MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 640         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 29 august 2002

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

859. - Hotărâre pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit

 

865. - Hotărâre privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoasterii prin hotărâre judecătorească, a Organizatiei Center for International Private Enterprise din Statele Unite ale Americii

 

866. - Hotărâre privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sănătătii si Familiei în domeniul public al municipiilor, oraselor si comunelor si în administrarea consiliilor locale respective

 

874. - Hotărâre pentru stabilirea cotei majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare si a cotei majorărilor datorate pe perioada amânării sau esalonării la plată a obligatiilor bugetare

 

875. - Hotărâre privind garantarea de către Ministerul Finantelor Publice a unor credite externe în favoarea Societătii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” - S.A. Bucuresti, în vederea completării finantării achizitiilor de resurse energetice pentru iarna 2002-2003

 

877. - Hotărâre privind modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.330/2001 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale spitalicesti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgentă prespitalicesti si altor tipuri de transport medical, precum si a serviciilor de recuperare-reabilitare a sănătătii, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate

 

878. - Hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.245/2001 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate în asistenta medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitătile clinice, paraclinice si stomatologice

 

879. - Hotărâre pentru modificarea indicatorilor tehnico-economici prevăzuti în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 918/1994 privind aprobarea studiilor de fezabilitate a unor obiective de investitii din municipiul Iasi

 

881. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2002 al Regiei Autonome “Multiproduct”

 

882. - Hotărâre privind organizarea la Bucuresti, în perioada 2-6 septembrie 2002, a Conferintei tărilor dunărene din cadrul Programului hidrologic international UNESCO

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit

 

Articol unic. - Se aprobă Instructiunile privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

p. Seful Departamentului

de Politici Economice,

Petrisor Peiu,

secretar de stat

Silvia Ciornei

Ministrul pentru întreprinderile mici

si mijlocii si cooperatie,

 

Bucuresti, 16 august 2002.

Nr. 859.

 

ANEXĂ

 

INSTRUCTIUNI

privind metodologia de calcul al impozitului pe profit

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, denumită în continuare lege:

Art. 1. - (1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, în conditiile prezentei legi, si denumite în continuare contribuabili:

a) persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursă, atât din România, cât si din străinătate;

Instructiuni:

1.1. Fac parte din această categorie companiile nationale, societătile nationale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societătile comerciale, indiferent de forma juridică de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societătile agricole si alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si institutiile de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice altă entitate care are statutul legal

de persoană juridică constituită sub legislatia română.

Din categoria persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit nu fac parte contribuabilii care sunt obligati la plata impozitului pe venit, potrivit legii.

Lege:

b) persoanele juridice străine care desfăsoară activităti printr-un sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent;

Instructiuni:

1.2. Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociatiile, organizatiile si orice entităti similare, înfiintate si organizate în conformitate cu legislatia unei alte

tări, devin subiect al impunerii atunci când îsi desfăsoară activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent în România, astfel cum este definit la art. 17

din lege, de la începutul activitătii acestuia.

Lege:

c) persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfăsoară activităti în România ca beneficiari ori parteneri împreună cu o persoană juridică română într-o asociere sau o altă entitate ce nu dă nastere unei persoane juridice, pentru profitul realizat în România;

d) persoanele juridice române si persoanele fizice rezidente, pentru veniturile realizate atât în România, cât si în străinătate din asocieri care nu dau nastere unei persoane juridice. În acest caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se retine si se varsă de către persoana juridică;

Instructiuni:

1.3. Veniturile si cheltuielile rezultate din asocierile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) si d) din lege, potrivit dispozitiilor legale, se contabilizează distinct de persoana juridică română stabilită prin contractul de asociere, cu respectarea reglementărilor contabile în vigoare. Persoana juridică română are si obligatia de a calcula, de a retine si de a vărsa impozitul pentru profitul determinat, precum si de a depune declaratia de impozit pe profit pentru persoanele fizice si juridice nerezidente, cât si pentru persoanele fizice rezidente care fac parte din asociere, în termenele prevăzute la art. 20 si 21 din lege. Partea din venituri si cheltuieli care se cuvine persoanelor juridice rezidente dintr-o astfel de asociere se înregistrează în contabilitatea proprie si se include în baza impozabilă a acestora.

1.4. În cazul asocierilor dintre persoanele juridice române, veniturile si cheltuielile determinate de operatiunile asocierii se contabilizează distinct de către unul dintre asociati, stabilit conform contractului, urmând ca lunar să se transmită pe bază de decont partea ce revine fiecărui asociat, în vederea înregistrării în contabilitatea proprie. În cazul în care din asociere fac parte mai multe persoane juridice române, persoana juridică care tine evidenta contabilă potrivit contractului de asociere trebuie să îndeplinească obligatiile prevăzute la pct. 1.3.

Lege:

e) persoanele juridice străine care obtin veniturile prevăzute la art. 16, pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

Instructiuni:

1.5. Pentru determinarea impozitului pe profit se iau în calcul veniturile si cheltuielile aferente acestora. Nu intră sub incidenta acestor prevederi veniturile care sunt subiect

al impozitului cu retinere la sursă.

Lege:

(2) Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:

a) trezoreria statului;

b) institutiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile extrabugetare si disponibilitătile realizate si utilizate, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale, cu modificările si completările ulterioare, dacă legea nu prevede altfel;

c) organizatiile de nevăzători, de invalizi si ale persoanelor cu handicap, pentru profiturile realizate de unitătile economice fără personalitate juridică ale acestora, protejate potrivit legii speciale de organizare si functionare privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap;

Instructiuni:

1.6. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit unitătile economice fără personalitate juridică ale organizatiilor de nevăzători, de invalizi si ale persoanelor cu handicap, înfiintate conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările si completările ulterioare.

Lege:

d) fundatiile române constituite ca urmare a unor legate;

Instructiuni:

1.7. Fundatia constituită ca urmare a unor legate, în conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, este subiectul de drept înfiintat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent si irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar.

Lege:

e) cooperativele care functionează ca unităti protejate ale persoanelor cu handicap, special organizate, potrivit legii de organizare si functionare privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap;

Instructiuni:

1.8. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cooperativele care functionează ca unităti protejate ale persoanelor cu handicap, dacă sunt organizate potrivit prevederilor Decretului-lege nr. 66/1990 privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugăresti, cu modificările ulterioare.

Lege:

f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitătii de cult, potrivit Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia utilizării sumelor respective pentru întretinerea si functionarea unitătilor de cult, pentru lucrările de construire, de reparatie si de consolidare a lăcasurilor de cult si a clădirilor ecleziastice, pentru învătământ si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănească, obtinute ca urmare a

măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;

Instructiuni:

1.9. Nu intră sub incidenta acestor prevederi persoanele juridice si orice alte entităti care realizează produse pe bază de autorizatie acordată de fiecare cult religios, pentru

veniturile realizate din activitătile mentionate.

Lege:

g) institutiile de învătământ particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, potrivit Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu

modificările si completările ulterioare, si Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătătirea finantării învătământului superior;

Instructiuni:

1.10. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit institutiile de învătământ pentru veniturile obtinute din activităti economice, care sunt utilizate potrivit prevederilor Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

1.11. Veniturile obtinute de institutiile de învătământ din activităti economice, care nu sunt folosite în scopurile expres mentionate la pct. 1.10 sau care sunt destinate altor scopuri, se impun cu o cotă de 25%, plata impozitului făcându-se la termenele stabilite la art. 20 din lege.

Lege:

h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitătile economice care sunt sau vor fi utilizate pentru îmbunătătirea confortului si a eficientei clădirii, pentru întretinerea si repararea proprietătii comune.

Instructiuni:

1.12. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit asociatiile de proprietari si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, constituite ca persoane juridice potrivit prevederilor Legii locuintei nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, pentru veniturile obtinute din activităti economice cum ar fi închirierea spatiilor comune, care sunt utilizate pentru îmbunătătirea confortului si eficientei clădirii, pentru întretinerea si repararea proprietătii comune.

1.13. Veniturile obtinute de asociatiile de proprietari si de asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari din activităti economice, care nu sunt folosite în scopurile expres prevăzute la pct. 1.12 sau care sunt destinate altor scopuri, se impun cu o cotă de 25%, plata impozitului făcându-se la termenele prevăzute la art. 20 din lege.

Lege:

(3) Persoanele juridice române fără scop patrimonial sunt exceptate de la plata impozitului pe profit pentru următoarele categorii de venituri:

a) cotizatiile membrilor;

b) contributiile bănesti sau în natură ale membrilor si simpatizantilor;

c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislatiei în vigoare;

d) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizare;

e) dobânzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitătilor rezultate din asemenea venituri;

f) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;

g) resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale;

h) venituri din actiuni întâmplătoare realizate de organizatii sindicale/patronale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului de organizare si functionare;

i) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea persoanelor juridice fără scop patrimonial, altele decât cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economică.

Instructiuni:

1.14. Persoanele juridice române fără scop patrimonial sunt: organizatiile sindicale si organizatiile patronale înfiintate în baza unor legi speciale, asociatiile si fundatiile înfiintate în baza Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, precum si alte asemenea organizatii înfiintate în baza unor legi speciale.

1.15. În scopul aplicării acestor prevederi veniturile si cheltuielile aferente activitătilor desfăsurate în scopul obtinerii de profit se evidentiază din punct de vedere contabil conform reglementărilor contabile, iar calculul impozitului pe profitul rezultat se efectuează conform metodologiei prevăzute la cap. II din lege.

Lege:

(4) Persoanele juridice fără scop patrimonial, pentru veniturile realizate din activităti economice până la nivelul echivalentului în lei de 10.000 euro, realizate într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prevăzute la alin. (3), sunt exceptate de la plata impozitului pe profit.

(5) Persoanele juridice române fără scop patrimonial care nu se încadrează în conditiile referitoare la nivelul veniturilor prevăzute la alin. (4), pentru profitul obtinut din activităti economice, plătesc impozit pe profit, calculat potrivit art. 2 alin. (1).

Instructiuni:

1.16. Persoanele juridice române fără scop patrimonial care obtin venituri din activităti economice plătesc impozit pe profit pentru profitul corespunzător veniturilor ce depăsesc limitele stabilite la art. 1 alin. (4) din lege. În scopul determinării impozitului pe profit datorat pentru activitatea economică impozabilă se face ponderea veniturilor neimpozabile în total venituri din activităti economice. Ponderea rezultată este aplicată la valoarea impozitului pe profit calculat la nivelul întregii activităti economice, în vederea stabilirii impozitului datorat pentru activitatea economică impozabilă. Cursul de schimb valutar euro/ROL este cel de la data înregistrării veniturilor în contabilitate.

1.17. La stabilirea profitului impozabil pentru activitatea economică desfăsurată de persoanele juridice fără scop patrimonial se aplică regulile stabilite la cap. II din lege. Cheltuielile cu indemnizatia de deplasare, acordată salariatilor pentru deplasări în tară si în străinătate, sunt deductibile până la nivelul stabilit la art. 9 alin. (7) lit. c) din lege, numai în măsura în care aceste deplasări sunt justificate ca fiind efectuate strict în scopul desfăsurării activitătii economice.

Lege:

Art. 2. - (1) Cota de impozit pe profit este de 25%, cu exceptiile prevăzute de prezenta lege.

(2) În cazul Băncii Nationale a României cota de impozit pe profit este de 80% si se aplică asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile si a fondului de rezervă, potrivit legii.

(3) Contribuabilii care obtin venituri din activitătile desfăsurate pe bază de licentă în zona liberă plătesc o cotă de impozit pe profit de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie 2004.

Instructiuni:

2.1. Pentru contribuabilii care desfăsoară activităti în zonele libere pe bază de licente eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, profitul obtinut din aceste activităti este impozitat cu cota de 5% până la data de 31 decembrie 2004, cu exceptia cazului prevăzut la art. 3 alin. (2) si la art. 35 alin. (5) din lege.

2.2. În cazul în care contribuabilul îsi desfăsoară activitatea în zona liberă prin unităti fără personalitate juridică, acesta este obligat să tină evidentă contabilă distinctă pentru veniturile si cheltuielile aferente acestei activităti, până la nivel de balantă de verificare. La determinarea profitului aferent activitătii se iau în calcul si cheltuielile de conducere si administrare, precum si alte asemenea cheltuieli, proportional cu veniturile obtinute în zona liberă fată de veniturile totale realizate de persoana juridică.

2.3. Pierderea rezultată din operatiunile realizate în zona liberă nu se recuperează din profitul impozabil realizat în afara zonei, aceasta urmând să fie recuperată din profiturile obtinute din aceeasi zonă.

Lege:

(4) Contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valută din exportul bunurilor si/sau al prestărilor de servicii, realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, plătesc o cotă de impozit pe profit de 6% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor. Suma aferentă reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se repartizează la sfârsitul anului ca sursă proprie de finantare, în limita profitului rămas după înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit. Prestările de servicii pentru care se aplică cota de impozit redusă sunt cele pentru care beneficiarul prestării este în străinătate.

Instructiuni:

2.4. Pentru a calcula impozitul pe profit cu cota redusă exportatorii de bunuri trebuie să facă dovada prin înregistrările din contabilitatea de gestiune, în functie de specificul activitătii, că aceste bunuri sunt realizate din activitatea proprie prin procesarea materiei prime, prelucrarea sau transformarea acesteia.

2.5. Serviciile realizate din activitatea proprie includ orice servicii executate pentru care beneficiarul prestării este în străinătate.

2.6. Beneficiază de această facilitate si comisionarii care au încheiat contracte de comision cu o entitate străină, pentru veniturile încasate ca urmare a prestării serviciilor

prevăzute în aceste contracte. În această situatie producătorii beneficiază de cota redusă corespunzătoare valutei încasate într-un cont bancar din România, pentru partea ce reprezintă contravaloarea aportului propriu la realizarea exportului.

2.7. În vederea aplicării acestei facilităti se întocmeste o situatie a veniturilor încasate din export la cursul de schimb în vigoare la data încasării, nediminuate cu costurile privind transferul bancar. Ponderea veniturilor încasate din export în volumul total al veniturilor înregistrate conform reglementărilor contabile se face cumulat de la începutul anului. Cota redusă se aplică asupra profitului impozabil aferent acestei ponderi, calculat si evidentiat, cumulat de la începutul anului fiscal.

2.8. Justificarea efectuării operatiunilor de export, inclusiv a operatiunilor de lohn, se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii externi, însotite de facturi, DVE si/sau DIV, extrase de cont bancar.

2.9. Contribuabilii care prestează servicii turistice către beneficiari străini, persoane fizice si juridice nerezidente, beneficiază de cota redusă în baza contractelor externe, a

facturilor emise si încasate într-un cont bancar din România prin transfer bancar sau prin cărti de credit.

2.10. În grupa veniturilor totale care se iau în calcul la determinarea ponderii veniturilor realizate din export se includ toate veniturile înregistrate conform reglementărilor contabile, cu exceptiile prevăzute la pct. 7.2.

2.11. În categoria veniturilor încasate printr-un cont bancar din România intră si veniturile încasate prin intermediul cecurilor, în conditiile în care aceste instrumente de plată

presupun derularea de transferuri bancare.

2.12. Nu intră sub incidenta art. 2 alin. (4) din lege veniturile încasate în numerar din exportul de bunuri si servicii, precum si operatiunile de comert international prin care nu se încasează valută în conturile bancare din România, cum sunt, de exemplu: clearing, barter, alte forme de reexport, precum si cele încasate în conturi bancare în străinătate, chiar si în situatia în care sunt îndeplinite conditiile de autorizare ale Băncii Nationale a României. Tranzactiile efectuate numai scriptic, în scopul principal de a beneficia de cota redusă de impozit, nu se încadrează în prevederile art. 2 alin. (4) din lege. În cazul serviciilor financiare sunt luate în considerare numai cele pentru care sunt identificate anumite comisioane, suma luată în calcul la determinarea veniturilor realizate din export fiind limitată numai la valoarea acestor comisioane. Nu beneficiază de cota redusă de export dobânzile încasate pentru creditele externe acordate.

2.13. În cazul exporturilor complexe cota redusă de impozit pe profit se acordă atât contractantului general, cât si subcontractantilor definiti potrivit legii, proportional cu contributia la realizarea exportului.

2.14. Pentru determinarea impozitului datorat se iau în calcul si încasările din anul curent, aferente veniturilor din export realizate în anul fiscal încheiat, până la termenul prevăzut la art. 21 sau 22 din lege pentru depunerea declaratiei definitive privind impozitul pe profit pentru anul fiscal expirat. Contribuabilii care au definitivat până la data de 25 ianuarie închiderea exercitiului financiar anterior depun declaratia definitivă de impunere până la această dată inclusiv. Contribuabilii care depun declaratia definitivă de impunere până la data depunerii situatiilor financiare anuale conform legii iau în calcul si încasările înregistrate până la această dată, aferente exporturilor facturate până la data de 31 decembrie a exercitiului financiar încheiat.

Lege:

(5) Începând cu data de 1 ianuarie 2003 cota de impozit pe profit este de 12,5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor încasate din export în volumul total al veniturilor. Începând cu data de 1 ianuarie 2004 cota de impozit pe profit este de 25%.

(6) Stimularea exporturilor se va face printr-un sistem de sprijin cu finantare prin bugetele anuale, iar mecanismul de acordare va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 3. - (1) Contribuabililor care beneficiază de facilitătile prevăzute la art. 2 alin. (3)-(5) nu li se aplică dispozitiile art. 11 alin. (5). Contribuabilii îsi exprimă optiunea pentru una dintre cele două facilităti la începutul anului fiscal.

Instructiuni:

3.1. Contribuabilul trebuie să îsi exprime optiunea pentru una dintre cele două facilităti. Optiunea va fi înscrisă pe prima declaratie privind obligatiile la bugetul de stat, urmând să fie depusă până la termenul stabilit de lege. În cazul în care optiunea nu este exercitată, contribuabilul se consideră că a optat pentru facilitătile prevăzute la art. 2 alin. (3)-(5) din lege.

Lege:

(2) În cazul contribuabililor care îsi desfăsoară activitatea în zonele libere, pentru veniturile realizate din export se aplică cota cea mai favorabilă prevăzută la art. 2 alin. (3) si (4).

(3) Contribuabilii care beneficiază de facilitătile prevăzute la art. 2 alin. (3)-(5) si la art. 11 alin. (5) nu mai beneficiază de facilitătile de natura impozitului pe profit, prevăzute în alte acte normative.

(4) Contribuabilii prevăzuti la art. 35 alin. (3)-(5) nu intră sub incidenta alin. (3).

Art. 4. - (1) Anul fiscal al fiecărui contribuabil este anul calendaristic.

(2) Când un contribuabil se înfiintează sau încetează să existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a existat.

Instructiuni:

4.1. În cazul înfiintării unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilă începe:

a) de la data înregistrării acestuia la registrul comertului, dacă are această obligatie;

b) de la data înregistrării în registrul condus special de judecătorii, dacă are această obligatie;

c) de la data intrării în vigoare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.

4.2. Perioada impozabilă se încheie în cazul divizărilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existentei persoanelor juridice supuse acestor operatiuni, la următoarele date:

a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăti noi, la data înmatriculării în registrul comertului a noii societăti sau a ultimei dintre ele;

b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al societătii absorbante.

4.3. În cazul lichidării unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilă încetează o dată cu data radierii din registrul unde a fost înregistrată înfiintarea acestuia.

Lege:

Art. 5. - (1) Cu exceptia dispozitiilor alin. (2), în cazul asocierii sau al altor forme de organizare fără personalitate juridică, fiecare partener, asociat sau beneficiar se impozitează în limita care i se cuvine din profit.

Instructiuni:

5.1. Sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) din lege intră orice formă de asociere, inclusiv asocierile dintre persoane juridice străine care desfăsoară activităti economice pe teritoriul României în vederea obtinerii de venituri.

5.2. În cazul asocierilor dintre persoane nerezidente care desfăsoară activităti economice pe teritoriul României, veniturile si cheltuielile determinate de operatiunile asocierii se contabilizează de către unul dintre asociati, stabilit în mod obligatoriu în contractul de asociere. Persoana nerezidentă obligată prin contract să tină contabilitatea are si obligatia de a calcula, de a retine si de a vărsa impozitul aferent profitului determinat pentru persoanele nerezidente care fac parte din asociere, precum si de a depune declaratia de impozit pe profit la termenele prevăzute la art. 20 si 21 din lege.

Lege:

(2) În cazul asociatiunilor în participatiune sau al asocierilor similare, veniturile si cheltuielile sunt alocate acestora în limita cotelor de participatiune detinute de fiecare asociat. Orice plăti suplimentare prevăzute în contractul de asociere, inclusiv contributiile suplimentare, nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

Instructiuni:

5.3. În cazul asocierilor în participatiune partea rezultată din veniturile si din cheltuielile asocierii se distribuie fiecărui asociat pentru determinarea profitului impozabil, proportional

cu cotele mentionate în contractul de asociere. În acest scop orice plăti suplimentare prevăzute în contractul de asociere nu sunt cheltuieli deductibile.

Lege:

Art. 6. - În cazul contribuabililor care desfăsoară activităti de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor si a cazinourilor, impozitul pe profit datorat potrivit prezentei legi, aferent acestor activităti, nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activităti. În situatia în care impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile acestor activităti, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate.

Instructiuni:

6.1. Contribuabilii care desfăsoară activitătile prevăzute la art. 6 din lege tin evidentă contabilă distinctă pentru veniturile si cheltuielile aferente acestor activităti, până la

nivel de balantă. La determinarea profitului aferent acestor activităti se iau în calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte asemenea cheltuieli ale contribuabilului,

proportional cu veniturile obtinute din aceste activităti. În cazul în care impozitul pe profitul datorat pentru activitătile prevăzute la art. 6 din lege este mai mic de 5% din veniturile din aceste activităti, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri, indiferent de suma impozitului pe profit rezultată din desfăsurarea celorlalte activităti.

Lege:

CAPITOLUL II

Determinarea profitului impozabil

Art. 7. - (1) Profitul impozabil se calculează ca diferentă între veniturile realizate din orice sursă si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adaugă cheltuielile nedeductibile.

(2) În cazul bunurilor mobile si imobile produse de către contribuabili si valorificate în baza unui contract de vânzare cu plata în rate, contribuabilii pot opta pentru înregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile, la termenele scadente prevăzute în contract. Cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevăzute în contractele încheiate între părti, proportional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. Optiunea se exercită în momentul livrării bunurilor si nu se poate reveni asupra ei.

Instructiuni:

7.1. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul veniturile si cheltuielile, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adaugă cheltuielile nedeductibile conform cap. II din lege. Nu se iau în calcul efectele schimbării politicilor contabile în cazul în care nu sunt cerute de lege si nici diferentele rezultate ca urmare a utilizării unor politici contabile diferite de regulile fiscale aplicabile elementelor de natura veniturilor si cheltuielilor.

7.2. În scopul aplicării prevederilor legii sau ale prezentelor instructiuni, care se referă la calculul ponderii veniturilor contribuabilului, nu sunt luate în calcul: veniturile înregistrate în conturile 711 “Venituri din productia stocată”,

721 “Venituri din productia de imobilizări necorporale” si 722 “Venituri din productia de imobilizări corporale”, precum si veniturile care sunt rezultate din evaluarea activelor în valută si, după caz, eventualele venituri din evaluarea datoriilor în valută, conform reglementărilor contabile.

7.3. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care îsi încetează existenta în urma operatiunilor de divizare, dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, acestea fiind tratate în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobată si modificată prin Legea nr. 101/1995, cu modificările ulterioare. Acelasi tratament se aplică si rezervelor constituite din diferente de curs favorabile aferente capitalului social în devize.

7.4. Veniturile ori cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corectează prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi apartine. În cazul în care contribuabilul sau organele fiscale constată că după depunerea declaratiei anuale un element de venit sau de cheltuială a fost omis sau a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat să depună declaratia rectificativă pentru anul fiscal respectiv. Dacă în urma efectuării acestei corectii rezultă o sumă suplimentară de plată a impozitului pe profit, atunci pentru această sumă se datorează majorări si penalităti conform legislatiei în vigoare.

7.5. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislatia în vigoare se aplică trimestrial sau lunar, după caz, astfel încât la finele anului acestea să se încadreze în prevederile legii.

7.6. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati să întocmească un registru de evidentă fiscală, într-un singur exemplar, compus din 100 de file, care trebuie numerotat, snuruit, parafat si înregistrat la organul fiscal teritorial. Completarea se face în ordine cronologică, fără stersături, iar informatiile înregistrate trebuie să corespundă cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate în declaratiile de impunere. Registrul de evidentă fiscală se completează în toate situatiile în care informatiile cuprinse

în declaratia fiscală sunt obtinute în urma unor prelucrări ale informatiilor furnizate de contabilitate. Modul de completare a registrului de evidentă fiscală este la latitudinea fiecărui contribuabil, în functie de specificul activitătii si de necesitătile proprii ale acestuia. Exemplificăm în acest sens: calculul dobânzilor si al diferentelor de curs deductibile fiscal, amortizarea fiscală, reduceri si scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscală a vânzărilor cu plata în rate si alte asemenea operatiuni, potrivit legii.

Lege:

Art. 8. - În întelesul prezentei legi, sunt considerate neimpozabile următoarele venituri:

a) dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană juridică română;

b) diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile;

c) venituri rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, precum si din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;

Instructiuni:

8.1. Veniturile obtinute ca urmare a aplicării prevederilor art. 8 lit. b) din lege sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, cesionării sau retragerii titlurilor de participare

(actiuni, părti sociale).

8.2. În sensul prevederilor art. 8 lit. c) din lege, sunt considerate venituri neimpozabile veniturile care vin să acopere cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuării lor, cum sunt: rambursările de impozit pe profit plătit în perioadele anterioare, restituirea unor majorări de întârziere, venituri din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii si altele asemenea.

Lege:

d) alte venituri neimpozabile, prevăzute expres în acte normative speciale.

Instructiuni:

8.3. Contribuabilii pentru care prin legi speciale s-a prevăzut faptul că profitul aferent anumitor activităti nu este impozabil sunt obligati la tinerea unei evidente contabile distincte pe elemente de venituri si cheltuieli, prin care să se asigure determinarea veniturilor, cheltuielilor si profitului aferent. La determinarea profitului aferent acestor activităti se iau în calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte asemenea cheltuieli ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din acele activităti.

Lege:

Art. 9. - (1) La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente veniturilor impozabile.

Instructiuni:

9.1. Cheltuielile efectuate de un contribuabil sunt considerate ca fiind aferente veniturilor impozabile numai dacă sunt efectuate în scopul realizării veniturilor.

9.2. Nu sunt deductibile cheltuielile cu amortizarea caselor de odihnă proprii sau a imobilizărilor, care nu sunt utilizate pentru realizarea veniturilor, de tipul navelor, aeronavelor, vaselor de croazieră si altele asemenea, precum si toate celelalte cheltuieli aferente acestora. Nu se deduc din baza de impunere a profitului sumele care reprezintă cheltuielile efectuate cu asigurarea serviciilor de cazare, masă si transport pentru persoanele care nu sunt salariate ale contribuabilului. De asemenea, nu se deduc cheltuielile de transport, cu cazarea si masa, efectuate pentru salariatii proprii în afara perioadei de pregătire, în cadrul centrelor de pregătire proprii.

Lege:

(2) Metodele contabile stabilite prin reglementări legale în vigoare, inclusiv metoda LIFO, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metoda de evaluare aplicată trebuie să fie aceeasi pe tot parcursul exercitiului financiar.

Instructiuni:

9.3. Metodele contabile de înregistrare pe cheltuieli a iesirii din gestiune a stocurilor, potrivit art. 9 alin. (2) din lege, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil dacă sunt respectate reglementările contabile în vigoare. În cazul utilizării pretului prestabilit contribuabilul va trebui să tină evidenta stocurilor pe grupe similare.

Lege:

(3) La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai următoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor:

a) rezerva, în limita a 5% din profitul contabil, până ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si vărsat, conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

b) în cazul băncilor si cooperativelor de credit autorizate, provizioanele obligatorii constituite potrivit normelor Băncii Nationale a României. Acelasi regim se aplică si fondurilor de garantare;

c) rezervele tehnice calculate de către societătile de asigurare si reasigurare, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societătile de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările ulterioare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele tehnice se diminuează prin înregistrarea la venituri, astfel încât nivelul acestora să acopere partea de risc care rămâne în sarcina asigurătorului, după deducerea reasigurării. Sunt nedeductibile sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor pentru contractele cedate în reasigurare.

Instructiuni:

9.4. La determinarea profitului impozabil se iau în calcul cresterile sau scăderile rezervelor constituite conform legii. În vederea calculării rezervei prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. a) din lege se ia în calcul profitul contabil lunar sau trimestrial, după caz, cumulat de la începutul anului, înainte de determinarea impozitului pe profit din care se scad veniturile neimpozabile, si se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile.

Lege:

(4) Orice alte rezerve constituite în baza unor acte normative speciale nu sunt cheltuieli deductibile. Exceptie fac rezervele legale constituite de Banca Natională a României, băncile, fondurile de garantare si cooperativele de credit.

(5) Schimbarea destinatiei rezervelor si a fondurilor care au fost deductibile din profitul impozabil, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea către actionari, sub orice formă, cu ocazia lichidării, divizării, fuziunii, dizolvării societătii sau retragerii unui actionar/asociat, va atrage impunerea sumelor respective cu impozit pe profit si impozit pe dividende, conform prevederilor legale în vigoare. Fac exceptie sumele transferate în cazul dizolvării fără lichidare, dacă succesorul de drept al contribuabilului mentine sistemul de impunere conform prezentei legi.

Instructiuni:

9.5. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal în cazul băncilor, precum si în cazul sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, sunt cele reglementate de Legea bancară nr. 58/1998, cu modificările si completările ulterioare. Rezervele legale se constituie lunar din profitul băncii, în cotele si în limitele stabilite, si din alte surse, conform legii. Rezervele astfel constituite se completează în

conditiile prevăzute de lege, în cazul micsorării lor. Rezerva generală pentru riscul de credit se constituie din profitul băncii, în cotele si în limitele stabilite de lege, în functie de soldul creditelor acordate, existent la sfârsitul perioadei. În cazul societătilor din domeniul asigurărilor si reasigurărilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societătile de asigurare si supraveghere a asigurărilor, cu modificările ulterioare. Conform dispozitiilor acestei legi rezervele de prime si de daune se constituie din cote-părti corespunzătoare sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care s-au încasat primele. În cazul contractelor pentru care riscul a expirat, rezervele aferente se anulează sau se diminuează în mod corespunzător prin înregistrarea sumelor respective la venituri. Rezervele constituite lunar sau trimestrial, după caz, potrivit art. 9 alin. (3) din lege sunt deductibile la calculul profitului impozabil. În luna sau în trimestrul, după caz, în care profitul brut se diminuează sau se înregistrează pierdere, sumele repartizate în cursul anului fiscal curent pentru constituirea fondului de rezervă si a rezervei generale pentru riscul de credit, deductibile la calculul profitului impozabil, se diminuează sau se anulează în mod corespunzător în declaratia privind impozitul pe profit. Schimbarea destinatiei rezervelor si a fondurilor constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea lor actionarilor sub forma dividendelor sau cu ocazia lichidării societătii, atrage impunerea sumelor respective cu impozit pe profit si impozit pe dividende.

Lege:

(6) Sunt deductibile la calculul profitului impozabil:

a) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat, efectuate potrivit legii, în limita de 5% aplicată asupra diferentei dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai putin cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuielile cu sponsorizarea si/sau mecenatul;

b) perisabilitătile, în limitele prevăzute în normele aprobate prin hotărâre a Guvernului, care se vor elabora în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Instructiuni:

9.6. Nu sunt considerate perisabilităti si sunt deductibile la calculul profitului impozabil pierderile prevăzute în normele de consum tehnologic.

Lege:

(7) Potrivit prezentei legi, cheltuielile nedeductibile sunt:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau venit plătite în străinătate;

b) amenzile, confiscările, majorările de întârziere si penalitătile de întârziere datorate către autoritătile române, potrivit prevederilor legale, altele decât cele prevăzute în contractele comerciale. Amenzile, penalitătile sau majorările datorate către autorităti străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România si/sau autorităti străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorărilor, al căror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri;

c) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordată salariatilor, pentru deplasări în tară si în străinătate, care depăseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

Instructiuni:

9.7. Cheltuielile de transport si de cazare, ocazionate de deplasarea în tară si în străinătate a salariatilor în interes de serviciu, nu intră sub incidenta art. 9 alin. (7) lit. c) din lege, ele fiind deductibile pe bază de documente justificative.

Lege:

d) sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului;

e) suma cheltuielilor sociale care depăsesc limitele considerate deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat;

f) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor cheltuieli;

Instructiuni:

9.8. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsă din gestiune sau degradate si neimputabile, pentru care s-au încheiat contracte de asigurare, nu intră sub incidenta prevederilor art. 9 alin. (7) lit. f) din lege, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă. Cheltuiala cu valoarea neamortizată a activelor corporale lipsă din gestiune sau distruse, pentru care nu s-au încheiat contracte de asigurare, nu este deductibilă fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă. Cheltuiala cu valoarea neamortizată a activelor corporale lipsă din gestiune sau distruse, care excede valoarea recuperată în baza contractelor de asigurare încheiate, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, nu este deductibilă fiscal.

Lege:

g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin retinere la sursă;

h) orice cheltuieli făcute în favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decât cele generate de plăti pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piată;

Instructiuni:

9.9. Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea actionarilor sau asociatilor, potrivit art. 9 alin. (7) lit. h) din lege, următoarele:

a) cheltuielile cu amortizarea, întretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de către asociat sau actionar;

b) cheltuielile cu transportul, cazarea si diurna, efectuate de către actionarul sau asociatul care nu are calitatea de salariat. Fac exceptie de la aceste prevederi asociatii care sunt si administratori ai societătii cu răspundere limitată sau ai unei societăti în nume colectiv la care detin părtile sociale, pentru cheltuielile privind transportul si cazarea acestora, ocazionate de delegarea, deplasarea în tară sau în străinătate, în interesul activitătii pentru care contribuabilul este autorizat, constatate pe bază de documente justificative;

c) bunurile, mărfurile si serviciile acordate asociatilor sau actionarilor, precum si lucrările executate în favoarea acestora;

d) cheltuielile cu chiria si întretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora;

e) alte cheltuieli.

Lege:

i) cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de conducere si de administrare înregistrate de un sediu permanent care apartine unei persoane fizice sau juridice străine, care nu s-au efectuat în România, care depăsesc 10% din salariile impozabile ale salariatilor sediului permanent din România;

Instructiuni:

9.10. Nu intră sub incidenta prevederilor art. 9 alin. (7) lit. i) din lege cheltuielile efectuate în România pentru realizarea veniturilor aferente sediului permanent. Prin salarii impozabile, în sensul lit. i), se întelege toate veniturile brute din salarii realizate de salariatii sediului permanent din România, care se iau în calcul la aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 493/2002.

Lege:

j) cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ, potrivit Legii contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, prin care să se facă dovada efectuării operatiunii;

Instructiuni:

9.11. Înregistrările în evidenta contabilă se fac cronologic si sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementărilor contabile în vigoare. Sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil reducerile de natură comercială si/sau financiară, acordate clientilor, care nu sunt evidentiate distinct în documentele justificative de vânzare, potrivit prevederilor legale în vigoare. Orice reduceri de natură comercială si/sau financiară pentru a fi deductibile la calculul profitului impozabil trebuie:

a) să fie efective si în sume exacte în beneficiul clientului;

b) să nu constituie în fapt remunerarea unui serviciu sau o contrapartidă pentru o prestatie oarecare;

c) să fie acordate în baza unei hotărâri a adunării actionarilor sau asociatilor, după caz.

Lege:

k) cheltuielile înregistrate de societătile agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societătile agricole si alte forme de asociere în agricultură, pentru dreptul de folosintă al terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din productia realizată din folosinta acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;

l) cheltuielile înregistrate în contabilitate, determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activitătii de portofoliu, cu exceptia celor determinate de vânzarea acestora;

Instructiuni:

9.12. Cheltuielile reprezentând pierderi de valoare a titlurilor de participare si a altor titluri imobilizate, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comercială la care se detin participatiile sau ca urmare a modificării cotatiei pe piata bursieră, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. Nu intră sub incidenta acestor prevederi cheltuielile reprezentând valoarea titlurilor de participare sau ale activitătii de portofoliu, vândute ori cedate. În cazul vânzării titlurilor de participare sau a titlurilor imobilizate ale activitătii de portofoliu profitul impozabil se determină ca diferentă între valoarea obtinută în urma vânzării si costul de achizitie al titlurilor respective.

Lege:

m) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

n) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, dacă nu sunt acordate în limita dispozitiilor legii anuale a bugetului de stat;

o) cheltuielile privind contributiile plătite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative, inclusiv contributiile la fonduri de pensii, altele decât cele obligatorii;

p) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de muncă, boli profesionale si risc profesional;

q) cheltuielile de protocol care depăsesc limita de 2% aplicată asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si al cheltuielilor, inclusiv accizele, mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;

Instructiuni:

9.13. Cheltuielile de protocol prevăzute la art. 9 alin. (7) lit. q) din lege reprezintă cheltuielile ocazionate de acordarea de cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii. Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile si se scad veniturile neimpozabile.

Lege:

r) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la persoana fizică, dacă legea nu prevede altfel;

s) cheltuielile cu serviciile de management, consultantă, prestări de servicii sau asistentă, în situatia în care nu sunt încheiate contracte în formă scrisă si pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizată;

Instructiuni:

9.14. Nu intră sub incidenta art. 9 alin. (7) lit. s) din lege serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice si juridice, care se referă la întretinerea si repararea activelor, servicii postale, de comunicatii si de multiplicare. În baza acestor prevederi este necesar ca serviciile să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract scris care să cuprindă date referitoare la prestatori, termene de executie, precizarea serviciilor prestate, precum si a tarifelor percepute, respectiv valoarea totală a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de această natură să se facă pe întreaga durată de desfăsurare a contractului sau pe durata realizării obiectului contractului. Verificarea prestatiei se realizează prin analiza documentelor justificative care atestă efectuarea serviciilor - situatii de lucrări, procese-verbale de receptie, rapoarte de

lucru, studii de fezabilitate, de piată sau orice alte materiale corespunzătoare.

Lege:

t) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentând garantie bancară pentru creditele utilizate în desfăsurarea activitătii pentru care contribuabilul este autorizat.

Art. 10. - (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât unu.

(2) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu, inclusiv, cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile până la nivelul sumei veniturilor din dobânzi plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobânzile rămase nedeductibile se reportează în perioada următoare, în aceleasi conditii, până la deductibilitatea integrală a acestora.

(3) În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depăsesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda, în sensul alin. (1) si (2), deductibilitatea acestei diferente fiind supusă limitărilor prevăzute în aceste alineate.

(4) Dobânzile si pierderile din diferente de curs valutar în legătură cu împrumuturile obtinute direct sau indirect de la bănci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate în instructiunile prevăzute la art. 34, si cele care sunt garantate de stat nu intră sub incidenta prevederilor prezentului articol.

(5) În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entităti decât institutiile de credit autorizate, dobânda deductibilă este limitată la:

a) nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României, pentru împrumuturile în lei;

b) nivelul ratei dobânzii EURIBOR plus două puncte procentuale, pentru împrumuturile în euro;

c) nivelul ratei dobânzii LIBOR plus două puncte procentuale, pentru împrumuturile în alte devize.

(6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).

(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică băncilor, persoane juridice române, si sucursalelor băncilor străine care îsi desfăsoară activitatea în România, precum si institutiilor de credit.

Instructiuni:

10.1. Sub incidenta art. 10 din lege intră numai împrumuturile angajate după data intrării în vigoare a Legii nr. 414/2002, cu exceptia art. 10 alin. (5) din lege care se aplică si pentru dobânzile aferente împrumuturilor angajate înaintea datei intrării în vigoare a legii de la alte entităti decât institutiile de credit autorizate.

10.2. În vederea determinării valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile se efectuează mai întâi ajustările conform art. 10 alin. (5) din lege. Valoarea cheltuielilor cu dobânzile care excede nivelul de deductibilitate permis conform art. 10 alin. (5) este considerată nedeductibilă, fără a mai fi luată în calcul în perioadele următoare. În cazul în care capitalul propriu are o valoare negativă sau gradul de îndatorare este mai mare sau egal cu 1, contribuabilul aplică limitarea prevăzută la art. 10 alin. (2) din lege. Prin institutii de credit autorizate se întelege acele entităti care sunt autorizate legal să functioneze.

10.3. Gradul de îndatorare al capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat si capitalul propriu. Prin capital împrumutat se întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, respectiv credite bancare, împrumuturi de la institutii financiare, împrumuturi de la actionari, asociati sau alte persoane, credite furnizori. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, profitul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale.

Capital împrumutat

Gradul de îndatorare =

Capital propriu

10.4. În vederea determinării impozitului pe profit, gradul de îndatorare se calculează ca raport între media capitalului împrumutat si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la începutul anului si la sfârsitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit, după cum urmează:

 

Gradul de îndatorare = Capital împrumutat începutul anului fiscal + Capital împrumutatsfârsitul perioadei/2/Capital propriuînceputul anului fiscal + Capital propriusfârsitul perioadei/2

 

astfel:

 

Gradul de îndatorare = Capital împrumutatînceputul anului fiscal + Capital împrumutatsfârsitul perioadei/Capital propriuînceputul anului fiscal + Capital propriusfârsitul perioadei

 

10.5. În cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai mic decât 1, cheltuielile cu dobânzile si cupierderea netă de curs valutar sunt deductibile integral după ce s-au efectuat ajustările prevăzute la pct. 10.1.

10.6. Dacă gradul de îndatorare astfel determinat este 1 sau mai mare decât 1, suma cheltuielilor cu dobânzile si cu pierderea netă din diferente de curs valutar este deductibilă numai în limita următoarei sume: venitul din dobânzi al contribuabilului plus 10% din celelalte venituri impozabile ale acestuia. Celelalte venituri nu includ: veniturile din dobânzi, veniturile din diferente de curs valutar, veniturile înregistrate în conturile 711, 721 si 722, precum si eventualele venituri rezultate din operatiuni care au ca scop majorarea limitei prevăzute în art. 10 alin. (2) din lege.

10.7. Cheltuielile rămase nedeductibile după aplicarea prevederilor pct. 10.6 sunt reportate în perioada următoare si sunt tratate din punct de vedere fiscal ca fiind cheltuieli ale perioadei respective, urmând să devină subiect al limitării aplicabile în acea perioadă.

10.8. Exemplu:

Un contribuabil are următoarea situatie:

 

 

Valori la data de 1 ianuarie anul N

Valori la data de 31 martie anul N

Valori la data de 30 iunie anul N

Capital propriu

100.000

120.000

120.000

Capital împrumutat

120.000

90.000

130.000

Cheltuieli cu dobânzile

0

20.000

30.000

Venituri din dobânzi

0

10.000

12.000

Celelalte venituri impozabile

0

80.000

100.000

Pierderea netă din diferente de curs

0

25.000

35.000

 

Pentru a determina nivelul deductibilitătii cheltuielilor cu dobânzile si al pierderii nete din diferente de curs valutar la nivelul trimestrului si apoi al semestrului, contribuabilul calculează gradul de îndatorare a capitalului aferent perioadelor mentionate anterior.

 

Gradul de îndatoraretrim. I  = Capital împrumutat 1 ianuarie + Capital împrumutat 31 martie/Capital propriu 1 ianuarie + Capital propriu 31 martie

 

Gradul de îndatoraretrim I = 120.000 + 90.000/100.000 + 120.000 = 0,95

 

Având în vedere faptul că acest grad de îndatorare este mai mic decât 1, se deduc integral, pentru primul trimestru, cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea netă de curs valutar.

 

 

Gradul de îndatorare semestrul I = Capital împrumutat 1 ianuarie + Capital împrumutat 30 iunie/Capital propriu 1 ianuarie + Capital propriu 30 iunie

 

Gradul de îndatorare semestrul I = 120.000 + 130.000/100.000 + 120.000 = 1,13

 

Deoarece gradul de îndatorare aferent primului semestru este mai mare decât 1, se deduc cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea netă de curs valutar numai în limita prevăzută la art. 10 alin. (2) din lege.

Se prezintă următoarea situatie:

a) cheltuieli cu dobânzile 30.000

b) pierdere netă din diferente  de curs valutar 35.000

c) cheltuieli supuse limitării 65.000 [a) + b)]

d) venituri din dobânzi 12.000

e) celelalte venituri ale contribuabilului 100.000

f) cheltuieli deductibile (art. 10 din lege) 22.000 [d) + 10% x e)]

g) cheltuieli reportabile 43.000 [c)-f)]

10.9. În sensul prevederilor art. 10 alin. (4) din lege, prin bănci internationale de dezvoltare se întelege:

- Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Corporatia Financiară Internatională (CFI) si Asociatia pentru Dezvoltare Internatională (ADI);

- Banca Europeană de Investitii (BEI);

- Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD);

- bănci si organizatii de cooperare si dezvoltare regională similare.

Prin împrumut garantat de stat se întelege împrumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 81/1999.

Lege:

Art. 11. - (1) Cheltuielile privind amortizarea activelor corporale si necorporale sunt deductibile în limita prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Pentru echipamentele tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru, computere si echipamente periferice ale acestora, puse în functiune după data intrării în vigoare a prezentei legi, se poate utiliza regimul de amortizare accelerată fără aprobarea organului fiscal teritorial.

Acelasi regim de amortizare se poate utiliza si pentru brevetele de inventie, de la data aplicării acestora de către contribuabil.

(2) Cheltuielile cu exploatarea zăcămintelor naturale, de natura decopertărilor, explorărilor, forărilor, dezvoltărilor, care nu se finalizează în obiective economice ce pot fi exploatate, se recuperează în următorii 5 ani, în rate egale, din veniturile realizate din exploatare.

(3) Contribuabilii autorizati să desfăsoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor naturale sunt obligati să înregistreze în evidenta contabilă si să deducă la calculul profitului impozabil provizioane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de până la 1% din diferenta anuală dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, înregistrate potrivit reglementărilor contabile, pe toată durata de functionare a exploatării zăcămintelor naturale.

Instructiuni:

11.1. Provizioanele prevăzute la art. 11 alin. (3) din lege sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale si care au obligatia de a prezenta un plan de refacere a mediului, în sensul asigurării reconstructiei ecologice a perimetrelor afectate de exploatările miniere, în conformitate cu prevederile Legii minelor nr. 61/1998, cu modificările ulterioare. Sub incidenta acestor prevederi intră si titularii acordurilor petroliere, care au obligatia de a lua măsurile de refacere a suprafetelor petroliere afectate, potrivit dispozitiilor Legii petrolului nr. 134/1995, cu modificările ulterioare.

Lege:

(4) Pentru titularii de acorduri petroliere care desfăsoară operatiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si a anexelor, precum si pentru reabilitarea mediului este de 10% din profitul anual de exploatare, pe toată durata de functionare a exploatării petroliere.

(5) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe si/sau în brevete de inventie amortizabile, potrivit legii, destinate activitătilor pentru care acestia sunt autorizati, si care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerată pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora. Valoarea rămasă de recuperat pe durata de viată utilă se determină după scăderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.

Instructiuni:

11.2. Pentru aplicarea art. 11 alin. (5) din lege contribuabilul este obligat să tină o evidentă extracontabilă de calcul a amortizării deductibile fiscal. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate în contabilitate, pentru care contribuabilul a optat să aplice facilitatea prevăzută la art. 11 alin. (5), nu vor fi luate în calcul la determinarea profitului impozabil.

11.3. Exemplu: un contribuabil care îsi desfăsoară activitatea în domeniul prelucrării metalelor achizitionează la data de 15 septembrie 2002 un strung pe care îl pune în functiune pe data de 20 a aceleiasi luni. Valoarea de intrare a strungului este de 30.000.000 lei. Durata normală de functionare a strungului, conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, este de 10 ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseste amortizarea liniară. Din punct de vedere fiscal contribuabilul optează pentru aplicarea facilitătii prevăzute la art. 11 alin. (5) din lege.

Ca urmare a aplicării prevederilor art. 11 alin. (5) din lege contribuabilul va înregistra următoarea situatie:

- cheltuieli suplimentare deductibile de amortizare în luna septembrie: 20% x 30.000.000 lei = 6.000.000 lei;

- cheltuieli deductibile de amortizare de repartizat pe 120 de luni, începând cu luna următoare deducerii de 20%: (30.000.000 lei - 6.000.000 lei)/120 de luni.

- lei -

Luna

Cheltuieli de amortizare acceptate fiscal

Septembrie 2002

6.000.000

Octombrie 2002

200.000

Noiembrie 2002

200.000

Decembrie 2002

200.000

Ianuarie 2003

200.000

. .

 

. .

 

. .

 

August 2012

200.000

Septembrie 2012

200.000

TOTAL:

30.000.000

 

11.4. În cazul investitiilor care se realizează pe parcursul mai multor luni sau în ani fiscali consecutivi, inclusiv pentru cele realizate în regie proprie, facilitătile prevăzute la art. 11 alin. (1) si (5) din lege se acordă la valoarea lucrărilor realizate efectiv, în baza unor situatii partiale de lucrări încheiate potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, cu modificările ulterioare. Investitiilor puse în functiune partial si care au beneficiat de alte facilităti fiscale de natura impozitului pe profit nu li se aplică facilitătile mentionate la art. 11 alin. (1) si (5) din lege, pentru partea care a beneficiat de alte facilităti fiscale.

Lege:

(6) Deducerea suplimentară de amortizare se acordă la data punerii în functiune a mijlocului fix, conform prevederilor Legii nr. 15/1994. Sunt exceptate de la această prevedere achizitiile de animale si plantatii, pentru care deducerea se acordă astfel:

a) pentru animale, la data achizitiei;

b) pentru plantatii, la data receptiei finale de înfiintare a plantatiei.

(7) Intră sub incidenta alin. (1) sau (5), după caz, si mijloacele fixe achizitionate în baza unui contract de leasing financiar cu clauză definitivă de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului de leasing financiar.

(8) Contribuabilii care beneficiază de facilitătile prevăzute la alin. (1) si (5) au obligatia să păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe cel putin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de functionare.

(9) Persoanele juridice care au beneficiat până la data intrării în vigoare a prezentei legi de facilitatea fiscală prevăzută la art. 212 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiintarea si dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii, aprobată si modificată prin Legea nr. 415/2001, sunt

obligati să păstreze în patrimoniu investitiile realizate cel putin o perioadă egală cu jumătate din durata normală de functionare a acestora.

(10) În cazul în care nu sunt respectate prevederile alin. (8) si (9), impozitul pe profit se recalculează, inclusiv pentru perioada în care s-a aplicat deducerea, si se vor calcula majorări si penalităti de întârziere, conform reglementărilor legale în vigoare.

Instructiuni:

11.5. La aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) sau (5) din lege se ia în calcul valoarea de achizitie a mijloacelor fixe înregistrată în evidenta contabilă.

11.6. În cazul în care nu sunt respectate prevederile art. 11 alin. (8) si (9) din lege, impozitul trebuie recalculat pentru anii precedenti fără a se tine seama de termenul de prescriptie al creantei bugetare. Recalcularea trebuie făcută pentru perioada în care au fost aplicate prevederile art. 11 alin. (1) si (5) din lege. Penalitătile si majorările de întârziere sunt calculate de la data la care trebuia plătit impozitul aferent anilor fiscali pentru care se face recalcularea.

Lege:

Art. 12. - În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operational locatorul/finantatorul are această calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, si de către locator, în cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile. În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operational utilizatorul deduce chiria.

Instructiuni:

12.1. Încadrarea operatiunilor de leasing se realizează avându-se în vedere prevederile Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societătile de leasing, republicată, si prevederile contractului de leasing. Operatiunile de leasing imobiliar, efectuate conform contractelor cu clauză irevocabilă de vânzare, care au ca obiect utilizarea activelor ce apartin societătilor comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, se supun regimului fiscal valabil pentru contractele de leasing financiar.

Lege:

Art. 13. - (1) Pierderea anuală, stabilită prin declaratia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obtinute în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

(2) Nu se recuperează pierderea fiscală înregistrată de persoana juridică ce îsi încetează existenta, în cazul în care are loc divizarea, dizolvarea, lichidarea sau fuziunea.

(3) În cazul persoanelor juridice străine prevederile alin. (1) se aplică luându-se în considerare numai activitătile economice, cotele de participare, profiturile si pierderile atribuite sediului permanent din România.

(4) Contribuabilii care au fost obligati la plata unui impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenta prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezenta lege. Această pierdere se recuperează de la data înregistrării.

Instructiuni:

13.1. Recuperarea pierderilor anuale se face în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora. Pierderea fiscală reprezintă suma înregistrată în declaratia de impunere a anului precedent.

13.2. În cazul în care recuperarea pierderii fiscale se face din rezervele legale, constituite din profit înainte de impozitare, reconstituirea ulterioară a rezervei legale nu va mai fi o sumă deductibilă la calculul profitului impozabil.

13.3. Nu recuperează pierderea fiscală societătile comerciale care îsi încetează existenta în urma unor operatiuni de divizare sau fuziune, precum si cele care se înfiintează în urma efectuării acestor operatiuni, conform dispozitiilor Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

13.4. Societatea comercială din al cărei patrimoniu se desprinde o parte în urma unei operatiuni de divizare si care îsi continuă existenta ca persoană juridică recuperează partea din pierderea fiscală înregistrată înainte de momentul în care operatiunea de divizare produce efecte, proportional cu drepturile si obligatiile mentinute de societatea comercială respectivă.

13.5. În cazul fuziunii prin absorbtie pierderea fiscală rezultată din declaratia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarată până la data înscrierii la registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social, se recuperează potrivit prevederilor din lege.

Lege:

Art. 14. - (1) În situatia lichidării/dizolvării unui contribuabil, pentru determinarea profitului impozabil se ia în calcul si profitul rezultat din lichidarea patrimoniului acestuia.

(2) În cazul fuziunii sau al divizării unui contribuabil care îsi încetează existenta sumele rezultate din evaluările generate de aceste operatiuni se vor reflecta în conturile de rezerve ale entitătilor rezultate, fără a fi utilizate la majorarea capitalului social. În caz contrar aceste sume se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 2 alin. (1).

CAPITOLUL III

Impozitarea persoanelor juridice străine si a veniturilor din surse externe

Art. 15. - Contribuabilii definiti la art. 1 alin. (1) lit. b) si c) datorează impozit pe profitul atribuibil sediului permanent din România. Cota de impozitare este cea stabilită la art. 2 alin. (1), (3) sau (4), după caz.

Art. 16. - (1) Persoanele juridice străine care realizează următoarele venituri se impozitează pentru profitul corespunzător acestora, potrivit prevederilor prezentei legi, cu cota prevăzută la art. 2 alin. (1):

a) veniturile obtinute din sau în legătură cu proprietăti imobiliare situate în România, inclusiv închirierea în scopul utilizării unei asemenea proprietăti, si câstigul obtinut prin înstrăinarea unui drept asupra unei astfel de proprietăti, inclusiv orice alte drepturi de proprietate atribuibile indirect, inclusiv prin înstrăinarea actiunilor si a altor drepturi similare într-o societate ale cărei active corporale sunt formate în principal - direct sau indirect - din proprietăti imobiliare situate în România;

b) veniturile obtinute ca urmare a exploatării resurselor naturale localizate în România, inclusiv câstigul obtinut din vânzarea unui drept aferent unor asemenea resurse naturale;

c) veniturile obtinute din înstrăinarea unui drept de proprietate detinut la o persoană juridică română.

(2) Orice alt venit care nu este mentionat la alin. (1) este venit realizat pe teritoriul României dacă este plătit de un rezident român sau este plătit de ori prin intermediul unui sediu permanent în România.

Instructiuni:

16.1. În cazul persoanelor juridice nerezidente care obtin veniturile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a) si b) si la alin. (2) din lege, obligatia completării si depunerii declaratiei de impunere potrivit art. 21 din lege, precum si a calculării, retinerii de la beneficiarul de venit si plătii impozitului revine persoanei rezidente, o dată cu primul termen stabilit la art. 20 din lege. În cazul persoanelor juridice nerezidente care obtin veniturile prevăzute la art. 16 alin. (1) din lege din vânzarea sau cesionarea drepturilor de proprietate asupra unei persoane juridice rezidente, obligatia completării si depunerii declaratiei potrivit art. 21 din lege, precum si a plătii impozitului pe profit o dată cu primul termen stabilit la art. 20 din lege îi revine persoanei juridice rezidente ale cărei valori se tranzactionează, în cazul în care nu sunt societăti detinute public în sensul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate. În cazul persoanelor juridice nerezidente care obtin veniturile prevăzute la art. 16 alin. (1) din lege si care tranzactionează drepturile de proprietate detinute asupra persoanelor juridice române prin intermediul societătilor de servicii de investitii financiare, obligatia completării si depunerii declaratiei potrivit art. 21 din lege, precum si a calculării, retinerii si plătii impozitului pe profit revine acestor societăti de intermediere, o dată cu primul termen stabilit la art. 20 din lege. Reglementările conventiilor de evitare a dublei impuneri prevalează fată de prevederile art. 16 din lege.

16.2. Veniturile obtinute din înstrăinarea unui drept de proprietate detinut la o persoană juridică română sunt altele decât cele mentionate la art. 16 alin. (1) lit. a) si b) din lege.

16.3. Veniturile obtinute din sau în legătură cu proprietăti imobiliare amplasate în România includ profiturile sau câstigurile din transferul de părti sociale în cadrul unei societăti sau din transferul unor titluri de participare în orice tip de entitate, dacă 50% sau mai mult din valoarea activelor respectivei societăti, asocieri sau entităti reprezintă, direct sau indirect, proprietăti imobiliare amplasate în România. În acest sens activele unei societăti, asocieri sau entităti sunt în mod indirect proprietăti imobiliare amplasate în România atunci când respectiva societate, asociere sau entitate detine părti sociale sau alte titluri de participare

într-o altă societate, asociere sau entitate care satisface conditia de 50% mentionată la alineatul anterior.

16.4. Profiturile sau câstigurile corespunzătoare veniturilor prevăzute la art. 16 din lege, care se impozitează, se determină ca diferentă între veniturile realizate si cheltuielile aferente. În cazul câstigurilor de capital profitul se determină ca diferentă între valoarea realizată la vânzare si valoarea de achizitie majorată cu cheltuielile privind comisioanele, tarifele si taxele aferente tranzactiilor, rezultate din documente.

16.5. În cazul în care persoana juridică nerezidentă efectuează operatiuni pe piata de capital prin intermediul unei societăti de servicii de investitii financiare, în urma cărora se obtin pierderi, acestea se pot compensa cu profiturile obtinute pe piata de capital prin intermediul aceleiasi societăti de servicii de investitii financiare si numai pentru aceeasi societate ale cărei valori mobiliare sunt tranzactionate.

Lege:

Art. 17. - (1) În sensul prezentei legi, sediu permanent înseamnă locul prin intermediul căruia orice activitate a unei persoane fizice sau juridice străine este, în întregime sau în parte, condusă direct ori prin intermediul unui agent dependent. În cazul în care o asociere sau o altă entitate care nu are personalitate juridică desfăsoară activităti printr-un sediu permanent în România, părtile sau beneficiarii se consideră că desfăsoară activitate în România printr-un sediu permanent.

(2) Sediul permanent include: un loc de conducere, o sucursală, un birou, un sediu secundar, o fabrică, un magazin, un atelier, o mină, un put petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extractie a resurselor naturale.

(3) Un santier de constructii sau un loc unde au fost aduse echipamente pentru constructii, un proiect de montaj sau de instalare, activitătile de supraveghere, consultantă si furnizarea de servicii pentru acelasi proiect sau proiecte conexe devine sediu permanent dacă are o durată mai mare de 6 luni.

Instructiuni:

17.1. Persoanele juridice străine care desfăsoară activităti în România de natura celor mentionate la art. 17 alin. (3) din lege datorează impozit pe profit de la începutul activitătii, imediat ce se poate determina că a fost sau va fi depăsită durata legală, respectiv de 6 luni sau conform perioadelor din conventia de evitare a dublei impuneri, după caz, pentru îndeplinirea conditiilor de sediu permanent. În cazul în care nu se cunoaste înainte de sfârsitul anului dacă prezenta în România va fi de o durată suficientă pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate în considerare în următorul an fiscal, în situatia în care durata specificată este depăsită.

17.2. Reglementările din conventiile de evitare a dublei impuneri privind definirea sediului permanent prevalează fată de prevederile legii numai în cazul în care contribuabilul prezintă certificatul de rezidentă fiscală. De exemplu, în cazul în care contribuabilul este rezident într-o tară cu care România are un tratat potrivit căruia un loc de constructie devine sediu permanent dacă are o durată mai mare de 12 luni, această regulă se aplică pentru acest contribuabil, si nu regula de 6 luni prevăzută la art. 17 alin. (3) din lege, cu conditia prezentării certificatului de rezidentă fiscală.

Lege:

(4) Un sediu permanent nu include: folosirea de instalatii în scopul depozitării, al expunerii de produse sau de mărfuri; mentinerea unui stoc de produse sau de mărfuri în scopul depozitării sau al expunerii; mentinerea unui stoc de produse sau de mărfuri numai în scopul prelucrării de către o altă persoană juridică; mentinerea unui stoc de produse sau de mărfuri pentru expunerea în cadrul unui târg comercial sau al unei expozitii si care pot fi si vândute la încheierea târgului sau a expozitiei.

(5) Sediul permanent nu include nici un loc fix de afaceri destinat cumpărării de produse, de mărfuri sau colectării de informatii, mentinerea unui loc fix de afaceri în scopul desfăsurării de activităti cu caracter pregătitor sau auxiliar, pentru orice combinare a activitătilor mentionate, cu conditia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.

(6) Când o persoană fizică sau juridică, alta decât un agent cu statut independent, actionează în numele unei întreprinderi si are si exercită împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, această întreprindere se consideră că are un sediu permanent în privinta oricăror activităti pe care persoana le exercită pentru întreprindere, în afară de cazul în care activitătile acestei persoane sunt limitate la cele mentionate la alin. (5).

(7) O întreprindere nu se consideră că are un sediu permanent numai prin faptul că aceasta îsi exercită activitatea de afaceri printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu conditia ca această persoană să actioneze în cadrul activitătii ei obisnuite, înscrisă în documentele de constituire.

(8) Prin agent dependent se întelege o persoană fizică, juridică sau altă entitate care îsi desfăsoară activitatea în România, în numele, pe contul si sub controlul unei persoane fizice sau juridice străine, în baza unui înscris între acestia, si încheie contracte în numele acesteia, cu exceptia reprezentantelor autorizate să functioneze pe teritoriul României.

(9) Reprezentantul legal al sediului permanent este obligat ca înainte de începerea activitătii să îl înregistreze la organul fiscal teritorial în a cărui rază urmează să activeze.

(10) Pentru reflectarea reală a profitului impozabil al sediului permanent se scad numai cheltuielile aferente realizării veniturilor acestuia, avându-se în vedere prevederile cap. II. La determinarea profitului impozabil al sediilor permanente vor fi avute în vedere următoarele reguli:

a) relatia dintre o societate comercială străină si sediul permanent al acesteia nu poate fi stabilită juridic prin conventii/contracte; în consecintă, operatiunile la care acestea participă nu  generează profit, iar ca urmare a derulării acestor operatiuni sediul permanent nu înregistrează pierdere;

b) tot ceea ce nu reprezintă cheltuieli sau venituri la societatea comercială străină nu poate fi cheltuială sau venit al sediului permanent;

c) circulatia bunurilor si a finantărilor între acestea, precum si cedarea bunurilor mobile si imobile nu duc la realizarea de profituri sau pierderi.

Art. 18. - (1) Persoana juridică română are dreptul de a i se deduce din impozitul pe profit datorat în România o sumă echivalentă cu impozitul pe venitul din sursa externă, plătit direct sau prin retinere la sursă în străinătate, pe bază de documente confirmate de autoritătile străine, care atestă plata, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Natională a României, aferent

datei plătii. În acest caz valoarea ce va fi luată în considerare pentru determinarea profitului impozabil este cea brută, inclusiv impozitul plătit în afară.

(2) Suma deducerii este la nivelul prevăzut la art. 2 alin. (1), dar nu mai mult decât impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei impozitului pe profit, prevăzută în prezenta lege, asupra veniturilor pe fiecare sursă de venit externă, după ce s-au scăzut cheltuielile deductibile aferente acestora.

Instructiuni:

18.1. Această prevedere are drept scop evitarea dublei impuneri a profitului, în sensul că impozitul pe profitul realizat în străinătate sau impozitele retinute în străinătate prin retinere la sursă, confirmate de autoritătile fiscale din tările unde au fost realizate veniturile si au fost retinute impozitele aferente, se deduc din impozitul pe profitul datorat în România.

18.2. În conformitate cu reglementările contabile în vigoare, operatiunile efectuate de subunitătile din străinătate ale persoanelor juridice române pot fi înregistrate în cursul perioadei de gestiune numai în devize, urmând ca la sfârsitul exercitiului financiar rulajele si soldurile exprimate în valută, din balantele de verificare a conturilor sintetice transmise de acestea, să fie evaluate la cursul valutar din data de 31 decembrie si să fie centralizate în balanta de verificare a societătii din România, căreia îi apartin.

O persoană juridică română care desfăsoară activităti printr-un sediu permanent într-un alt stat calculează profitul impozabil la nivelul întregii societăti, potrivit dispozitiilor cap. II din lege. În scopul acordării creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculează profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, potrivit reglementărilor fiscale din România. Documentul pe baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe profit datorat în România, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atestă plata, confirmat de autoritatea fiscală străină.

18.3. Limitarea prevăzută în alin. (2) din lege va fi calculată separat pentru fiecare sursă de venit. În scopul aplicării acestei reguli toate veniturile a căror sursă se află în aceeasi tară străină vor fi considerate ca având aceeasi sursă.

18.4. Exemplu: un contribuabil desfăsoară activităti atât în România, cât si în tara X printr-un sediu permanent. Pentru activitatea desfăsurată în tara X situatia este următoarea:

- Pentru sediul permanent:

- profitul impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din tara X, 100 milioane lei (exprimat la cursul de schimb valutar de la sfârsitul anului 2003);

- impozitul pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din tara X (cotă de 30%), 30 milioane lei (exprimat la cursul de schimb valutar de la sfârsitul anului 2003);

- profitul impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din legea română, 80 milioane lei (legislatia română privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile în tara X);

- impozitul pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din legea română (cotă de 25%), 20 milioane lei.

- Pentru alte venituri din tara X:

- venituri din dobânzi: 100 milioane lei;

- impozit cu retinere la sursă pentru veniturile din dobânzi: 10 milioane lei (valoare calculată la cursul de schimb valutar din data plătii).

Pentru activitatea desfăsurată atât în România, cât si în tara X situatia este următoarea:

- profit impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din legea română, 1.000 milioane lei;

- impozit pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din legea română (cotă de 25%), 250 milioane lei.

Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maximă reprezentând creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursă (dobânzi).

Impozitul plătit în tara X trebuie evaluat la cursul de schimb valutar de la data plătii. Impozitul pe profitul aferent anului 2003 din tara X este plătit în mai multe transe, iar valoarea cumulată a acestora, la cursul de schimb valutar de la data fiecărei plăti, este echivalentul a 21 milioane lei (există o depreciere a leului comparativ cu valuta tării X în timpul anului). În această situatie suma recunoscută de organele fiscale române ca fiind plătită în tara X este de 31 milioane lei:

- 21 milioane lei impozit pe profit plătit;

- 10 milioane lei impozit cu retinere la sursă (venit din dobânzi).

Deoarece această sumă este mai mare decât limita maximă de 30 milioane lei care poate fi acordată sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scădea din impozitul pe profitul întregii activităti (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.

Lege:

Art. 19. - Pierderile legate de veniturile din surse externe se deduc numai din aceste venituri, separat pe fiecare sursă de venit. Pierderile neacoperite se reportează si se recuperează în anii următori, potrivit art. 13.

Instructiuni:

19.1. Potrivit acestor dispozitii pierderile realizate din activitatea desfăsurată în străinătate se recuperează numai din veniturile impozabile realizate în străinătate pe fiecare sursă de venit. În scopul aplicării acestei reguli, prin sursă de venit se întelege tara din care s-au realizat veniturile. Recuperarea pierderii se va realiza conform instructiunilor prevăzute pentru aplicarea art. 13 din lege.

Lege:

CAPITOLUL IV

Plata si controlul impozitului pe profit

Art. 20. - (1) Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor, cu exceptia Băncii Nationale a României, a băncilor române si a sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, care efectuează plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se calculează impozit. În acest scop profitul si impozitul pe profit se calculează si se evidentiază trimestrial, cumulat de la începutul anului sau lunar, în cazul băncilor.

(2) Banca Natională a României, băncile si sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligatia să plătească în contul impozitului pe profit, pentru luna decembrie a fiecărui an fiscal, o sumă egală cu impozitul datorat pe luna noiembrie a aceluiasi an, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor, urmând ca regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil să se efectueze până la termenul prevăzut pentru depunerea situatiilor financiare.

(3) Contribuabilii, altii decât cei prevăzuti la alin. (2), au obligatia să plătească în contul impozitului pe profit pentru trimestrul IV, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor, o sumă egală cu impozitul calculat si evidentiat pe trimestrul III, urmând ca regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil să se efectueze până la termenul prevăzut pentru depunerea situatiilor financiare.

(4) Persoanele juridice care încetează să existe au obligatia de a depune declaratia de impunere si de a plăti impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrării încetării existentei persoanei juridice la registrul comertului.

(5) Persoanele juridice fără scop patrimonial calculează si plătesc impozitul pe profit anual, până la data de 25 ianuarie a anului următor.

(6) Contribuabilii care obtin venituri din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomicultură si viticultură plătesc impozit pe profit anual, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor.

Art. 21. - (1) În cursul anului fiscal contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere până la termenul de plată a impozitului inclusiv, urmând ca, după definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilantul contabil anual, să depună declaratia de impunere pentru anul fiscal expirat, până la termenul prevăzut pentru depunerea situatiilor financiare.

(2) Contribuabilii sunt obligati să depună o dată cu declaratia de impunere anuală si o declaratie privind plătile sau angajamentele de plată către persoanele fizice si/sau juridice străine, care să cuprindă sumele, scopul plătii si beneficiarul. Nu se cuprind în această declaratie sumele angajate sau plătite pentru operatiunile în exclusivitate de import de bunuri si transport international.

(3) Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitelor declarate si pentru depunerea în termen a declaratiei de impunere.

(4) Declaratia de impunere se semnează de către administrator sau de orice altă persoană autorizată, potrivit legii, să îl reprezinte pe contribuabil.

Instructiuni:

21.1. Completarea si depunerea de către contribuabili a declaratiei de impunere au rolul de a stabili impozitul pe profit datorat sau de recuperat, constituind totodată si cerere de plată a impozitului. Plătitorii care se găsesc în situatia de fuziune prin absortie, divizare sau lichidare, conform legii, si care îsi încheie perioada impozabilă au obligatia să depună, în termen de 15 zile de la data aparitiei acestei situatii, declaratia privind impozitul pe profit. Declaratia privind impozitul pe profit întocmită de plătitor reprezintă titlu de creantă prin care se constată si se individualizează obligatia de plată privind impozitul pe profit.

În situatia contribuabilului care încetează să existe ca persoană juridică în urma efectuării unei operatiuni de fuziune prin absorbtie, divizare sau lichidare, termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit reprezintă si termen de plată a obligatiei fată de bugetul de stat, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Lege:

Art. 22. - Fac exceptie de la prevederile art. 20 alin. (3) contribuabilii care au definitivat până la data de 25 ianuarie închiderea exercitiului financiar anterior. Acestia depun declaratia de impunere definitivă si plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.

Art. 23. - Plata impozitelor reglementate de prezenta lege se face în lei.

Art. 24. - Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datorează majorări si penalităti de întârziere, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Art. 25. - Constatarea, controlul, urmărirea, încasarea si executarea silită a impozitelor reglementate de prezenta lege, precum si a penalitătilor, a majorărilor de întârziere si a penalitătilor de întârziere se efectuează, conform reglementărilor legale în vigoare, de către organele fiscale ale Ministerului Finantelor Publice.

Art. 26. - Un inspector fiscal sau un alt angajat al unei unităti fiscale, autorizat în acest sens, are dreptul de a intra în orice incintă de afaceri a contribuabilului sau în alte incinte deschise publicului, conform Ordonantei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 64/1999, cu modificările ulterioare, în scopul determinării obligatiilor fiscale ale acestuia. Accesul este permis în cursul orelor normale de serviciu, iar în afara acestora, numai cu autorizarea scrisă a conducerii unitătii fiscale, justificată de necesitatea controlului.

Art. 27. - (1) În vederea determinării obligatiilor fiscale, potrivit prevederilor prezentei legi, organele fiscale au dreptul de a controla si de a recalcula adecvat profitul impozabil si impozitul de plată pentru:

a) operatiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea plătii impozitelor;

b) operatiunile efectuate în numele contribuabilului, dar în favoarea asociatilor, actionarilor sau persoanelor ce actionează în numele acestora;

c) datoriile asumate de contribuabili în contul unor împrumuturi făcute sau garantate de actionari, asociati ori de persoanele care actionează în numele acestora, în vederea reflectării reale a operatiunii;

d) distribuirea, împărtirea, alocarea veniturilor, deducerile, creditele sau reducerile între 2 sau mai multi contribuabili ori acele operatiuni controlate, direct sau indirect, de persoane care au interese comune, în scopul prevenirii evaziunii fiscale si pentru reflectarea reală a operatiunilor.

Instructiuni:

27.1. Două întreprinderi sunt considerate asociate (societăti-mamă si filiale sau societăti controlate în comun) dacă o întreprindere este rezidentă a statului român, iar cealaltă este rezidentă a altui stat si:

a) întreprinderea din celălalt stat participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul ori la capitalul întreprinderii rezidente;

sau

b) aceleasi persoane participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul ori la capitalul ambelor întreprinderi;

sau

c) întreprinderile sunt considerate a fi persoane asociate conform art. 27 alin. (3) din lege. Întreprinderile asociate sunt legate în relatiile lor comerciale sau financiare prin conditii acceptate ori impuse, care

diferă de cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente. Autoritătile fiscale din România pot, în scopul calculării obligatiilor fiscale ale întreprinderilor asociate, să reconsidere evidentele întreprinderii din România, în scopul examinării fiscale, dacă în urma relatiilor speciale dintre întreprinderea asociată română si cea străină aceste evidente nu reflectă profiturile reale impozabile ce provin din România.

Reconsiderarea evidentelor întreprinderilor asociate nu se efectuează atunci când tranzactiile dintre asemenea întreprinderi au loc în termenii comerciali de piată liberă, respectiv ca tranzactii între întreprinderi independente.

 În cazul în care România a încheiat conventie de evitare a dublei impuneri cu statul al cărui rezident este întreprinderea asociată străină, această reconsiderare a evidentelor în scopul examinării fiscale se efectuează de către autoritătile române prin coroborare cu “Procedura amiabilă” prevăzută în respectiva conventie. În acest sens, atunci când România include în profiturile unei întreprinderi înregistrate în România si impune în consecintă profiturile asupra cărora o întreprindere rezidentă în alt stat a fost supusă impunerii în statul său de rezidentă, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii din România dacă conditiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost cele convenite între întreprinderi independente, statul de rezidentă al întreprinderii asociate străine poate proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri.

Reconsiderarea evidentelor care privesc profiturile incluse ca urmare a aplicării principiilor pietei libere între întreprinderi asociate presupune ca aceasta să se facă si în statul în care aceste profituri au fost impuse initial, evitându-se în acest fel o dublă impunere.

Ajustarea profiturilor trebuie făcută astfel încât să poată fi agreată si de statul care a făcut impunerea initială în functie de situatia existentă la momentul stabilirii impunerii. În asemenea situatii autoritatea competentă din România se poate consulta si cu autoritatea competentă a celuilalt stat, în scopul stabilirii unei metodologii de ajustare a profiturilor, agreată de ambele state.

În conditiile în care sunt încheiate conventii de evitare a dublei impuneri între România si alte state, aplicarea acestor prevederi se face pe baza prezentării certificatului de rezidentă fiscală de către întreprinderea asociată, nerezidentă în România. La ajustarea profiturilor între întreprinderile asociate se are în vedere perioada de prescriptie prevăzută de legislatia internă a statelor în care întreprinderile asociate în cauză sunt rezidente, în cazul în care prin conventia de evitare a dublei impuneri nu s-a prevăzut o altă perioadă de prescriptie. Ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate nu conduce la modificarea situatiilor financiare ale întreprinderilor asociate.

Lege:

(2) În cazul tranzactiilor dintre persoane asociate valoarea recunoscută de autoritatea fiscală este valoarea de piată a tranzactiilor.

(3) În mod particular, sunt persoane asociate:

a) persoanele fizice, ascendentii, descendentii, colateralii, sotul sau sotia acestora si afinii până la gradul al III-lea inclusiv;

b) o entitate si orice altă persoană care detine inclusiv proprietăti ale asociatilor acelei persoane, în mod direct sau indirect, 20% sau mai mult din valoarea ori din numărul actiunilor sau al drepturilor de vot din acea entitate sau controlează în mod efectiv acea entitate;

c) două entităti, dacă o tertă persoană detine inclusiv proprietăti ale asociatilor acelei persoane, direct sau indirect, 20% sau mai mult din valoarea sau din numărul actiunilor ori al drepturilor de vot din fiecare entitate sau controlează în mod efectiv acele entităti.

(4) La estimarea valorii de piată a tranzactiilor vor fi utilizate următoarele metode:

Instructiuni:

27.2. În termeni generali valoarea de piată este determinată prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolată dacă se desfăsoară între întreprinderi independente. O tranzactie necontrolată este comparabilă cu o tranzactie controlată dacă:

a) nici una dintre diferentele dintre tranzactiile care sunt comparate sau dintre întreprinderi care desfăsoară aceste tranzactii nu poate afecta semnificativ conditiile care sunt comparate (de exemplu pretul sau marja de profit); sau dacă

b) pot fi făcute ajustări suficient de precise pentru eliminarea efectelor oricărei diferente mentionate la lit. a).

Lege:

a) metoda comparării preturilor, în care pretul de vânzare al contribuabilului se compară cu preturile practicate de alte entităti independente de acesta, atunci când sunt vândute produse sau servicii comparabile;

Instructiuni:

27.3. Pentru transferul de bunuri, produse, mărfuri sau servicii între entităti apartinând aceluiasi grup valoarea de piată este acel pret pe care l-ar fi convenit entitătile care nu apartin aceluiasi grup, în conditiile existente pe piete comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de mărfuri identice ori similare, în cantităti comparabile, în acelasi punct din lantul de productie si de distributie si în conditii comparabile de livrare si de plată. În acest sens, pentru stabilirea valorii de piată se poate recurge la compararea pretului dintr-o tranzactie controlată cu:

a) pretul extern pentru mărfurile si serviciile identice sau similare livrate în străinătate (compararea cu preturile curente pe piată care pot fi stabilite prin cotatii de piată, prin preturile aplicate într-un anumit sector sau prin preturile convenite între terte părti independente, după caz);

b) pretul intern pentru mărfurile si serviciile identice sau similare livrate în tară (compararea cu preturile existente pe piată, pe care contribuabilul sau o persoană apartinând aceluiasi grup le-a convenit cu entităti care nu apartin aceluiasi grup).

Pentru aplicarea metodei comparării preturilor valoarea de piată a tranzactiei va fi determinată prin compararea pretului de vânzare al mărfurilor si serviciilor identice sau similare, vândute în cantităti apropiate, cu pretul de vânzare al mărfurilor si al serviciilor de evaluat.

În cazul în care cantitătile nu sunt comparabile se utilizează pretul de vânzare pentru mărfurile si serviciile identice sau similare, vândute în cantităti diferite. Pentru aceasta pretul de vânzare se va corecta cu diferentele în plus sau în minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate, cu conditia ca aceste diferente să se bazeze pe elemente de probă care să stabilească faptul că acestea sunt rezonabile sau exacte. În scopul metodei comparării preturilor o tranzactie necontrolată este comparabilă cu o tranzactie controlată

dacă:

a) nici una dintre diferentele dintre tranzactiile care sunt comparate sau dintre întreprinderile care desfăsoară aceste tranzactii nu poate afecta substantial pretul într-o piată liberă; sau dacă

b) pot fi făcute ajustări suficient de precise pentru eliminarea efectelor oricărei diferente dintre cele mentionate la lit. a).

Lege:

b) metoda cost-plus, în care pretul obisnuit al pietei trebuie determinat ca valoare a costurilor principale mărite cu o rată de profit similară domeniului de activitate al contribuabilului;

Instructiuni:

27.4. Punctul de plecare pentru această metodă, în cazul transferului de mărfuri sau de servicii între persoane apartinând aceluiasi grup, este reprezentat de costurile producătorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metodă de calcul pe care persoana care face transferul îsi bazează si politica de stabilire a preturilor fată de entităti care nu apartin aceluiasi grup. Suma care se adaugă la costul astfel stabilit va avea în vedere o rată de profit care este normală pentru domeniul de activitate al contribuabilului. Rezultatul adăugării profitului la costurile de mai sus poate fi considerat pretul de piată al tranzactiei controlate. Acolo unde mărfurile sau serviciile sunt transferate printr-un număr de entităti apartinând aceluiasi grup, această metodă urmează să fie aplicată separat pentru fiecare stadiu, luându-se în considerare rolul si activitătile concrete ale fiecărei entităti apartinând aceluiasi grup.

Costul plus profitul furnizorului într-o tranzactie controlată va fi rezonabil stabilit prin referintă la costul plus profitul aceluiasi furnizor în comparatie cu tranzactiile necontrolate. În completare, metoda care poate fi folosită este costul plus profitul care a fost câstigat în tranzactii comparabile de către o întreprindere independentă.

Lege:

c) metoda pretului de revânzare, în care pretul pietei este determinat pe baza pretului de revânzare a produselor si serviciilor către entităti independente, diminuat cu cheltuielile de comercializare si o rată de profit.

Instructiuni:

27.5. Această metodă se aplică pornindu-se de la pretul la care un produs cumpărat de la o persoană apartinând aceluiasi grup este revândut unei entităti care nu apartine grupului. Acest pret (pretul de revânzare) este apoi redus cu o marjă brută corespunzătoare (marja pretului de revânzare), reprezentând valoarea din care ultimul vânzător din cadrul grupului va încerca să îsi acopere cheltuielile de vânzare si alte cheltuieli de operare în functie de operatiunile efectuate (luând în considerare activele utilizate si riscul asumat) si să poată realiza un profit corespunzător.

Ceea ce rămâne după scăderea marjei brute poate fi considerat ca fiind pretul de piată pentru transferul bunului între entităti asociate, după ajustarea cu alte costuri asociate cu achizitionarea produsului. Marja pretului de revânzare a ultimului vânzător într-o tranzactie controlată poate fi determinată prin referintă la marja profitului din revânzare pe care acelasi ultim vânzător o câstigă pentru articolul procurat si vândut în cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile.

De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vânzări realizate de o entitate independentă în cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.  În cazul în care mărfurile sunt transferate printr-un număr de entităti apartinând aceluiasi grup, atunci în anumite împrejurări poate fi făcut un calcul, începându-se cu pretul (obtinut pe piată) pentru transferul final către o persoană care nu apartine aceluiasi grup si mergându-se înapoi, de-a lungul întregului sir de entităti, până la punctul său de plecare. O tranzactie necontrolată este comparabilă cu o tranzactie controlată, în sensul metodei pretului de revânzare, dacă:

a) nici una dintre diferentele dintre tranzactiile care sunt comparate sau dintre întreprinderile care desfăsoară aceste tranzactii nu poate afecta semnificativ marja pretului de revânzare pe piata liberă; sau dacă

b) pot fi făcute ajustări suficient de precise pentru eliminarea efectelor oricăreia dintre diferentele mentionate la lit. a).

În cele mai multe cazuri metoda pretului de revânzare va fi utilizabilă acolo unde cel care revânzare nu majorează substantial valoarea produsului. Cu toate acestea ea poate fi utilizată atunci când, înainte de revânzare, bunurile mai sunt prelucrate si, în aceste circumstante, se poate stabili marja adecvată.

Lege:

(5) Dintre metodele prevăzute la alin. (4) se va utiliza cea mai adecvată metodă, de la caz la caz.

Instructiuni:

27.6. În aplicarea metodelor prevăzute la alin. (4) al art. 27 din lege nu există o succesiune unică de metode standard pentru examinarea valorii de piată, care să se aplice tuturor cazurilor. Examinarea se bazează pe preturile stabilite de contribuabil.

La verificarea oportunitătii aplicării unei metode punctul de plecare este luarea în considerare:

a) a metodei care se apropie cel mai mult de împrejurările în care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;

b) a alegerii metodei pentru care sunt disponibile datele cele mai demne de încredere asupra preturilor, rezultate din functionarea efectivă a entitătilor apartinând aceluiasi grup, implicate în tranzactii supuse liberei concurente;

c) a gradului de precizie cu care se pot face ajustări în vederea obtinerii comparabilitătii;

d) a circumstantelor cazului individual.

Conditiile pietei impun adesea folosirea unei combinatii de mai multe metode pentru stabilirea valorii de piată.

Metodele standard sunt ajustate în functie de circumstantele cazului particular, combinate sau completate cu alte proceduri, pentru a se tine seama de conditiile specifice pietei. La stabilirea valorii de piată pot fi utilizate mai multe metode standard. La baza aplicării acestor metode se vor avea în vedere următoarele:

a) activitătile desfăsurate efectiv de diferitele entităti apartinând aceluiasi grup;

b) metoda folosită trebuie să corespundă împrejurărilor date ale pietei si ale activitătii contribuabilului;

c) la aplicarea unei anumite metode se va avea în vedere documentatia care poate fi pusă la dispozitie de către contribuabil;

d) metoda de determinare a valorii de piată este specifică fiecărui caz particular.

Circumstantele cazului individual care urmează să fie luat în considerare în examinarea valorii de piată sunt:

a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, mărfurilor si serviciilor transferate;

b) conditiile pietei pe care bunurile, mărfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vândute unor entităti care nu apartin aceluiasi grup;

c) activitătile desfăsurate si stadiile din lantul productiei si distributiei asumate în fapt de entitătile implicate;

d) clauzele cuprinse în contractele de transfer, privind: obligatiile, perioadele de plată, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;

e) în cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;

f) conditiile speciale de concurentă.

Factorii determinanti în aplicarea metodelor standard sunt împrejurările previzibile în momentul în care a fost încheiat contractul.

În cazul contractelor pe termen lung este necesar să se aibă în vedere dacă terte părti independente tin seama de riscurile asociate, încheind contractele corespunzătoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).

În situatia în care în legătură cu transferul bunurilor si al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plată sau facilităti de credit pentru client, diferite de practica comercială obisnuită), în cazul furnizării partiale de materiale de către client sau servicii auxiliare, la determinarea valorii de piată trebuie să se ia în considerare si acesti factori.

La aplicarea metodelor standard este necesar să nu se tină seama de datele si de preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:

a) preturi practicate pe piete speciale închise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;

b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piată;

c) preturi care sunt influentate de reglementările autoritătilor publice.

În cazul furnizorilor de servicii, datorită diversitătii acestora este necesar să se ia în considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente în anumite domenii (transport, asigurare). Dacă nu există tarife comparabile, urmează să fie folosită metoda “cost-plus”.

Dacă sunt prestate servicii legate de transferul de bunuri care necesită perioade de garantie, cheltuielile aferente se deduc ca un cost separat, cu conditia ca în tranzactiile dintre terte părti serviciile care necesită perioade de garantie să fie incluse în pretul bunurilor (de exemplu, garantia sau serviciile de întretinere ori servicii oferite pentru mentinerea loialitătii clientilor).

În cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de către acele entităti apartinând aceluiasi grup care urmează să beneficieze de pe urma publicitătii făcute sau, dacă este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul.

În situatia în care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mamă în numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la entitatea controlată.

Dacă un contribuabil face publicitate în numele altei entităti apartinând aceluiasi grup, cheltuielile de această natură sunt deductibile la calculul profitului impozabil, în conditiile în care serviciile prestate pot fi încadrate ca servicii comerciale de aceeasi natură si cu acelasi efect ca si serviciile prestate de întreprinderi de publicitate independente. În măsura în care publicitatea făcută este legată de activitătile (rolul) exercitate de ambele entităti, este necesar să se analizeze dacă cheltuielile de publicitate au fost repartizate în mod corespunzător între părtile implicate si dacă sunt aferente veniturilor.

Principiul de mai sus se aplică, de asemenea, contribuabililor apartinând aceluiasi grup de productie si de vânzări. În cazul costurilor ocazionate de pătrunderea pe piată a produselor noi societătile comerciale de productie si filialele lor de vânzări suportă adesea costuri sporite si/sau reduceri ale încasărilor în perioada de promovare a produselor noi. Într-o situatie de liberă concurentă pe piată aceste costuri sunt deductibile la societatea de distributie, cu conditia ca deficitul să fie recuperat din profitul realizat prin pretul de livrare practicat ulterior perioadei de promovare.

În cazul în care nu sunt întrunite aceste conditii, costurile majorate în scopul câstigării segmentului de piată sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil. În cazul serviciilor de finantare între entităti apartinând aceluiasi grup, pentru alocarea veniturilor se va analiza:

a) dacă împrumutul dat este în interesul desfăsurării activitătii beneficiarului;

b) dacă a existat o schemă de distributie a profitului sau dacă împrumutul poate fi considerat contributie la capitalul social.

Încadrarea împrumutului în schema de distributie a profitului sau în contributia la capitalul social va fi presupusă dacă de la bun început nu se asteaptă în mod cert la o rambursare a împrumutului sau dacă această formă de finantare proprie este justificată prin motive juridice ori comerciale ca fiind singura posibilă sau contractul contine clauze defavorabile pentru plătitor. Cheltuielile cu dobânda pot fi deduse numai dacă împrumutul a fost dat în interesul desfăsurării activitătii întreprinderii si a fost utilizat în acest scop.

Atunci când se examinează dobânda trebuie luate în considerare: suma si durata împrumutului, natura si scopul împrumutului, garantia implicată, valuta implicată, riscurile de schimb si costurile măsurilor de asigurare a ratei de schimb, alte circumstante de acordare a împrumutului si în special situatia de pe pietele de capital. Raportarea conditiilor de împrumut va avea în vedere ratele dobânzii aplicate în împrejurări comparabile si în aceeasi zonă valutară de o entitate care nu apartine grupului.

De asemenea, trebuie să se tină seama de măsurile pe care entitătile care nu apartin aceluiasi grup le-ar fi luat pentru a împărti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea împrumutului în termeni reali, încheierea unui contract de devize pentru plată la termen pe cheltuiala împrumutătorului). Totodată vor fi luate în considerare unele prevederi legale obligatorii în tara de resedintă a entitătii apartinând aceluiasi grup sau motive similare distincte de aranjamentul de împrumut în sine, dacă împrumuturile sunt luate fără dobândă sau la rate ale dobânzii mai favorabile, în cazul în care investitia de capital propriu ar fi fost necesară.

27.7. În cazul dobânzilor aferente furnizărilor de bunuri si de servicii este necesar să se examineze dacă costul dobânzii reprezintă o practică comercială obisnuită sau dacă părtile care fac tranzactia cer dobândă acolo unde, în tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Elementele de analiză mentionate mai sus vor fi avute în vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobânzilor.

27.8 În cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de această natură, costurile folosirii proprietătii nu sunt deduse separat dacă drepturile sunt transferate în legătură cu furnizarea de bunuri sau de servicii si dacă sunt incluse în pretul acestora. În situtia în care dreptul de folosire se facturează separat, pretul acestuia urmează să fie analizat tinându-se seama de următoarele:

a) dacă elementele proprietătii intangibile, folosite de un detinător de brevet, pot fi luate în considerare împreună din punct de vedere tehnic si comercial si dacă formează o singură unitate;

b) dacă redeventa este stabilită conform unei metode corespunzătoare naturii veniturilor realizate prin utilizarea brevetului;

c) dacă plata dreptului de autor lasă utilizatorului un profit acceptabil de pe urma produsului brevetat; ca un caz individual, se poate lua în considerare si adăugarea unei cote marginale fixe la pretul de cost.

27.9. În cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se vor avea în vedere următoarele:

a) între entitătile apartinând aceluiasi grup sarcinile de administrare, management, control, consultantă sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societătii-mamă, în numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi cerută o remuneratie pentru aceste activităti, în măsura în care baza lor legală este relatia juridică care guvernează forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legăturile dintre entităti. Cheltuielile de această natură pot fi deduse numai dacă astfel de entităti furnizează în plus servicii întreprinderilor apartinând aceluiasi grup sau dacă în pretul bunurilor si în valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau în considerare si serviciile sau costurile administrative. Costurile pentru astfel de servicii pot fi plătite numai între entitătile care nu apartin aceluiasi grup, dacă serviciile pot fi distinse si cuantificate în mod clar si dacă sunt prestate în propriul interes al beneficiarului (dacă oferă un profit asteptat si reduc costul pentru beneficiar). Nu pot fi deduse costuri de asemenea natură de către o filială care foloseste aceste servicii luând în considerare relatia juridică dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinând seama că nu ar fi folosit aceste servicii dacă ar fi fost o entitate independentă;

b) serviciile trebuie să fie prestate în fapt. Simpla existentă a serviciilor în cadrul unui grup nu este suficientă deoarece, ca regulă generală, entitătile care nu apartin aceluiasi grup plătesc doar serviciile care au fost prestate în fapt. Exemple de servicii pe care filialele sau sediile permanente nu le pot deduce:

a) costurile de sprijin al grupului, inclusiv dreptul de a folosi numele grupului si beneficiile derivate din simplul fapt al integrării juridice, financiare si organizatorice în acel grup;

b) activitătile consiliului de administratie al companiei căreia îi apartine sediul permanent si ale consiliului de supraveghere si cheltuielile aferente sedintelor actionarilor săi;

c) organizarea juridică a grupului ca un tot unitar, precum si productia si planificarea investitiilor pentru întregul grup;

d) activitătile care reflectă pozitia sa în calitate de actionar, inclusiv organizarea generală, precum si controlul si auditul grupului, în sprijinul sediului grupului;

e) protectia si administrarea investitiilor;

f) managementul grupului (pregătirea, îndeplinirea si controlul propriilor măsuri de management).

La stabilirea valorii de piată a serviciilor administrative se va analiza dacă serviciile dintre entităti care nu apartin aceluiasi grup sunt comparabile, prin natura si posibilitătile lor, cu serviciile administrative din interiorul grupului respectiv. În măsura în care preturile comparabile ale pietei nu sunt disponibile, valoarea de piată se stabileste folosind metoda “cost-plus”.

Lege:

(6) Procedurile de aplicare a acestor metode se vor prezenta în instructiunile aprobate prin hotărâre a Guvernului, conform prevederilor art. 34.

Art. 28. - (1) Functionarii publici din cadrul unitătilor fiscale, inclusiv persoanele care nu mai detin această calitate, sunt obligati să păstreze secretul asupra informatiilor pe care le detin prin exercitarea atributiilor de serviciu, referitoare la un contribuabil.

(2) Informatiile referitoare la un contribuabil pot fi transmise numai:

a) autoritătilor cu atributii fiscale, în scopul realizării unor obligatii ce decurg din aplicarea unei legi fiscale;

b) autoritătii din domeniul muncii si protectiei sociale care face plăti de asigurări sociale sau alte plăti similare;

c) autoritătilor fiscale ale altei tări, în baza unei conventii internationale ratificate sau aprobate de Parlament;

d) autoritătilor judiciare competente, potrivit legii.

(3) Persoana care primeste informatii fiscale, potrivit prevederilor alin. (2), este obligată să păstreze secretul fiscal asupra informatiilor primite.

(4) Informatia referitoare la un contribuabil poate fi transmisă si unei alte persoane, cu consimtământul scris al contribuabilului.

(5) Nerespectarea obligatiei de păstrare a secretului fiscal se pedepseste potrivit legii penale.

Art. 29. - Contestatiile formulate la actele de control sau de impunere ale organelor fiscale se solutionează conform prevederilor legale în materie.

Art. 30. - (1) Cesionarea sau înstrăinărea sub orice altă formă a actiunilor ori a părtilor sociale ale societătilor comerciale, precum si transferul patrimoniului unei entităti apartinând unei persoane nerezidente se pot face numai după achitarea la bugetul de stat a obligatiilor fiscale de natura impozitului pe profit si a impozitului pe dividende. Fac exceptie situatiile în care urmează să se preia obligatiile fiscale restante ale contribuabilului, pe baza unui protocol încheiat cu organele administratiei de stat, document din care să rezulte obligativitatea achitării acestor datorii, precum si tranzactiile efectuate pe piata de capital.

(2) Oficiul registrului comertului este obligat ca la operarea oricărei modificări de natura celei prevăzute la alin. (1) să solicite dovada eliberată de organele fiscale teritoriale, din care să rezulte plata obligatiilor fiscale, sau protocolul încheiat cu organele administratiei de stat, în cazul în care se preiau aceste obligatii fiscale.

(3) Nerespectarea prevederilor alin. (1) si (2) constituie infractiune pentru administratorul societătii sau reprezentantul legal, după caz, precum si pentru emitentul certificatului de mentiuni si se pedepseste potrivit legii penale.

Instructiuni:

30.1. Prevederile art. 30 din lege se aplică actelor si faptelor supuse obligatiei de înregistrare la registrul comertului pentru societătile comerciale române si pentru entitătile apartinând persoanelor nerezidente, potrivit Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicată, cu modificările ulterioare.

30.2. Obligatiile fiscale de natura impozitului pe profit si impozitului pe dividende, prevăzute la art. 30 din lege, revin persoanelor juridice ale căror actiuni sau părti sociale fac obiectul tranzactiei, precum si sucursalei sau sediului permanent al cărui patrimoniu este transferat altei entităti.

Lege:

CAPITOLUL V

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 31. - Metodologia de calcul si de reflectare în profit a operatiunilor legate de distribuirea activelor, în cazul lichidărilor partiale sau totale ale contribuabililor, precum si al reorganizării acestora, va fi prezentată în instructiunile prevăzute la art. 34.

Instructiuni:

31.1. Aportul asociatilor sau actionarilor la capitalul social al unei persoane juridice, precum si majorarea capitalului social pe seama aportului asociatilor sau actionarilor nu sunt supuse impunerii. Pierderea sau câstigul rezultat din distribuirea activelor, inclusiv din distribuirile făcute în cazul unei lichidări partiale sau totale de la o persoană juridică către actionari sau asociati, calculat ca diferentă între valoarea de piată a activelor si valoarea acestora din situatiile financiare anuale, sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil de către persoana juridică detinătoare. Operatiunile care se efectuează în situatia lichidării

societătilor comerciale sunt cele prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare. Potrivit reglementărilor legale în vigoare, după valorificarea elementelor patrimoniale de activ si achitarea datoriilor se stabileste rezultatul lichidării (profit sau pierdere), se calculează si se varsă impozitul pe profit.

Lege:

Art. 32. - Pierderea netă înregistrată în perioada de scutire poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare, conform prevederilor prezentei legi. Pierderea netă se calculează ca diferentă între pierderile si profiturile impozabile înregistrate în perioada de scutire.

Art. 33. - (1) Obligatiile fiscale reglementate prin prezenta lege sunt venituri ale bugetului de stat.

(2) Ca exceptie de la prevederile alin. (1), impozitul pe profit, majorările si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene sunt venituri ale bugetelor locale respective.

Art. 34. - (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, instructiunile privind metodologia de calcul si formularistica corespunzătoare referitoare la impozitul pe profit.

(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Guvernul va aproba regimul deductibilitătii fiscale a provizioanelor agentilor economici si ale băncilor, cooperativelor de credit si fondurilor de garantare.

(3) Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi se constituie Comisia centrală fiscală a impozitelor directe, coordonată de secretarul de stat care răspunde de activitatea veniturilor statului. Componenta comisiei si regulamentul de functionare se aprobă prin ordin al ministrului finantelor publice.

(4) Ordinele, modelele de formulare si normele de completare a acestora, referitoare la impozitul pe profit, precum si deciziile comisiei prevăzute la alin. (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 35. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 iulie 2002.

(2) Anul calendaristic 2002 va fi considerat compus din două exercitii fiscale. Primul exercitiu fiscal cuprinde perioada 1 ianuarie-30 iunie 2002, în care se vor aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si celelalte acte normative în vigoare, incidente. Al doilea exercitiu fiscal cuprinde perioada 1 iulie-31 decembrie 2002, în care se vor aplica prevederile prezentei legi.

Instructiuni:

35.1. Potrivit art. 35 alin. (2) din lege, anul calendaristic 2002 va fi considerat compus din două exercitii fiscale. Pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2002 se au în vedere următoarele:

a) contribuabilii obligati la plata impozitului pe profit calculează si varsă impozitul potrivit reglementărilor Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

b) pentru determinarea profitului impozabil se folosesc datele din balanta de verificare de la data de 30 iunie 2002;

c) la calculul impozitului pe profit se au în vedere scutirile sau reducerile de impozit pe profit în conformitate cu actele normative în vigoare la data de 30 iunie 2002;

d) deductibilitatea provizioanelor conform Hotărârii Guvernului nr. 335/1995 privind regimul constituirii, utilizării si deductibilitătii fiscale a provizioanelor agentilor economici si societătilor bancare, republicată, cu modificările ulterioare. Contribuabilii care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitătilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, determină extracontabil pierderea netă din diferenta de curs valutar aferentă creantelor si obligatiilor în valută pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2002 si o înregistrează în Declaratia privind impozitul pe profit la rândul 15 .Alte sume deductibile în limitele prevăzute de legislatia în vigoare”;

e) evaluarea disponibilitătilor în devize, potrivit prevederilor actelor normative în vigoare, nu se efectuează la data de 30 iunie 2002;

f) facilitătile fiscale prevăzute prin legi speciale.

Declaratia privind impozitul pe profit, cod 14.13.01.04, pentru această perioadă trebuie completată si depusă până la data limită de depunere a raportărilor contabile pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2002.

Pentru perioada 1 iulie-31 decembrie 2002 contribuabilii obligati la plata impozitului pe profit potrivit Legii nr. 414/2002 vor avea în vedere următoarele:

1. Pentru aplicarea prevederilor art. 10 din lege:

a) pentru calculul gradului de îndatorare se face media între sfârsitul perioadei de calcul si data de 1 iulie 2002;

b) veniturile asupra cărora se aplică prevederile art. 10 alin. (2) din lege sunt cele înregistrate în contabilitate începând cu data de 1 iulie 2002;

c) cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea netă din diferente de curs valutar sunt cele înregistrate în contabilitate începând cu data de 1 iulie 2002;

d) prevederile art. 10 alin. (5) din lege se aplică pentru cheltuielile cu dobânzile înregistrate după data de 1 iulie 2002.

2. Facilitătile fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) si (5) din lege se aplică pentru achizitiile înregistrate în evidenta contabilă după data de 1 iulie 2002.

3. Veniturile aferente ratelor scadente, care nu au fost luate în calcul la determinarea profitului impozabil pentru contractele de vânzare cu plata în rate, precum si pentru contractele de leasing financiar încheiate înainte de data de 30 iunie 2002, altele decât cele prevăzute la art. 7 alin. (2) din lege, sunt venituri impozabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 414/2002.

4. Închiderea anului fiscal 2002 se face cumulat de la începutul anului, incluzând si facilitătile fiscale calculate potrivit legilor speciale existente până la data de 30 iunie, respectiv:

- scutiri si reduceri de impozit pe profit;

- alte facilităti de natura impozitului pe profit.

Sumele reprezentând facilităti fiscale de natura scutirilor si reducerilor de impozit pe profit, diferentele dintre cota de impozit de 6% pentru export si cea de 25% se repartizează la data de 31 decembrie a anului respectiv, până la concurenta profitului net ca sursă proprie de finantare.

35.2. Diferentele favorabile de curs valutar, respectiv nefavorabile, rezultate în urma evaluării creantelor si datoriilor în valută, înregistrate în contabilitate la data schimbării sistemului contabil în contul “Rezultatul reportat”, ca urmare a retratării sau transpunerii, sunt venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile la data încasării/plătii acestora, pentru perioada retratată sau transpusă. Nu sunt deductibile diferentele nefavorabile de curs valutar pentru care au fost constituite provizioane deductibile fiscal potrivit legii.

35.3. Contribuabilii care desfăsoară activităti în zona liberă începând cu data de 1 iulie 2002 determină profitul impozabil conform prevederilor cap. II din lege pentru veniturile si cheltuielile înregistrate în contabilitate de la data intrării în vigoare a legii.

Lege:

(3) În cazul persoanelor juridice care au obtinut înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi certificatul permanent de investitor în zona defavorizată, se va aplica în continuare scutirea de la plata impozitului pe profit pe toată durata de existentă a zonei defavorizate.

Instructiuni:

35.4. În cazul contribuabililor care desfăsoară activităti în zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acordă pe baza certificatului de investitor în zona defavorizată, eliberat, înainte de data intrării în vigoare a legii, de către agentia pentru dezvoltare regională în a cărei rază de competentă teritorială se află sediul agentului economic, conform prevederilor legale în vigoare.

Scutirea se acordă numai pentru profitul obtinut din utilizarea investitiilor nou-create în activitatea pentru care agentul economic a solicitat si a obtinut eliberarea certificatului de investitor.

Investitia nou-creată este reprezentată de bunurile amortizabile create sau achizitionate de la terte părti, utilizate efectiv în activitatea proprie, desfăsurată în domeniile de interes economic, clasificate expres în anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, cu modificările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 728/2002, care determină angajarea de fortă de muncă. Acestea sunt definite conform Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si sunt înregistrate în evidentele financiar-contabile ale agentului economic după declararea zonei defavorizate. Scutirea de la plata impozitului pe profit operează pe toată durata existentei zonei defavorizate.

Profitul realizat în zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operatiunilor de lichidare a investitiei, conform legii, profitul obtinut din vânzarea de active corporale si necorporale, câstigurile realizate din investitii financiare, profitul obtinut din desfăsurarea de activităti în afara zonei declarate defavorizată, precum si cel rezultat din desfăsurarea de activităti în alte domenii decât cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferentă fiecărei operatiuni/activităti este cea care corespunde ponderii veniturilor obtinute din aceste operatiuni/activităti în volumul total al veniturilor.

Lege:

(4) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii înainte de data de 30 iunie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităti persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităti din Muntii Apuseni si în Rezervatia Biosferei “Delta Dunării”, republicată, beneficiază în continuare de reglementările prevăzute de aceasta.

(5) Contribuabilii care îsi desfăsoară activitatea în zona liberă, pe bază de licentă, si care până la data intrării în vigoare a prezentei legi au realizat investitii în zona liberă, în active corporale amortizabile utilizate în industria prelucrătoare, în valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiază, pentru o perioadă de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, de scutirea de la plata impozitului pe profit. Această prevedere nu se mai aplică de la data la care intervin modificări în structura actionariatului contribuabilului. În cazul societătilor cotate se consideră modificare a actionariatului, conform prevederilor prezentului articol, situatia în care în cursul unui an calendaristic mai mult de 25% din actionariat se modifică.

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoasterii prin hotărâre judecătorească, a Organizatiei Center for International Private Enterprise din Statele Unite ale Americii

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, ale art. 43 alin. (2) din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, precum si ale art. 76 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă, în vederea recunoasterii prin hotărâre judecătorească, functionarea pe teritoriul României a Organizatiei Center for International Private Enterprise, denumită în continuare C.I.P.E., persoană juridică americană de drept privat, fără scop patrimonial, cu sediul real în Statele Unite ale Americii, Washington DC 20005, The Madison Office Building, 1155 The Fifteenth Street, N.W. Suite 700.

Art. 2. - Scopul C.I.P.E. constă în promovarea dezvoltării economiei de piată si a structurilor si mecanismelor legale si institutionale necesare mentinerii acesteia.

Art. 3. - C.I.P.E. va functiona în România prin intermediul unei reprezentante cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Jean Monet nr. 35, sectorul 1.

Art. 4. - C.I.P.E. îsi va desfăsura activitatea cu respectarea legii române, după obtinerea hotărârii judecătoresti de recunoastere si înscrierea în Registrul asociatiilor si fundatiilor de la grefa Tribunalului Bucuresti.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoană

Ministrul pentru întreprinderile mici si mijlocii si cooperatie,

Silvia Ciornei

 

Bucuresti, 16 august 2002.

Nr. 865.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sănătătii si Familiei în domeniul public al municipiilor, oraselor si comunelor si în administrarea consiliilor locale respective

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, ale art. 8 alin. (1) si ale art. 12 alin. (1)-(3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările ulterioare, precum si ale art. 14 alin. (4) din Legea nr. 146/1999 privind organizarea, functionarea si finantarea spitalelor, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea imobilelor compuse din constructii si terenuri aferente, în care îsi desfăsoară activitatea unitătile sanitare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sănătătii si Familiei în domeniul public al municipiilor, oraselor si comunelor si în administrarea consiliilor locale respective.

Art. 2. - Darea în administrare, concesionarea, închirierea si schimbarea destinatiei imobilelor transmise potrivit art. 1 se pot realiza numai în conditiile legii si cu acordul Ministerului Sănătătii si Familiei si al Ministerului Administratiei Publice.

Art. 3. - Unitătile sanitare care îsi desfăsoară activitatea în imobilele transmise potrivit art. 1 sunt de interes public local. Structura activitătilor acestor unităti sanitare se stabileste conform prevederilor legale, cu aprobarea Ministerului Sănătătii si Familiei, la propunerea directiilor de sănătate publică.

Art. 4. - Predarea-preluarea imobilelor care se transmit conform art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 5. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2003.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 16 august 2002.

Nr. 866.

 

ANEXĂ

 

LISTA

imobilelor compuse din constructii si terenuri aferente, care trec din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sănătătii si Familiei în domeniul public al municipiilor, oraselor si comunelor si în administrarea consiliilor locale respective

 

Nr.

crt.

 

Denumirea

unitătii sanitare

 

Localitatea

Numărul anexei*)

cuprinzând datele

de identificare

a  imobilului

Judetul Alba

 

 

 

1.

Spitalul Municipal Blaj

Blaj

1

2.

Spitalul Municipal Aiud

Aiud

2

3.

Spitalul Orăsenesc Abrud

Abrud

3

4.

Spitalul Orăsenesc Câmpeni

Câmpeni

4

5.

Spitalul Orăsenesc Ocna Mures

Ocna Mures

5

6.

Spitalul Municipal Sebes

Sebes

6

7.

Spitalul Orăsenesc Cugir

Cugir

7

8.

Spitalul Orăsenesc Zlatna

Zlatna

8

9.

Centrul de Sănătate Baia de Aries

Baia de Aries

9

10.

Sanatoriul TBC Câmpeni

Câmpeni

10

11.

Unităti

Spitalul Judetean Alba Iulia

11

12.

Unitate Spitalul de Neurologie si Psihiatrie Alba Iulia

 

12

Judetul Arad

 

 

 

1.

Spitalul Clinic Municipal Arad

Arad

13

2.

Spitalul Teritorial Gurahont

Gurahont

14

3.

Spitalul Orăsenesc Lipova

Lipova

15

4.

Spitalul Orăsenesc Chisineu Cris

Chisineu Cris

16

5.

Spitalul Orăsenesc Sebis

Sebis

17

6.

Spitalul Orăsenesc Ineu

Ineu

18

7.

Centrul de Sănătate Sântana

Sântana

19

Judetul Bacău

 

 

 

1.

Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău

Bacău

20

2.

Spitalul Municipal Onesti

Onesti

21

3.

Spitalul Municipal Moinesti

Moinesti

22

4.

Spitalul de Pneumoftiziologie Târgu Ocna

Târgu Ocna

23

5.

Spitalul Orăsenesc Buhusi

Buhusi

24

6.

Spitalul Orăsenesc Comănesti

Comănesti

25

7.

Spitalul Comunal Podu Turcului

Podu Turcului 26

 

8.

Unităti Spitalul Judetean Bacău

 

27

Judetul Bihor

 

 

 

1.

Spitalul Clinic de Copii Oradea

Oradea

28

2.

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie

Oradea

29

3.

Spitalul Clinic de Boli Infectioase Oradea

Oradea

30

4.

Spitalul Clinic de Neurologie si Psihiatrie Oradea

Oradea

31

5.

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea

Oradea

32

6.

Spitalul Municipal Salonta

Salonta

33

7.

Spitalul Orăsenesc “Dr. Pop Mircea” Marghita

Marghita

34

8.

Spitalul Orăsenesc Alesd

Alesd

35

9.

Spitalul de Pneumoftiziologie Alesd

Alesd

36

10.

Spitalul Orăsenesc “Episcop N. Popovici”

Beius Beius

37

11.

Spitalul Orăsenesc Stei

Stei

38

12.

Centrul de Sănătate Săcueni

Săcueni

39

13.

Centrul de Sănătate Valea lui Mihai

Valea lui Mihai

40

14.

Dispensar Policlinic cu Plată Oradea

Oradea

41

15.

Centrul de Sănătate Bratca

Bratca

42

16.

Unităti Spitalul Clinic Judetean Oradea

 

43

Judetul Bistrita Năsăud

 

 

 

1.

Spitalul Orăsenesc Năsăud

Năsăud

44

2.

Spitalul Orăsenesc Beclean

Beclean

45

3.

Centrul de Sănătate Teaca

Teaca

46

4.

Preventoriul TBC Ilisua

Ilisua

47

5.

Unităti Spitalul Judetean Bistrita

 

48

Judetul Botosani

 

 

 

1.

Spitalul “Sfântul Gheorghe” Botosani

Botosani

49

2.

Spitalul de Pneumoftiziologie Botosani

Botosani

50

3.

Spitalul Municipal Dorohoi

Dorohoi

51

4.

Spitalul Orăsenesc Săveni

Săveni

52

5.

Spitalul Orăsenesc Darabani

Darabani

53

6.

Spitalul Comunal Trusesti

Trusesti

54

7.

Unităti Spitalul Judetean Mavromati” Botosani

Botosani

55

Judetul Brasov

 

 

 

1.

Spitalul Municipal Brasov

Brasov

56

2.

Spitalul Municipal Făgăras

Făgăras

57

3.

Spitalul Municipal Săcele

Săcele

58

4.

Spitalul Municipal Codlea

Codlea

59

5.

Spitalul Orăsenesc “Caius Tiberiu Spârchez” Zărnesti

Zărnesti

60

6.

Spitalul Orăsenesc Rupea

Rupea

61

7.

Spitalul Orăsenesc Victoria

Victoria

62

8.

Unităti

Spitalul Judetean Brasov

63

Judetul Brăila

 

 

 

1.

Spitalul de Urgentă “Sfântu Spiridon” Brăila

Brăila

64

2.

Spitalul de Specialitate “Sfântul Pantelimon” Brăila

Brăila

65

3.

Spitalul Făurei

Făurei

66

4.

Unităti Spitalul Judetean de Urgentă Brăila

 

67

Judetul Buzău

 

 

 

1.

Spitalul Municipal Râmnicu Sărat

Râmnicu Sărat

68

2.

Spitalul Orăsenesc Nehoiu

Nehoiu 69

 

3.

Spitalul Orăsenesc Pogoanele

Pogoanele

70

4.

Spitalul Comunal Smeeni

Smeeni

71

5.

Spitalul Comunal Vintilă Vodă

Vintilă Vodă

72

6.

Centrul de Sănătate Pârscov

Pârscov 7

3

7.

Centrul de Sănătate Pătârlagele

Pătârlagele

74

8.

Spitalul de Psihiatrie si pentru Măsuri de Sigurantă Săpoca

Săpoca

75

9.

Unităti Spitalul Judetean Buzău

 

76

Judetul Caras

Severin

 

 

1.

Spitalul Municipal Caransebes

Caransebes 77

 

2.

Spitalul Orăsenesc Bocsa

Bocsa

78

3.

Spitalul Orăsenesc Otelu Rosu

Otelu Rosu

79

4.

Spitalul Orăsenesc Anina

Anina

80

5.

Spitalul Comunal Bozovici

Bozovici

81

6.

Spitalul Orăsenesc Oravita

Oravita

82

7.

Spitalul Orăsenesc Moldova Nouă

Moldova Nouă

83

8.

Unităti Spitalul Judetean Resita

 

84

Judetul Călărasi

 

 

 

1.

Spitalul Municipal Oltenita

Oltenita

85

2.

Spitalul Orăsenesc Lehliu Gară

Lehliu Gară

86

3.

Spitalul Orăsenesc Budesti

Budesti

87

4.

Unităti

Spitalul Judetean Călărasi

88

5.

Unităti

Spitalul Orăsenesc Fundulea

89

Judetul Cluj

 

 

 

1.

Spitalul Clinic Municipal Cluj

Cluj Napoca

90

2.

Spitalul Municipal Dej

Dej

91

3.

Spitalul Municipal Turda

Turda

92

4.

Spitalul Municipal Câmpia Turzii

Câmpia Turzii

93

5.

Spitalul Municipal Gherla

Gherla

94

6.

Spitalul Orăsenesc Huedin

Huedin

95

7.

Centru de Sănătate Mociu

Mociu

96

8.

Unităti Spitalul Clinic de Adulti Cluj Napoca

 

97

Judetul Constanta

 

 

 

1.

Spitalul Clinic de Boli Infectioase Constanta

Constanta

98

2.

Spitalul Municipal Constanta

Constanta

99

3.

Spitalul Municipal Mangalia

Mangalia

100

4.

Spitalul Municipal Medgidia

Medgidia

101

5.

Spitalul Orăsenesc Cernavodă

Cernavodă

102

6.

Spitalul Orăsenesc Hârsova

Hârsova

103

7.

Centrul de Sănătate Băneasa

Băneasa

104

8.

Centrul Medical Eforie Nord

Eforie Nord

105

Judetul Covasna

 

 

 

1.

Spitalul de Psihiatrie pentru Bolnavi Cronici Zabala 106

 

 

2.

Spitalul Municipal Târgu Secuiesc

Târgu Secuiesc

107

3.

Spitalul Orăsenesc Covasna

Covasna

108

4.

Spitalul Orăsenesc Baraolt

Baraolt

109

5.

Unităti Spitalul Judetean Sfântu Gheorghe

 

110

Judetul Dâmbovita

 

 

 

1.

Spitalul Municipal Mânăstirea Dealu

Mânăstirea Dealu

111

2.

Spitalul Orăsenesc Găesti

Găesti

112

3.

Spitalul Orăsenesc Pucioasa

Pucioasa

113

4.

Spitalul Orăsenesc Moreni

Moreni

114

5.

Spitalul Orăsenesc Titu

Titu

115

Judetul Dolj

 

 

 

1.

Spitalul Clinic Municipal “Filantropia” Craiova

Craiova

116

2.

Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie “Victor Babes” Craiova

Craiova

117

3.

Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova

Craiova

118

4.

Spitalul Orăsenesc Filiasi

Filiasi

119

5.

Spitalul Municipal Băilesti

Băilesti

120

6.

Spitalul Municipal Calafat

Calafat

121

7.

Spitalul Orăsenesc Segarcea

Segarcea

122

Judetul Galati

 

 

 

1.

Spitalul de Obstetrică Ginecologie “Buna Vestire” Galati

Galati

123

2.

