MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XIV - Nr. 567 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 1 august 2002
SUMAR
LEGI SI DECRETE
523. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor
706. - Decret privind promulgarea Legii pentru
aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul
accizelor
524. - Lege privind respingerea Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor
707. - Decret pentru promulgarea Legii privind
respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
LEGI SI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL
|
LEGE
pentru
aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul
accizelor
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. -Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158 din 27 noiembrie
2001 privind regimul accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 767 din 30 noiembrie 2001, cu următoarele modificări si
completări:
1. La articolul 2, litera a) va avea următorul cuprins:
“a) alcool, distilate, băuturi alcoolice;”
2. Titlul sectiunii a 2-a va avea următorul cuprins:
“Accize pentru alcool, distilate, băuturi alcoolice”
3. La articolul 3, partea introductivă va avea următorul cuprins:
“Art. 3. - (1) Grupa «alcool, distilate, băuturi alcoolice» cuprinde:”
4. La articolul 3 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:
“(2) La prezenta clasificare se raportează orice altă prevedere cuprinsă
în alte acte normative în vigoare.”
5. La articolul 13, literele b) si e) vor avea următorul cuprins:
‘b) produsele aflate în regimuri vamale suspensive, în conformitate cu
prevederile legale în domeniu. Pentru produsele aflate în aceste regimuri
scutirea se acordă cu conditia depunerii de către agentul economic importator a
unei garantii egale cu valoarea accizelor aferente. Această garantie va fi
restituită agentului economic numai cu conditia încheierii la termen a
regimului vamal acordat;
.............................................................................................
e) alcool etilic, distilate de origine agricolă, vinuri si băuturi
fermentate, utilizate în productia de otet alimentar;”
6. La articolul 17 se introduce alineatul (9) cu următorul cuprins:
“(9) Facturarea vinurilor si a berii, precum si transferul acestora
între gestiuni se vor efectua de către agentii economici producători,
importatori sau comercianti, conform prevederilor legale care reglementează
formularele cu regim special privind activitatea financiară si contabilă.”
7. La articolul 22, litera b) va avea următorul cuprins:
“b) produsele aflate în regimuri vamale suspensive, în conformitate cu
prevederile legale în domeniu. Pentru produsele aflate în aceste regimuri
scutirea se acordă cu conditia depunerii de către agentul economic importator a
unei garantii egale cu valoarea accizelor aferente. Această garantie va fi
restituită agentului economic numai cu conditia încheierii la termen a
regimului vamal acordat;”
8. La articolul 26, după alineatul (6) se introduce alineatul (7) cu
următorul cuprins:
“(7) Produsele pentru care, potrivit prezentei ordonantede urgentă, se
datorează impozit, indiferent de provenienta lor, respectiv din tară sau din
import, nu intră sub incidenta accizelor.”
9. Alineatul (12) al articolului 27 va avea următorul cuprins:
“(12) Produsele rezultate din prelucrarea titeiului sau a altor materii
prime, de natura celor prevăzute la art. 26 alin. (1), pentru care, potrivit
prezentei ordonante de urgentă, nu se datorează accize, se vor comercializa de
către agentii economici producători sau de către agentii economici beneficiari
ai produselor rezultate din operatiunide procesare, potrivit contractelor
încheiate cu procesatorii, direct către utilizatorii finali sau direct către
comerciantii angro care vând aceste produse în starea în care au fost
achizitionate, fără a le supune altor procese de prelucrare ori procesare.”
10. La articolul 28, literele b), e) si j) vor avea următorul
cuprins:
“b) produsele aflate în regimuri vamale suspensive, în conformitate cu
prevederile legale în domeniu. Pentru produsele aflate în aceste regimuri
scutirea se acordă cu conditia depunerii de către agentul economic importator a
unei garantii egale cu valoarea accizelor aferente. Această garantie va fi
restituită agentului economic numai cu conditia încheierii la termen a
regimului vamal acordat;
...........................................................................................
e) combustibilii pentru încălzit, achizitionati direct de la
producători, direct din import ori de la agentii economici importatori, pe bază
de contracte, de către spitale, sanatorii, cămine de bătrâni si cămine de
copii, utilizati pentru consum propriu;
...........................................................................................
j) produsele achizitionate direct de la producători sau importatori, pe
bază de contracte ori direct din operatiuni de import, de către agentii
economici, pentru utilizarea în scop industrial.”
11. Alineatul (1) al articolului 32 va avea următorul cuprins:
“Art. 32. - (1) Pentru toate livrările si transferurile de produse
prevăzute la art. 26 alin. (2), efectuate de către agenti economici producători
interni, procesatori, importatori si comercianti în sistem angro de astfel de
produse, se vor utiliza în mod obligatoriu, după caz, facturi fiscale speciale
sau avize speciale de însotire a mărfii.”
12. La articolul 38, litera b) va avea următorul cuprins:
“b) produsele aflate în regimuri vamale suspensive, în conformitate cu
prevederile legale în domeniu. Pentru produsele aflate în aceste regimuri
scutirea se acordă cu conditia depunerii de către agentul economic importator a
unei garantii egale cu valoarea accizelor aferente. Această garantie va fi
restituită agentului economic numai cu conditia încheierii la termen a
regimului vamal acordat. Nu intră sub incidenta acestor prevederi bunurile ce
seregăsesc la pct. 7 din anexa nr. 2, atunci când aceste bunuri sunt plasate în
baza unor contracte de leasing ce se derulează în conditiile prevăzute de lege,
în regim vamal de tranzit, de admitere temporară sau de import pe durata
contractului de leasing;”
13. Alineatul (1) al articolului 47 va avea următorul cuprins:
“Art. 47. - (1) Agentii economici plătitori au obligatia să calculeze
accizele si impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia internă,
după caz, să le evidentieze distinct în factură si să le verse la bugetul de
stat la termenele stabilite, fiind răspunzători pentru exactitatea calculului
si vărsarea integrală a sumelor datorate. Agentilor economici importatori le
revine obligatia evidentierii distincte a accizelor în facturi numai în cazul
în care produsele supuse accizelor, provenite din operatiuni de import, urmează
să fie utilizate ca materie primă pentru obtinerea altor produse supuse
accizelor.”
14. La articolul 51 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:
“(2) Pentru produsele supuse accizelor, provenite din import, plata
accizelor se face la momentul înregistrării declaratiei vamale de import.”
15. La articolul 52 se introduc alineatele (2) si (3) cu următorul
cuprins:
“(2) Prevederile alin. (1) se aplică decontărilor între agentii
economici producători, importatori si comercianti în sistem angro, inclusiv
celor aferente produselor livrate în regim de scutire de accize.
(3) Nu intră sub incidenta prevederilor alin. (1):
a) livrările de produse supuse accizelor, efectuate în cadrul sistemului
de compensare a obligatiilor fată de bugetul de stat, aprobate prin acte
normative speciale;
b) decontările între agentii economici producători sau importatori de
produse supuse impozitului, potrivit prevederilor cap. II, în calitate de
furnizori, si agentii economici cumpărători de astfel de produse;
c) compensările efectuate în baza Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacitătii de plată, aprobată
si modificată prin Legea nr. 211/2001. Sumele reprezentând accizele nu pot face
obiectul compensărilor.”
16. La articolul 56, partea introductivă a alineatului (2) va avea
următorul cuprins:
“(2) Prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanta Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic alcontraventiilor, cu modificările si
completările ulterioare, contraventiile prevăzute la alin. (1) se sanctionează
după cum urmează:”
17. La articolul 56, alineatul (3) se abrogă.
18. La articolul 56, alineatul (7) va avea următorul cuprins:
“(7) Contraventiilor prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă li se
aplică prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor, cu modificările si completările ulterioare.”
19. La articolul 57 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:
“2) Comisarii Gărzii financiare pot opri mijloacele de transport pentru
verificarea documentelor de însotire a produselor care intră sub incidenta
regimului accizelor.”
20. La articolul 60, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu
următorul cuprins:
“(3) Ori de câte ori intervin modificări în nomenclatura combinată a
produselor din Tariful vamal de import al României, pozitiile si codurile
tarifare ale produselor supuse accizelor se vor actualiza prin ordin al
ministrului finantelor publice.”
21. La articolul 62, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“Art. 62. - (1) Prevederile prezentei ordonante deurgentă intră în
vigoare la data de 1 ianuarie 2002.”
22. Anexele nr. 1 si 2 vor avea următorul cuprins:
“ANEXA Nr. 1
LISTA
cuprinzând taxele speciale de consumatie (accize)
Nr. crt. |
Denumirea produsului sau a grupei de produse |
U.M. |
Acciza (echivalent euro/U.M.) |
0 |
1 |
2 |
3 |
A. Alcool, distilate, băuturi alcoolice |
|||
1. |
Alcool etilic,
distilate de origine agricolă si băuturi alcoolice distilate |
|
|
1.1. |
Alcool etilic |
hl alcool pur1) |
108,4 |
1.2. |
Distilate de
origine agricolă: distilate din cereale, distilat de vin, distilate din fructe
si orice alte distilate de origine agricolă |
hl alcool pur |
108,4 |
1.3. |
Băuturi alcoolice
distilate |
hl alcool pur |
108,4 |
1.4. |
Alte produse
destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic
rafinat |
hl alcool pur |
108,4 |
2. |
Vinuri |
|
|
2.1. |
Vinuri linistite,
din care: |
hl/1 grad alcoolic2) |
0,55 |
2.1.1. |
Vinuri din hibrizi
producători directi - H.P.D. |
hl/1 grad alcoolic |
2,10 |
2.2. |
Vinuri spumoase |
hl/1 grad alcoolic |
2,80 |
2.3. |
Vinuri speciale |
hl/1 grad alcoolic |
2,80 |
3. |
Bere, din care: |
hl/1 grad Plato3) |
0,50 |
3.1. |
Bere produsă de
producătorii independenti cu o capacitate de productie anuală mai mare de 100
mii hl si până la 200 mii hl inclusiv |
hl/1 grad Plato |
0,47 |
3.2. |
Bere produsă de
producătorii independenti cu o capacitate de productie anuală mai mare de 50
mii hl si până la 100 mii hl inclusiv |
hl/1 grad Plato |
0,43 |
3.3. |
Bere produsă de
producătorii independenti cu o capacitate de productie anuală de până la 50
mii hl inclusiv |
hl/1 grad Plato |
0,39 |
4. |
Băuturi fermentate,
altele decât berea si vinul |
hl/1 grad alcoolic |
2,30 |
5. |
Produse
intermediare |
hl/1 grad alcoolic |
2,30 |
B. |
Produse din tutun |
|
|
6. |
Tigarete |
1.000 tigarete |
2,42 + 33%4) |
7. |
Tigarete si tigări
de foi |
1.000 bucăti |
7,00 |
8. |
Tutun destinat
fumatului, din care: |
kg |
15,40 |
8.1. |
Tutun destinat
rulării în tigarete |
kg |
7,00 |
C. |
Uleiuri minerale |
|
|
9. |
Benzine cu plumb |
tonă |
319,6 |
10. |
Benzine fără plumb |
tonă |
262,6 |
11. |
Motorine |
tonă |
115 |
12. |
Petrol turboreactor
|
tonă |
319,6 |
13. |
Alte uleiuri medii
si grele, utilizate drept combustibil pentru încălzit, din care: |
tonă |
115 |
13.1. |
Păcură |
tonă |
- |
14. |
Gaze petroliere
lichefiate, din care: |
|
|
14.1. |
Utilizate drept
carburant |
tonă |
100 |
14.2. |
Utilizate drept
combustibil pentru încălzit |
tonă |
100 |
14.3. |
Utilizate în consum
casnic5) |
tonă |
- |
15. |
Hidrocarburi cic
lice: benzen, toluen, xileni si amestecuri de izomeri ai xilenului |
tonă |
319,6 |
16. |
Uleiuri pentru
motoare auto |
tonă |
50 |
1) Hl alcool pur
reprezintă 100 litri de alcool etilic rafinat cu concentratia de 100% alcool în
volum, la temperaturade 20şC, continut într-o cantitate dată de produs
alcoolic.
2) Hl/1 grad alcoolic
reprezintă concentratia alcoolică exprimată în % de volum, respectiv 1%.
3) Gradul Plato
reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame, continută în 100 g de solutie
măsurată la origine la temperatura de 20ş/4şC.
4) Cota procentuală se
aplică asupra pretului maxim de vânzare cu amănuntul declarat.
5) Prin gaze
petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se întelege gazele petroliere
lichefiate distribuite în butelii tip aragaz.
ANEXA Nr. 2
LISTA
cuprinzând taxele speciale de consumatie (accize) pentru alte produse
si grupe de produse din import si din tară
Nr. crt. |
Denumirea produsului
sau a grupei de produse |
Acciza |
Acciza (echivalent euro/U.M.) |
0 |
1 |
2 |
3 |
1. |
Cafea verde |
- |
850/tonă |
2. |
Cafea prăjită,
inclusiv cafea cu înlocuitori |
- |
1.250/tonă |
3. |
Cafea solubilă,
inclusiv amestecuri cu cafea solubilă |
- |
5,00/kg |
4. |
Confectii din
blănuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie, capră) |
40 |
- |
5. |
Articole din
cristal1) |
50 |
- |
6. |
Bijuterii din aur
si/sau din platină, cu exceptia verighetelor |
20 |
- |
7. |
Autoturisme si
autoturisme de teren (inclusiv din import, rulate): |
|
|
|
a) echipate cu
motor cu benzină: |
|
|
|
- cu capacitatea
cilindrică sub 1.601 cm3 |
|
|
|
- cu grad normal de
poluare2) |
1 |
- |
|
- cu grad redus de
poluare |
0 |
- |
|
- cu capacitatea
cilindrică între 1.601 si 1.800 cm3 |
|
|
|
- cu grad normal de
poluare |
3,5 |
- |
|
- cu grad redus de
poluare |
1,5 |
- |
|
- cu capacitatea
cilindrică între 1.801 si 2.000 cm3 |
|
|
|
- cu grad normal de
poluare |
6 |
- |
|
- cu grad redus de
poluare |
3 |
- |
|
- cu capacitatea
cilindrică între 2.001 si 2.500 cm3 |
|
|
|
- cu grad normal de
poluare |
12 |
- |
|
- cu grad redus de
poluare |
6 |
- |
|
- cu capacitatea
cilindrică peste 2.500 cm3 |
|
|
|
- cu grad normal de
poluare |
18 |
- |
|
- cu grad redus de
poluare |
9 |
- |
|
b) echipate cu
motor diesel: |
|
|
|
- cu capacitatea
cilindrică sub 1.601 cm3 |
|
|
|
- cu grad normal de
poluare |
1 - |
|
|
- cu grad redus de
poluare |
0 - |
|
|
- cu capacitatea
cilindrică între 1.601 si 2.000 cm3 |
|
|
|
- cu grad normal de
poluare |
3 - |
|
|
- cu grad redus de
poluare |
1,5 - |
|
|
- cu capacitatea
cilindrică între 2.001 si 2.500 cm3 |
|
|
|
- cu grad normal de
poluare |
6 - |
|
|
- cu grad redus de
poluare |
3 - |
|
|
- cu capacitatea
cilindrică între 2.501 si 3.100 cm3 |
|
|
|
- cu grad normal de
poluare |
12 |
- |
|
- cu grad redus de
poluare |
6 |
- |
|
- cu capacitatea
cilindrică peste 3.100 cm3 |
|
|
|
- cu grad normal de
poluare |
18 |
- |
|
- cu grad redus de
poluare |
9 |
- |
8. |
Produse de
parfumerie |
|
|
8.1. |
Parfumuri, din
care: |
30 |
- |
|
- ape de parfum |
20 |
- |
8.2. |
Ape de toaletă, din
care: |
10 |
- |
|
- ape de colonie |
5 |
- |
9. |
Aparate video de
înregistrat sau de reprodus, chiar încorporând un receptor de semnale
videofonice; combine audio3) |
15 |
- |
10. |
Dublu
radiocasetofoane cu redare de pe bandă magnetică sau compact disc |
15 |
- |
11. |
Aparate de luat
imagini fixe si alte camere video cu înregistrare; aparate fotografice
numerice |
25 |
- |
12. |
Cuptoare cu
microunde |
15 |
- |
13. |
Aparate pentru
conditionat aer, de perete sau de ferestre, formând un singur corp |
15 |
- |
14. |
Arme de vânătoare
si arme de uz individual, altele decât cele de uz militar sau de sport 50 - |
|
- |
15. |
Iahturi si bărci cu
motor pentru agrement |
25 |
- |
1) Prin cristal se întelege sticla având un continut minim de
monoxid de plumb de 24 % din greutate.
2) Gradul de poluare se determină de Regia Autonomă “Registrul Auto
Român”, conform reglementării nationale “Conditii tehnice pentru vehicule
rutiere în vederea admiterii în circulatie pe drumurile publice din România”,
elaborată în corelatie cu legislatiile similare în vigoare în Uniunea
Europeană.
3) Combinele audio sunt produse ce reunesc (în aceeasi carcasă
sau în module) cel putin patru aparate sau functiuni diferite, dintre care cel
putin trei sunt functiuni audio (receptie, înregistrare, reproducere).”
Art. II. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2001, cu modificările si
completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 27
iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia
României.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 27 iunie 2002, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Bucuresti, 17 iulie
2002.
Nr. 523.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din
Constitutia României,
Presedintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă
a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor si se dispune publicarea
acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
Bucuresti, 16 iulie
2002.
Nr. 706.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind
respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea
Ordonantei
de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se respinge Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 48 din
18 aprilie 2002 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
158/2001 privind regimul accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 276 din 24 aprilie 2002.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 27 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 27 iunie 2002, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Bucuresti, 17 iulie
2002.
Nr. 524.
pentru
promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
48/2002 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001
privind regimul accizelor
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din
Constitutia României,
Presedintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea privind respingerea Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor si se dispune publicarea
acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
Bucuresti, 16 iulie
2002.
Nr. 707.
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
din 25 iunie 2002
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2)
din Legea
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv
în perioada
6 martie 1945-22 decembrie 1989
Nicolae Popa - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicată de
Alexandru Petrescu si Virginia Petrescu în Dosarul nr. 1.430/C/2001 al Curtii
de Apel Constanta - Sectia civilă.
Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 18 iunie 2002 si au fost
consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp
pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data de 25 iunie 2002.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea din 7 noiembrie 2001, Curtea de Apel Constanta -
Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001,
exceptie ridicată de Alexandru Petrescu si Virginia Petrescu în Dosarul nr.
1.430/C/2001 al acelei instante.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că
textul de lege criticat contravine art. 15 alin. (2) din Constitutie, întrucât
faptele care nu au putut determina nasterea sau stingerea unor situatii
juridice, potrivit legii în vigoare, la data când ele s-au realizat nu pot fi
socotite, fără încălcarea principiului neretroactivitătii, că au produs acele
efecte, potrivit unei legi posterioare.
În opinia instantei de judecată, exceptia este nefondată.
Se consideră că prin textul de lege criticat nu s-a adus nici o
încălcare prevederilor cuprinse în art. 15 alin. (2) din Constitutie, fiind
reafirmat si consolidat un principiu general al dreptului civil, consacrat si
de Constitutia României, anume ocrotirea bunei-credinte a subdobânditorului cu
titlu oneros alunui imobil. Instanta apreciază, de asemenea, că pentru
protectia subdobânditorului de bună-credintă, în raport cu împrejurările
concrete ale fiecărui caz, se poate apela si la alte principii de drept,
printre care cel al aparentei în drept si celal asigurării securitătii
circuitului civil.
În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că dispozitiile art. 46 alin. (2) din
Legea nr. 10/2001 nu încalcă principiul neretroactivitătii legilor, întrucât
acest text de lege protejează pe subdobânditorul de bună-credintă, afirmându-se
astfel atentia acordată de legiuitor securitătii circuitului civil.
Concluzia acestui punct de vedere este aceea că prevederile criticate
sunt constitutionale.
Guvernul examinează, prin prisma principiilor dreptului civil, consecintele
vânzării unui imobil apartinând altuia. În ipoteza în care cel putin
cumpărătorul a fost de bună-credintă, protejarea acestuia ar fi justificată, în
conceptia Guvernului, “pe consideratiuni de echitate si utilitate socială”;
solutia nu este, evident, valabilă în ipoteza dobândirii cu titlu gratuit. Când
însă - precizează în continuare Guvernul - ambele părti cunosc faptul că
vânzătorul nu este proprietarul bunului imobil, sanctiunea este nulitatea
absolută, în virtutea principiului “fraus omnia corrumpit”. În lumina
celor arătate, Guvernul socoteste că textul art. 46 alin. (2) din lege nu aduce
nici o reglementare nouă, ci doar consacră legal, într-un caz special - când
vânzător este statul -, o solutie existentă în practică si în doctrină.
Concluzia este aceea că textul de lege criticat nu retroactivează.
Presedintele Senatului nu a trimis punctul său de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile
art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, care
au următorul continut: “Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute
în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără
titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care
actul a fost încheiat cu bună-credintă.”
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că dispozitiile
legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2),
conform cărora: “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale
mai favorabile”.
Analizând textul de lege supus controlului de constitutionalitate,
Curtea constată că acesta enuntă două teze distincte.
Prima teză, cu valoare de principiu si de aplicabilitate generală,
lipseste de eficientă juridică actele juridice de înstrăinare a imobilelor
preluate de către stat fără titlu valabil, prin sanctionarea lor cu nulitatea
absolută.
A doua teză are caracter de exceptie si reglementează ipoteza în care,
prin derogare de la regulă, asemenea acte îsi mentin validitatea în situatiile
în care au fost încheiate cu bună-credintă.
Desi autorul exceptiei nu îsi circumscrie de plano critica de
neconstitutionalitate, care vizează art. 46 alin. (2) în integralitatea sa, din
argumentarea exceptiei Curtea constată că, în realitate, acesta consideră ca
fiind neconstitutională doar teza a doua din textul dedus controlului. Sub
acest aspect autorul apreciază că prin validarea actelor de înstrăinare a unor
imobile preluate fără titlu - acte în principiu nule – în cazul în care au fost
încheiate cu bună-credintă s-ar conferi bunei-credinte o eficientă juridică pe
care nu o avea anterior, respectiv la data încheierii actului de înstrăinare a
cărui validitate este pusă în discutie.
Din această perspectivă se sustine că textul de lege dedus controlului
de constitutionalitate modifică în mod esential regimul juridic aplicabil
anterior tuturor actelor de înstrăinare a unor bunuri imobile, încheiate sub
imperiul său, în virtutea principiului “tempus regit actum”, ceea ce contravine
prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, referitoare la
neretroactivitatea legii.
Analizând exceptia de neconstitutionalitate asa cum aceasta a fost
ridicată de autorul său, Curtea retine că retroactivitatea textului de lege si
deci neconstitutionalitatea tezei a doua a art. 46 alin. (2) din Legea nr.
10/2001 este, în mod necesar, subsecventă admiterii caracterului novator al
reglementării pe care textul o consacră. Altfel spus, numai în măsura în care
anterior intrării în vigoare a textului de lege dedus controlului de
constitutionalitate solutia consacrată de acesta nu era de conceput - desigur,
în considerarea altor temeiuri sau a altor ratiuni - critica de
neconstitutionalitate ar putea fi considerată ca fiind întemeiată.
Or, sub acest aspect Curtea constată cele ce urmează: Potrivit art. 966
din Codul civil, “obligatia [...] fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu
poate avea nici un efect”, iar, potrivit art. 968 din acelasi cod, “cauza
este nelicită când este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri
si ordinii publice”.
Cauza, fiind una dintre conditiile generale de validitate a actului
juridic, reprezintă expresia pozitiei subiective a părtilor fată de actul
juridic încheiat. Ignorarea sau, dimpotrivă, cunoasterea de către cumpărător a
faptului că bunul înstrăinat nu apartine vânzătorului, pozitie subiectivă în
functie de care cumpărătorul urmează să fie calificat ca fiind de bună sau de
rea-credintă, îsi are un incontestabil reflex la nivelul cauzei.
Un act de înstrăinare încheiat în conditiile în care ambele părti au
fost de rea-credintă era considerat nul absolut, chiar anterior intrării în
vigoare a Legii nr. 10/2001, în aplicarea principiului “fraus omnia
corrumpit”, al cărui temei legal îl constituie art. 966 din Codul civil.
Per a contrario, în măsura în care ambele părti, sau celputin
cumpărătorul, au fost de bună-credintă, intentia de fraudare a legii nu există
si, drept urmare, nici cauza ilicită.
Asadar, sub acest aspect actul ar putea fi deplin valid.
Validitatea sa rămâne însă discutabilă sub un alt aspect, si anume acela
al obiectului. În astfel de situatii obiectul contractului de înstrăinare
constă într-un bun care nu apartinea vânzătorului, fiind, în consecintă,
sustras prerogativei de dispozitie a acestuia. Recunoasterea efectului
translativ de proprietate al unui asemenea act contravine principiului “nemo
plus iuris ad allium transferre potest quam ipse habet”.
Totusi, nici practica si nici doctrina nu au înteles să recunoască în
toate cazurile eficienta distructivă, în această materie, a principiului
enuntat. În conflictul de interese legitime dintre adevăratul proprietar si
subdobânditorul de bună-credintă al bunului său imobil, a fost preferat cel din
urmă.
Recunoasterea prevalentei interesului subdobânditorului de bună-credintă
a fost impusă - în baza unor ratiuni cu o aplicare mult mai largă si care au
creat un adevărat principiu - de preocuparea pentru asigurarea securitătii
circuitului civil si a stabilitătii raporturilor juridice. Din punct de vedere
juridic solutia si-a aflat asadar suport în ratiuni de ordin pragmatic,
concretizate în principiul validitătii aparentei în drept, a cărui esentă este
exprimată prin adagiul “error communis facit jus”.
Incidenta acestui principiu este însă subsecventă întrunirii cumulative
a două conditii privind eroarea cu privire la calitatea de proprietar a
vânzătorului - eroare care trebuie să fie comună sau unanimă si, de asemenea,
invincibilă - si a unei conditii privind buna-credintă a subdobânditorului,
care trebuie să fie perfectă, adică lipsită de orice culpă sau chiar îndoială
imputabilă acestuia.
Astfel fiind, Curtea constată că este neîntemeiată sustinerea autorului
exceptiei, în sensul că solutia impusă de textul art. 46 alin. (2) teza a doua
din Legea nr. 10/2001 nu era posibilă anterior intrării sale în vigoare,
întrucât textul în cauză ar fi avut un caracter novator si, prin aceasta,
retroactiv.
În realitate, singurul element “novator” adus de textul dedus
controlului îl constituie consacrarea in terminis, pe cale legală, a
principiului ocrotirii bunei-credinte, într-un domeniu particular, dar de
interes social major, acela al regimului juridic al imobilelor preluate în mod
abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Consacrarea unei astfel de solutii legislative a fost impusă
legiuitorului si de împrejurarea că în această materie eroarea comună cu
privire la concordanta dintre aparentă si realitate si-a avut suportul în
cadrul legislativ în vigoare la acel moment, care confirma, cu forta unei
prezumtii juris et dejure, că proprietarul aparent, statul, este
adevăratul proprietar. O atare împrejurare justifică pe deplin optiunea
legiuitorului de a conferi bunei-credinte o eficientă juridică similară celei
din dreptul comun.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicată de Alexandru Petrescu si Virginia Petrescu în Dosarul nr. 1.430/C/2001 al Curtii de Apel Constanta - Sectia civilă.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 25 iunie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof.univ.dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu