MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XIV - Nr. 640 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE
Joi, 29 august 2002
SUMAR
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
859. - Hotărâre pentru aprobarea Instructiunilor
privind metodologia de calcul al impozitului pe profit
865. - Hotărâre privind aprobarea prealabilă, în
vederea recunoasterii prin hotărâre judecătorească, a Organizatiei Center for
International Private Enterprise din Statele Unite ale Americii
866. - Hotărâre privind trecerea unor imobile din
domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sănătătii si
Familiei în domeniul public al municipiilor, oraselor si comunelor si în
administrarea consiliilor locale respective
874. - Hotărâre pentru stabilirea cotei majorărilor
de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare si a
cotei majorărilor datorate pe perioada amânării sau esalonării la plată a
obligatiilor bugetare
875. - Hotărâre privind garantarea de către
Ministerul Finantelor Publice a unor credite externe în favoarea Societătii
Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” - S.A.
Bucuresti, în vederea completării finantării achizitiilor de resurse energetice
pentru iarna 2002-2003
877. - Hotărâre privind modificarea si completarea
Hotărârii Guvernului nr. 1.330/2001 pentru aprobarea Contractului-cadru privind
conditiile acordării asistentei medicale spitalicesti, îngrijirilor la
domiciliu, serviciilor de urgentă prespitalicesti si altor tipuri de transport
medical, precum si a serviciilor de recuperare-reabilitare a sănătătii, în
cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate
878. - Hotărâre privind modificarea Hotărârii
Guvernului nr. 1.245/2001 pentru aprobarea Contractului-cadru privind
conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului asigurărilor
sociale de sănătate în asistenta medicală ambulatorie de specialitate pentru
specialitătile clinice, paraclinice si stomatologice
879. - Hotărâre pentru modificarea indicatorilor
tehnico-economici prevăzuti în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 918/1994
privind aprobarea studiilor de fezabilitate a unor obiective de investitii din
municipiul Iasi
881. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2002 al Regiei Autonome “Multiproduct”
882. - Hotărâre privind organizarea la Bucuresti,
în perioada 2-6 septembrie 2002, a Conferintei tărilor dunărene din cadrul
Programului hidrologic international UNESCO
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru
aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe
profit
Articol unic. - Se aprobă Instructiunile privind metodologia de calcul
al impozitului pe profit, cuprinse în anexa care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
p. Seful Departamentului
de Politici Economice,
Petrisor Peiu,
secretar de stat
Ministrul pentru întreprinderile mici
si mijlocii si cooperatie,
Bucuresti, 16 august
2002.
Nr. 859.
ANEXĂ
privind metodologia de calcul al impozitului pe profit
În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 34
alin. (1) din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, denumită în continuare lege:
Art. 1. - (1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, în
conditiile prezentei legi, si denumite în continuare contribuabili:
a) persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obtinut din
orice sursă, atât din România, cât si din străinătate;
Instructiuni:
1.1. Fac parte din această categorie companiile nationale, societătile
nationale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societătile comerciale,
indiferent de forma juridică de organizare si de forma de proprietate, inclusiv
cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin,
societătile agricole si alte forme de asociere agricolă cu personalitate
juridică, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si institutiile
de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice altă
entitate care are statutul legal
de persoană juridică constituită sub legislatia română.
Din categoria persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit nu
fac parte contribuabilii care sunt obligati la plata impozitului pe venit,
potrivit legii.
Lege:
b) persoanele juridice străine care desfăsoară activităti printr-un
sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu
permanent;
Instructiuni:
1.2. Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundatiile,
asociatiile, organizatiile si orice entităti similare, înfiintate si organizate
în conformitate cu legislatia unei alte
tări, devin subiect al impunerii atunci când îsi desfăsoară activitatea,
integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent în România, astfel
cum este definit la art. 17
din lege, de la începutul activitătii acestuia.
Lege:
c) persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfăsoară activităti
în România ca beneficiari ori parteneri împreună cu o persoană juridică română
într-o asociere sau o altă entitate ce nu dă nastere unei persoane juridice,
pentru profitul realizat în România;
d) persoanele juridice române si persoanele fizice rezidente, pentru
veniturile realizate atât în România, cât si în străinătate din asocieri care
nu dau nastere unei persoane juridice. În acest caz impozitul datorat de
persoana fizică se calculează, se retine si se varsă de către persoana
juridică;
Instructiuni:
1.3. Veniturile si cheltuielile rezultate din asocierile prevăzute la
art. 1 alin. (1) lit. c) si d) din lege, potrivit dispozitiilor legale, se
contabilizează distinct de persoana juridică română stabilită prin contractul
de asociere, cu respectarea reglementărilor contabile în vigoare. Persoana
juridică română are si obligatia de a calcula, de a retine si de a vărsa
impozitul pentru profitul determinat, precum si de a depune declaratia de
impozit pe profit pentru persoanele fizice si juridice nerezidente, cât si
pentru persoanele fizice rezidente care fac parte din asociere, în termenele
prevăzute la art. 20 si 21 din lege. Partea din venituri si cheltuieli care se
cuvine persoanelor juridice rezidente dintr-o astfel de asociere se
înregistrează în contabilitatea proprie si se include în baza impozabilă a
acestora.
1.4. În cazul asocierilor dintre persoanele juridice române, veniturile
si cheltuielile determinate de operatiunile asocierii se contabilizează
distinct de către unul dintre asociati, stabilit conform contractului, urmând
ca lunar să se transmită pe bază de decont partea ce revine fiecărui asociat,
în vederea înregistrării în contabilitatea proprie. În cazul în care din
asociere fac parte mai multe persoane juridice române, persoana juridică care
tine evidenta contabilă potrivit contractului de asociere trebuie să
îndeplinească obligatiile prevăzute la pct. 1.3.
Lege:
e) persoanele juridice străine care obtin veniturile prevăzute la art.
16, pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
Instructiuni:
1.5. Pentru determinarea impozitului pe profit se iau în calcul
veniturile si cheltuielile aferente acestora. Nu intră sub incidenta acestor
prevederi veniturile care sunt subiect
al impozitului cu retinere la sursă.
Lege:
(2) Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:
a) trezoreria statului;
b) institutiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv
pentru veniturile extrabugetare si disponibilitătile realizate si utilizate,
potrivit Legii nr. 72/1996 privind finantele publice, cu modificările
ulterioare, si Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale, cu
modificările si completările ulterioare, dacă legea nu prevede altfel;
c) organizatiile de nevăzători, de invalizi si ale persoanelor cu
handicap, pentru profiturile realizate de unitătile economice fără
personalitate juridică ale acestora, protejate potrivit legii speciale de
organizare si functionare privind protectia specială si încadrarea în muncă a
persoanelor cu handicap;
Instructiuni:
1.6. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit unitătile
economice fără personalitate juridică ale organizatiilor de nevăzători, de
invalizi si ale persoanelor cu handicap, înfiintate conform prevederilor
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si
încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările si completările
ulterioare.
Lege:
d) fundatiile române constituite ca urmare a unor legate;
Instructiuni:
1.7. Fundatia constituită ca urmare a unor legate, în conformitate cu
Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, este
subiectul de drept înfiintat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui
act juridic pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod
permanent si irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz,
comunitar.
Lege:
e) cooperativele care functionează ca unităti protejate ale persoanelor
cu handicap, special organizate, potrivit legii de organizare si functionare
privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap;
Instructiuni:
1.8. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cooperativele care
functionează ca unităti protejate ale persoanelor cu handicap, dacă sunt
organizate potrivit prevederilor Decretului-lege nr. 66/1990 privind
organizarea si functionarea cooperatiei mestesugăresti, cu modificările
ulterioare.
Lege:
f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si
valorificarea obiectelor si produselor necesare activitătii de cult, potrivit
Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru
producerea obiectelor de cult, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu
conditia utilizării sumelor respective pentru întretinerea si functionarea
unitătilor de cult, pentru lucrările de construire, de reparatie si de
consolidare a lăcasurilor de cult si a clădirilor ecleziastice, pentru
învătământ si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile
din despăgubiri sub formă bănească, obtinute ca urmare a
măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea
dreptului de proprietate;
Instructiuni:
1.9. Nu intră sub incidenta acestor prevederi persoanele juridice si
orice alte entităti care realizează produse pe bază de autorizatie acordată de
fiecare cult religios, pentru
veniturile realizate din activitătile mentionate.
Lege:
g) institutiile de învătământ particular acreditate, precum si cele
autorizate, pentru veniturile utilizate, potrivit Legii învătământului nr.
84/1995, republicată, cu
modificările si completările ulterioare, si Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătătirea finantării
învătământului superior;
Instructiuni:
1.10. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit institutiile de
învătământ pentru veniturile obtinute din activităti economice, care sunt
utilizate potrivit prevederilor Legii învătământului nr. 84/1995, republicată,
cu modificările si completările ulterioare.
1.11. Veniturile obtinute de institutiile de învătământ din activităti
economice, care nu sunt folosite în scopurile expres mentionate la pct. 1.10
sau care sunt destinate altor scopuri, se impun cu o cotă de 25%, plata
impozitului făcându-se la termenele stabilite la art. 20 din lege.
Lege:
h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si
asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii
locuintei nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările
ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitătile economice care sunt sau
vor fi utilizate pentru îmbunătătirea confortului si a eficientei clădirii,
pentru întretinerea si repararea proprietătii comune.
Instructiuni:
1.12. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit asociatiile de
proprietari si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari,
constituite ca persoane juridice potrivit prevederilor Legii locuintei nr.
114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, pentru
veniturile obtinute din activităti economice cum ar fi închirierea spatiilor
comune, care sunt utilizate pentru îmbunătătirea confortului si eficientei
clădirii, pentru întretinerea si repararea proprietătii comune.
1.13. Veniturile obtinute de asociatiile de proprietari si de asociatiile
de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari din activităti economice,
care nu sunt folosite în scopurile expres prevăzute la pct. 1.12 sau care sunt
destinate altor scopuri, se impun cu o cotă de 25%, plata impozitului
făcându-se la termenele prevăzute la art. 20 din lege.
Lege:
(3) Persoanele juridice române fără scop patrimonial sunt exceptate de
la plata impozitului pe profit pentru următoarele categorii de venituri:
a) cotizatiile membrilor;
b) contributiile bănesti sau în natură ale membrilor si simpatizantilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislatiei în vigoare;
d) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizare;
e) dobânzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitătilor
rezultate din asemenea venituri;
f) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
g) resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale;
h) venituri din actiuni întâmplătoare realizate de organizatii
sindicale/patronale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit
statutului de organizare si functionare;
i) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale
aflate în proprietatea persoanelor juridice fără scop patrimonial, altele decât
cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economică.
Instructiuni:
1.14. Persoanele juridice române fără scop patrimonial sunt:
organizatiile sindicale si organizatiile patronale înfiintate în baza unor legi
speciale, asociatiile si fundatiile înfiintate în baza Ordonantei Guvernului
nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, precum si alte asemenea
organizatii înfiintate în baza unor legi speciale.
1.15. În scopul aplicării acestor prevederi veniturile si cheltuielile
aferente activitătilor desfăsurate în scopul obtinerii de profit se evidentiază
din punct de vedere contabil conform reglementărilor contabile, iar calculul
impozitului pe profitul rezultat se efectuează conform metodologiei prevăzute
la cap. II din lege.
Lege:
(4) Persoanele juridice fără scop patrimonial, pentru veniturile
realizate din activităti economice până la nivelul echivalentului în lei de
10.000 euro, realizate într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile
totale neimpozabile prevăzute la alin. (3), sunt exceptate de la plata
impozitului pe profit.
(5) Persoanele juridice române fără scop patrimonial care nu se
încadrează în conditiile referitoare la nivelul veniturilor prevăzute la alin.
(4), pentru profitul obtinut din activităti economice, plătesc impozit pe
profit, calculat potrivit art. 2 alin. (1).
Instructiuni:
1.16. Persoanele juridice române fără scop patrimonial care obtin
venituri din activităti economice plătesc impozit pe profit pentru profitul
corespunzător veniturilor ce depăsesc limitele stabilite la art. 1 alin. (4)
din lege. În scopul determinării impozitului pe profit datorat pentru
activitatea economică impozabilă se face ponderea veniturilor neimpozabile în
total venituri din activităti economice. Ponderea rezultată este aplicată la
valoarea impozitului pe profit calculat la nivelul întregii activităti
economice, în vederea stabilirii impozitului datorat pentru activitatea
economică impozabilă. Cursul de schimb valutar euro/ROL este cel de la data
înregistrării veniturilor în contabilitate.
1.17. La stabilirea profitului impozabil pentru activitatea economică
desfăsurată de persoanele juridice fără scop patrimonial se aplică regulile
stabilite la cap. II din lege. Cheltuielile cu indemnizatia de deplasare,
acordată salariatilor pentru deplasări în tară si în străinătate, sunt deductibile
până la nivelul stabilit la art. 9 alin. (7) lit. c) din lege, numai în măsura
în care aceste deplasări sunt justificate ca fiind efectuate strict în scopul
desfăsurării activitătii economice.
Lege:
Art. 2. - (1) Cota de impozit pe profit este de 25%, cu exceptiile
prevăzute de prezenta lege.
(2) În cazul Băncii Nationale a României cota de impozit pe profit este
de 80% si se aplică asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor
deductibile si a fondului de rezervă, potrivit legii.
(3) Contribuabilii care obtin venituri din activitătile desfăsurate pe
bază de licentă în zona liberă plătesc o cotă de impozit pe profit de 5% pentru
profitul impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31
decembrie 2004.
Instructiuni:
2.1. Pentru contribuabilii care desfăsoară activităti în zonele libere
pe bază de licente eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor
libere, profitul obtinut din aceste activităti este impozitat cu cota de 5%
până la data de 31 decembrie 2004, cu exceptia cazului prevăzut la art. 3 alin.
(2) si la art. 35 alin. (5) din lege.
2.2. În cazul în care contribuabilul îsi desfăsoară activitatea în zona
liberă prin unităti fără personalitate juridică, acesta este obligat să tină
evidentă contabilă distinctă pentru veniturile si cheltuielile aferente acestei
activităti, până la nivel de balantă de verificare. La determinarea profitului
aferent activitătii se iau în calcul si cheltuielile de conducere si
administrare, precum si alte asemenea cheltuieli, proportional cu veniturile
obtinute în zona liberă fată de veniturile totale realizate de persoana
juridică.
2.3. Pierderea rezultată din operatiunile realizate în zona liberă nu se
recuperează din profitul impozabil realizat în afara zonei, aceasta urmând să
fie recuperată din profiturile obtinute din aceeasi zonă.
Lege:
(4) Contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România
venituri în valută din exportul bunurilor si/sau al prestărilor de servicii,
realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision,
plătesc o cotă de impozit pe profit de 6% pentru partea din profitul impozabil
care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor. Suma
aferentă reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se repartizează la sfârsitul
anului ca sursă proprie de finantare, în limita profitului rămas după
înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit. Prestările de servicii pentru
care se aplică cota de impozit redusă sunt cele pentru care beneficiarul
prestării este în străinătate.
Instructiuni:
2.4. Pentru a calcula impozitul pe profit cu cota redusă exportatorii de
bunuri trebuie să facă dovada prin înregistrările din contabilitatea de
gestiune, în functie de specificul activitătii, că aceste bunuri sunt realizate
din activitatea proprie prin procesarea materiei prime, prelucrarea sau
transformarea acesteia.
2.5. Serviciile realizate din activitatea proprie includ orice servicii
executate pentru care beneficiarul prestării este în străinătate.
2.6. Beneficiază de această facilitate si comisionarii care au încheiat
contracte de comision cu o entitate străină, pentru veniturile încasate ca
urmare a prestării serviciilor
prevăzute în aceste contracte. În această situatie producătorii
beneficiază de cota redusă corespunzătoare valutei încasate într-un cont bancar
din România, pentru partea ce reprezintă contravaloarea aportului propriu la
realizarea exportului.
2.7. În vederea aplicării acestei facilităti se întocmeste o situatie a
veniturilor încasate din export la cursul de schimb în vigoare la data
încasării, nediminuate cu costurile privind transferul bancar. Ponderea
veniturilor încasate din export în volumul total al veniturilor înregistrate
conform reglementărilor contabile se face cumulat de la începutul anului. Cota
redusă se aplică asupra profitului impozabil aferent acestei ponderi, calculat
si evidentiat, cumulat de la începutul anului fiscal.
2.8. Justificarea efectuării operatiunilor de export, inclusiv a
operatiunilor de lohn, se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii
externi, însotite de facturi, DVE si/sau DIV, extrase de cont bancar.
2.9. Contribuabilii care prestează servicii turistice către beneficiari
străini, persoane fizice si juridice nerezidente, beneficiază de cota redusă în
baza contractelor externe, a
facturilor emise si încasate într-un cont bancar din România prin
transfer bancar sau prin cărti de credit.
2.10. În grupa veniturilor totale care se iau în calcul la determinarea
ponderii veniturilor realizate din export se includ toate veniturile înregistrate
conform reglementărilor contabile, cu exceptiile prevăzute la pct. 7.2.
2.11. În categoria veniturilor încasate printr-un cont bancar din
România intră si veniturile încasate prin intermediul cecurilor, în conditiile
în care aceste instrumente de plată
presupun derularea de transferuri bancare.
2.12. Nu intră sub incidenta art. 2 alin. (4) din lege veniturile
încasate în numerar din exportul de bunuri si servicii, precum si operatiunile
de comert international prin care nu se încasează valută în conturile bancare
din România, cum sunt, de exemplu: clearing, barter, alte forme de reexport,
precum si cele încasate în conturi bancare în străinătate, chiar si în situatia
în care sunt îndeplinite conditiile de autorizare ale Băncii Nationale a României.
Tranzactiile efectuate numai scriptic, în scopul principal de a beneficia de
cota redusă de impozit, nu se încadrează în prevederile art. 2 alin. (4) din
lege. În cazul serviciilor financiare sunt luate în considerare numai cele
pentru care sunt identificate anumite comisioane, suma luată în calcul la
determinarea veniturilor realizate din export fiind limitată numai la valoarea
acestor comisioane. Nu beneficiază de cota redusă de export dobânzile încasate
pentru creditele externe acordate.
2.13. În cazul exporturilor complexe cota redusă de impozit pe profit se
acordă atât contractantului general, cât si subcontractantilor definiti
potrivit legii, proportional cu contributia la realizarea exportului.
2.14. Pentru determinarea impozitului datorat se iau în calcul si
încasările din anul curent, aferente veniturilor din export realizate în anul
fiscal încheiat, până la termenul prevăzut la art. 21 sau 22 din lege pentru
depunerea declaratiei definitive privind impozitul pe profit pentru anul fiscal
expirat. Contribuabilii care au definitivat până la data de 25 ianuarie
închiderea exercitiului financiar anterior depun declaratia definitivă de
impunere până la această dată inclusiv. Contribuabilii care depun declaratia
definitivă de impunere până la data depunerii situatiilor financiare anuale
conform legii iau în calcul si încasările înregistrate până la această dată,
aferente exporturilor facturate până la data de 31 decembrie a exercitiului
financiar încheiat.
Lege:
(5) Începând cu data de 1 ianuarie 2003 cota de impozit pe profit este
de 12,5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii
veniturilor încasate din export în volumul total al veniturilor. Începând cu
data de 1 ianuarie 2004 cota de impozit pe profit este de 25%.
(6) Stimularea exporturilor se va face printr-un sistem de sprijin cu
finantare prin bugetele anuale, iar mecanismul de acordare va fi aprobat prin
hotărâre a Guvernului.
Art. 3. - (1) Contribuabililor care beneficiază de facilitătile
prevăzute la art. 2 alin. (3)-(5) nu li se aplică dispozitiile art. 11 alin.
(5). Contribuabilii îsi exprimă optiunea pentru una dintre cele două facilităti
la începutul anului fiscal.
Instructiuni:
3.1. Contribuabilul trebuie să îsi exprime optiunea pentru una dintre
cele două facilităti. Optiunea va fi înscrisă pe prima declaratie privind
obligatiile la bugetul de stat, urmând să fie depusă până la termenul stabilit
de lege. În cazul în care optiunea nu este exercitată, contribuabilul se
consideră că a optat pentru facilitătile prevăzute la art. 2 alin. (3)-(5) din
lege.
Lege:
(2) În cazul contribuabililor care îsi desfăsoară activitatea în zonele
libere, pentru veniturile realizate din export se aplică cota cea mai
favorabilă prevăzută la art. 2 alin. (3) si (4).
(3) Contribuabilii care beneficiază de facilitătile prevăzute la art. 2
alin. (3)-(5) si la art. 11 alin. (5) nu mai beneficiază de facilitătile de
natura impozitului pe profit, prevăzute în alte acte normative.
(4) Contribuabilii prevăzuti la art. 35 alin. (3)-(5) nu intră sub
incidenta alin. (3).
Art. 4. - (1) Anul fiscal al fiecărui contribuabil este anul
calendaristic.
(2) Când un contribuabil se înfiintează sau încetează să existe în
cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul fiscal pentru
care contribuabilul a existat.
Instructiuni:
4.1. În cazul înfiintării unui contribuabil într-un an fiscal perioada
impozabilă începe:
a) de la data înregistrării acestuia la registrul comertului, dacă are
această obligatie;
b) de la data înregistrării în registrul condus special de judecătorii,
dacă are această obligatie;
c) de la data intrării în vigoare a contractelor de asociere, în cazul
asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.
4.2. Perioada impozabilă se încheie în cazul divizărilor sau fuziunilor
care au ca efect juridic încetarea existentei persoanelor juridice supuse
acestor operatiuni, la următoarele date:
a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăti noi, la data
înmatriculării în registrul comertului a noii societăti sau a ultimei dintre
ele;
b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comertului a
mentiunii privind majorarea capitalului social al societătii absorbante.
4.3. În cazul lichidării unui contribuabil într-un an fiscal perioada
impozabilă încetează o dată cu data radierii din registrul unde a fost
înregistrată înfiintarea acestuia.
Lege:
Art. 5. - (1) Cu exceptia dispozitiilor alin. (2), în cazul asocierii
sau al altor forme de organizare fără personalitate juridică, fiecare partener,
asociat sau beneficiar se impozitează în limita care i se cuvine din profit.
Instructiuni:
5.1. Sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) din lege intră orice
formă de asociere, inclusiv asocierile dintre persoane juridice străine care
desfăsoară activităti economice pe teritoriul României în vederea obtinerii de
venituri.
5.2. În cazul asocierilor dintre persoane nerezidente care desfăsoară
activităti economice pe teritoriul României, veniturile si cheltuielile
determinate de operatiunile asocierii se contabilizează de către unul dintre
asociati, stabilit în mod obligatoriu în contractul de asociere. Persoana
nerezidentă obligată prin contract să tină contabilitatea are si obligatia de a
calcula, de a retine si de a vărsa impozitul aferent profitului determinat
pentru persoanele nerezidente care fac parte din asociere, precum si de a
depune declaratia de impozit pe profit la termenele prevăzute la art. 20 si 21
din lege.
Lege:
(2) În cazul asociatiunilor în participatiune sau al asocierilor
similare, veniturile si cheltuielile sunt alocate acestora în limita cotelor de
participatiune detinute de fiecare asociat. Orice plăti suplimentare prevăzute
în contractul de asociere, inclusiv contributiile suplimentare, nu sunt
deductibile la calculul profitului impozabil.
Instructiuni:
5.3. În cazul asocierilor în participatiune partea rezultată din
veniturile si din cheltuielile asocierii se distribuie fiecărui asociat pentru
determinarea profitului impozabil, proportional
cu cotele mentionate în contractul de asociere. În acest scop orice
plăti suplimentare prevăzute în contractul de asociere nu sunt cheltuieli
deductibile.
Lege:
Art. 6. - În cazul contribuabililor care desfăsoară activităti de natura
barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor si a cazinourilor,
impozitul pe profit datorat potrivit prezentei legi, aferent acestor
activităti, nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste
activităti. În situatia în care impozitul pe profit este mai mic de 5% din
veniturile acestor activităti, contribuabilul este obligat la plata unui
impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate.
Instructiuni:
6.1. Contribuabilii care desfăsoară activitătile prevăzute la art. 6 din
lege tin evidentă contabilă distinctă pentru veniturile si cheltuielile
aferente acestor activităti, până la
nivel de balantă. La determinarea profitului aferent acestor activităti
se iau în calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte asemenea
cheltuieli ale contribuabilului,
proportional cu veniturile obtinute din aceste activităti. În cazul în
care impozitul pe profitul datorat pentru activitătile prevăzute la art. 6 din
lege este mai mic de 5% din veniturile din aceste activităti, contribuabilul
este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri, indiferent de
suma impozitului pe profit rezultată din desfăsurarea celorlalte activităti.
Lege:
CAPITOLUL II
Determinarea profitului impozabil
Art. 7. - (1) Profitul impozabil se calculează ca diferentă între
veniturile realizate din orice sursă si cheltuielile efectuate pentru
realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile si se adaugă cheltuielile nedeductibile.
(2) În cazul bunurilor mobile si imobile produse de către contribuabili
si valorificate în baza unui contract de vânzare cu plata în rate,
contribuabilii pot opta pentru înregistrarea valorii ratelor la venituri
impozabile, la termenele scadente prevăzute în contract. Cheltuielile
corespunzătoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevăzute în
contractele încheiate între părti, proportional cu valoarea ratei înregistrate
în valoarea totală a contractului. Optiunea se exercită în momentul livrării
bunurilor si nu se poate reveni asupra ei.
Instructiuni:
7.1. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul veniturile si cheltuielile,
precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care
se scad veniturile neimpozabile si se adaugă cheltuielile nedeductibile conform
cap. II din lege. Nu se iau în calcul efectele schimbării politicilor contabile
în cazul în care nu sunt cerute de lege si nici diferentele rezultate ca urmare
a utilizării unor politici contabile diferite de regulile fiscale aplicabile
elementelor de natura veniturilor si cheltuielilor.
7.2. În scopul aplicării prevederilor legii sau ale prezentelor
instructiuni, care se referă la calculul ponderii veniturilor contribuabilului,
nu sunt luate în calcul: veniturile înregistrate în conturile 711 “Venituri din
productia stocată”,
721 “Venituri din productia de imobilizări necorporale” si 722 “Venituri
din productia de imobilizări corporale”, precum si veniturile care sunt
rezultate din evaluarea activelor în valută si, după caz, eventualele venituri
din evaluarea datoriilor în valută, conform reglementărilor contabile.
7.3. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care
îsi încetează existenta în urma operatiunilor de divizare, dizolvare sau
lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv
sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse
proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii,
acestea fiind tratate în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr.
26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobată si modificată prin Legea nr.
101/1995, cu modificările ulterioare. Acelasi tratament se aplică si rezervelor
constituite din diferente de curs favorabile aferente capitalului social în
devize.
7.4. Veniturile ori cheltuielile înregistrate eronat sau omise se
corectează prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi
apartine. În cazul în care contribuabilul sau organele fiscale constată că după
depunerea declaratiei anuale un element de venit sau de cheltuială a fost omis
sau a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat să depună declaratia
rectificativă pentru anul fiscal respectiv. Dacă în urma efectuării acestei
corectii rezultă o sumă suplimentară de plată a impozitului pe profit, atunci
pentru această sumă se datorează majorări si penalităti conform legislatiei în
vigoare.
7.5. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile
prevăzute de legislatia în vigoare se aplică trimestrial sau lunar, după caz,
astfel încât la finele anului acestea să se încadreze în prevederile legii.
7.6. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt
obligati să întocmească un registru de evidentă fiscală, într-un singur
exemplar, compus din 100 de file, care trebuie numerotat, snuruit, parafat si
înregistrat la organul fiscal teritorial. Completarea se face în ordine
cronologică, fără stersături, iar informatiile înregistrate trebuie să
corespundă cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate în declaratiile de
impunere. Registrul de evidentă fiscală se completează în toate situatiile în
care informatiile cuprinse
în declaratia fiscală sunt obtinute în urma unor prelucrări ale
informatiilor furnizate de contabilitate. Modul de completare a registrului de
evidentă fiscală este la latitudinea fiecărui contribuabil, în functie de
specificul activitătii si de necesitătile proprii ale acestuia. Exemplificăm în
acest sens: calculul dobânzilor si al diferentelor de curs deductibile fiscal,
amortizarea fiscală, reduceri si scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscală
a vânzărilor cu plata în rate si alte asemenea operatiuni, potrivit legii.
Lege:
Art. 8. - În întelesul prezentei legi, sunt considerate neimpozabile
următoarele venituri:
a) dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă
persoană juridică română;
b) diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare
înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, a beneficiilor sau a primelor
de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin
participatiile;
c) venituri rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate
cheltuieli nedeductibile, precum si din anularea provizioanelor pentru care nu
s-a acordat deducere sau a veniturilor realizate din recuperarea unor
cheltuieli nedeductibile;
Instructiuni:
8.1. Veniturile obtinute ca urmare a aplicării prevederilor art. 8 lit.
b) din lege sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, cesionării
sau retragerii titlurilor de participare
(actiuni, părti sociale).
8.2. În sensul prevederilor art. 8 lit. c) din lege, sunt considerate
venituri neimpozabile veniturile care vin să acopere cheltuielile pentru care
nu s-a acordat deducere la momentul efectuării lor, cum sunt: rambursările de
impozit pe profit plătit în perioadele anterioare, restituirea unor majorări de
întârziere, venituri din anularea unor provizioane care au fost considerate
cheltuieli nedeductibile la data constituirii si altele asemenea.
Lege:
d) alte venituri neimpozabile, prevăzute expres în acte normative
speciale.
Instructiuni:
8.3. Contribuabilii pentru care prin legi speciale s-a prevăzut faptul
că profitul aferent anumitor activităti nu este impozabil sunt obligati la
tinerea unei evidente contabile distincte pe elemente de venituri si
cheltuieli, prin care să se asigure determinarea veniturilor, cheltuielilor si
profitului aferent. La determinarea profitului aferent acestor activităti se
iau în calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte asemenea
cheltuieli ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din acele
activităti.
Lege:
Art. 9. - (1) La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt
deductibile numai dacă sunt aferente veniturilor impozabile.
Instructiuni:
9.1. Cheltuielile efectuate de un contribuabil sunt considerate ca fiind
aferente veniturilor impozabile numai dacă sunt efectuate în scopul realizării
veniturilor.
9.2. Nu sunt deductibile cheltuielile cu amortizarea caselor de odihnă
proprii sau a imobilizărilor, care nu sunt utilizate pentru realizarea
veniturilor, de tipul navelor, aeronavelor, vaselor de croazieră si altele
asemenea, precum si toate celelalte cheltuieli aferente acestora. Nu se deduc
din baza de impunere a profitului sumele care reprezintă cheltuielile efectuate
cu asigurarea serviciilor de cazare, masă si transport pentru persoanele care
nu sunt salariate ale contribuabilului. De asemenea, nu se deduc cheltuielile
de transport, cu cazarea si masa, efectuate pentru salariatii proprii în afara
perioadei de pregătire, în cadrul centrelor de pregătire proprii.
Lege:
(2) Metodele contabile stabilite prin reglementări legale în vigoare,
inclusiv metoda LIFO, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metoda
de evaluare aplicată trebuie să fie aceeasi pe tot parcursul exercitiului
financiar.
Instructiuni:
9.3. Metodele contabile de înregistrare pe cheltuieli a iesirii din
gestiune a stocurilor, potrivit art. 9 alin. (2) din lege, sunt recunoscute la
calculul profitului impozabil dacă sunt respectate reglementările contabile în
vigoare. În cazul utilizării pretului prestabilit contribuabilul va trebui să
tină evidenta stocurilor pe grupe similare.
Lege:
(3) La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai următoarele
sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a
provizioanelor:
a) rezerva, în limita a 5% din profitul contabil, până ce acesta va
atinge a cincea parte din capitalul social subscris si vărsat, conform
prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu
modificările si completările ulterioare;
b) în cazul băncilor si cooperativelor de credit autorizate, provizioanele
obligatorii constituite potrivit normelor Băncii Nationale a României. Acelasi
regim se aplică si fondurilor de garantare;
c) rezervele tehnice calculate de către societătile de asigurare si
reasigurare, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000 privind
societătile de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările
ulterioare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele
tehnice se diminuează prin înregistrarea la venituri, astfel încât nivelul
acestora să acopere partea de risc care rămâne în sarcina asigurătorului, după
deducerea reasigurării. Sunt nedeductibile sumele utilizate pentru constituirea
sau majorarea rezervelor pentru contractele cedate în reasigurare.
Instructiuni:
9.4. La determinarea profitului impozabil se iau în calcul cresterile
sau scăderile rezervelor constituite conform legii. În vederea calculării
rezervei prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. a) din lege se ia în calcul
profitul contabil lunar sau trimestrial, după caz, cumulat de la începutul
anului, înainte de determinarea impozitului pe profit din care se scad
veniturile neimpozabile, si se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri
neimpozabile.
Lege:
(4) Orice alte rezerve constituite în baza unor acte normative speciale
nu sunt cheltuieli deductibile. Exceptie fac rezervele legale constituite de
Banca Natională a României, băncile, fondurile de garantare si cooperativele de
credit.
(5) Schimbarea destinatiei rezervelor si a fondurilor care au fost
deductibile din profitul impozabil, potrivit prevederilor legale, prin
distribuirea către actionari, sub orice formă, cu ocazia lichidării, divizării,
fuziunii, dizolvării societătii sau retragerii unui actionar/asociat, va atrage
impunerea sumelor respective cu impozit pe profit si impozit pe dividende,
conform prevederilor legale în vigoare. Fac exceptie sumele transferate în
cazul dizolvării fără lichidare, dacă succesorul de drept al contribuabilului
mentine sistemul de impunere conform prezentei legi.
Instructiuni:
9.5. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal în cazul băncilor,
precum si în cazul sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice
străine, sunt cele reglementate de Legea bancară nr. 58/1998, cu modificările
si completările ulterioare. Rezervele legale se constituie lunar din profitul
băncii, în cotele si în limitele stabilite, si din alte surse, conform legii.
Rezervele astfel constituite se completează în
conditiile prevăzute de lege, în cazul micsorării lor. Rezerva generală
pentru riscul de credit se constituie din profitul băncii, în cotele si în
limitele stabilite de lege, în functie de soldul creditelor acordate, existent
la sfârsitul perioadei. În cazul societătilor din domeniul asigurărilor si
reasigurărilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform
prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societătile de asigurare si supraveghere
a asigurărilor, cu modificările ulterioare. Conform dispozitiilor acestei legi
rezervele de prime si de daune se constituie din cote-părti corespunzătoare
sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care s-au încasat primele. În
cazul contractelor pentru care riscul a expirat, rezervele aferente se anulează
sau se diminuează în mod corespunzător prin înregistrarea sumelor respective la
venituri. Rezervele constituite lunar sau trimestrial, după caz, potrivit art.
9 alin. (3) din lege sunt deductibile la calculul profitului impozabil. În luna
sau în trimestrul, după caz, în care profitul brut se diminuează sau se
înregistrează pierdere, sumele repartizate în cursul anului fiscal curent
pentru constituirea fondului de rezervă si a rezervei generale pentru riscul de
credit, deductibile la calculul profitului impozabil, se diminuează sau se
anulează în mod corespunzător în declaratia privind impozitul pe profit. Schimbarea
destinatiei rezervelor si a fondurilor constituite din profitul brut, potrivit
prevederilor legale, prin distribuirea lor actionarilor sub forma dividendelor
sau cu ocazia lichidării societătii, atrage impunerea sumelor respective cu
impozit pe profit si impozit pe dividende.
Lege:
(6) Sunt deductibile la calculul profitului impozabil:
a) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat, efectuate potrivit
legii, în limita de 5% aplicată asupra diferentei dintre totalul veniturilor si
totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai putin cheltuiala cu impozitul pe
profit si cheltuielile cu sponsorizarea si/sau mecenatul;
b) perisabilitătile, în limitele prevăzute în normele aprobate prin
hotărâre a Guvernului, care se vor elabora în termen de 90 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
Instructiuni:
9.6. Nu sunt considerate perisabilităti si sunt deductibile la calculul
profitului impozabil pierderile prevăzute în normele de consum tehnologic.
Lege:
(7) Potrivit prezentei legi, cheltuielile nedeductibile sunt:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit
datorat, inclusiv cele reprezentând diferente din anii precedenti sau din anul
curent, precum si impozitele pe profit sau venit plătite în străinătate;
b) amenzile, confiscările, majorările de întârziere si penalitătile de
întârziere datorate către autoritătile române, potrivit prevederilor legale,
altele decât cele prevăzute în contractele comerciale. Amenzile, penalitătile
sau majorările datorate către autorităti străine ori în cadrul contractelor
economice încheiate cu persoane nerezidente în România si/sau autorităti
străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorărilor, al căror regim
este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri;
c) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordată
salariatilor, pentru deplasări în tară si în străinătate, care depăseste de 2,5
ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
Instructiuni:
9.7. Cheltuielile de transport si de cazare, ocazionate de deplasarea în
tară si în străinătate a salariatilor în interes de serviciu, nu intră sub
incidenta art. 9 alin. (7) lit. c) din lege, ele fiind deductibile pe bază de
documente justificative.
Lege:
d) sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele
stabilite prin hotărâre a Guvernului;
e) suma cheltuielilor sociale care depăsesc limitele considerate
deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat;
f) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor
corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru
care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea
adăugată aferentă acestor cheltuieli;
Instructiuni:
9.8. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsă din
gestiune sau degradate si neimputabile, pentru care s-au încheiat contracte de
asigurare, nu intră sub incidenta prevederilor art. 9 alin. (7) lit. f) din
lege, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă. Cheltuiala cu valoarea
neamortizată a activelor corporale lipsă din gestiune sau distruse, pentru care
nu s-au încheiat contracte de asigurare, nu este deductibilă fiscal, inclusiv
taxa pe valoarea adăugată aferentă. Cheltuiala cu valoarea neamortizată a
activelor corporale lipsă din gestiune sau distruse, care excede valoarea
recuperată în baza contractelor de asigurare încheiate, inclusiv taxa pe
valoarea adăugată aferentă, nu este deductibilă fiscal.
Lege:
g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate
salariatilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a
fost impozitată prin retinere la sursă;
h) orice cheltuieli făcute în favoarea actionarilor sau asociatilor,
altele decât cele generate de plăti pentru bunurile livrate sau serviciile
prestate contribuabilului la valoarea de piată;
Instructiuni:
9.9. Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea actionarilor sau
asociatilor, potrivit art. 9 alin. (7) lit. h) din lege, următoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea, întretinerea si repararea mijloacelor de
transport utilizate de către asociat sau actionar;
b) cheltuielile cu transportul, cazarea si diurna, efectuate de către
actionarul sau asociatul care nu are calitatea de salariat. Fac exceptie de la
aceste prevederi asociatii care sunt si administratori ai societătii cu
răspundere limitată sau ai unei societăti în nume colectiv la care detin
părtile sociale, pentru cheltuielile privind transportul si cazarea acestora,
ocazionate de delegarea, deplasarea în tară sau în străinătate, în interesul
activitătii pentru care contribuabilul este autorizat, constatate pe bază de
documente justificative;
c) bunurile, mărfurile si serviciile acordate asociatilor sau
actionarilor, precum si lucrările executate în favoarea acestora;
d) cheltuielile cu chiria si întretinerea spatiilor puse la dispozitie
acestora;
e) alte cheltuieli.
Lege:
i) cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de conducere si de administrare
înregistrate de un sediu permanent care apartine unei persoane fizice sau
juridice străine, care nu s-au efectuat în România, care depăsesc 10% din
salariile impozabile ale salariatilor sediului permanent din România;
Instructiuni:
9.10. Nu intră sub incidenta prevederilor art. 9 alin. (7) lit. i) din
lege cheltuielile efectuate în România pentru realizarea veniturilor aferente
sediului permanent. Prin salarii impozabile, în sensul lit. i), se
întelege toate veniturile brute din salarii realizate de salariatii sediului
permanent din România, care se iau în calcul la aplicarea Ordonantei Guvernului
nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări si completări
prin Legea nr. 493/2002.
Lege:
j) cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază un
document justificativ, potrivit Legii contabilitătii nr. 82/1991, republicată,
cu modificările si completările ulterioare, prin care să se facă dovada
efectuării operatiunii;
Instructiuni:
9.11. Înregistrările în evidenta contabilă se fac cronologic si
sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document
justificativ care angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform
reglementărilor contabile în vigoare. Sunt nedeductibile la calculul profitului
impozabil reducerile de natură comercială si/sau financiară, acordate
clientilor, care nu sunt evidentiate distinct în documentele justificative de
vânzare, potrivit prevederilor legale în vigoare. Orice reduceri de natură
comercială si/sau financiară pentru a fi deductibile la calculul profitului
impozabil trebuie:
a) să fie efective si în sume exacte în beneficiul clientului;
b) să nu constituie în fapt remunerarea unui serviciu sau o
contrapartidă pentru o prestatie oarecare;
c) să fie acordate în baza unei hotărâri a adunării actionarilor sau
asociatilor, după caz.
Lege:
k) cheltuielile înregistrate de societătile agricole constituite în baza
Legii nr. 36/1991 privind societătile agricole si alte forme de asociere în
agricultură, pentru dreptul de folosintă al terenului agricol adus de membrii
asociati peste cota de distributie din productia realizată din folosinta
acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;
l) cheltuielile înregistrate în contabilitate, determinate de
diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, ale
titlurilor imobilizate ale activitătii de portofoliu, cu exceptia celor determinate
de vânzarea acestora;
Instructiuni:
9.12. Cheltuielile reprezentând pierderi de valoare a titlurilor de
participare si a altor titluri imobilizate, ca urmare a reducerii valorii
capitalului social la societatea comercială la care se detin participatiile sau
ca urmare a modificării cotatiei pe piata bursieră, sunt cheltuieli
nedeductibile la calculul profitului impozabil. Nu intră sub incidenta acestor
prevederi cheltuielile reprezentând valoarea titlurilor de participare sau ale
activitătii de portofoliu, vândute ori cedate. În cazul vânzării titlurilor de
participare sau a titlurilor imobilizate ale activitătii de portofoliu profitul
impozabil se determină ca diferentă între valoarea obtinută în urma vânzării si
costul de achizitie al titlurilor respective.
Lege:
m) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
n) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori,
dacă nu sunt acordate în limita dispozitiilor legii anuale a bugetului de stat;
o) cheltuielile privind contributiile plătite la fondurile speciale
peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative,
inclusiv contributiile la fonduri de pensii, altele decât cele obligatorii;
p) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator în numele
angajatului. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru
accidente de muncă, boli profesionale si risc profesional;
q) cheltuielile de protocol care depăsesc limita de 2% aplicată asupra
diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si al cheltuielilor, inclusiv
accizele, mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de
protocol înregistrate în cursul anului;
Instructiuni:
9.13. Cheltuielile de protocol prevăzute la art. 9 alin. (7) lit. q) din
lege reprezintă cheltuielile ocazionate de acordarea de cadouri, tratatii si
mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii. Baza de calcul la
care se aplică cota de 2% o reprezintă diferenta dintre totalul veniturilor si
cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, la care se adaugă
cheltuielile cu impozitul pe profit, cheltuielile de protocol, cheltuielile
aferente veniturilor neimpozabile si se scad veniturile neimpozabile.
Lege:
r) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt
impozitate la persoana fizică, dacă legea nu prevede altfel;
s) cheltuielile cu serviciile de management, consultantă, prestări de
servicii sau asistentă, în situatia în care nu sunt încheiate contracte în
formă scrisă si pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora
pentru activitatea autorizată;
Instructiuni:
9.14. Nu intră sub incidenta art. 9 alin. (7) lit. s) din lege
serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice si juridice, care
se referă la întretinerea si repararea activelor, servicii postale, de
comunicatii si de multiplicare. În baza acestor prevederi este necesar ca
serviciile să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract
scris care să cuprindă date referitoare la prestatori, termene de executie,
precizarea serviciilor prestate, precum si a tarifelor percepute, respectiv
valoarea totală a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de această natură
să se facă pe întreaga durată de desfăsurare a contractului sau pe durata
realizării obiectului contractului. Verificarea prestatiei se realizează prin
analiza documentelor justificative care atestă efectuarea serviciilor -
situatii de lucrări, procese-verbale de receptie, rapoarte de
lucru, studii de fezabilitate, de piată sau orice alte materiale
corespunzătoare.
Lege:
t) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele
corporale si necorporale ale contribuabilului, precum si cele care nu sunt
aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat, cu exceptia celor
care privesc bunurile reprezentând garantie bancară pentru creditele utilizate
în desfăsurarea activitătii pentru care contribuabilul este autorizat.
Art. 10. - (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în
cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât unu.
(2) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu,
inclusiv, cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile până la nivelul sumei
veniturilor din dobânzi plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului.
Cheltuielile cu dobânzile rămase nedeductibile se reportează în perioada
următoare, în aceleasi conditii, până la deductibilitatea integrală a acestora.
(3) În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale
contribuabilului depăsesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta
va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda, în sensul alin. (1) si (2),
deductibilitatea acestei diferente fiind supusă limitărilor prevăzute în aceste
alineate.
(4) Dobânzile si pierderile din diferente de curs valutar în legătură cu
împrumuturile obtinute direct sau indirect de la bănci internationale de
dezvoltare si organizatii similare, mentionate în instructiunile prevăzute la
art. 34, si cele care sunt garantate de stat nu intră sub incidenta
prevederilor prezentului articol.
(5) În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entităti decât
institutiile de credit autorizate, dobânda deductibilă este limitată la:
a) nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României,
pentru împrumuturile în lei;
b) nivelul ratei dobânzii EURIBOR plus două puncte procentuale, pentru
împrumuturile în euro;
c) nivelul ratei dobânzii LIBOR plus două puncte procentuale, pentru
împrumuturile în alte devize.
(6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică pentru fiecare împrumut,
înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică băncilor, persoane juridice
române, si sucursalelor băncilor străine care îsi desfăsoară activitatea în
România, precum si institutiilor de credit.
Instructiuni:
10.1. Sub incidenta art. 10 din lege intră numai împrumuturile angajate
după data intrării în vigoare a Legii nr. 414/2002, cu exceptia art. 10 alin.
(5) din lege care se aplică si pentru dobânzile aferente împrumuturilor
angajate înaintea datei intrării în vigoare a legii de la alte entităti decât
institutiile de credit autorizate.
10.2. În vederea determinării valorii deductibile a cheltuielilor cu
dobânzile se efectuează mai întâi ajustările conform art. 10 alin. (5) din
lege. Valoarea cheltuielilor cu dobânzile care excede nivelul de
deductibilitate permis conform art. 10 alin. (5) este considerată
nedeductibilă, fără a mai fi luată în calcul în perioadele următoare. În cazul
în care capitalul propriu are o valoare negativă sau gradul de îndatorare este
mai mare sau egal cu 1, contribuabilul aplică limitarea prevăzută la art. 10
alin. (2) din lege. Prin institutii de credit autorizate se întelege
acele entităti care sunt autorizate legal să functioneze.
10.3. Gradul de îndatorare al capitalului se determină ca raport între
capitalul împrumutat si capitalul propriu. Prin capital împrumutat se
întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termen de rambursare peste un
an, respectiv credite bancare, împrumuturi de la institutii financiare,
împrumuturi de la actionari, asociati sau alte persoane, credite furnizori.
Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve,
profitul nedistribuit, profitul exercitiului si alte elemente de capital
propriu constituite potrivit reglementărilor legale.
Capital împrumutat
Gradul de îndatorare =
Capital propriu
10.4. În vederea determinării impozitului pe profit, gradul de îndatorare se calculează ca raport între media capitalului împrumutat si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la începutul anului si la sfârsitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit, după cum urmează:
Gradul de îndatorare = Capital împrumutat începutul anului
fiscal +
Capital împrumutatsfârsitul perioadei/2/Capital propriuînceputul anului fiscal + Capital propriusfârsitul perioadei/2
astfel:
Gradul de îndatorare = Capital împrumutatînceputul anului
fiscal + Capital împrumutatsfârsitul perioadei/Capital propriuînceputul anului
fiscal + Capital propriusfârsitul perioadei
10.5. În cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai
mic decât 1, cheltuielile cu dobânzile si cupierderea netă de curs valutar sunt
deductibile integral după ce s-au efectuat ajustările prevăzute la pct. 10.1.
10.6. Dacă gradul de îndatorare astfel determinat este 1 sau mai mare
decât 1, suma cheltuielilor cu dobânzile si cu pierderea netă din diferente de
curs valutar este deductibilă numai în limita următoarei sume: venitul din
dobânzi al contribuabilului plus 10% din celelalte venituri impozabile ale
acestuia. Celelalte venituri nu includ: veniturile din dobânzi, veniturile din
diferente de curs valutar, veniturile înregistrate în conturile 711, 721 si
722, precum si eventualele venituri rezultate din operatiuni care au ca scop
majorarea limitei prevăzute în art. 10 alin. (2) din lege.
10.7. Cheltuielile rămase nedeductibile după aplicarea prevederilor pct.
10.6 sunt reportate în perioada următoare si sunt tratate din punct de vedere
fiscal ca fiind cheltuieli ale perioadei respective, urmând să devină subiect
al limitării aplicabile în acea perioadă.
10.8. Exemplu:
Un contribuabil are următoarea situatie:
|
Valori la data de 1 ianuarie anul N |
Valori la data de 31 martie anul N |
Valori la data de 30 iunie anul N |
Capital propriu |
100.000 |
120.000 |
120.000 |
Capital împrumutat |
120.000 |
90.000 |
130.000 |
Cheltuieli cu
dobânzile |
0 |
20.000 |
30.000 |
Venituri din
dobânzi |
0 |
10.000 |
12.000 |
Celelalte venituri
impozabile |
0 |
80.000 |
100.000 |
Pierderea netă din
diferente de curs |
0 |
25.000 |
35.000 |
Pentru a determina nivelul deductibilitătii cheltuielilor cu dobânzile
si al pierderii nete din diferente de curs valutar la nivelul trimestrului si
apoi al semestrului, contribuabilul calculează gradul de îndatorare a
capitalului aferent perioadelor mentionate anterior.
Gradul de îndatoraretrim. I =
Capital împrumutat 1 ianuarie + Capital împrumutat 31 martie/Capital propriu 1 ianuarie + Capital propriu 31 martie
Gradul de îndatoraretrim I = 120.000 + 90.000/100.000 + 120.000 = 0,95
Având în vedere faptul că acest grad de îndatorare este mai mic decât 1,
se deduc integral, pentru primul trimestru, cheltuielile cu dobânzile si cu
pierderea netă de curs valutar.
Gradul de îndatorare semestrul I = Capital împrumutat 1 ianuarie + Capital împrumutat 30 iunie/Capital propriu 1 ianuarie + Capital propriu 30 iunie
Gradul de îndatorare semestrul I = 120.000 + 130.000/100.000 + 120.000 = 1,13
Deoarece gradul de îndatorare aferent primului semestru este mai mare
decât 1, se deduc cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea netă de curs
valutar numai în limita prevăzută la art. 10 alin. (2) din lege.
Se prezintă următoarea situatie:
a) cheltuieli cu dobânzile 30.000
b) pierdere netă din diferente
de curs valutar 35.000
c) cheltuieli supuse limitării 65.000 [a) + b)]
d) venituri din dobânzi 12.000
e) celelalte venituri ale contribuabilului 100.000
f) cheltuieli deductibile (art. 10 din lege) 22.000 [d) + 10% x e)]
g) cheltuieli reportabile 43.000 [c)-f)]
10.9. În sensul prevederilor art. 10 alin. (4) din lege, prin bănci
internationale de dezvoltare se întelege:
- Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Corporatia
Financiară Internatională (CFI) si Asociatia pentru Dezvoltare
Internatională (ADI);
- Banca Europeană de Investitii (BEI);
- Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD);
- bănci si organizatii de cooperare si dezvoltare regională similare.
Prin împrumut garantat de stat se întelege împrumutul garantat de
stat potrivit Legii datoriei publice nr. 81/1999.
Lege:
Art. 11. - (1) Cheltuielile privind amortizarea activelor corporale si
necorporale sunt deductibile în limita prevederilor Legii nr. 15/1994 privind
amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale,
republicată, cu modificările si completările ulterioare. Pentru echipamentele
tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru, computere si
echipamente periferice ale acestora, puse în functiune după data intrării în
vigoare a prezentei legi, se poate utiliza regimul de amortizare accelerată
fără aprobarea organului fiscal teritorial.
Acelasi regim de amortizare se poate utiliza si pentru brevetele de
inventie, de la data aplicării acestora de către contribuabil.
(2) Cheltuielile cu exploatarea zăcămintelor naturale, de natura
decopertărilor, explorărilor, forărilor, dezvoltărilor, care nu se finalizează
în obiective economice ce pot fi exploatate, se recuperează în următorii 5 ani,
în rate egale, din veniturile realizate din exploatare.
(3) Contribuabilii autorizati să desfăsoare activitate în domeniul exploatării
zăcămintelor naturale sunt obligati să înregistreze în evidenta contabilă si să
deducă la calculul profitului impozabil provizioane pentru refacerea
terenurilor afectate si pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic
sau agricol, în limita unei cote de până la 1% din diferenta anuală dintre
veniturile si cheltuielile din exploatare, înregistrate potrivit
reglementărilor contabile, pe toată durata de functionare a exploatării
zăcămintelor naturale.
Instructiuni:
11.1. Provizioanele prevăzute la art. 11 alin. (3) din lege sunt
obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea
de resurse minerale si care au obligatia de a prezenta un plan de refacere a
mediului, în sensul asigurării reconstructiei ecologice a perimetrelor afectate
de exploatările miniere, în conformitate cu prevederile Legii minelor nr.
61/1998, cu modificările ulterioare. Sub incidenta acestor prevederi intră si
titularii acordurilor petroliere, care au obligatia de a lua măsurile de
refacere a suprafetelor petroliere afectate, potrivit dispozitiilor Legii
petrolului nr. 134/1995, cu modificările ulterioare.
Lege:
(4) Pentru titularii de acorduri petroliere care desfăsoară operatiuni
petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă mai mare de
100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor,
demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si a anexelor, precum si pentru
reabilitarea mediului este de 10% din profitul anual de exploatare, pe toată
durata de functionare a exploatării petroliere.
(5) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe si/sau
în brevete de inventie amortizabile, potrivit legii, destinate activitătilor
pentru care acestia sunt autorizati, si care nu au optat pentru regimul de
amortizare accelerată pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare
reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora. Valoarea rămasă de
recuperat pe durata de viată utilă se determină după scăderea din valoarea de
intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.
Instructiuni:
11.2. Pentru aplicarea art. 11 alin. (5) din lege contribuabilul este
obligat să tină o evidentă extracontabilă de calcul a amortizării deductibile
fiscal. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate în
contabilitate, pentru care contribuabilul a optat să aplice facilitatea
prevăzută la art. 11 alin. (5), nu vor fi luate în calcul la determinarea
profitului impozabil.
11.3. Exemplu: un contribuabil care îsi desfăsoară activitatea în
domeniul prelucrării metalelor achizitionează la data de 15 septembrie 2002 un
strung pe care îl pune în functiune pe data de 20 a aceleiasi luni. Valoarea de
intrare a strungului este de 30.000.000 lei. Durata normală de functionare a
strungului, conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare
a mijloacelor fixe, este de 10 ani. Contribuabilul, din punct de vedere
contabil, foloseste amortizarea liniară. Din punct de vedere fiscal
contribuabilul optează pentru aplicarea facilitătii prevăzute la art. 11 alin.
(5) din lege.
Ca urmare a aplicării prevederilor art. 11 alin. (5) din lege
contribuabilul va înregistra următoarea situatie:
- cheltuieli suplimentare deductibile de amortizare în luna septembrie:
20% x 30.000.000 lei = 6.000.000 lei;
- cheltuieli deductibile de amortizare de repartizat pe 120 de luni,
începând cu luna următoare deducerii de 20%: (30.000.000 lei - 6.000.000
lei)/120 de luni.
- lei -
Luna |
Cheltuieli de amortizare acceptate fiscal |
Septembrie 2002 |
6.000.000 |
Octombrie 2002 |
200.000 |
Noiembrie 2002 |
200.000 |
Decembrie 2002 |
200.000 |
Ianuarie 2003 |
200.000 |
. . |
|
. . |
|
. . |
|
August 2012 |
200.000 |
Septembrie 2012 |
200.000 |
TOTAL: |
30.000.000 |
11.4. În cazul investitiilor care se realizează pe parcursul mai multor
luni sau în ani fiscali consecutivi, inclusiv pentru cele realizate în regie
proprie, facilitătile prevăzute la art. 11 alin. (1) si (5) din lege se acordă
la valoarea lucrărilor realizate efectiv, în baza unor situatii partiale de
lucrări încheiate potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului
imobilizat în active corporale si necorporale, cu modificările ulterioare.
Investitiilor puse în functiune partial si care au beneficiat de alte
facilităti fiscale de natura impozitului pe profit nu li se aplică facilitătile
mentionate la art. 11 alin. (1) si (5) din lege, pentru partea care a
beneficiat de alte facilităti fiscale.
Lege:
(6) Deducerea suplimentară de amortizare se acordă la data punerii în
functiune a mijlocului fix, conform prevederilor Legii nr. 15/1994. Sunt
exceptate de la această prevedere achizitiile de animale si plantatii, pentru
care deducerea se acordă astfel:
a) pentru animale, la data achizitiei;
b) pentru plantatii, la data receptiei finale de înfiintare a
plantatiei.
(7) Intră sub incidenta alin. (1) sau (5), după caz, si mijloacele fixe
achizitionate în baza unui contract de leasing financiar cu clauză definitivă
de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea
contractului de leasing financiar.
(8) Contribuabilii care beneficiază de facilitătile prevăzute la alin.
(1) si (5) au obligatia să păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe cel
putin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de functionare.
(9) Persoanele juridice care au beneficiat până la data intrării în
vigoare a prezentei legi de facilitatea fiscală prevăzută la art. 212 din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind
stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiintarea si dezvoltarea
întreprinderilor mici si mijlocii, aprobată si modificată prin Legea nr.
415/2001, sunt
obligati să păstreze în patrimoniu investitiile realizate cel putin o
perioadă egală cu jumătate din durata normală de functionare a acestora.
(10) În cazul în care nu sunt respectate prevederile alin. (8) si (9),
impozitul pe profit se recalculează, inclusiv pentru perioada în care s-a
aplicat deducerea, si se vor calcula majorări si penalităti de întârziere,
conform reglementărilor legale în vigoare.
Instructiuni:
11.5. La aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) sau (5) din lege se ia
în calcul valoarea de achizitie a mijloacelor fixe înregistrată în evidenta
contabilă.
11.6. În cazul în care nu sunt respectate prevederile art. 11 alin. (8)
si (9) din lege, impozitul trebuie recalculat pentru anii precedenti fără a se
tine seama de termenul de prescriptie al creantei bugetare. Recalcularea
trebuie făcută pentru perioada în care au fost aplicate prevederile art. 11
alin. (1) si (5) din lege. Penalitătile si majorările de întârziere sunt
calculate de la data la care trebuia plătit impozitul aferent anilor fiscali
pentru care se face recalcularea.
Lege:
Art. 12. - În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din
punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului
operational locatorul/finantatorul are această calitate. Amortizarea bunului
care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în
cazul leasingului financiar, si de către locator, în cazul leasingului
operational, cheltuielile fiind deductibile. În cazul leasingului financiar
utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operational utilizatorul
deduce chiria.
Instructiuni:
12.1. Încadrarea operatiunilor de leasing se realizează avându-se în
vedere prevederile Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing
si societătile de leasing, republicată, si prevederile contractului de leasing.
Operatiunile de leasing imobiliar, efectuate conform contractelor cu clauză
irevocabilă de vânzare, care au ca obiect utilizarea activelor ce apartin
societătilor comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei
publice locale este actionar majoritar, se supun regimului fiscal valabil
pentru contractele de leasing financiar.
Lege:
Art. 13. - (1) Pierderea anuală, stabilită prin declaratia de impozit pe
profit, se recuperează din profiturile impozabile obtinute în următorii 5 ani
consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării
acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.
(2) Nu se recuperează pierderea fiscală înregistrată de persoana
juridică ce îsi încetează existenta, în cazul în care are loc divizarea,
dizolvarea, lichidarea sau fuziunea.
(3) În cazul persoanelor juridice străine prevederile alin. (1) se
aplică luându-se în considerare numai activitătile economice, cotele de
participare, profiturile si pierderile atribuite sediului permanent din
România.
(4) Contribuabilii care au fost obligati la plata unui impozit pe venit
si care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenta prevederilor
alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat
de prezenta lege. Această pierdere se recuperează de la data înregistrării.
Instructiuni:
13.1. Recuperarea pierderilor anuale se face în ordinea înregistrării
acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora. Pierderea
fiscală reprezintă suma înregistrată în declaratia de impunere a anului
precedent.
13.2. În cazul în care recuperarea pierderii fiscale se face din
rezervele legale, constituite din profit înainte de impozitare, reconstituirea
ulterioară a rezervei legale nu va mai fi o sumă deductibilă la calculul
profitului impozabil.
13.3. Nu recuperează pierderea fiscală societătile comerciale care îsi
încetează existenta în urma unor operatiuni de divizare sau fuziune, precum si
cele care se înfiintează în urma efectuării acestor operatiuni, conform
dispozitiilor Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu
modificările si completările ulterioare.
13.4. Societatea comercială din al cărei patrimoniu se desprinde o parte
în urma unei operatiuni de divizare si care îsi continuă existenta ca persoană
juridică recuperează partea din pierderea fiscală înregistrată înainte de
momentul în care operatiunea de divizare produce efecte, proportional cu
drepturile si obligatiile mentinute de societatea comercială respectivă.
13.5. În cazul fuziunii prin absorbtie pierderea fiscală rezultată din
declaratia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarată până la data
înscrierii la registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului
social, se recuperează potrivit prevederilor din lege.
Lege:
Art. 14. - (1) În situatia lichidării/dizolvării unui contribuabil,
pentru determinarea profitului impozabil se ia în calcul si profitul rezultat
din lichidarea patrimoniului acestuia.
(2) În cazul fuziunii sau al divizării unui contribuabil care îsi
încetează existenta sumele rezultate din evaluările generate de aceste
operatiuni se vor reflecta în conturile de rezerve ale entitătilor rezultate,
fără a fi utilizate la majorarea capitalului social. În caz contrar aceste sume
se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 2 alin. (1).
CAPITOLUL III
Impozitarea persoanelor juridice străine si a veniturilor din surse
externe
Art. 15. - Contribuabilii definiti la art. 1 alin. (1) lit. b) si c)
datorează impozit pe profitul atribuibil sediului permanent din România. Cota
de impozitare este cea stabilită la art. 2 alin. (1), (3) sau (4), după caz.
Art. 16. - (1) Persoanele juridice străine care realizează următoarele
venituri se impozitează pentru profitul corespunzător acestora, potrivit
prevederilor prezentei legi, cu cota prevăzută la art. 2 alin. (1):
a) veniturile obtinute din sau în legătură cu proprietăti imobiliare
situate în România, inclusiv închirierea în scopul utilizării unei asemenea
proprietăti, si câstigul obtinut prin înstrăinarea unui drept asupra unei
astfel de proprietăti, inclusiv orice alte drepturi de proprietate atribuibile
indirect, inclusiv prin înstrăinarea actiunilor si a altor drepturi similare
într-o societate ale cărei active corporale sunt formate în principal - direct
sau indirect - din proprietăti imobiliare situate în România;
b) veniturile obtinute ca urmare a exploatării resurselor naturale
localizate în România, inclusiv câstigul obtinut din vânzarea unui drept
aferent unor asemenea resurse naturale;
c) veniturile obtinute din înstrăinarea unui drept de proprietate
detinut la o persoană juridică română.
(2) Orice alt venit care nu este mentionat la alin. (1) este venit
realizat pe teritoriul României dacă este plătit de un rezident român sau este
plătit de ori prin intermediul unui sediu permanent în România.
Instructiuni:
16.1. În cazul persoanelor juridice nerezidente care obtin veniturile
prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a) si b) si la alin. (2) din lege,
obligatia completării si depunerii declaratiei de impunere potrivit art. 21 din
lege, precum si a calculării, retinerii de la beneficiarul de venit si plătii
impozitului revine persoanei rezidente, o dată cu primul termen stabilit la
art. 20 din lege. În cazul persoanelor juridice nerezidente care obtin
veniturile prevăzute la art. 16 alin. (1) din lege din vânzarea sau cesionarea
drepturilor de proprietate asupra unei persoane juridice rezidente, obligatia
completării si depunerii declaratiei potrivit art. 21 din lege, precum si a
plătii impozitului pe profit o dată cu primul termen stabilit la art. 20 din
lege îi revine persoanei juridice rezidente ale cărei valori se
tranzactionează, în cazul în care nu sunt societăti detinute public în sensul
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare,
serviciile de investitii financiare si pietele reglementate. În cazul
persoanelor juridice nerezidente care obtin veniturile prevăzute la art. 16
alin. (1) din lege si care tranzactionează drepturile de proprietate detinute
asupra persoanelor juridice române prin intermediul societătilor de servicii de
investitii financiare, obligatia completării si depunerii declaratiei potrivit
art. 21 din lege, precum si a calculării, retinerii si plătii impozitului pe
profit revine acestor societăti de intermediere, o dată cu primul termen
stabilit la art. 20 din lege. Reglementările conventiilor de evitare a dublei
impuneri prevalează fată de prevederile art. 16 din lege.
16.2. Veniturile obtinute din înstrăinarea unui drept de proprietate
detinut la o persoană juridică română sunt altele decât cele mentionate la art.
16 alin. (1) lit. a) si b) din lege.
16.3. Veniturile obtinute din sau în legătură cu proprietăti imobiliare
amplasate în România includ profiturile sau câstigurile din transferul de părti
sociale în cadrul unei societăti sau din transferul unor titluri de participare
în orice tip de entitate, dacă 50% sau mai mult din valoarea activelor
respectivei societăti, asocieri sau entităti reprezintă, direct sau indirect,
proprietăti imobiliare amplasate în România. În acest sens activele unei societăti,
asocieri sau entităti sunt în mod indirect proprietăti imobiliare amplasate în
România atunci când respectiva societate, asociere sau entitate detine părti
sociale sau alte titluri de participare
într-o altă societate, asociere sau entitate care satisface conditia de
50% mentionată la alineatul anterior.
16.4. Profiturile sau câstigurile corespunzătoare veniturilor prevăzute
la art. 16 din lege, care se impozitează, se determină ca diferentă între
veniturile realizate si cheltuielile aferente. În cazul câstigurilor de capital
profitul se determină ca diferentă între valoarea realizată la vânzare si
valoarea de achizitie majorată cu cheltuielile privind comisioanele, tarifele
si taxele aferente tranzactiilor, rezultate din documente.
16.5. În cazul în care persoana juridică nerezidentă efectuează
operatiuni pe piata de capital prin intermediul unei societăti de servicii de
investitii financiare, în urma cărora se obtin pierderi, acestea se pot
compensa cu profiturile obtinute pe piata de capital prin intermediul aceleiasi
societăti de servicii de investitii financiare si numai pentru aceeasi
societate ale cărei valori mobiliare sunt tranzactionate.
Lege:
Art. 17. - (1) În sensul prezentei legi, sediu permanent înseamnă
locul prin intermediul căruia orice activitate a unei persoane fizice sau
juridice străine este, în întregime sau în parte, condusă direct ori prin
intermediul unui agent dependent. În cazul în care o asociere sau o altă
entitate care nu are personalitate juridică desfăsoară activităti printr-un
sediu permanent în România, părtile sau beneficiarii se consideră că desfăsoară
activitate în România printr-un sediu permanent.
(2) Sediul permanent include: un loc de conducere, o sucursală, un
birou, un sediu secundar, o fabrică, un magazin, un atelier, o mină, un put
petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extractie a resurselor
naturale.
(3) Un santier de constructii sau un loc unde au fost aduse echipamente
pentru constructii, un proiect de montaj sau de instalare, activitătile de
supraveghere, consultantă si furnizarea de servicii pentru acelasi proiect sau
proiecte conexe devine sediu permanent dacă are o durată mai mare de 6 luni.
Instructiuni:
17.1. Persoanele juridice străine care desfăsoară activităti în România
de natura celor mentionate la art. 17 alin. (3) din lege datorează impozit pe
profit de la începutul activitătii, imediat ce se poate determina că a fost sau
va fi depăsită durata legală, respectiv de 6 luni sau conform perioadelor din
conventia de evitare a dublei impuneri, după caz, pentru îndeplinirea
conditiilor de sediu permanent. În cazul în care nu se cunoaste înainte de
sfârsitul anului dacă prezenta în România va fi de o durată suficientă pentru a
deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate în
considerare în următorul an fiscal, în situatia în care durata specificată este
depăsită.
17.2. Reglementările din conventiile de evitare a dublei impuneri
privind definirea sediului permanent prevalează fată de prevederile legii numai
în cazul în care contribuabilul prezintă certificatul de rezidentă fiscală. De
exemplu, în cazul în care contribuabilul este rezident într-o tară cu care
România are un tratat potrivit căruia un loc de constructie devine sediu
permanent dacă are o durată mai mare de 12 luni, această regulă se aplică
pentru acest contribuabil, si nu regula de 6 luni prevăzută la art. 17 alin.
(3) din lege, cu conditia prezentării certificatului de rezidentă fiscală.
Lege:
(4) Un sediu permanent nu include: folosirea de instalatii în scopul
depozitării, al expunerii de produse sau de mărfuri; mentinerea unui stoc de
produse sau de mărfuri în scopul depozitării sau al expunerii; mentinerea unui
stoc de produse sau de mărfuri numai în scopul prelucrării de către o altă
persoană juridică; mentinerea unui stoc de produse sau de mărfuri pentru
expunerea în cadrul unui târg comercial sau al unei expozitii si care pot fi si
vândute la încheierea târgului sau a expozitiei.
(5) Sediul permanent nu include nici un loc fix de afaceri destinat
cumpărării de produse, de mărfuri sau colectării de informatii, mentinerea unui
loc fix de afaceri în scopul desfăsurării de activităti cu caracter pregătitor
sau auxiliar, pentru orice combinare a activitătilor mentionate, cu conditia ca
întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din această combinare
să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.
(6) Când o persoană fizică sau juridică, alta decât un agent cu statut
independent, actionează în numele unei întreprinderi si are si exercită
împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, această
întreprindere se consideră că are un sediu permanent în privinta oricăror
activităti pe care persoana le exercită pentru întreprindere, în afară de cazul
în care activitătile acestei persoane sunt limitate la cele mentionate la alin.
(5).
(7) O întreprindere nu se consideră că are un sediu permanent numai prin
faptul că aceasta îsi exercită activitatea de afaceri printr-un broker, agent
comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu conditia ca
această persoană să actioneze în cadrul activitătii ei obisnuite, înscrisă în
documentele de constituire.
(8) Prin agent dependent se întelege o persoană fizică, juridică
sau altă entitate care îsi desfăsoară activitatea în România, în numele, pe
contul si sub controlul unei persoane fizice sau juridice străine, în baza unui
înscris între acestia, si încheie contracte în numele acesteia, cu exceptia
reprezentantelor autorizate să functioneze pe teritoriul României.
(9) Reprezentantul legal al sediului permanent este obligat ca înainte
de începerea activitătii să îl înregistreze la organul fiscal teritorial în a
cărui rază urmează să activeze.
(10) Pentru reflectarea reală a profitului impozabil al sediului
permanent se scad numai cheltuielile aferente realizării veniturilor acestuia,
avându-se în vedere prevederile cap. II. La determinarea profitului impozabil
al sediilor permanente vor fi avute în vedere următoarele reguli:
a) relatia dintre o societate comercială străină si sediul permanent al acesteia
nu poate fi stabilită juridic prin conventii/contracte; în consecintă,
operatiunile la care acestea participă nu
generează profit, iar ca urmare a derulării acestor operatiuni sediul
permanent nu înregistrează pierdere;
b) tot ceea ce nu reprezintă cheltuieli sau venituri la societatea
comercială străină nu poate fi cheltuială sau venit al sediului permanent;
c) circulatia bunurilor si a finantărilor între acestea, precum si
cedarea bunurilor mobile si imobile nu duc la realizarea de profituri sau
pierderi.
Art. 18. - (1) Persoana juridică română are dreptul de a i se deduce din
impozitul pe profit datorat în România o sumă echivalentă cu impozitul pe
venitul din sursa externă, plătit direct sau prin retinere la sursă în
străinătate, pe bază de documente confirmate de autoritătile străine, care
atestă plata, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Natională a
României, aferent
datei plătii. În acest caz valoarea ce va fi luată în considerare pentru
determinarea profitului impozabil este cea brută, inclusiv impozitul plătit în
afară.
(2) Suma deducerii este la nivelul prevăzut la art. 2 alin. (1), dar nu
mai mult decât impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei impozitului pe
profit, prevăzută în prezenta lege, asupra veniturilor pe fiecare sursă de
venit externă, după ce s-au scăzut cheltuielile deductibile aferente acestora.
Instructiuni:
18.1. Această prevedere are drept scop evitarea dublei impuneri a
profitului, în sensul că impozitul pe profitul realizat în străinătate sau
impozitele retinute în străinătate prin retinere la sursă, confirmate de
autoritătile fiscale din tările unde au fost realizate veniturile si au fost
retinute impozitele aferente, se deduc din impozitul pe profitul datorat în
România.
18.2. În conformitate cu reglementările contabile în vigoare,
operatiunile efectuate de subunitătile din străinătate ale persoanelor juridice
române pot fi înregistrate în cursul perioadei de gestiune numai în devize,
urmând ca la sfârsitul exercitiului financiar rulajele si soldurile exprimate
în valută, din balantele de verificare a conturilor sintetice transmise de
acestea, să fie evaluate la cursul valutar din data de 31 decembrie si să fie
centralizate în balanta de verificare a societătii din România, căreia îi
apartin.
O persoană juridică română care desfăsoară activităti printr-un sediu
permanent într-un alt stat calculează profitul impozabil la nivelul întregii
societăti, potrivit dispozitiilor cap. II din lege. În scopul acordării
creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculează
profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent,
potrivit reglementărilor fiscale din România. Documentul pe baza căruia se
calculează deducerea din impozitul pe profit datorat în România, potrivit dispozitiilor
acestui articol, este cel care atestă plata, confirmat de autoritatea fiscală
străină.
18.3. Limitarea prevăzută în alin. (2) din lege va fi calculată separat
pentru fiecare sursă de venit. În scopul aplicării acestei reguli toate
veniturile a căror sursă se află în aceeasi tară străină vor fi considerate ca
având aceeasi sursă.
18.4. Exemplu: un contribuabil desfăsoară activităti atât în România,
cât si în tara X printr-un sediu permanent. Pentru activitatea desfăsurată în
tara X situatia este următoarea:
- Pentru sediul permanent:
- profitul impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din tara X,
100 milioane lei (exprimat la cursul de schimb valutar de la sfârsitul anului
2003);
- impozitul pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din tara X
(cotă de 30%), 30 milioane lei (exprimat la cursul de schimb valutar de la
sfârsitul anului 2003);
- profitul impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din legea
română, 80 milioane lei (legislatia română privind impozitul pe profit permite
deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile în tara X);
- impozitul pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din legea
română (cotă de 25%), 20 milioane lei.
- Pentru alte venituri din tara X:
- venituri din dobânzi: 100 milioane lei;
- impozit cu retinere la sursă pentru veniturile din dobânzi: 10
milioane lei (valoare calculată la cursul de schimb valutar din data plătii).
Pentru activitatea desfăsurată atât în România, cât si în tara X
situatia este următoarea:
- profit impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din legea
română, 1.000 milioane lei;
- impozit pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din legea română
(cotă de 25%), 250 milioane lei.
Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maximă reprezentând creditul
fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei,
respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu
retinere la sursă (dobânzi).
Impozitul plătit în tara X trebuie evaluat la cursul de schimb valutar
de la data plătii. Impozitul pe profitul aferent anului 2003 din tara X este
plătit în mai multe transe, iar valoarea cumulată a acestora, la cursul de
schimb valutar de la data fiecărei plăti, este echivalentul a 21 milioane lei
(există o depreciere a leului comparativ cu valuta tării X în timpul anului).
În această situatie suma recunoscută de organele fiscale române ca fiind
plătită în tara X este de 31 milioane lei:
- 21 milioane lei impozit pe profit plătit;
- 10 milioane lei impozit cu retinere la sursă (venit din dobânzi).
Deoarece această sumă este mai mare decât limita maximă de 30 milioane
lei care poate fi acordată sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul
va putea scădea din impozitul pe profitul întregii activităti (250 milioane
lei) doar suma de 30 milioane lei.
Lege:
Art. 19. - Pierderile legate de veniturile din surse externe se deduc
numai din aceste venituri, separat pe fiecare sursă de venit. Pierderile
neacoperite se reportează si se recuperează în anii următori, potrivit art. 13.
Instructiuni:
19.1. Potrivit acestor dispozitii pierderile realizate din activitatea
desfăsurată în străinătate se recuperează numai din veniturile impozabile
realizate în străinătate pe fiecare sursă de venit. În scopul aplicării acestei
reguli, prin sursă de venit se întelege tara din care s-au realizat
veniturile. Recuperarea pierderii se va realiza conform instructiunilor
prevăzute pentru aplicarea art. 13 din lege.
Lege:
CAPITOLUL IV
Plata si controlul impozitului pe profit
Art. 20. - (1) Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial,
până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor, cu exceptia
Băncii Nationale a României, a băncilor române si a sucursalelor din România
ale băncilor, persoane juridice străine, care efectuează plăti lunar, până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se calculează impozit.
În acest scop profitul si impozitul pe profit se calculează si se evidentiază
trimestrial, cumulat de la începutul anului sau lunar, în cazul băncilor.
(2) Banca Natională a României, băncile si sucursalele din România ale
băncilor, persoane juridice străine, au obligatia să plătească în contul
impozitului pe profit, pentru luna decembrie a fiecărui an fiscal, o sumă egală
cu impozitul datorat pe luna noiembrie a aceluiasi an, până la data de 25
ianuarie inclusiv a anului următor, urmând ca regularizarea pe baza datelor din
bilantul contabil să se efectueze până la termenul prevăzut pentru depunerea
situatiilor financiare.
(3) Contribuabilii, altii decât cei prevăzuti la alin. (2), au obligatia
să plătească în contul impozitului pe profit pentru trimestrul IV, până la data
de 25 ianuarie inclusiv a anului următor, o sumă egală cu impozitul calculat si
evidentiat pe trimestrul III, urmând ca regularizarea pe baza datelor din bilantul
contabil să se efectueze până la termenul prevăzut pentru depunerea situatiilor
financiare.
(4) Persoanele juridice care încetează să existe au obligatia de a
depune declaratia de impunere si de a plăti impozitul pe profit cu 10 zile
înainte de data înregistrării încetării existentei persoanei juridice la
registrul comertului.
(5) Persoanele juridice fără scop patrimonial calculează si plătesc
impozitul pe profit anual, până la data de 25 ianuarie a anului următor.
(6) Contribuabilii care obtin venituri din cultura cerealelor si a
plantelor tehnice, pomicultură si viticultură plătesc impozit pe profit anual,
până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor, pentru partea din
profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total
al veniturilor.
Art. 21. - (1) În cursul anului fiscal contribuabilii au obligatia de a
depune declaratia de impunere până la termenul de plată a impozitului inclusiv,
urmând ca, după definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din
bilantul contabil anual, să depună declaratia de impunere pentru anul fiscal
expirat, până la termenul prevăzut pentru depunerea situatiilor financiare.
(2) Contribuabilii sunt obligati să depună o dată cu declaratia de
impunere anuală si o declaratie privind plătile sau angajamentele de plată
către persoanele fizice si/sau juridice străine, care să cuprindă sumele,
scopul plătii si beneficiarul. Nu se cuprind în această declaratie sumele
angajate sau plătite pentru operatiunile în exclusivitate de import de bunuri si
transport international.
(3) Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitelor
declarate si pentru depunerea în termen a declaratiei de impunere.
(4) Declaratia de impunere se semnează de către administrator sau de
orice altă persoană autorizată, potrivit legii, să îl reprezinte pe
contribuabil.
Instructiuni:
21.1. Completarea si depunerea de către contribuabili a declaratiei de
impunere au rolul de a stabili impozitul pe profit datorat sau de recuperat,
constituind totodată si cerere de plată a impozitului. Plătitorii care se
găsesc în situatia de fuziune prin absortie, divizare sau lichidare, conform
legii, si care îsi încheie perioada impozabilă au obligatia să depună, în
termen de 15 zile de la data aparitiei acestei situatii, declaratia privind
impozitul pe profit. Declaratia privind impozitul pe profit întocmită de
plătitor reprezintă titlu de creantă prin care se constată si se
individualizează obligatia de plată privind impozitul pe profit.
În situatia contribuabilului care încetează să existe ca persoană
juridică în urma efectuării unei operatiuni de fuziune prin absorbtie, divizare
sau lichidare, termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit
reprezintă si termen de plată a obligatiei fată de bugetul de stat, potrivit prevederilor
legale în vigoare.
Lege:
Art. 22. - Fac exceptie de la prevederile art. 20 alin. (3)
contribuabilii care au definitivat până la data de 25 ianuarie închiderea
exercitiului financiar anterior. Acestia depun declaratia de impunere
definitivă si plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat, până
la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.
Art. 23. - Plata impozitelor reglementate de prezenta lege se face în
lei.
Art. 24. - Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datorează
majorări si penalităti de întârziere, potrivit reglementărilor legale în
vigoare.
Art. 25. - Constatarea, controlul, urmărirea, încasarea si executarea
silită a impozitelor reglementate de prezenta lege, precum si a penalitătilor,
a majorărilor de întârziere si a penalitătilor de întârziere se efectuează,
conform reglementărilor legale în vigoare, de către organele fiscale ale
Ministerului Finantelor Publice.
Art. 26. - Un inspector fiscal sau un alt angajat al unei unităti
fiscale, autorizat în acest sens, are dreptul de a intra în orice incintă de
afaceri a contribuabilului sau în alte incinte deschise publicului, conform
Ordonantei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 64/1999, cu modificările ulterioare, în
scopul determinării obligatiilor fiscale ale acestuia. Accesul este permis în
cursul orelor normale de serviciu, iar în afara acestora, numai cu autorizarea
scrisă a conducerii unitătii fiscale, justificată de necesitatea controlului.
Art. 27. - (1) În vederea determinării obligatiilor fiscale, potrivit
prevederilor prezentei legi, organele fiscale au dreptul de a controla si de a
recalcula adecvat profitul impozabil si impozitul de plată pentru:
a) operatiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea plătii
impozitelor;
b) operatiunile efectuate în numele contribuabilului, dar în favoarea
asociatilor, actionarilor sau persoanelor ce actionează în numele acestora;
c) datoriile asumate de contribuabili în contul unor împrumuturi făcute
sau garantate de actionari, asociati ori de persoanele care actionează în
numele acestora, în vederea reflectării reale a operatiunii;
d) distribuirea, împărtirea, alocarea veniturilor, deducerile, creditele
sau reducerile între 2 sau mai multi contribuabili ori acele operatiuni
controlate, direct sau indirect, de persoane care au interese comune, în scopul
prevenirii evaziunii fiscale si pentru reflectarea reală a operatiunilor.
Instructiuni:
27.1. Două întreprinderi sunt considerate asociate (societăti-mamă si
filiale sau societăti controlate în comun) dacă o întreprindere este rezidentă
a statului român, iar cealaltă este rezidentă a altui stat si:
a) întreprinderea din celălalt stat participă, direct sau indirect, la
conducerea, controlul ori la capitalul întreprinderii rezidente;
sau
b) aceleasi persoane participă, direct sau indirect, la conducerea,
controlul ori la capitalul ambelor întreprinderi;
sau
c) întreprinderile sunt considerate a fi persoane asociate conform art.
27 alin. (3) din lege. Întreprinderile asociate sunt legate în relatiile lor
comerciale sau financiare prin conditii acceptate ori impuse, care
diferă de cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi
independente. Autoritătile fiscale din România pot, în scopul calculării
obligatiilor fiscale ale întreprinderilor asociate, să reconsidere evidentele
întreprinderii din România, în scopul examinării fiscale, dacă în urma
relatiilor speciale dintre întreprinderea asociată română si cea străină aceste
evidente nu reflectă profiturile reale impozabile ce provin din România.
Reconsiderarea evidentelor întreprinderilor asociate nu se efectuează
atunci când tranzactiile dintre asemenea întreprinderi au loc în termenii
comerciali de piată liberă, respectiv ca tranzactii între întreprinderi independente.
În cazul în care România a
încheiat conventie de evitare a dublei impuneri cu statul al cărui rezident
este întreprinderea asociată străină, această reconsiderare a evidentelor în
scopul examinării fiscale se efectuează de către autoritătile române prin
coroborare cu “Procedura amiabilă” prevăzută în respectiva conventie. În acest
sens, atunci când România include în profiturile unei întreprinderi
înregistrate în România si impune în consecintă profiturile asupra cărora o
întreprindere rezidentă în alt stat a fost supusă impunerii în statul său de
rezidentă, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit
întreprinderii din România dacă conditiile stabilite între cele două
întreprinderi ar fi fost cele convenite între întreprinderi independente,
statul de rezidentă al întreprinderii asociate străine poate proceda la
modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor
profituri.
Reconsiderarea evidentelor care privesc profiturile incluse ca urmare a
aplicării principiilor pietei libere între întreprinderi asociate presupune ca
aceasta să se facă si în statul în care aceste profituri au fost impuse
initial, evitându-se în acest fel o dublă impunere.
Ajustarea profiturilor trebuie făcută astfel încât să poată fi agreată
si de statul care a făcut impunerea initială în functie de situatia existentă
la momentul stabilirii impunerii. În asemenea situatii autoritatea competentă
din România se poate consulta si cu autoritatea competentă a celuilalt stat, în
scopul stabilirii unei metodologii de ajustare a profiturilor, agreată de
ambele state.
În conditiile în care sunt încheiate conventii de evitare a dublei
impuneri între România si alte state, aplicarea acestor prevederi se face pe
baza prezentării certificatului de rezidentă fiscală de către întreprinderea
asociată, nerezidentă în România. La ajustarea profiturilor între
întreprinderile asociate se are în vedere perioada de prescriptie prevăzută de
legislatia internă a statelor în care întreprinderile asociate în cauză sunt
rezidente, în cazul în care prin conventia de evitare a dublei impuneri nu s-a
prevăzut o altă perioadă de prescriptie. Ajustarea profiturilor
întreprinderilor asociate nu conduce la modificarea situatiilor financiare ale
întreprinderilor asociate.
Lege:
(2) În cazul tranzactiilor dintre persoane asociate valoarea recunoscută
de autoritatea fiscală este valoarea de piată a tranzactiilor.
(3) În mod particular, sunt persoane asociate:
a) persoanele fizice, ascendentii, descendentii, colateralii, sotul sau
sotia acestora si afinii până la gradul al III-lea inclusiv;
b) o entitate si orice altă persoană care detine inclusiv proprietăti
ale asociatilor acelei persoane, în mod direct sau indirect, 20% sau mai mult
din valoarea ori din numărul actiunilor sau al drepturilor de vot din acea
entitate sau controlează în mod efectiv acea entitate;
c) două entităti, dacă o tertă persoană detine inclusiv proprietăti ale
asociatilor acelei persoane, direct sau indirect, 20% sau mai mult din valoarea
sau din numărul actiunilor ori al drepturilor de vot din fiecare entitate sau
controlează în mod efectiv acele entităti.
(4) La estimarea valorii de piată a tranzactiilor vor fi utilizate
următoarele metode:
Instructiuni:
27.2. În termeni generali valoarea de piată este determinată prin
raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este
necontrolată dacă se desfăsoară între întreprinderi independente. O tranzactie
necontrolată este comparabilă cu o tranzactie controlată dacă:
a) nici una dintre diferentele dintre tranzactiile care sunt comparate
sau dintre întreprinderi care desfăsoară aceste tranzactii nu poate afecta
semnificativ conditiile care sunt comparate (de exemplu pretul sau marja de
profit); sau dacă
b) pot fi făcute ajustări suficient de precise pentru eliminarea
efectelor oricărei diferente mentionate la lit. a).
Lege:
a) metoda comparării preturilor, în care pretul de vânzare al
contribuabilului se compară cu preturile practicate de alte entităti
independente de acesta, atunci când sunt vândute produse sau servicii
comparabile;
Instructiuni:
27.3. Pentru transferul de bunuri, produse, mărfuri sau servicii între
entităti apartinând aceluiasi grup valoarea de piată este acel pret pe care
l-ar fi convenit entitătile care nu apartin aceluiasi grup, în conditiile
existente pe piete comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul
de bunuri sau de mărfuri identice ori similare, în cantităti comparabile, în
acelasi punct din lantul de productie si de distributie si în conditii comparabile
de livrare si de plată. În acest sens, pentru stabilirea valorii de piată se
poate recurge la compararea pretului dintr-o tranzactie controlată cu:
a) pretul extern pentru mărfurile si serviciile identice sau similare
livrate în străinătate (compararea cu preturile curente pe piată care pot fi
stabilite prin cotatii de piată, prin preturile aplicate într-un anumit sector
sau prin preturile convenite între terte părti independente, după caz);
b) pretul intern pentru mărfurile si serviciile identice sau similare
livrate în tară (compararea cu preturile existente pe piată, pe care
contribuabilul sau o persoană apartinând aceluiasi grup le-a convenit cu
entităti care nu apartin aceluiasi grup).
Pentru aplicarea metodei comparării preturilor valoarea de piată a
tranzactiei va fi determinată prin compararea pretului de vânzare al mărfurilor
si serviciilor identice sau similare, vândute în cantităti apropiate, cu pretul
de vânzare al mărfurilor si al serviciilor de evaluat.
În cazul în care cantitătile nu sunt comparabile se utilizează pretul de
vânzare pentru mărfurile si serviciile identice sau similare, vândute în
cantităti diferite. Pentru aceasta pretul de vânzare se va corecta cu
diferentele în plus sau în minus care ar putea fi determinate de diferenta de
cantitate, cu conditia ca aceste diferente să se bazeze pe elemente de probă
care să stabilească faptul că acestea sunt rezonabile sau exacte. În scopul
metodei comparării preturilor o tranzactie necontrolată este comparabilă cu o
tranzactie controlată
dacă:
a) nici una dintre diferentele dintre tranzactiile care sunt comparate
sau dintre întreprinderile care desfăsoară aceste tranzactii nu poate afecta
substantial pretul într-o piată liberă; sau dacă
b) pot fi făcute ajustări suficient de precise pentru eliminarea
efectelor oricărei diferente dintre cele mentionate la lit. a).
Lege:
b) metoda cost-plus, în care pretul obisnuit al pietei trebuie
determinat ca valoare a costurilor principale mărite cu o rată de profit
similară domeniului de activitate al contribuabilului;
Instructiuni:
27.4. Punctul de plecare pentru această metodă, în cazul transferului de
mărfuri sau de servicii între persoane apartinând aceluiasi grup, este
reprezentat de costurile producătorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste
costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metodă de calcul pe care persoana
care face transferul îsi bazează si politica de stabilire a preturilor fată de
entităti care nu apartin aceluiasi grup. Suma care se adaugă la costul astfel
stabilit va avea în vedere o rată de profit care este normală pentru domeniul
de activitate al contribuabilului. Rezultatul adăugării profitului la costurile
de mai sus poate fi considerat pretul de piată al tranzactiei controlate. Acolo
unde mărfurile sau serviciile sunt transferate printr-un număr de entităti
apartinând aceluiasi grup, această metodă urmează să fie aplicată separat
pentru fiecare stadiu, luându-se în considerare rolul si activitătile concrete
ale fiecărei entităti apartinând aceluiasi grup.
Costul plus profitul furnizorului într-o tranzactie controlată va fi
rezonabil stabilit prin referintă la costul plus profitul aceluiasi furnizor în
comparatie cu tranzactiile necontrolate. În completare, metoda care poate fi
folosită este costul plus profitul care a fost câstigat în tranzactii
comparabile de către o întreprindere independentă.
Lege:
c) metoda pretului de revânzare, în care pretul pietei este determinat
pe baza pretului de revânzare a produselor si serviciilor către entităti
independente, diminuat cu cheltuielile de comercializare si o rată de profit.
Instructiuni:
27.5. Această metodă se aplică pornindu-se de la pretul la care un
produs cumpărat de la o persoană apartinând aceluiasi grup este revândut unei
entităti care nu apartine grupului. Acest pret (pretul de revânzare) este apoi
redus cu o marjă brută corespunzătoare (marja pretului de revânzare),
reprezentând valoarea din care ultimul vânzător din cadrul grupului va încerca
să îsi acopere cheltuielile de vânzare si alte cheltuieli de operare în functie
de operatiunile efectuate (luând în considerare activele utilizate si riscul
asumat) si să poată realiza un profit corespunzător.
Ceea ce rămâne după scăderea marjei brute poate fi considerat ca fiind
pretul de piată pentru transferul bunului între entităti asociate, după
ajustarea cu alte costuri asociate cu achizitionarea produsului. Marja pretului
de revânzare a ultimului vânzător într-o tranzactie controlată poate fi
determinată prin referintă la marja profitului din revânzare pe care acelasi ultim
vânzător o câstigă pentru articolul procurat si vândut în cadrul tranzactiilor
necontrolate comparabile.
De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vânzări
realizate de o entitate independentă în cadrul unor tranzactii necontrolate
comparabile. În cazul în care mărfurile
sunt transferate printr-un număr de entităti apartinând aceluiasi grup, atunci
în anumite împrejurări poate fi făcut un calcul, începându-se cu pretul
(obtinut pe piată) pentru transferul final către o persoană care nu apartine
aceluiasi grup si mergându-se înapoi, de-a lungul întregului sir de entităti,
până la punctul său de plecare. O tranzactie necontrolată este comparabilă cu o
tranzactie controlată, în sensul metodei pretului de revânzare, dacă:
a) nici una dintre diferentele dintre tranzactiile care sunt comparate
sau dintre întreprinderile care desfăsoară aceste tranzactii nu poate afecta
semnificativ marja pretului de revânzare pe piata liberă; sau dacă
b) pot fi făcute ajustări suficient de precise pentru eliminarea
efectelor oricăreia dintre diferentele mentionate la lit. a).
În cele mai multe cazuri metoda pretului de revânzare va fi utilizabilă
acolo unde cel care revânzare nu majorează substantial valoarea produsului. Cu
toate acestea ea poate fi utilizată atunci când, înainte de revânzare, bunurile
mai sunt prelucrate si, în aceste circumstante, se poate stabili marja
adecvată.
Lege:
(5) Dintre metodele prevăzute la alin. (4) se va utiliza cea mai
adecvată metodă, de la caz la caz.
Instructiuni:
27.6. În aplicarea metodelor prevăzute la alin. (4) al art. 27 din lege
nu există o succesiune unică de metode standard pentru examinarea valorii de
piată, care să se aplice tuturor cazurilor. Examinarea se bazează pe preturile
stabilite de contribuabil.
La verificarea oportunitătii aplicării unei metode punctul de plecare
este luarea în considerare:
a) a metodei care se apropie cel mai mult de împrejurările în care sunt
stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de
vedere comercial;
b) a alegerii metodei pentru care sunt disponibile datele cele mai demne
de încredere asupra preturilor, rezultate din functionarea efectivă a
entitătilor apartinând aceluiasi grup, implicate în tranzactii supuse liberei
concurente;
c) a gradului de precizie cu care se pot face ajustări în vederea
obtinerii comparabilitătii;
d) a circumstantelor cazului individual.
Conditiile pietei impun adesea folosirea unei combinatii de mai multe
metode pentru stabilirea valorii de piată.
Metodele standard sunt ajustate în functie de circumstantele cazului
particular, combinate sau completate cu alte proceduri, pentru a se tine seama
de conditiile specifice pietei. La stabilirea valorii de piată pot fi utilizate
mai multe metode standard. La baza aplicării acestor metode se vor avea în
vedere următoarele:
a) activitătile desfăsurate efectiv de diferitele entităti apartinând
aceluiasi grup;
b) metoda folosită trebuie să corespundă împrejurărilor date ale pietei
si ale activitătii contribuabilului;
c) la aplicarea unei anumite metode se va avea în vedere documentatia
care poate fi pusă la dispozitie de către contribuabil;
d) metoda de determinare a valorii de piată este specifică fiecărui caz
particular.
Circumstantele cazului individual care urmează să fie luat în
considerare în examinarea valorii de piată sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor,
mărfurilor si serviciilor transferate;
b) conditiile pietei pe care bunurile, mărfurile sau serviciile sunt
folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vândute unor entităti care nu
apartin aceluiasi grup;
c) activitătile desfăsurate si stadiile din lantul productiei si
distributiei asumate în fapt de entitătile implicate;
d) clauzele cuprinse în contractele de transfer, privind: obligatiile,
perioadele de plată, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea
riscului;
e) în cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si
riscurile legate de acestea;
f) conditiile speciale de concurentă.
Factorii determinanti în aplicarea metodelor standard sunt împrejurările
previzibile în momentul în care a fost încheiat contractul.
În cazul contractelor pe termen lung este necesar să se aibă în vedere
dacă terte părti independente tin seama de riscurile asociate, încheind contractele
corespunzătoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).
În situatia în care în legătură cu transferul bunurilor si al
serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plată
sau facilităti de credit pentru client, diferite de practica comercială
obisnuită), în cazul furnizării partiale de materiale de către client sau
servicii auxiliare, la determinarea valorii de piată trebuie să se ia în
considerare si acesti factori.
La aplicarea metodelor standard este necesar să nu se tină seama de
datele si de preturile care au fost influentate de situatii competitive
speciale, cum ar fi:
a) preturi practicate pe piete speciale închise, unde aceste preturi
sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea
de produse noi pe piată;
c) preturi care sunt influentate de reglementările autoritătilor
publice.
În cazul furnizorilor de servicii, datorită diversitătii acestora este
necesar să se ia în considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de
activitate sau tarifele standard existente în anumite domenii (transport,
asigurare). Dacă nu există tarife comparabile, urmează să fie folosită metoda
“cost-plus”.
Dacă sunt prestate servicii legate de transferul de bunuri care necesită
perioade de garantie, cheltuielile aferente se deduc ca un cost separat, cu
conditia ca în tranzactiile dintre terte părti serviciile care necesită
perioade de garantie să fie incluse în pretul bunurilor (de exemplu, garantia
sau serviciile de întretinere ori servicii oferite pentru mentinerea
loialitătii clientilor).
În cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de către acele
entităti apartinând aceluiasi grup care urmează să beneficieze de pe urma
publicitătii făcute sau, dacă este necesar, sunt alocate proportional cu
beneficiul.
În situatia în care costurile de publicitate sunt asumate de
societatea-mamă în numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile
la entitatea controlată.
Dacă un contribuabil face publicitate în numele altei entităti
apartinând aceluiasi grup, cheltuielile de această natură sunt deductibile la
calculul profitului impozabil, în conditiile în care serviciile prestate pot fi
încadrate ca servicii comerciale de aceeasi natură si cu acelasi efect ca si
serviciile prestate de întreprinderi de publicitate independente. În măsura în
care publicitatea făcută este legată de activitătile (rolul) exercitate de
ambele entităti, este necesar să se analizeze dacă cheltuielile de publicitate
au fost repartizate în mod corespunzător între părtile implicate si dacă sunt
aferente veniturilor.
Principiul de mai sus se aplică, de asemenea, contribuabililor
apartinând aceluiasi grup de productie si de vânzări. În cazul costurilor ocazionate
de pătrunderea pe piată a produselor noi societătile comerciale de productie si
filialele lor de vânzări suportă adesea costuri sporite si/sau reduceri ale
încasărilor în perioada de promovare a produselor noi. Într-o situatie de
liberă concurentă pe piată aceste costuri sunt deductibile la societatea de
distributie, cu conditia ca deficitul să fie recuperat din profitul realizat
prin pretul de livrare practicat ulterior perioadei de promovare.
În cazul în care nu sunt întrunite aceste conditii, costurile majorate
în scopul câstigării segmentului de piată sunt nedeductibile la calculul
profitului impozabil. În cazul serviciilor de finantare între entităti
apartinând aceluiasi grup, pentru alocarea veniturilor se va analiza:
a) dacă împrumutul dat este în interesul desfăsurării activitătii
beneficiarului;
b) dacă a existat o schemă de distributie a profitului sau dacă
împrumutul poate fi considerat contributie la capitalul social.
Încadrarea împrumutului în schema de distributie a profitului sau în
contributia la capitalul social va fi presupusă dacă de la bun început nu se
asteaptă în mod cert la o rambursare a împrumutului sau dacă această formă de
finantare proprie este justificată prin motive juridice ori comerciale ca fiind
singura posibilă sau contractul contine clauze defavorabile pentru plătitor.
Cheltuielile cu dobânda pot fi deduse numai dacă împrumutul a fost dat în
interesul desfăsurării activitătii întreprinderii si a fost utilizat în acest
scop.
Atunci când se examinează dobânda trebuie luate în considerare: suma si
durata împrumutului, natura si scopul împrumutului, garantia implicată, valuta
implicată, riscurile de schimb si costurile măsurilor de asigurare a ratei de
schimb, alte circumstante de acordare a împrumutului si în special situatia de
pe pietele de capital. Raportarea conditiilor de împrumut va avea în vedere
ratele dobânzii aplicate în împrejurări comparabile si în aceeasi zonă valutară
de o entitate care nu apartine grupului.
De asemenea, trebuie să se tină seama de măsurile pe care entitătile
care nu apartin aceluiasi grup le-ar fi luat pentru a împărti riscul de schimb
(de exemplu: clauze care mentin valoarea împrumutului în termeni reali,
încheierea unui contract de devize pentru plată la termen pe cheltuiala
împrumutătorului). Totodată vor fi luate în considerare unele prevederi legale
obligatorii în tara de resedintă a entitătii apartinând aceluiasi grup sau
motive similare distincte de aranjamentul de împrumut în sine, dacă
împrumuturile sunt luate fără dobândă sau la rate ale dobânzii mai favorabile,
în cazul în care investitia de capital propriu ar fi fost necesară.
27.7. În cazul dobânzilor aferente furnizărilor de bunuri si de servicii
este necesar să se examineze dacă costul dobânzii reprezintă o practică
comercială obisnuită sau dacă părtile care fac tranzactia cer dobândă acolo
unde, în tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate
reciproc. Elementele de analiză mentionate mai sus vor fi avute în vedere si la
alte forme de venituri sau costuri asimilate dobânzilor.
27.8 În cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuală, cum
sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de
această natură, costurile folosirii proprietătii nu sunt deduse separat dacă
drepturile sunt transferate în legătură cu furnizarea de bunuri sau de servicii
si dacă sunt incluse în pretul acestora. În situtia în care dreptul de folosire
se facturează separat, pretul acestuia urmează să fie analizat tinându-se seama
de următoarele:
a) dacă elementele proprietătii intangibile, folosite de un detinător de
brevet, pot fi luate în considerare împreună din punct de vedere tehnic si
comercial si dacă formează o singură unitate;
b) dacă redeventa este stabilită conform unei metode corespunzătoare
naturii veniturilor realizate prin utilizarea brevetului;
c) dacă plata dreptului de autor lasă utilizatorului un profit
acceptabil de pe urma produsului brevetat; ca un caz individual, se poate lua
în considerare si adăugarea unei cote marginale fixe la pretul de cost.
27.9. În cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul
grupului se vor avea în vedere următoarele:
a) între entitătile apartinând aceluiasi grup sarcinile de administrare,
management, control, consultantă sau functii similare sunt deduse la nivel
central sau regional prin intermediul societătii-mamă, în numele grupului ca un
tot unitar. Nu poate fi cerută o remuneratie pentru aceste activităti, în
măsura în care baza lor legală este relatia juridică care guvernează forma de
organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legăturile dintre
entităti. Cheltuielile de această natură pot fi deduse numai dacă astfel de
entităti furnizează în plus servicii întreprinderilor apartinând aceluiasi grup
sau dacă în pretul bunurilor si în valoarea tarifelor serviciilor furnizate se
iau în considerare si serviciile sau costurile administrative. Costurile pentru
astfel de servicii pot fi plătite numai între entitătile care nu apartin
aceluiasi grup, dacă serviciile pot fi distinse si cuantificate în mod clar si
dacă sunt prestate în propriul interes al beneficiarului (dacă oferă un profit
asteptat si reduc costul pentru beneficiar). Nu pot fi deduse costuri de
asemenea natură de către o filială care foloseste aceste servicii luând în
considerare relatia juridică dintre ele, numai pentru propriile conditii,
tinând seama că nu ar fi folosit aceste servicii dacă ar fi fost o entitate
independentă;
b) serviciile trebuie să fie prestate în fapt. Simpla existentă a
serviciilor în cadrul unui grup nu este suficientă deoarece, ca regulă
generală, entitătile care nu apartin aceluiasi grup plătesc doar serviciile
care au fost prestate în fapt. Exemple de servicii pe care filialele sau
sediile permanente nu le pot deduce:
a) costurile de sprijin al grupului, inclusiv dreptul de a folosi numele
grupului si beneficiile derivate din simplul fapt al integrării juridice,
financiare si organizatorice în acel grup;
b) activitătile consiliului de administratie al companiei căreia îi
apartine sediul permanent si ale consiliului de supraveghere si cheltuielile
aferente sedintelor actionarilor săi;
c) organizarea juridică a grupului ca un tot unitar, precum si productia
si planificarea investitiilor pentru întregul grup;
d) activitătile care reflectă pozitia sa în calitate de actionar,
inclusiv organizarea generală, precum si controlul si auditul grupului, în
sprijinul sediului grupului;
e) protectia si administrarea investitiilor;
f) managementul grupului (pregătirea, îndeplinirea si controlul propriilor
măsuri de management).
La stabilirea valorii de piată a serviciilor administrative se va
analiza dacă serviciile dintre entităti care nu apartin aceluiasi grup sunt
comparabile, prin natura si posibilitătile lor, cu serviciile administrative
din interiorul grupului respectiv. În măsura în care preturile comparabile ale
pietei nu sunt disponibile, valoarea de piată se stabileste folosind metoda “cost-plus”.
Lege:
(6) Procedurile de aplicare a acestor metode se vor prezenta în
instructiunile aprobate prin hotărâre a Guvernului, conform prevederilor art.
34.
Art. 28. - (1) Functionarii publici din cadrul unitătilor fiscale,
inclusiv persoanele care nu mai detin această calitate, sunt obligati să
păstreze secretul asupra informatiilor pe care le detin prin exercitarea
atributiilor de serviciu, referitoare la un contribuabil.
(2) Informatiile referitoare la un contribuabil pot fi transmise numai:
a) autoritătilor cu atributii fiscale, în scopul realizării unor
obligatii ce decurg din aplicarea unei legi fiscale;
b) autoritătii din domeniul muncii si protectiei sociale care face plăti
de asigurări sociale sau alte plăti similare;
c) autoritătilor fiscale ale altei tări, în baza unei conventii
internationale ratificate sau aprobate de Parlament;
d) autoritătilor judiciare competente, potrivit legii.
(3) Persoana care primeste informatii fiscale, potrivit prevederilor
alin. (2), este obligată să păstreze secretul fiscal asupra informatiilor
primite.
(4) Informatia referitoare la un contribuabil poate fi transmisă si unei
alte persoane, cu consimtământul scris al contribuabilului.
(5) Nerespectarea obligatiei de păstrare a secretului fiscal se
pedepseste potrivit legii penale.
Art. 29. - Contestatiile formulate la actele de control sau de impunere
ale organelor fiscale se solutionează conform prevederilor legale în materie.
Art. 30. - (1) Cesionarea sau înstrăinărea sub orice altă formă a
actiunilor ori a părtilor sociale ale societătilor comerciale, precum si
transferul patrimoniului unei entităti apartinând unei persoane nerezidente se
pot face numai după achitarea la bugetul de stat a obligatiilor fiscale de
natura impozitului pe profit si a impozitului pe dividende. Fac exceptie
situatiile în care urmează să se preia obligatiile fiscale restante ale
contribuabilului, pe baza unui protocol încheiat cu organele administratiei de
stat, document din care să rezulte obligativitatea achitării acestor datorii,
precum si tranzactiile efectuate pe piata de capital.
(2) Oficiul registrului comertului este obligat ca la operarea oricărei
modificări de natura celei prevăzute la alin. (1) să solicite dovada eliberată
de organele fiscale teritoriale, din care să rezulte plata obligatiilor
fiscale, sau protocolul încheiat cu organele administratiei de stat, în cazul
în care se preiau aceste obligatii fiscale.
(3) Nerespectarea prevederilor alin. (1) si (2) constituie infractiune
pentru administratorul societătii sau reprezentantul legal, după caz, precum si
pentru emitentul certificatului de mentiuni si se pedepseste potrivit legii
penale.
Instructiuni:
30.1. Prevederile art. 30 din lege se aplică actelor si faptelor supuse
obligatiei de înregistrare la registrul comertului pentru societătile
comerciale române si pentru entitătile apartinând persoanelor nerezidente,
potrivit Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicată, cu
modificările ulterioare.
30.2. Obligatiile fiscale de natura impozitului pe profit si impozitului
pe dividende, prevăzute la art. 30 din lege, revin persoanelor juridice ale
căror actiuni sau părti sociale fac obiectul tranzactiei, precum si sucursalei
sau sediului permanent al cărui patrimoniu este transferat altei entităti.
Lege:
CAPITOLUL V
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 31. - Metodologia de calcul si de reflectare în profit a
operatiunilor legate de distribuirea activelor, în cazul lichidărilor partiale
sau totale ale contribuabililor, precum si al reorganizării acestora, va fi
prezentată în instructiunile prevăzute la art. 34.
Instructiuni:
31.1. Aportul asociatilor sau actionarilor la capitalul social al unei
persoane juridice, precum si majorarea capitalului social pe seama aportului
asociatilor sau actionarilor nu sunt supuse impunerii. Pierderea sau câstigul
rezultat din distribuirea activelor, inclusiv din distribuirile făcute în cazul
unei lichidări partiale sau totale de la o persoană juridică către actionari
sau asociati, calculat ca diferentă între valoarea de piată a activelor si
valoarea acestora din situatiile financiare anuale, sunt luate în calcul la determinarea
profitului impozabil de către persoana juridică detinătoare. Operatiunile care
se efectuează în situatia lichidării
societătilor comerciale sunt cele prevăzute de Legea nr. 31/1990,
republicată, cu modificările ulterioare. Potrivit reglementărilor legale în
vigoare, după valorificarea elementelor patrimoniale de activ si achitarea
datoriilor se stabileste rezultatul lichidării (profit sau pierdere), se
calculează si se varsă impozitul pe profit.
Lege:
Art. 32. - Pierderea netă înregistrată în perioada de scutire poate fi
recuperată din profiturile impozabile viitoare, conform prevederilor prezentei
legi. Pierderea netă se calculează ca diferentă între pierderile si profiturile
impozabile înregistrate în perioada de scutire.
Art. 33. - (1) Obligatiile fiscale reglementate prin prezenta lege sunt
venituri ale bugetului de stat.
(2) Ca exceptie de la prevederile alin. (1), impozitul pe profit,
majorările si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor
locale si a consiliilor judetene sunt venituri ale bugetelor locale respective.
Art. 34. - (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Finantelor
Publice, instructiunile privind metodologia de calcul si formularistica
corespunzătoare referitoare la impozitul pe profit.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
legi Guvernul va aproba regimul deductibilitătii fiscale a provizioanelor
agentilor economici si ale băncilor, cooperativelor de credit si fondurilor de
garantare.
(3) Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi se constituie
Comisia centrală fiscală a impozitelor directe, coordonată de secretarul de
stat care răspunde de activitatea veniturilor statului. Componenta comisiei si
regulamentul de functionare se aprobă prin ordin al ministrului finantelor
publice.
(4) Ordinele, modelele de formulare si normele de completare a acestora,
referitoare la impozitul pe profit, precum si deciziile comisiei prevăzute la alin.
(3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 35. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 iulie 2002.
(2) Anul calendaristic 2002 va fi considerat compus din două exercitii
fiscale. Primul exercitiu fiscal cuprinde perioada 1 ianuarie-30 iunie 2002, în
care se vor aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind
impozitul pe profit, republicată, cu modificările si completările ulterioare,
precum si celelalte acte normative în vigoare, incidente. Al doilea exercitiu
fiscal cuprinde perioada 1 iulie-31 decembrie 2002, în care se vor aplica
prevederile prezentei legi.
Instructiuni:
35.1. Potrivit art. 35 alin. (2) din lege, anul calendaristic 2002 va fi
considerat compus din două exercitii fiscale. Pentru perioada 1 ianuarie-30
iunie 2002 se au în vedere următoarele:
a) contribuabilii obligati la plata impozitului pe profit calculează si
varsă impozitul potrivit reglementărilor Ordonantei Guvernului nr. 70/1994
privind impozitul pe profit, republicată, cu modificările si completările
ulterioare;
b) pentru determinarea profitului impozabil se folosesc datele din
balanta de verificare de la data de 30 iunie 2002;
c) la calculul impozitului pe profit se au în vedere scutirile sau
reducerile de impozit pe profit în conformitate cu actele normative în vigoare
la data de 30 iunie 2002;
d) deductibilitatea provizioanelor conform Hotărârii Guvernului nr.
335/1995 privind regimul constituirii, utilizării si deductibilitătii fiscale a
provizioanelor agentilor economici si societătilor bancare, republicată, cu
modificările ulterioare. Contribuabilii care aplică Reglementările contabile
armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitătilor Economice Europene si cu
Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 94/2001, determină extracontabil pierderea netă din
diferenta de curs valutar aferentă creantelor si obligatiilor în valută pentru
perioada 1 ianuarie-30 iunie 2002 si o înregistrează în Declaratia privind
impozitul pe profit la rândul 15 .Alte sume deductibile în limitele prevăzute
de legislatia în vigoare”;
e) evaluarea disponibilitătilor în devize, potrivit prevederilor actelor
normative în vigoare, nu se efectuează la data de 30 iunie 2002;
f) facilitătile fiscale prevăzute prin legi speciale.
Declaratia privind impozitul pe profit, cod 14.13.01.04, pentru această
perioadă trebuie completată si depusă până la data limită de depunere a
raportărilor contabile pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2002.
Pentru perioada 1 iulie-31 decembrie 2002 contribuabilii obligati la
plata impozitului pe profit potrivit Legii nr. 414/2002 vor avea în vedere
următoarele:
1. Pentru aplicarea prevederilor art. 10 din lege:
a) pentru calculul gradului de îndatorare se face media între sfârsitul
perioadei de calcul si data de 1 iulie 2002;
b) veniturile asupra cărora se aplică prevederile art. 10 alin. (2) din
lege sunt cele înregistrate în contabilitate începând cu data de 1 iulie 2002;
c) cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea netă din diferente de curs
valutar sunt cele înregistrate în contabilitate începând cu data de 1 iulie
2002;
d) prevederile art. 10 alin. (5) din lege se aplică pentru cheltuielile
cu dobânzile înregistrate după data de 1 iulie 2002.
2. Facilitătile fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) si (5) din lege se
aplică pentru achizitiile înregistrate în evidenta contabilă după data de 1
iulie 2002.
3. Veniturile aferente ratelor scadente, care nu au fost luate în calcul
la determinarea profitului impozabil pentru contractele de vânzare cu plata în
rate, precum si pentru contractele de leasing financiar încheiate înainte de
data de 30 iunie 2002, altele decât cele prevăzute la art. 7 alin. (2) din
lege, sunt venituri impozabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 414/2002.
4. Închiderea anului fiscal 2002 se face cumulat de la începutul anului,
incluzând si facilitătile fiscale calculate potrivit legilor speciale existente
până la data de 30 iunie, respectiv:
- scutiri si reduceri de impozit pe profit;
- alte facilităti de natura impozitului pe profit.
Sumele reprezentând facilităti fiscale de natura scutirilor si
reducerilor de impozit pe profit, diferentele dintre cota de impozit de 6%
pentru export si cea de 25% se repartizează la data de 31 decembrie a anului respectiv,
până la concurenta profitului net ca sursă proprie de finantare.
35.2. Diferentele favorabile de curs valutar, respectiv nefavorabile,
rezultate în urma evaluării creantelor si datoriilor în valută, înregistrate în
contabilitate la data schimbării sistemului contabil în contul “Rezultatul
reportat”, ca urmare a retratării sau transpunerii, sunt venituri impozabile,
respectiv cheltuieli deductibile la data încasării/plătii acestora, pentru
perioada retratată sau transpusă. Nu sunt deductibile diferentele nefavorabile
de curs valutar pentru care au fost constituite provizioane deductibile fiscal
potrivit legii.
35.3. Contribuabilii care desfăsoară activităti în zona liberă începând
cu data de 1 iulie 2002 determină profitul impozabil conform prevederilor cap.
II din lege pentru veniturile si cheltuielile înregistrate în contabilitate de
la data intrării în vigoare a legii.
Lege:
(3) În cazul persoanelor juridice care au obtinut înainte de data
intrării în vigoare a prezentei legi certificatul permanent de investitor în
zona defavorizată, se va aplica în continuare scutirea de la plata impozitului
pe profit pe toată durata de existentă a zonei defavorizate.
Instructiuni:
35.4. În cazul contribuabililor care desfăsoară activităti în zonele
defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acordă pe baza
certificatului de investitor în zona defavorizată, eliberat, înainte de data
intrării în vigoare a legii, de către agentia pentru dezvoltare regională în a
cărei rază de competentă teritorială se află sediul agentului economic, conform
prevederilor legale în vigoare.
Scutirea se acordă numai pentru profitul obtinut din utilizarea
investitiilor nou-create în activitatea pentru care agentul economic a
solicitat si a obtinut eliberarea certificatului de investitor.
Investitia nou-creată este reprezentată de bunurile amortizabile create
sau achizitionate de la terte părti, utilizate efectiv în activitatea proprie,
desfăsurată în domeniile de interes economic, clasificate expres în anexa la
Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, cu modificările
ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 728/2002, care determină
angajarea de fortă de muncă. Acestea sunt definite conform Legii nr. 15/1994
privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale,
republicată, cu modificările si completările ulterioare, si sunt înregistrate
în evidentele financiar-contabile ale agentului economic după declararea zonei
defavorizate. Scutirea de la plata impozitului pe profit operează pe toată
durata existentei zonei defavorizate.
Profitul realizat în zonele defavorizate, rezultat din efectuarea
operatiunilor de lichidare a investitiei, conform legii, profitul obtinut din
vânzarea de active corporale si necorporale, câstigurile realizate din
investitii financiare, profitul obtinut din desfăsurarea de activităti în afara
zonei declarate defavorizată, precum si cel rezultat din desfăsurarea de activităti
în alte domenii decât cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse
impunerii. Partea din profitul impozabil aferentă fiecărei
operatiuni/activităti este cea care corespunde ponderii veniturilor obtinute
din aceste operatiuni/activităti în volumul total al veniturilor.
Lege:
(4) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii înainte de
data de 30 iunie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind
acordarea de facilităti persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităti
din Muntii Apuseni si în Rezervatia Biosferei “Delta Dunării”, republicată,
beneficiază în continuare de reglementările prevăzute de aceasta.
(5) Contribuabilii care îsi desfăsoară activitatea în zona liberă, pe
bază de licentă, si care până la data intrării în vigoare a prezentei legi au
realizat investitii în zona liberă, în active corporale amortizabile utilizate
în industria prelucrătoare, în valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A.,
beneficiază, pentru o perioadă de 5 ani de la data intrării în vigoare a
prezentei legi, de scutirea de la plata impozitului pe profit. Această
prevedere nu se mai aplică de la data la care intervin modificări în structura
actionariatului contribuabilului. În cazul societătilor cotate se consideră
modificare a actionariatului, conform prevederilor prezentului articol,
situatia în care în cursul unui an calendaristic mai mult de 25% din
actionariat se modifică.
privind
aprobarea prealabilă, în vederea recunoasterii prin hotărâre judecătorească, a
Organizatiei Center for International Private Enterprise din Statele Unite ale
Americii
În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, ale art. 43
alin. (2) din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de
drept international privat, precum si ale art. 76 alin. (1) din Ordonanta
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă, în vederea recunoasterii prin hotărâre
judecătorească, functionarea pe teritoriul României a Organizatiei Center for
International Private Enterprise, denumită în continuare C.I.P.E.,
persoană juridică americană de drept privat, fără scop patrimonial, cu sediul
real în Statele Unite ale Americii, Washington DC 20005, The Madison Office
Building, 1155 The Fifteenth Street, N.W. Suite 700.
Art. 2. - Scopul C.I.P.E. constă în promovarea dezvoltării economiei de
piată si a structurilor si mecanismelor legale si institutionale necesare
mentinerii acesteia.
Art. 3. - C.I.P.E. va functiona în România prin intermediul unei
reprezentante cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Jean Monet nr. 35,
sectorul 1.
Art. 4. - C.I.P.E. îsi va desfăsura activitatea cu respectarea legii
române, după obtinerea hotărârii judecătoresti de recunoastere si înscrierea în
Registrul asociatiilor si fundatiilor de la grefa Tribunalului Bucuresti.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor externe,
Mircea Geoană
Ministrul pentru întreprinderile mici si mijlocii si cooperatie,
Silvia Ciornei
Bucuresti, 16 august
2002.
Nr. 865.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
trecerea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea
Ministerului Sănătătii si Familiei în domeniul public al municipiilor, oraselor
si comunelor si în administrarea consiliilor locale respective
În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, ale art. 8
alin. (1) si ale art. 12 alin. (1)-(3) din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările
ulterioare, precum si ale art. 14 alin. (4) din Legea nr. 146/1999 privind
organizarea, functionarea si finantarea spitalelor, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă trecerea imobilelor compuse din constructii si
terenuri aferente, în care îsi desfăsoară activitatea unitătile sanitare
prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din
domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sănătătii si
Familiei în domeniul public al municipiilor, oraselor si comunelor si în
administrarea consiliilor locale respective.
Art. 2. - Darea în administrare, concesionarea, închirierea si
schimbarea destinatiei imobilelor transmise potrivit art. 1 se pot realiza
numai în conditiile legii si cu acordul Ministerului Sănătătii si Familiei si
al Ministerului Administratiei Publice.
Art. 3. - Unitătile sanitare care îsi desfăsoară activitatea în
imobilele transmise potrivit art. 1 sunt de interes public local. Structura
activitătilor acestor unităti sanitare se stabileste conform prevederilor
legale, cu aprobarea Ministerului Sănătătii si Familiei, la propunerea
directiilor de sănătate publică.
Art. 4. - Predarea-preluarea imobilelor care se transmit conform art. 1
se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30
de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 5. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu data de 1
ianuarie 2003.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul sănătătii si familiei,
Daniela Bartos
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul finantelor publice,
Bucuresti, 16 august
2002.
Nr. 866.
ANEXĂ
LISTA
imobilelor compuse din constructii si terenuri aferente, care trec din
domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Sănătătii si
Familiei în domeniul public al municipiilor, oraselor si comunelor si în
administrarea consiliilor locale respective
Nr. crt. |
Denumirea unitătii sanitare |
Localitatea |
Numărul anexei*) cuprinzând datele de identificare a imobilului |
Judetul Alba |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
Blaj |
Blaj |
1 |
2. |
Spitalul Municipal
Aiud |
Aiud |
2 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Abrud |
Abrud |
3 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Câmpeni |
Câmpeni |
4 |
5. |
Spitalul Orăsenesc
Ocna Mures |
Ocna Mures |
5 |
6. |
Spitalul Municipal
Sebes |
Sebes |
6 |
7. |
Spitalul Orăsenesc
Cugir |
Cugir |
7 |
8. |
Spitalul Orăsenesc
Zlatna |
Zlatna |
8 |
9. |
Centrul de Sănătate
Baia de Aries |
Baia de Aries |
9 |
10. |
Sanatoriul TBC
Câmpeni |
Câmpeni |
10 |
11. |
Unităti |
Spitalul Judetean Alba Iulia |
11 |
12. |
Unitate Spitalul de
Neurologie si Psihiatrie Alba Iulia |
|
12 |
Judetul Arad |
|
|
|
1. |
Spitalul Clinic
Municipal Arad |
Arad |
13 |
2. |
Spitalul Teritorial
Gurahont |
Gurahont |
14 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Lipova |
Lipova |
15 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Chisineu Cris |
Chisineu Cris |
16 |
5. |
Spitalul Orăsenesc
Sebis |
Sebis |
17 |
6. |
Spitalul Orăsenesc
Ineu |
Ineu |
18 |
7. |
Centrul de Sănătate
Sântana |
Sântana |
19 |
Judetul Bacău |
|
|
|
1. |
Spitalul de
Pneumoftiziologie Bacău |
Bacău |
20 |
2. |
Spitalul Municipal
Onesti |
Onesti |
21 |
3. |
Spitalul Municipal
Moinesti |
Moinesti |
22 |
4. |
Spitalul de
Pneumoftiziologie Târgu Ocna |
Târgu Ocna |
23 |
5. |
Spitalul Orăsenesc
Buhusi |
Buhusi |
24 |
6. |
Spitalul Orăsenesc
Comănesti |
Comănesti |
25 |
7. |
Spitalul Comunal
Podu Turcului |
Podu Turcului 26 |
|
8. |
Unităti Spitalul
Judetean Bacău |
|
27 |
Judetul Bihor |
|
|
|
1. |
Spitalul Clinic de
Copii Oradea |
Oradea |
28 |
2. |
Spitalul Clinic de
Obstetrică-Ginecologie |
Oradea |
29 |
3. |
Spitalul Clinic de
Boli Infectioase Oradea |
Oradea |
30 |
4. |
Spitalul Clinic de
Neurologie si Psihiatrie Oradea |
Oradea |
31 |
5. |
Spitalul Clinic de
Pneumoftiziologie Oradea |
Oradea |
32 |
6. |
Spitalul Municipal
Salonta |
Salonta |
33 |
7. |
Spitalul Orăsenesc
“Dr. Pop Mircea”
Marghita |
Marghita |
34 |
8. |
Spitalul Orăsenesc
Alesd |
Alesd |
35 |
9. |
Spitalul de
Pneumoftiziologie Alesd |
Alesd |
36 |
10. |
Spitalul Orăsenesc
“Episcop N. Popovici” |
Beius Beius |
37 |
11. |
Spitalul Orăsenesc
Stei |
Stei |
38 |
12. |
Centrul de Sănătate
Săcueni |
Săcueni |
39 |
13. |
Centrul de Sănătate
Valea lui Mihai |
Valea lui Mihai |
40 |
14. |
Dispensar
Policlinic cu Plată Oradea |
Oradea |
41 |
15. |
Centrul de Sănătate
Bratca |
Bratca |
42 |
16. |
Unităti Spitalul
Clinic Judetean Oradea |
|
43 |
Judetul Bistrita
Năsăud |
|
|
|
1. |
Spitalul Orăsenesc
Năsăud |
Năsăud |
44 |
2. |
Spitalul Orăsenesc
Beclean |
Beclean |
45 |
3. |
Centrul de Sănătate
Teaca |
Teaca |
46 |
4. |
Preventoriul TBC
Ilisua |
Ilisua |
47 |
5. |
Unităti Spitalul
Judetean Bistrita |
|
48 |
Judetul Botosani |
|
|
|
1. |
Spitalul “Sfântul
Gheorghe” Botosani |
Botosani |
49 |
2. |
Spitalul de
Pneumoftiziologie Botosani |
Botosani |
50 |
3. |
Spitalul Municipal
Dorohoi |
Dorohoi |
51 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Săveni |
Săveni |
52 |
5. |
Spitalul Orăsenesc
Darabani |
Darabani |
53 |
6. |
Spitalul Comunal
Trusesti |
Trusesti |
54 |
7. |
Unităti Spitalul
Judetean “Mavromati” Botosani |
Botosani |
55 |
Judetul Brasov |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
Brasov |
Brasov |
56 |
2. |
Spitalul Municipal
Făgăras |
Făgăras |
57 |
3. |
Spitalul Municipal
Săcele |
Săcele |
58 |
4. |
Spitalul Municipal
Codlea |
Codlea |
59 |
5. |
Spitalul Orăsenesc
“Caius Tiberiu Spârchez” Zărnesti |
Zărnesti |
60 |
6. |
Spitalul Orăsenesc
Rupea |
Rupea |
61 |
7. |
Spitalul Orăsenesc
Victoria |
Victoria |
62 |
8. |
Unităti |
Spitalul Judetean Brasov |
63 |
Judetul Brăila |
|
|
|
1. |
Spitalul de Urgentă
“Sfântu Spiridon” Brăila |
Brăila |
64 |
2. |
Spitalul de
Specialitate “Sfântul Pantelimon” Brăila |
Brăila |
65 |
3. |
Spitalul Făurei |
Făurei |
66 |
4. |
Unităti Spitalul
Judetean de Urgentă Brăila |
|
67 |
Judetul Buzău |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
Râmnicu Sărat |
Râmnicu Sărat |
68 |
2. |
Spitalul Orăsenesc
Nehoiu |
Nehoiu 69 |
|
3. |
Spitalul Orăsenesc
Pogoanele |
Pogoanele |
70 |
4. |
Spitalul Comunal
Smeeni |
Smeeni |
71 |
5. |
Spitalul Comunal
Vintilă Vodă |
Vintilă Vodă |
72 |
6. |
Centrul de Sănătate
Pârscov |
Pârscov 7 |
3 |
7. |
Centrul de Sănătate
Pătârlagele |
Pătârlagele |
74 |
8. |
Spitalul de
Psihiatrie si pentru Măsuri de Sigurantă Săpoca |
Săpoca |
75 |
9. |
Unităti Spitalul
Judetean Buzău |
|
76 |
Judetul Caras |
Severin |
|
|
1. |
Spitalul Municipal
Caransebes |
Caransebes 77 |
|
2. |
Spitalul Orăsenesc
Bocsa |
Bocsa |
78 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Otelu Rosu |
Otelu Rosu |
79 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Anina |
Anina |
80 |
5. |
Spitalul Comunal
Bozovici |
Bozovici |
81 |
6. |
Spitalul Orăsenesc
Oravita |
Oravita |
82 |
7. |
Spitalul Orăsenesc
Moldova Nouă |
Moldova Nouă |
83 |
8. |
Unităti Spitalul
Judetean Resita |
|
84 |
Judetul Călărasi |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
Oltenita |
Oltenita |
85 |
2. |
Spitalul Orăsenesc
Lehliu Gară |
Lehliu Gară |
86 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Budesti |
Budesti |
87 |
4. |
Unităti |
Spitalul Judetean Călărasi |
88 |
5. |
Unităti |
Spitalul Orăsenesc Fundulea |
89 |
Judetul Cluj |
|
|
|
1. |
Spitalul Clinic
Municipal Cluj |
Cluj Napoca |
90 |
2. |
Spitalul Municipal
Dej |
Dej |
91 |
3. |
Spitalul Municipal
Turda |
Turda |
92 |
4. |
Spitalul Municipal
Câmpia Turzii |
Câmpia Turzii |
93 |
5. |
Spitalul Municipal
Gherla |
Gherla |
94 |
6. |
Spitalul Orăsenesc
Huedin |
Huedin |
95 |
7. |
Centru de Sănătate
Mociu |
Mociu |
96 |
8. |
Unităti Spitalul
Clinic de Adulti Cluj Napoca |
|
97 |
Judetul Constanta |
|
|
|
1. |
Spitalul Clinic de
Boli Infectioase Constanta |
Constanta |
98 |
2. |
Spitalul Municipal
Constanta |
Constanta |
99 |
3. |
Spitalul Municipal
Mangalia |
Mangalia |
100 |
4. |
Spitalul Municipal
Medgidia |
Medgidia |
101 |
5. |
Spitalul Orăsenesc
Cernavodă |
Cernavodă |
102 |
6. |
Spitalul Orăsenesc
Hârsova |
Hârsova |
103 |
7. |
Centrul de Sănătate
Băneasa |
Băneasa |
104 |
8. |
Centrul Medical
Eforie Nord |
Eforie Nord |
105 |
Judetul Covasna |
|
|
|
1. |
Spitalul de
Psihiatrie pentru Bolnavi Cronici Zabala 106 |
|
|
2. |
Spitalul Municipal
Târgu Secuiesc |
Târgu Secuiesc |
107 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Covasna |
Covasna |
108 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Baraolt |
Baraolt |
109 |
5. |
Unităti Spitalul
Judetean Sfântu Gheorghe |
|
110 |
Judetul Dâmbovita |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
Mânăstirea Dealu |
Mânăstirea Dealu |
111 |
2. |
Spitalul Orăsenesc
Găesti |
Găesti |
112 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Pucioasa |
Pucioasa |
113 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Moreni |
Moreni |
114 |
5. |
Spitalul Orăsenesc
Titu |
Titu |
115 |
Judetul Dolj |
|
|
|
1. |
Spitalul Clinic
Municipal “Filantropia” Craiova |
Craiova |
116 |
2. |
Spitalul Clinic de
Boli Infectioase si Pneumoftiziologie “Victor Babes” Craiova |
Craiova |
117 |
3. |
Spitalul Clinic de
Neuropsihiatrie Craiova |
Craiova |
118 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Filiasi |
Filiasi |
119 |
5. |
Spitalul Municipal
Băilesti |
Băilesti |
120 |
6. |
Spitalul Municipal
Calafat |
Calafat |
121 |
7. |
Spitalul Orăsenesc
Segarcea |
Segarcea |
122 |
Judetul Galati |
|
|
|
1. |
Spitalul de
Obstetrică Ginecologie “Buna
Vestire” Galati |
Galati |
123 |
2. |
Spitalul Municipal
“Elisabeta Doamna” Galati |
Galati |
124 |
3. |
Spitalul Municipal
“Anton Cincu” Tecuci |
Tecuci |
125 |
4. |
Spitalul Târgu
Bujor |
Târgu Bujor |
126 |
5. |
Centrul de Sănătate
Ivesti |
Ivesti |
127 |
6. |
Centrul
Stomatologic cu Plată Galati |
Galati |
128 |
7. |
Centrul de
Diagnostic si Tratament Galati |
Galati |
129 |
8. |
Unităti Spitalul
Judetean de Urgentă “Sfântul Apostol Andrei” |
Galati |
130 |
9. |
Unităti Spitalul de
Pneumoftiziologie |
Galati |
131 |
10. |
Unităti Spitalul de
Urgentă pentru Copii “
Sfântul
Ioan” |
Galati |
132 |
Judetul Giurgiu |
|
|
|
1. |
Spitalul Orăsenesc
Bolintin Vale |
Bolintin Vale |
133 |
2. |
Centrul de Sănătate
Ghimpati |
Ghimpati |
134 |
3. |
Centrul de Sănătate
Mogosesti |
Mogosesti |
135 |
Judetul Gorj |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
Motru |
Motru |
136 |
2. |
Spitalul Orăsenesc
Novaci |
Novaci |
137 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Bumbesti Jiu |
Bumbesti Jiu |
138 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Rovinari |
Rovinari |
139 |
5. |
Spitalul Orăsenesc
Târgu Cărbunesti |
Târgu Cărbunesti |
140 |
6. |
Spitalul Comunal
Turceni |
Turceni |
141 |
7. |
Unităti Spitalul
Judetean Târgu Jiu |
|
142 |
Judetul Harghita |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
Odorheiu Secuiesc |
Odorheiu Secuiesc |
143 |
2. |
Spitalul Orăsenesc
Gheorgheni |
Gheorgheni |
144 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Cristuru Secuiesc |
Cristuru Secuiesc |
145 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Toplita |
Toplita |
146 |
5. |
Spitalul Orăsenesc
Vlăhita |
Vlăhita |
147 |
Judetul Hunedoara |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
“Dr.A.Simionescu” Hunedoara |
Hunedoara |
148 |
2. |
Spitalul de Urgentă
Petrosani |
Petrosani |
149 |
3. |
Spitalul Municipal
Orăstie |
Orăstie |
150 |
4. |
Spitalul Municipal
Brad |
Brad |
151 |
5. |
Spitalul Orăsenesc
Hateg |
Hateg |
152 |
6. |
Spitalul Orăsenesc
Lupeni |
Lupeni |
153 |
7. |
Spitalul Orăsenesc
Uricani |
Uricani |
154 |
8. |
Spitalul Orăsenesc
Petrila |
Petrila |
155 |
9. |
Spitalul Orăsenesc
Vulcan |
Vulcan |
156 |
10. |
Spitalul Comunal
Baia de Cris |
Baia de Cris |
157 |
11. |
Centrul de Sănătate
Ilia |
Ilia |
158 |
12. |
Centrul de Sănătate
Călan |
Călan |
159 |
13. |
Policlinica cu
Plată Hunedoara |
Hunedoara |
160 |
Judetul Ialomita |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
Urziceni |
Urziceni |
161 |
2. |
Spitalul Municipal
Fetesti |
Fetesti |
162 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Tăndărei |
Tăndărei |
163 |
4. |
Spitalul Comunal
Târg Fierbinti |
Târg Fierbinti |
164 |
5. |
Unităti Spitalul
Judetean de Urgentă Slobozia |
|
165 |
Judetul Iasi |
|
|
|
1. |
Spitalul Clinic
Judetean de Urgentă “Sfântul Spiridon” Iasi |
Iasi |
166 |
2. |
Spitalul Clinic Dr.C.I.Parhon” Iasi |
Iasi |
167 |
3. |
Spitalul Clinic de
Recuperare Iasi Iasi 168 |
|
|
4. |
Spitalul pentru
Studenti si Elevi Iasi |
Iasi |
169 |
5. |
Spitalul Municipal
Pascani |
Pascani |
170 |
6. |
Spitalul Orăsenesc
Târgu Frumos |
Târgu Frumos |
171 |
7. |
Spitalul Orăsenesc
Hârlău |
Hârlău |
172 |
8. |
Preventoriul TBC
pentru Copii Deleni |
Deleni |
173 |
9. |
Policlinica cu
Plată Iasi |
Iasi |
174 |
10. |
Policlinica cu
Plată Pascani |
Pascani |
175 |
Judetul Ilfov |
|
|
|
1. |
Unităti Spitalul
Comunal Peris |
Peris |
176 |
2. |
Unităti Spitalul de
Obstetrică Ginecologie “Dr.Maria Burghele” Buftea |
Buftea |
177 |
Judetul Maramures |
|
|
|
1. |
Spitalul de
Pneumoftiziologie |
Baia Mare |
178 |
2. |
Spitalul Municipal
Sighetu Marmatiei |
Sighetu Marmatiei |
179 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Viseu de Sus |
Viseu de Sus |
180 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Târgu Lăpus |
Târgu
Lăpus |
181 |
5. |
Spitalul Orăsenesc
Baia Sprie |
Baia Sprie |
182 |
6. |
Spitalul Orăsenesc
Cavnic |
Cavnic |
183 |
7. |
Centrul de Sănătate
Somcuta Mare |
Somcuta Mare |
184 |
8. |
Dispensare medicale
comunale |
|
185 |
Judetul Mehedinti |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
Orsova |
Orsova |
186 |
2. |
Spitalul Orăsenesc
Baia de Aramă |
Baia de Aramă |
187 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Strehaia |
Strehaia |
188 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Vânju Mare |
Vânju Mare |
189 |
5. |
Centrul de Sănătate
Cujmir |
Cujmir |
190 |
6. |
Unităti Spitalul
Judetean |
Drobeta Turnu Severin |
191 |
Judetul Mures |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
“Dr. E. Nicoară” Reghin |
Reghin |
192 |
2. |
Spitalul Municipal
Sighisoara |
Sighisoara |
193 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Ludus |
Ludus |
194 |
4. |
Centrul de Sănătate
Sărmasu |
Sărmasu |
195 |
5. |
Centrul de Sănătate
Sovata |
Svata |
196 |
6. |
Centrul de Sănătate
Sângeorgiu |
Sângeorgiu de Pădure de Pădure |
197 |
7. |
Centrul de Sănătate
Deda |
Deda |
198 |
8. |
Centrul de Sănătate
Iernut |
Iernut |
199 |
9. |
Centrul de Sănătate
Miercurea Miercurea Nirajului |
Nirajului |
200 |
10. |
Unităti Spitalul
Clinic Judetean Târgu Mures |
|
201 |
11. |
Unităti Spitalul
Municipal Târnăveni |
|
202 |
Judetul Neamt |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
Roman |
Roman |
203 |
2. |
Spitalul de Bolnavi
Psihici Cronici Gâdinti |
Gâdinti |
204 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Târgu Neamt |
Târgu Neamt |
205 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Bicaz |
Bicaz |
206 |
5. |
Sanatoriul TBC
Bisericani |
Bisericani |
207 |
6. |
Centrul de Sănătate
Roznov |
Roznov |
208 |
7. |
Policlinica cu
Plată Piatra Neamt |
Piatra Neamt |
209 |
8. |
Policlinica cu
Plată Roman |
Roman |
210 |
9. |
Unităti Spitalul
Judetean Piatra Neamt |
|
211 |
Judetul Olt |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
Caracal |
Caracal |
212 |
2. |
Spitalul Orăsenesc
Bals |
Bals |
213 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Corabia |
Corabia |
214 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Drăgănesti |
Drăgănesti |
215 |
5. |
Spitalul de
Pneumoftiziologie Scornicesti |
Scornicesti |
216 |
6. |
Unităti |
Spitalul Judetean Slatina |
217 |
Judetul Prahova |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
nr. 1 Ploiesti |
Ploiesti |
218 |
2. |
Spitalul Municipal
nr. 2 Ploiesti |
Ploiesti |
219 |
3. |
Spitalul de Boli
Infectioase |
Ploiesti |
220 |
4. |
Centrul de
Diagnostic si Tratament Ploiesti |
Ploiesti |
221 |
5. |
Spitalul de
Psihiatrie Voila Câmpina |
Câmpina |
222 |
6. |
Spitalul Municipal
Câmpina |
Câmpina |
223 |
7. |
Spitalul Orăsenesc
Vălenii de Munte |
Vălenii de Munte |
224 |
8. |
Spitalul Orăsenesc
Azuga |
Azuga |
225 |
9. |
Spitalul Orăsenesc
Băicoi |
Băicoi |
226 |
10. |
Spitalul Orăsenesc
Mizil |
Mizil |
227 |
11. |
Spitalul Orăsenesc
Slănic |
Slănic |
228 |
12. |
Spitalul Orăsenesc
Sinaia |
Sinaia |
229 |
13. |
Spitalul Orăsenesc
Urlati |
Urlati |
230 |
14. |
Spitalul de Boli
Pulmonare Breaza |
Breaza |
231 |
15. |
Spitalul Comunal
Băltesti |
Băltesti |
232 |
16. |
Sanatoriul
Balneoclimateric de Copii Busteni |
Busteni |
233 |
17. |
Sanatoriul TBC
Floresti |
Floresti |
234 |
18. |
Sanatoriul TBC
Drajna |
Drajna |
235 |
19. |
Preventoriul TBC
Poiana Tapului |
Poiana Tapului |
236 |
Judetul Sălaj |
|
|
|
1. |
Spitalul Orăsenesc
Simleu Silvaniei Simleu |
Silvaniei |
237 |
2. |
Spitalul Orăsenesc
Cehu Silvaniei |
Cehu Silvaniei |
238 |
3. |
Centrul de
Cercetare si Asistentă Medicală Simleu
Silvaniei |
Simleu Silvaniei |
239 |
4. |
Centrul de Sănătate
Ileanda |
Ileanda |
240 |
5. |
Spitalul Orăsenesc
Jibou |
Jibou |
241 |
6. |
Centrul de Sănătate
Crasna |
Crasna |
242 |
Judetul Sibiu |
|
|
|
1. |
Spitalul Clinic de
Pediatrie Sibiu |
Sibiu |
243 |
2. |
Spitalul Municipal
Medias |
Medias |
244 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Cisnădie |
Cisnădie |
245 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Agnita |
Agnita |
246 |
Judetul Suceava |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
Câmpulung Moldovenesc |
Câmpulung Moldovenesc |
247 |
2. |
Spitalul Municipal
Fălticeni |
Fălticeni |
248 |
3. |
Spitalul Municipal
Rădăuti |
Rădăuti |
249 |
4. |
Spitalul Municipal
Vatra Dornei |
Vatra Dornei |
250 |
5. |
Spitalul de
Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc |
Câmpulung Moldovenesc |
251 |
6. |
Spitalul de Pneumoftiziologie
Solca |
Solca |
252 |
7. |
Spitalul Orăsenesc
Gura Humorului |
Gura Humorului |
253 |
8. |
Spitalul Orăsenesc
Siret |
Siret |
254 |
9. |
Unităti Spitalul
Judetean de Urgentă “Sfântul Ioan cel Nou” Suceava |
|
255 |
Judetul Teleorman |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal “Caritas”
Rosiori de Vede |
Rosiori de Vede |
256 |
2. |
Spitalul Municipal
Turnu Măgurele |
Turnu Măgurele |
257 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Zimnicea |
Zimnicea |
258 |
4. |
Centrul Medical
Videle |
Videle |
259 |
5. |
Unităti Spitalul
Judetean Alexandria |
|
260 |
6. |
Unităti Spitalul de
Psihiatrie Poroschia |
|
261 |
7. |
Unităti Spitalul
Comunal Deparati |
|
262 |
8. |
Unităti Centrul de
Sănătate Cervenia |
|
263 |
Judetul Timis |
|
|
|
1. |
Spitalul Clinic
Municipal Timisoara |
Timisoara |
264 |
2. |
Spitalul Clinic de
Urgentă pentru Copii “Louis Turcanu” Timisoara |
Timisoara |
265 |
3. |
Spitalul Clinic de
Boli Infectioase si Pneumoftiziologie “Victor Babes” Timisoara |
Timisoara |
266 |
4. |
Spitalul Clinic de
Obstetrică-Ginecologie “Dr.D.Popescu” Timisoara |
Timisoara |
267 |
5. |
Spitalul Municipal
Lugoj |
Lugoj |
268 |
6. |
Spitalul Orăsenesc
Deta |
Deta |
269 |
7. |
Spitalul Orăsenesc
Făget |
Făget |
270 |
8. |
Spitalul Orăsenesc
Sânnicolau Mare |
Sânnicolau Mare |
271 |
9. |
Spitalul “Dr.Karl Diel” Jimbolia |
Jimbolia |
272 |
10. |
Centrul de Sănătate
Buzias |
Buzias |
273 |
11. |
Centrul de Sănătate
Ciacova |
Ciacova |
274 |
Judetul Tulcea |
|
|
|
1. |
Spitalul Orăsenesc
Măcin |
Măcin |
275 |
2. |
Spitalul Orăsenesc
Babadag |
Babadag |
276 |
3. |
Centrul de Sănătate
Sulina |
Sulina |
277 |
4. |
Centrul de Sănătate
Jurilovca |
Jurilovca |
278 |
5. |
Unităti |
Spitalul Judetean
Tulcea |
279 |
Judetul Vaslui |
|
|
|
1. |
Spitalul de Copii
“Sfântul Nicolae” Bârlad |
Bârlad |
280 |
2. |
Spitalul Municipal
de Adulti Bârlad |
Bârlad |
281 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Negresti |
Negresti |
282 |
4. |
Spitalul Comunal
Murgeni |
Murgeni |
283 |
5. |
Spitalul “Dr.I.T.Nicolaescu” Tutova |
Tutova |
284 |
6. |
Spitalul Municipal
Husi |
Husi |
285 |
7. |
Spitalul Comunal
Codăesti |
Codăesti |
286 |
Judetul Vâlcea |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
Drăgăsani |
Drăgăsani |
287 |
2. |
Spitalul Orăsenesc
Brezoi |
Brezoi |
288 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Horezu |
Horezu |
289 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Bălcesti |
Bălcesti |
290 |
5. |
Unităti Râmnicu
Vâlcea |
|
291 |
6. |
Dispensare medicale
comunale |
|
292 |
Judetul Vrancea |
|
|
|
1. |
Spitalul Municipal
Adjud |
Adjud |
293 |
2. |
Spitalul Orăsenesc
Mărăsesti |
Mărăsesti |
294 |
3. |
Spitalul Orăsenesc
Panciu |
Panciu |
295 |
4. |
Spitalul Orăsenesc
Odobesti |
Odobesti |
296 |
5. |
Centrul de
Diagnostic si Tratament Focsani |
Focsani |
297 |
6. |
Unităti Spitalul
Judetean |
Focsani |
298 |
7. |
Unităti Spitalul
Comunal Dumbrăveni |
|
299 |
8. |
Unităti Spitalul
Comunal Vidra |
|
300 |
Judetul Arges |
|
|
|
1. |
Unităti Spitalul
Judetean Pitesti |
Pitesti |
301 |
2. |
Unităti Spitalul
“Dr.Teja Papahagi”
Domnesti |
Domnesti |
302 |
3. |
Unităti Spitalul
Orăsenesc “Sfântul Spiridon” Mioveni |
Mioveni |
303 |
4. |
Unităti Spitalul
Municipal Câmpulung |
Câmpulung |
304 |
5. |
Unităti Spitalul
Municipal Curtea de Arges |
Curtea de Arges |
305 |
6. |
Unităti Spitalul
Călinesti |
Călinesti |
306 |
7. |
Unităti Centrul de
Sănătate Rucăr |
Rucăr |
307 |
8. |
Unităti Spitalul
Orăsenesc “Regele Carol I” Costesti |
Costesti |
308 |
*) Anexele nr. 1-308
privind imobilele care se transmit se comunică unitătilor interesate.
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru
stabilirea cotei majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a
obligatiilor bugetare si a cotei majorărilor datorate pe perioada amânării sau
esalonării la plată a obligatiilor bugetare
În temeiul
prevederilor art. 107 din Constitutia României, precum si ale art. 13 si 83 din
Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările si completările
ulterioare,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Cota majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la
termen a obligatiilor bugetare constând în impozite, taxe, contributii si alte
sume reprezentând, potrivit legii, venituri bugetare este de 0,07% pentru
fiecare zi de întârziere.
Art. 2. - Cota majorărilor datorate pe perioada amânării sau esalonării
la plată a obligatiilor bugetare restante este de 0,07% pentru fiecare zi
calendaristică a acestei perioade.
Art. 3. - Pentru obligatiile bugetare la care s-au acordat amânări
sau/si esalonări la plată aflate în curs de derulare, de la data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri se datorează majorări în cota prevăzută la art. 2.
Art. 4. - (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu data de
întâi a lunii următoare publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
(2) Pe aceeasi dată se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.043/2001
privind stabilirea cotei majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la
termen a obligatiilor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 682 din 29 octombrie 2001, si Hotărârea Guvernului nr. 670/1999
privind stabilirea cotei majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la
termen a unor obligatii bugetare de către persoanele fizice, precum si a cotei
majorărilor datorate pe perioada amânării sau/si esalonării la plată a
obligatiilor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 402 din 24 august 1999.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu
Bucuresti, 16 august
2002.
Nr. 874.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
garantarea de către Ministerul Finantelor Publice a unor credite externe în
favoarea Societătii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice
“Termoelectrica” - S.A. Bucuresti, în vederea completării finantării
achizitiilor de resurse energetice pentru iarna 2002-2003
În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 2
din Legea datoriei publice nr. 81/1999,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă contractarea de către Societatea Comercială de
Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” - S.A. Bucuresti a
unor credite externe în limita sumei de 200 milioane dolari S.U.A., în vederea
completării finantării achizitiilor de resurse energetice din import (păcură si
gaze naturale) necesare pentru perioada de iarnă 2002-2003.
Art. 2. - Prin derogare de la prevederile anexei nr. 1 la Hotărârea
Guvernului nr. 293/1992 pentru aprobarea atributiilor, competentelor si modului
de functionare ale Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de
Comert Exterior, precum si a conventiilor-cadru pentru derularea activitătii de
finantare si asigurare a creditelor de comert exterior în numele si contul
statului, cu modificările ulterioare, se autorizează Comitetul Interministerial
de Garantii si Credite de Comert Exterior să aprobe garantarea în proportie de
100% a unor credite externe în limita sumei de 200 milioane dolari S.U.A.,
precum si a dobânzilor, comisioanelor si a altor costuri aferente, în vederea
completării finantării achizitiilor de resurse energetice din import (păcură si
gaze naturale) necesare pentru perioada de iarnă 2002-2003.
Art. 3. - Ministerul Finantelor Publice garantează în proportie de 100%
sumele prevăzute la art. 2, în vederea completării finantării achizitiilor de
resurse energetice din import (păcură si gaze naturale) necesare pentru
perioada de iarnă 2002-2003.
Art. 4. -
Rambursarea creditelor externe, plata dobânzilor, comisioanelor si a altor
costuri aferente acestora se vor efectua din sursele proprii ale Societătii
Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” - S.A.
Bucuresti.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 16 august
2002.
Nr. 875.
GUVERNUL ROMÂNIEI