MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul XIV - Nr. 567          LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE          Joi, 1 august 2002

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

523. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor

 

706. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor

 

524. - Lege privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor

 

707. - Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. -Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158 din 27 noiembrie 2001 privind regimul accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 30 noiembrie 2001, cu următoarele modificări si completări:

1. La articolul 2, litera a) va avea următorul cuprins:

“a) alcool, distilate, băuturi alcoolice;”

2. Titlul sectiunii a 2-a va avea următorul cuprins:

Accize pentru alcool, distilate, băuturi alcoolice”

3. La articolul 3, partea introductivă va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - (1) Grupa «alcool, distilate, băuturi alcoolice» cuprinde:”

4. La articolul 3 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

“(2) La prezenta clasificare se raportează orice altă prevedere cuprinsă în alte acte normative în vigoare.”

5. La articolul 13, literele b) si e) vor avea următorul cuprins:

‘b) produsele aflate în regimuri vamale suspensive, în conformitate cu prevederile legale în domeniu. Pentru produsele aflate în aceste regimuri scutirea se acordă cu conditia depunerii de către agentul economic importator a unei garantii egale cu valoarea accizelor aferente. Această garantie va fi restituită agentului economic numai cu conditia încheierii la termen a regimului vamal acordat;

.............................................................................................

e) alcool etilic, distilate de origine agricolă, vinuri si băuturi fermentate, utilizate în productia de otet alimentar;”

6. La articolul 17 se introduce alineatul (9) cu următorul cuprins:

“(9) Facturarea vinurilor si a berii, precum si transferul acestora între gestiuni se vor efectua de către agentii economici producători, importatori sau comercianti, conform prevederilor legale care reglementează formularele cu regim special privind activitatea financiară si contabilă.”

7. La articolul 22, litera b) va avea următorul cuprins:

“b) produsele aflate în regimuri vamale suspensive, în conformitate cu prevederile legale în domeniu. Pentru produsele aflate în aceste regimuri scutirea se acordă cu conditia depunerii de către agentul economic importator a unei garantii egale cu valoarea accizelor aferente. Această garantie va fi restituită agentului economic numai cu conditia încheierii la termen a regimului vamal acordat;”

8. La articolul 26, după alineatul (6) se introduce alineatul (7) cu următorul cuprins:

“(7) Produsele pentru care, potrivit prezentei ordonantede urgentă, se datorează impozit, indiferent de provenienta lor, respectiv din tară sau din import, nu intră sub incidenta accizelor.”

9. Alineatul (12) al articolului 27 va avea următorul cuprins:

“(12) Produsele rezultate din prelucrarea titeiului sau a altor materii prime, de natura celor prevăzute la art. 26 alin. (1), pentru care, potrivit prezentei ordonante de urgentă, nu se datorează accize, se vor comercializa de către agentii economici producători sau de către agentii economici beneficiari ai produselor rezultate din operatiunide procesare, potrivit contractelor încheiate cu procesatorii, direct către utilizatorii finali sau direct către comerciantii angro care vând aceste produse în starea în care au fost achizitionate, fără a le supune altor procese de prelucrare ori procesare.”

10. La articolul 28, literele b), e) si j) vor avea următorul cuprins:

“b) produsele aflate în regimuri vamale suspensive, în conformitate cu prevederile legale în domeniu. Pentru produsele aflate în aceste regimuri scutirea se acordă cu conditia depunerii de către agentul economic importator a unei garantii egale cu valoarea accizelor aferente. Această garantie va fi restituită agentului economic numai cu conditia încheierii la termen a regimului vamal acordat;

...........................................................................................

e) combustibilii pentru încălzit, achizitionati direct de la producători, direct din import ori de la agentii economici importatori, pe bază de contracte, de către spitale, sanatorii, cămine de bătrâni si cămine de copii, utilizati pentru consum propriu;

...........................................................................................

j) produsele achizitionate direct de la producători sau importatori, pe bază de contracte ori direct din operatiuni de import, de către agentii economici, pentru utilizarea în scop industrial.”

11. Alineatul (1) al articolului 32 va avea următorul cuprins:

“Art. 32. - (1) Pentru toate livrările si transferurile de produse prevăzute la art. 26 alin. (2), efectuate de către agenti economici producători interni, procesatori, importatori si comercianti în sistem angro de astfel de produse, se vor utiliza în mod obligatoriu, după caz, facturi fiscale speciale sau avize speciale de însotire a mărfii.”

12. La articolul 38, litera b) va avea următorul cuprins:

“b) produsele aflate în regimuri vamale suspensive, în conformitate cu prevederile legale în domeniu. Pentru produsele aflate în aceste regimuri scutirea se acordă cu conditia depunerii de către agentul economic importator a unei garantii egale cu valoarea accizelor aferente. Această garantie va fi restituită agentului economic numai cu conditia încheierii la termen a regimului vamal acordat. Nu intră sub incidenta acestor prevederi bunurile ce seregăsesc la pct. 7 din anexa nr. 2, atunci când aceste bunuri sunt plasate în baza unor contracte de leasing ce se derulează în conditiile prevăzute de lege, în regim vamal de tranzit, de admitere temporară sau de import pe durata contractului de leasing;”

13. Alineatul (1) al articolului 47 va avea următorul cuprins:

“Art. 47. - (1) Agentii economici plătitori au obligatia să calculeze accizele si impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia internă, după caz, să le evidentieze distinct în factură si să le verse la bugetul de stat la termenele stabilite, fiind răspunzători pentru exactitatea calculului si vărsarea integrală a sumelor datorate. Agentilor economici importatori le revine obligatia evidentierii distincte a accizelor în facturi numai în cazul în care produsele supuse accizelor, provenite din operatiuni de import, urmează să fie utilizate ca materie primă pentru obtinerea altor produse supuse accizelor.”

14. La articolul 51 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

“(2) Pentru produsele supuse accizelor, provenite din import, plata accizelor se face la momentul înregistrării declaratiei vamale de import.”

15. La articolul 52 se introduc alineatele (2) si (3) cu următorul cuprins:

“(2) Prevederile alin. (1) se aplică decontărilor între agentii economici producători, importatori si comercianti în sistem angro, inclusiv celor aferente produselor livrate în regim de scutire de accize.

(3) Nu intră sub incidenta prevederilor alin. (1):

a) livrările de produse supuse accizelor, efectuate în cadrul sistemului de compensare a obligatiilor fată de bugetul de stat, aprobate prin acte normative speciale;

b) decontările între agentii economici producători sau importatori de produse supuse impozitului, potrivit prevederilor cap. II, în calitate de furnizori, si agentii economici cumpărători de astfel de produse;

c) compensările efectuate în baza Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacitătii de plată, aprobată si modificată prin Legea nr. 211/2001. Sumele reprezentând accizele nu pot face obiectul compensărilor.”

16. La articolul 56, partea introductivă a alineatului (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic alcontraventiilor, cu modificările si completările ulterioare, contraventiile prevăzute la alin. (1) se sanctionează după cum urmează:”

17. La articolul 56, alineatul (3) se abrogă.

18. La articolul 56, alineatul (7) va avea următorul cuprins:

“(7) Contraventiilor prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă li se aplică prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cu modificările si completările ulterioare.”

19. La articolul 57 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

“2) Comisarii Gărzii financiare pot opri mijloacele de transport pentru verificarea documentelor de însotire a produselor care intră sub incidenta regimului accizelor.”

20. La articolul 60, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:

“(3) Ori de câte ori intervin modificări în nomenclatura combinată a produselor din Tariful vamal de import al României, pozitiile si codurile tarifare ale produselor supuse accizelor se vor actualiza prin ordin al ministrului finantelor publice.”

21. La articolul 62, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 62. - (1) Prevederile prezentei ordonante deurgentă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2002.”

22. Anexele nr. 1 si 2 vor avea următorul cuprins:

 

“ANEXA Nr. 1

 

LISTA

cuprinzând taxele speciale de consumatie (accize)

 

Nr.

crt.

Denumirea produsului sau a grupei de produse

U.M.

Acciza (echivalent euro/U.M.)

0

1

2

3

A. Alcool, distilate, băuturi alcoolice

1.

Alcool etilic, distilate de origine agricolă si băuturi alcoolice distilate

 

 

1.1.

Alcool etilic

hl alcool pur1)

108,4

1.2.

Distilate de origine agricolă: distilate din cereale, distilat de vin, distilate din fructe si orice alte distilate de origine agricolă

hl alcool pur

108,4

1.3.

Băuturi alcoolice distilate

hl alcool pur

108,4

1.4.

Alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic rafinat

hl alcool pur

108,4

2.

Vinuri

 

 

2.1.

Vinuri linistite, din care:

hl/1 grad alcoolic2)

0,55

2.1.1.

Vinuri din hibrizi producători directi - H.P.D.

hl/1 grad alcoolic

2,10

2.2.

Vinuri spumoase

hl/1 grad alcoolic

2,80

2.3.

Vinuri speciale

hl/1 grad alcoolic

2,80

3.

Bere, din care:

hl/1 grad Plato3)

0,50

3.1.

Bere produsă de producătorii independenti cu o capacitate de productie anuală mai mare de 100 mii hl si până la 200 mii hl inclusiv

hl/1 grad Plato

0,47

3.2.

Bere produsă de producătorii independenti cu o capacitate de productie anuală mai mare de 50 mii hl si până la 100 mii hl inclusiv

hl/1 grad Plato

0,43

3.3.

Bere produsă de producătorii independenti cu o capacitate de productie anuală de până la 50 mii hl inclusiv

hl/1 grad Plato

0,39

4.

Băuturi fermentate, altele decât berea si vinul

hl/1 grad alcoolic

2,30

5.

Produse intermediare

hl/1 grad alcoolic

2,30

B.

Produse din tutun

 

 

6.

Tigarete

1.000 tigarete

2,42 + 33%4)

7.

Tigarete si tigări de foi

1.000 bucăti

7,00

8.

Tutun destinat fumatului, din care:

kg

15,40

8.1.

Tutun destinat rulării în tigarete

kg

7,00

C.

Uleiuri minerale

 

 

9.

Benzine cu plumb

tonă

319,6

10.

Benzine fără plumb

tonă

262,6

11.

Motorine

tonă

115

12.

Petrol turboreactor

tonă

319,6

13.

Alte uleiuri medii si grele, utilizate drept combustibil pentru încălzit, din care:

tonă

115

13.1.

Păcură

tonă

-

14.

Gaze petroliere lichefiate, din care:

 

 

14.1.

Utilizate drept carburant

tonă

100

14.2.

Utilizate drept combustibil pentru încălzit

tonă

100

14.3.

Utilizate în consum casnic5)

tonă

-

15.

Hidrocarburi cic lice: benzen, toluen, xileni si amestecuri de izomeri ai xilenului

tonă

319,6

16.

Uleiuri pentru motoare auto

tonă

50


1) Hl alcool pur reprezintă 100 litri de alcool etilic rafinat cu concentratia de 100% alcool în volum, la temperaturade 20şC, continut într-o cantitate dată de produs alcoolic.

2) Hl/1 grad alcoolic reprezintă concentratia alcoolică exprimată în % de volum, respectiv 1%.

3) Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame, continută în 100 g de solutie măsurată la origine la temperatura de 20ş/4şC.

4) Cota procentuală se aplică asupra pretului maxim de vânzare cu amănuntul declarat.

5) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se întelege gazele petroliere lichefiate distribuite în butelii tip aragaz.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

cuprinzând taxele speciale de consumatie (accize) pentru alte produse

si grupe de produse din import si din tară

 

Nr.

crt.

Denumirea produsului sau a grupei de produse

Acciza

Acciza (echivalent euro/U.M.)

0

1

2

3

1.

Cafea verde

-

850/tonă

2.

Cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori

-

1.250/tonă

3.

Cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă

-

5,00/kg

4.

Confectii din blănuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie, capră)

40

-

5.

Articole din cristal1)

50

-

6.

Bijuterii din aur si/sau din platină, cu exceptia verighetelor

20

-

7.

Autoturisme si autoturisme de teren (inclusiv din import, rulate):

 

 

 

a) echipate cu motor cu benzină:

 

 

 

- cu capacitatea cilindrică sub 1.601 cm3

 

 

 

- cu grad normal de poluare2)

1

-

 

- cu grad redus de poluare

0

-

 

- cu capacitatea cilindrică între 1.601 si 1.800 cm3

 

 

 

- cu grad normal de poluare

3,5

-

 

- cu grad redus de poluare

1,5

-

 

- cu capacitatea cilindrică între 1.801 si 2.000 cm3

 

 

 

- cu grad normal de poluare

6

-

 

- cu grad redus de poluare

3

-

 

- cu capacitatea cilindrică între 2.001 si 2.500 cm3

 

 

 

- cu grad normal de poluare

12

-

 

- cu grad redus de poluare

6

-

 

- cu capacitatea cilindrică peste 2.500 cm3

 

 

 

- cu grad normal de poluare

18

-

 

- cu grad redus de poluare

9

-

 

b) echipate cu motor diesel:

 

 

 

- cu capacitatea cilindrică sub 1.601 cm3

 

 

 

- cu grad normal de poluare

1 -

 

 

- cu grad redus de poluare

0 -

 

 

- cu capacitatea cilindrică între 1.601 si 2.000 cm3

 

 

 

- cu grad normal de poluare

3 -

 

 

- cu grad redus de poluare

1,5 -

 

 

- cu capacitatea cilindrică între 2.001 si 2.500 cm3

 

 

 

- cu grad normal de poluare

6 -

 

 

- cu grad redus de poluare

3 -

 

 

- cu capacitatea cilindrică între 2.501 si 3.100 cm3

 

 

 

- cu grad normal de poluare

12

-

 

- cu grad redus de poluare

6

-

 

- cu capacitatea cilindrică peste 3.100 cm3

 

 

 

- cu grad normal de poluare

18

-

 

- cu grad redus de poluare

9

-

8.

Produse de parfumerie

 

 

8.1.

Parfumuri, din care:

30

-

 

- ape de parfum

20

-

8.2.

Ape de toaletă, din care:

10

-

 

- ape de colonie

5

-

9.

Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporând un receptor de semnale videofonice; combine audio3)

15

-

10.

Dublu radiocasetofoane cu redare de pe bandă magnetică sau compact disc

15

-

11.

Aparate de luat imagini fixe si alte camere video cu înregistrare; aparate fotografice numerice

25

-

12.

Cuptoare cu microunde

15

-

13.

Aparate pentru conditionat aer, de perete sau de ferestre, formând un singur corp

15

-

14.

Arme de vânătoare si arme de uz individual, altele decât cele de uz militar sau de sport 50 -

 

-

15.

Iahturi si bărci cu motor pentru agrement

25

-


1) Prin cristal se întelege sticla având un continut minim de monoxid de plumb de 24 % din greutate.

2) Gradul de poluare se determină de Regia Autonomă “Registrul Auto Român”, conform reglementării nationale “Conditii tehnice pentru vehicule rutiere în vederea admiterii în circulatie pe drumurile publice din România”, elaborată în corelatie cu legislatiile similare în vigoare în Uniunea Europeană.

3) Combinele audio sunt produse ce reunesc (în aceeasi carcasă sau în module) cel putin patru aparate sau functiuni diferite, dintre care cel putin trei sunt functiuni audio (receptie, înregistrare, reproducere).”

 

Art. II. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2001, cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 27 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 27 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 17 iulie 2002.

Nr. 523.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 16 iulie 2002.

Nr. 706.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea

Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 48 din 18 aprilie 2002 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 aprilie 2002.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 27 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 27 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 17 iulie 2002.

Nr. 524.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 16 iulie 2002.

Nr. 707.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 191

din 25 iunie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2)

din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv

în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Nicolae Popa - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicată de Alexandru Petrescu si Virginia Petrescu în Dosarul nr. 1.430/C/2001 al Curtii de Apel Constanta - Sectia civilă.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 18 iunie 2002 si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data de 25 iunie 2002.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 7 noiembrie 2001, Curtea de Apel Constanta - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicată de Alexandru Petrescu si Virginia Petrescu în Dosarul nr. 1.430/C/2001 al acelei instante.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că textul de lege criticat contravine art. 15 alin. (2) din Constitutie, întrucât faptele care nu au putut determina nasterea sau stingerea unor situatii juridice, potrivit legii în vigoare, la data când ele s-au realizat nu pot fi socotite, fără încălcarea principiului neretroactivitătii, că au produs acele efecte, potrivit unei legi posterioare.

În opinia instantei de judecată, exceptia este nefondată.

Se consideră că prin textul de lege criticat nu s-a adus nici o încălcare prevederilor cuprinse în art. 15 alin. (2) din Constitutie, fiind reafirmat si consolidat un principiu general al dreptului civil, consacrat si de Constitutia României, anume ocrotirea bunei-credinte a subdobânditorului cu titlu oneros alunui imobil. Instanta apreciază, de asemenea, că pentru protectia subdobânditorului de bună-credintă, în raport cu împrejurările concrete ale fiecărui caz, se poate apela si la alte principii de drept, printre care cel al aparentei în drept si celal asigurării securitătii circuitului civil.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că dispozitiile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 nu încalcă principiul neretroactivitătii legilor, întrucât acest text de lege protejează pe subdobânditorul de bună-credintă, afirmându-se astfel atentia acordată de legiuitor securitătii circuitului civil.

Concluzia acestui punct de vedere este aceea că prevederile criticate sunt constitutionale.

Guvernul examinează, prin prisma principiilor dreptului civil, consecintele vânzării unui imobil apartinând altuia. În ipoteza în care cel putin cumpărătorul a fost de bună-credintă, protejarea acestuia ar fi justificată, în conceptia Guvernului, “pe consideratiuni de echitate si utilitate socială”; solutia nu este, evident, valabilă în ipoteza dobândirii cu titlu gratuit. Când însă - precizează în continuare Guvernul - ambele părti cunosc faptul că vânzătorul nu este proprietarul bunului imobil, sanctiunea este nulitatea absolută, în virtutea principiului “fraus omnia corrumpit”. În lumina celor arătate, Guvernul socoteste că textul art. 46 alin. (2) din lege nu aduce nici o reglementare nouă, ci doar consacră legal, într-un caz special - când vânzător este statul -, o solutie existentă în practică si în doctrină. Concluzia este aceea că textul de lege criticat nu retroactivează.

Presedintele Senatului nu a trimis punctul său de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, care au următorul continut: “Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună-credintă.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2), conform cărora: “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile”.

Analizând textul de lege supus controlului de constitutionalitate, Curtea constată că acesta enuntă două teze distincte.

Prima teză, cu valoare de principiu si de aplicabilitate generală, lipseste de eficientă juridică actele juridice de înstrăinare a imobilelor preluate de către stat fără titlu valabil, prin sanctionarea lor cu nulitatea absolută.

A doua teză are caracter de exceptie si reglementează ipoteza în care, prin derogare de la regulă, asemenea acte îsi mentin validitatea în situatiile în care au fost încheiate cu bună-credintă.

Desi autorul exceptiei nu îsi circumscrie de plano critica de neconstitutionalitate, care vizează art. 46 alin. (2) în integralitatea sa, din argumentarea exceptiei Curtea constată că, în realitate, acesta consideră ca fiind neconstitutională doar teza a doua din textul dedus controlului. Sub acest aspect autorul apreciază că prin validarea actelor de înstrăinare a unor imobile preluate fără titlu - acte în principiu nule – în cazul în care au fost încheiate cu bună-credintă s-ar conferi bunei-credinte o eficientă juridică pe care nu o avea anterior, respectiv la data încheierii actului de înstrăinare a cărui validitate este pusă în discutie.

Din această perspectivă se sustine că textul de lege dedus controlului de constitutionalitate modifică în mod esential regimul juridic aplicabil anterior tuturor actelor de înstrăinare a unor bunuri imobile, încheiate sub imperiul său, în virtutea principiului “tempus regit actum”, ceea ce contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, referitoare la neretroactivitatea legii.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate asa cum aceasta a fost ridicată de autorul său, Curtea retine că retroactivitatea textului de lege si deci neconstitutionalitatea tezei a doua a art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 este, în mod necesar, subsecventă admiterii caracterului novator al reglementării pe care textul o consacră. Altfel spus, numai în măsura în care anterior intrării în vigoare a textului de lege dedus controlului de constitutionalitate solutia consacrată de acesta nu era de conceput - desigur, în considerarea altor temeiuri sau a altor ratiuni - critica de neconstitutionalitate ar putea fi considerată ca fiind întemeiată.

Or, sub acest aspect Curtea constată cele ce urmează: Potrivit art. 966 din Codul civil, “obligatia [...] fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici un efect”, iar, potrivit art. 968 din acelasi cod, “cauza este nelicită când este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice”.

Cauza, fiind una dintre conditiile generale de validitate a actului juridic, reprezintă expresia pozitiei subiective a părtilor fată de actul juridic încheiat. Ignorarea sau, dimpotrivă, cunoasterea de către cumpărător a faptului că bunul înstrăinat nu apartine vânzătorului, pozitie subiectivă în functie de care cumpărătorul urmează să fie calificat ca fiind de bună sau de rea-credintă, îsi are un incontestabil reflex la nivelul cauzei.

Un act de înstrăinare încheiat în conditiile în care ambele părti au fost de rea-credintă era considerat nul absolut, chiar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, în aplicarea principiului “fraus omnia corrumpit”, al cărui temei legal îl constituie art. 966 din Codul civil.

Per a contrario, în măsura în care ambele părti, sau celputin cumpărătorul, au fost de bună-credintă, intentia de fraudare a legii nu există si, drept urmare, nici cauza ilicită.

Asadar, sub acest aspect actul ar putea fi deplin valid.

Validitatea sa rămâne însă discutabilă sub un alt aspect, si anume acela al obiectului. În astfel de situatii obiectul contractului de înstrăinare constă într-un bun care nu apartinea vânzătorului, fiind, în consecintă, sustras prerogativei de dispozitie a acestuia. Recunoasterea efectului translativ de proprietate al unui asemenea act contravine principiului “nemo plus iuris ad allium transferre potest quam ipse habet”.

Totusi, nici practica si nici doctrina nu au înteles să recunoască în toate cazurile eficienta distructivă, în această materie, a principiului enuntat. În conflictul de interese legitime dintre adevăratul proprietar si subdobânditorul de bună-credintă al bunului său imobil, a fost preferat cel din urmă.

Recunoasterea prevalentei interesului subdobânditorului de bună-credintă a fost impusă - în baza unor ratiuni cu o aplicare mult mai largă si care au creat un adevărat principiu - de preocuparea pentru asigurarea securitătii circuitului civil si a stabilitătii raporturilor juridice. Din punct de vedere juridic solutia si-a aflat asadar suport în ratiuni de ordin pragmatic, concretizate în principiul validitătii aparentei în drept, a cărui esentă este exprimată prin adagiul “error communis facit jus”.

Incidenta acestui principiu este însă subsecventă întrunirii cumulative a două conditii privind eroarea cu privire la calitatea de proprietar a vânzătorului - eroare care trebuie să fie comună sau unanimă si, de asemenea, invincibilă - si a unei conditii privind buna-credintă a subdobânditorului, care trebuie să fie perfectă, adică lipsită de orice culpă sau chiar îndoială imputabilă acestuia.

Astfel fiind, Curtea constată că este neîntemeiată sustinerea autorului exceptiei, în sensul că solutia impusă de textul art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 10/2001 nu era posibilă anterior intrării sale în vigoare, întrucât textul în cauză ar fi avut un caracter novator si, prin aceasta, retroactiv.

În realitate, singurul element “novator” adus de textul dedus controlului îl constituie consacrarea in terminis, pe cale legală, a principiului ocrotirii bunei-credinte, într-un domeniu particular, dar de interes social major, acela al regimului juridic al imobilelor preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Consacrarea unei astfel de solutii legislative a fost impusă legiuitorului si de împrejurarea că în această materie eroarea comună cu privire la concordanta dintre aparentă si realitate si-a avut suportul în cadrul legislativ în vigoare la acel moment, care confirma, cu forta unei prezumtii juris et dejure, că proprietarul aparent, statul, este adevăratul proprietar. O atare împrejurare justifică pe deplin optiunea legiuitorului de a conferi bunei-credinte o eficientă juridică similară celei din dreptul comun.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicată de Alexandru Petrescu si Virginia Petrescu în Dosarul nr. 1.430/C/2001 al Curtii de Apel Constanta - Sectia civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 iunie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof.univ.dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu