MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XIV - Nr. 610 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 16 august 2002
DECRETE
733. - Decret privind
recunoasterea în functie a unui cleric
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
166. -
Ordin al ministrului industriei si resurselor privind aprobarea Normei de
metrologie legală CEE “NML CEE - 79/830 Contoare de apă caldă”
337. - Ordin al ministrului
agriculturii, alimentatiei si pădurilor privind constituirea Comisiei de lucru
pentru introducerea sistemului de plată a porcilor în corelatie cu calitatea
carcaselor si în conformitate cu legislatia Uniunii Europene
347. - Ordin al ministrului
agriculturii, alimentatiei si pădurilor privind modificarea si completarea
Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 111/2002
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte, cu
modificările ulterioare
352. - Ordin al ministrului
agriculturii, alimentatiei si pădurilor pentru modificarea Ordinului
ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 136/2002 privind
constituirea Comisiei de licentiere a depozitelor de cereale si seminte
oleaginoase si înfiintarea serviciului tehnic de specialitate în domeniu
ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI
10. - Norme privind instrumentele
financiare derivate
11. - Norme pentru completarea
Normelor Băncii Nationale a României nr. 8/1999 privind limitarea riscului de
credit al băncilor
DECRETE
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
privind
recunoasterea în functie a unui cleric
În temeiul prevederilor art. 29 alin. (3) si ale art.
99 alin. (1) din Constitutia României, precum si ale art. 21 alin. 1 din
Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, modificat
prin Decretul nr. 150/1974,
având în
vedere propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. 814/2002,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Preacuviosul arhimandrit dr. Ciprian
(Cezar Spiridon), având titulatura “Câmpineanul”, se recunoaste în functia de
episcop-vicar patriarhal.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
Bucuresti,
9 august 2002.
Nr. 733.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
INDUSTRIEI SI RESURSELOR
privind aprobarea Normei de metrologie
legală CEE “NML CEE - 79/830 Contoare de apă caldă”
Ministrul industriei
si resurselor,
având în vedere
prevederile art. 26 din Hotărârea Guvernului nr. 1.055/2001 privind conditiile
de introducere pe piată a mijloacelor de măsurare, în baza art. 3 alin. (1)
lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea si
functionarea Biroului Român de Metrologie Legală,
în temeiul Hotărârii
Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului
Industriei si Resurselor, cu modificările ulterioare,
emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Norma de metrologie legală CEE
“NML CEE - 79/830 Contoare de apă caldă”, prevăzută în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la data de 5 noiembrie 2002.
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu
Bucuresti,
20 mai 2002.
Nr. 166.
ANEXĂ
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ CEE
“NML CEE - 79/830 Contoare de apă caldă”
Art. 1. - Prezenta normă de metrologie legală CEE se
aplică în cazul contoarelor de apă caldă.
Art. 2. - Contoarele de apă caldă instalate în
sistemele de transfer al energiei termice, precum si contoarele de apă caldă
echipate cu dispozitive electronice nu fac obiectul prezentei norme de
metrologie legală CEE.
Art. 3. - Se admite aplicarea marcajelor CEE pe
contoarele de apă caldă care îndeplinesc prevederile prezentei norme de
metrologie legală CEE.
Art. 4. - Contoarele de apă caldă se supun controlului
metrologic prin aprobare de model CEE si verificare initială CEE, în
conformitate cu prevederile pct. 1.2 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului
nr. 1.055/2001 privind conditiile de introducere pe piată a mijloacelor de
măsurare si în conditiile stabilite în prezenta normă de metrologie legală CEE.
Art. 5. - Introducerea pe piată si/sau punerea în
functiune a contoarelor de apă caldă nu poate fi împiedicată, interzisă sau restrictionată
dacă acestea poartă marcajele CEE pentru aprobare de model si verificare
initială, prevăzute la pct. 3.2 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.
1.055/2001 si aplicate conform prevederilor prezentei norme de metrologie
legală CEE, sau dacă sunt fabricate într-un stat membru al Uniunii Europene si
poartă marcajele CEE corespunzătoare.
Art. 6. - Anexa face parte integrantă din prezenta
normă de metrologie legală CEE.
ANEXĂ
la norma
de metrologie legală CEE
1. TERMINOLOGIE
1.1. Contoarele de apă caldă
1.1.1. Contoarele de apă caldă sunt mijloace de
măsurare utilizate pentru determinarea continuă a volumului apei calde care
trece prin interiorul lor si care contin un dispozitiv de măsurare conectat la
un dispozitiv indicator. În sensul prezentei norme de metrologie legală CEE,
apa este considerată caldă dacă temperatura sa este cuprinsă între 30sC si
90sC.
1.1.2. Contoarele de apă caldă sunt bazate pe un
principiu de functionare mecanic, care implică utilizarea camerelor volumetrice
cu pereti mobili sau actiunea vitezei apei asupra unei părti mobile, cum ar fi
o turbină, un rotor.
1.2. Debitul
Debitul este volumul de apă care trece prin contor în
unitatea de timp.
1.3. Volumul livrat
Volumul livrat este volumul total al apei care a
trecut prin contor într-un timp dat.
1.4. Debitul maxim (Qmax)
Debitul maxim, Qmax, este cel mai mare debit la care
contorul poate functiona o perioadă limitată fără să se deterioreze si fără
depăsirea erorilor tolerate si a valorilor maxime admise pentru pierderea de presiune,
prevăzute la pct. 2.1, respectiv 3.4.
1.5. Debitul nominal (Qn)
Debitul nominal, Qn, este egal cu jumătatea debitului
maxim, Qmax. Acesta este exprimat în metri cubi pe oră si este utilizat pentru a
desemna contorul de apă caldă. Contorul de apă caldă trebuie să poată functiona
în utilizare normală, la debitul nominal, Qn, în conditii de operare continuă
si intermitentă, fără depăsirea erorilor tolerate, prevăzute la pct. 2.1.
1.6. Debitul minim (Qmin)
Debitul minim, Qmin, este debitul la care contorul de
apă caldă nu trebuie să depăsească erorile tolerate prevăzute la pct. 2.1.
Acesta este stabilit în functie de Qn.
1.7. Intervalul de debit
Intervalul de debit al contorului de apă caldă este
delimitat de debitele maxim si minim, Qmax si Qmin. Intervalul de debit al contorului
de apă caldă este împărtit în două zone, numite zona superioară si zona
inferioară, cu erori tolerate diferite.
1.8. Debitul de tranzitie (Qt)
Debitul de tranzitie, Qt, este debitul care împarte
intervalul de debit în zona superioară si zona inferioară si la care variatia
erorilor tolerate prevăzute la pct. 2.1 este discontinuă.
1.9. Eroarea tolerată
Eroarea tolerată este limita erorii admise de prezenta
normă de metrologie legală CEE pentru aprobarea de model CEE si pentru verificarea
initială CEE a contoarelor de apă caldă.
1.10. Pierderea de presiune
Pierderea de presiune reprezintă diferenta de presiune
cauzată de prezenta contorului de apă caldă în circuit.
2. CARACTERISTICI METROLOGICE
2.1. Erorile tolerate
Eroarea tolerată în zona inferioară este ± 5%, de la Qmin inclusiv
la Qt exclusiv.
Eroarea tolerată în zona superioară este ± 2%, de la Qt inclusiv
la Qmax inclusiv.
2.2. Clasele metrologice
Contoarele de apă caldă sunt împărtite, în functie de
valorile debitelor Qmin si Qt definite mai sus, în 4 clase
metrologice, conform tabelului următor:
|
Clasa metrologică |
Qn |
|
|
<15 m3/h |
≥15 m3/h |
|
|
Clasa A |
|
|
|
Qmin |
0,04 Qn |
0,08 Qn |
|
Qt |
0,10 Qn |
0,20 Qn |
|
Clasa B |
|
|
|
Qmin |
0,02 Qn |
0,04 Qn |
|
Qt |
0,08 Qn |
0,15 Qn |
|
Clasa C |
|
|
|
Qmin |
0,01 Qn |
0,02 Qn |
|
Qt |
0,06 Qn |
0,1 Qn |
|
Clasa D |
|
|
|
Qmin |
0,01 Qn |
|
|
Qt |
0,015 Qn |
|
3. CARACTERISTICI TEHNICE
3.1. Constructia. Prevederi generale
Contoarele de apă caldă trebuie să fie construite
astfel încât:
a) să asigure o functionare îndelungată si mijloace de
evidentiere a accesului neautorizat;
b) să fie conforme cu prevederile prezentei norme de
metrologie legală CEE, în conditii normale de utilizare.
În situatia în care contoarele de apă caldă sunt
supuse inversării accidentale a sensului de curgere, acestea trebuie să reziste
fără deteriorarea sau schimbarea proprietătilor lor metrologice si, în acelasi
timp, trebuie să înregistreze această curgere în sens invers.
3.2. Materialele
Contoarele de apă caldă trebuie să fie realizate din
materiale cu rezistentă si stabilitate adecvate pentru destinatia lor de
utilizare. Acestea trebuie construite din materiale rezistente la coroziune
internă si externă normală si, dacă este necesar, trebuie protejate prin
tratarea corespunzătoare a suprafetei acestora. Variatiile temperaturii apei în
intervalul de temperatură 0sC-110sC nu trebuie să afecteze materialele
utilizate în constructia contorului de apă caldă.
3.3. Etanseitatea. Rezistenta la presiune si
temperatură
Contorul de apă caldă trebuie să reziste la
temperatura de 90sC si la presiunea pentru care este proiectat, denumită
presiune maximă de lucru, fără defecte în functionare, scurgeri, infiltrări
prin pereti sau deformări permanente.
Valoarea minimă a acestei presiuni este de 10 bari.
3.4. Pierderea de presiune
Pierderea de presiune prin contorul de apă caldă este
determinată la încercările de aprobare de model CEE si nu trebuie să depăsească
0,25 bari la debitul nominal si 1 bar la debitul maxim.
Contoarele sunt clasificate în 4 grupe, conform următoarelor valori maxime ale pierderii de presiune: 1; 0,6; 0,3 si 0,1 bar. Această valoare este indicată în certificatul de aprobare de model CEE.
3.5. Dispozitivul indicator
Dispozitivul indicator trebuie să permită, prin simpla
juxtapunere a diferitelor elemente constituente, citirea sigură, usoară si
neambiguă a volumului de apă măsurat, exprimat în metri cubi.
Volumul este indicat prin una dintre următoarele
variante:
a) pozitia unuia sau mai multor ace indicatoare pe o
scară circulară;
b) afisarea unui rând de cifre consecutive situate în
linie în una sau mai multe ferestre;
c) o combinatie a sistemelor prevăzute la lit. a) si
b).
Metrul cub si multiplii săi sunt indicati în culoarea
neagră, iar submultiplii acestuia în culoarea rosie.
Înăltimea reală sau aparentă a cifrelor nu trebuie să
fie mai mică de 4 mm.
Pe indicatoarele digitale ale dispozitivului
indicator, prevăzute la lit. b) si c), deplasarea vizibilă a tuturor cifrelor
trebuie efectuată de jos în sus, în sensul cresterii valorilor indicate.
Avansarea unei cifre a unei decade trebuie să se termine în timp ce decada de
valoare mai mică imediat următoare se schimbă de la 9 la 0; rola care arată
cifrele cel mai putin semnificative se poate deplasa continuu în cazul prevăzut
la lit. c). Numărul de metri cubi trebuie să fie indicat clar.
Acele indicatoare ale dispozitivelor indicator,
prevăzute la lit. a) si c), trebuie să se rotească în sensul acelor de
ceasornic la cresterea valorii indicate. Valoarea în metri cubi pentru fiecare
diviziune a scării trebuie să fie exprimată sub forma 10n, unde n
este un număr întreg pozitiv, negativ sau zero, stabilindu-se astfel un sistem
de decade consecutive. Fiecare parte a scării gradate trebuie să aibă
inscriptionat un factor de multiplicare (x 1000- x 100- x 10- x 1- x 0,1- x
0,01- x 0,001). În cazurile indicatoarelor cu cadran si digitale ale
dispozitivului indicator:
a) simbolul unitătii m3 trebuie să fie inscriptionat pe
cadran sau în imediata vecinătate a indicatorului digital;
b) elementul indicator cu cea mai rapidă miscare
continuă reprezintă elementul de control, iar valoarea diviziunii scării
elementului de control reprezintă valoarea diviziunii scării de verificare.
Acest element de control poate să fie permanent sau poate să fie montat
temporar prin adăugarea unor piese detasabile. Aceste piese nu trebuie să aibă
influente semnificative asupra proprietătilor metrologice ale contorului de apă
caldă. Lungimea diviziunii scării de verificare nu trebuie să fie mai mică de 1
mm si mai mare de 5 mm. Scara de verificare trebuie să fie alcătuită din:
a) linii de aceeasi grosime si lungimi diferite,
grosimea liniilor nedepăsind un sfert din distanta dintre axele a două linii
consecutive; sau
b) benzi contrastante de lătime constantă, egale cu
lungimea diviziunii scării de verificare.
3.6. Numărul de cifre al scării de verificare si
valoarea diviziunii acesteia
Dispozitivul indicator trebuie să poată înregistra un
volum, exprimat în metri cubi, corespunzător a cel putin 1.999 de ore de
functionare la debitul nominal, fără revenire la zero. Valoarea diviziunii
scării de verificare trebuie să fie de forma 1 x 10n, 2 x 10n sau 5 x
10n. În timpul verificării valoarea diviziunii scării de verificare trebuie
să fie astfel încât eroarea de măsurare cauzată de citirea contorului de apă
caldă să nu depăsească 0,5% din volumul măsurat (admitând o eroare de citire
mai mică decât jumătate din valoarea celei mai mici diviziuni a scării de
verificare), iar durata încercării la debitul minim să nu depăsească 1 1/2 ore.
Un dispozitiv suplimentar (stea, disc cu marcaje de referintă) poate fi atasat
pentru a evidentia miscarea dispozitivului de măsurare înainte ca aceasta să
devină clar vizibilă pe indicator.
3.7. Dispozitivul de reglare
Contoarele de apă caldă pot fi echipate cu un dispozitiv de reglare care permite modificarea relatiei dintre volumul indicat si valoarea adevărată a volumului trecut prin contorul de apă caldă. Acest dispozitiv este obligatoriu pentru contoarele de apă caldă care utilizează actiunea vitezei apei asupra rotatiei unei părti mobile.
3.8. Dispozitivul de accelerare
Este interzisă utilizarea unui dispozitiv de
accelerare pentru cresterea vitezei apei sub Qmin.
3.9. Dispozitivele suplimentare
Contorul de apă caldă poate include un dispozitiv
generator de impulsuri care nu trebuie să schimbe caracteristicile sale
metrologice. Certificatul de aprobare de model CEE poate să prevadă, dacă este
necesar, atasarea unor dispozitive suplimentare fixe sau detasabile pentru a
permite verificarea automată a contorului de apă caldă.
4. MARCAJE SI INSCRIPTII
4.1. Inscriptii de identificare
Este obligatoriu pentru toate contoarele de apă caldă
să prezinte clar si lizibil, separat sau grupat, pe carcasa contorului de apă
caldă, pe cadranul indicatorului sau pe plăcuta de identificare următoarele
informatii:
a) denumirea sau numele comercial al producătorului
sau marca sa comercială;
b) clasa metrologică si debitul nominal Qn exprimat
în metri cubi pe oră;
c) anul fabricatiei si numărul de serie;
d) una sau două săgeti care să indice sensul curgerii;
e) simbolul aprobării de model CEE;
f) presiunea maximă de lucru în bari dacă aceasta
poate depăsi 10 bari;
g) litera V sau H în situatiile în care contorul poate
functiona corect numai în pozitie verticală (V) sau orizontală (H).
4.2. Aplicarea marcajelor de verificare CEE
Aplicarea marcajelor de verificare CEE se face pe
carcasa contorului de apă caldă, care este vizibilă fără demontare.
4.3. Sigilarea
Contoarele de apă caldă trebuie să includă dispozitive
de protectie care pot fi sigilate astfel încât atât înainte, cât si după
instalarea corectă a contoarelor de apă caldă să nu fie posibilă demontarea sau
modificarea acestora sau a dispozitivului lor de reglare, fără deteriorarea
dispozitivului de protectie.
5. APROBAREA DE MODEL CEE
5.1. Procedura
Procedurii de aprobare de model CEE îi sunt aplicabile
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.055/2001 privind conditiile de
introducere pe piată a mijloacelor de măsurare.
5.2. Încercările de model
Atunci când din analiza dosarului s-a constatat că
modelul este conform cu cerintele prezentei norme de metrologie legală CEE,
încercările de laborator vor fi executate pe un număr de contoare de apă caldă,
respectându-se următoarele conditii:
5.2.1. Numărul de contoare de apă caldă care
trebuie încercate
Numărul de contoare de apă caldă care trebuie
prezentate de producător pentru încercările de model este dat în tabelul
următor:
|
Debitul nominal, Qn (m3/h) |
Numărul de contoare de apă caldă |
|
Qn < 1,5 |
10 |
|
1,5 ≤ Qn < 15 |
3 |
|
Qn ≥ 15 |
2 |
În functie de evolutia încercărilor laboratorul poate
decide:
a) să nu realizeze încercarea pe toate contoarele de
apă caldă prezentate;
b) să solicite producătorului contoare de apă caldă
suplimentare pentru a continua încercările.
5.2.2. Presiunea
Pentru încercările de model prevăzute la pct. 5.2.4
presiunea la iesirea din contorul de apă caldă trebuie să fie astfel încât să
poată preveni cavitatia.
5.2.3. Echipamentul de încercare
Contoarele de apă caldă trebuie să fie încercate
individual, astfel încât să se evidentieze caracteristicile individuale ale
acestora. Laboratorul de metrologie care efectuează încercările trebuie să
asigure o eroare relativă tolerată la măsurarea volumului de ± 0,3%, incluzând
toate sursele de erori ale instalatiei aprobate de Biroul Român de Metrologie
Legală. Eroarea tolerată este de ± 5% la măsurarea presiunii si de ± 2,5% la
măsurarea pierderii de presiune. În timpul încercărilor variatia relativă a
debitelor nu trebuie să depăsească 2,5% între Qmin si Qt si 5% între Qt si Qmax.
Eroarea tolerată la măsurarea temperaturii este de
1sC.
Echipamentul de încercare a contoarelor de apă caldă
trebuie să fie aprobat de Biroul Român de Metrologie Legală.
5.2.4. Încercări
5.2.4.1. Procedura de încercare
Încercările cuprind operatiile executate în următoarea
ordine:
1. încercarea de rezistentă la presiune;
2. determinarea curbelor de erori în functie de debit
si evaluarea efectului presiunii si temperaturii, în conditii de instalare
normale pentru acest tip de contor de apă caldă (sectiuni de conductă dreaptă
în amonte si în aval de contor, strangulări, obstacole) specificate de
producător;
3. determinarea pierderii de presiune;
4. încercarea la uzură accelerată;
5. încercarea de rezistentă la soc termic pentru
contoarele de apă caldă cu debitul nominal Qn mai mic de 10 m3/h.
5.2.4.2. Descrierea încercărilor
Încercarea de rezistentă la presiune se realizează la
o temperatură de (85 ± 5)sC si constă din două etape:
a) contorul de apă caldă trebuie să suporte, fără
scurgeri sau infiltrări prin pereti, o presiune de 1,6 ori presiunea maximă de
lucru, aplicată timp de 15 minute;
b) contorul de apă caldă trebuie să suporte, fără
deteriorare sau blocare, o presiune de două ori presiunea maximă de lucru,
aplicată timp de 1 minut.
Rezultatele încercărilor 2 si 3 prevăzute la pct.
5.2.4.1 trebuie să prevadă un număr de puncte care să permită trasarea curbelor
pe întregul interval de debit.
Încercarea la uzură accelerată trebuie să fie
executată astfel:
|
Debitul nominal Qn (m3/h) |
Debitul de încercare si temperatura |
Tipul de încercare |
Numărul de întreruperi |
Durata pauzelor (secunde) |
Perioada de functionare la debitul de încercare |
Durata de functionare - oprire (secunde) |
|
Qn ≤ 10 |
Qn si (50
± 5)sC |
discontinuă |
100.000 |
15 |
15
secunde |
0,15 (Qn) cu un
minim de 1
secundă*) |
|
|
Qmax si(85 ±
5)s C |
continuă
|
|
|
100 h |
|
|
Qn > 10 |
Qn si(50 ±
5)sC |
continuă |
|
|
500 h |
|
|
|
Qmax si (85
± 5)sC |
continuă
|
|
|
200 h |
|
*) (Qn) este un
număr egal cu valoarea lui Qn exprimat în m3/h.
Înaintea primei încercări si după fiecare serie de
încercări trebuie să fie determinate erorile de măsurare, în aceleasi conditii,
cel putin pentru următoarele debite: Qmin, Qt, 0,3 Qn, 0,5 Qn, 1 Qn, 2 Qn.
La fiecare încercare volumul de apă care trece prin
contorul de apă caldă trebuie să fie suficient pentru a roti acul indicator sau
tamburul scării de verificare cu una sau mai multe rotatii complete si să
elimine efectele distorsiunilor ciclice.
Încercarea de rezistentă la socuri termice cuprinde 25
de cicluri care trebuie să se realizeze după cum urmează:
|
Temperatura apei |
Debitul |
Durata |
|
(85 ± 5)sC |
Qmax |
8 min. |
|
- |
0 |
1÷2 min. |
|
Apă rece |
Qmax |
8 min. |
|
- |
0 |
1÷2 min. |
5.2.5. Conditii pentru aprobarea de model CEE
Modelul de contor de apă caldă va fi aprobat dacă sunt
întrunite următoarele conditii:
a) îndeplineste prevederile administrative, tehnice si
metrologice din norma de metrologie legală si din anexa la aceasta;
b) rezultatele încercărilor 1, 2 si 3 prevăzute la
pct. 5.2.4.1 demonstrează conformitatea contorului de apă caldă cu cerintele
prevăzute la pct. 2 si 3 din prezenta anexă, în ceea ce priveste
caracteristicile metrologice si tehnice;
c) după fiecare încercare de uzură accelerată si după
încercarea de rezistentă la soc termic variatia curbei erorilor nu trebuie să
depăsească 1,5% între Qt si Qmax si 3% între Qmin si Qt.
5.3. Certificatul de aprobare de model CEE
Certificatul de aprobare de model CEE poate să prevadă
posibilitatea ca încercarea de exactitate, la verificarea initială CEE, să fie
efectuată cu apă rece. Această posibilitate este permisă numai în cazul în care
în timpul încercărilor pentru aprobarea de model CEE a fost efectuat un studiu
al regulilor de echivalentă apă caldă/apă rece, care a stabilit că un contor
care corespunde la încercarea de exactitate cu apă rece se încadrează în limita
erorilor tolerate prevăzute la pct. 2.1. În acest caz certificatul de aprobare
de model CEE trebuie să contină o descriere a acestei încercări si
conditionările aferente, în special acelea care se referă la erorile tolerate
si debitele de încercare.
6. VERIFICAREA INITIALĂ CEE
Procedurii de verificare initială CEE îi sunt
aplicabile prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.055/2001 privind conditiile
de introducere pe piată a mijloacelor de măsurare.
6.1. Metodele de verificare
Verificarea initială CEE se execută pe o instalatie
aprobată de Biroul Român de Metrologie Legală. Echipamentul si conditiile de
încercare trebuie să fie astfel încât verificarea să poată fi executată în
conditii de sigurantă.
Prevederile pct. 5.2.3 trebuie să fie îndeplinite, cu
exceptia celor privind temperatura apei, acolo unde încercările sunt efectuate
cu apă rece, în conformitate cu prevederile care pot fi stabilite în
certificatul de aprobare de model CEE.
Contoarele pot fi încercate si în serie, dacă este
necesar. Dacă este folosită această metodă, presiunea la iesire din ultimul
contor de apă caldă trebuie să fie suficientă pentru a preveni cavitatia si pot
fi impuse măsuri speciale pentru a preveni interferenta între contoarele de apă
caldă.
Instalatia aprobată de Biroul Român de Metrologie
Legală poate include dispozitive automate, robinete de derivatie, reductoare de
debit, iar circuitele de încercare dintre contoarele de apă caldă supuse
verificării si vasele de măsură trebuie să fie etanse si să fie posibilă
verificarea în orice moment a pierderii de presiune.
Se poate utiliza orice tip de circuit de alimentare,
iar în cazul existentei unor circuite de încercare utilizate în paralel nu
trebuie să existe interferente care să contravină prevederilor pct. 5.2.3.
Dacă vasul de măsură are mai multe compartimente,
peretii de separare trebuie să fie suficient de rigizi pentru a nu se modifica
volumul compartimentelor cu mai mult de 0,2% atunci cînd compartimentele
alăturate sunt complet goale.
6.2. Procedura de verificare
Contoarele trebuie să fie conforme cu un model
aprobat. Verificarea initială CEE cuprinde încercările de etanseitate la
presiune si încercările de exactitate.
6.2.1. Încercarea de etanseitate la presiune
Încercarea de etanseitate la presiune poate fi
efectuată cu apă rece. Aceasta trebuie executată timp de 1 minut la o presiune
de 1,6 ori presiunea maximă de lucru. În timpul încercării nu trebuie să apară
scurgeri sau infiltrări prin peretii contorului de apă caldă.
6.2.2. Încercarea de exactitate
6.2.2.1. Încercarea de exactitate cu apă caldă Încercarea
de exactitate este efectuată cu apă caldă la temperatura de (50 ± 5)sC, la cel
putin 3 debite:
a) între 0,9 Qmax si Qmax;
b) între Qt si 1,1 Qt;
c) între Qmin si 1,1 Qmin.
În timpul acestei încercări contorul de apă caldă trebuie să se încadreze în erorile tolerate, prevăzute la pct. 2.1.
În cazul în care toate erorile determinate sunt de
acelasi semn, contorul trebuie să fie reglat astfel încât nici o eroare să nu
depăsească jumătate din eroarea tolerată.
6.2.2.2. Încercarea de exactitate cu apă rece În cazul
în care certificatul de aprobare de model CEE prevede acest lucru, încercarea
de exactitate poate fi efectuată cu apă rece. În acest caz încercarea este
efectuată în conformitate cu procedurile stabilite în certificatul de aprobare
de model CEE.
MINISTERUL
AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR
privind
constituirea Comisiei de lucru pentru introducerea sistemului de plată a
porcilor în corelatie cu calitatea carcaselor si în conformitate cu legislatia
Uniunii Europene
Ministrul agriculturii,
alimentatiei si pădurilor,
văzând Nota nr.
132.193 din 18 iulie 2002 a Directiei generale de elaborare si armonizare a
politicilor, strategiilor si programelor,
în temeiul Hotărârii
Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului
Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor,
emite următorul ordin:
Art. 1. - Se constituie Comisia de lucru pentru
introducerea sistemului de plată a porcilor în corelatie cu calitatea
carcaselor si în conformitate cu legislatia Uniunii Europene, denumită în
continuare Comisia de lucru, formată din specialisti reprezentanti ai
directiilor de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei
si Pădurilor, ai asociatiilor profesionale, institutelor de cercetare si
societătilor comerciale de profil, în componenta nominală prevăzută în anexa
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - (1) Comisia de lucru îsi va desfăsura
activitatea sub directa coordonare a Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si
Pădurilor.
(2) Comisia de lucru are următoarele atributii
principale:
a) elaborarea, analizarea si supunerea spre aprobare a
reglementărilor pentru introducerea si aplicarea sistemului de plată a porcilor
în corelatie cu calitatea carcaselor si în conformitate cu legislatia Uniunii Europene;
b) initierea si supravegherea de experimente si
testări necesare în vederea introducerii sistemului sus-mentionat;
c) analiza rezultatelor testărilor si stabilirea
nivelului de referintă pentru elaborarea grilei de preturi.
Art. 3. - Directia generală de elaborare si armonizare
a politicilor, strategiilor si programelor si Directia generală de
implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice vor
aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,
Petre Daea,
secretar de stat
Bucuresti,
29 iulie 2002.
Nr. 337.
ANEXĂ
COMPONENTA
Comisiei de lucru pentru introducerea sistemului de
plată a porcilor în corelatie cu calitatea carcaselor si în conformitate cu
legislatia Uniunii Europene
|
Specificatie |
Locul de muncă numele si prenumele |
|
Presedinte: |
|
|
1.
Neată Gheorghe |
Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor - Directia generală de elaborare si
armonizare a politicilor, strategiilor si programelor |
|
Secretar: |
|
|
2. |
Neagu
Monica Mariana Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor - Directia
generală de elaborare si armonizare a politicilor, strategiilor si
programelor |
|
Membri: |
|
|
3.
Apostol Ion |
Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor |
|
4.
Dincă Gabriela |
Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor - Directia generală de implementare,
reglementare si de management al resurselor biotehnologice |
|
5.
Visan Mihai Iulian |
Asociatia
Română a Cărnii |
|
6.
Stanca Tudor |
Patronatul
Cărnii de porc din România |
|
7.
Puscas Mihail Petru |
Societatea
Crescătorilor de Animale din Transilvania, Sibiu |
|
8.
Ernst Harms |
Societatea
Crescătorilor de Animale din Transilvania, Sibiu |
|
9.
Zeneci Nicolae |
Societatea
Comercială “Romsuintest Peris” - S.A. |
|
10.
Bordeanu Rodica |
Agentia
Natională de Consultantă Agricolă |
|
11.
Oprisor Saviana |
Societatea
Comercială “Metro” - S.R.L. Bucuresti |
|
12.
Panta Gheorghe |
Societatea
Comercială “Scandia Română” - S.A. Sibiu |
|
13.
Antoci Ioan |
Societatea
Comercială “Suinprod Roman” - S.A. |
|
14.
Pura Grigore |
Societatea
Comercială “Agroflip” - S.R.L. Bontida |
MINISTERUL
AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR
privind
modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si
pădurilor nr. 111/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat
producătorilor de lapte, cu modificările ulterioare
Ministrul agriculturii,
alimentatiei si pădurilor,
având în vedere
prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul
acordat producătorilor de lapte, aprobată si modificată prin Legea nr. 42/2001,
cu modificările si completările ulterioare,
în temeiul
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si
functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor,
emite următorul ordin:
Art. I. - Normele metodologice de aplicare
a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat
producătorilor de lapte, cu modificările ulterioare, aprobate prin Ordinul
ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 111/2002, publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 18 martie 2002, se modifică
si se completează după cum urmează:
1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
‘‘Art. 2. - (1) Se acordă stimulente în valoare de
1.400 lei pentru fiecare litru de lapte livrat pentru prelucrare la agenti
economici specializati în procesare, cu licentă de fabricatie, respectiv de
1.800 lei pe litru pentru laptele preluat de la furnizorii situati în zona
montană, al cărui continut întruneste conditiile STAS 2418-61, care se
recalculează la 3,5% unităti de grăsime si se preia la minimum 1,027 unităti de
densitate.
(2) În perioada de iarnă se adaugă un spor de 20% la
stimulentul acordat pentru fiecare litru de lapte livrat în conditiile
mentionate la alin. (1).
(3) Sporul de 20%, aferent perioadei de iarnă, se
acordă pentru fiecare litru de lapte livrat de la 1 octombrie la 30 aprilie,
astfel cum a fost prevăzut si în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
29/2000.”
2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
‘‘Art. 3. - Producătorii de lapte sunt
crescătorii de animale care detin vaci si/sau bivolite, persoane fizice sau
juridice, care produc si livrează lapte pentru prelucrare, în conditiile
prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 18/2002 pentru modificarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat
producătorilor de lapte, aprobată cu modificări prin Legea nr. 442/2002.”
3. La articolul 12 se introduce alineatul (2) cu
următorul cuprins:
‘‘(2) În perioada de iarnă, la stimulentele prevăzute
la alin. (1) se adaugă un spor de 20% pentru fiecare litru de lapte livrat în
conditiile mentionate la art. 2 alin. (1).”
4. Anexele nr. 1, 2, 3 si 4 se înlocuiesc cu anexa
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,
Petre Daea,
secretar de stat
Bucuresti,
2 august 2002.
Nr. 347.
ANEXĂ
la normele
metodologice
|
Denumirea
agentului economic ............ Sediul
....................................... (orasul,
comuna, satul) Codul
fiscal ....................................... Nr. de
înregistrare în
registrul comertului ...................... Contul
nr. .......................................... Banca
........................................... la data
de ...................................... |
Directia
generală pentru agricultură si industrie alimentară .............. Verificat
si aprobat, pentru
suma de ...................... lei la data
de .................................... |
|
Director general, ................... |
Contabil-sef, .............. |
privind încasarea stimulentelor pentru laptele materie
primă livrat, conform Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă
a Guvernului nr. 29/2000, cu modificările ulterioare
|
Nr. crt. |
Denumirea agentului economic care a preluat laptele în perioada ................................ |
Cantitatea de lapte |
Valoarea stimulentului de încasat de la bugetul de stat |
|||
|
totală livrată la minimum 1,027 unităti de densitate - litri - |
din care: |
pe litrul de lapte (1.400-1.800*) lei) [1.680-2.160*) lei]**) |
totală pentru cantitatea aprobată |
|||
|
cantitatea care îndeplineste conditiile STAS 2418-61 - litri - |
din care: recalculată a echivalent 3,5% UG - litri - |
|||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 = 4 x
5 |
|
1. |
|
|
|
|
|
|
|
2. |
|
|
|
|
|
|
|
3. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL GENERAL: |
|
|
|
|
|
*)
Valoarea stimulentului pentru laptele preluat din zona montană.
**)
Valoarea stimulentului pentru perioada de iarnă (1 octombrie-30 aprilie).
Declarăm
pe propria răspundere, sub sanctiunea legii, că până în prezent nu am încasat
stimulente de la bugetul de stat pentru aceste cantităti, conform Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 29/2000, aprobată prin Legea nr. 42/2001, modificată
prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 174/2000, aprobată prin Legea nr.
385/2001, respectiv Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 18/2002, aprobată
prin Legea nr. 442/2002, si am luat cunostintă de faptul că, dacă în urma
verificărilor efectuate de organele abilitate, datele din prezenta cerere nu
corespund cu realitatea, aceasta constituie contraventie care se sanctionează
cu amendă de la 600.000 lei la 1.200.000 lei si atrage restituirea
stimulentelor încasate nejustificat de la bugetul de stat.
|
Manager (Director general),
................................... (numele si prenumele) |
Director economic (Contabil-sef),
........................................ (numele si prenumele) |
ANEXA Nr.
2
la normele
metodologice
|
Denumirea
agentului economic ............ Sediul
....................................... (orasul,
comuna, satul) Codul
fiscal ....................................... Nr. de
înregistrare în
registrul comertului ...................... Contul
nr. .......................................... Banca
........................................... la data
de ...................................... |
Directia
generală pentru agricultură si industrie alimentară .............. Verificat
si aprobat, pentru
suma de ...................... lei la data
de .................................... |
|
Director general, ................... |
Contabil-sef, .............. |
CERERE
privind încasarea stimulentelor pentru laptele materie
primă livrat, conform Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă
a Guvernului nr. 29/2000, cu modificările ulterioare
|
Nr. crt. |
Denumirea fermei sau exploatatiei care a livrat laptele sectiilor de procesare în perioada .................................. |
Cantitatea de lapte |
Valoarea stimulentului de încasat de la bugetul de stat |
|||
|
totală livrată la minimum 1,027 unităti de densitate - litri - |
din care: |
pe litrul de lapte (1.400-1.800*) lei) [1.680-2.160*) lei]**) |
totală pentru cantitatea aprobată |
|||
|
cantitatea care îndeplineste conditiile STAS 2418-61 - litri - |
din care: recalculată a echivalent 3,5% UG - litri - |
|||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 = 4 x
5 |
|
1. |
|
|
|
|
|
|
|
2. |
|
|
|
|
|
|
|
3. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
GENERAL: |
|
|
|
|
|
*)
Valoarea stimulentului pentru laptele preluat din zona montană.
**)
Valoarea stimulentului pentru perioada de iarnă (1 octombrie-30 aprilie).
Declarăm
pe propria răspundere, sub sanctiunea legii, că până în prezent nu am încasat stimulente
de la bugetul de stat pentru aceste cantităti, conform Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 29/2000, aprobată prin Legea nr. 42/2001, modificată prin
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 174/2000, aprobată prin Legea nr.
385/2001, respectiv Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 18/2002, aprobată
prin Legea nr. 442/2002, si am luat cunostintă de faptul că, dacă în urma
verificărilor efectuate de organele abilitate, datele din prezenta cerere nu
corespund cu realitatea, aceasta constituie contraventie care se sanctionează
cu amendă de la 600.000 lei la 1.200.000 lei si atrage restituirea
stimulentelor încasate nejustificat de la bugetul de stat.
|
Manager (Director general),
................................... (numele si prenumele) |
Director economic (Contabil-sef),
........................................ (numele si prenumele) |
ANEXA Nr.
3
la normele
metodologice
|
Directia
generală pentru agricultură si
industrie alimentară .................. Verificat
si aprobat, pentru
suma de ................................. lei la data
de .......................................... |
Vizat, Consiliul
local |
|
Director general, ................... |
Contabil-sef, .............. |
CERERE
privind încasarea stimulentelor pentru laptele materie
primă livrat, conform Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă
a Guvernului nr. 29/2000, cu modificările ulterioare
Subsemnatul/Subsemnata
..................................................... (numele
si prenumele), domiciliat/domiciliată în localitatea .......................................................,
(orasul, comuna si satul) str. ............. nr. ...., judetul
(sectorul) ........................, posesor/posesoare al/a buletinului/cărtii
de identitate seria ........ nr. ........, eliberat de ........................
la data de ................, codul numeric personal
|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, în calitate de producător de lapte, detinător al
unui efectiv de ........ vaci si/sau ........ bivolite, înscris în Registrul
agricol al localitătii .............., volumul nr. ........ pozitia nr.
........, am livrat lapte:
|
Nr. crt. |
Denumirea fermei sau exploatatiei care a livrat laptele sectiilor de procesare în perioada .................................. |
Cantitatea de lapte |
Valoarea stimulentului de încasat de la bugetul de stat |
|||
|
totală livrată la minimum 1,027 unităti de densitate - litri - |
din care: |
pe litrul de lapte (1.400-1.800*) lei) [1.680-2.160*) lei]**) |
totală pentru cantitatea aprobată |
|||
|
cantitatea care îndeplineste conditiile STAS 2418-61 - litri - |
din care: recalculată a echivalent 3,5% UG - litri - |
|||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 = 4 x
5 |
|
1. |
|
|
|
|
|
|
|
2. |
|
|
|
|
|
|
|
3. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
GENERAL: |
|
|
|
|
|
*)
Valoarea stimulentului pentru laptele preluat din zona montană.
**)
Valoarea stimulentului pentru perioada de iarnă (1 octombrie-30 aprilie).
Declar pe
propria răspundere, sub sanctiunea legii, că până în prezent nu am încasat
stimulente de la bugetul de stat pentru aceste cantităti, conform Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 29/2000, aprobată prin Legea nr. 42/2001, modificată
prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 174/2000, aprobată prin Legea nr.
385/2001, respectiv Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 18/2002, aprobată
prin Legea nr. 442/2002, si am luat cunostintă de faptul că, dacă în urma verificărilor
efectuate de organele abilitate, datele din prezenta cerere nu corespund cu
realitatea, aceasta constituie contraventie care se sanctionează cu amendă de
la 600.000 lei la 1.200.000 lei si atrage restituirea stimulentelor încasate
nejustificat de la bugetul de stat.
..................................
semnătura
ANEXA Nr.
4
la normele
metodologice
Agentul
economic procesator
......................................................
Sediul
.......................................
Codul
fiscal .......................................
Nr. de
înregistrare în registrul comertului
............................................................
Licenta
de fabricatie nr. ..................
Prin prezenta atestăm că domnul/doamna
......................................., posesor/posesoare al/a
buletinului/cărtii de identitate seria ........ nr. ........, codul numeric
personal
|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, domiciliat/domiciliată în localitatea
.......................... (orasul, comuna si satul), str. ............................
nr. ........, în calitate de producător de lapte de vacă si/sau de bivolită,
ne-a livrat în luna ............ 2002 cantitatea de .......... litri lapte, la
minimum 1,027 unităti de densitate, din care ................................
litri îndeplinesc conditiile STAS 2418-61, ce reprezintă ..................
litri în echivalent 3,5 % unităti de grăsime.
Datele de mai sus corespund cu datele existente în
evidenta noastră primară, pentru care ne asumăm întreaga răspundere.
|
Manager (Director general),
................................... (numele si prenumele) |
Contabil-sef, ........................................ (numele si prenumele) |
MINISTERUL
AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR
pentru
modificarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr.
136/2002 privind constituirea Comisiei de licentiere a depozitelor de cereale
si seminte oleaginoase si înfiintarea serviciului tehnic de specialitate în
domeniu
Ministrul
agriculturii, alimentatiei si pădurilor,
în baza Legii nr.
39/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 56/2000 privind
reglementarea depozitării cerealelor si semintelor oleaginoase, regimul
certificatelor de depozit pentru acestea, precum si constituirea Fondului de
garantare pentru certificatele de depozit,
văzând Referatul de
aprobare nr. 140.402 din 27 iunie 2002 al Directiei generale de implementare,
reglementare si de management al resurselor biotehnologice, pentru modificarea
componentei Comisiei de licentiere a depozitelor de cereale si seminte
oleaginoase,
în temeiul Hotărârii
Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului
Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor,
emite următorul ordin:
Art. 1. - Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului
agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 136/2002 privind constituirea
Comisiei de licentiere a depozitelor de cereale si seminte oleaginoase si
înfiintarea serviciului tehnic de specialitate în domeniu, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 19 aprilie 2002, se
modifică conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,
Petre Daea,
secretar de stat
Bucuresti,
5 august 2002.
Nr. 352.
ANEXĂ
COMISIA
de licentiere a depozitelor de cereale si seminte
oleaginoase
1. Petre Daea - presedinte, secretar de stat în
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor;
2. Dan Anghel - vicepresedinte, director general al
Societătii Comerciale “Comcereal” - S.A. Alexandria;
3. Vasile Băcilă - membru, director general - Directia
generală de implementare, reglementare si de management al resurselor
biotehnologice din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor;
4. Ilie Otobacu - membru, director - Directia de
productie vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si
Pădurilor;
5. Dănut Viorel Diaconescu - membru, sef serviciu -
Serviciul tehnic pentru licentierea depozitelor, emiterea si gestionarea
certificatelor de depozit si constituirea Fondului de garantare din cadrul
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor;
6. Nicolae Baciu - membru, consilier juridic -
Directia juridică din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si
Pădurilor;
7. Maria Groza - membru, economist - Directia generală
de patrimoniu public si de gestiune a mijloacelor financiare din cadrul
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor;
8. Mariana Gheorghe - membru, inginer - Directia de
productie vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si
Pădurilor;
9. Constantin Baciu - membru, director - Directia de
industrie alimentară, standarde, mărci si licente din cadrul Ministerului
Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor;
10. Marin Durac - membru, director general adjunct -
Agentia Domeniilor Statului;
11. Ion Scurteli - membru, presedinte - Asociatia
Patronală a Angrosistilor de Cereale din România;
12. Aurel Rizea - membru, depozitar;
13. Petre Dumitru - membru, presedinte - Asociatia
Română a Comerciantilor de Produse Agricole;
14. Vasile Dută - membru, consilier - Societatea
Comercială “Interagro” - S.A. - depozitar;
15. Ana Maria Carabogdan - membru, director general -
Societatea Comercială “Britania” - S.A. - depozitar.
BANCA
NATIONALĂ A ROMÂNIEI
privind
instrumentele financiare derivate
Având în vedere dispozitiile art. 24 lit. f), art. 38 alin. 1 si ale art. 45 lit. g) din Legea bancară nr. 58/1998, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 26 alin. (1) si (2) lit. a) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 50 din Legea nr. 101/1998
privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările
ulterioare,
Banca Natională a României emite
prezentele norme.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezentele norme reglementează tipurile de
operatiuni cu instrumente financiare derivate, care pot fi efectuate de băncile
persoane juridice române, precum si de sucursalele din România ale băncilor
persoane juridice străine, denumite în continuare bănci, precum si
conditiile de efectuare a acestora.
Art. 2. - În întelesul prezentelor norme, termenii si
expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:
a) instrumente financiare derivate -
instrumente a căror valoare depinde de evolutia unuia sau a mai multor elemente
suport, cum sunt: rata dobânzii, cursul de schimb, indicii bursieri, valoarea
actiunilor si obligatiilor etc. În contextul prezentelor norme elementele
suport sunt rata dobânzii si cursul de schimb;
b) swap pe rata dobânzii - contract prin care
părtile acceptă să schimbe la momente viitoare în timp fluxuri de dobândă
stabilite pe baza unei sume notionale (principal). Suma notională (principalul
pe baza căruia se calculează dobânzile) nu se schimbă, ci are loc numai
decontarea periodică (schimb de dobânzi) a diferentei dintre fluxurile de
dobânzi;
c) contract “futures” - contract ce se
tranzactionează pe piata organizată si prin care se cumpără/vinde la o dată
viitoare o sumă în devize/activ financiar la un curs de schimb/pret stabilit în
momentul încheierii contractului;
d) contract “forward rate agreements” (FRA) –
contract prin care două părti convin asupra ratei dobânzii ce urmează să fie
plătită în viitor pentru o sumă notională (principal) si pentru o perioadă
determinată. La scadenta contractului părtile decontează diferenta dintre
dobânda stabilită prin contract si dobânda practicată în acel moment pe piată.
Suma reprezentând principalul nu se schimbă în nici un moment;
e) piete organizate - piete pe care se
negociază instrumentele financiare derivate si care îndeplinesc concomitent
următoarele conditii:
1. există o casă de compensatie care contribuie la
lichiditatea pietei si asigură decontarea operatiunilor;
2. pozitiile ferme mentinute de operatori sunt
ajustate zilnic prin plata/încasarea diferentelor (apeluri de marjă);
3. operatorii trebuie să constituie un depozit de
garantare în scopul acoperirii oricărui eventual incident. O piată organizată
este considerată lichidă dacă respectiva piată îsi are resedinta într-una
dintre tările mentionate în anexa care face parte integrantă din prezentele
norme;
f) piete asimilate pietelor organizate - piete
la buna întelegere de instrumente financiare derivate, care nu îndeplinesc
conditiile pentru a fi încadrate în categoria pietelor organizate, dar a căror
lichiditate este considerată ca asigurată în special prin prezenta pe aceste
piete a formatorilor de piată. Operatiunile cu instrumente financiare derivate
sunt considerate ca fiind realizate pe pietele asimilate pietelor organizate,
dacă:
1. există pentru fiecare instrument financiar derivat
cotatii permanente pentru elementul suport, cu valori maxime si minime
acceptate de piată;
2. numărul de operatiuni tranzactionate asigură
lichiditatea pietei;
g) piete la buna întelegere - piete pe care se
negociază instrumentele financiare derivate si care nu îndeplinesc conditiile
pentru a fi încadrate în categoria pietelor organizate si pietelor asimilate
pietelor organizate;
h) portofoliu omogen - portofoliul de elemente
bilantiere sau angajamente din afara bilantului, care îndeplineste următoarele
cerinte minimale: elementele componente sunt exprimate în aceeasi deviză;
durata reziduală a acestora nu diferă cu mai mult de o lună si, după caz,
ratele de dobândă ce stau la baza elementelor componente sunt de aceeasi
natură;
i) operatiuni de “microacoperire” -
operatiunile cu instrumente financiare derivate, care îndeplinesc cumulativ
următoarele conditii:
1. au drept scop si efect reducerea riscului de rată a
dobânzii si/sau a riscului cursului de schimb prin realizarea unei tranzactii
care să asigure o corelatie de sens contrar între variatiile de valoare ale elementului
de acoperit si cele ale instrumentului/portofoliului de instrumente financiare
derivate;
2. o operatiune de microacoperire se referă la un
singur element de acoperit sau un portofoliu omogen de elemente de acoperit si
un singur instrument financiar derivat sau un portofoliu omogen de instrumente
financiare derivate;
3. elementul de acoperit poate fi un element de activ,
de pasiv, un angajament din afara bilantului, cu exceptia altui instrument
financiar derivat sau o operatiune viitoare a cărei realizare este certă. În
categoria operatiunilor viitoare a căror realizare este certă se includ
operatiunile neformalizate încă pentru care există aprobarea conducerii băncii
si, după caz, a autoritătii de supraveghere competente pentru respectiv
operatiune. Elementul acoperit si instrumentul/portofoliul de instrumente
financiare derivate trebuie să fie exprimate în aceeasi deviză (cu exceptia
swap-ului de devize), maturitatea instrumentului financiar derivat să nu
depăsească maturitatea elementului acoperit si valoarea notionalului să nu
depăsească valoarea elementului acoperit;
j) operatiuni “pozitii deschise izolate” -
categorie de operatiuni în care băncile nu pot justifica o strategie specifică
de microacoperire si care le permite acestora să beneficieze, dacă este cazul,
de pe urma evolutiei ratei dobânzii/cursului de schimb;
k) formator de piată - banca autorizată de
Banca Natională a României care actionează în nume propriu, asumându-si riscuri
suplimentare prin initierea de pozitii deschise izolate pe piete asimilate
celor organizate si care îndeplineste simultan următoarele cerinte:
1. dispune de capital social si de fonduri proprii
sau, după caz, de capital de dotare, dublu fată de cerintele minime prevăzute
în Normele Băncii Nationale a României privind capitalul minim al băncilor si
al sucursalelor băncilor străine;
2. oferă, în mod continuu, simultan, cotatii ferme de
cumpărare si de vânzare, cu valori minime si maxime acceptate de piată;
3. nu este supusă nici unei interdictii a Băncii
Nationale a României privind obiectul său de activitate.
l) expunerea totală a băncii din operatiunile cu
instrumente financiare derivate - nivelul maxim al riscului din
operatiunile cu instrumente financiare derivate, calculat după metode prevăzute
în reglementările proprii;
m) expunere individuală din operatiuni cu
instrumente financiare derivate - nivelul maxim al riscului din operatiuni
cu instrumente financiare derivate, stabilit pe fiecare operator după metode
prevăzute în reglementările proprii;
n) pentru termenii forward pe cursul de schimb si
swap pe devize se vor avea în vedere semnificatiile prevăzute pentru
operatiuni de schimb la termen, respectiv pentru swap-ul de trezorerie si
swap-ul financiar de devize, prevăzute la pct. 164 si, respectiv, pct. 182 si 183
din Planul de conturi pentru societătile bancare si normele metodologice de
utilizare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrului
finantelor, si al guvernatorului Băncii Nationale a României nr.
1.418/344/1997, cu modificările si completările ulterioare.
CAPITOLUL II
Cerinte prudentiale
Art. 3. - Băncile pot efectua operatiuni în cont
propriu si în contul clientilor doar cu următoarele instrumente financiare
derivate: futures pe cursul de schimb, futures pe rata dobânzii, forward pe
cursul de schimb, forward rate agreements, swap pe devize si swap pe rata
dobânzii.
Art. 4. - Băncile pot efectua operatiuni cu
instrumentele financiare derivate enumerate la art. 3, în cont propriu si în
contul clientilor, pe piete organizate, pe piete asimilate celor organizate si
pe piete la buna întelegere.
Art. 5. - (1) Băncile vor folosi instrumentele
financiare derivate prevăzute la art. 3 în operatiuni de microacoperire.
(2) Băncile pot initia pozitii deschise izolate cu
instrumentele financiare derivate prevăzute la art. 3 doar dacă au calitatea de
formator de piată pentru respectivele instrumente financiare derivate.
(3) Băncile având calitatea de formator de piată
pentru un anumit instrument financiar derivat pot efectua operatiuni de
microacoperire pentru acestea.
(4) Băncile care au calitatea de formator de piată pot
initia pozitii deschise izolate cu instrumente financiare derivate si pe piete
organizate.
Art. 6. - Pe parcursul duratei de viată reziduale a
instrumentului financiar derivat se va proceda la declasarea acestuia din
categoria operatiunilor de microacoperire în pozitii deschise izolate în
următoarele situatii:
a) disparitia elementului acoperit în situatii
independente de vointa băncii;
b) nerealizarea unei operatiuni viitoare considerate
initial certă.
CAPITOLUL III
Conditii privind efectuarea de către bănci a
operatiunilor cu instrumente financiare derivate
Art. 7. - (1) Băncile vor putea solicita completarea
obiectului de activitate cu tranzactii în cont propriu si în contul clientilor
cu instrumente financiare derivate după o perioadă de cel putin 6 luni de la
începerea activitătii.
(2) Băncile care solicită completarea obiectului de
activitate trebuie să îndeplinească cumulativ cel putin următoarele cerinte:
a) să aibă structuri organizatorice proprii acestei
activităti, stabilite cu respectarea principiului delimitării
responsabilitătilor între personalul implicat în angajarea operatiunilor cu
instrumente financiare derivate, personalul responsabil cu gestionarea
riscului, personalul responsabil cu efectuarea plătilor aferente si cel
desemnat să înregistreze aceste operatiuni în contabilitate;
b) să dispună de personal calificat pentru
tranzactionarea, gestionarea si controlul operatiunilor cu instrumente
financiare derivate;
c) să aibă reglementări proprii privind modul de
desfăsurare a operatiunilor cu instrumente financiare derivate;
d) să aibă proceduri privind controlul intern al
operatiunilor cu instrumente financiare derivate.
(3) Băncile vor putea solicita Directiei supraveghere
din cadrul Băncii Nationale a României autorizarea în calitate de formator de
piată, dacă la momentul cererii îndeplinesc cumulativ cerintele prevăzute la
art. 2 lit. k) pct. 1 si 3.
Art. 8 - La solicitarea completării obiectului de
activitate, pe lângă documentele prevăzute la art. 8 din Normele Băncii
Nationale a României nr. 3/1999 privind modificările în situatia băncilor, cu
modificările ulterioare, băncile vor prezenta:
a) reglementările proprii privind modul de desfăsurare
a operatiunilor cu instrumente financiare derivate;
b) procedurile privind controlul intern al
operatiunilor cu instrumente financiare derivate;
c) cerintele minime impuse pentru angajarea
personalului implicat în tranzactionarea, gestionarea si controlul
operatiunilor cu instrumente financiare derivate.
Art. 9. - (1) În cazul băncilor persoane juridice
române reglementările proprii si procedurile prevăzute la art. 8 trebuie
aprobate de consiliul de administratie.
(2) În cazul sucursalelor băncilor străine
reglementările proprii si procedurile prevăzute la art. 8 trebuie aprobate de
conducerea sucursalei în limitele de competentă stabilite de conducerea
respectivei bănci străine.
Art. 10. - În vederea aprobării solicitării de
completare a obiectului de activitate, Directia supraveghere va putea efectua
inspectii la sediul băncii pentru verificarea îndeplinirii cumulative a
cerintelor prevăzute la art. 7 alin. (2).
Art. 11. - (1) Băncile autorizate să desfăsoare
operatiuni în cont propriu si în contul clientilor cu instrumente financiare
derivate au obligatia să stabilească expunerea totală a băncii si expunerea
individuală din operatiunile cu instrumente financiare derivate.
(2) Nivelul expunerii totale si individuale prevăzute
la alin. (1) va fi aprobat în aceeasi manieră enuntată la art. 9 alin. (1) si
(2), după caz.
(3) Băncile vor urmări în permanentă încadrarea în nivelul aprobat al expunerii totale si individuale prevăzute la alin. (1).
CAPITOLUL IV
Dispozitii finale
Art. 12. - Băncile ce efectuează la momentul intrării
în vigoare a prezentelor norme operatiuni în cont propriu sau în contul
clientilor cu forward pe cursul de schimb si/sau swap pe devize vor trebui ca
în decurs de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme să
dispună toate măsurile necesare pentru a îndeplini cerintele prevăzute în
acestea.
Art. 13. - Decizia băncii privind initierea unei
operatiuni cu instrumente financiare derivate se va lua pe baza unei
documentatii care va cuprinde, după caz, cel putin:
1. identificarea elementului/portofoliului omogen de
elemente de acoperit si a instrumentului/portofoliului omogen de instrumente
financiare derivate utilizate în scopul acoperirii;
2. cerintele de identificare vor avea în vedere cel
putin natura, valoarea, maturitatea si deviza de exprimare a
elementului/portofoliului omogen de elemente de acoperit si, respectiv, a
instrumentului/portofoliului omogen de instrumente financiare derivate;
3. natura riscului care se urmăreste să fie acoperit.
Art. 14. - (1) Formatorul de piată care nu mai îndeplineste
concomitent criteriile stabilite la art. 2 lit. k) nu va mai putea initia decât
operatiuni de microacoperire în scopul reducerii riscului aferent
instrumentelor financiare derivate detinute.
(2) Băncii aflate în situatia prezentată la alin. (1)
i se aplică în mod corespunzător prevederile alin. (4).
(3) În situatia în care Banca Natională a României va
constata că o bancă a procedat la înregistrarea eronată a operatiunilor cu
instrumente financiare derivate în operatiuni de microacoperire, în timp ce
caracterul acestora corespunde pozitiilor deschise izolate, aceasta va
interzice băncii în cauză efectuarea de operatiuni cu instrumente financiare
derivate.
(4) În situatia în care o bancă solicită Directiei
supraveghere retragerea calitătii de formator de piată pentru un anumit
instrument financiar derivat, aceasta nu va mai putea solicita reautorizarea în
calitatea de formator de piată, pentru instrumentul financiar derivat în cauză,
pe o perioadă de 6 luni din momentul în care a solicitat retragerea.
Art. 15. - Nerespectarea prezentelor norme atrage
aplicarea sanctiunilor si/sau a măsurilor prevăzute la art. 69 si, respectiv,
la art. 70 din Legea nr. 58/1998, cu modificările si completările ulterioare.
Art. 16. - Prezenta normă intră în vigoare în prima zi
a lunii următoare publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Presedintele Consiliului de administratie al Băncii
Nationale a României,
Mugur Constantin Isărescu
Bucuresti,
1 iulie 2002.
Nr. 10.
TĂRI CU PIETE ORGANIZATE LICHIDE
O piată organizată este lichidă dacă respectiva piată
îsi are resedinta în una dintre următoarele tării membre OCDE:
1. Australia
2. Austria
3. Belgia
4. Canada
5. Coreea
6. Danemarca
7. Elvetia
8. Finlanda
9. Franta
10. Germania
11. Grecia
12. Islanda
13. Irlanda
14. Italia
15. Japonia
16. Luxemburg
17. Marea Britanie
18. Mexic
19. Noua Zeelandă
20. Norvegia
21. Olanda
22. Polonia
23. Portugalia
24. Republica Cehă
25. Republica Slovacă
26. Spania
27. Suedia
28. Statele Unite ale Americii
29. Ungaria.
BANCA
NATIONALĂ A ROMÂNIEI
pentru
completarea Normelor Băncii Nationale a României nr. 8/1999
privind
limitarea riscului de credit al băncilor
Având în vedere dispozitiile art. 26 alin. (1) si (2) lit. a) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 38 alin. 1 si 2, ale art. 45 lit. a)-c), ale art. 47 si 50 din Legea bancară nr. 58/1998, cu modificările si completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 50 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările ulterioare,
Banca Natională a României emite
prezentele norme.
Art. I. - Normele Băncii Nationale a
României nr. 8/1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor, publicate
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 1 iunie 1999,
modificate prin Circulara Băncii Nationale a României nr. 5/2001, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 15 martie 2001, se
completează după cum urmează:
1. La articolul 1, după alineatul 1 se introduc
două alineate cu următorul cuprins:
“Pentru termenii si expresiile următoare: instrumente
financiare derivate, futures pe cursul de schimb, futures pe rata dobânzii,
forward rate agreements, swap pe rata dobânzii, notional, piete organizate,
piete la buna întelegere se vor avea în vedere semnificatiile prevăzute de
Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2002 privind instrumentele
financiare derivate.
Pentru termenii forward pe cursul de schimb si swap pe
devize se vor avea în vedere semnificatiile prevăzute pentru operatiuni de
schimb la termen, respectiv pentru swap-ul de trezorerie si swap-ul financiar
de devize, prevăzute la pct. 164 si, respectiv, pct. 182 si 183 din Planul de
conturi pentru societătile bancare si normele metodologice de utilizare a
acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul finantelor, si
al guvernatorului Băncii Nationale a României nr. 1.418/344/1997, cu
modificările si completările ulterioare.”
2. La articolul 1, după litera s) se introduc
literele t)-x) cu următorul cuprins:
“t) costul de înlocuire a instrumentelor financiare
derivate - pretul de piată al contractelor cu valoare pozitivă (diferenta
favorabilă dintre fluxurile ce se vor schimba între părti);
u) expunerea potentială viitoare a instrumentelor
financiare derivate la riscul de credit - valoarea obtinută prin ponderarea
sumei notionalului (principal) cu coeficientii prezentati în tabelul II1 din anexa
nr. 2;
v) rata dobânzii de referintă - rata spot a
dobânzii interbancare pentru depozitele plasate, stabilită în functie de moneda
în care este denominat contractul, respectiv EURIBOR pentru EUR, LIBOR pentru
USD etc.; pentru contractele denominate în monedă natională rata dobânzii de
referintă este media aritmetică simplă între BUBID si BUBOR;
x) fluxuri nete viitoare - diferenta dintre
sumele de plătit si sumele de încasat, denominate în aceeasi monedă, calculate
pentru durata de viată reziduală a instrumentelor financiare derivate
respective.”
3. La articolul 3, litera g) va avea următorul
cuprins:
“g) elementele în afara bilantului vor fi grupate pe entităti de risc, precum si pe categorii de risc de transformare în credit, potrivit criteriilor de încadrare prezentate în anexa nr. 1b), după care vor fi considerate elemente de bilant, vor fi încadrate în categorii de risc de credit, potrivit criteriilor prezentate în anexa nr. 1a), si li se vor aplica în mod corespunzător prevederile lit. b), c) si d).
La încadrarea în categorii de risc de credit
instrumentele financiare derivate cu grad de risc de credit de 100%, stabilit
în functie de calitatea contrapartidei, vor fi ponderate cu un grad de risc de
credit de 50%. În cazul titlurilor vândute cu posibilitate de răscumpărare,
pentru care optiunea de răscumpărare a fost ferm exprimată, entitatea de risc
va fi emitentul acestor titluri, iar gradul de risc de credit va fi cel aferent
emitentului respectiv.
Instrumentele financiare derivate vor fi luate în
calculul expunerii nete din elemente în afara bilantului la valoarea obtinută
prin însumarea costului de înlocuire a respectivelor instrumente financiare
derivate, cu expunerea potentială viitoare a acestora la riscul de credit.
În cazul instrumentelor financiare derivate
tranzactionate pe piete la buna întelegere, pretul de piată se determină prin
actualizarea fluxurilor nete viitoare folosind rata dobânzii de referintă
valabilă la data pentru care se face actualizarea. În cazul swap-ului pe devize
tranzactionat pe pietele la buna întelegere se va proceda la actualizarea
fluxurilor nete viitoare aferente fiecărei monede specificate în contract,
utilizând ratele dobânzii de referintă corespunzătoare acestor monede.
Fluxurile nete viitoare în devize vor fi exprimate în moneda de denominare a
elementului de activ acoperit, în determinarea acestora utilizându-se cursul de
schimb de referintă publicat zilnic de Banca Natională a României.
Pentru contractele ce presupun schimburi multiple ale
sumei notionalului (principalului) coeficientii prezentati în tabelul II1 din anexa
nr. 2 vor fi multiplicati cu numărul plătilor rămase până la scadenta
contractului.”
4. La anexa nr. 1 a) după rândul 14 se introduce
rândul 141 cu
următorul cuprins:
|
“Gradul
de risc de credit |
Elemente
luate în calcul |
|
20% |
141.
Elemente de activ reprezentând creante asupra caselor de
compensatie aferente pietelor organizate” |
5. La anexa nr. 1b) după rândul 5 se introduce
rândul 51 cu următorul continut:
|
“Gradul
de risc de transformare în credit |
Elemente
în afara bilantului |
|
100% |
51. Instrumente
financiare derivate” |
6. La anexa nr. 2 după rândul “Angajamente
îndoielnice” din tabelul II .Structura elementelor în afara bilantului” se
introduce rândul “Instrumente financiare derivate” cu următorul cuprins:
“II. Structura elementelor în afara bilantului
|
Elemente în afara bilantului |
Cod pozitie |
Echivalent credit 0% |
Echivalent credit 50% |
Echivalent credit 100% |
Expunere netă din elemente în afara bilantului col. 13* |
|||||||||
|
Sume aferente gradului de risc de credit 0% |
Sume aferente gradului de risc de credit 20% |
Sume aferente gradului de risc de credit 50% |
Sume aferente gradului de risc de credit 100% |
Sume aferente gradului de risc de credit 0% |
Sume aferente gradului de risc de credit 20% |
Sume aferente gradului de risc de credit 50% |
Sume aferente gradului de risc de credit 100% |
Sume aferente gradului de risc de credit 0% |
Sume aferente gradului de risc de credit 20% |
Sume aferente gradului de risc de credit 50% |
Sume aferente gradului de risc de credit 100% |
|||
|
A |
B |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13” |
|
Instrumente
financiare derivate |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7. La anexa nr. 2 după tabelul II se introduce
tabelul II1 .Coeficientii pentru determinarea
expunerii potentiale viitoare a instrumentelor financiare derivate la riscul de
credit” cu următorul cuprins:
“II1. Coeficientii pentru determinarea
expunerii potentiale viitoare a instrumentelor financiare derivate la riscul de
credit
|
Maturitate |
Contracte pe rata dobânzii (futures, swap si FRA) |
Contracte pe cursul de schimb (forward, futures si
swap pe devize) |
|
Până la
1 lună |
0.6% |
1.6%” |
|
Între
13 luni |
1.1% |
2.1%” |
|
Între
36 luni |
1.5% |
2.5%” |
|
Între
612 luni |
2.2% |
3.2%” |
|
Pentru
fiecare an aditional |
1.0% |
2.0%” |
Art. II. - Prezenta normă va intra în vigoare în prima
zi a lunii următoare publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Presedintele Consiliului de administratie al Băncii
Nationale a României,
Mugur Constantin Isărescu
Bucuresti,
1 iulie 2002.
Nr. 11.