MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 878         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 5 noiembrie 2002

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

484. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe si criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea si diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului

 

568. - Ordin al ministrului industriei si resurselor pentru aprobarea Nomenclatorului de lucrări si servicii care se prestează de către Agentia Natională pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase în regim de tarifare si cuantumul tarifelor aferente

 

4.834. - Ordin al ministrului educatiei si cercetării pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 1.004/2002 privind stimularea elevilor si studentilor care au primit distinctii la olimpiadele scolare internationale organizate pentru învătământul preuniversitar si a doctoranzilor care au obtinut rezultate deosebite în activitatea de cercetare

 

Rectificare la Hotărârea Guvernului nr. 1.128/2002

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe si criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea si diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului

 

În temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare nr. 159.288 din 11 septembrie 2002, întocmit de Agentia Natională Sanitară Veterinară,

ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe si criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea si diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Agentia Natională Sanitară Veterinară va controla modul de ducere la îndeplinire a prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare în termen de 15 zile de la data publicării.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 18 octombrie 2002.

Nr. 484.

 

ANEXĂ

 

NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ

privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe si criteriile pentru evaluarea

rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea si diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului

 

Art. 1. - (1) Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să se asigure că la baza confirmării bolii veziculoase a porcului si a diagnosticului diferential al acesteia de febră aftoasă se află:

a) detectarea semnelor clinice de boală;

b) detectarea virusului, antigenului sau a genomului în probe de tesut epitelial, lichid vezicular sau în fecale;

c) demonstrarea unui răspuns specific de anticorpi în probele de ser, conform procedurilor;

d) metodele de prelevare de probe si criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator stabilite în manualul prevăzut în anexă.

(2) Laboratoarele de diagnostic la care se referă pct. 5 din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului pot aplica modificări ale testelor de laborator la care se referă manualul prevăzut în anexă sau pot utiliza teste diferite, cu conditia ca acestea să demonstreze sensibilitate si specificitate egală cu a celor nemodificate.

(3) Sensibilitatea si specificitatea acestor teste modificate sau diferite trebuie să fie evaluate în cadrul unor testări comparative periodice, organizate de laboratorul de referintă comunitar pentru boala veziculoasă a porcului.

Art. 2. - (1) Autoritatea veterinară centrală a României poate adopta documente legislative sau prevederi administrative suplimentare prezentei norme sanitare veterinare pentru a asigura aplicarea si respectarea prevederilor acesteia.

(2) Autoritatea veterinară centrală a României va lua măsurile administrative sau penale adecvate pentru a

pedepsi orice încălcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.

(3) Autoritatea veterinară centrală a României poate modifica, completa sau abroga total sau partial prevederile prezentei norme sanitare veterinare.

(4) Atunci când autoritatea veterinară centrală a României adoptă cele mentionate la alineatele precedente, trebuie să facă o referire expresă la prezenta normă sanitară veterinară.

Art. 3. - Anexa face parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară.

 

ANEXĂ

la norma sanitară veterinară

 

MANUAL

de proceduri de diagnostic, metode de prelevare de probe si criterii pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator pentru confirmarea si diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului

 

CAPITOLUL I

Introducere, obiective si definitii

 

1. Prezentul manual de proceduri de diagnostic cuprinde metode de prelevare de probe si criterii pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator pentru confirmarea si diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului:

a) principiile de bază si conditiile minime privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe si criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator pentru un diagnostic corespunzător al bolii veziculoase a porcului. O importantă deosebită se acordă diagnosticului diferential cu febra aftoasă;

b) prevederile anexei nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului si, în special, pct. 4, 7 si 8 ale anexei mentionate;

c) informatii folosite în primul rând de autoritătile responsabile pentru controlul bolii veziculoase a porcului, accentul fiind pus pe principiile si aplicatiile testelor de laborator si pe evaluarea rezultatelor acestora si nu pe tehnici detaliate de laborator.

2. Conform prezentului manual, se întelege prin:

a) porc seropozitiv - orice porc al cărui ser are un titru de anticorpi egal sau mai mare decât serul 4 de referintă al bolii veziculoase a porcului la care se referă cap. X;

b) reactant unic - orice porc singur seropozitiv dintr-o exploatatie, care dezvoltă un rezultat pozitiv la teste serologice pentru boala veziculoasă a porcului, dar care nu are antecedente de contact cu virusul bolii veziculoase a porcului si pentru care nu există vreo dovadă a răspândirii infectiei la porcii de contact. Un porc seropozitiv este confirmat ca reactant unic dacă sunt îndeplinite conditiile la care se referă cap. VIII lit. C;

c) porci de contact - porci care au contact direct sau au avut contact direct, în ultimele 28 de zile, cu unul sau mai multi porci seropozitivi sau cu unul sau mai multi porci suspecti de a fi infectati cu virusul bolii veziculoase a porcului. Porcii de contact pot fi cazati în aceeasi boxă sau în boxe adiacente, dacă există posibilitatea contactului porcilor între boxe.

 

CAPITOLUL II

Principii de bază pentru controlul porcilor care prezintă semne clinice ale bolii veziculoase a porcului

 

1. Când într-o exploatatie este suspectată prezenta virusului bolii veziculoase a porcului, un număr statistic semnificativ de porci trebuie să fie verificat de către medical veterinar oficial, cât mai curând posibil, pentru a se detecta eventuale semne clinice ale bolii la care se referă prezenta anexă.

2. Când porcii prezintă semne clinice pe baza cărora se suspicionează boala veziculoasă a porcului sau febra aftoasă, este efectuat, cât mai curând posibil, diagnosticul diferential, prin mijloace adecvate de prelevare de probe si investigatii de laborator, conform prevederilor cap. IV, VII si VIII.

 

CAPITOLUL III

Proceduri generale pentru prelevare si transport de probe

 

1. Orice persoană care intră sau iese din exploatatii de porci, atunci când există o suspiciune de boală veziculoasă a porcului, trebuie să respecte măsurile de igienă cele mai stricte, necesare pentru a reduce riscul contaminării sau răspândirii cu virus.

2. Toti porcii de la care au fost prelevate probe trebuie să fie marcati individual în asa fel încât să poată fi identificati pentru eventuale reprelevări de probe. Se recomandă să fie înregistrată localizarea fiecărui porc din exploatatie de la care au fost prelevate probe, împreună cu marca sa individuală de identificare, în special dacă au fost prelevate probe de la porci suspecti.

3. Problele trebuie să fie trimise la laborator, însotite de documentele corespunzătoare, care vor include detalii ale antecedentelor clinice ale porcilor de la care au fost prelevate probe si semnele clinice observate, dacă există.

4. Atât timp cât orice afectiune veziculoasă la porci poate fi suspectată ca fiind febră aftoasă, trebuie să fie luate precautii speciale pentru împachetarea în conditii de sigurantă maximă a probelor suspecte. Aceste precautii se referă la prevenirea spargerii sau fisurării containerelor, precum si la riscul contaminării, fiind, de asemenea, important să se asigure ca probele să ajungă la laborator într-o stare satisfăcătoare. Dacă este pusă gheată în interiorul unui astfel de pachet, trebuie să fie prevenite scurgerile de apă. Nici un container ce contine probe suspecte de contaminare cu virusul bolii veziculoase a porcului nu trebuie să fie deschis decât când a ajuns în laborator.

5. Probele suspecte de contaminare cu virusul bolii veziculoase a porcului trebuie să fie analizate numai într-un laborator autorizat pentru a manipula virusul febrei aftoase în scopul diagnosticului, conform legislatiei nationale cu privire la controlul febrei aftoase, chiar dacă suspiciunea de febră aftoasă a fost deja eliminată.

6. Toate probele vor fi transportate la temperatura de 4sC, dacă durata transportului până la laboratorul de destinatie este mai mică de 48 ore, sau la o temperatură maximă de -20sC, dacă durata transportului este mai mare.

7. Pentru probe destinate laboratorului de referintă comunitar singura metodă de transport permisă este pe calea aerului via aeroportul din Londra (Heathrow) sau aeroportul Gatwick. Înainte de îmbarcarea probelor laboratorul respectiv trebuie să fie informat prin fax (+44-1483 23 26 21) sau prin e-mail despre detaliile de zbor, data, timpul de sosire prevăzut si numărul zborului, pentru ca pachetul să poată fi localizat la sosire. Pachetul trebuie să fie adresat Institutului pentru Sănătate Animală, Laboratorul Pirbright, Laboratorul de referintă comunitar pentru boala veziculoasă a porcului, Ash Road, Pirbright, Woking, Surrey GU24 ONF, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, UK.

Următoarele informatii trebuie, de asemenea, să fie incluse pe etichetă: “Material patologic animal fără valoare comercială. Perisabil. Fragil. A fi ridicat din aeroport prin adresă. A nu fi deschis în afara laboratorului”. Ridicarea autorizată a pachetului la aeroport se efectuează de personalul de la laboratorul de referintă comunitar, în baza unei autorizatii generale de import special emisă în acest scop de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pescuitului din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. Acesta este un acord permanent, o licentă separată care nu este  solicitată pentru orice import. Transportul ca bagaj de mână al materialului vezicular suspect de către personal neautorizat, în Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, precum si prin companiile de curierat este interzis.

8. Transportul probelor la laboratoarele nationale trebuie să fie conform instructiunilor stabilite de autoritatea veterinară centrală a României.

 

CAPITOLUL IV

Proceduri de prelevare a probelor într-o exploatatie cu porci suspecti clinic

 

1. Când într-o exploatatie este suspectată prezenta virusului bolii veziculoase a porcului si au fost observate semne clinice de boală, trebuie să fie prelevate probe corespunzătoare de la grupuri reprezentative de porci care prezintă aceste semne, pentru a se confirma boala si a se efectua diagnosticul diferential fată de febra aftoasă.

2. În aceste exploatatii probele de referintă pentru diagnostic sunt epiteliul si lichidul vezicular recoltat de la vezicule proaspăt rupte sau nerupte si prelevate de la porci care prezintă semne tipice de boală si la care pot fi detectate virusul bolii veziculoase a porcului, antigenele sau genomul acestora. Se recomandă să fie prelevate probe de la 5 sau 6 asemenea porci.

3. Chiar dacă sunt disponibile tesut epitelial proaspăt si lichid vezicular în cantitate suficientă (1 g sau mai mult), trebuie să fie prelevate si următoarele probe: 

a) probe de sânge de la porci suspecti si porcii de contact, pentru testare serologică;

b) probe de fecale de la porci suspecti, de pe podeaua boxei acestora si de la boxele adiacente, pentru testare virusologică.

4. Probele trebuie să fie prelevate si transportate conform următoarelor proceduri:

a) pentru probe epiteliale si lichid vezicular:

1. trebuie să fie prelevat, dacă este posibil, cel putin 1 g de tesut epitelial de la o veziculă ruptă recent sau una neruptă. Se recomandă ca porcii să fie sedati înainte ca probele să fie prelevate, pentru a se evita vătămarea personalului si din motive de bunăstare a porcilor;

2. dacă transportul probelor către laboratorul national este efectuat imediat - în mai putin de 3 ore -, probele epiteliale pot fi transportate uscate si păstrate refrigerate.

Dacă durata transportului depăseste 3 ore, probele trebuie să fie puse într-un mediu de transport de volum mic, care constă din cantităti egale de glicerol si 0,04 M fosfat-tampon sau alte substante-tampon echivalente, astfel încât pH-ul să fie mentinut în limita optimă pentru supravietuirea virusului febrei aftoase (pH de la 7,2 la 7,6). Mediul de transport trebuie să contină antibiotice pentru activitate suplimentară antimicrobiană. Antibioticele corespunzătoare  si concentratiile acestora per ml, definitive, sunt: 1.000 U.I.penicilină, 100 U.I. neomicină sulfat, 50 U.I. polimixină B sulfat, 100 U.I. micostatin;

3. dacă poate fi prelevat lichid vezicular de la o veziculă neruptă, acesta trebuie să fie păstrat nediluat, într-un container separat;

b) pentru probe de sânge: pot fi prelevate probe de sânge pentru teste serologice sau virusologice. În general, acestea sunt prelevate pentru detectarea anticorpilor si doar de la porci suspecti de a se fi însănătosit de infectia clinică sau subclinică, în timp ce epiteliul, lichidul vezicular si probele de fecale de la porci care prezintă semne clinice de boală sunt mult mai adecvate pentru detectarea virusului decât probele de sânge. Se recomandă ca probele de sânge integral să fie prelevate folosindu-se seringi vacuumate fără anticoagulant, iar acestea trebuie să fie transportate fără a fi deschise;

c) pentru probe de fecale: 

1. probe de fecale recoltate de pe podeaua clădirilor suspect ate de a contine sau de a fi continut porci infectati cu virusul bolii veziculoase a porcului sau tampoane fecale si probe de fecale de la porci în viată suspecti trebuie să fie plasate în containere solide si rezistente la scurgeri;

2. containerele cu probe suspecte trebuie să fie dezinfectate pe dinafară, înainte de a fi transportate la laborator.

Dezinfectantii corespunzători sunt:

(i) hidroxidul de sodiu (dilutie 1:100);

(ii) formolul (dilutie 1:9 de solutie de formol care contine minimum 34% formaldehidă); si

(iii) hipocloritul de sodiu (cu 2% clor disponibil).

Acesti dezinfectanti trebuie să fie manevrati cu grijă, deoarece sunt caustici.

 

CAPITOLUL V

Proceduri de prelevare a probelor pentru supravegherea serologică a bolii veziculoase a porcului

 

1. Pentru supravegherea exploatatiilor, atunci când nu există nici o evidentă sau o suspiciune că boala poate fi prezentă, se efectuează prin prelevare de probe serologice de rutină.

2. Pentru supravegherea la abator, la piată, la un centru de colectare sau în locuri similare, se efectuează prin prelevare de probe serologice de rutină.

3. Pentru supravegherea nediscriminatorie a porcilor primiti din state membre ale Uniunii Europene, probele de sânge pentru testarea serologică trebuie să fie prelevate de la porci din exploatatiile în care au fost introdusi, conform prevederilor legale în vigoare.

4. Pentru supravegherea exploatatiilor situate în cadrul zonelor de protectie sau de supraveghere care au fost stabilite ca urmare a confirmării focarelor de boală, conform pct. 7 si 8 din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, sau pentru supravegherea exploatatiilor la care se referă art. 9 din Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, probele de sânge trebuie să fie prelevate de la porci, pentru testare serologică, conform cu următoarea schemă:

a) în cazul exploatatiilor pentru reproductie trebuie să fie efectuată o procedură aleatorie de prelevare de probe, în asa fel încât să se detecteze o prevalentă de 5% de seroconversie cu 95% fidelitate;

b) în cazul exploatatiilor care contin numai porci pentru îngrăsare, procedura de prelevare de probe trebuie să asigure ca numărul total de probe prelevate să fie cel putin egal cu numărul necesar pentru a se detecta o prevalentă de 5% de seroconversie cu 95% fidelitate. În orice caz probele trebuie să fie prelevate, pe cât este posibil, de la cât mai multe boxe selectate aleatoriu;

c) în cazul exploatatiilor mixte, de crestere si reproductie, trebuie să fie prelevate probe de la fiecare grup de porci care este cazat în clădiri separate, în asa fel încât să se detecteze o prevalentă de 5% de seroconversie cu 95% fidelitate.

 

CAPITOLUL VI

Actiuni ulterioare si proceduri de reprelevare de probe în cazul detectării de porci seropozitivi

 

1. Când într-o exploatatie este detectat un singur porc seropozitiv în urma supravegherii la care se referă cap. V pct. 1 sau 4, autoritatea veterinară locală trebuie:

a) să aplice măsurile la care se referă art. 4 din Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului;

b) să efectueze un control în exploatatie conform prevederilor cap. II pct. 1;

c) să preleveze probe de sânge pentru testarea serologică de la:

- porcul suspect;

- porcii de contact care sunt cazati în aceeasi boxă sau în boxe adiacente cu porcul suspect. Trebuie să fie prelevate probe de la acesti porci în asa fel încât să se detecteze o prevalentă de 50% de seroconversie cu 95% fidelitate pentru fiecare boxă.

2. Autoritatea veterinară centrală a României poate decide să ridice măsurile la care se referă pct. 1 lit. a) al prezentului capitol, dacă: 

a) ancheta epizootologică efectuată conform prevederilor art. 8 din Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului arată că boala veziculoasă a porcului nu a fost introdusă în exploatatie;

b) nici un semn clinic de boală veziculoasă a porcului nu a fost detectat în exploatatie; si

c) exploatatia nu este situată într-o zonă de supraveghere sau de restrictie, stabilită ca urmare a unui focar de boală confirmat, nu este supusă altor restrictii aplicate cu privire la un focar de boală confirmat si cu conditia ca:

- nici un porc din exploatatie să nu facă obiectul comertului României cu statele membre ale Uniunii Europene; si

- porci de la exploatatia respectivă să fie livrati doar la un abator pentru a fi tăiati imediat sau la altă exploatatie  din care nici un porc nu face obiectul comertului Românieicu statele membre ale Uniunii Europene, până când rezultatele controalelor ulterioare si ale testelor serologice arată că boala veziculoasă a porcului poate fi eliminată definitiv.

3. Dacă controalele si testele serologice efectuate conform pct. 1 lit. b) si c) ale prezentului capitol:

a) au rezultate negative sau numai un porc pozitiv este în prealabil confirmat pozitiv (reactant unic), boala veziculoasă a porcului poate fi infirmată. Măsurile la care se referă pct. 1 lit. a) vor fi ridicate, cu exceptia cazului când exploatatia se află într-o zonă de protectie sau de supraveghere stabilită în jurul unui focar de boală, unde măsurile de eradicare a bolii trebuie să fie în vigoare, conform pct. 7 sau 8 din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului;

b) arată faptul că este prezent mai mult de un porc seropozitiv în exploatatie, boala veziculoasă a porcului trebuie să fie confirmată sau, dacă conditiile stabilite la pct. 4 din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului nu sunt îndeplinite pentru a confirma prezenta acestei boli, trebuie să fie prelevate din exploatatie ulterior probe conform procedurilor de prelevare de probe la care se referă pct. 4 al prezentului capitol.

4. În cazul în care este detectat mai mult de un porc seropozitiv într-o exploatatie, ca urmare a prelevării de probe si a testelor serologice la care se referă cap. V pct. 1 si 3 sau pct. 2 al prezentei anexe, iar conditiile stabilite la pct. 4 din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului nu sunt îndeplinite, pentru a se confirma boala veziculoasă a porcului autoritatea veterinară centrală a României trebuie să dispună următoarele:

a) aplicarea sau continuarea aplicării prevederilor art. 4 din Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului;

b) efectuarea unui control în acea exploatatie, conform prevederilor cap. II pct. 1; 

c) prelevarea ulterior de probe de sânge pentru testarea serologică de la porci seropozitivi si de la porcii de contact, conform pct. 1 lit. c) al prezentului capitol;

d) prelevarea probelor de sânge pentru testarea serologică de la porcii din alte clădiri ale exploatatiei, conform procedurii cap. V pct. 2;

e) prelevarea unui număr suficient de probe de fecale pentru testele virusologice:

(i) de la porci seropozitivi;

(ii) de pe podeaua boxelor care contin porci seropozitivi si a boxelor adiacente;

(iii) din boxe selectate aleatoriu din alte clădiri ale exploatatiei - probele de fecale prelevate trebuie să fie examinate cât mai curând posibil, conform prevederilor pct. (i) si (ii). 

Dacă aceste probe sunt negative, dar rezultatele testelor serologice creează suspiciunea că virusul bolii veziculoase a porcului poate fi răspândit la celelalte clădiri, trebuie prelevate probe de fecale conform prevederilor pct. (iii), pentru a fi examinate; dacă în urma acestor controale si teste ulterioare conditiile stabilite la pct. 4 din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului nu sunt îndeplinite, pentru a se confirma prezenta bolii veziculoase a porcului, porcii seropozitivi vor fi ucisi sau tăiati, conform prevederilor pct. 4 lit. d) din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului. Dacă ulterior au fost găsiti mai multi porci seropozitivi, pe lângă ceilalti deja găsiti seropozitivi ca urmare a prelevării de probe anticipate, prevederile si procedurile stabilite la lit. a), b), c), d) si e) ale prezentului punct vor fi aplicate ulterior mutatis mutandis.

5. Fără a aduce atingere măsurilor prevăzute la art. 9 din Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, când unul sau mai multi porci sunt detectati pozitiv, ca urmare a activitătii de supraveghere la care se referă cap. V pct. 2 sau 3, autoritatea veterinară centrală a României va dispune:

a) efectuarea controalelor ulterioare corespunzătoare, când este necesar, care includ si prelevarea de probe, pentru a se confirma sau a se infirma boala veziculoasă a porcului în locul unde acesti porci au fost detectati, luând în considerare situatia epizootologică locală;

b) aplicarea în exploatatia de origine a acestor porci a măsurilor prevăzute la art. 4 din Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului;

c) efectuarea unui control în exploatatia de origine a acestor porci, conform prevederilor cap. II pct. 1; si

d) prelevarea probelor de sânge de la porcii din exploatatia de origine pentru testarea serologică a porcilor seropozitivi, conform prevederilor cap. V pct. 2.

6. Autoritatea veterinară centrală a României poate decide să ridice măsurile prevăzute la pct. 5 lit. b) al prezentului capitol, dacă:

a) ancheta epizootologică, efectuată conform prevederilor art. 4 si 8 din Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, arată că boala veziculoasă a porcului nu a fost introdusă în exploatatie;

b) nici un semn clinic de boală veziculoasă a porcului nu a fost detectat în exploatatie;

c) exploatatia nu este situată într-o zonă de supraveghere sau de restrictie stabilită ca urmare a confirmării unui focar de boală si nu este supusă altor restrictii aplicate pentru a se confirma un focar de boală, cu conditia ca:

(i) nici un porc din exploatatie să nu facă obiectul comertului României cu statele membre ale Uniunii Europene; si

(ii) porcii din exploatatie să fie destinati doar tăierii imediate, la un abator sau la altă exploatatie de la care nici un porc nu face obiectul comertului României cu statele membre ale Uniunii Europene, până când rezultatele controalelor ulterioare si ale testelor serologice efectuate în locul unde au fost detectati porci seropozitivi si în exploatatia de origine arată că boala veziculoasă a porcului poate fi cu certitudine infirmată.

 

CAPITOLUL VII

Principii si aplicatii ale testelor virusologice si evaluarea rezultatelor lor

 

A. Detectarea antigenului viral

1. Un test sandwich ELISA indirect înlocuieste testul de fixare a complementului, ca metodă selectată pentru detectarea antigenului viral al bolii veziculoase a porcului. Testul este acelasi ca cel utilizat pentru diagnosticul febrei aftoase. Testele pentru cele două boli trebuie să fie efectuate în acelasi timp, cu exceptia cazului în care febra aftoasă a fost deja infirmată. Se recomandă în special probe de epiteliu sau de lichid din leziunile veziculoase, în care atât virusul bolii veziculoase a porcului, cât si cel al febrei aftoase pot fi prezente la titruri înalte la porcii cu infectie acută si care sunt detectati în câteva ore1).

Rânduri duplicat din plăcile ELISA multigodeu sunt acoperite cu antiser de iepure contra virusului bolii veziculoase a porcului si pentru fiecare dintre cele 7 serotipuri ale virusului febrei aftoase. Acestea sunt seruri de blocare.

Suspensii ale probei de testat se adaugă la fiecare godeu al celor două rânduri. Controale pozitive sunt de asemenea incluse. Ser de detectie omolog de cobai este adăugat în godeurile din rândurile respective, în etapa următoare ori apoi, de ser de iepure anticobai conjugat cu o enzimă, cum ar fi peroxidaza de hrean. Se realizează spălarea  intensivă între fiecare etapă, pentru a se îndepărta agentii nelegati.

O reactie pozitivă este indicată dacă există o reactie de culoare la adăugarea cromogenului si a substratului.

Reactiile intens pozitive pot fi evidentiate cu ochiul liber, dar rezultate pot să fie citite, de asemenea, spectrofotometric, caz în care o citire a absorbantei de 0,1 deasupra limitei de fond indică o reactie pozitivă.

2. Pot fi folosite sisteme alternative bazate pe anticorpi monoclonali, sisteme care selectează anticorpi monoclonali precum anticorpii de blocare si anticorpii peroxidazo-conjugati monoclonali ca anticorpi de detectie, pentru detectarea antigenului bolii veziculoase a porcului si pentru diagnosticul diferential de febră aftoasă în probele de epiteliu, lichid vezicular sau cultură de tesut infectat.

3. Poate fi folosit un sistem bazat pe anticorpi monoclonali pentru a se studia variatia antigenică dintre tulpinile virusului bolii veziculoase a porcului. Antigenele virale crescute în tesutul-cultură sunt blocate de un antiser hiperimun de iepure contra bolii veziculoase a porcului, adsorbit de faza solidă. Secvente corespunzătoare de anticorpi monoclonali reactionează si legarea anticorpilor monoclonali la tulpinile sălbatice este comparată cu legarea anticorpilor  monoclonali la tulpinile parentale. O legătură similară indică prezenta epitopilor, împărtiti între tulpinile parentale si cele sălbatice.

B. Izolarea si cresterea virusului

1. Ca rutină, suspensii filtrate de probe de epiteliu, lichid vezicular sau fecale suspecte de a contine virusul bolii veziculoase a porcului trebuie să fie inoculate pe culturi de celule sensibile. Dacă cantitatea si calitatea probelor prelevate din leziuni si supuse examinării sunt insuficiente pentru examinarea imediată prin ELISA, este necesară cresterea de virus în cultură de tesut pentru a amplifica antigenul viral.

2. Pentru a izola si a creste virusul, suspensia epitelială filtrată este inoculată pe culturi monostrat de celule IB-RS-2. Trebuie să fie utilizate două dilutii de suspensie epitelială, una de concentratie mare (1/500) si una de concentratie mică (1/10) pentru a evita interferenta cu virusul crescut pe interferon, a cărui eliberare va interfera cu virusul bolii veziculoase a porcului. Pentru izolarea virusului sunt adăugate numai antibiotice, în vederea mentinerii mediului. Pentru diagnosticul diferential fată de febra aftoasă trebuie, de asemenea, să fie inoculate celule tiroidiene primare de bovine sau celule renale de pui de hamster (BHK-21).

3. Dacă se dezvoltă un efect citopatic, fluidul supernatant trebuie să fie prelevat din culturile pozitive, atunci când efectul este complet, si utilizat în testul ELISA pentru identificarea virusului. Culturile negative trebuie să fie inoculate pe culturi de tesut proaspăt de 48 sau 72 de ore, iar acest pasaj orb trebuie examinat după 72 de ore. În absenta efectului citopatic, după un pasaj orb ulterior proba poate fi declarată negativă pentru prezenta virusului viu.

4. Suspensii de probe de fecale pot fi procesate ca în descrierea de la pct. 1. Deoarece în general există mai putin virus în fecale decât în epiteliu, este esential ca în absenta unui efect citopatic la primele două pasaje să fie inclus un al treilea pasaj orb.

5. Inocularea simultană a unei linii celulare porcine si a unuia dintre sistemele de cultură de tesut mentionat mai sus - de preferat celule tiroidiene bovine primare – este un ghid util pentru a determina dacă probele veziculare contin virusul bolii veziculoase a porcului sau virusul febrei aftoase care, ca si în primul sistem, se va dezvolta numai în celule de origine porcină. Totusi culturile de virus al febrei aftoase, cu o istorie îndelungată de transmitere între porci, pot, de asemenea, să se dezvolte, de preferintă, în sistemele de culturi celulare de origine porcină.

C. Reactia de polimerizare în lant pentru depistarea genomului (PCR)

1. Metode de recunoastere a acidului nucleic pot fi utilizate pentru a detecta genomul viral al bolii veziculoase a porcului în materialul clinic si care foloseste tehnica PCR pentru a stabili legăturile dintre tulpinile de virus al bolii veziculoase a porcului, prin determinarea secventei de nucleotide a unei părti de genom. Tehnici care folosesc PCR au fost perfectate pentru a se îmbunătăti sensibilitatea diagnosticului. Au fost descrise proceduri de PCR-RT usor diferite, folosind primeri care corespund unor regiuni intens conservate din genele 1C si 1D ale genomului viral.

2. Tehnica PCR este rapidă - rezultatele sunt de obicei disponibile în 24 de ore - si se detectează toate genotipurile de virus al bolii veziculoase a porcului, fiind suficient de sensibilă pentru a se utiliza la prelevarea probelor de la cazurile suspecte clinic de boală.

3. Atunci când este suspectată infectia subclinică sau atunci când probele sunt colectate după disparitia bolii clinice ori când este necesară procesarea probelor de fecale,  tehnicile PCR-RT perfectionate, asemănătoare PCR-RTsecventiale, PCR-imun, PCR-ELISA si metode mai elaborate de extractie a ARN, care produc un sistem de  detectare cel putin la fel de sensibil, dar considerabil mult mai rapid decât pasajul multiplu pe cultură de tesut.

4. Prin secventarea a aproximativ 200 de nucleotide din cadrul genei 1D care codifică proteina structurală majoră VP1 este posibilă gruparea tulpinilor virusului bolii veziculoase a porcului, conform omologiei lor de secventă, precum si a tulpinilor înrudite epidemiologic si care provoacă boli în regiuni diferite sau la perioade diferite.

D. Evaluarea rezultatelor testelor virusologice

1. Detectarea de antigene sau de genom al virusului bolii veziculoase a porcului prin metodele ELISA sau PCR are aceeasi valoare de diagnostic ca si izolarea virusului.

2. Totusi izolarea virusului trebuie să fie considerată ca test de referintă si trebuie să fie utilizată ca test de confirmare, dacă este necesar, în special dacă un rezultat pozitiv ELISA sau PCR nu este asociat cu:

a) detectarea de semne clinice ale bolii;

b) detectarea de porci seropozitivi; sau

c) o legătură epizootologică directă cu un focar confirmat.

1) Rezultatele pozitive ELISA sunt asociate cu prezenta a cel putin 10 5 TCID50 - doze infectioase de cultură de tesut - de virus în probe.

 

CAPITOLUL VIII

Principii si aplicatii ale testelor serologice si evaluarea rezultatelor acestora

 

A. Test de neutralizare a virusului (VN)

1. Microtestul cantitativ de virus neutralizare (VN) pentru detectarea anticorpilor indusi de virusul bolii veziculoase a porcului este efectuat pe celule IB-RS-2 sau pe un sistem de celule echivalent, în plăci de microtitrare cu fundul lat din categoria cu cultură de tesut.

2. Virusul este crescut în monostraturi de cellule IB-RS-2 si depozitat fie la -20sC după adăugarea de glycerol 50%, fie la -70sC fără glycerol. Serurile sunt inactivate înaintea testării la 56sC timp de 30 de minute.

B. ELISA

1. Testul ELISA pentru detectarea anticorpilor este un test competitiv bazat pe anticorpi monoclonali. Dacă proba de ser contine anticorpi ai virusului bolii veziculoase a porcului, legătura unor anticorpi monoclonali selectati, conjugati cu peroxidază, cu antigenul virusului bolii veziculoase a porcului va fi inhibată. În acest test ELISA antigenul viral al bolii veziculoase a porcului este blocat în faza solidă, folosindu-se anticorpi monoclonali, apoi probele de ser sunt incubate în dilutie corespunzătoare, urmată de adăugarea anticorpului monoclonal conjugat cu peroxidază. Ulterior inhibitia legăturii anticorpului monoclonal cu antigenul bolii veziculoase a porcului este măsurată prin intermediul unui substrat si al unui cromogen.

2. Un test ELISA indirect de blocare, care foloseste anticorpi monoclonali izotipi specifici pentru a se detecta IgG sau IgM specifică porcului contra virusului bolii veziculoase a porcului, este util pentru evaluarea timpului de la infectia porcilor sau de la contaminarea spatiilor infectate. În cazul acestui test ELISA izotipul specific antigenului viral este  blocat în faza solidă, folosindu-se un anticorp de captare a antigenului. Dacă proba de ser contine anticorpi pentru virusul bolii veziculoase a porcului, acestia sunt detectati folosindu-se o IgG antiporc sau o IgM antiporc monoclonal conjugat cu peroxidază. Ulterior această legătură este măsurată prin intermediul unui substrat si al unui cromogen. Testul ELISA izotip specific poate fi util, de asemenea, pentru deosebirea reactantului unic de adevăratii porci pozitivi, asa cum prevede lit. C.

C. Aplicarea testelor serologice si evaluarea rezultatelor

1. Testul de VN si testul ELISA sunt teste serologice recomandate. Cap. X enumeră serurile de referintă care sunt disponibile la laboratorul de referintă comunitar, pentru a standardiza testele serologice efectuate în Comunitatea Europeană. Testul de VN trebuie să fie considerat ca test de referintă, dar are dezavantajul că se finalizează în 2 sau 3 zile si necesită facilităti pentru culturi celulare. Testul ELISA este mult mai rapid si poate fi mult mai usor standardizat. Testul ELISA de competitie cu anticorpi monoclonali este cel mai fiabil. Testul ELISA descris până în prezent, utilizând anticorpi ai bolii veziculoase a porcului, este recomandat ca test de screening pentru un număr mare  de probe. Totusi testul de VN trebuie să fie utilizat ca test de confirmare, dacă este necesar, în special după prima detectare de probe pozitive într-o exploatatie. Porcii pozitivi la testul ELISA, dar negativi la testul de VN, pot fi omisi.

2. Prezenta unui reactant unic2) poate fi suspectată atunci când este detectat un singur porc seropozitiv si când sunt îndeplinite următoarele criterii:

a) nu există semne clinice de boală în exploatatie;

b) nu există un istoric relevant al bolii clinice în exploatatie;

c) nu există antecedente de contact cu un focar de boală.

3. Un porc este confirmat drept reactant unic atunci când:

a) după testare nu sunt identificati alti porci seropozitivi;

b) prelevarea de probe efectuată la porcii de contact după prima detectare a reactantului unic nu indică seroconversie;

c) titrul de anticorpi pentru o prelevare de probe repetată rămâne constant sau deviază.

4. Totusi următoarele criterii si principii suplimentare trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare pentru confirmarea unui reactant unic:

a) reactantii unici apar cu o prevalentă de aproximativ 1 per 1.000 de porci;

b) serurile de la reactantii unici au, în general, următorul profil: titrul anticorpilor scăzut la testul de VN, linia de granită pozitivă la testul ELISA de competitie pe bază de anticorpi monoclonali, nici o IgM si nici o IgG la testul ELISA izotip specific pentru boala veziculoasă a porcului3).

 

CAPITOLUL IX

Semne clinice si particularităti ale bolii veziculoase a porcului

 

1. Boala veziculoasă a porcului este o boală contagioasă a porcilor, produsă de un enterovirus din familia Picornaviridae care poate evolua sub formă veziculoasă subclinică, usoară sau severă, ce depinde de tulpina de virus implicată, de calea si doza infectantă, precum si de conditiile de crestere în care au fost tinuti porcii. Factorii de stres suplimentari, precum transportul, aglomerarea cu alti porci si temperaturile extreme, pot, de asemenea, predispune la dezvoltarea semnelor clinice.

2. Boala se caracterizează printr-o febră usoară si aparitia de vezicule pe bureletul coronarian, pe protuberantele călcâielor, pe pielea membrelor si mai putin frecvent pe rât, buze, limbă si mameloane. Rata morbiditătii poate fi până la 100%, iar mortalitatea este foarte scăzută sau nulă.

2) O proportie mică de reactant unic poate fi detectată prin orice test serologic curent utilizat pentru boala veziculoasă a porcului. Factorii responsabili pentru reactantii unici sunt necunoscuti.

Reactivitate serologică încrucisată cu virusul bolii veziculoase a porcului poate apărea datorită infectării cu un alt picornavirus încă neidentificat sau poate fi datorat altor factori nespecifici prezenti în ser.

3) IgG specifică singură sau atât IgG, cât si IgM sunt de obicei detectate în probe de ser de la porcii infectati cu virusul bolii veziculoase a porcului, întrucât serul de la reactantii unici contine în general numai IgM. IgG nu va fi detectată în probele de ser de la porcii infectati cu virusul bolii veziculoase a porcului într-o perioadă de până la 10 sau 14 zile. Totusi IgG specifică va fi detectată în a doua probă de sânge. Porcii infectati recent nu pot fi deosebiti în mod sigur de reactantii unici înainte ca răspunsul imun al acestora să se modifice de la producerea de IgM la cea de IgG. A se vedea, de asemenea, si nota de subsol 4).

3. Infectia se poate dezvolta sub o formă inaparentă sau usoară care prezintă doar o afectare tranzitorie în starea generală a porcilor si care conduce la dezvoltarea de anticorpi ce neutralizează virusul în câteva zile4). Din cauza naturii subclinice sau usoare a bolii, aceasta este deseori suspectată prima, ca urmare a testelor serologice pentru supravegherea bolii sau pentru certificarea exportului. Focarele europene recente de boală veziculoasă a  porcului au fost caracterizate prin semne clinice mai putin severe sau chiar fără semne clinice, diagnosticul fiind frecvent dependent de testele serologice. Totusi semnele clinice ale bolii veziculoase a porcului nu se pot deosebi de cele ale febrei aftoase. Orice formă veziculară trebuie să fie tratată initial ca suspectă de febră aftoasă, iar diagnosticul diferential trebuie să fie efectuat cât mai curând posibil.

4. Perioada de incubatie a bolii veziculoase a porcului la porcii individuali este, de obicei, între 2 si 7 zile, după care urmează febra pasageră de până la 41sC, dar semnele clinice pot deveni evidente în exploatatie după o perioadă mai lungă. Veziculele se dezvoltă apoi pe bureletul coronarian, în special la jonctiunea cu onglonul. Acestea pot afecta întregul burelet coronarian si provoacă pierderea copitei. Mult mai rar veziculele pot, de asemenea, să apară pe rât, în special pe suprafata dorsală, pe buze, pe limbă si pe mameloane, iar eroziuni de dimensiuni mici pot fi observate pe genunchi. Porcii afectati pot schiopăta si pot refuza hrana. Porcii mai tineri sunt mult mai sever afectati, desi mortalitatea datorată bolii veziculoase a porcului este foarte rară, în contrast cu febra aftoasă, la efectivul tânăr.

5. Au fost raportate semne nervoase, dar acestea sunt neobisnuite. Avortul nu este o caracteristică tipică a bolii veziculoase a porcului. Insuficienta cardiacă datorată miocarditei multifocale poate fi o caracteristică a febrei aftoase si a encefalomiocarditei, în special la purceii tineri, dar nu apare în boala veziculoasă a porcului.

6. Vindecarea este de obicei completă în 2 sau 3 săptămâni, singura evidentă a infectiei fiind o linie orizontală, întunecată pe copită, acolo unde cresterea onglonului a fost întreruptă temporar.

7. Porcii afectati pot excreta virusul prin orificiile nazale si pe gură si prin fecale, cu 48 de ore înainte de aparitia semnelor clinice. Cea mai mare cantitate de virus este eliminată în primele 7 zile după infectie, iar excretia de virus prin orificiile nazale si pe gură se opreste, în mod normal, după două săptămâni. Virusul poate fi izolat din fecale până la 20 de zile după infectie, desi a fost raportată prezenta sa până la 3 luni. Acesta poate persista pentru o perioadă considerabilă în tesutul necrotic asociat cu vezicule rupte si în fecale.

 

CAPITOLUL X

Seruri de referintă pentru boala veziculoasă a porcului

 

Ser de referintă

Origine

Comentarii5)

1

Ser normal de porc

Ser5) de control negativ

2

Ser colectat la 21 de zile după infectie (dpi) de la porci infectati cu tulpina virusului bolii veziculoase a porcului UKG 27/72

Ser de control intens pozitiv

3

Dilutie A 1:10 în NPS a unui ser colectat după 5 dpi de la un porc infectat cu tulpina bolii veziculoase a porcului 8/94/Italia

Un ser slab pozitiv prelevat de la un porc imediat după infectie cu o tulpină de virus europeană recentă a bolii veziculoase a porcului. Serul a fost diluat pentru a da un rezultat slab pozitiv la testul ELISA si la testul de VN

4

Dilutie de A 1:40 a unui ser colectat la 21 dpi de la un porc infectat cu tulpina virusului bolii veziculoase a porcului UKG 27/72

 

Un ser slab pozitiv care defineste nivelul cel mai

scăzut de anticorpi pe care laboratoarele nationale de referintă ale Uniunii Europene ar trebui să îl evidentieze ca fiind consistent pozitiv prin metoda ELISA si prin metoda de neutralizare a virusului. Echivalent pentru ser RS 01-04-946)

5

Ser colectat la 4 dpi de la un porc infectat cu tulpina virusului bolii veziculoase a porcului UKG 27/72

Un ser slab pozitiv prelevat de la un porc imediat

după infectie

6

Ser colectat la 5 dpi de la un porc infectat cu tulpina virusului bolii veziculoase a porcului UKG 27/72

Un ser slab pozitiv prelevat de la un porc imediat

după infectie

 

 

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Nomenclatorului de lucrări si servicii care se prestează de către Agentia Natională pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase în regim de tarifare si cuantumul tarifelor aferente

 

Având în vedere prevederile art. 6, 7, 13, 14, 16, 17, 19 si 22 din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 17 februarie 2000, cu modificările ulterioare, ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 26 iulie 2001, si ale Hotărârii Guvernului nr. 707/2002 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 19 iulie 2002, cu modificările si completările ulterioare,

văzând prevederile Hotărârii Guvernului nr. 340/1992 si ale Legii nr. 300/2002,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificările ulterioare,

ministrul industriei si resurselor emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Nomenclatorul de lucrări si servicii care se prestează de către Agentia Natională pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase în regim de tarifare si cuantumul tarifelor aferente acestora, pe categorii de complexitate, stabilite după numărul de produse, pentru care se aplică acest regim, conform prevederilor din anexă.

Art. 2. - Agentia Natională pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase, ca agentie natională, organ de specialitate în domeniul substantelor si preparatelor chimice periculoase, îsi va deschide un cont la Trezoreria municipiului Bucuresti pentru veniturile provenite din încasarea tarifelor aferente lucrărilor si serviciilor pe care le prestează.

Art. 3. - Sumele încasate vor fi utilizate în conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 137/1995, republicată, ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 200/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2002, si ale Hotărârii Guvernului nr. 707/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

 

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

 

Bucuresti, 26 noiembrie 2002.

Nr. 568.

 

ANEXĂ1)

NOMENCLATORUL

de lucrări si servicii care se prestează de către Agentia Natională pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase în regim de tarifare si cuantumul tarifelor aferente


1) Anexa este reprodusă în facsimil.

*) Se încasează echivalentul în lei, la cursul zilei în care se efectuează plata.

 

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETĂRII

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 1.004/2002 privind stimularea elevilor si studentilor care au primit distinctii la olimpiadele scolare internationale organizate pentru învătământul preuniversitar si a doctoranzilor care au obtinut rezultate deosebite în activitatea de cercetare

 

În conformitate cu prevederile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.004/2002 privind stimularea elevilor si

studentilor care au primit distinctii la olimpiadele scolare internationale organizate pentru învătământul preuniversitar si a doctoranzilor care au obtinut rezultate deosebite în activitatea de cercetare,

în baza art. 7 alin. (6) si (7), art. 60 alin. (5) si (6) si a art. 172 alin. (1) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetării, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei si cercetării emite prezentul ordin.

 

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 1.004/2002 privind stimularea elevilor si studentilor care au primit distinctii la olimpiadele scolare internationale organizate pentru învătământul preuniversitar si a doctoranzilor care au obtinut rezultate deosebite în activitatea de cercetare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Directia generală pentru coordonarea învătământului superior, Directia generală pentru învătământ preuniversitar, Directia generală buget finante, institutiile de învătământ superior de stat si particulare acreditate si inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educatiei si cercetării,

Ecaterina Andronescu

 

Bucuresti, 30 octombrie 2002.

Nr. 4.834.

 

ANEXĂ.

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 1.004/2002 privind stimularea elevilor si studentilor care au primit distinctii la olimpiadele scolare internationale organizate pentru învătământul preuniversitar si a doctoranzilor care au obtinut rezultate deosebite în activitatea de cercetare

 

Art. 1. - (1) Bursa de performantă “Meritul Olimpic” este atribuită:

a) elevilor care au primit distinctii la olimpiadele scolare internationale;

b) studentilor în anul I care au primit distinctii la olimpiadele scolare internationale în calitate de elevi în clasa a XII-a.

(2) Bursa de performantă “Meritul Olimpic” este acordată celor în drept, în anul scolar următor celui în care au obtinut distinctia la olimpiadele scolare internationale, pe toată durata anului scolar/universitar, inclusiv a vacantelor.

(3) Bursele se acordă numai elevilor sau studentilor care urmează studiile în România.

(4) Bursele pot fi acordate pe toată durata studiilor, ca urmare a unei evaluări anuale a performantelor, astfel:

a) pentru mentinerea bursei acordate în anul precedent elevii trebuie să obtină o nouă distinctie;

b) pentru evaluarea studentilor care pot beneficia de mentinerea bursei se tine cont de următoarele criterii generale:

- obtinerea de rezultate deosebite la învătătură;

- obtinerea de performante în activitatea de cercetare stiintifică.

Senatele universitare sunt autorizate ca în baza criteriilor generale de mai sus să elaboreze criterii specifice pentru acordarea acestor burse, diferentiat, pe specializări.

 (5) Listele nominale cuprinzând elevii care au obtinutdistinctii la olimpiadele scolare sunt transmise inspectoratelor scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, si universitătilor de către Ministerul Educatiei si Cercetării, prin ordin al ministrului. Lista studentilor propusi pentru mentinerea burselor este transmisă de către senatele universitare Directiei generale pentru coordonarea învătământului superior din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării.

Art. 2. - (1) Bursele elevilor din învătământul preuniversitar care au primit distinctii la olimpiadele scolare internationale se acordă prin inspectoratele scolare si se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetării, capitolul 57.01 “Învătământ”.

(2) Bursele studentilor care au primit distinctii la olimpiadele scolare internationale în calitate de elevi în clasa a XII-a se acordă prin senatele universitătilor si se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetării, capitolul 57.01 “Învătământ”.

Art. 3. - Studentii care au obtinut în perioada studiilor liceale distinctii la olimpiadele scolare internationale pot urma, la cerere, fără taxe de scolarizare, cursurile a două facultăti în institutii de învătământ superior de stat, potrivit criteriilor generale privind organizarea si desfăsurarea admiterii în învătământul superior de stat, stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetării, în conditiile legii.

Art. 4. - (1) Din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetării, capitolul 71.01 “Cercetare”, se constituie annual un fond pentru cel mult 100 de burse de cercetare.

(2) Din fondul prevăzut la alin. (1) se acordă bursele de cercetare obtinute prin concurs de tinerii doctoranzi cu vârsta de până la 35 de ani, angajati în învătământ sau  cercetare stiintifică, cu rezultate deosebite în activitatea de cercetare la doctorat, indiferent de forma de învătământ pe care o urmează.

(3) Organizarea procesului de evaluare a dosarelor de burse de cercetare pentru doctoranzi si de monitorizare a acestor burse se face de către Consiliul National al Cercetării Stiintifice din Învătământul Superior, cu suport managerial din partea Unitătii Executive pentru Finantarea Învătământului Superior si a Cercetării Stiintifice Universitare. Dosarele individuale pentru participare la concursul pentru obtinerea burselor de cercetare de către tinerii doctoranzi sunt avizate de către conducerile universitătilor în cadrul cărora sunt înscrisi doctoranzii respectivi.

(4) Bursele de cercetare pentru tinerii doctoranzi sunt aprobat e prin ordin al ministrului, în baza propunerilor Consiliului National al Cercetării Stiintifice din Învătământul Superior, rezultate în urma procesului de evaluare a dosarelor de burse.

(5) Bursa de cercetare se poate mentine pe o durată de maximum 4 ani, în care doctorandul îsi desfăsoară activitatea fără întreruperi, fără depăsirea duratei studiilor doctorale sau a limitei de vârstă de 35 de ani, pe baza evaluării anuale a rezultatelor obtinute de către doctorand.

Evaluarea anuală este realizată de Consiliul National al Cercetării Stiintifice din Învătământul Superior pe baza raportului de activitate stiintifică, avizat de senatul universitătii.

Art. 5. - Cuantumul bursei de performantă “Meritul Olimpic”, precum si al bursei de cercetare este în sumă de 2.000.000 lei lunar si se reactualizează anual prin ordin al ministrului educatiei si cercetării, în functie de rata inflatiei.

Art. 6. - Lista cu elevii, studentii si doctoranzii beneficiari ai prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.004/2002 se aprobă anual, prin ordin al ministrului educatiei si cercetării, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an scolar/universitar.

Art. 7. - De prevederile prezentului ordin beneficiază elevii sau studentii care au primit distinctii la olimpiadele scolare internationale începând cu anul 2002, respective doctoranzii înmatriculati în sesiunea de admitere la doctorat din anul 2002.

 

RECTIFICARE

 

În Hotărârea Guvernului nr. 1.128/2002 privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului majoritar de actiuni la Societatea Comercială “Secom” - S.A. Drobeta-Turnu Severin din proprietatea privată a statului în proprietatea privată a municipiului Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 5 noiembrie 2002, se face următoarea rectificare:

- la art. 1, în loc de “ …. un număr de 1.143.079 actiuni...” se va citi “ …. un număr de 1.143.018 actiuni...”.