Spitalul Municipal “Elisabeta Doamna” Galati

Galati

124

3.

Spitalul Municipal “Anton Cincu” Tecuci

Tecuci

125

4.

Spitalul Târgu Bujor

Târgu Bujor

126

5.

Centrul de Sănătate Ivesti

Ivesti

127

6.

Centrul Stomatologic cu Plată Galati

Galati

128

7.

Centrul de Diagnostic si Tratament Galati

Galati

129

8.

Unităti Spitalul Judetean de Urgentă “Sfântul Apostol Andrei”

Galati

130

9.

Unităti Spitalul de Pneumoftiziologie

Galati

131

10.

Unităti Spitalul de Urgentă pentru Copii “ Sfântul Ioan”

Galati

132

Judetul Giurgiu

 

 

 

1.

Spitalul Orăsenesc Bolintin Vale

Bolintin Vale

133

2.

Centrul de Sănătate Ghimpati

Ghimpati

134

3.

Centrul de Sănătate Mogosesti

Mogosesti

135

Judetul Gorj

 

 

 

1.

Spitalul Municipal Motru

Motru

136

2.

Spitalul Orăsenesc Novaci

Novaci

137

3.

Spitalul Orăsenesc Bumbesti Jiu

Bumbesti Jiu

138

4.

Spitalul Orăsenesc Rovinari

Rovinari

139

5.

Spitalul Orăsenesc Târgu Cărbunesti

Târgu Cărbunesti

140

6.

Spitalul Comunal Turceni

Turceni

141

7.

Unităti Spitalul Judetean Târgu Jiu

 

142

Judetul Harghita

 

 

 

1.

Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc

Odorheiu Secuiesc

143

2.

Spitalul Orăsenesc Gheorgheni

Gheorgheni

144

3.

Spitalul Orăsenesc Cristuru Secuiesc

Cristuru Secuiesc

145

4.

Spitalul Orăsenesc Toplita

Toplita

146

5.

Spitalul Orăsenesc Vlăhita

Vlăhita

147

Judetul Hunedoara

 

 

 

1.

Spitalul Municipal “Dr.A.Simionescu” Hunedoara

Hunedoara

148

2.

Spitalul de Urgentă Petrosani

Petrosani

149

3.

Spitalul Municipal Orăstie

Orăstie

150

4.

Spitalul Municipal Brad

Brad

151

5.

Spitalul Orăsenesc Hateg

Hateg

152

6.

Spitalul Orăsenesc Lupeni

Lupeni

153

7.

Spitalul Orăsenesc Uricani

Uricani

154

8.

Spitalul Orăsenesc Petrila

Petrila

155

9.

Spitalul Orăsenesc Vulcan

Vulcan

156

10.

Spitalul Comunal Baia de Cris

Baia de Cris

157

11.

Centrul de Sănătate Ilia

Ilia

158

12.

Centrul de Sănătate Călan

Călan

159

13.

Policlinica cu Plată Hunedoara

Hunedoara

160

Judetul Ialomita

 

 

 

1.

Spitalul Municipal Urziceni

Urziceni

161

2.

Spitalul Municipal Fetesti

Fetesti

162

3.

Spitalul Orăsenesc Tăndărei

Tăndărei

163

4.

Spitalul Comunal Târg Fierbinti

Târg Fierbinti

164

5.

Unităti Spitalul Judetean de Urgentă Slobozia

 

165

Judetul Iasi

 

 

 

1.

Spitalul Clinic Judetean de Urgentă “Sfântul Spiridon” Iasi

Iasi

166

2.

Spitalul Clinic Dr.C.I.Parhon” Iasi

Iasi

167

3.

Spitalul Clinic de Recuperare Iasi Iasi 168

 

 

4.

Spitalul pentru Studenti si Elevi Iasi

Iasi

169

5.

Spitalul Municipal Pascani

Pascani

170

6.

Spitalul Orăsenesc Târgu Frumos

Târgu Frumos

171

7.

Spitalul Orăsenesc Hârlău

Hârlău

172

8.

Preventoriul TBC pentru Copii Deleni

Deleni

173

9.

Policlinica cu Plată Iasi

Iasi

174

10.

Policlinica cu Plată Pascani

Pascani

175

Judetul Ilfov

 

 

 

1.

Unităti Spitalul Comunal Peris

Peris

176

2.

Unităti Spitalul de Obstetrică Ginecologie “Dr.Maria Burghele” Buftea

Buftea

177

Judetul Maramures

 

 

 

1.

Spitalul de Pneumoftiziologie

Baia Mare

178

2.

Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei

Sighetu Marmatiei

179

3.

Spitalul Orăsenesc Viseu de Sus

Viseu de Sus

180

4.

Spitalul Orăsenesc Târgu Lăpus

Târgu Lăpus

181

5.

Spitalul Orăsenesc Baia Sprie

Baia Sprie

182

6.

Spitalul Orăsenesc Cavnic

Cavnic

183

7.

Centrul de Sănătate Somcuta Mare

Somcuta Mare

184

8.

Dispensare medicale comunale

 

185

Judetul Mehedinti

 

 

 

1.

Spitalul Municipal Orsova

Orsova

186

2.

Spitalul Orăsenesc Baia de Aramă

Baia de Aramă

187

3.

Spitalul Orăsenesc Strehaia

Strehaia

188

4.

Spitalul Orăsenesc Vânju Mare

Vânju Mare

189

5.

Centrul de Sănătate Cujmir

Cujmir

190

6.

Unităti Spitalul Judetean

Drobeta Turnu Severin

191

Judetul Mures

 

 

 

1.

Spitalul Municipal “Dr. E. Nicoară” Reghin

Reghin

192

2.

Spitalul Municipal Sighisoara

Sighisoara

193

3.

Spitalul Orăsenesc Ludus

Ludus

194

4.

Centrul de Sănătate Sărmasu

Sărmasu

195

5.

Centrul de Sănătate Sovata

Svata

196

6.

Centrul de Sănătate Sângeorgiu

Sângeorgiu de Pădure de Pădure

197

7.

Centrul de Sănătate Deda

Deda

198

8.

Centrul de Sănătate Iernut

Iernut

199

9.

Centrul de Sănătate Miercurea Miercurea Nirajului

Nirajului

200

10.

Unităti Spitalul Clinic Judetean Târgu Mures

 

201

11.

Unităti Spitalul Municipal Târnăveni

 

202

Judetul Neamt

 

 

 

1.

Spitalul Municipal Roman

Roman

203

2.

Spitalul de Bolnavi Psihici Cronici Gâdinti

Gâdinti

204

3.

Spitalul Orăsenesc Târgu Neamt

Târgu Neamt

205

4.

Spitalul Orăsenesc Bicaz

Bicaz

206

5.

Sanatoriul TBC Bisericani

Bisericani

207

6.

Centrul de Sănătate Roznov

Roznov

208

7.

Policlinica cu Plată Piatra Neamt

Piatra Neamt

209

8.

Policlinica cu Plată Roman

Roman

210

9.

Unităti Spitalul Judetean Piatra Neamt

 

211

Judetul Olt

 

 

 

1.

Spitalul Municipal Caracal

Caracal

212

2.

Spitalul Orăsenesc Bals

Bals

213

3.

Spitalul Orăsenesc Corabia

Corabia

214

4.

Spitalul Orăsenesc Drăgănesti

Drăgănesti

215

5.

Spitalul de Pneumoftiziologie Scornicesti

Scornicesti

216

6.

Unităti

Spitalul Judetean Slatina

217

Judetul Prahova

 

 

 

1.

Spitalul Municipal nr. 1 Ploiesti

Ploiesti

218

2.

Spitalul Municipal nr. 2 Ploiesti

Ploiesti

219

3.

Spitalul de Boli Infectioase

Ploiesti

220

4.

Centrul de Diagnostic si Tratament Ploiesti

Ploiesti

221

5.

Spitalul de Psihiatrie Voila Câmpina

Câmpina

222

6.

Spitalul Municipal Câmpina

Câmpina

223

7.

Spitalul Orăsenesc Vălenii de Munte

Vălenii de Munte

224

8.

Spitalul Orăsenesc Azuga

Azuga

225

9.

Spitalul Orăsenesc Băicoi

Băicoi

226

10.

Spitalul Orăsenesc Mizil

Mizil

227

11.

Spitalul Orăsenesc Slănic

Slănic

228

12.

Spitalul Orăsenesc Sinaia

Sinaia

229

13.

Spitalul Orăsenesc Urlati

Urlati

230

14.

Spitalul de Boli Pulmonare Breaza

Breaza

231

15.

Spitalul Comunal Băltesti

Băltesti

232

16.

Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Busteni

Busteni

233

17.

Sanatoriul TBC Floresti

Floresti

234

18.

Sanatoriul TBC Drajna

Drajna

235

19.

Preventoriul TBC Poiana Tapului

Poiana Tapului

236

Judetul Sălaj

 

 

 

1.

Spitalul Orăsenesc Simleu Silvaniei Simleu

Silvaniei

237

2.

Spitalul Orăsenesc Cehu Silvaniei

Cehu Silvaniei

238

3.

Centrul de Cercetare si Asistentă Medicală Simleu Silvaniei

Simleu Silvaniei

239

4.

Centrul de Sănătate Ileanda

Ileanda

240

5.

Spitalul Orăsenesc Jibou

Jibou

241

6.

Centrul de Sănătate Crasna

Crasna

242

Judetul Sibiu

 

 

 

1.

Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu

Sibiu

243

2.

Spitalul Municipal Medias

Medias

244

3.

Spitalul Orăsenesc Cisnădie

Cisnădie

245

4.

Spitalul Orăsenesc Agnita

Agnita

246

Judetul Suceava

 

 

 

1.

Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc

Câmpulung Moldovenesc

247

2.

Spitalul Municipal Fălticeni

Fălticeni

248

3.

Spitalul Municipal Rădăuti

Rădăuti

249

4.

Spitalul Municipal Vatra Dornei

Vatra Dornei

250

5.

Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc

Câmpulung Moldovenesc

251

6.

Spitalul de Pneumoftiziologie Solca

Solca

252

7.

Spitalul Orăsenesc Gura Humorului

Gura Humorului

253

8.

Spitalul Orăsenesc Siret

Siret

254

9.

Unităti Spitalul Judetean de Urgentă “Sfântul Ioan cel Nou” Suceava

 

255

Judetul Teleorman

 

 

 

1.

Spitalul Municipal “Caritas” Rosiori de Vede

Rosiori de Vede

256

2.

Spitalul Municipal Turnu Măgurele

Turnu Măgurele

257

3.

Spitalul Orăsenesc Zimnicea

Zimnicea

258

4.

Centrul Medical Videle

Videle

259

5.

Unităti Spitalul Judetean Alexandria

 

260

6.

Unităti Spitalul de Psihiatrie Poroschia

 

261

7.

Unităti Spitalul Comunal Deparati

 

262

8.

Unităti Centrul de Sănătate Cervenia

 

263

Judetul Timis

 

 

 

1.

Spitalul Clinic Municipal Timisoara

Timisoara

264

2.

Spitalul Clinic de Urgentă pentru Copii “Louis Turcanu” Timisoara

Timisoara

265

3.

Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie “Victor Babes” Timisoara

Timisoara

266

4.

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Dr.D.Popescu” Timisoara

Timisoara

267

5.

Spitalul Municipal Lugoj

Lugoj

268

6.

Spitalul Orăsenesc Deta

Deta

269

7.

Spitalul Orăsenesc Făget

Făget

270

8.

Spitalul Orăsenesc Sânnicolau Mare

Sânnicolau Mare

271

9.

Spitalul “Dr.Karl Diel” Jimbolia

Jimbolia

272

10.

Centrul de Sănătate Buzias

Buzias

273

11.

Centrul de Sănătate Ciacova

Ciacova

274

Judetul Tulcea

 

 

 

1.

Spitalul Orăsenesc Măcin

Măcin

275

2.

Spitalul Orăsenesc Babadag

Babadag

276

3.

Centrul de Sănătate Sulina

Sulina

277

4.

Centrul de Sănătate Jurilovca

Jurilovca

278

5.

Unităti

Spitalul Judetean Tulcea

279

Judetul Vaslui

 

 

 

1.

Spitalul de Copii “Sfântul Nicolae” Bârlad

Bârlad

280

2.

Spitalul Municipal de Adulti Bârlad

Bârlad

281

3.

Spitalul Orăsenesc Negresti

Negresti

282

4.

Spitalul Comunal Murgeni

Murgeni

283

5.

Spitalul “Dr.I.T.Nicolaescu” Tutova

Tutova

284

6.

Spitalul Municipal Husi

Husi

285

7.

Spitalul Comunal Codăesti

Codăesti

286

Judetul Vâlcea

 

 

 

1.

Spitalul Municipal Drăgăsani

Drăgăsani

287

2.

Spitalul Orăsenesc Brezoi

Brezoi

288

3.

Spitalul Orăsenesc Horezu

Horezu

289

4.

Spitalul Orăsenesc Bălcesti

Bălcesti

290

5.

Unităti Râmnicu Vâlcea

 

291

6.

Dispensare medicale comunale

 

292

Judetul Vrancea

 

 

 

1.

Spitalul Municipal Adjud

Adjud

293

2.

Spitalul Orăsenesc Mărăsesti

Mărăsesti

294

3.

Spitalul Orăsenesc Panciu

Panciu

295

4.

Spitalul Orăsenesc Odobesti

Odobesti

296

5.

Centrul de Diagnostic si Tratament Focsani

Focsani

297

6.

Unităti Spitalul Judetean

Focsani

298

7.

Unităti Spitalul Comunal Dumbrăveni

 

299

8.

Unităti Spitalul Comunal Vidra

 

300

Judetul Arges

 

 

 

1.

Unităti Spitalul Judetean Pitesti

Pitesti

301

2.

Unităti Spitalul “Dr.Teja Papahagi” Domnesti

Domnesti

302

3.

Unităti Spitalul Orăsenesc “Sfântul Spiridon” Mioveni

Mioveni

303

4.

Unităti Spitalul Municipal Câmpulung

Câmpulung

304

5.

Unităti Spitalul Municipal Curtea de Arges

Curtea de Arges

305

6.

Unităti Spitalul Călinesti

Călinesti

306

7.

Unităti Centrul de Sănătate Rucăr

Rucăr

307

8.

Unităti Spitalul Orăsenesc “Regele Carol I” Costesti

Costesti

308


*) Anexele nr. 1-308 privind imobilele care se transmit se comunică unitătilor interesate.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru stabilirea cotei majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare si a cotei majorărilor datorate pe perioada amânării sau esalonării la plată a obligatiilor bugetare

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, precum si ale art. 13 si 83 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Cota majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare constând în impozite, taxe, contributii si alte sume reprezentând, potrivit legii, venituri bugetare este de 0,07% pentru fiecare zi de întârziere.

Art. 2. - Cota majorărilor datorate pe perioada amânării sau esalonării la plată a obligatiilor bugetare restante este de 0,07% pentru fiecare zi calendaristică a acestei perioade.

Art. 3. - Pentru obligatiile bugetare la care s-au acordat amânări sau/si esalonări la plată aflate în curs de derulare, de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se datorează majorări în cota prevăzută la art. 2.

Art. 4. - (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu data de întâi a lunii următoare publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe aceeasi dată se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.043/2001 privind stabilirea cotei majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 octombrie 2001, si Hotărârea Guvernului nr. 670/1999 privind stabilirea cotei majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a unor obligatii bugetare de către persoanele fizice, precum si a cotei majorărilor datorate pe perioada amânării sau/si esalonării la plată a obligatiilor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 24 august 1999.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

 

Bucuresti, 16 august 2002.

Nr. 874.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind garantarea de către Ministerul Finantelor Publice a unor credite externe în favoarea Societătii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” - S.A. Bucuresti, în vederea completării finantării achizitiilor de resurse energetice pentru iarna 2002-2003

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 2 din Legea datoriei publice nr. 81/1999,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă contractarea de către Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” - S.A. Bucuresti a unor credite externe în limita sumei de 200 milioane dolari S.U.A., în vederea completării finantării achizitiilor de resurse energetice din import (păcură si gaze naturale) necesare pentru perioada de iarnă 2002-2003.

Art. 2. - Prin derogare de la prevederile anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 293/1992 pentru aprobarea atributiilor, competentelor si modului de functionare ale Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior, precum si a conventiilor-cadru pentru derularea activitătii de finantare si asigurare a creditelor de comert exterior în numele si contul statului, cu modificările ulterioare, se autorizează Comitetul Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior să aprobe garantarea în proportie de 100% a unor credite externe în limita sumei de 200 milioane dolari S.U.A., precum si a dobânzilor, comisioanelor si a altor costuri aferente, în vederea completării finantării achizitiilor de resurse energetice din import (păcură si gaze naturale) necesare pentru perioada de iarnă 2002-2003.

Art. 3. - Ministerul Finantelor Publice garantează în proportie de 100% sumele prevăzute la art. 2, în vederea completării finantării achizitiilor de resurse energetice din import (păcură si gaze naturale) necesare pentru perioada de iarnă 2002-2003.

Art. 4. - Rambursarea creditelor externe, plata dobânzilor, comisioanelor si a altor costuri aferente acestora se vor efectua din sursele proprii ale Societătii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” - S.A. Bucuresti.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 16 august 2002.

Nr. 875.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI