Roman.

9. Prezentele reglementari vor fi revizuite si completate periodic, pe masura introducerii unor noi reglementari pe plan european in domeniul omologarii vehiculelor rutiere, la care Romania este Parte sau la care va adera in viitor.

10. Anexele nr. 1-14 fac parte integranta din prezentele reglementari.

 

Anexa Nr. 1

la reglementari

 

CLASIFICAREA SI DEFINIREA

vehiculelor si tipurilor de vehicule conform directivelor-cadru ale Uniunii Europene

 

1. Categoriile de vehicule sunt definite conform urmatoarei clasificari internationale:
1. Categoria - AUTOVEHICULE CU DOUA SAU TREI ROTI

1.1. Mopede, respectiv vehicule cu doua sau trei roti, al caror motor, daca este un motor termic, are o cilindree care nu depaseste 50 cm3si au o viteza maxima, prin constructie, care nu depaseste 45 km/h

1.2. Motociclete, respectiv vehicule cu doua roti, cu sau fara atas, al caror motor, daca este un motor termic, are o cilindree mai mare de 50 cm2, si/sau au o viteza maxima, prin constructie, care depaseste 45 km/h

1.3. Mototricicluri, respectiv vehicule cu trei roti simetrice, al caror motor, daca este un motor termic, are o cilindree care depaseste 50 cm3si/sau au o viteza maxima, prin constructie, care depaseste 45 km/h

1.4. Categoria cvadricicluri usoare, a caror masa proprie, cu exceptia masei bateriilor la vehiculele electrice, nu depaseste 350 kg si au o viteza maxima, prin constructie, care nu depaseste 45 km/h, al caror motor, daca este un motor cu aprindere prin scanteie, are o cilindree care nu depaseste 50 cm3(pentru alte tipuri de motoare o putere nominala egala sau mai mica de 4 kW), vehicule considerate ca mopede

1.5. Categoria cvadricicluri care nu sunt vizate la pct. 1.6, a caror masa proprie, cu exceptia masei bateriilor la vehiculele electrice, nu depaseste 400 kg (550 kg pentru vehiculele destinate transportului de marfuri), al caror motor are o putere nominala egala sau mai mica de 15 kW, vehicule considerate ca tricicluri.

2. Categoria M - AUTOVEHICULE AVAND CEL PUTIN PATRU ROTI, DESTINATE TRANSPORTULUI DE PERSOANE*)


*) In definitiile mentionate este vorba de "masa maxima incarcat tehnic admisibila" vizata la punctul 2.8 anexa I la Directiva 70/156/CEE.

 

2.1. Categoria M1 - Vehicule destinate transportului de persoane, care au, in afara locului conducatorului, cel mult opt locuri pe scaune

2.2. Categoria M2 - Vehicule destinate transportului de persoane, care au, in afara locului conducatorului, mai mult de opt locuri pe scaune si o masa maxima ce nu depaseste 5 tone.

2.3. Categoria M3 - Vehicule destinate transportului de persoane, care au, in afara locului conducatorului, mai mult de opt locuri pe scaune si o masa maxima ce depaseste 5 tone.

2.4. Vehiculele din categoriile M2 si M3 apartin uneia din clasele urmatoare:

(i) uneia sau mai multora dintre cele trei clase (Clasa I, Clasa II, Clasa III) conform Directivei 97/27/CE.

(ii) uneia dintre cele doua clase (Clasa A si Clasa B) conform Directivei 97/27/CE. Clasa I: vehiculele destinate

transportului de pasageri in picioare in scopul de a permite deplasarea frecventa a pasagerilor Clasa II: vehiculele destinate in principal transportului de pasageri asezati si concepute pentru a permite transportul de pasageri in picioare pe culoare si/sau intr-un spatiu care nu este mai mare decat cel prevazut pentru doua scaune duble Clasa III: vehiculele destinate exclusiv pentru transportul pasagerilor asezati Clasa A: vehicule concepute pentru transportul pasagerilor in picioare; vehiculele din aceasta clasa sunt echipate cu scaune si pot eventual transporta pasageri in picioare. Clasa B: vehicule care nu sunt concepute pentru a transporta pasageri in picioare; vehiculele din aceasta clasa nu pot transporta pasageri in picioare. Observatii Un autobuz sau autocar articulat este un vehicul compus din doua sau mai multe tronsoane rigide, care se articuleaza intre ele; compartimentele de pasageri, situate in fiecare dintre tronsoanele rigide, comunica intre ele, permitand libera circulatie a pasagerilor; tronsoanele rigide sunt legate intre ele in mod permanent, astfel incat sa nu poata fi detasate decat printr-o operatiune necesitand mijloace tehnice care in mod normal nu se gasesc decat intr-un atelier. Autobuzul sau autocarul articulat, compus din doua sau mai multe elemente nedetasabile, insa articulate, este considerat ca un singur vehicul.

3. Categoria N AUTOVEHICULE AVAND CEL PUTIN PATRU ROTI, DESTINATE TRANSPORTULUI DE MARFURI

3.1. Categoria N1 - vehicule destinate transportului de marfuri avand o masa maxima care nu depaseste 3,5 t.

3.2. Categoria N2 - vehicule destinate transportului de marfuri avand o masa maxima care depaseste 3,5 t, dar nu depaseste 12 t.

3.3. Categoria N3 - vehicule destinate transportului de marfuri avand o masa maxima ce depaseste 12 t.

3.4. In cazul unui autotractor destinat sa tracteze o semiremorca sau o remorca cu axa centrala, masa care se ia in considerare la clasificarea vehiculului este masa proprie a autotractorului, la care se adauga masa corespunzatoare sarcinii statice verticale maxime cu care semiremorca sau remorca cu axa centrala incarca autotractorul si, eventual, masa maxima a incarcaturii proprii a autotractorului. Sunt asimilate marfurilor aparatele si instalatiile care se afla pe anumite vehicule speciale (automacarale, autoateliere, vehicule publicitare etc.).

4. CATEGORIA O - REMORCI (INCLUSIV SEMIREMORCI)

4.1. Categoria 1 - remorci avand o masa maxima ce nu depaseste 0,75 tone.

4.2. Categoria O2 remorci avand o masa maxima care depaseste 0,75 tone, dar nu depaseste 3,5 t.

4.3. Categoria O3 - remorci avand o masa maxima care depaseste 3,5 tone, dar nu depaseste 10 t.

4.4. Categoria O4 - remorci avand o masa maxima care depaseste 10 t.

4.5. Remorcile din categoriile O2, O3 si O4 fac parte din unul dintre tipurile urmatoare: Semiremorca: - vehicul tractat a/ale carui axa/axe este/sunt situata/situate in spatele centrului de greutate al vehiculului incarcat (in cazul incarcarii uniforme) si este echipat cu un dispozitiv de cuplare care permite transmiterea la autovehiculul tractor a fortelor orizontale si verticale. Una sau mai multe axe pot fi antrenate de catre autovehiculul tractor; Remorca completa - vehicul tractat avand cel putin doua axe, echipat cu un dispozitiv de remorcare ce se poate deplasa vertical (in raport cu remorca) si care controleaza directia axei/axelor fata, dar care nu transmite o sarcina statica notabila vehiculului tractant. Una sau mai multe axe pot fi antrenate de catre autovehiculul tractor; Remorca cu axa centrala: - vehicul tractat, echipat cu un dispozitiv de remorcare ce nu se poate deplasa vertical (in raport cu remorca) a/ale carui axa/axe este/sunt situata/situate in apropierea centrului de greutate al vehiculului incarcat (in cazul unei incarcari uniforme), astfel incat numai o mica sarcina statica verticala, care nu depaseste 10% din valoarea masei maxime a remorcii, sau egala cu 1000 daN (daca aceasta din urma are o valoare mai mica) se transmite vehiculului tractor. Una sau mai multe axe pot fi antrenate de catre vehiculul tractant.

4.6. In cazul unei semiremorci, sau al unei remorci cu axa centrala, masa maxima care se ia in considerare pentru clasificarea remorcii corespunde sarcinii statice verticale transmise la sol prin axa/axe de la semiremorca sau de la remorca cu axa centrala, cuplata la autotractor si incarcata cu sarcina maxima.

5. Categoria G - VEHICULE DE TEREN

5.1. Vehiculele din categoria N1, avand o masa maxima ce nu depaseste 2 tone, precum si vehiculele din categoria M1 sunt considerate vehicule de teren daca: - au cel putin o axa fata si cel putin o axa spate, concepute pentru a fi motoare simultan, inclusiv vehiculele la care antrenarea unei axe poate fi decuplata, - au cel putin un dispozitiv de blocare a diferentialului sau un mecanism care asigura un efect similar si - daca pot urca o rampa de 30%, calculata numai pentru vehiculul separat, in plus ele trebuie sa satisfaca cel putin cinci din urmatoarele sase conditii: - sa aiba un unghi minim de atac de 25ş; - sa aiba un unghi minim de degajare de 20ş; - sa aiba un unghi minim de rampa de 20ş; - sa aiba o garda minima la sol de 180 mm sub axa fata; - sa aiba o garda minima la sol de 180 mm sub axa spate; - sa aiba intre axe o garda minima la sol de 200 mm.

5.2. Vehiculele din categoria N1, avand o masa maxima ce depaseste 2 t, sau din categoriile N2, M2 sau M3, avand o masa maxima totala care nu depaseste 12 t, sunt considerate vehicule de teren, fie in cazul in care sunt echipate cu roti concepute pentru a fi simultan motoare, chiar daca una dintre axe este decuplabila, fie in cazul in care satisfac cerintele urmatoare: - sa aiba cel putin o axa fata si cel putin o axa spate concepute pentru a fi simultan axe motoare, chiar daca una dintre axe este decuplabila; - sa fie echipate cel putin cu un dispozitiv de blocaj al diferentialului sau cu un mecanism care asigura un efect similar; - sa poata urca o rampa de 25%, calculata numai pentru vehiculul separat.

5.3. Vehiculele din categoria M3 avand o masa maxima care depaseste 12 t, sau din categoria N3 sunt considerate vehicule de teren, fie in cazul in care sunt echipate cu roti concepute pentru a fi simultan motoare, chiar daca una dintre axe poate fi decuplata, fie in cazul in care satisface urmatoarele cerinte: - sa fie echipate cel putin cu 50% roti motoare; - sa fie echipate cel putin cu un dispozitiv de blocare a diferentialului sau cu un dispozitiv care asigura un efect similar; - sa poata urca o rampa de 25%, calculata numai pentru vehiculul separat; - sa indeplineasca cel putin patru din urmatoarele sase conditii: - sa aiba un unghi minim de atac de 25ş; - sa aiba un unghi minim de degajare de 25ş; - sa aiba un unghi minim de rampa de 25ş; - sa aiba sub axa fata, o garda minima la sol de 250 mm; - sa aiba intre axe, o garda minima la sol de 300 mm; - sa aiba sub axa spate, o garda minima la sol de 250 mm.

5.4. Conditii de incarcare si de verificare

5.4.1. Vehiculele din categoria N1, avand o masa maxima care nu depaseste 2 t, si cele din categoria M1 trebuie sa fie in stare de exploatare, adica sa aiba lichid de racire, lubrifianti, carburant, scule, roata de rezerva si conducator apreciat la o masa de 75 kg.

5.4.2. Autovehiculele, altele decat cele mentionate la pct. 5.2.1, trebuie sa fie incarcate la masa lor maxima admisibila din punct de vedere tehnic, declarata de constructor.

5.4.3. Verificarea urcarii rampelor cerute (25% si 30%) se efectueaza prin simple calcule. Totusi, in cazuri limita, serviciul tehnic poate solicita ca un vehicul de tipul respectiv sa i se puna la dispozitie pentru o incercare practica.

5.4.4. La masurarea unghiurilor de atac, de degajare si de rampa, dispozitivele de protectie antiimpanare nu sunt luate in considerare.

5.5. Definitii si schite ale unghiurilor de atac, de degajare si de rampa, precum si ale garzii la sol.

5.5.1. Prin unghi de atac se intelege unghiul maxim intre planul de sprijin si planurile tangente la pneurile rotilor fata, sub sarcina statica, astfel incat nici un punct al vehiculului, situat in fata axei fata sa nu se afle sub aceste planuri si orice parte rigida a vehiculului, cu exceptia, eventual, a unor trepte, sa nu se situeze sub aceste planuri (vezi norma ISO 612:1978, termenul nr. 6.10).

5.5.2. Prin unghi de degajare se intelege unghiul maxim intre planul de sprijin si planurile tangente la pneurile rotilor spate, sub sarcina statica, astfel incat nici un punct al vehiculului, situat in spatele axei spate, sa nu se afle sub aceste planuri si nici o parte rigida a vehiculului sa nu fie situata sub aceste planuri (vezi norma ISO 612:1978, termenul nr. 6.11).

5.5.3. Prin unghi de rampa se intelege unghiul ascutit minim dintre doua planuri perpendiculare pe planul longitudinal median al vehiculului, tangente la pneurile rotilor fata si respectiv la pneurile rotilor spate, sub sarcina statica, a caror intersectie atinge partea rigida inferioara a vehiculului, in afara rotilor. Acest unghi defineste rampa maxima pe care poate trece vehiculul (vezi norma ISO 612:1978, termenul nr. 6.9).

5.5.4. Prin garda la sol intre axe se intelege cea mai mica distanta intre planul de sprijin si punctul fix cel mai coborat al vehiculului. Axele multiple se considera ca fiind cu o singura axa.

5.5.5. Prin garda la sol sub o axa se intelege distanta determinata de arcul de cerc care trece prin mijlocul suprafetei portante a rotilor unei axe (a rotilor interioare in cazul pneurilor jumelate) si care atinge punctul fix cel mai coborat al vehiculului intre roti. Nici o parte rigida a vehiculului nu trebuie sa patrunda in segmentul hasurat al graficului. La nevoie se poate indica garda la sol a mai multor axe, in ordinea amplasarii acestora, de exemplu 280/250/250.

5.6. Simbolizarea combinata Simbolurile M si N pot fi combinate cu simbolul G. De exemplu, un vehicul din categoria N1, adaptat pentru folosirea in teren, poate fi simbolizat "N1G".

6. Vehicule speciale - vehicule din categoria M, N sau O, utilizate pentru transportul de persoane sau de marfuri sau care indeplinesc o functie speciala care necesita modificarea caroseriei si/sau echipamente speciale.

6.1. Autocaravana: - vehicul special din categoria M1 conceput pentru cazarea de persoane si care contine cel putin urmatoarele echipamente:

i) scaune si o masa;

ii) paturi eventual obtinute prin rabaterea scaunelor;
iii) aparate de gatit;
iv) dispozitive pentru depozitarea si fixarea bagajelor si a altor obiecte; Aceste echipamente trebuie bine fixate in

compartimentul de cazare, cu exceptia mesei care trebuie sa poata fi usor pliata.

6.2. Vehicul blindat - vehicul conceput pentru protectia pasagerilor si/sau a marfurilor pe care le transporta si care satisface exigentele aplicabile blindajelor antiglont.

6.3. Ambulanta: - autovehicule din categoria M care servesc transportului de bolnavi sau de raniti, dotate cu echipament special in acest scop.

6.4. Vehicul funerar: - autovehicul destinat transportului de persoane decedate, dotat cu echipament special in acest scop.

7. Categoria T - TRACTOARE AGRICOLE SI FORESTIERE Tractor agricol si forestier - orice vehicul cu motor, cu roti sau senile, avand cel putin doua axe, a carui functionare este in mod esential legata de forta sa de tractiune si care este destinat, prin constructie, pentru tractarea, impingerea, purtarea sau actionarea anumitor utilaje, masini ori remorci destinate sa fie folosite in agricultura sau in economia forestiera. Poate fi amenajat si pentru transportul unei sarcini si al unor insotitori. Directivele UE sau regulamentele ECE - UN se aplica numai la tractoarele definite mai sus, montate pe roti, avand doua axe si o viteza maxima, prin constructie, cuprinsa intre 6 si 40 km/h.

7.1. Categoria T1: - tractoare pe roti, a caror viteza maxima, prin constructie, nu depaseste 40 km/h, al caror ecartament minim pentru cel putin o axa este egal sau mai mare de 1150 mm, masa proprie este mai mare de 600 kg si garda la sol este mai mica sau egala cu 1000 mm.

7.2. Categoria T2: - tractoare pe roti, a caror viteza maxima, prin constructie, nu depaseste 40 km/h, al caror ecartament minim este mai mic de 1150 mm, masa proprie este mai mare de 600 kg si garda la sol este mai mica sau egala cu 600 mm; totusi, daca inaltimea centrului de greutate al tractorului (masurata in raport cu solul), raportata la media ecartamentelor minime ale fiecarei axe, este mai mare de 0,90, viteza maxima constructiva este limitata la 30 km/h.

7.3. Categoria T3: - tractoare pe roti, a caror viteza maxima, prin constructie, nu depaseste 40 km/h, iar masa proprie este mai mica de 600 kg.

7.4. Categoria T4: alte tractoare pe roti, a caror viteza maxima constructiva nu depaseste 40 km/h:

7.4.1. Categoria T4.1: - tractoare suprainaltate, concepute pentru a lucra in culturi inalte, dispuse linear, cum sunt culturile viticole. Ele sunt caracterizate prin sasiu sau o parte a sasiului suprainaltata, astfel incat sa poata circula paralel cu liniile de cultura, cu rotile din dreapta si din stanga de o parte si de alta a uneia sau mai multor linii de cultura. Ele sunt concepute pentru a purta sau pentru a actiona utilaje care pot fi fixate in fata, intre punti in spate sau pe o platforma. Atunci cand tractorul este in pozitie de lucru, garda la sol, masurata in planul vertical al liniilor de cultura, este mai mare de 1000 mm. Daca inaltimea centrului de greutate al tractorului (masurata in raport cu solul), raportata la media ecartamentelor minime ale fiecarei axe, este mai mare de 0,90, viteza maxima constructiva este limitata la 30 km/h;

7.4.2. Categoria T4.2: - tractoare de gabarit mare, care se caracterizeaza prin dimensiuni mari, destinate indeosebi lucrarilor pe suprafete agricole de dimensiuni mari.

8. DEFINIREA TIPURILOR DE VEHICULE

8.1. In ceea ce priveste categoria M1, se intelege prin: tip - vehicule care nu se deosebesc intre ele cel putin la urmatoarele caracteristici esentiale: - constructorul; - denumirea tipului de catre constructor; - caracteristicile esentiale de constructie si conceptie privind: - sasiul/sistemul de rulare (in sensul unor caracteristici clar identificabile si diferente majore); motorul (combustie interna/electric/hibrid). varianta - vehicule de un tip identic, care nu se deosebesc intre ele cel putin in urmatoarele caracteristici esentiale: - tipul de caroserie (de exemplutberlina, vehicul cu hayon spate, cupe, break, vehicul cu utilizari multiple); - motorul: - principiul de functionare (pct. 3.2.1.1 din anexa III la Directiva 70/156/CEE); - numarul si dispunerea cilindrilor; - diferente de putere mai mari de 30% (puterea maxima fiind de 1,3 ori superioara celei minime); - diferente de cilindree mai mari de 20% (valoarea maxima fiind de 1,2 ori mai mare decat cea minima); - axe motoare (numar si amplasare); - axe directoare (numar si amplasare); versiune a unei variante - vehicule constituite dintr-o combinatie de elemente (caracteristici) care figureaza in dosarul de omologare de tip si care trebuie sa corespunda cerintelor anexei VIII la Directiva 70/156/CEE. Nu se admit combinatii de valori diferite pentru urmatorii parametri in cadrul unei anumite versiuni: - masa maxima admisibila incarcat; - cilindreea; - puterea nominala; - tipul de schimbator de viteze si numarul de trepte; - numarul de locuri (considerand ca este posibil sa se indice un numar mai mare de locuri numai atunci cand vehiculul a fost initial conceput cu un numar variabil de locuri).

8.2. In ceea ce priveste categoriile M2 si M3, se intelege prin: tip - vehiculele care nu difera asupra punctelor esentiale, cum ar fi: - constructorul; - categoria vehiculului; - aspecte esentiale privitoare la constructie si model, cum ar fi: - sasiu/caroserie cu structura autoportanta, cu/fara etaj, articulat/nearticulat (diferente evidente si fundamentale); - suspensia axei motoare: pneumatica sau echivalenta/nepneumatica si neechivalenta; - numarul de axe.

8.3. In ceea ce priveste categoria N, se intelege prin: tip - vehiculele care nu difera asupra punctelor esentiale, cum ar fi: - constructorul; - categoria vehiculului; - aspecte esentiale privitoare la constructie si model, cum ar fi: - sasiu/sistem de rulare (diferente evidente si fundamentale); - suspensia axei motoare: pneumatica sau echivalenta/nepneumatica si neechivalenta; - numarul de axe.

8.4. In ceea ce priveste categoria O, se intelege prin: tip - vehiculele care nu difera asupra punctelor esentiale, cum ar fi: - constructorul; - categoria vehiculului; - aspecte esentiale privitoare la constructie si model, cum ar fi: - sasiu/caroserie cu structura autoportanta (diferente evidente si fundamentale), remorca cu protap/semiremorca/remorca cu axa centrala; - sistem de franare: fara frane/franare prin inertie/franare continua; - numarul de axe.

8.5. Pentru aplicarea prevederilor pct. 8.2, 8.3, 8.4, aspectele privitoare la constructie si la conceptie, cum ar fi, in special ampatamentul, conceptia axelor, suspensia, sistemul de directie, anvelopele si modificarile referitoare la dispozitivul de reglare a franelor pe axe sau adaugarea ori suprimarea supapelor de reglare legate de configuratia autotractorului sau autoutilitarei si elementele legate de sasiu (de exemplu: motor, rezervor de carburant, transmisie etc.), nu sunt considerate a fi puncte esentiale.

8.6. In ceea ce priveste vehiculele cu doua sau trei roti, se intelege prin: tip - vehicule care apartin aceleiasi categorii (mopede cu doua roti, mopede cu trei roti, motociclete, motociclete cu atas, tricicluri si cvadricicluri) si fabricate de acelasi constructor, avand acelasi sasiu si aceeasi desemnare de tip de catre constructor; varianta - vehicule de un tip identic, care prezinta diferente in ceea ce priveste: - forma caroseriei; - masa proprie si masa totala tehnic admisibila (diferente mai mari de 20%); - principiul de functionare a motorului (cu aprindere prin scanteie, cu aprindere prin comprimare, electric, hibrid etc.); - ciclul de functionare a motorului (2 timpi, 4 timpi); - cilindreea motorului (diferenta mai mare de 30%); - numarul si dispunerea cilindrilor; - puterea motorului (diferenta mai mare de 30%); - mod de functionare (in cazul motoarelor electrice); - numarul si capacitatea bateriilor de propulsare; versiune - vehicule din acelasi tip si, dupa caz, din aceeasi varianta, care prezinta diferente in ceea ce priveste: - transmisia puterii (cutie de viteze automata sau neautomata, rapoarte de transmitere, mod de comanda a schimbarii vitezelor); - cilindreea motorului (diferenta mai mica sau egala cu 30%); - puterea motorului (diferenta mai mica sau egala cu 30%); - masa proprie si masa totala tehnic admisibila (diferenta mai mica sau egala cu 20%); - alte modificari minore aduse de catre constructor si care se refera la caracteristicile esentiale precizate in anexa II la Directiva 92/61/CEE.

8.7. In ceea ce priveste tractoarele agricole sau forestiere, se intelege prin: tip - tractoare dintr-o o categorie identica cel putin cu privire la urmatoarele aspecte esentiale: - constructor; - desemnarea tipului de catre constructor; - caracteristici esentiale de conceptie si constructie: - sasiu grinda/sasiu cu lonjeroane/sasiu articulat (diferente evidente si fundamentale); - motor (ardere interna/electric/hibrid); - axe (numar). varianta - tractoare de un tip identic cel putin cu privire la urmatoarele aspecte esentiale: - motor: - principiu de functionare; - numarul si dispunerea cilindrilor; - diferenta de putere care nu depaseste 30% (puterea cea mai ridicata fiind de 1,3 ori mai mare decat puterea cea mai scazuta); - diferenta de cilindree care nu depaseste 20% (cilindreea cea mai ridicata fiind de 1,2 ori mai mare decat cilindreea cea mai scazuta); - axe motoare (numar, amplasare, dispunere); - axe directoare (numar, amplasare); - masa maxima la sarcina totala sa nu difere cu mai mult de 10%; - transmisie (tip); - dispozitiv de protectie impotriva rasturnarii; - axe franate (numar). versiune a unei variante - tractoare realizate din combinatii de elemente care figureaza in dosarul de omologare conform anexei nr. 1 la Directiva 74/150/CEE - transmisia puterii (cutie de viteze automata sau neautomata, rapoarte de transmitere, mod de comanda a schimbarii vitezelor); - cilindreea motorului (diferenta mai mica sau egala cu 30%); - puterea motorului (diferenta mai mica sau egala cu 30%); - masa proprie si masa totala tehnic admisibila (diferenta mai mica sau egala cu 20%); - alte modificari minore aduse de constructor si care se refera la caracteristicile esentiale precizate in anexa II la Directiva 92/61/CEE.

9. DEFINITII ALE TIPURILOR DE CAROSERII (numai pentru vehicule complete) Tipurile de caroserii pot fi codificate dupa cum urmeaza:

9.1. Autoturisme (M1): AA berlina: Norma ISO 3833:1977, termenul 3.1.1.1, continand si vehicule care comporta mai mult de patru ferestre laterale; AB doua volume: Berlina (AA) echipata cu o usa spate rabatabila (hayon); AC break: Norma ISO 3833:1977, termenul nr. 3.1.1.4; AD cupeu: Norma ISO 3833:1977, termenul nr. 3.1.1.5; AE decapotabil: Norma ISO 3833:1977, termenul nr. 3.1.1.6; AF vehicule cu utilizare multipla: autovehicule, altele decat cele mentionate la AA - AC, care sunt utilizate pentru transportul de pasageri si al bagajelor acestora sau de marfuri, in acelasi compartiment. Totusi, daca acest vehicul indeplineste cele doua conditii de mai jos, el nu este considerat vehicul din categoria M1:

1. numarul de locuri "asezat", cu exceptia conducatorului, nu depaseste sase;   

1.1. nu pot exista locuri "asezat" decat daca scaunele vehiculului sunt prevazute cu ancoraje "accesibile"

            1.1.1. Prin ancoraje accesibile se intelege ancorajele care pot fi utilizate. Pentru a impiedica accesibilitatea ancorajelor, constructorul poate face ca acestea sa nu fie utilizabile, prin sudarea, de exemplu, de placi peste ancoraje sau prin fixarea pe ancoraje a unor placi imposibil de demontat cu instrumentele disponibile in mod curent < si

2. P - (M + N x 68) > N x 68 = masa maxima tehnic admisibila incarcat (in kg) <

M = masa proprie (in kg) <

N = numarul de locuri pe scaun, fara conducator.

9.2. Vehicule speciale (M1): SA Autocaravane (vezi pct. 6.1) SB Vehicule blindate (vezi pct. 6.2.) SC Ambulante (vezi pct. 6.3.) SD Vehicule funerare (vezi pct. 6.4.)

 

Continuarea în pagina a 2-a