MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XIV - Nr. 640 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 29 august 2002

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

859. - Hotãrâre pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit

865. - Hotãrâre privind aprobarea prealabilã, în vederea recunoasterii prin hotãrâre judecãtoreascã, a Organizatiei Center for International Private Enterprise din Statele Unite ale Americii

866. - Hotãrâre privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sãnãtãtii si Familiei în domeniul public al municipiilor, oraselor si comunelor si în administrarea consiliilor locale respective

874. - Hotãrâre pentru stabilirea cotei majorãrilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare si a cotei majorãrilor datorate pe perioada amânãrii sau esalonãrii la platã a obligatiilor bugetare

875. - Hotãrâre privind garantarea de cãtre Ministerul Finantelor Publice a unor credite externe în favoarea Societãtii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” - S.A. Bucuresti, în vederea completãrii finantãrii achizitiilor de resurse energetice pentru iarna 2002-2003

877. - Hotãrâre privind modificarea si completarea Hotãrârii Guvernului nr. 1.330/2001 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordãrii asistentei medicale spitalicesti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgentã prespitalicesti si altor tipuri de transport medical, precum si a serviciilor de recuperare-reabilitare a sãnãtãtii, în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate

878. - Hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Guvernului nr. 1.245/2001 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordãrii asistentei medicale în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate în asistenta medicalã ambulatorie de specialitate pentru specialitãtile clinice, paraclinice si stomatologice

879. - Hotãrâre pentru modificarea indicatorilor tehnico-economici prevãzuti în anexa nr. 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 918/1994 privind aprobarea studiilor de fezabilitate a unor obiective de investitii din municipiul Iasi

881. - Hotãrâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2002 al Regiei Autonome “Multiproduct”

882. - Hotãrâre privind organizarea la Bucuresti, în perioada 2-6 septembrie 2002, a Conferintei tãrilor dunãrene din cadrul Programului hidrologic international UNESCO

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit

Articol unic. - Se aprobã Instructiunile privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, cuprinse în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

p. Seful Departamentului

de Politici Economice,

Petrisor Peiu,

secretar de stat

Silvia Ciornei

Ministrul pentru întreprinderile mici

si mijlocii si cooperatie,

Bucuresti, 16 august 2002.

Nr. 859.

ANEXÃ

INSTRUCTIUNI

privind metodologia de calcul al impozitului pe profit

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, denumitã în continuare lege:

Art. 1. - (1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, în conditiile prezentei legi, si denumite în continuare contribuabili:

a) persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursã, atât din România, cât si din strãinãtate;

Instructiuni:

1.1. Fac parte din aceastã categorie companiile nationale, societãtile nationale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societãtile comerciale, indiferent de forma juridicã de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strãin sau cu capital integral strãin, societãtile agricole si alte forme de asociere agricolã cu personalitate juridicã, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si institutiile de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice altã entitate care are statutul legal

de persoanã juridicã constituitã sub legislatia românã.

Din categoria persoanelor juridice plãtitoare de impozit pe profit nu fac parte contribuabilii care sunt obligati la plata impozitului pe venit, potrivit legii.

Lege:

b) persoanele juridice strãine care desfãsoarã activitãti printr-un sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent;

Instructiuni:

1.2. Persoanele juridice strãine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociatiile, organizatiile si orice entitãti similare, înfiintate si organizate în conformitate cu legislatia unei alte

tãri, devin subiect al impunerii atunci când îsi desfãsoarã activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent în România, astfel cum este definit la art. 17

din lege, de la începutul activitãtii acestuia.

Lege:

c) persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfãsoarã activitãti în România ca beneficiari ori parteneri împreunã cu o persoanã juridicã românã într-o asociere sau o altã entitate ce nu dã nastere unei persoane juridice, pentru profitul realizat în România;

d) persoanele juridice române si persoanele fizice rezidente, pentru veniturile realizate atât în România, cât si în strãinãtate din asocieri care nu dau nastere unei persoane juridice. În acest caz impozitul datorat de persoana fizicã se calculeazã, se retine si se varsã de cãtre persoana juridicã;

Instructiuni:

1.3. Veniturile si cheltuielile rezultate din asocierile prevãzute la art. 1 alin. (1) lit. c) si d) din lege, potrivit dispozitiilor legale, se contabilizeazã distinct de persoana juridicã românã stabilitã prin contractul de asociere, cu respectarea reglementãrilor contabile în vigoare. Persoana juridicã românã are si obligatia de a calcula, de a retine si de a vãrsa impozitul pentru profitul determinat, precum si de a depune declaratia de impozit pe profit pentru persoanele fizice si juridice nerezidente, cât si pentru persoanele fizice rezidente care fac parte din asociere, în termenele prevãzute la art. 20 si 21 din lege. Partea din venituri si cheltuieli care se cuvine persoanelor juridice rezidente dintr-o astfel de asociere se înregistreazã în contabilitatea proprie si se include în baza impozabilã a acestora.

1.4. În cazul asocierilor dintre persoanele juridice române, veniturile si cheltuielile determinate de operatiunile asocierii se contabilizeazã distinct de cãtre unul dintre asociati, stabilit conform contractului, urmând ca lunar sã se transmitã pe bazã de decont partea ce revine fiecãrui asociat, în vederea înregistrãrii în contabilitatea proprie. În cazul în care din asociere fac parte mai multe persoane juridice române, persoana juridicã care tine evidenta contabilã potrivit contractului de asociere trebuie sã îndeplineascã obligatiile prevãzute la pct. 1.3.

Lege:

e) persoanele juridice strãine care obtin veniturile prevãzute la art. 16, pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

Instructiuni:

1.5. Pentru determinarea impozitului pe profit se iau în calcul veniturile si cheltuielile aferente acestora. Nu intrã sub incidenta acestor prevederi veniturile care sunt subiect

al impozitului cu retinere la sursã.

Lege:

(2) Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:

a) trezoreria statului;

b) institutiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile extrabugetare si disponibilitãtile realizate si utilizate, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finantele publice, cu modificãrile ulterioare, si Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale, cu modificãrile si completãrile ulterioare, dacã legea nu prevede altfel;

c) organizatiile de nevãzãtori, de invalizi si ale persoanelor cu handicap, pentru profiturile realizate de unitãtile economice fãrã personalitate juridicã ale acestora, protejate potrivit legii speciale de organizare si functionare privind protectia specialã si încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap;

Instructiuni:

1.6. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit unitãtile economice fãrã personalitate juridicã ale organizatiilor de nevãzãtori, de invalizi si ale persoanelor cu handicap, înfiintate conform prevederilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specialã si încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Lege:

d) fundatiile române constituite ca urmare a unor legate;

Instructiuni:

1.7. Fundatia constituitã ca urmare a unor legate, în conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, este subiectul de drept înfiintat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauzã de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent si irevocabil realizãrii unui scop de interes general sau, dupã caz, comunitar.

Lege:

e) cooperativele care functioneazã ca unitãti protejate ale persoanelor cu handicap, special organizate, potrivit legii de organizare si functionare privind protectia specialã si încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap;

Instructiuni:

1.8. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cooperativele care functioneazã ca unitãti protejate ale persoanelor cu handicap, dacã sunt organizate potrivit prevederilor Decretului-lege nr. 66/1990 privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugãresti, cu modificãrile ulterioare.

Lege:

f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitãtii de cult, potrivit Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia utilizãrii sumelor respective pentru întretinerea si functionarea unitãtilor de cult, pentru lucrãrile de construire, de reparatie si de consolidare a lãcasurilor de cult si a clãdirilor ecleziastice, pentru învãtãmânt si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despãgubiri sub formã bãneascã, obtinute ca urmare a

mãsurilor reparatorii prevãzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;

Instructiuni:

1.9. Nu intrã sub incidenta acestor prevederi persoanele juridice si orice alte entitãti care realizeazã produse pe bazã de autorizatie acordatã de fiecare cult religios, pentru

veniturile realizate din activitãtile mentionate.

Lege:

g) institutiile de învãtãmânt particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, potrivit Legii învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu

modificãrile si completãrile ulterioare, si Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 174/2001 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãtirea finantãrii învãtãmântului superior;

Instructiuni:

1.10. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit institutiile de învãtãmânt pentru veniturile obtinute din activitãti economice, care sunt utilizate potrivit prevederilor Legii învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

1.11. Veniturile obtinute de institutiile de învãtãmânt din activitãti economice, care nu sunt folosite în scopurile expres mentionate la pct. 1.10 sau care sunt destinate altor scopuri, se impun cu o cotã de 25%, plata impozitului fãcându-se la termenele stabilite la art. 20 din lege.

Lege:

h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitãtile economice care sunt sau vor fi utilizate pentru îmbunãtãtirea confortului si a eficientei clãdirii, pentru întretinerea si repararea proprietãtii comune.

Instructiuni:

1.12. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit asociatiile de proprietari si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, constituite ca persoane juridice potrivit prevederilor Legii locuintei nr. 114/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitãti economice cum ar fi închirierea spatiilor comune, care sunt utilizate pentru îmbunãtãtirea confortului si eficientei clãdirii, pentru întretinerea si repararea proprietãtii comune.

1.13. Veniturile obtinute de asociatiile de proprietari si de asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari din activitãti economice, care nu sunt folosite în scopurile expres prevãzute la pct. 1.12 sau care sunt destinate altor scopuri, se impun cu o cotã de 25%, plata impozitului fãcându-se la termenele prevãzute la art. 20 din lege.

Lege:

(3) Persoanele juridice române fãrã scop patrimonial sunt exceptate de la plata impozitului pe profit pentru urmãtoarele categorii de venituri:

a) cotizatiile membrilor;

b) contributiile bãnesti sau în naturã ale membrilor si simpatizantilor;

c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislatiei în vigoare;

d) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizare;

e) dobânzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitãtilor rezultate din asemenea venituri;

f) veniturile pentru care se datoreazã impozit pe spectacole;

g) resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale;

h) venituri din actiuni întâmplãtoare realizate de organizatii sindicale/patronale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului de organizare si functionare;

i) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea persoanelor juridice fãrã scop patrimonial, altele decât cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economicã.

Instructiuni:

1.14. Persoanele juridice române fãrã scop patrimonial sunt: organizatiile sindicale si organizatiile patronale înfiintate în baza unor legi speciale, asociatiile si fundatiile înfiintate în baza Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, precum si alte asemenea organizatii înfiintate în baza unor legi speciale.

1.15. În scopul aplicãrii acestor prevederi veniturile si cheltuielile aferente activitãtilor desfãsurate în scopul obtinerii de profit se evidentiazã din punct de vedere contabil conform reglementãrilor contabile, iar calculul impozitului pe profitul rezultat se efectueazã conform metodologiei prevãzute la cap. II din lege.

Lege:

(4) Persoanele juridice fãrã scop patrimonial, pentru veniturile realizate din activitãti economice pânã la nivelul echivalentului în lei de 10.000 euro, realizate într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prevãzute la alin. (3), sunt exceptate de la plata impozitului pe profit.

(5) Persoanele juridice române fãrã scop patrimonial care nu se încadreazã în conditiile referitoare la nivelul veniturilor prevãzute la alin. (4), pentru profitul obtinut din activitãti economice, plãtesc impozit pe profit, calculat potrivit art. 2 alin. (1).

Instructiuni:

1.16. Persoanele juridice române fãrã scop patrimonial care obtin venituri din activitãti economice plãtesc impozit pe profit pentru profitul corespunzãtor veniturilor ce depãsesc limitele stabilite la art. 1 alin. (4) din lege. În scopul determinãrii impozitului pe profit datorat pentru activitatea economicã impozabilã se face ponderea veniturilor neimpozabile în total venituri din activitãti economice. Ponderea rezultatã este aplicatã la valoarea impozitului pe profit calculat la nivelul întregii activitãti economice, în vederea stabilirii impozitului datorat pentru activitatea economicã impozabilã. Cursul de schimb valutar euro/ROL este cel de la data înregistrãrii veniturilor în contabilitate.

1.17. La stabilirea profitului impozabil pentru activitatea economicã desfãsuratã de persoanele juridice fãrã scop patrimonial se aplicã regulile stabilite la cap. II din lege. Cheltuielile cu indemnizatia de deplasare, acordatã salariatilor pentru deplasãri în tarã si în strãinãtate, sunt deductibile pânã la nivelul stabilit la art. 9 alin. (7) lit. c) din lege, numai în mãsura în care aceste deplasãri sunt justificate ca fiind efectuate strict în scopul desfãsurãrii activitãtii economice.

Lege:

Art. 2. - (1) Cota de impozit pe profit este de 25%, cu exceptiile prevãzute de prezenta lege.

(2) În cazul Bãncii Nationale a României cota de impozit pe profit este de 80% si se aplicã asupra veniturilor rãmase dupã scãderea cheltuielilor deductibile si a fondului de rezervã, potrivit legii.

(3) Contribuabilii care obtin venituri din activitãtile desfãsurate pe bazã de licentã în zona liberã plãtesc o cotã de impozit pe profit de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pânã la data de 31 decembrie 2004.

Instructiuni:

2.1. Pentru contribuabilii care desfãsoarã activitãti în zonele libere pe bazã de licente eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, profitul obtinut din aceste activitãti este impozitat cu cota de 5% pânã la data de 31 decembrie 2004, cu exceptia cazului prevãzut la art. 3 alin. (2) si la art. 35 alin. (5) din lege.

2.2. În cazul în care contribuabilul îsi desfãsoarã activitatea în zona liberã prin unitãti fãrã personalitate juridicã, acesta este obligat sã tinã evidentã contabilã distinctã pentru veniturile si cheltuielile aferente acestei activitãti, pânã la nivel de balantã de verificare. La determinarea profitului aferent activitãtii se iau în calcul si cheltuielile de conducere si administrare, precum si alte asemenea cheltuieli, proportional cu veniturile obtinute în zona liberã fatã de veniturile totale realizate de persoana juridicã.

2.3. Pierderea rezultatã din operatiunile realizate în zona liberã nu se recupereazã din profitul impozabil realizat în afara zonei, aceasta urmând sã fie recuperatã din profiturile obtinute din aceeasi zonã.

Lege:

(4) Contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valutã din exportul bunurilor si/sau al prestãrilor de servicii, realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, plãtesc o cotã de impozit pe profit de 6% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor. Suma aferentã reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se repartizeazã la sfârsitul anului ca sursã proprie de finantare, în limita profitului rãmas dupã înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit. Prestãrile de servicii pentru care se aplicã cota de impozit redusã sunt cele pentru care beneficiarul prestãrii este în strãinãtate.

Instructiuni:

2.4. Pentru a calcula impozitul pe profit cu cota redusã exportatorii de bunuri trebuie sã facã dovada prin înregistrãrile din contabilitatea de gestiune, în functie de specificul activitãtii, cã aceste bunuri sunt realizate din activitatea proprie prin procesarea materiei prime, prelucrarea sau transformarea acesteia.

2.5. Serviciile realizate din activitatea proprie includ orice servicii executate pentru care beneficiarul prestãrii este în strãinãtate.

2.6. Beneficiazã de aceastã facilitate si comisionarii care au încheiat contracte de comision cu o entitate strãinã, pentru veniturile încasate ca urmare a prestãrii serviciilor

prevãzute în aceste contracte. În aceastã situatie producãtorii beneficiazã de cota redusã corespunzãtoare valutei încasate într-un cont bancar din România, pentru partea ce reprezintã contravaloarea aportului propriu la realizarea exportului.

2.7. În vederea aplicãrii acestei facilitãti se întocmeste o situatie a veniturilor încasate din export la cursul de schimb în vigoare la data încasãrii, nediminuate cu costurile privind transferul bancar. Ponderea veniturilor încasate din export în volumul total al veniturilor înregistrate conform reglementãrilor contabile se face cumulat de la începutul anului. Cota redusã se aplicã asupra profitului impozabil aferent acestei ponderi, calculat si evidentiat, cumulat de la începutul anului fiscal.

2.8. Justificarea efectuãrii operatiunilor de export, inclusiv a operatiunilor de lohn, se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii externi, însotite de facturi, DVE si/sau DIV, extrase de cont bancar.

2.9. Contribuabilii care presteazã servicii turistice cãtre beneficiari strãini, persoane fizice si juridice nerezidente, beneficiazã de cota redusã în baza contractelor externe, a

facturilor emise si încasate într-un cont bancar din România prin transfer bancar sau prin cãrti de credit.

2.10. În grupa veniturilor totale care se iau în calcul la determinarea ponderii veniturilor realizate din export se includ toate veniturile înregistrate conform reglementãrilor contabile, cu exceptiile prevãzute la pct. 7.2.

2.11. În categoria veniturilor încasate printr-un cont bancar din România intrã si veniturile încasate prin intermediul cecurilor, în conditiile în care aceste instrumente de platã

presupun derularea de transferuri bancare.

2.12. Nu intrã sub incidenta art. 2 alin. (4) din lege veniturile încasate în numerar din exportul de bunuri si servicii, precum si operatiunile de comert international prin care nu se încaseazã valutã în conturile bancare din România, cum sunt, de exemplu: clearing, barter, alte forme de reexport, precum si cele încasate în conturi bancare în strãinãtate, chiar si în situatia în care sunt îndeplinite conditiile de autorizare ale Bãncii Nationale a României. Tranzactiile efectuate numai scriptic, în scopul principal de a beneficia de cota redusã de impozit, nu se încadreazã în prevederile art. 2 alin. (4) din lege. În cazul serviciilor financiare sunt luate în considerare numai cele pentru care sunt identificate anumite comisioane, suma luatã în calcul la determinarea veniturilor realizate din export fiind limitatã numai la valoarea acestor comisioane. Nu beneficiazã de cota redusã de export dobânzile încasate pentru creditele externe acordate.

2.13. În cazul exporturilor complexe cota redusã de impozit pe profit se acordã atât contractantului general, cât si subcontractantilor definiti potrivit legii, proportional cu contributia la realizarea exportului.

2.14. Pentru determinarea impozitului datorat se iau în calcul si încasãrile din anul curent, aferente veniturilor din export realizate în anul fiscal încheiat, pânã la termenul prevãzut la art. 21 sau 22 din lege pentru depunerea declaratiei definitive privind impozitul pe profit pentru anul fiscal expirat. Contribuabilii care au definitivat pânã la data de 25 ianuarie închiderea exercitiului financiar anterior depun declaratia definitivã de impunere pânã la aceastã datã inclusiv. Contribuabilii care depun declaratia definitivã de impunere pânã la data depunerii situatiilor financiare anuale conform legii iau în calcul si încasãrile înregistrate pânã la aceastã datã, aferente exporturilor facturate pânã la data de 31 decembrie a exercitiului financiar încheiat.

Lege:

(5) Începând cu data de 1 ianuarie 2003 cota de impozit pe profit este de 12,5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor încasate din export în volumul total al veniturilor. Începând cu data de 1 ianuarie 2004 cota de impozit pe profit este de 25%.

(6) Stimularea exporturilor se va face printr-un sistem de sprijin cu finantare prin bugetele anuale, iar mecanismul de acordare va fi aprobat prin hotãrâre a Guvernului.

Art. 3. - (1) Contribuabililor care beneficiazã de facilitãtile prevãzute la art. 2 alin. (3)-(5) nu li se aplicã dispozitiile art. 11 alin. (5). Contribuabilii îsi exprimã optiunea pentru una dintre cele douã facilitãti la începutul anului fiscal.

Instructiuni:

3.1. Contribuabilul trebuie sã îsi exprime optiunea pentru una dintre cele douã facilitãti. Optiunea va fi înscrisã pe prima declaratie privind obligatiile la bugetul de stat, urmând sã fie depusã pânã la termenul stabilit de lege. În cazul în care optiunea nu este exercitatã, contribuabilul se considerã cã a optat pentru facilitãtile prevãzute la art. 2 alin. (3)-(5) din lege.

Lege:

(2) În cazul contribuabililor care îsi desfãsoarã activitatea în zonele libere, pentru veniturile realizate din export se aplicã cota cea mai favorabilã prevãzutã la art. 2 alin. (3) si (4).

(3) Contribuabilii care beneficiazã de facilitãtile prevãzute la art. 2 alin. (3)-(5) si la art. 11 alin. (5) nu mai beneficiazã de facilitãtile de natura impozitului pe profit, prevãzute în alte acte normative.

(4) Contribuabilii prevãzuti la art. 35 alin. (3)-(5) nu intrã sub incidenta alin. (3).

Art. 4. - (1) Anul fiscal al fiecãrui contribuabil este anul calendaristic.

(2) Când un contribuabil se înfiinteazã sau înceteazã sã existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilã este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a existat.

Instructiuni:

4.1. În cazul înfiintãrii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilã începe:

a) de la data înregistrãrii acestuia la registrul comertului, dacã are aceastã obligatie;

b) de la data înregistrãrii în registrul condus special de judecãtorii, dacã are aceastã obligatie;

c) de la data intrãrii în vigoare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.

4.2. Perioada impozabilã se încheie în cazul divizãrilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existentei persoanelor juridice supuse acestor operatiuni, la urmãtoarele date:

a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societãti noi, la data înmatriculãrii în registrul comertului a noii societãti sau a ultimei dintre ele;

b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al societãtii absorbante.

4.3. În cazul lichidãrii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilã înceteazã o datã cu data radierii din registrul unde a fost înregistratã înfiintarea acestuia.

Lege:

Art. 5. - (1) Cu exceptia dispozitiilor alin. (2), în cazul asocierii sau al altor forme de organizare fãrã personalitate juridicã, fiecare partener, asociat sau beneficiar se impoziteazã în limita care i se cuvine din profit.

Instructiuni:

5.1. Sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) din lege intrã orice formã de asociere, inclusiv asocierile dintre persoane juridice strãine care desfãsoarã activitãti economice pe teritoriul României în vederea obtinerii de venituri.

5.2. În cazul asocierilor dintre persoane nerezidente care desfãsoarã activitãti economice pe teritoriul României, veniturile si cheltuielile determinate de operatiunile asocierii se contabilizeazã de cãtre unul dintre asociati, stabilit în mod obligatoriu în contractul de asociere. Persoana nerezidentã obligatã prin contract sã tinã contabilitatea are si obligatia de a calcula, de a retine si de a vãrsa impozitul aferent profitului determinat pentru persoanele nerezidente care fac parte din asociere, precum si de a depune declaratia de impozit pe profit la termenele prevãzute la art. 20 si 21 din lege.

Lege:

(2) În cazul asociatiunilor în participatiune sau al asocierilor similare, veniturile si cheltuielile sunt alocate acestora în limita cotelor de participatiune detinute de fiecare asociat. Orice plãti suplimentare prevãzute în contractul de asociere, inclusiv contributiile suplimentare, nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

Instructiuni:

5.3. În cazul asocierilor în participatiune partea rezultatã din veniturile si din cheltuielile asocierii se distribuie fiecãrui asociat pentru determinarea profitului impozabil, proportional

cu cotele mentionate în contractul de asociere. În acest scop orice plãti suplimentare prevãzute în contractul de asociere nu sunt cheltuieli deductibile.

Lege:

Art. 6. - În cazul contribuabililor care desfãsoarã activitãti de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor si a cazinourilor, impozitul pe profit datorat potrivit prezentei legi, aferent acestor activitãti, nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activitãti. În situatia în care impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile acestor activitãti, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate.

Instructiuni:

6.1. Contribuabilii care desfãsoarã activitãtile prevãzute la art. 6 din lege tin evidentã contabilã distinctã pentru veniturile si cheltuielile aferente acestor activitãti, pânã la

nivel de balantã. La determinarea profitului aferent acestor activitãti se iau în calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte asemenea cheltuieli ale contribuabilului,

proportional cu veniturile obtinute din aceste activitãti. În cazul în care impozitul pe profitul datorat pentru activitãtile prevãzute la art. 6 din lege este mai mic de 5% din veniturile din aceste activitãti, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri, indiferent de suma impozitului pe profit rezultatã din desfãsurarea celorlalte activitãti.

Lege:

CAPITOLUL II

Determinarea profitului impozabil

Art. 7. - (1) Profitul impozabil se calculeazã ca diferentã între veniturile realizate din orice sursã si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adaugã cheltuielile nedeductibile.

(2) În cazul bunurilor mobile si imobile produse de cãtre contribuabili si valorificate în baza unui contract de vânzare cu plata în rate, contribuabilii pot opta pentru înregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile, la termenele scadente prevãzute în contract. Cheltuielile corespunzãtoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevãzute în contractele încheiate între pãrti, proportional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totalã a contractului. Optiunea se exercitã în momentul livrãrii bunurilor si nu se poate reveni asupra ei.

Instructiuni:

7.1. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul veniturile si cheltuielile, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adaugã cheltuielile nedeductibile conform cap. II din lege. Nu se iau în calcul efectele schimbãrii politicilor contabile în cazul în care nu sunt cerute de lege si nici diferentele rezultate ca urmare a utilizãrii unor politici contabile diferite de regulile fiscale aplicabile elementelor de natura veniturilor si cheltuielilor.

7.2. În scopul aplicãrii prevederilor legii sau ale prezentelor instructiuni, care se referã la calculul ponderii veniturilor contribuabilului, nu sunt luate în calcul: veniturile înregistrate în conturile 711 “Venituri din productia stocatã”,

721 “Venituri din productia de imobilizãri necorporale” si 722 “Venituri din productia de imobilizãri corporale”, precum si veniturile care sunt rezultate din evaluarea activelor în valutã si, dupã caz, eventualele venituri din evaluarea datoriilor în valutã, conform reglementãrilor contabile.

7.3. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care îsi înceteazã existenta în urma operatiunilor de divizare, dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, acestea fiind tratate în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 101/1995, cu modificãrile ulterioare. Acelasi tratament se aplicã si rezervelor constituite din diferente de curs favorabile aferente capitalului social în devize.

7.4. Veniturile ori cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corecteazã prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale cãreia îi apartine. În cazul în care contribuabilul sau organele fiscale constatã cã dupã depunerea declaratiei anuale un element de venit sau de cheltuialã a fost omis sau a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat sã depunã declaratia rectificativã pentru anul fiscal respectiv. Dacã în urma efectuãrii acestei corectii rezultã o sumã suplimentarã de platã a impozitului pe profit, atunci pentru aceastã sumã se datoreazã majorãri si penalitãti conform legislatiei în vigoare.

7.5. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevãzute de legislatia în vigoare se aplicã trimestrial sau lunar, dupã caz, astfel încât la finele anului acestea sã se încadreze în prevederile legii.

7.6. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sã întocmeascã un registru de evidentã fiscalã, într-un singur exemplar, compus din 100 de file, care trebuie numerotat, snuruit, parafat si înregistrat la organul fiscal teritorial. Completarea se face în ordine cronologicã, fãrã stersãturi, iar informatiile înregistrate trebuie sã corespundã cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate în declaratiile de impunere. Registrul de evidentã fiscalã se completeazã în toate situatiile în care informatiile cuprinse

în declaratia fiscalã sunt obtinute în urma unor prelucrãri ale informatiilor furnizate de contabilitate. Modul de completare a registrului de evidentã fiscalã este la latitudinea fiecãrui contribuabil, în functie de specificul activitãtii si de necesitãtile proprii ale acestuia. Exemplificãm în acest sens: calculul dobânzilor si al diferentelor de curs deductibile fiscal, amortizarea fiscalã, reduceri si scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscalã a vânzãrilor cu plata în rate si alte asemenea operatiuni, potrivit legii.

Lege:

Art. 8. - În întelesul prezentei legi, sunt considerate neimpozabile urmãtoarele venituri:

a) dividendele primite de cãtre o persoanã juridicã românã de la o altã persoanã juridicã românã;

b) diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporãrii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile;

c) venituri rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, precum si din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;

Instructiuni:

8.1. Veniturile obtinute ca urmare a aplicãrii prevederilor art. 8 lit. b) din lege sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, cesionãrii sau retragerii titlurilor de participare

(actiuni, pãrti sociale).

8.2. În sensul prevederilor art. 8 lit. c) din lege, sunt considerate venituri neimpozabile veniturile care vin sã acopere cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuãrii lor, cum sunt: rambursãrile de impozit pe profit plãtit în perioadele anterioare, restituirea unor majorãri de întârziere, venituri din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii si altele asemenea.

Lege:

d) alte venituri neimpozabile, prevãzute expres în acte normative speciale.

Instructiuni:

8.3. Contribuabilii pentru care prin legi speciale s-a prevãzut faptul cã profitul aferent anumitor activitãti nu este impozabil sunt obligati la tinerea unei evidente contabile distincte pe elemente de venituri si cheltuieli, prin care sã se asigure determinarea veniturilor, cheltuielilor si profitului aferent. La determinarea profitului aferent acestor activitãti se iau în calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte asemenea cheltuieli ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din acele activitãti.

Lege:

Art. 9. - (1) La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacã sunt aferente veniturilor impozabile.

Instructiuni:

9.1. Cheltuielile efectuate de un contribuabil sunt considerate ca fiind aferente veniturilor impozabile numai dacã sunt efectuate în scopul realizãrii veniturilor.

9.2. Nu sunt deductibile cheltuielile cu amortizarea caselor de odihnã proprii sau a imobilizãrilor, care nu sunt utilizate pentru realizarea veniturilor, de tipul navelor, aeronavelor, vaselor de croazierã si altele asemenea, precum si toate celelalte cheltuieli aferente acestora. Nu se deduc din baza de impunere a profitului sumele care reprezintã cheltuielile efectuate cu asigurarea serviciilor de cazare, masã si transport pentru persoanele care nu sunt salariate ale contribuabilului. De asemenea, nu se deduc cheltuielile de transport, cu cazarea si masa, efectuate pentru salariatii proprii în afara perioadei de pregãtire, în cadrul centrelor de pregãtire proprii.

Lege:

(2) Metodele contabile stabilite prin reglementãri legale în vigoare, inclusiv metoda LIFO, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metoda de evaluare aplicatã trebuie sã fie aceeasi pe tot parcursul exercitiului financiar.

Instructiuni:

9.3. Metodele contabile de înregistrare pe cheltuieli a iesirii din gestiune a stocurilor, potrivit art. 9 alin. (2) din lege, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil dacã sunt respectate reglementãrile contabile în vigoare. În cazul utilizãrii pretului prestabilit contribuabilul va trebui sã tinã evidenta stocurilor pe grupe similare.

Lege:

(3) La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai urmãtoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor:

a) rezerva, în limita a 5% din profitul contabil, pânã ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si vãrsat, conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societãtile comerciale, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

b) în cazul bãncilor si cooperativelor de credit autorizate, provizioanele obligatorii constituite potrivit normelor Bãncii Nationale a României. Acelasi regim se aplicã si fondurilor de garantare;

c) rezervele tehnice calculate de cãtre societãtile de asigurare si reasigurare, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societãtile de asigurare si supravegherea asigurãrilor, cu modificãrile ulterioare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele tehnice se diminueazã prin înregistrarea la venituri, astfel încât nivelul acestora sã acopere partea de risc care rãmâne în sarcina asigurãtorului, dupã deducerea reasigurãrii. Sunt nedeductibile sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor pentru contractele cedate în reasigurare.

Instructiuni:

9.4. La determinarea profitului impozabil se iau în calcul cresterile sau scãderile rezervelor constituite conform legii. În vederea calculãrii rezervei prevãzute la art. 9 alin. (3) lit. a) din lege se ia în calcul profitul contabil lunar sau trimestrial, dupã caz, cumulat de la începutul anului, înainte de determinarea impozitului pe profit din care se scad veniturile neimpozabile, si se adaugã cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile.

Lege:

(4) Orice alte rezerve constituite în baza unor acte normative speciale nu sunt cheltuieli deductibile. Exceptie fac rezervele legale constituite de Banca Nationalã a României, bãncile, fondurile de garantare si cooperativele de credit.

(5) Schimbarea destinatiei rezervelor si a fondurilor care au fost deductibile din profitul impozabil, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea cãtre actionari, sub orice formã, cu ocazia lichidãrii, divizãrii, fuziunii, dizolvãrii societãtii sau retragerii unui actionar/asociat, va atrage impunerea sumelor respective cu impozit pe profit si impozit pe dividende, conform prevederilor legale în vigoare. Fac exceptie sumele transferate în cazul dizolvãrii fãrã lichidare, dacã succesorul de drept al contribuabilului mentine sistemul de impunere conform prezentei legi.

Instructiuni:

9.5. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal în cazul bãncilor, precum si în cazul sucursalelor din România ale bãncilor, persoane juridice strãine, sunt cele reglementate de Legea bancarã nr. 58/1998, cu modificãrile si completãrile ulterioare. Rezervele legale se constituie lunar din profitul bãncii, în cotele si în limitele stabilite, si din alte surse, conform legii. Rezervele astfel constituite se completeazã în

conditiile prevãzute de lege, în cazul micsorãrii lor. Rezerva generalã pentru riscul de credit se constituie din profitul bãncii, în cotele si în limitele stabilite de lege, în functie de soldul creditelor acordate, existent la sfârsitul perioadei. În cazul societãtilor din domeniul asigurãrilor si reasigurãrilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societãtile de asigurare si supraveghere a asigurãrilor, cu modificãrile ulterioare. Conform dispozitiilor acestei legi rezervele de prime si de daune se constituie din cote-pãrti corespunzãtoare sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care s-au încasat primele. În cazul contractelor pentru care riscul a expirat, rezervele aferente se anuleazã sau se diminueazã în mod corespunzãtor prin înregistrarea sumelor respective la venituri. Rezervele constituite lunar sau trimestrial, dupã caz, potrivit art. 9 alin. (3) din lege sunt deductibile la calculul profitului impozabil. În luna sau în trimestrul, dupã caz, în care profitul brut se diminueazã sau se înregistreazã pierdere, sumele repartizate în cursul anului fiscal curent pentru constituirea fondului de rezervã si a rezervei generale pentru riscul de credit, deductibile la calculul profitului impozabil, se diminueazã sau se anuleazã în mod corespunzãtor în declaratia privind impozitul pe profit. Schimbarea destinatiei rezervelor si a fondurilor constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea lor actionarilor sub forma dividendelor sau cu ocazia lichidãrii societãtii, atrage impunerea sumelor respective cu impozit pe profit si impozit pe dividende.

Lege:

(6) Sunt deductibile la calculul profitului impozabil:

a) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat, efectuate potrivit legii, în limita de 5% aplicatã asupra diferentei dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai putin cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuielile cu sponsorizarea si/sau mecenatul;

b) perisabilitãtile, în limitele prevãzute în normele aprobate prin hotãrâre a Guvernului, care se vor elabora în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.

Instructiuni:

9.6. Nu sunt considerate perisabilitãti si sunt deductibile la calculul profitului impozabil pierderile prevãzute în normele de consum tehnologic.

Lege:

(7) Potrivit prezentei legi, cheltuielile nedeductibile sunt:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau venit plãtite în strãinãtate;

b) amenzile, confiscãrile, majorãrile de întârziere si penalitãtile de întârziere datorate cãtre autoritãtile române, potrivit prevederilor legale, altele decât cele prevãzute în contractele comerciale. Amenzile, penalitãtile sau majorãrile datorate cãtre autoritãti strãine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România si/sau autoritãti strãine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorãrilor, al cãror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri;

c) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordatã salariatilor, pentru deplasãri în tarã si în strãinãtate, care depãseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

Instructiuni:

9.7. Cheltuielile de transport si de cazare, ocazionate de deplasarea în tarã si în strãinãtate a salariatilor în interes de serviciu, nu intrã sub incidenta art. 9 alin. (7) lit. c) din lege, ele fiind deductibile pe bazã de documente justificative.

Lege:

d) sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotãrâre a Guvernului;

e) suma cheltuielilor sociale care depãsesc limitele considerate deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat;

f) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsã din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adãugatã aferentã acestor cheltuieli;

Instructiuni:

9.8. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsã din gestiune sau degradate si neimputabile, pentru care s-au încheiat contracte de asigurare, nu intrã sub incidenta prevederilor art. 9 alin. (7) lit. f) din lege, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã aferentã. Cheltuiala cu valoarea neamortizatã a activelor corporale lipsã din gestiune sau distruse, pentru care nu s-au încheiat contracte de asigurare, nu este deductibilã fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã aferentã. Cheltuiala cu valoarea neamortizatã a activelor corporale lipsã din gestiune sau distruse, care excede valoarea recuperatã în baza contractelor de asigurare încheiate, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã aferentã, nu este deductibilã fiscal.

Lege:

g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje în naturã, dacã valoarea acestora nu a fost impozitatã prin retinere la sursã;

h) orice cheltuieli fãcute în favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decât cele generate de plãti pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piatã;

Instructiuni:

9.9. Sunt considerate cheltuieli fãcute în favoarea actionarilor sau asociatilor, potrivit art. 9 alin. (7) lit. h) din lege, urmãtoarele:

a) cheltuielile cu amortizarea, întretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de cãtre asociat sau actionar;

b) cheltuielile cu transportul, cazarea si diurna, efectuate de cãtre actionarul sau asociatul care nu are calitatea de salariat. Fac exceptie de la aceste prevederi asociatii care sunt si administratori ai societãtii cu rãspundere limitatã sau ai unei societãti în nume colectiv la care detin pãrtile sociale, pentru cheltuielile privind transportul si cazarea acestora, ocazionate de delegarea, deplasarea în tarã sau în strãinãtate, în interesul activitãtii pentru care contribuabilul este autorizat, constatate pe bazã de documente justificative;

c) bunurile, mãrfurile si serviciile acordate asociatilor sau actionarilor, precum si lucrãrile executate în favoarea acestora;

d) cheltuielile cu chiria si întretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora;

e) alte cheltuieli.

Lege:

i) cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de conducere si de administrare înregistrate de un sediu permanent care apartine unei persoane fizice sau juridice strãine, care nu s-au efectuat în România, care depãsesc 10% din salariile impozabile ale salariatilor sediului permanent din România;

Instructiuni:

9.10. Nu intrã sub incidenta prevederilor art. 9 alin. (7) lit. i) din lege cheltuielile efectuate în România pentru realizarea veniturilor aferente sediului permanent. Prin salarii impozabile, în sensul lit. i), se întelege toate veniturile brute din salarii realizate de salariatii sediului permanent din România, care se iau în calcul la aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 493/2002.

Lege:

j) cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bazã un document justificativ, potrivit Legii contabilitãtii nr. 82/1991, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, prin care sã se facã dovada efectuãrii operatiunii;

Instructiuni:

9.11. Înregistrãrile în evidenta contabilã se fac cronologic si sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajeazã rãspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementãrilor contabile în vigoare. Sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil reducerile de naturã comercialã si/sau financiarã, acordate clientilor, care nu sunt evidentiate distinct în documentele justificative de vânzare, potrivit prevederilor legale în vigoare. Orice reduceri de naturã comercialã si/sau financiarã pentru a fi deductibile la calculul profitului impozabil trebuie:

a) sã fie efective si în sume exacte în beneficiul clientului;

b) sã nu constituie în fapt remunerarea unui serviciu sau o contrapartidã pentru o prestatie oarecare;

c) sã fie acordate în baza unei hotãrâri a adunãrii actionarilor sau asociatilor, dupã caz.

Lege:

k) cheltuielile înregistrate de societãtile agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societãtile agricole si alte forme de asociere în agriculturã, pentru dreptul de folosintã al terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din productia realizatã din folosinta acestuia, prevãzutã în contractul de societate sau asociere;

l) cheltuielile înregistrate în contabilitate, determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activitãtii de portofoliu, cu exceptia celor determinate de vânzarea acestora;

Instructiuni:

9.12. Cheltuielile reprezentând pierderi de valoare a titlurilor de participare si a altor titluri imobilizate, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comercialã la care se detin participatiile sau ca urmare a modificãrii cotatiei pe piata bursierã, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. Nu intrã sub incidenta acestor prevederi cheltuielile reprezentând valoarea titlurilor de participare sau ale activitãtii de portofoliu, vândute ori cedate. În cazul vânzãrii titlurilor de participare sau a titlurilor imobilizate ale activitãtii de portofoliu profitul impozabil se determinã ca diferentã între valoarea obtinutã în urma vânzãrii si costul de achizitie al titlurilor respective.

Lege:

m) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

n) cheltuielile reprezentând tichetele de masã acordate de angajatori, dacã nu sunt acordate în limita dispozitiilor legii anuale a bugetului de stat;

o) cheltuielile privind contributiile plãtite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative, inclusiv contributiile la fonduri de pensii, altele decât cele obligatorii;

p) cheltuielile cu primele de asigurare plãtite de angajator în numele angajatului. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de muncã, boli profesionale si risc profesional;

q) cheltuielile de protocol care depãsesc limita de 2% aplicatã asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si al cheltuielilor, inclusiv accizele, mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;

Instructiuni:

9.13. Cheltuielile de protocol prevãzute la art. 9 alin. (7) lit. q) din lege reprezintã cheltuielile ocazionate de acordarea de cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii. Baza de calcul la care se aplicã cota de 2% o reprezintã diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile înregistrate conform reglementãrilor contabile, la care se adaugã cheltuielile cu impozitul pe profit, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile si se scad veniturile neimpozabile.

Lege:

r) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la persoana fizicã, dacã legea nu prevede altfel;

s) cheltuielile cu serviciile de management, consultantã, prestãri de servicii sau asistentã, în situatia în care nu sunt încheiate contracte în formã scrisã si pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizatã;

Instructiuni:

9.14. Nu intrã sub incidenta art. 9 alin. (7) lit. s) din lege serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice si juridice, care se referã la întretinerea si repararea activelor, servicii postale, de comunicatii si de multiplicare. În baza acestor prevederi este necesar ca serviciile sã fie efectiv prestate, sã fie executate în baza unui contract scris care sã cuprindã date referitoare la prestatori, termene de executie, precizarea serviciilor prestate, precum si a tarifelor percepute, respectiv valoarea totalã a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceastã naturã sã se facã pe întreaga duratã de desfãsurare a contractului sau pe durata realizãrii obiectului contractului. Verificarea prestatiei se realizeazã prin analiza documentelor justificative care atestã efectuarea serviciilor - situatii de lucrãri, procese-verbale de receptie, rapoarte de

lucru, studii de fezabilitate, de piatã sau orice alte materiale corespunzãtoare.

Lege:

t) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentând garantie bancarã pentru creditele utilizate în desfãsurarea activitãtii pentru care contribuabilul este autorizat.

Art. 10. - (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât unu.

(2) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu, inclusiv, cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile pânã la nivelul sumei veniturilor din dobânzi plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobânzile rãmase nedeductibile se reporteazã în perioada urmãtoare, în aceleasi conditii, pânã la deductibilitatea integralã a acestora.

(3) În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depãsesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratatã ca o cheltuialã cu dobânda, în sensul alin. (1) si (2), deductibilitatea acestei diferente fiind supusã limitãrilor prevãzute în aceste alineate.

(4) Dobânzile si pierderile din diferente de curs valutar în legãturã cu împrumuturile obtinute direct sau indirect de la bãnci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate în instructiunile prevãzute la art. 34, si cele care sunt garantate de stat nu intrã sub incidenta prevederilor prezentului articol.

(5) În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entitãti decât institutiile de credit autorizate, dobânda deductibilã este limitatã la:

a) nivelul ratei dobânzii de referintã a Bãncii Nationale a României, pentru împrumuturile în lei;

b) nivelul ratei dobânzii EURIBOR plus douã puncte procentuale, pentru împrumuturile în euro;

c) nivelul ratei dobânzii LIBOR plus douã puncte procentuale, pentru împrumuturile în alte devize.

(6) Limita prevãzutã la alin. (5) se aplicã pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).

(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplicã bãncilor, persoane juridice române, si sucursalelor bãncilor strãine care îsi desfãsoarã activitatea în România, precum si institutiilor de credit.

Instructiuni:

10.1. Sub incidenta art. 10 din lege intrã numai împrumuturile angajate dupã data intrãrii în vigoare a Legii nr. 414/2002, cu exceptia art. 10 alin. (5) din lege care se aplicã si pentru dobânzile aferente împrumuturilor angajate înaintea datei intrãrii în vigoare a legii de la alte entitãti decât institutiile de credit autorizate.

10.2. În vederea determinãrii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile se efectueazã mai întâi ajustãrile conform art. 10 alin. (5) din lege. Valoarea cheltuielilor cu dobânzile care excede nivelul de deductibilitate permis conform art. 10 alin. (5) este consideratã nedeductibilã, fãrã a mai fi luatã în calcul în perioadele urmãtoare. În cazul în care capitalul propriu are o valoare negativã sau gradul de îndatorare este mai mare sau egal cu 1, contribuabilul aplicã limitarea prevãzutã la art. 10 alin. (2) din lege. Prin institutii de credit autorizate se întelege acele entitãti care sunt autorizate legal sã functioneze.

10.3. Gradul de îndatorare al capitalului se determinã ca raport între capitalul împrumutat si capitalul propriu. Prin capital împrumutat se întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, respectiv credite bancare, împrumuturi de la institutii financiare, împrumuturi de la actionari, asociati sau alte persoane, credite furnizori. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, profitul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementãrilor legale.

Capital împrumutat

Gradul de îndatorare =

Capital propriu

10.4. În vederea determinãrii impozitului pe profit, gradul de îndatorare se calculeazã ca raport între media capitalului împrumutat si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la începutul anului si la sfârsitul perioadei pentru care se determinã impozitul pe profit, dupã cum urmeazã:

Gradul de îndatorare = Capital împrumutat _{începutul anului fiscal} + Capital împrumutat_{sfârsitul perioadei}/2/Capital propriu_{începutul anului fiscal} + Capital propriu_{sfârsitul perioadei/}2

astfel:

Gradul de îndatorare = Capital împrumutat_{începutul anului fiscal} + Capital împrumutat_{sfârsitul perioadei}/Capital propriu_{începutul anului fiscal} + Capital propriu_{sfârsitul perioadei}

10.5. În cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai mic decât 1, cheltuielile cu dobânzile si cupierderea netã de curs valutar sunt deductibile integral dupã ce s-au efectuat ajustãrile prevãzute la pct. 10.1.

10.6. Dacã gradul de îndatorare astfel determinat este 1 sau mai mare decât 1, suma cheltuielilor cu dobânzile si cu pierderea netã din diferente de curs valutar este deductibilã numai în limita urmãtoarei sume: venitul din dobânzi al contribuabilului plus 10% din celelalte venituri impozabile ale acestuia. Celelalte venituri nu includ: veniturile din dobânzi, veniturile din diferente de curs valutar, veniturile înregistrate în conturile 711, 721 si 722, precum si eventualele venituri rezultate din operatiuni care au ca scop majorarea limitei prevãzute în art. 10 alin. (2) din lege.

10.7. Cheltuielile rãmase nedeductibile dupã aplicarea prevederilor pct. 10.6 sunt reportate în perioada urmãtoare si sunt tratate din punct de vedere fiscal ca fiind cheltuieli ale perioadei respective, urmând sã devinã subiect al limitãrii aplicabile în acea perioadã.

10.8. Exemplu:

Un contribuabil are urmãtoarea situatie:

	Valori la data de 1 ianuarie anul N	Valori la data de 31 martie anul N	Valori la data de 30 iunie anul N
Capital propriu	100.000	120.000	120.000
Capital împrumutat	120.000	90.000	130.000
Cheltuieli cu dobânzile	0	20.000	30.000
Venituri din dobânzi	0	10.000	12.000
Celelalte venituri impozabile	0	80.000	100.000
Pierderea netã din diferente de curs	0	25.000	35.000

Pentru a determina nivelul deductibilitãtii cheltuielilor cu dobânzile si al pierderii nete din diferente de curs valutar la nivelul trimestrului si apoi al semestrului, contribuabilul calculeazã gradul de îndatorare a capitalului aferent perioadelor mentionate anterior.

Gradul de îndatorare_{trim. I} = Capital împrumutat _{1 ianuarie} + Capital împrumutat _{31 martie/}Capital propriu _{1 ianuarie} + Capital propriu _{31 martie}

Gradul de îndatorare^{trim I} = 120.000 + 90.000/100.000 + 120.000 = 0,95

Având în vedere faptul cã acest grad de îndatorare este mai mic decât 1, se deduc integral, pentru primul trimestru, cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea netã de curs valutar.

Gradul de îndatorare _{semestrul I} = Capital împrumutat _{1 ianuarie} + Capital împrumutat _{30 iunie}/Capital propriu _{1 ianuarie} + Capital propriu _{30 iunie}

Gradul de îndatorare _{semestrul I} = 120.000 + 130.000/100.000 + 120.000 = 1,13

Deoarece gradul de îndatorare aferent primului semestru este mai mare decât 1, se deduc cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea netã de curs valutar numai în limita prevãzutã la art. 10 alin. (2) din lege.

Se prezintã urmãtoarea situatie:

a) cheltuieli cu dobânzile 30.000

b) pierdere netã din diferente de curs valutar 35.000

c) cheltuieli supuse limitãrii 65.000 [a) + b)]

d) venituri din dobânzi 12.000

e) celelalte venituri ale contribuabilului 100.000

f) cheltuieli deductibile (art. 10 din lege) 22.000 [d) + 10% x e)]

g) cheltuieli reportabile 43.000 [c)-f)]

10.9. În sensul prevederilor art. 10 alin. (4) din lege, prin bãnci internationale de dezvoltare se întelege:

- Banca Internationalã pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Corporatia Financiarã Internationalã (CFI) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationalã (ADI);

- Banca Europeanã de Investitii (BEI);

- Banca Europeanã pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD);

- bãnci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionalã similare.

Prin împrumut garantat de stat se întelege împrumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 81/1999.

Lege:

Art. 11. - (1) Cheltuielile privind amortizarea activelor corporale si necorporale sunt deductibile în limita prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare. Pentru echipamentele tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru, computere si echipamente periferice ale acestora, puse în functiune dupã data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se poate utiliza regimul de amortizare acceleratã fãrã aprobarea organului fiscal teritorial.

Acelasi regim de amortizare se poate utiliza si pentru brevetele de inventie, de la data aplicãrii acestora de cãtre contribuabil.

(2) Cheltuielile cu exploatarea zãcãmintelor naturale, de natura decopertãrilor, explorãrilor, forãrilor, dezvoltãrilor, care nu se finalizeazã în obiective economice ce pot fi exploatate, se recupereazã în urmãtorii 5 ani, în rate egale, din veniturile realizate din exploatare.

(3) Contribuabilii autorizati sã desfãsoare activitate în domeniul exploatãrii zãcãmintelor naturale sunt obligati sã înregistreze în evidenta contabilã si sã deducã la calculul profitului impozabil provizioane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de pânã la 1% din diferenta anualã dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, înregistrate potrivit reglementãrilor contabile, pe toatã durata de functionare a exploatãrii zãcãmintelor naturale.

Instructiuni:

11.1. Provizioanele prevãzute la art. 11 alin. (3) din lege sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale si care au obligatia de a prezenta un plan de refacere a mediului, în sensul asigurãrii reconstructiei ecologice a perimetrelor afectate de exploatãrile miniere, în conformitate cu prevederile Legii minelor nr. 61/1998, cu modificãrile ulterioare. Sub incidenta acestor prevederi intrã si titularii acordurilor petroliere, care au obligatia de a lua mãsurile de refacere a suprafetelor petroliere afectate, potrivit dispozitiilor Legii petrolului nr. 134/1995, cu modificãrile ulterioare.

Lege:

(4) Pentru titularii de acorduri petroliere care desfãsoarã operatiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apã mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si a anexelor, precum si pentru reabilitarea mediului este de 10% din profitul anual de exploatare, pe toatã durata de functionare a exploatãrii petroliere.

(5) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe si/sau în brevete de inventie amortizabile, potrivit legii, destinate activitãtilor pentru care acestia sunt autorizati, si care nu au optat pentru regimul de amortizare acceleratã pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora. Valoarea rãmasã de recuperat pe durata de viatã utilã se determinã dupã scãderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.

Instructiuni:

11.2. Pentru aplicarea art. 11 alin. (5) din lege contribuabilul este obligat sã tinã o evidentã extracontabilã de calcul a amortizãrii deductibile fiscal. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate în contabilitate, pentru care contribuabilul a optat sã aplice facilitatea prevãzutã la art. 11 alin. (5), nu vor fi luate în calcul la determinarea profitului impozabil.

11.3. Exemplu: un contribuabil care îsi desfãsoarã activitatea în domeniul prelucrãrii metalelor achizitioneazã la data de 15 septembrie 2002 un strung pe care îl pune în functiune pe data de 20 a aceleiasi luni. Valoarea de intrare a strungului este de 30.000.000 lei. Durata normalã de functionare a strungului, conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, este de 10 ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseste amortizarea liniarã. Din punct de vedere fiscal contribuabilul opteazã pentru aplicarea facilitãtii prevãzute la art. 11 alin. (5) din lege.

Ca urmare a aplicãrii prevederilor art. 11 alin. (5) din lege contribuabilul va înregistra urmãtoarea situatie:

- cheltuieli suplimentare deductibile de amortizare în luna septembrie: 20% x 30.000.000 lei = 6.000.000 lei;

- cheltuieli deductibile de amortizare de repartizat pe 120 de luni, începând cu luna urmãtoare deducerii de 20%: (30.000.000 lei - 6.000.000 lei)/120 de luni.

- lei -

Luna	Cheltuieli de amortizare acceptate fiscal
Septembrie 2002	6.000.000
Octombrie 2002	200.000
Noiembrie 2002	200.000
Decembrie 2002	200.000
Ianuarie 2003	200.000
. .
. .
. .
August 2012	200.000
Septembrie 2012	200.000
TOTAL:	30.000.000

11.4. În cazul investitiilor care se realizeazã pe parcursul mai multor luni sau în ani fiscali consecutivi, inclusiv pentru cele realizate în regie proprie, facilitãtile prevãzute la art. 11 alin. (1) si (5) din lege se acordã la valoarea lucrãrilor realizate efectiv, în baza unor situatii partiale de lucrãri încheiate potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, cu modificãrile ulterioare. Investitiilor puse în functiune partial si care au beneficiat de alte facilitãti fiscale de natura impozitului pe profit nu li se aplicã facilitãtile mentionate la art. 11 alin. (1) si (5) din lege, pentru partea care a beneficiat de alte facilitãti fiscale.

Lege:

(6) Deducerea suplimentarã de amortizare se acordã la data punerii în functiune a mijlocului fix, conform prevederilor Legii nr. 15/1994. Sunt exceptate de la aceastã prevedere achizitiile de animale si plantatii, pentru care deducerea se acordã astfel:

a) pentru animale, la data achizitiei;

b) pentru plantatii, la data receptiei finale de înfiintare a plantatiei.

(7) Intrã sub incidenta alin. (1) sau (5), dupã caz, si mijloacele fixe achizitionate în baza unui contract de leasing financiar cu clauzã definitivã de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului de leasing financiar.

(8) Contribuabilii care beneficiazã de facilitãtile prevãzute la alin. (1) si (5) au obligatia sã pãstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe cel putin o perioadã egalã cu jumãtate din durata lor normalã de functionare.

(9) Persoanele juridice care au beneficiat pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi de facilitatea fiscalã prevãzutã la art. 212 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privati pentru înfiintarea si dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 415/2001, sunt

obligati sã pãstreze în patrimoniu investitiile realizate cel putin o perioadã egalã cu jumãtate din durata normalã de functionare a acestora.

(10) În cazul în care nu sunt respectate prevederile alin. (8) si (9), impozitul pe profit se recalculeazã, inclusiv pentru perioada în care s-a aplicat deducerea, si se vor calcula majorãri si penalitãti de întârziere, conform reglementãrilor legale în vigoare.

Instructiuni:

11.5. La aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) sau (5) din lege se ia în calcul valoarea de achizitie a mijloacelor fixe înregistratã în evidenta contabilã.

11.6. În cazul în care nu sunt respectate prevederile art. 11 alin. (8) si (9) din lege, impozitul trebuie recalculat pentru anii precedenti fãrã a se tine seama de termenul de prescriptie al creantei bugetare. Recalcularea trebuie fãcutã pentru perioada în care au fost aplicate prevederile art. 11 alin. (1) si (5) din lege. Penalitãtile si majorãrile de întârziere sunt calculate de la data la care trebuia plãtit impozitul aferent anilor fiscali pentru care se face recalcularea.

Lege:

Art. 12. - În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operational locatorul/finantatorul are aceastã calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de cãtre utilizator, în cazul leasingului financiar, si de cãtre locator, în cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile. În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operational utilizatorul deduce chiria.

Instructiuni:

12.1. Încadrarea operatiunilor de leasing se realizeazã avându-se în vedere prevederile Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societãtile de leasing, republicatã, si prevederile contractului de leasing. Operatiunile de leasing imobiliar, efectuate conform contractelor cu clauzã irevocabilã de vânzare, care au ca obiect utilizarea activelor ce apartin societãtilor comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, se supun regimului fiscal valabil pentru contractele de leasing financiar.

Lege:

Art. 13. - (1) Pierderea anualã, stabilitã prin declaratia de impozit pe profit, se recupereazã din profiturile impozabile obtinute în urmãtorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrãrii acestora, la fiecare termen de platã a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrãrii acestora.

(2) Nu se recupereazã pierderea fiscalã înregistratã de persoana juridicã ce îsi înceteazã existenta, în cazul în care are loc divizarea, dizolvarea, lichidarea sau fuziunea.

(3) În cazul persoanelor juridice strãine prevederile alin. (1) se aplicã luându-se în considerare numai activitãtile economice, cotele de participare, profiturile si pierderile atribuite sediului permanent din România.

(4) Contribuabilii care au fost obligati la plata unui impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscalã intrã sub incidenta prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezenta lege. Aceastã pierdere se recupereazã de la data înregistrãrii.

Instructiuni:

13.1. Recuperarea pierderilor anuale se face în ordinea înregistrãrii acestora, la fiecare termen de platã a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrãrii acestora. Pierderea fiscalã reprezintã suma înregistratã în declaratia de impunere a anului precedent.

13.2. În cazul în care recuperarea pierderii fiscale se face din rezervele legale, constituite din profit înainte de impozitare, reconstituirea ulterioarã a rezervei legale nu va mai fi o sumã deductibilã la calculul profitului impozabil.

13.3. Nu recupereazã pierderea fiscalã societãtile comerciale care îsi înceteazã existenta în urma unor operatiuni de divizare sau fuziune, precum si cele care se înfiinteazã în urma efectuãrii acestor operatiuni, conform dispozitiilor Legii nr. 31/1990 privind societãtile comerciale, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

13.4. Societatea comercialã din al cãrei patrimoniu se desprinde o parte în urma unei operatiuni de divizare si care îsi continuã existenta ca persoanã juridicã recupereazã partea din pierderea fiscalã înregistratã înainte de momentul în care operatiunea de divizare produce efecte, proportional cu drepturile si obligatiile mentinute de societatea comercialã respectivã.

13.5. În cazul fuziunii prin absorbtie pierderea fiscalã rezultatã din declaratia de impunere a persoanei juridice absorbante, declaratã pânã la data înscrierii la registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social, se recupereazã potrivit prevederilor din lege.

Lege:

Art. 14. - (1) În situatia lichidãrii/dizolvãrii unui contribuabil, pentru determinarea profitului impozabil se ia în calcul si profitul rezultat din lichidarea patrimoniului acestuia.

(2) În cazul fuziunii sau al divizãrii unui contribuabil care îsi înceteazã existenta sumele rezultate din evaluãrile generate de aceste operatiuni se vor reflecta în conturile de rezerve ale entitãtilor rezultate, fãrã a fi utilizate la majorarea capitalului social. În caz contrar aceste sume se supun impozitãrii cu cota prevãzutã la art. 2 alin. (1).

CAPITOLUL III

Impozitarea persoanelor juridice strãine si a veniturilor din surse externe

Art. 15. - Contribuabilii definiti la art. 1 alin. (1) lit. b) si c) datoreazã impozit pe profitul atribuibil sediului permanent din România. Cota de impozitare este cea stabilitã la art. 2 alin. (1), (3) sau (4), dupã caz.

Art. 16. - (1) Persoanele juridice strãine care realizeazã urmãtoarele venituri se impoziteazã pentru profitul corespunzãtor acestora, potrivit prevederilor prezentei legi, cu cota prevãzutã la art. 2 alin. (1):

a) veniturile obtinute din sau în legãturã cu proprietãti imobiliare situate în România, inclusiv închirierea în scopul utilizãrii unei asemenea proprietãti, si câstigul obtinut prin înstrãinarea unui drept asupra unei astfel de proprietãti, inclusiv orice alte drepturi de proprietate atribuibile indirect, inclusiv prin înstrãinarea actiunilor si a altor drepturi similare într-o societate ale cãrei active corporale sunt formate în principal - direct sau indirect - din proprietãti imobiliare situate în România;

b) veniturile obtinute ca urmare a exploatãrii resurselor naturale localizate în România, inclusiv câstigul obtinut din vânzarea unui drept aferent unor asemenea resurse naturale;

c) veniturile obtinute din înstrãinarea unui drept de proprietate detinut la o persoanã juridicã românã.

(2) Orice alt venit care nu este mentionat la alin. (1) este venit realizat pe teritoriul României dacã este plãtit de un rezident român sau este plãtit de ori prin intermediul unui sediu permanent în România.

Instructiuni:

16.1. În cazul persoanelor juridice nerezidente care obtin veniturile prevãzute la art. 16 alin. (1) lit. a) si b) si la alin. (2) din lege, obligatia completãrii si depunerii declaratiei de impunere potrivit art. 21 din lege, precum si a calculãrii, retinerii de la beneficiarul de venit si plãtii impozitului revine persoanei rezidente, o datã cu primul termen stabilit la art. 20 din lege. În cazul persoanelor juridice nerezidente care obtin veniturile prevãzute la art. 16 alin. (1) din lege din vânzarea sau cesionarea drepturilor de proprietate asupra unei persoane juridice rezidente, obligatia completãrii si depunerii declaratiei potrivit art. 21 din lege, precum si a plãtii impozitului pe profit o datã cu primul termen stabilit la art. 20 din lege îi revine persoanei juridice rezidente ale cãrei valori se tranzactioneazã, în cazul în care nu sunt societãti detinute public în sensul Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate. În cazul persoanelor juridice nerezidente care obtin veniturile prevãzute la art. 16 alin. (1) din lege si care tranzactioneazã drepturile de proprietate detinute asupra persoanelor juridice române prin intermediul societãtilor de servicii de investitii financiare, obligatia completãrii si depunerii declaratiei potrivit art. 21 din lege, precum si a calculãrii, retinerii si plãtii impozitului pe profit revine acestor societãti de intermediere, o datã cu primul termen stabilit la art. 20 din lege. Reglementãrile conventiilor de evitare a dublei impuneri prevaleazã fatã de prevederile art. 16 din lege.

16.2. Veniturile obtinute din înstrãinarea unui drept de proprietate detinut la o persoanã juridicã românã sunt altele decât cele mentionate la art. 16 alin. (1) lit. a) si b) din lege.

16.3. Veniturile obtinute din sau în legãturã cu proprietãti imobiliare amplasate în România includ profiturile sau câstigurile din transferul de pãrti sociale în cadrul unei societãti sau din transferul unor titluri de participare în orice tip de entitate, dacã 50% sau mai mult din valoarea activelor respectivei societãti, asocieri sau entitãti reprezintã, direct sau indirect, proprietãti imobiliare amplasate în România. În acest sens activele unei societãti, asocieri sau entitãti sunt în mod indirect proprietãti imobiliare amplasate în România atunci când respectiva societate, asociere sau entitate detine pãrti sociale sau alte titluri de participare

într-o altã societate, asociere sau entitate care satisface conditia de 50% mentionatã la alineatul anterior.

16.4. Profiturile sau câstigurile corespunzãtoare veniturilor prevãzute la art. 16 din lege, care se impoziteazã, se determinã ca diferentã între veniturile realizate si cheltuielile aferente. În cazul câstigurilor de capital profitul se determinã ca diferentã între valoarea realizatã la vânzare si valoarea de achizitie majoratã cu cheltuielile privind comisioanele, tarifele si taxele aferente tranzactiilor, rezultate din documente.

16.5. În cazul în care persoana juridicã nerezidentã efectueazã operatiuni pe piata de capital prin intermediul unei societãti de servicii de investitii financiare, în urma cãrora se obtin pierderi, acestea se pot compensa cu profiturile obtinute pe piata de capital prin intermediul aceleiasi societãti de servicii de investitii financiare si numai pentru aceeasi societate ale cãrei valori mobiliare sunt tranzactionate.

Lege:

Art. 17. - (1) În sensul prezentei legi, sediu permanent înseamnã locul prin intermediul cãruia orice activitate a unei persoane fizice sau juridice strãine este, în întregime sau în parte, condusã direct ori prin intermediul unui agent dependent. În cazul în care o asociere sau o altã entitate care nu are personalitate juridicã desfãsoarã activitãti printr-un sediu permanent în România, pãrtile sau beneficiarii se considerã cã desfãsoarã activitate în România printr-un sediu permanent.

(2) Sediul permanent include: un loc de conducere, o sucursalã, un birou, un sediu secundar, o fabricã, un magazin, un atelier, o minã, un put petrolier sau de gaze, o carierã sau orice alt loc de extractie a resurselor naturale.

(3) Un santier de constructii sau un loc unde au fost aduse echipamente pentru constructii, un proiect de montaj sau de instalare, activitãtile de supraveghere, consultantã si furnizarea de servicii pentru acelasi proiect sau proiecte conexe devine sediu permanent dacã are o duratã mai mare de 6 luni.

Instructiuni:

17.1. Persoanele juridice strãine care desfãsoarã activitãti în România de natura celor mentionate la art. 17 alin. (3) din lege datoreazã impozit pe profit de la începutul activitãtii, imediat ce se poate determina cã a fost sau va fi depãsitã durata legalã, respectiv de 6 luni sau conform perioadelor din conventia de evitare a dublei impuneri, dupã caz, pentru îndeplinirea conditiilor de sediu permanent. În cazul în care nu se cunoaste înainte de sfârsitul anului dacã prezenta în România va fi de o duratã suficientã pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate în considerare în urmãtorul an fiscal, în situatia în care durata specificatã este depãsitã.

17.2. Reglementãrile din conventiile de evitare a dublei impuneri privind definirea sediului permanent prevaleazã fatã de prevederile legii numai în cazul în care contribuabilul prezintã certificatul de rezidentã fiscalã. De exemplu, în cazul în care contribuabilul este rezident într-o tarã cu care România are un tratat potrivit cãruia un loc de constructie devine sediu permanent dacã are o duratã mai mare de 12 luni, aceastã regulã se aplicã pentru acest contribuabil, si nu regula de 6 luni prevãzutã la art. 17 alin. (3) din lege, cu conditia prezentãrii certificatului de rezidentã fiscalã.

Lege:

(4) Un sediu permanent nu include: folosirea de instalatii în scopul depozitãrii, al expunerii de produse sau de mãrfuri; mentinerea unui stoc de produse sau de mãrfuri în scopul depozitãrii sau al expunerii; mentinerea unui stoc de produse sau de mãrfuri numai în scopul prelucrãrii de cãtre o altã persoanã juridicã; mentinerea unui stoc de produse sau de mãrfuri pentru expunerea în cadrul unui târg comercial sau al unei expozitii si care pot fi si vândute la încheierea târgului sau a expozitiei.

(5) Sediul permanent nu include nici un loc fix de afaceri destinat cumpãrãrii de produse, de mãrfuri sau colectãrii de informatii, mentinerea unui loc fix de afaceri în scopul desfãsurãrii de activitãti cu caracter pregãtitor sau auxiliar, pentru orice combinare a activitãtilor mentionate, cu conditia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultã din aceastã combinare sã aibã un caracter pregãtitor sau auxiliar.

(6) Când o persoanã fizicã sau juridicã, alta decât un agent cu statut independent, actioneazã în numele unei întreprinderi si are si exercitã împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, aceastã întreprindere se considerã cã are un sediu permanent în privinta oricãror activitãti pe care persoana le exercitã pentru întreprindere, în afarã de cazul în care activitãtile acestei persoane sunt limitate la cele mentionate la alin. (5).

(7) O întreprindere nu se considerã cã are un sediu permanent numai prin faptul cã aceasta îsi exercitã activitatea de afaceri printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu conditia ca aceastã persoanã sã actioneze în cadrul activitãtii ei obisnuite, înscrisã în documentele de constituire.

(8) Prin agent dependent se întelege o persoanã fizicã, juridicã sau altã entitate care îsi desfãsoarã activitatea în România, în numele, pe contul si sub controlul unei persoane fizice sau juridice strãine, în baza unui înscris între acestia, si încheie contracte în numele acesteia, cu exceptia reprezentantelor autorizate sã functioneze pe teritoriul României.

(9) Reprezentantul legal al sediului permanent este obligat ca înainte de începerea activitãtii sã îl înregistreze la organul fiscal teritorial în a cãrui razã urmeazã sã activeze.

(10) Pentru reflectarea realã a profitului impozabil al sediului permanent se scad numai cheltuielile aferente realizãrii veniturilor acestuia, avându-se în vedere prevederile cap. II. La determinarea profitului impozabil al sediilor permanente vor fi avute în vedere urmãtoarele reguli:

a) relatia dintre o societate comercialã strãinã si sediul permanent al acesteia nu poate fi stabilitã juridic prin conventii/contracte; în consecintã, operatiunile la care acestea participã nu genereazã profit, iar ca urmare a derulãrii acestor operatiuni sediul permanent nu înregistreazã pierdere;

b) tot ceea ce nu reprezintã cheltuieli sau venituri la societatea comercialã strãinã nu poate fi cheltuialã sau venit al sediului permanent;

c) circulatia bunurilor si a finantãrilor între acestea, precum si cedarea bunurilor mobile si imobile nu duc la realizarea de profituri sau pierderi.

Art. 18. - (1) Persoana juridicã românã are dreptul de a i se deduce din impozitul pe profit datorat în România o sumã echivalentã cu impozitul pe venitul din sursa externã, plãtit direct sau prin retinere la sursã în strãinãtate, pe bazã de documente confirmate de autoritãtile strãine, care atestã plata, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationalã a României, aferent

datei plãtii. În acest caz valoarea ce va fi luatã în considerare pentru determinarea profitului impozabil este cea brutã, inclusiv impozitul plãtit în afarã.

(2) Suma deducerii este la nivelul prevãzut la art. 2 alin. (1), dar nu mai mult decât impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei impozitului pe profit, prevãzutã în prezenta lege, asupra veniturilor pe fiecare sursã de venit externã, dupã ce s-au scãzut cheltuielile deductibile aferente acestora.

Instructiuni:

18.1. Aceastã prevedere are drept scop evitarea dublei impuneri a profitului, în sensul cã impozitul pe profitul realizat în strãinãtate sau impozitele retinute în strãinãtate prin retinere la sursã, confirmate de autoritãtile fiscale din tãrile unde au fost realizate veniturile si au fost retinute impozitele aferente, se deduc din impozitul pe profitul datorat în România.

18.2. În conformitate cu reglementãrile contabile în vigoare, operatiunile efectuate de subunitãtile din strãinãtate ale persoanelor juridice române pot fi înregistrate în cursul perioadei de gestiune numai în devize, urmând ca la sfârsitul exercitiului financiar rulajele si soldurile exprimate în valutã, din balantele de verificare a conturilor sintetice transmise de acestea, sã fie evaluate la cursul valutar din data de 31 decembrie si sã fie centralizate în balanta de verificare a societãtii din România, cãreia îi apartin.

O persoanã juridicã românã care desfãsoarã activitãti printr-un sediu permanent într-un alt stat calculeazã profitul impozabil la nivelul întregii societãti, potrivit dispozitiilor cap. II din lege. În scopul acordãrii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeazã profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, potrivit reglementãrilor fiscale din România. Documentul pe baza cãruia se calculeazã deducerea din impozitul pe profit datorat în România, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atestã plata, confirmat de autoritatea fiscalã strãinã.

18.3. Limitarea prevãzutã în alin. (2) din lege va fi calculatã separat pentru fiecare sursã de venit. În scopul aplicãrii acestei reguli toate veniturile a cãror sursã se aflã în aceeasi tarã strãinã vor fi considerate ca având aceeasi sursã.

18.4. Exemplu: un contribuabil desfãsoarã activitãti atât în România, cât si în tara X printr-un sediu permanent. Pentru activitatea desfãsuratã în tara X situatia este urmãtoarea:

- Pentru sediul permanent:

- profitul impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din tara X, 100 milioane lei (exprimat la cursul de schimb valutar de la sfârsitul anului 2003);

- impozitul pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din tara X (cotã de 30%), 30 milioane lei (exprimat la cursul de schimb valutar de la sfârsitul anului 2003);

- profitul impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din legea românã, 80 milioane lei (legislatia românã privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile în tara X);

- impozitul pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din legea românã (cotã de 25%), 20 milioane lei.

- Pentru alte venituri din tara X:

- venituri din dobânzi: 100 milioane lei;

- impozit cu retinere la sursã pentru veniturile din dobânzi: 10 milioane lei (valoare calculatã la cursul de schimb valutar din data plãtii).

Pentru activitatea desfãsuratã atât în România, cât si în tara X situatia este urmãtoarea:

- profit impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din legea românã, 1.000 milioane lei;

- impozit pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din legea românã (cotã de 25%), 250 milioane lei.

Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maximã reprezentând creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursã (dobânzi).

Impozitul plãtit în tara X trebuie evaluat la cursul de schimb valutar de la data plãtii. Impozitul pe profitul aferent anului 2003 din tara X este plãtit în mai multe transe, iar valoarea cumulatã a acestora, la cursul de schimb valutar de la data fiecãrei plãti, este echivalentul a 21 milioane lei (existã o depreciere a leului comparativ cu valuta tãrii X în timpul anului). În aceastã situatie suma recunoscutã de organele fiscale române ca fiind plãtitã în tara X este de 31 milioane lei:

- 21 milioane lei impozit pe profit plãtit;

- 10 milioane lei impozit cu retinere la sursã (venit din dobânzi).

Deoarece aceastã sumã este mai mare decât limita maximã de 30 milioane lei care poate fi acordatã sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scãdea din impozitul pe profitul întregii activitãti (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.

Lege:

Art. 19. - Pierderile legate de veniturile din surse externe se deduc numai din aceste venituri, separat pe fiecare sursã de venit. Pierderile neacoperite se reporteazã si se recupereazã în anii urmãtori, potrivit art. 13.

Instructiuni:

19.1. Potrivit acestor dispozitii pierderile realizate din activitatea desfãsuratã în strãinãtate se recupereazã numai din veniturile impozabile realizate în strãinãtate pe fiecare sursã de venit. În scopul aplicãrii acestei reguli, prin sursã de venit se întelege tara din care s-au realizat veniturile. Recuperarea pierderii se va realiza conform instructiunilor prevãzute pentru aplicarea art. 13 din lege.

Lege:

CAPITOLUL IV

Plata si controlul impozitului pe profit

Art. 20. - (1) Plata impozitului pe profit se efectueazã trimestrial, pânã la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmãtor, cu exceptia Bãncii Nationale a României, a bãncilor române si a sucursalelor din România ale bãncilor, persoane juridice strãine, care efectueazã plãti lunar, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se calculeazã impozit. În acest scop profitul si impozitul pe profit se calculeazã si se evidentiazã trimestrial, cumulat de la începutul anului sau lunar, în cazul bãncilor.

(2) Banca Nationalã a României, bãncile si sucursalele din România ale bãncilor, persoane juridice strãine, au obligatia sã plãteascã în contul impozitului pe profit, pentru luna decembrie a fiecãrui an fiscal, o sumã egalã cu impozitul datorat pe luna noiembrie a aceluiasi an, pânã la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmãtor, urmând ca regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil sã se efectueze pânã la termenul prevãzut pentru depunerea situatiilor financiare.

(3) Contribuabilii, altii decât cei prevãzuti la alin. (2), au obligatia sã plãteascã în contul impozitului pe profit pentru trimestrul IV, pânã la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmãtor, o sumã egalã cu impozitul calculat si evidentiat pe trimestrul III, urmând ca regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil sã se efectueze pânã la termenul prevãzut pentru depunerea situatiilor financiare.

(4) Persoanele juridice care înceteazã sã existe au obligatia de a depune declaratia de impunere si de a plãti impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrãrii încetãrii existentei persoanei juridice la registrul comertului.

(5) Persoanele juridice fãrã scop patrimonial calculeazã si plãtesc impozitul pe profit anual, pânã la data de 25 ianuarie a anului urmãtor.

(6) Contribuabilii care obtin venituri din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomiculturã si viticulturã plãtesc impozit pe profit anual, pânã la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmãtor, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor.

Art. 21. - (1) În cursul anului fiscal contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere pânã la termenul de platã a impozitului inclusiv, urmând ca, dupã definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilantul contabil anual, sã depunã declaratia de impunere pentru anul fiscal expirat, pânã la termenul prevãzut pentru depunerea situatiilor financiare.

(2) Contribuabilii sunt obligati sã depunã o datã cu declaratia de impunere anualã si o declaratie privind plãtile sau angajamentele de platã cãtre persoanele fizice si/sau juridice strãine, care sã cuprindã sumele, scopul plãtii si beneficiarul. Nu se cuprind în aceastã declaratie sumele angajate sau plãtite pentru operatiunile în exclusivitate de import de bunuri si transport international.

(3) Contribuabilii sunt rãspunzãtori pentru calculul impozitelor declarate si pentru depunerea în termen a declaratiei de impunere.

(4) Declaratia de impunere se semneazã de cãtre administrator sau de orice altã persoanã autorizatã, potrivit legii, sã îl reprezinte pe contribuabil.

Instructiuni:

21.1. Completarea si depunerea de cãtre contribuabili a declaratiei de impunere au rolul de a stabili impozitul pe profit datorat sau de recuperat, constituind totodatã si cerere de platã a impozitului. Plãtitorii care se gãsesc în situatia de fuziune prin absortie, divizare sau lichidare, conform legii, si care îsi încheie perioada impozabilã au obligatia sã depunã, în termen de 15 zile de la data aparitiei acestei situatii, declaratia privind impozitul pe profit. Declaratia privind impozitul pe profit întocmitã de plãtitor reprezintã titlu de creantã prin care se constatã si se individualizeazã obligatia de platã privind impozitul pe profit.

În situatia contribuabilului care înceteazã sã existe ca persoanã juridicã în urma efectuãrii unei operatiuni de fuziune prin absorbtie, divizare sau lichidare, termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit reprezintã si termen de platã a obligatiei fatã de bugetul de stat, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Lege:

Art. 22. - Fac exceptie de la prevederile art. 20 alin. (3) contribuabilii care au definitivat pânã la data de 25 ianuarie închiderea exercitiului financiar anterior. Acestia depun declaratia de impunere definitivã si plãtesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat, pânã la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmãtor.

Art. 23. - Plata impozitelor reglementate de prezenta lege se face în lei.

Art. 24. - Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datoreazã majorãri si penalitãti de întârziere, potrivit reglementãrilor legale în vigoare.

Art. 25. - Constatarea, controlul, urmãrirea, încasarea si executarea silitã a impozitelor reglementate de prezenta lege, precum si a penalitãtilor, a majorãrilor de întârziere si a penalitãtilor de întârziere se efectueazã, conform reglementãrilor legale în vigoare, de cãtre organele fiscale ale Ministerului Finantelor Publice.

Art. 26. - Un inspector fiscal sau un alt angajat al unei unitãti fiscale, autorizat în acest sens, are dreptul de a intra în orice incintã de afaceri a contribuabilului sau în alte incinte deschise publicului, conform Ordonantei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 64/1999, cu modificãrile ulterioare, în scopul determinãrii obligatiilor fiscale ale acestuia. Accesul este permis în cursul orelor normale de serviciu, iar în afara acestora, numai cu autorizarea scrisã a conducerii unitãtii fiscale, justificatã de necesitatea controlului.

Art. 27. - (1) În vederea determinãrii obligatiilor fiscale, potrivit prevederilor prezentei legi, organele fiscale au dreptul de a controla si de a recalcula adecvat profitul impozabil si impozitul de platã pentru:

a) operatiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea plãtii impozitelor;

b) operatiunile efectuate în numele contribuabilului, dar în favoarea asociatilor, actionarilor sau persoanelor ce actioneazã în numele acestora;

c) datoriile asumate de contribuabili în contul unor împrumuturi fãcute sau garantate de actionari, asociati ori de persoanele care actioneazã în numele acestora, în vederea reflectãrii reale a operatiunii;

d) distribuirea, împãrtirea, alocarea veniturilor, deducerile, creditele sau reducerile între 2 sau mai multi contribuabili ori acele operatiuni controlate, direct sau indirect, de persoane care au interese comune, în scopul prevenirii evaziunii fiscale si pentru reflectarea realã a operatiunilor.

Instructiuni:

27.1. Douã întreprinderi sunt considerate asociate (societãti-mamã si filiale sau societãti controlate în comun) dacã o întreprindere este rezidentã a statului român, iar cealaltã este rezidentã a altui stat si:

a) întreprinderea din celãlalt stat participã, direct sau indirect, la conducerea, controlul ori la capitalul întreprinderii rezidente;

sau

b) aceleasi persoane participã, direct sau indirect, la conducerea, controlul ori la capitalul ambelor întreprinderi;

sau

c) întreprinderile sunt considerate a fi persoane asociate conform art. 27 alin. (3) din lege. Întreprinderile asociate sunt legate în relatiile lor comerciale sau financiare prin conditii acceptate ori impuse, care

diferã de cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente. Autoritãtile fiscale din România pot, în scopul calculãrii obligatiilor fiscale ale întreprinderilor asociate, sã reconsidere evidentele întreprinderii din România, în scopul examinãrii fiscale, dacã în urma relatiilor speciale dintre întreprinderea asociatã românã si cea strãinã aceste evidente nu reflectã profiturile reale impozabile ce provin din România.

Reconsiderarea evidentelor întreprinderilor asociate nu se efectueazã atunci când tranzactiile dintre asemenea întreprinderi au loc în termenii comerciali de piatã liberã, respectiv ca tranzactii între întreprinderi independente.

În cazul în care România a încheiat conventie de evitare a dublei impuneri cu statul al cãrui rezident este întreprinderea asociatã strãinã, aceastã reconsiderare a evidentelor în scopul examinãrii fiscale se efectueazã de cãtre autoritãtile române prin coroborare cu “Procedura amiabilã” prevãzutã în respectiva conventie. În acest sens, atunci când România include în profiturile unei întreprinderi înregistrate în România si impune în consecintã profiturile asupra cãrora o întreprindere rezidentã în alt stat a fost supusã impunerii în statul sãu de rezidentã, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii din România dacã conditiile stabilite între cele douã întreprinderi ar fi fost cele convenite între întreprinderi independente, statul de rezidentã al întreprinderii asociate strãine poate proceda la modificarea corespunzãtoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri.

Reconsiderarea evidentelor care privesc profiturile incluse ca urmare a aplicãrii principiilor pietei libere între întreprinderi asociate presupune ca aceasta sã se facã si în statul în care aceste profituri au fost impuse initial, evitându-se în acest fel o dublã impunere.

Ajustarea profiturilor trebuie fãcutã astfel încât sã poatã fi agreatã si de statul care a fãcut impunerea initialã în functie de situatia existentã la momentul stabilirii impunerii. În asemenea situatii autoritatea competentã din România se poate consulta si cu autoritatea competentã a celuilalt stat, în scopul stabilirii unei metodologii de ajustare a profiturilor, agreatã de ambele state.

În conditiile în care sunt încheiate conventii de evitare a dublei impuneri între România si alte state, aplicarea acestor prevederi se face pe baza prezentãrii certificatului de rezidentã fiscalã de cãtre întreprinderea asociatã, nerezidentã în România. La ajustarea profiturilor între întreprinderile asociate se are în vedere perioada de prescriptie prevãzutã de legislatia internã a statelor în care întreprinderile asociate în cauzã sunt rezidente, în cazul în care prin conventia de evitare a dublei impuneri nu s-a prevãzut o altã perioadã de prescriptie. Ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate nu conduce la modificarea situatiilor financiare ale întreprinderilor asociate.

Lege:

(2) În cazul tranzactiilor dintre persoane asociate valoarea recunoscutã de autoritatea fiscalã este valoarea de piatã a tranzactiilor.

(3) În mod particular, sunt persoane asociate:

a) persoanele fizice, ascendentii, descendentii, colateralii, sotul sau sotia acestora si afinii pânã la gradul al III-lea inclusiv;

b) o entitate si orice altã persoanã care detine inclusiv proprietãti ale asociatilor acelei persoane, în mod direct sau indirect, 20% sau mai mult din valoarea ori din numãrul actiunilor sau al drepturilor de vot din acea entitate sau controleazã în mod efectiv acea entitate;

c) douã entitãti, dacã o tertã persoanã detine inclusiv proprietãti ale asociatilor acelei persoane, direct sau indirect, 20% sau mai mult din valoarea sau din numãrul actiunilor ori al drepturilor de vot din fiecare entitate sau controleazã în mod efectiv acele entitãti.

(4) La estimarea valorii de piatã a tranzactiilor vor fi utilizate urmãtoarele metode:

Instructiuni:

27.2. În termeni generali valoarea de piatã este determinatã prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolatã dacã se desfãsoarã între întreprinderi independente. O tranzactie necontrolatã este comparabilã cu o tranzactie controlatã dacã:

a) nici una dintre diferentele dintre tranzactiile care sunt comparate sau dintre întreprinderi care desfãsoarã aceste tranzactii nu poate afecta semnificativ conditiile care sunt comparate (de exemplu pretul sau marja de profit); sau dacã

b) pot fi fãcute ajustãri suficient de precise pentru eliminarea efectelor oricãrei diferente mentionate la lit. a).

Lege:

a) metoda comparãrii preturilor, în care pretul de vânzare al contribuabilului se comparã cu preturile practicate de alte entitãti independente de acesta, atunci când sunt vândute produse sau servicii comparabile;

Instructiuni:

27.3. Pentru transferul de bunuri, produse, mãrfuri sau servicii între entitãti apartinând aceluiasi grup valoarea de piatã este acel pret pe care l-ar fi convenit entitãtile care nu apartin aceluiasi grup, în conditiile existente pe piete comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de mãrfuri identice ori similare, în cantitãti comparabile, în acelasi punct din lantul de productie si de distributie si în conditii comparabile de livrare si de platã. În acest sens, pentru stabilirea valorii de piatã se poate recurge la compararea pretului dintr-o tranzactie controlatã cu:

a) pretul extern pentru mãrfurile si serviciile identice sau similare livrate în strãinãtate (compararea cu preturile curente pe piatã care pot fi stabilite prin cotatii de piatã, prin preturile aplicate într-un anumit sector sau prin preturile convenite între terte pãrti independente, dupã caz);

b) pretul intern pentru mãrfurile si serviciile identice sau similare livrate în tarã (compararea cu preturile existente pe piatã, pe care contribuabilul sau o persoanã apartinând aceluiasi grup le-a convenit cu entitãti care nu apartin aceluiasi grup).

Pentru aplicarea metodei comparãrii preturilor valoarea de piatã a tranzactiei va fi determinatã prin compararea pretului de vânzare al mãrfurilor si serviciilor identice sau similare, vândute în cantitãti apropiate, cu pretul de vânzare al mãrfurilor si al serviciilor de evaluat.

În cazul în care cantitãtile nu sunt comparabile se utilizeazã pretul de vânzare pentru mãrfurile si serviciile identice sau similare, vândute în cantitãti diferite. Pentru aceasta pretul de vânzare se va corecta cu diferentele în plus sau în minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate, cu conditia ca aceste diferente sã se bazeze pe elemente de probã care sã stabileascã faptul cã acestea sunt rezonabile sau exacte. În scopul metodei comparãrii preturilor o tranzactie necontrolatã este comparabilã cu o tranzactie controlatã

dacã:

a) nici una dintre diferentele dintre tranzactiile care sunt comparate sau dintre întreprinderile care desfãsoarã aceste tranzactii nu poate afecta substantial pretul într-o piatã liberã; sau dacã

b) pot fi fãcute ajustãri suficient de precise pentru eliminarea efectelor oricãrei diferente dintre cele mentionate la lit. a).

Lege:

b) metoda cost-plus, în care pretul obisnuit al pietei trebuie determinat ca valoare a costurilor principale mãrite cu o ratã de profit similarã domeniului de activitate al contribuabilului;

Instructiuni:

27.4. Punctul de plecare pentru aceastã metodã, în cazul transferului de mãrfuri sau de servicii între persoane apartinând aceluiasi grup, este reprezentat de costurile producãtorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metodã de calcul pe care persoana care face transferul îsi bazeazã si politica de stabilire a preturilor fatã de entitãti care nu apartin aceluiasi grup. Suma care se adaugã la costul astfel stabilit va avea în vedere o ratã de profit care este normalã pentru domeniul de activitate al contribuabilului. Rezultatul adãugãrii profitului la costurile de mai sus poate fi considerat pretul de piatã al tranzactiei controlate. Acolo unde mãrfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numãr de entitãti apartinând aceluiasi grup, aceastã metodã urmeazã sã fie aplicatã separat pentru fiecare stadiu, luându-se în considerare rolul si activitãtile concrete ale fiecãrei entitãti apartinând aceluiasi grup.

Costul plus profitul furnizorului într-o tranzactie controlatã va fi rezonabil stabilit prin referintã la costul plus profitul aceluiasi furnizor în comparatie cu tranzactiile necontrolate. În completare, metoda care poate fi folositã este costul plus profitul care a fost câstigat în tranzactii comparabile de cãtre o întreprindere independentã.

Lege:

c) metoda pretului de revânzare, în care pretul pietei este determinat pe baza pretului de revânzare a produselor si serviciilor cãtre entitãti independente, diminuat cu cheltuielile de comercializare si o ratã de profit.

Instructiuni:

27.5. Aceastã metodã se aplicã pornindu-se de la pretul la care un produs cumpãrat de la o persoanã apartinând aceluiasi grup este revândut unei entitãti care nu apartine grupului. Acest pret (pretul de revânzare) este apoi redus cu o marjã brutã corespunzãtoare (marja pretului de revânzare), reprezentând valoarea din care ultimul vânzãtor din cadrul grupului va încerca sã îsi acopere cheltuielile de vânzare si alte cheltuieli de operare în functie de operatiunile efectuate (luând în considerare activele utilizate si riscul asumat) si sã poatã realiza un profit corespunzãtor.

Ceea ce rãmâne dupã scãderea marjei brute poate fi considerat ca fiind pretul de piatã pentru transferul bunului între entitãti asociate, dupã ajustarea cu alte costuri asociate cu achizitionarea produsului. Marja pretului de revânzare a ultimului vânzãtor într-o tranzactie controlatã poate fi determinatã prin referintã la marja profitului din revânzare pe care acelasi ultim vânzãtor o câstigã pentru articolul procurat si vândut în cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile.

De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vânzãri realizate de o entitate independentã în cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile. În cazul în care mãrfurile sunt transferate printr-un numãr de entitãti apartinând aceluiasi grup, atunci în anumite împrejurãri poate fi fãcut un calcul, începându-se cu pretul (obtinut pe piatã) pentru transferul final cãtre o persoanã care nu apartine aceluiasi grup si mergându-se înapoi, de-a lungul întregului sir de entitãti, pânã la punctul sãu de plecare. O tranzactie necontrolatã este comparabilã cu o tranzactie controlatã, în sensul metodei pretului de revânzare, dacã:

a) nici una dintre diferentele dintre tranzactiile care sunt comparate sau dintre întreprinderile care desfãsoarã aceste tranzactii nu poate afecta semnificativ marja pretului de revânzare pe piata liberã; sau dacã

b) pot fi fãcute ajustãri suficient de precise pentru eliminarea efectelor oricãreia dintre diferentele mentionate la lit. a).

În cele mai multe cazuri metoda pretului de revânzare va fi utilizabilã acolo unde cel care revânzare nu majoreazã substantial valoarea produsului. Cu toate acestea ea poate fi utilizatã atunci când, înainte de revânzare, bunurile mai sunt prelucrate si, în aceste circumstante, se poate stabili marja adecvatã.

Lege:

(5) Dintre metodele prevãzute la alin. (4) se va utiliza cea mai adecvatã metodã, de la caz la caz.

Instructiuni:

27.6. În aplicarea metodelor prevãzute la alin. (4) al art. 27 din lege nu existã o succesiune unicã de metode standard pentru examinarea valorii de piatã, care sã se aplice tuturor cazurilor. Examinarea se bazeazã pe preturile stabilite de contribuabil.

La verificarea oportunitãtii aplicãrii unei metode punctul de plecare este luarea în considerare:

a) a metodei care se apropie cel mai mult de împrejurãrile în care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;

b) a alegerii metodei pentru care sunt disponibile datele cele mai demne de încredere asupra preturilor, rezultate din functionarea efectivã a entitãtilor apartinând aceluiasi grup, implicate în tranzactii supuse liberei concurente;

c) a gradului de precizie cu care se pot face ajustãri în vederea obtinerii comparabilitãtii;

d) a circumstantelor cazului individual.

Conditiile pietei impun adesea folosirea unei combinatii de mai multe metode pentru stabilirea valorii de piatã.

Metodele standard sunt ajustate în functie de circumstantele cazului particular, combinate sau completate cu alte proceduri, pentru a se tine seama de conditiile specifice pietei. La stabilirea valorii de piatã pot fi utilizate mai multe metode standard. La baza aplicãrii acestor metode se vor avea în vedere urmãtoarele:

a) activitãtile desfãsurate efectiv de diferitele entitãti apartinând aceluiasi grup;

b) metoda folositã trebuie sã corespundã împrejurãrilor date ale pietei si ale activitãtii contribuabilului;

c) la aplicarea unei anumite metode se va avea în vedere documentatia care poate fi pusã la dispozitie de cãtre contribuabil;

d) metoda de determinare a valorii de piatã este specificã fiecãrui caz particular.

Circumstantele cazului individual care urmeazã sã fie luat în considerare în examinarea valorii de piatã sunt:

a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, mãrfurilor si serviciilor transferate;

b) conditiile pietei pe care bunurile, mãrfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vândute unor entitãti care nu apartin aceluiasi grup;

c) activitãtile desfãsurate si stadiile din lantul productiei si distributiei asumate în fapt de entitãtile implicate;

d) clauzele cuprinse în contractele de transfer, privind: obligatiile, perioadele de platã, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;

e) în cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;

f) conditiile speciale de concurentã.

Factorii determinanti în aplicarea metodelor standard sunt împrejurãrile previzibile în momentul în care a fost încheiat contractul.

În cazul contractelor pe termen lung este necesar sã se aibã în vedere dacã terte pãrti independente tin seama de riscurile asociate, încheind contractele corespunzãtoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).

În situatia în care în legãturã cu transferul bunurilor si al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de platã sau facilitãti de credit pentru client, diferite de practica comercialã obisnuitã), în cazul furnizãrii partiale de materiale de cãtre client sau servicii auxiliare, la determinarea valorii de piatã trebuie sã se ia în considerare si acesti factori.

La aplicarea metodelor standard este necesar sã nu se tinã seama de datele si de preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:

a) preturi practicate pe piete speciale închise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;

b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piatã;

c) preturi care sunt influentate de reglementãrile autoritãtilor publice.

În cazul furnizorilor de servicii, datoritã diversitãtii acestora este necesar sã se ia în considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente în anumite domenii (transport, asigurare). Dacã nu existã tarife comparabile, urmeazã sã fie folositã metoda “cost-plus”.

Dacã sunt prestate servicii legate de transferul de bunuri care necesitã perioade de garantie, cheltuielile aferente se deduc ca un cost separat, cu conditia ca în tranzactiile dintre terte pãrti serviciile care necesitã perioade de garantie sã fie incluse în pretul bunurilor (de exemplu, garantia sau serviciile de întretinere ori servicii oferite pentru mentinerea loialitãtii clientilor).

În cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de cãtre acele entitãti apartinând aceluiasi grup care urmeazã sã beneficieze de pe urma publicitãtii fãcute sau, dacã este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul.

În situatia în care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mamã în numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la entitatea controlatã.

Dacã un contribuabil face publicitate în numele altei entitãti apartinând aceluiasi grup, cheltuielile de aceastã naturã sunt deductibile la calculul profitului impozabil, în conditiile în care serviciile prestate pot fi încadrate ca servicii comerciale de aceeasi naturã si cu acelasi efect ca si serviciile prestate de întreprinderi de publicitate independente. În mãsura în care publicitatea fãcutã este legatã de activitãtile (rolul) exercitate de ambele entitãti, este necesar sã se analizeze dacã cheltuielile de publicitate au fost repartizate în mod corespunzãtor între pãrtile implicate si dacã sunt aferente veniturilor.

Principiul de mai sus se aplicã, de asemenea, contribuabililor apartinând aceluiasi grup de productie si de vânzãri. În cazul costurilor ocazionate de pãtrunderea pe piatã a produselor noi societãtile comerciale de productie si filialele lor de vânzãri suportã adesea costuri sporite si/sau reduceri ale încasãrilor în perioada de promovare a produselor noi. Într-o situatie de liberã concurentã pe piatã aceste costuri sunt deductibile la societatea de distributie, cu conditia ca deficitul sã fie recuperat din profitul realizat prin pretul de livrare practicat ulterior perioadei de promovare.

În cazul în care nu sunt întrunite aceste conditii, costurile majorate în scopul câstigãrii segmentului de piatã sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil. În cazul serviciilor de finantare între entitãti apartinând aceluiasi grup, pentru alocarea veniturilor se va analiza:

a) dacã împrumutul dat este în interesul desfãsurãrii activitãtii beneficiarului;

b) dacã a existat o schemã de distributie a profitului sau dacã împrumutul poate fi considerat contributie la capitalul social.

Încadrarea împrumutului în schema de distributie a profitului sau în contributia la capitalul social va fi presupusã dacã de la bun început nu se asteaptã în mod cert la o rambursare a împrumutului sau dacã aceastã formã de finantare proprie este justificatã prin motive juridice ori comerciale ca fiind singura posibilã sau contractul contine clauze defavorabile pentru plãtitor. Cheltuielile cu dobânda pot fi deduse numai dacã împrumutul a fost dat în interesul desfãsurãrii activitãtii întreprinderii si a fost utilizat în acest scop.

Atunci când se examineazã dobânda trebuie luate în considerare: suma si durata împrumutului, natura si scopul împrumutului, garantia implicatã, valuta implicatã, riscurile de schimb si costurile mãsurilor de asigurare a ratei de schimb, alte circumstante de acordare a împrumutului si în special situatia de pe pietele de capital. Raportarea conditiilor de împrumut va avea în vedere ratele dobânzii aplicate în împrejurãri comparabile si în aceeasi zonã valutarã de o entitate care nu apartine grupului.

De asemenea, trebuie sã se tinã seama de mãsurile pe care entitãtile care nu apartin aceluiasi grup le-ar fi luat pentru a împãrti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea împrumutului în termeni reali, încheierea unui contract de devize pentru platã la termen pe cheltuiala împrumutãtorului). Totodatã vor fi luate în considerare unele prevederi legale obligatorii în tara de resedintã a entitãtii apartinând aceluiasi grup sau motive similare distincte de aranjamentul de împrumut în sine, dacã împrumuturile sunt luate fãrã dobândã sau la rate ale dobânzii mai favorabile, în cazul în care investitia de capital propriu ar fi fost necesarã.

27.7. În cazul dobânzilor aferente furnizãrilor de bunuri si de servicii este necesar sã se examineze dacã costul dobânzii reprezintã o practicã comercialã obisnuitã sau dacã pãrtile care fac tranzactia cer dobândã acolo unde, în tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Elementele de analizã mentionate mai sus vor fi avute în vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobânzilor.

27.8 În cazul transferului de drepturi de proprietate intelectualã, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceastã naturã, costurile folosirii proprietãtii nu sunt deduse separat dacã drepturile sunt transferate în legãturã cu furnizarea de bunuri sau de servicii si dacã sunt incluse în pretul acestora. În situtia în care dreptul de folosire se factureazã separat, pretul acestuia urmeazã sã fie analizat tinându-se seama de urmãtoarele:

a) dacã elementele proprietãtii intangibile, folosite de un detinãtor de brevet, pot fi luate în considerare împreunã din punct de vedere tehnic si comercial si dacã formeazã o singurã unitate;

b) dacã redeventa este stabilitã conform unei metode corespunzãtoare naturii veniturilor realizate prin utilizarea brevetului;

c) dacã plata dreptului de autor lasã utilizatorului un profit acceptabil de pe urma produsului brevetat; ca un caz individual, se poate lua în considerare si adãugarea unei cote marginale fixe la pretul de cost.

27.9. În cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se vor avea în vedere urmãtoarele:

a) între entitãtile apartinând aceluiasi grup sarcinile de administrare, management, control, consultantã sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societãtii-mamã, în numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi cerutã o remuneratie pentru aceste activitãti, în mãsura în care baza lor legalã este relatia juridicã care guverneazã forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legãturile dintre entitãti. Cheltuielile de aceastã naturã pot fi deduse numai dacã astfel de entitãti furnizeazã în plus servicii întreprinderilor apartinând aceluiasi grup sau dacã în pretul bunurilor si în valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau în considerare si serviciile sau costurile administrative. Costurile pentru astfel de servicii pot fi plãtite numai între entitãtile care nu apartin aceluiasi grup, dacã serviciile pot fi distinse si cuantificate în mod clar si dacã sunt prestate în propriul interes al beneficiarului (dacã oferã un profit asteptat si reduc costul pentru beneficiar). Nu pot fi deduse costuri de asemenea naturã de cãtre o filialã care foloseste aceste servicii luând în considerare relatia juridicã dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinând seama cã nu ar fi folosit aceste servicii dacã ar fi fost o entitate independentã;

b) serviciile trebuie sã fie prestate în fapt. Simpla existentã a serviciilor în cadrul unui grup nu este suficientã deoarece, ca regulã generalã, entitãtile care nu apartin aceluiasi grup plãtesc doar serviciile care au fost prestate în fapt. Exemple de servicii pe care filialele sau sediile permanente nu le pot deduce:

a) costurile de sprijin al grupului, inclusiv dreptul de a folosi numele grupului si beneficiile derivate din simplul fapt al integrãrii juridice, financiare si organizatorice în acel grup;

b) activitãtile consiliului de administratie al companiei cãreia îi apartine sediul permanent si ale consiliului de supraveghere si cheltuielile aferente sedintelor actionarilor sãi;

c) organizarea juridicã a grupului ca un tot unitar, precum si productia si planificarea investitiilor pentru întregul grup;

d) activitãtile care reflectã pozitia sa în calitate de actionar, inclusiv organizarea generalã, precum si controlul si auditul grupului, în sprijinul sediului grupului;

e) protectia si administrarea investitiilor;

f) managementul grupului (pregãtirea, îndeplinirea si controlul propriilor mãsuri de management).

La stabilirea valorii de piatã a serviciilor administrative se va analiza dacã serviciile dintre entitãti care nu apartin aceluiasi grup sunt comparabile, prin natura si posibilitãtile lor, cu serviciile administrative din interiorul grupului respectiv. În mãsura în care preturile comparabile ale pietei nu sunt disponibile, valoarea de piatã se stabileste folosind metoda “cost-plus”.

Lege:

(6) Procedurile de aplicare a acestor metode se vor prezenta în instructiunile aprobate prin hotãrâre a Guvernului, conform prevederilor art. 34.

Art. 28. - (1) Functionarii publici din cadrul unitãtilor fiscale, inclusiv persoanele care nu mai detin aceastã calitate, sunt obligati sã pãstreze secretul asupra informatiilor pe care le detin prin exercitarea atributiilor de serviciu, referitoare la un contribuabil.

(2) Informatiile referitoare la un contribuabil pot fi transmise numai:

a) autoritãtilor cu atributii fiscale, în scopul realizãrii unor obligatii ce decurg din aplicarea unei legi fiscale;

b) autoritãtii din domeniul muncii si protectiei sociale care face plãti de asigurãri sociale sau alte plãti similare;

c) autoritãtilor fiscale ale altei tãri, în baza unei conventii internationale ratificate sau aprobate de Parlament;

d) autoritãtilor judiciare competente, potrivit legii.

(3) Persoana care primeste informatii fiscale, potrivit prevederilor alin. (2), este obligatã sã pãstreze secretul fiscal asupra informatiilor primite.

(4) Informatia referitoare la un contribuabil poate fi transmisã si unei alte persoane, cu consimtãmântul scris al contribuabilului.

(5) Nerespectarea obligatiei de pãstrare a secretului fiscal se pedepseste potrivit legii penale.

Art. 29. - Contestatiile formulate la actele de control sau de impunere ale organelor fiscale se solutioneazã conform prevederilor legale în materie.

Art. 30. - (1) Cesionarea sau înstrãinãrea sub orice altã formã a actiunilor ori a pãrtilor sociale ale societãtilor comerciale, precum si transferul patrimoniului unei entitãti apartinând unei persoane nerezidente se pot face numai dupã achitarea la bugetul de stat a obligatiilor fiscale de natura impozitului pe profit si a impozitului pe dividende. Fac exceptie situatiile în care urmeazã sã se preia obligatiile fiscale restante ale contribuabilului, pe baza unui protocol încheiat cu organele administratiei de stat, document din care sã rezulte obligativitatea achitãrii acestor datorii, precum si tranzactiile efectuate pe piata de capital.

(2) Oficiul registrului comertului este obligat ca la operarea oricãrei modificãri de natura celei prevãzute la alin. (1) sã solicite dovada eliberatã de organele fiscale teritoriale, din care sã rezulte plata obligatiilor fiscale, sau protocolul încheiat cu organele administratiei de stat, în cazul în care se preiau aceste obligatii fiscale.

(3) Nerespectarea prevederilor alin. (1) si (2) constituie infractiune pentru administratorul societãtii sau reprezentantul legal, dupã caz, precum si pentru emitentul certificatului de mentiuni si se pedepseste potrivit legii penale.

Instructiuni:

30.1. Prevederile art. 30 din lege se aplicã actelor si faptelor supuse obligatiei de înregistrare la registrul comertului pentru societãtile comerciale române si pentru entitãtile apartinând persoanelor nerezidente, potrivit Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicatã, cu modificãrile ulterioare.

30.2. Obligatiile fiscale de natura impozitului pe profit si impozitului pe dividende, prevãzute la art. 30 din lege, revin persoanelor juridice ale cãror actiuni sau pãrti sociale fac obiectul tranzactiei, precum si sucursalei sau sediului permanent al cãrui patrimoniu este transferat altei entitãti.

Lege:

CAPITOLUL V

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 31. - Metodologia de calcul si de reflectare în profit a operatiunilor legate de distribuirea activelor, în cazul lichidãrilor partiale sau totale ale contribuabililor, precum si al reorganizãrii acestora, va fi prezentatã în instructiunile prevãzute la art. 34.

Instructiuni:

31.1. Aportul asociatilor sau actionarilor la capitalul social al unei persoane juridice, precum si majorarea capitalului social pe seama aportului asociatilor sau actionarilor nu sunt supuse impunerii. Pierderea sau câstigul rezultat din distribuirea activelor, inclusiv din distribuirile fãcute în cazul unei lichidãri partiale sau totale de la o persoanã juridicã cãtre actionari sau asociati, calculat ca diferentã între valoarea de piatã a activelor si valoarea acestora din situatiile financiare anuale, sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil de cãtre persoana juridicã detinãtoare. Operatiunile care se efectueazã în situatia lichidãrii

societãtilor comerciale sunt cele prevãzute de Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile ulterioare. Potrivit reglementãrilor legale în vigoare, dupã valorificarea elementelor patrimoniale de activ si achitarea datoriilor se stabileste rezultatul lichidãrii (profit sau pierdere), se calculeazã si se varsã impozitul pe profit.

Lege:

Art. 32. - Pierderea netã înregistratã în perioada de scutire poate fi recuperatã din profiturile impozabile viitoare, conform prevederilor prezentei legi. Pierderea netã se calculeazã ca diferentã între pierderile si profiturile impozabile înregistrate în perioada de scutire.

Art. 33. - (1) Obligatiile fiscale reglementate prin prezenta lege sunt venituri ale bugetului de stat.

(2) Ca exceptie de la prevederile alin. (1), impozitul pe profit, majorãrile si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene sunt venituri ale bugetelor locale respective.

Art. 34. - (1) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, instructiunile privind metodologia de calcul si formularistica corespunzãtoare referitoare la impozitul pe profit.

(2) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi Guvernul va aproba regimul deductibilitãtii fiscale a provizioanelor agentilor economici si ale bãncilor, cooperativelor de credit si fondurilor de garantare.

(3) Pentru aplicarea unitarã a prevederilor prezentei legi se constituie Comisia centralã fiscalã a impozitelor directe, coordonatã de secretarul de stat care rãspunde de activitatea veniturilor statului. Componenta comisiei si regulamentul de functionare se aprobã prin ordin al ministrului finantelor publice.

(4) Ordinele, modelele de formulare si normele de completare a acestora, referitoare la impozitul pe profit, precum si deciziile comisiei prevãzute la alin. (3) se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 35. - (1) Prezenta lege intrã în vigoare la data de 1 iulie 2002.

(2) Anul calendaristic 2002 va fi considerat compus din douã exercitii fiscale. Primul exercitiu fiscal cuprinde perioada 1 ianuarie-30 iunie 2002, în care se vor aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si celelalte acte normative în vigoare, incidente. Al doilea exercitiu fiscal cuprinde perioada 1 iulie-31 decembrie 2002, în care se vor aplica prevederile prezentei legi.

Instructiuni:

35.1. Potrivit art. 35 alin. (2) din lege, anul calendaristic 2002 va fi considerat compus din douã exercitii fiscale. Pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2002 se au în vedere urmãtoarele:

a) contribuabilii obligati la plata impozitului pe profit calculeazã si varsã impozitul potrivit reglementãrilor Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

b) pentru determinarea profitului impozabil se folosesc datele din balanta de verificare de la data de 30 iunie 2002;

c) la calculul impozitului pe profit se au în vedere scutirile sau reducerile de impozit pe profit în conformitate cu actele normative în vigoare la data de 30 iunie 2002;

d) deductibilitatea provizioanelor conform Hotãrârii Guvernului nr. 335/1995 privind regimul constituirii, utilizãrii si deductibilitãtii fiscale a provizioanelor agentilor economici si societãtilor bancare, republicatã, cu modificãrile ulterioare. Contribuabilii care aplicã Reglementãrile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitãtilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, determinã extracontabil pierderea netã din diferenta de curs valutar aferentã creantelor si obligatiilor în valutã pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2002 si o înregistreazã în Declaratia privind impozitul pe profit la rândul 15 .Alte sume deductibile în limitele prevãzute de legislatia în vigoare”;

e) evaluarea disponibilitãtilor în devize, potrivit prevederilor actelor normative în vigoare, nu se efectueazã la data de 30 iunie 2002;

f) facilitãtile fiscale prevãzute prin legi speciale.

Declaratia privind impozitul pe profit, cod 14.13.01.04, pentru aceastã perioadã trebuie completatã si depusã pânã la data limitã de depunere a raportãrilor contabile pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2002.

Pentru perioada 1 iulie-31 decembrie 2002 contribuabilii obligati la plata impozitului pe profit potrivit Legii nr. 414/2002 vor avea în vedere urmãtoarele:

1. Pentru aplicarea prevederilor art. 10 din lege:

a) pentru calculul gradului de îndatorare se face media între sfârsitul perioadei de calcul si data de 1 iulie 2002;

b) veniturile asupra cãrora se aplicã prevederile art. 10 alin. (2) din lege sunt cele înregistrate în contabilitate începând cu data de 1 iulie 2002;

c) cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea netã din diferente de curs valutar sunt cele înregistrate în contabilitate începând cu data de 1 iulie 2002;

d) prevederile art. 10 alin. (5) din lege se aplicã pentru cheltuielile cu dobânzile înregistrate dupã data de 1 iulie 2002.

2. Facilitãtile fiscale prevãzute la art. 9 alin. (1) si (5) din lege se aplicã pentru achizitiile înregistrate în evidenta contabilã dupã data de 1 iulie 2002.

3. Veniturile aferente ratelor scadente, care nu au fost luate în calcul la determinarea profitului impozabil pentru contractele de vânzare cu plata în rate, precum si pentru contractele de leasing financiar încheiate înainte de data de 30 iunie 2002, altele decât cele prevãzute la art. 7 alin. (2) din lege, sunt venituri impozabile la data intrãrii în vigoare a Legii nr. 414/2002.

4. Închiderea anului fiscal 2002 se face cumulat de la începutul anului, incluzând si facilitãtile fiscale calculate potrivit legilor speciale existente pânã la data de 30 iunie, respectiv:

- scutiri si reduceri de impozit pe profit;

- alte facilitãti de natura impozitului pe profit.

Sumele reprezentând facilitãti fiscale de natura scutirilor si reducerilor de impozit pe profit, diferentele dintre cota de impozit de 6% pentru export si cea de 25% se repartizeazã la data de 31 decembrie a anului respectiv, pânã la concurenta profitului net ca sursã proprie de finantare.

35.2. Diferentele favorabile de curs valutar, respectiv nefavorabile, rezultate în urma evaluãrii creantelor si datoriilor în valutã, înregistrate în contabilitate la data schimbãrii sistemului contabil în contul “Rezultatul reportat”, ca urmare a retratãrii sau transpunerii, sunt venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile la data încasãrii/plãtii acestora, pentru perioada retratatã sau transpusã. Nu sunt deductibile diferentele nefavorabile de curs valutar pentru care au fost constituite provizioane deductibile fiscal potrivit legii.

35.3. Contribuabilii care desfãsoarã activitãti în zona liberã începând cu data de 1 iulie 2002 determinã profitul impozabil conform prevederilor cap. II din lege pentru veniturile si cheltuielile înregistrate în contabilitate de la data intrãrii în vigoare a legii.

Lege:

(3) În cazul persoanelor juridice care au obtinut înainte de data intrãrii în vigoare a prezentei legi certificatul permanent de investitor în zona defavorizatã, se va aplica în continuare scutirea de la plata impozitului pe profit pe toatã durata de existentã a zonei defavorizate.

Instructiuni:

35.4. În cazul contribuabililor care desfãsoarã activitãti în zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acordã pe baza certificatului de investitor în zona defavorizatã, eliberat, înainte de data intrãrii în vigoare a legii, de cãtre agentia pentru dezvoltare regionalã în a cãrei razã de competentã teritorialã se aflã sediul agentului economic, conform prevederilor legale în vigoare.

Scutirea se acordã numai pentru profitul obtinut din utilizarea investitiilor nou-create în activitatea pentru care agentul economic a solicitat si a obtinut eliberarea certificatului de investitor.

Investitia nou-creatã este reprezentatã de bunurile amortizabile create sau achizitionate de la terte pãrti, utilizate efectiv în activitatea proprie, desfãsuratã în domeniile de interes economic, clasificate expres în anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicatã, cu modificãrile ulterioare, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 728/2002, care determinã angajarea de fortã de muncã. Acestea sunt definite conform Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si sunt înregistrate în evidentele financiar-contabile ale agentului economic dupã declararea zonei defavorizate. Scutirea de la plata impozitului pe profit opereazã pe toatã durata existentei zonei defavorizate.

Profitul realizat în zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operatiunilor de lichidare a investitiei, conform legii, profitul obtinut din vânzarea de active corporale si necorporale, câstigurile realizate din investitii financiare, profitul obtinut din desfãsurarea de activitãti în afara zonei declarate defavorizatã, precum si cel rezultat din desfãsurarea de activitãti în alte domenii decât cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferentã fiecãrei operatiuni/activitãti este cea care corespunde ponderii veniturilor obtinute din aceste operatiuni/activitãti în volumul total al veniturilor.

Lege:

(4) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii înainte de data de 30 iunie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitãti persoanelor care domiciliazã sau lucreazã în unele localitãti din Muntii Apuseni si în Rezervatia Biosferei “Delta Dunãrii”, republicatã, beneficiazã în continuare de reglementãrile prevãzute de aceasta.

(5) Contribuabilii care îsi desfãsoarã activitatea în zona liberã, pe bazã de licentã, si care pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi au realizat investitii în zona liberã, în active corporale amortizabile utilizate în industria prelucrãtoare, în valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiazã, pentru o perioadã de 5 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, de scutirea de la plata impozitului pe profit. Aceastã prevedere nu se mai aplicã de la data la care intervin modificãri în structura actionariatului contribuabilului. În cazul societãtilor cotate se considerã modificare a actionariatului, conform prevederilor prezentului articol, situatia în care în cursul unui an calendaristic mai mult de 25% din actionariat se modificã.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind aprobarea prealabilã, în vederea recunoasterii prin hotãrâre judecãtoreascã, a Organizatiei Center for International Private Enterprise din Statele Unite ale Americii

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, ale art. 43 alin. (2) din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, precum si ale art. 76 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã, în vederea recunoasterii prin hotãrâre judecãtoreascã, functionarea pe teritoriul României a Organizatiei Center for International Private Enterprise, denumitã în continuare C.I.P.E., persoanã juridicã americanã de drept privat, fãrã scop patrimonial, cu sediul real în Statele Unite ale Americii, Washington DC 20005, The Madison Office Building, 1155 The Fifteenth Street, N.W. Suite 700.

Art. 2. - Scopul C.I.P.E. constã în promovarea dezvoltãrii economiei de piatã si a structurilor si mecanismelor legale si institutionale necesare mentinerii acesteia.

Art. 3. - C.I.P.E. va functiona în România prin intermediul unei reprezentante cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Jean Monet nr. 35, sectorul 1.

Art. 4. - C.I.P.E. îsi va desfãsura activitatea cu respectarea legii române, dupã obtinerea hotãrârii judecãtoresti de recunoastere si înscrierea în Registrul asociatiilor si fundatiilor de la grefa Tribunalului Bucuresti.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoanã

Ministrul pentru întreprinderile mici si mijlocii si cooperatie,

Silvia Ciornei

Bucuresti, 16 august 2002.

Nr. 865.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sãnãtãtii si Familiei în domeniul public al municipiilor, oraselor si comunelor si în administrarea consiliilor locale respective

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, ale art. 8 alin. (1) si ale art. 12 alin. (1)-(3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia, cu modificãrile ulterioare, precum si ale art. 14 alin. (4) din Legea nr. 146/1999 privind organizarea, functionarea si finantarea spitalelor, cu modificãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã trecerea imobilelor compuse din constructii si terenuri aferente, în care îsi desfãsoarã activitatea unitãtile sanitare prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sãnãtãtii si Familiei în domeniul public al municipiilor, oraselor si comunelor si în administrarea consiliilor locale respective.

Art. 2. - Darea în administrare, concesionarea, închirierea si schimbarea destinatiei imobilelor transmise potrivit art. 1 se pot realiza numai în conditiile legii si cu acordul Ministerului Sãnãtãtii si Familiei si al Ministerului Administratiei Publice.

Art. 3. - Unitãtile sanitare care îsi desfãsoarã activitatea în imobilele transmise potrivit art. 1 sunt de interes public local. Structura activitãtilor acestor unitãti sanitare se stabileste conform prevederilor legale, cu aprobarea Ministerului Sãnãtãtii si Familiei, la propunerea directiilor de sãnãtate publicã.

Art. 4. - Predarea-preluarea imobilelor care se transmit conform art. 1 se face pe bazã de protocol încheiat între pãrtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

Art. 5. - Prezenta hotãrâre intrã în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2003.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul sãnãtãtii si familiei,

Daniela Bartos

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncã

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 16 august 2002.

Nr. 866.

ANEXÃ

LISTA

imobilelor compuse din constructii si terenuri aferente, care trec din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sãnãtãtii si Familiei în domeniul public al municipiilor, oraselor si comunelor si în administrarea consiliilor locale respective

Nr. crt.	Denumirea unitãtii sanitare	Localitatea	Numãrul anexei*) cuprinzând datele de identificare a imobilului
Judetul Alba
1.	Spitalul Municipal Blaj	Blaj	1
2.	Spitalul Municipal Aiud	Aiud	2
3.	Spitalul Orãsenesc Abrud	Abrud	3
4.	Spitalul Orãsenesc Câmpeni	Câmpeni	4
5.	Spitalul Orãsenesc Ocna Mures	Ocna Mures	5
6.	Spitalul Municipal Sebes	Sebes	6
7.	Spitalul Orãsenesc Cugir	Cugir	7
8.	Spitalul Orãsenesc Zlatna	Zlatna	8
9.	Centrul de Sãnãtate Baia de Aries	Baia de Aries	9
10.	Sanatoriul TBC Câmpeni	Câmpeni	10
11.	Unitãti	Spitalul Judetean Alba Iulia	11
12.	Unitate Spitalul de Neurologie si Psihiatrie Alba Iulia		12
Judetul Arad
1.	Spitalul Clinic Municipal Arad	Arad	13
2.	Spitalul Teritorial Gurahont	Gurahont	14
3.	Spitalul Orãsenesc Lipova	Lipova	15
4.	Spitalul Orãsenesc Chisineu Cris	Chisineu Cris	16
5.	Spitalul Orãsenesc Sebis	Sebis	17
6.	Spitalul Orãsenesc Ineu	Ineu	18
7.	Centrul de Sãnãtate Sântana	Sântana	19
Judetul Bacãu
1.	Spitalul de Pneumoftiziologie Bacãu	Bacãu	20
2.	Spitalul Municipal Onesti	Onesti	21
3.	Spitalul Municipal Moinesti	Moinesti	22
4.	Spitalul de Pneumoftiziologie Târgu Ocna	Târgu Ocna	23
5.	Spitalul Orãsenesc Buhusi	Buhusi	24
6.	Spitalul Orãsenesc Comãnesti	Comãnesti	25
7.	Spitalul Comunal Podu Turcului	Podu Turcului 26
8.	Unitãti Spitalul Judetean Bacãu		27
Judetul Bihor
1.	Spitalul Clinic de Copii Oradea	Oradea	28
2.	Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie	Oradea	29
3.	Spitalul Clinic de Boli Infectioase Oradea	Oradea	30
4.	Spitalul Clinic de Neurologie si Psihiatrie Oradea	Oradea	31
5.	Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea	Oradea	32
6.	Spitalul Municipal Salonta	Salonta	33
7.	Spitalul Orãsenesc “Dr. Pop Mircea” Marghita	Marghita	34
8.	Spitalul Orãsenesc Alesd	Alesd	35
9.	Spitalul de Pneumoftiziologie Alesd	Alesd	36
10.	Spitalul Orãsenesc “Episcop N. Popovici”	Beius Beius	37
11.	Spitalul Orãsenesc Stei	Stei	38
12.	Centrul de Sãnãtate Sãcueni	Sãcueni	39
13.	Centrul de Sãnãtate Valea lui Mihai	Valea lui Mihai	40
14.	Dispensar Policlinic cu Platã Oradea	Oradea	41
15.	Centrul de Sãnãtate Bratca	Bratca	42
16.	Unitãti Spitalul Clinic Judetean Oradea		43
Judetul Bistrita Nãsãud
1.	Spitalul Orãsenesc Nãsãud	Nãsãud	44
2.	Spitalul Orãsenesc Beclean	Beclean	45
3.	Centrul de Sãnãtate Teaca	Teaca	46
4.	Preventoriul TBC Ilisua	Ilisua	47
5.	Unitãti Spitalul Judetean Bistrita		48
Judetul Botosani
1.	Spitalul “Sfântul Gheorghe” Botosani	Botosani	49
2.	Spitalul de Pneumoftiziologie Botosani	Botosani	50
3.	Spitalul Municipal Dorohoi	Dorohoi	51
4.	Spitalul Orãsenesc Sãveni	Sãveni	52
5.	Spitalul Orãsenesc Darabani	Darabani	53
6.	Spitalul Comunal Trusesti	Trusesti	54
7.	Unitãti Spitalul Judetean “Mavromati” Botosani	Botosani	55
Judetul Brasov
1.	Spitalul Municipal Brasov	Brasov	56
2.	Spitalul Municipal Fãgãras	Fãgãras	57
3.	Spitalul Municipal Sãcele	Sãcele	58
4.	Spitalul Municipal Codlea	Codlea	59
5.	Spitalul Orãsenesc “Caius Tiberiu Spârchez” Zãrnesti	Zãrnesti	60
6.	Spitalul Orãsenesc Rupea	Rupea	61
7.	Spitalul Orãsenesc Victoria	Victoria	62
8.	Unitãti	Spitalul Judetean Brasov	63
Judetul Brãila
1.	Spitalul de Urgentã “Sfântu Spiridon” Brãila	Brãila	64
2.	Spitalul de Specialitate “Sfântul Pantelimon” Brãila	Brãila	65
3.	Spitalul Fãurei	Fãurei	66
4.	Unitãti Spitalul Judetean de Urgentã Brãila		67
Judetul Buzãu
1.	Spitalul Municipal Râmnicu Sãrat	Râmnicu Sãrat	68
2.	Spitalul Orãsenesc Nehoiu	Nehoiu 69
3.	Spitalul Orãsenesc Pogoanele	Pogoanele	70
4.	Spitalul Comunal Smeeni	Smeeni	71
5.	Spitalul Comunal Vintilã Vodã	Vintilã Vodã	72
6.	Centrul de Sãnãtate Pârscov	Pârscov 7	3
7.	Centrul de Sãnãtate Pãtârlagele	Pãtârlagele	74
8.	Spitalul de Psihiatrie si pentru Mãsuri de Sigurantã Sãpoca	Sãpoca	75
9.	Unitãti Spitalul Judetean Buzãu		76
Judetul Caras	Severin
1.	Spitalul Municipal Caransebes	Caransebes 77
2.	Spitalul Orãsenesc Bocsa	Bocsa	78
3.	Spitalul Orãsenesc Otelu Rosu	Otelu Rosu	79
4.	Spitalul Orãsenesc Anina	Anina	80
5.	Spitalul Comunal Bozovici	Bozovici	81
6.	Spitalul Orãsenesc Oravita	Oravita	82
7.	Spitalul Orãsenesc Moldova Nouã	Moldova Nouã	83
8.	Unitãti Spitalul Judetean Resita		84
Judetul Cãlãrasi
1.	Spitalul Municipal Oltenita	Oltenita	85
2.	Spitalul Orãsenesc Lehliu Garã	Lehliu Garã	86
3.	Spitalul Orãsenesc Budesti	Budesti	87
4.	Unitãti	Spitalul Judetean Cãlãrasi	88
5.	Unitãti	Spitalul Orãsenesc Fundulea	89
Judetul Cluj
1.	Spitalul Clinic Municipal Cluj	Cluj Napoca	90
2.	Spitalul Municipal Dej	Dej	91
3.	Spitalul Municipal Turda	Turda	92
4.	Spitalul Municipal Câmpia Turzii	Câmpia Turzii	93
5.	Spitalul Municipal Gherla	Gherla	94
6.	Spitalul Orãsenesc Huedin	Huedin	95
7.	Centru de Sãnãtate Mociu	Mociu	96
8.	Unitãti Spitalul Clinic de Adulti Cluj Napoca		97
Judetul Constanta
1.	Spitalul Clinic de Boli Infectioase Constanta	Constanta	98
2.	Spitalul Municipal Constanta	Constanta	99
3.	Spitalul Municipal Mangalia	Mangalia	100
4.	Spitalul Municipal Medgidia	Medgidia	101
5.	Spitalul Orãsenesc Cernavodã	Cernavodã	102
6.	Spitalul Orãsenesc Hârsova	Hârsova	103
7.	Centrul de Sãnãtate Bãneasa	Bãneasa	104
8.	Centrul Medical Eforie Nord	Eforie Nord	105
Judetul Covasna
1.	Spitalul de Psihiatrie pentru Bolnavi Cronici Zabala 106
2.	Spitalul Municipal Târgu Secuiesc	Târgu Secuiesc	107
3.	Spitalul Orãsenesc Covasna	Covasna	108
4.	Spitalul Orãsenesc Baraolt	Baraolt	109
5.	Unitãti Spitalul Judetean Sfântu Gheorghe		110
Judetul Dâmbovita
1.	Spitalul Municipal Mânãstirea Dealu	Mânãstirea Dealu	111
2.	Spitalul Orãsenesc Gãesti	Gãesti	112
3.	Spitalul Orãsenesc Pucioasa	Pucioasa	113
4.	Spitalul Orãsenesc Moreni	Moreni	114
5.	Spitalul Orãsenesc Titu	Titu	115
Judetul Dolj
1.	Spitalul Clinic Municipal “Filantropia” Craiova	Craiova	116
2.	Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie “Victor Babes” Craiova	Craiova	117
3.	Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova	Craiova	118
4.	Spitalul Orãsenesc Filiasi	Filiasi	119
5.	Spitalul Municipal Bãilesti	Bãilesti	120
6.	Spitalul Municipal Calafat	Calafat	121
7.	Spitalul Orãsenesc Segarcea	Segarcea	122
Judetul Galati
1.	Spitalul de Obstetricã Ginecologie “Buna Vestire” Galati	Galati	123
2.	Spitalul Municipal “Elisabeta Doamna” Galati	Galati	124
3.	Spitalul Municipal “Anton Cincu” Tecuci	Tecuci	125
4.	Spitalul Târgu Bujor	Târgu Bujor	126
5.	Centrul de Sãnãtate Ivesti	Ivesti	127
6.	Centrul Stomatologic cu Platã Galati	Galati	128
7.	Centrul de Diagnostic si Tratament Galati	Galati	129
8.	Unitãti Spitalul Judetean de Urgentã “Sfântul Apostol Andrei”	Galati	130
9.	Unitãti Spitalul de Pneumoftiziologie	Galati	131
10.	Unitãti Spitalul de Urgentã pentru Copii “ Sfântul Ioan”	Galati	132
Judetul Giurgiu
1.	Spitalul Orãsenesc Bolintin Vale	Bolintin Vale	133
2.	Centrul de Sãnãtate Ghimpati	Ghimpati	134
3.	Centrul de Sãnãtate Mogosesti	Mogosesti	135
Judetul Gorj
1.	Spitalul Municipal Motru	Motru	136
2.	Spitalul Orãsenesc Novaci	Novaci	137
3.	Spitalul Orãsenesc Bumbesti Jiu	Bumbesti Jiu	138
4.	Spitalul Orãsenesc Rovinari	Rovinari	139
5.	Spitalul Orãsenesc Târgu Cãrbunesti	Târgu Cãrbunesti	140
6.	Spitalul Comunal Turceni	Turceni	141
7.	Unitãti Spitalul Judetean Târgu Jiu		142
Judetul Harghita
1.	Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc	Odorheiu Secuiesc	143
2.	Spitalul Orãsenesc Gheorgheni	Gheorgheni	144
3.	Spitalul Orãsenesc Cristuru Secuiesc	Cristuru Secuiesc	145
4.	Spitalul Orãsenesc Toplita	Toplita	146
5.	Spitalul Orãsenesc Vlãhita	Vlãhita	147
Judetul Hunedoara
1.	Spitalul Municipal “Dr.A.Simionescu” Hunedoara	Hunedoara	148
2.	Spitalul de Urgentã Petrosani	Petrosani	149
3.	Spitalul Municipal Orãstie	Orãstie	150
4.	Spitalul Municipal Brad	Brad	151
5.	Spitalul Orãsenesc Hateg	Hateg	152
6.	Spitalul Orãsenesc Lupeni	Lupeni	153
7.	Spitalul Orãsenesc Uricani	Uricani	154
8.	Spitalul Orãsenesc Petrila	Petrila	155
9.	Spitalul Orãsenesc Vulcan	Vulcan	156
10.	Spitalul Comunal Baia de Cris	Baia de Cris	157
11.	Centrul de Sãnãtate Ilia	Ilia	158
12.	Centrul de Sãnãtate Cãlan	Cãlan	159
13.	Policlinica cu Platã Hunedoara	Hunedoara	160
Judetul Ialomita
1.	Spitalul Municipal Urziceni	Urziceni	161
2.	Spitalul Municipal Fetesti	Fetesti	162
3.	Spitalul Orãsenesc Tãndãrei	Tãndãrei	163
4.	Spitalul Comunal Târg Fierbinti	Târg Fierbinti	164
5.	Unitãti Spitalul Judetean de Urgentã Slobozia		165
Judetul Iasi
1.	Spitalul Clinic Judetean de Urgentã “Sfântul Spiridon” Iasi	Iasi	166
2.	Spitalul Clinic Dr.C.I.Parhon” Iasi	Iasi	167
3.	Spitalul Clinic de Recuperare Iasi Iasi 168
4.	Spitalul pentru Studenti si Elevi Iasi	Iasi	169
5.	Spitalul Municipal Pascani	Pascani	170
6.	Spitalul Orãsenesc Târgu Frumos	Târgu Frumos	171
7.	Spitalul Orãsenesc Hârlãu	Hârlãu	172
8.	Preventoriul TBC pentru Copii Deleni	Deleni	173
9.	Policlinica cu Platã Iasi	Iasi	174
10.	Policlinica cu Platã Pascani	Pascani	175
Judetul Ilfov
1.	Unitãti Spitalul Comunal Peris	Peris	176
2.	Unitãti Spitalul de Obstetricã Ginecologie “Dr.Maria Burghele” Buftea	Buftea	177
Judetul Maramures
1.	Spitalul de Pneumoftiziologie	Baia Mare	178
2.	Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei	Sighetu Marmatiei	179
3.	Spitalul Orãsenesc Viseu de Sus	Viseu de Sus	180
4.	Spitalul Orãsenesc Târgu Lãpus	Târgu Lãpus	181
5.	Spitalul Orãsenesc Baia Sprie	Baia Sprie	182
6.	Spitalul Orãsenesc Cavnic	Cavnic	183
7.	Centrul de Sãnãtate Somcuta Mare	Somcuta Mare	184
8.	Dispensare medicale comunale		185
Judetul Mehedinti
1.	Spitalul Municipal Orsova	Orsova	186
2.	Spitalul Orãsenesc Baia de Aramã	Baia de Aramã	187
3.	Spitalul Orãsenesc Strehaia	Strehaia	188
4.	Spitalul Orãsenesc Vânju Mare	Vânju Mare	189
5.	Centrul de Sãnãtate Cujmir	Cujmir	190
6.	Unitãti Spitalul Judetean	Drobeta Turnu Severin	191
Judetul Mures
1.	Spitalul Municipal “Dr. E. Nicoarã” Reghin	Reghin	192
2.	Spitalul Municipal Sighisoara	Sighisoara	193
3.	Spitalul Orãsenesc Ludus	Ludus	194
4.	Centrul de Sãnãtate Sãrmasu	Sãrmasu	195
5.	Centrul de Sãnãtate Sovata	Svata	196
6.	Centrul de Sãnãtate Sângeorgiu	Sângeorgiu de Pãdure de Pãdure	197
7.	Centrul de Sãnãtate Deda	Deda	198
8.	Centrul de Sãnãtate Iernut	Iernut	199
9.	Centrul de Sãnãtate Miercurea Miercurea Nirajului	Nirajului	200
10.	Unitãti Spitalul Clinic Judetean Târgu Mures		201
11.	Unitãti Spitalul Municipal Târnãveni		202
Judetul Neamt
1.	Spitalul Municipal Roman	Roman	203
2.	Spitalul de Bolnavi Psihici Cronici Gâdinti	Gâdinti	204
3.	Spitalul Orãsenesc Târgu Neamt	Târgu Neamt	205
4.	Spitalul Orãsenesc Bicaz	Bicaz	206
5.	Sanatoriul TBC Bisericani	Bisericani	207
6.	Centrul de Sãnãtate Roznov	Roznov	208
7.	Policlinica cu Platã Piatra Neamt	Piatra Neamt	209
8.	Policlinica cu Platã Roman	Roman	210
9.	Unitãti Spitalul Judetean Piatra Neamt		211
Judetul Olt
1.	Spitalul Municipal Caracal	Caracal	212
2.	Spitalul Orãsenesc Bals	Bals	213
3.	Spitalul Orãsenesc Corabia	Corabia	214
4.	Spitalul Orãsenesc Drãgãnesti	Drãgãnesti	215
5.	Spitalul de Pneumoftiziologie Scornicesti	Scornicesti	216
6.	Unitãti	Spitalul Judetean Slatina	217
Judetul Prahova
1.	Spitalul Municipal nr. 1 Ploiesti	Ploiesti	218
2.	Spitalul Municipal nr. 2 Ploiesti	Ploiesti	219
3.	Spitalul de Boli Infectioase	Ploiesti	220
4.	Centrul de Diagnostic si Tratament Ploiesti	Ploiesti	221
5.	Spitalul de Psihiatrie Voila Câmpina	Câmpina	222
6.	Spitalul Municipal Câmpina	Câmpina	223
7.	Spitalul Orãsenesc Vãlenii de Munte	Vãlenii de Munte	224
8.	Spitalul Orãsenesc Azuga	Azuga	225
9.	Spitalul Orãsenesc Bãicoi	Bãicoi	226
10.	Spitalul Orãsenesc Mizil	Mizil	227
11.	Spitalul Orãsenesc Slãnic	Slãnic	228
12.	Spitalul Orãsenesc Sinaia	Sinaia	229
13.	Spitalul Orãsenesc Urlati	Urlati	230
14.	Spitalul de Boli Pulmonare Breaza	Breaza	231
15.	Spitalul Comunal Bãltesti	Bãltesti	232
16.	Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Busteni	Busteni	233
17.	Sanatoriul TBC Floresti	Floresti	234
18.	Sanatoriul TBC Drajna	Drajna	235
19.	Preventoriul TBC Poiana Tapului	Poiana Tapului	236
Judetul Sãlaj
1.	Spitalul Orãsenesc Simleu Silvaniei Simleu	Silvaniei	237
2.	Spitalul Orãsenesc Cehu Silvaniei	Cehu Silvaniei	238
3.	Centrul de Cercetare si Asistentã Medicalã Simleu Silvaniei	Simleu Silvaniei	239
4.	Centrul de Sãnãtate Ileanda	Ileanda	240
5.	Spitalul Orãsenesc Jibou	Jibou	241
6.	Centrul de Sãnãtate Crasna	Crasna	242
Judetul Sibiu
1.	Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu	Sibiu	243
2.	Spitalul Municipal Medias	Medias	244
3.	Spitalul Orãsenesc Cisnãdie	Cisnãdie	245
4.	Spitalul Orãsenesc Agnita	Agnita	246
Judetul Suceava
1.	Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc	Câmpulung Moldovenesc	247
2.	Spitalul Municipal Fãlticeni	Fãlticeni	248
3.	Spitalul Municipal Rãdãuti	Rãdãuti	249
4.	Spitalul Municipal Vatra Dornei	Vatra Dornei	250
5.	Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc	Câmpulung Moldovenesc	251
6.	Spitalul de Pneumoftiziologie Solca	Solca	252
7.	Spitalul Orãsenesc Gura Humorului	Gura Humorului	253
8.	Spitalul Orãsenesc Siret	Siret	254
9.	Unitãti Spitalul Judetean de Urgentã “Sfântul Ioan cel Nou” Suceava		255
Judetul Teleorman
1.	Spitalul Municipal “Caritas” Rosiori de Vede	Rosiori de Vede	256
2.	Spitalul Municipal Turnu Mãgurele	Turnu Mãgurele	257
3.	Spitalul Orãsenesc Zimnicea	Zimnicea	258
4.	Centrul Medical Videle	Videle	259
5.	Unitãti Spitalul Judetean Alexandria		260
6.	Unitãti Spitalul de Psihiatrie Poroschia		261
7.	Unitãti Spitalul Comunal Deparati		262
8.	Unitãti Centrul de Sãnãtate Cervenia		263
Judetul Timis
1.	Spitalul Clinic Municipal Timisoara	Timisoara	264
2.	Spitalul Clinic de Urgentã pentru Copii “Louis Turcanu” Timisoara	Timisoara	265
3.	Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie “Victor Babes” Timisoara	Timisoara	266
4.	Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie “Dr.D.Popescu” Timisoara	Timisoara	267
5.	Spitalul Municipal Lugoj	Lugoj	268
6.	Spitalul Orãsenesc Deta	Deta	269
7.	Spitalul Orãsenesc Fãget	Fãget	270
8.	Spitalul Orãsenesc Sânnicolau Mare	Sânnicolau Mare	271
9.	Spitalul “Dr.Karl Diel” Jimbolia	Jimbolia	272
10.	Centrul de Sãnãtate Buzias	Buzias	273
11.	Centrul de Sãnãtate Ciacova	Ciacova	274
Judetul Tulcea
1.	Spitalul Orãsenesc Mãcin	Mãcin	275
2.	Spitalul Orãsenesc Babadag	Babadag	276
3.	Centrul de Sãnãtate Sulina	Sulina	277
4.	Centrul de Sãnãtate Jurilovca	Jurilovca	278
5.	Unitãti	Spitalul Judetean Tulcea	279
Judetul Vaslui
1.	Spitalul de Copii “Sfântul Nicolae” Bârlad	Bârlad	280
2.	Spitalul Municipal de Adulti Bârlad	Bârlad	281
3.	Spitalul Orãsenesc Negresti	Negresti	282
4.	Spitalul Comunal Murgeni	Murgeni	283
5.	Spitalul “Dr.I.T.Nicolaescu” Tutova	Tutova	284
6.	Spitalul Municipal Husi	Husi	285
7.	Spitalul Comunal Codãesti	Codãesti	286
Judetul Vâlcea
1.	Spitalul Municipal Drãgãsani	Drãgãsani	287
2.	Spitalul Orãsenesc Brezoi	Brezoi	288
3.	Spitalul Orãsenesc Horezu	Horezu	289
4.	Spitalul Orãsenesc Bãlcesti	Bãlcesti	290
5.	Unitãti Râmnicu Vâlcea		291
6.	Dispensare medicale comunale		292
Judetul Vrancea
1.	Spitalul Municipal Adjud	Adjud	293
2.	Spitalul Orãsenesc Mãrãsesti	Mãrãsesti	294
3.	Spitalul Orãsenesc Panciu	Panciu	295
4.	Spitalul Orãsenesc Odobesti	Odobesti	296
5.	Centrul de Diagnostic si Tratament Focsani	Focsani	297
6.	Unitãti Spitalul Judetean	Focsani	298
7.	Unitãti Spitalul Comunal Dumbrãveni		299
8.	Unitãti Spitalul Comunal Vidra		300
Judetul Arges
1.	Unitãti Spitalul Judetean Pitesti	Pitesti	301
2.	Unitãti Spitalul “Dr.Teja Papahagi” Domnesti	Domnesti	302
3.	Unitãti Spitalul Orãsenesc “Sfântul Spiridon” Mioveni	Mioveni	303
4.	Unitãti Spitalul Municipal Câmpulung	Câmpulung	304
5.	Unitãti Spitalul Municipal Curtea de Arges	Curtea de Arges	305
6.	Unitãti Spitalul Cãlinesti	Cãlinesti	306
7.	Unitãti Centrul de Sãnãtate Rucãr	Rucãr	307
8.	Unitãti Spitalul Orãsenesc “Regele Carol I” Costesti	Costesti	308

---

*) Anexele nr. 1-308 privind imobilele care se transmit se comunicã unitãtilor interesate.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru stabilirea cotei majorãrilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare si a cotei majorãrilor datorate pe perioada amânãrii sau esalonãrii la platã a obligatiilor bugetare

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, precum si ale art. 13 si 83 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 108/1996, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Cota majorãrilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare constând în impozite, taxe, contributii si alte sume reprezentând, potrivit legii, venituri bugetare este de 0,07% pentru fiecare zi de întârziere.

Art. 2. - Cota majorãrilor datorate pe perioada amânãrii sau esalonãrii la platã a obligatiilor bugetare restante este de 0,07% pentru fiecare zi calendaristicã a acestei perioade.

Art. 3. - Pentru obligatiile bugetare la care s-au acordat amânãri sau/si esalonãri la platã aflate în curs de derulare, de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se datoreazã majorãri în cota prevãzutã la art. 2.

Art. 4. - (1) Prezenta hotãrâre intrã în vigoare începând cu data de întâi a lunii urmãtoare publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe aceeasi datã se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 1.043/2001 privind stabilirea cotei majorãrilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 octombrie 2001, si Hotãrârea Guvernului nr. 670/1999 privind stabilirea cotei majorãrilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a unor obligatii bugetare de cãtre persoanele fizice, precum si a cotei majorãrilor datorate pe perioada amânãrii sau/si esalonãrii la platã a obligatiilor bugetare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 24 august 1999.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

Bucuresti, 16 august 2002.

Nr. 874.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind garantarea de cãtre Ministerul Finantelor Publice a unor credite externe în favoarea Societãtii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” - S.A. Bucuresti, în vederea completãrii finantãrii achizitiilor de resurse energetice pentru iarna 2002-2003

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 2 din Legea datoriei publice nr. 81/1999,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã contractarea de cãtre Societatea Comercialã de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” - S.A. Bucuresti a unor credite externe în limita sumei de 200 milioane dolari S.U.A., în vederea completãrii finantãrii achizitiilor de resurse energetice din import (pãcurã si gaze naturale) necesare pentru perioada de iarnã 2002-2003.

Art. 2. - Prin derogare de la prevederile anexei nr. 1 la Hotãrârea Guvernului nr. 293/1992 pentru aprobarea atributiilor, competentelor si modului de functionare ale Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior, precum si a conventiilor-cadru pentru derularea activitãtii de finantare si asigurare a creditelor de comert exterior în numele si contul statului, cu modificãrile ulterioare, se autorizeazã Comitetul Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior sã aprobe garantarea în proportie de 100% a unor credite externe în limita sumei de 200 milioane dolari S.U.A., precum si a dobânzilor, comisioanelor si a altor costuri aferente, în vederea completãrii finantãrii achizitiilor de resurse energetice din import (pãcurã si gaze naturale) necesare pentru perioada de iarnã 2002-2003.

Art. 3. - Ministerul Finantelor Publice garanteazã în proportie de 100% sumele prevãzute la art. 2, în vederea completãrii finantãrii achizitiilor de resurse energetice din import (pãcurã si gaze naturale) necesare pentru perioada de iarnã 2002-2003.

Art. 4. - Rambursarea creditelor externe, plata dobânzilor, comisioanelor si a altor costuri aferente acestora se vor efectua din sursele proprii ale Societãtii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” - S.A. Bucuresti.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 16 august 2002.

Nr. 875.

GUVERNUL ROMÂNIEI