MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 880         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 6 decembrie 2002

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 264 din 15 octombrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările ulterioare

 

Decizia nr. 292 din 5 noiembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI

ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

167. - Ordonantă de urgentă pentru ratificarea Acordului suplimentar de împrumut dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Natională a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, si Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2002

 

Acord suplimentar de împrumut între România (în calitate de Împrumutat), Banca Natională a României (în calitate de Agent al Împrumutatului) si Comunitatea Europeană (în calitate de Împrumutător)

 

1.337. - Hotărâre privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

 

1.338. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 15/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

508/933. - Ordin al ministrului muncii si solidaritătii sociale si al ministrului sănătătii si familiei privind aprobarea Normelor generale de protectie a muncii

 

ACTE ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

130. - Decizie privind difuzarea operelor audiovizuale românesti

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 264

din 15 octombrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările ulterioare

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Claudia Miu - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Onedil” - S.A. din Onesti în dosarele nr. 654/2002, nr. 668/2002 si nr. 1.709/2002 ale Tribunalului Bacău.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor nr. 163C/2002 si 192C/2002 la Dosarul nr. 162C/2002, având în vedere că părtile sunt aceleasi, precum si că există o strânsă legătură în ceea ce priveste obiectul si cauza fiecăreia dintre aceste pricini. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării, pentru aceleasi considerente. Fată de aceste sustineri, pentru o mai bună administrare a justitiei, Curtea, în temeiul art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor indicate mai sus la Dosarul nr. 162C/2002.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, întrucât dispozitiile art. 16 din Constitutie, care consacră egalitatea în drepturi a cetătenilor, sunt aplicabile persoanelor fizice, nu si persoanelor juridice, iar dispozitiile constitutionale ale art. 54, referitoare la exercitarea drepturilor si libertătilor constitutionale cu bună-credintă, nu au legătură cu dispozitiile criticate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 25 martie 2002, pronuntate în dosarele nr. 668/2002 si nr. 1.709/2002, precum si prin Încheierea din 27 martie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 654/2002, Tribunalul Bacău a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Onedil” - S.A. din Onesti în litigii cu Primăria Municipiului Onesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1996, sunt  discriminatorii fată de justitiabili, “în măsura în care o hotărâre judecătorească, desi executorie, […] a fost pusă în executare prin organele proprii ale primăriei, fără a respecta prevederile legale, respectiv cele privind executarea unor astfel de sentinte, chiar cele ale O.G. 11/1996 care arată că prevederile sale se completează cu cele ale Codului de procedură civilă”. Astfel, a fost încălcată competenta legală a executorilor judecătoresti, reglementată prin Legea nr. 11/1996. Este criticat modul de administrare a justitiei de către instanta de fond, care, în situatia în care ar fi atasat dosarul de executare, ar fi putut observa că în el era depusă o fotocopie a deciziei legalizate, care nu era învestită cu formulă executorie si care, deci, nu putea constitui titlu executoriu care să justifice executarea silită.

Astfel, se apreciază că prevederea legală creează discriminări si generează abuzuri în exercitarea unor drepturi, contravenind astfel dispozitiilor art. 16 si 54 din Constitutie.

Tribunalul Bacău apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece “prin crearea unor organe proprii de executare Ministerul Finantelor, prin organele de executare proprii ale directiilor generale ale finantelor publice, recuperează creantele bugetare, care, prin destinatia lor, apartin contribuabililor”. Dispozitiile art. 25 din actul normativ criticat prevăd că executarea silită porneste numai în baza unui titlu executoriu emis de un organ competent, potrivit legii. Din această mentiune rezultă că prevederile din legea specială se completează cu dispozitiile Codului de procedură civilă. Mai mult, se arată că, împotriva actelor de executare silită efectuate de organele specializate, cei lezati pot contesta legalitatea actelor de executare la instantele de judecată.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintele Camerei Deputatilor, în punctul său de vedere, consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată, pentru următoarele motive:

Dispozitiile criticate nu contravin celor cuprinse în art. 16 din Constitutie, deoarece principiul egalitătii, consacrat de acesta, are în vedere cetăteanul, în calitatea sa de persoană fizică, el nefiind aplicabil persoanelor juridice.

“Atunci când persoanele fizice au calitatea de debitor fată de bugetul de stat sau bugetul local, tuturor le sunt incidente aceleasi prevederi legale, fără privilegii si fără di scriminări, punerea în aplicare a legii făcându-se în mod nediscriminatoriu si impartial.” Nu este întemeiată nici critica privind încălcarea dispozitiilor art. 54 din Constitutie referitor la exercitarea de către cetăteni a drepturilor si libertătilor cu bună-credintă, întrucât acestea nu au relevantă juridică în cauză. Cu privire la situatia de fapt si la aplicarea prevederilor legale se arată că în acest domeniu competenta apartine instantelor de judecată în fata cărora părtile îsi pot valorifica drepturile.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată, după cum urmează:

În principal, critica formulată vizează aspecte legate de “stricta si corecta aplicare a legii”, iar nu de  constitutionalitatea dispozitiilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996. Astfel, asupra sustinerilor “referitoare, pe de o parte, la încălcarea competentei legale a executorilor judecătoresti, prin faptul că executarea silită a dispozitiilor cu caracter civil din titlul executoriu a fost adusă la îndeplinire de organele proprii de executare ale primăriei, iar pe de altă parte, la faptul că executarea silită a fost declansată fără ca hotărârea judecătorească să fi fost învestită cu formulă executorie, urmează a se pronunta instanta judecătorească, în discutie fiind aspecte legate de modul de aplicare a legii”. În secundar, prevederile criticate nu contravin dispozitiilor art. 16 si 54 din Constitutie, fiind invocată, “de fapt, trecerea la măsura executării silite fără respectarea unor cerinte formale pe care legea le impune în acest scop, aspect ce nu are relevantă din punct de vedere al constitutionalitătii prevederii criticate”.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si cele ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor si concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea constată că a fost legal sesizată, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările ulterioare, care au următorul cuprins: “Pentru creantele bugetare administrate de către Ministerul Finantelor, precum si pentru cele gestionate de către institutiile publice, constând în venituri stabilite prin lege, care constituie resurse ale bugetului de stat, sunt abilitate să aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii si să efectueze procedura de executare silită, prevăzută de prezenta ordonantă, organele de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti si unitătile subordonate acestora, unitătile subordonate Directiei Generale a Vămilor numai pentru creantele determinate în vamă, precum si alte organe sau persoane, stabilite prin ordin al ministrului finantelor.

Creantele trezoreriei statului, astfel cum sunt definite de reglementările legale în materie, se execută silit de către organele de specialitate competente să gestioneze bugetul trezoreriei statului.

Serviciile de specialitate ale consiliilor locale, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti si ale consiliilor judetene, după caz, sunt abilitate să aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii si să efectueze procedura de executare silită în vederea realizării creantelor apartinând bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, după caz.

Organele si serviciile de specialitate prevăzute la alin. 1, 2 si 3 sunt denumite în continuare organe de executare.

Creantele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizează si se utilizează de institutiile publice, provenite din venituri extrabugetare, precum si cele rezultate din raporturi juridice contractuale se execută prin împuterniciti proprii, potrivit prevederilor prezentei ordonante.

Pentru creantele bugetare prevăzute la alin. 3 si 5 organele abilitate să efectueze procedura de executare silită vor aduce la îndeplinire si măsurile asiguratorii.

În cazul în care institutiile publice transmit spre executare silită organelor prevăzute la alin. 1 debite reprezentând venituri extrabugetare, sumele realizate astfel se fac venit la bugetul de stat.

Personalul organelor de executare, împuternicit să aplice măsurile de executare silită, îndeplineste o functie ce implică exercitiul autoritătii de stat.”

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că dispozitiile criticate sunt discriminatorii fată de justitiabili, pentru că, pe de o parte, dispozitiile cu caracter civil din titlul executoriu au fost executate silit de organele de specialitate ale consiliului local, încălcând astfel competenta legală a executorilor judecătoresti reglementată prin Legea nr. 188 din 1 noiembrie 2000, iar pe de altă parte, pentru că s-a pornit executarea silită fără ca hotărârea judecătorească să fi fost învestită cu formula executorie, asa cum se prevede în Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, cu modificările ulterioare, care stabileste că dispozitiile sale se completează cu cele ale Codului de procedură civilă. Astfel, se sustine că au fost încălcate dispozitiile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi si cele ale art. 54 referitoare la exercitarea drepturilor si a libertătilor fundamentale.

Curtea Constitutională constată că prin exceptia de neconstitutionalitate se pun în discutie probleme referitoare la aplicarea corectă a prevederilor legale, care reglementează executarea silită de către organele de specialitate ale autoritătilor locale, precum si aspecte privind situatia de fapt a neînvestirii hotărârii judecătoresti cu formulă executorie înainte de pornirea executării silite. Având în vedere dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constitutională, exercitând controlul de constitutionalitate, .[…] se pronuntă numai asupra problemelor de drept […]. De asemenea, Curtea Constitutională nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra întelesului său contrar Constitutiei”. Aspectele privind situatia de fapt si modul de aplicare a legii sunt de competenta exclusivă a instantelor judecătoresti, în temeiul dispozitiilor art. 123 alin. (1) din Constitutie, potrivit cărora “Justitia se înfăptuieste în numele legii”. Pentru eventuala nerespectare de către organele de executare a prevederilor privind executarea silită, cuprinse în Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 si în Codul de procedură civilă, autorul exceptiei are la dispozitie căile legale de contestare.

Astfel fiind, Curtea urmează să respingă exceptia de neconstitutionalitate.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Onedil” - S.A. din Onesti în dosarele nr. 654/2002, nr. 668/2002 si nr. 1.709/2002 ale

Tribunalului Bacău.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 octombrie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Claudia Miu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 292

din 5 noiembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. 11-13

din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Claudia Miu - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Hidroelectrica” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 3.718/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal se prezintă părtile: Ovidiu Agliceru, personal, si Federatia sindicală “Hidroenergetica”, reprezentată prin avocat Gheorghe Bădică, lipsind Societatea Comercială “Hidroelectrica” - S.A., fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, Ovidiu Agliceru solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă, deoarece prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 20/2002 au fost modificate dispozitiile legale atacate.

Federatia sindicală “Hidroenergetica” cere, pentru acelasi motiv, respingerea exceptiei ca fiind lipsită de obiect.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca fiind inadmisibilă, pentru că prevederile legale criticate au fost modificate, iar solutia legislativă nu a fost conservată prin dispozitiile modificatoare.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 septembrie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 3.718/2001, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Hidroelectrica” - S.A. din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările ulterioare, sunt neconstitutionale, întrucât stabilesc compunerea instantei pentru judecarea litigiilor de muncă nu numai din judecători, ci si cu participarea a doi asistenti judiciari, care au calitatea de functionar public si care au drepturi egale cu cele ale judecătorului. Se consideră că aceste dispozitii legale sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 123, 124 si 125, cu raportare la art. 1 alin. (3) si la art. 51.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă, exprimându-si opinia, în sensul admiterii exceptiei de neconstitutionalitate, consideră “că normele juridice invocate de contestator sunt în contradictie cu dispozitiile art. 123 si art. 125 din Constitutia României”.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, si ale art. 181 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, introduse prin Legea nr. 181/2002, încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.

Presedintele Camerei Deputatilor, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pentru că prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 20/2002 au fost modificate dispozitiile art. 17 alin. 11 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, iar noua redactare a textelor nou-introduse nu mentine solutia legislativă anterioară.

Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că exceptia ridicată este inadmisibilă deoarece, pe de o parte, prin Decizia nr. 322/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002, s-a constatat că sunt neconstitutionale dispozitiile art. 17 alin. 11 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, iar pe de altă parte, prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 20/2002 aceleasi dispozitii au fost modificate în sensul că asistentii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, sustine că nu există temei pentru retinerea spre examinare a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece textele criticate au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 20/2002.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere exprimate de presedintele Camerei Deputatilor si de Guvern, precum si de Avocatul Poporului, raportul judecătorului-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, dispozitii introduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 179/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, aprobată si modificată prin Legea nr. 118/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 30 martie 2001.

Curtea Constitutională a mai fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992, republicată, constatând că dispozitia potrivit căreia hotărârile se iau cu majoritatea membrilor completului din care fac parte cu vot deliberativ si 2 asistenti judiciari este neconstitutională. Totodată Curtea a retinut că formarea unor complete speciale pentru solutionarea cauzelor privind conflictele si litigiile de muncă, în care să fie inclusi si asistenti judiciari, dar fără a avea drept de vot deliberativ, nu încalcă în sine nici o dispozitie constitutională. Astfel, prin Decizia nr. 322 din 20 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002, Curtea Constitutională a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat că “dispozitiile art. 17 alin. 11 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, prin care se stabileste că hotărârile în cauzele privind conflictele si litigiile de muncă, judecate în primă instantă, se iau cu majoritatea membrilor completului de judecată, sunt neconstitutionale”. Având în vedere dispozitiile art. 23 alin. (3) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, se constată că în cauză a intervenit o cauză de inadmisibilitate, întrucât printr-o decizie anterioară s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor ce fac obiectul exceptiei. Curtea observă că exceptia de neconstitutionalitate a devenit inadmisibilă după sesizarea Curtii Constitutionale de către instanta de judecată, care s-a dispus prin Încheierea din 28 septembrie 2001. În plus, tot ulterior sesizării, dispozitiile art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992 au fost substantial modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 20/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2002, si au următorul continut: “Cauzele privind conflictele de muncă se judecă în primă instantă, cu celeritate, de către complete formate din doi judecători, asistati de doi magistrati consultanti.

 

Magistratii consultanti participă la deliberări cu vot consultativ. Opiniile separate ale acestora sau, după caz, opinia separată se consemnează în hotărâre.

În cazul în care judecătorii, care intră în compunerea completului, nu a jung la un acord asupra hotărârii, procesul se rejudecă în complet de divergentă, prevederile alin. 5 fiind aplicabile.”

În jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a statuat în mod constant că atunci când, după ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitia legală a fost modificată, exceptia poate să fie examinată dacă textul legal, în noua sa redactare, conservă solutia legislativă initială. Se retine că în redactarea textelor modificatoare nu a mai fost preluată prevederea că hotărârile se iau cu votul tuturor membrilor completului de judecată, precizându-se că magistratii consultanti participă la deliberări numai cu vot consultativ.

Fată de toate acestea, Curtea constată că în cauză este concurentă o altă cauză de inadmisibilitate, în temeiul alin. (1) si (6) ale art. 23 al legii mentionate anterior, potrivit cărora este inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate care vizează o dispozitie legală care nu mai este în vigoare. Întrucât atât decizia de constatare a neconstitutionalitătii, cât si modificarea dispozitiilor legale criticate au intervenit după data sesizării Curtii, se retine că exceptia de neconstitutionalitate a devenit inadmisibilă ulterior actului de sesizare, urmând să fie respinsă ca atare.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Hidroelectrica” - S.A. în Dosarul nr. 3.718/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 noiembrie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Claudia Miu

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru ratificarea Acordului suplimentar de împrumut dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Natională a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, si Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2002

 

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutie,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. 1. - Se ratifică Acordul suplimentar de împrumut dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Natională a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, si Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2002, prezentat în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă de urgentă. Prezentul acord completeză Acordul de împrumut dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Natională a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, si Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Bruxelles la 27 ianuarie 2000 si ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 30/2000, aprobată prin Legea nr. 210/2000.

Art. 2. - Sumele în valută trase din împrumut se virează în contul de valută al Ministerului Finantelor Publice deschis la Banca Natională a României si se utilizează de către Ministerul Finantelor Publice în functie de necesitătile de finantare a deficitului bugetului de stat si de refinantare a datoriei publice, prin cedare la rezerva valutară a statului.

Art. 3. - (1) Dobânzile împrumutului se asigură din bugetul trezoreriei statului, în limita dobânzilor încasate din fructificarea sumelor aferente împrumutului, iar diferenta până la sumele de plată, comisioanele si alte costuri ale împrumutului, precum si diferentele nefavorabile de curs se vor suporta de la bugetul de stat, din sumele prevăzute cu aceste destinatii în bugetul Ministerului Finantelor Publice Actiuni generale.

(2) Rambursarea ratelor de capital la cursul de schimb istoric se asigură prin refinantarea datoriei publice pe bază de împrumuturi de stat.

Art. 4. - Se autorizează Guvernul României ca, prin Ministerul Finantelor Publice, de comun acord cu Comunitatea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, să aducă pe durata împrumutului, în functie de conditiile concrete de derulare a acordului de împrumut, amendamente la continutul acestuia, care nu sunt de natură să sporească obligatiile financiare ale României fată de Comunitatea Europeană sau să determine noi conditionalităti economice fată de cele convenite initial între părti.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 27 noiembrie 2002.

Nr. 167.

 

ANEXĂ

ACORD SUPLIMENTAR DE ÎMPRUMUT*)

între România (în calitate de Împrumutat), Banca Natională a României (în calitate de Agent al Împrumutatului) si Comunitatea Europeană (în calitate de Împrumutător)

100.000.000 euro

 

 

Acest acord suplimentar de împrumut se încheie între Comunitatea Europeană, denumită în continuare CE sau Împrumutătorul, reprezentată de Comisia Comunitătii Europene, denumită în continuare Comisia, în numele căreia actionează domnul Pedro Solbes Mira, membru al Comisiei,

si România, denumită în continuare România sau Împrumutatul, reprezentată de domnul Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finantelor publice,

si Banca Natională a României, actionând în calitate de Agent al Împrumutatului, denumită în continuare Agentul, reprezentată de domnul Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Nationale a României.

PREAMBUL

Având în vedere că, suplimentar asistentei macrofinanciare, aprobată anterior de Consiliul Uniunii Europene, denumit în cele ce urmează Consiliul, autoritătile române au solicitat continuarea asistentei financiare din partea CE,

având în vedere că, prin Decizia nr. 1.999/732/CE din 8 noiembrie 1999 (decizia) pentru suplimentarea asistentei macrofinanciare pentru România, Consiliul a decis să pună la dispozitie României un împrumut în sumă maximă de 200 milioane euro, în scopul sprijinirii balantei de plăti si întăririi pozitiei rezervei valutare a României, un astfel de împrumut reprezentând o măsură adecvată pentru a ajuta România să depăsească mai usor constrângerile financiare externe,

având în vedere că Împrumutatul si Agentul au semnat la data de 27 ianuarie 2000 un acord de împrumut (acordul) si un memorandum de întelegere privind conditiile de politică economică (memorandumul), prin care Împrumutătorul intentiona să disponibilizeze pentru Împrumutat un împrumut în sumă de până la 200 milioane euro,

având în vedere că prima transă, în valoare de 100 milioane euro (prima transă), a fost eliberată Împrumutatului la data de 29 iunie 2000, conform art. 1 paragrafele 1 si 2 din acord,

având în vedere că la data de 22 ianuarie 2002 Consiliul a apreciat progresul recent al României în ceea ce priveste stabilitatea macroeconomică si acordul la care s-a ajuns spre sfârsitul anului trecut cu Fondul Monetar International asupra unui program de politici economice si financiare cuprinzător, sprijinit de un nou aranjament stand-by,

având în vedere că, în cadrul aceleiasi întâlniri, Consiliul a fost informat asupra intentiei Comisiei de a disponibiliza pentru România a doua transă de 100 milioane euro (a doua transă), în baza deciziei, în două subtranse, pe baza evaluării pozitive de către serviciile Comisiei a implementării aranjamentului stand-by si a progresului adecvat în procesul de ajustare structurală al tării,

având în vedere că autoritătile române si-au luat angajamentul de a îndeplini conditiile atasate asistentei financiare, după cum s-a convenit cu Comisia în memorandum si într-un memorandum suplimentar de întelegere anexat la acest acord suplimentar de împrumut,

având în vedere că a doua transă de până la 100 milioane euro urmează a se elibera în concordantă cu art. 1 paragrafele 1 si 2 din acord,

având în vedere că Împrumutătorul si Împrumutatul au convenit ca a doua transă să fie împărtită în două subtranse (prima subtransă si a doua subtransă), în valoare de 50 milioane euro fiecare,

având în vedere că, potrivit prevederilor memorandumului suplimentar de întelegere anexat, Comisia, în implementarea subtranselor, va lansa în numele CE, după consultări cu Comitetul Economic si Financiar, emisiuni de obligatiuni în valoare totală de 100 milioane euro sau va initia alte tranzactii financiare adecvate, ale căror sume vor fi subîmprumutate Împrumutatului si vor fi puse la dispozitie Agentului la datele la care vor fi primite de Comisie (datele plătilor),

prin urmare, în prezent, părtile au convenit să suplimenteze acordul după cum urmează:

 


*) Traducere.

 

ARTCOLUL 1

Suma celei de-a doua transe a împrumutului

 

1. În baza prevederilor memorandumului suplimentar de întelegere anexat, Împrumutătorul acceptă prin prezentul acord suplimentar de împrumut să disponibilizeze pentru Împrumutat, iar Împrumutatul solicită eliberarea celei de-a doua transe, în valoare de 100 milioane euro, în aceleasi conditii ca cele aplicabile primei transe acordate conform art. 1 paragrafele 1 si 2 din acord, cu exceptia faptului că anumiti termeni pot fi diferiti în cadrul contractelor de împrumut ulterioare, iar Împrumutătorul, Împrumutatul si Agentul îsi reconfirmă prin prezentul acord acceptul asupra termenilor acordului, inclusiv ai contractelor de împrumut, asa cum a fost prevăzut la art. 2 din acord, atât cu privire la prima transă, cât si la a două transă.

2. A doua transă va fi împărtită în două subtranse, în valoare de 50 milioane euro fiecare. Prima si cea de-a doua subtransă se vor elibera conform conditiilor si termenilor care sunt stipulati în acord pentru tragerea transelor si, în special, conform conditiilor prealabile stipulate la art. 2 paragraful 3 din acord. Ambele subtranse vor fi eliberate, la solicitarea Împrumutatului, în baza prevederilor memorandumului suplimentar de întelegere anexat. A doua subtransă va fi eliberată oricum nu mai devreme de 3 luni de la tragerea primei subtranse si va fi conditionată de o reconfirmare a avizelor juridice acordate conform art. 2 paragraful 2 din acest acord suplimentar de împrumut.

Mentiunile făcute prin prezentul acord suplimentar de împrumut la a doua transă sunt considerate a fi mentiuni ale subtransei relevante sau ale ambelor subtranse, după cum cere contextul. Mentiunile referitoare la data plătii sunt considerate a fi mentiuni referitoare la data plătii relevante, pentru subtransa relevantă. Sumele nete ale fiecărei subtranse sunt definite la art. 2 din acord.

 

ARTICOLUL 2

Conditii prealabile

 

1. Conditiile prealabile, stabilite conform art. 2 paragrafului 3 din acord, pentru transferul sumei nete, sunt aplicabile în întregime pentru tragerea primei si celei de-a doua subtranse.

2. Avizele juridice, care urmează să fie transmise conform art. 2 paragraful 3(1) din acord, vor trebui să fie primite de Comisie cu cel putin două zile lucrătoare luxemburgheze înainte de data la care CE intentionează să demareze tranzactia financiară pentru o subtransă, o astfel de dată urmând a fi comunicată Împrumutatului în prealabil. Aceste avize juridice vor fi datate nu mai devreme de data intrării în vigoare a acordului suplimentar de împrumut, după cum se defineste la art. 5 al acestuia, si nu mai târziu de două zile lucrătoare luxemburgheze înaintea datei la care CE intentionează să demareze tranzactia financiară si vor certifica faptul că, în conformitate cu legile, reglementările si hotărârile legale în vigoare în România, prin semnarea acestui acord de către domnul Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finantelor publice, Împrumutatul se angajează în mod valabil si irevocabil să îsi îndeplinească obligatiile asumate prin prezentul acord suplimentar de împrumut si prin acord.

 

ARTICOLUL 3

Plăti de dobândă si rate de capital

 

1. Dobânda datorată pentru împrumut va fi determinată conform art. 4 din acord. Pentru prima subtransă rata dobânzii aplicabilă este variabilă. Pentru a doua subtransă Împrumutatul îsi rezervă dreptul de a alege fie o rată a dobânzii variabilă, fie una fixă.

2. Împrumutatul va rambursa sumele aferente fiecărei subtranse, în valoare totală de 100 milioane euro, la datele si conform conditiilor stabilite în contractele de împrumut si în conformitate cu art. 5 din acord. Contractele de împrumut vor fi astfel încheiate încât prima rată va deveni scadentă după 7 ani de la data plătii relevante, iar rambursarea finală va fi scadentă după 10 ani de la data plătii relevante.

 

ARTICOLUL 4

Diverse

 

Acest acord suplimentar de împrumut este parte a acordului si, în măsura în care este relevant, toti termenii si conditiile acordului, memorandumului si memorandumului suplimentar de întelegere sunt aplicabile acestui acord suplimentar de împrumut si, în mod special, toate contractele legate de emisiunile de obligatiuni sau alte tranzactii financiare adecvate vor fi anexate acestui acord suplimentar de împrumut, vor constitui parte integrantă a acestuia si vor fi tratate ca si contracte de împrumut, după cum sunt definite în acord.

 

ARTICOLUL 5

Intrarea în vigoare

 

După semnare prezentul acord suplimentar de împrumut va intra în vigoare la data la care Împrumutătorul va fi primit notificarea oficială din partea Împrumutatului, atestând că toate cerintele constitutionale si legale pentru intrarea în vigoare a acestui acord suplimentar de împrumut si pentru asumarea angajamentului valabil si irevocabil al Împrumutatului fată de toate obligatiile ce decurg din acord vor fi fost îndeplinite.

Intrarea în vigoare a prezentului acord suplimentar de împrumut nu va fi mai târziu de data de 31 martie 2003.

După această dată părtile la prezentul acord suplimentar de împrumut nu vor mai fi obligate prin acesta.

Următoarele anexe sunt atasate la prezentul acord suplimentar de împrumut si sunt parte integrantă a acestuia:

Anexa 1: Contractele de împrumut cu privire la finantarea subtranselor celei de-a doua transe, după semnarea lor, în conformitate cu art. 4 din acordul suplimentar de împrumut, vor fi anexate la prezentul acord.

Anexa 2: Memorandumul suplimentar de întelegere Prezentul acord suplimentar de împrumut trebuie semnat de fiecare parte în patru exemplare originale, redactate în limba engleză, fiecare dintre ele având valoare de original.

Încheiat la data de 11 noiembrie 2002.

 

ROMÂNIA

(în calitate de Împrumutat)

Mihai Nicolae Tănăsescu,

ministrul finantelor publice

COMUNITATEA EUROPEANĂ

reprezentată de Comisia Comunitătii Europene

(în calitate de Împrumutător)

Pedro Solbes Mira,

membru al Comisiei Europene

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

(în calitate de Agent)

Mugur Isărescu,

guvernatorul Băncii Nationale a României

 

MEMORANDUM SUPLIMENTAR DE ÎNTELEGERE*)

între România si Comunitatea Europeană

 

1. La data de 8 noiembrie 1999 Consiliul Uniunii Europene (denumit în cele ce urmează Consiliul) a aprobat o nouă asistentă macrofinanciară comunitară pentru România sub forma unei facilităti de împrumut pe termen lung, în sumă de până la 200 milioane euro (Decizia Consiliului 99/732/CE).

Împrumutul comunitar a fost parte a unui pachet global de finantare, mobilizat de Grupul celor 24, cu scopul de a completa necesitătile rămase de finantare ale României, asa cum au fost identificate în contextul programului de stabilizare macroeconomică si reformă structurală sprijinit de Fondul Monetar International (F.M.I.) printr-un Aranjament stand-by în valoare de 400 milioane DST, aprobat la 5 august 1999.

În urma semnării, la data de 27 ianuarie 2000, a memorandumului de întelegere si a acordului de împrumut între autoritătile române si Comisia Comunitătii Europene (denumită în cele ce urmează Comisia), precum si a îndeplinirii conditiilor definite prin acestea, o primă transă în valoare de 100 milioane euro a fost eliberată în iunie 2000.

Nici o altă tragere nu a mai avut loc datorită unor derapaje în implementarea programului încheiat cu F.M.I., în ceea ce priveste reducerea arieratelor interne si respectarea plafonului privind fondul de salarii aferent sectorului public, precum si datorită întârzierilor determinate de alegerile din anul 2000.

2. În urma alegerilor parlamentare si prezidentiale de la sfârsitul anului 2000 Consiliul directorilor executivi al F.M.I. a aprobat la data de 31 octombrie 2001 un nou aranjament stand-by în sumă de 300 milioane DST, pe o perioadă de 18 luni, context în care autoritătile române au solicitat reînnoirea asistentei macrofinanciare din partea Uniunii Europene.

Pe fondul acestor evolutii Consiliul a apreciat în concluziile sale din 22 ianuarie 2002 “progresul recent al României în stabilizarea macroeconomică si acordul la care s-a ajuns spre sfârsitul anului trecut, cu F.M.I., asupra unui program economic coerent, sprijinit printr-un nou credit stand-by” si a fost sinformat cu privire la intentia Comisiei de a disponibiliza 100 milioane euro pentru România, în baza Deciziei Consiliului 99/732/CE din 8 noiembrie 1999, în două subtranse, conditionate de implementarea satisfăcătoare a aranjamentului stand-by si de un progress corespunzător în procesul de ajustare structurală al tării”.

3. A doua transă a asistentei macrofinanciare comunitare se va ridica la 100 milioane euro, având o scadentă maximă de 10 ani. În concordantă cu prevederile Deciziei Consiliului 99/732/CE si cu concluziile Consiliului din 22  ianuarie 2002, mentionate mai sus, cea de-a doua transă a împrumutului va fi disponibilizată în două subtranse. Prezentul memorandum suplimentar de întelegere va fi adoptat ca parte integrantă a acordului suplimentar de împrumut, fiind semnat pentru a servi acestui împrumut.

4. Valoarea primei subtranse va fi de 50 milioane euro.

Valoarea celei de-a doua subtranse va fi de 50 milioane euro si nu va fi eliberată înainte de cel putin un trimestru după eliberarea primei subtranse. Eliberarea fiecărei subtranse va fi conditionată de evaluarea pozitivă de către Comisie a implementării Aranjamentului stand-by existent sau a oricărui alt aranjament ulterior între România si F.M.I., ca si a progreselor înregistrate în privinta unui set de măsuri în domeniul reformei structurale. Criteriile macroeconomice si de ajustare structurală atasate prezentului împrumut se bazează pe programul de politică economică al autoritătilor române si sunt concordante cu acordurile încheiate cu F.M.I. si Banca Mondială.

5. Comisia Europeană va vărsa suma aferentă împrumutului la Banca Natională a României, care actionează în calitate de Agent al României. Suma aferentă împrumutului va fi utilizată în exclusivitate de Agent pentru întărirea rezervelor sale valutare sau pentru a satisface necesitătile globale de finantare externă ale României, prin intermediul pietei valutare.

6. Criteriile cantitative de performantă macroeconomică aplicabile împrumutului, în conformitate cu prezentul memorandum suplimentar de întelegere, vor fi identice cu cele prevăzute în Aranjamentul stand-by încheiat cu F.M.I. În mod corespunzător, înainte de eliberarea fiecărei subtranse a împrumutului, Comisia, în colaborare cu autoritătile  române si cu reprezentantii F.M.I. si prin consultări cuComitetul Economic si Financiar, va verifica dacă criteriile cantitative stipulate în Aranjamentul stand-by au fost respectate sau dacă s-a ajuns la noi întelegeri.

7. Înainte de eliberarea fiecărei subtranse, Comisia va evalua, în cooperare cu autoritătile române si prin consultări cu Comitetul Economic si Financiar, progresele înregistrate în implementarea reformelor structurale. În cadrul acestei evaluări se va acorda o atentie specială progreselor realizate în ceea ce priveste restructurarea societătilor financiare si nefinanciare de stat si privatizarea lor printr-un proces corect si transparent, consolidarea disciplinei financiare si fiscale si îmbunătătirea mediului de afaceri. Cadrul de referintă al acestei evaluări este explicat în anexa I la prezentul memorandum suplimentar de întelegere.

8. Autoritătile române se angajează să îndeplinească la timp si în întregime toate obligatiile existente si viitoare, care decurg din împrumuturile comunitare.

9. Pe perioada aferentă celei de-a doua transe România va rămâne în consultări strânse cu Comisia si se angajează să transmită toate informatiile referitoare la evolutiile si politicile economice, ori de câte ori Comisia va solicita acest lucru. În mod specific, pentru a permite monitorizarea implementării corespunzătoare a prezentului memorandum suplimentar de întelegere si pe baza unei solicitări a serviciilor Comisiei, Guvernul României va furniza informatii cu privire la progresul înregistrat în implementarea Aranjamentului stand-by încheiat cu F.M.I. si a împrumutului pentru ajustarea sectorului public ce urmează să se încheie cu Banca Mondială, precum si la situatia economică si financiară a tării. În acest ultim caz Guvernul României va transmite serviciilor Comisiei indicatorii prezentati în anexa II la prezentul memorandum suplimentar de întelegere.

10. Anexele sunt parte integrantă a prezentului memorandum suplimentar de întelegere.

11. Toate notificările în legătură cu prezentul memorandum suplimentar de întelegere vor fi valabile dacă vor fi trimise către:

Pentru CE:

Comisia Europeană

Directia Generală pentru Afaceri Economice si Financiare

200 Rue de la Loi,

B-1049 Bruxelles, Belgia

Fax: 32-2-299 61 51

Pentru România:

Ministerul Finantelor Publice

Directia generală a finantelor publice externe

Str. Apolodor nr. 17,

Bucuresti, România

Fax: 40-21-312 67 92

Pentru Banca Natională a României:

Banca Natională a României

Directia de integrare europeană si relatii externe

Str. Lipscani nr. 25,

Bucuresti, România

Fax: 40-21-312 71 94

Încheiat la 11 noiembrie 2002, în patru exemplare originale, redactate în limba engleză.

 

ROMÂNIA

(în calitate de Împrumutat)

Mihai Nicolae Tănăsescu,

ministrul finantelor publice

COMUNITATEA EUROPEANĂ

reprezentată de Comisia Comunitătii Europene

(în calitate de Împrumutător)

Pedro Solbes Mira,

membru al Comisiei Europene

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

(în calitate de Agent)

Mugur Isărescu,

guvernatorul Băncii Nationale a României

 

 


*) Traducere.

 

ANEXA I

 

CRITERII DE REFORMĂ STRUCTURALĂ

 

Prima subtransă

1. Restructurare si privatizare

Anuntarea licitatiilor de privatizare pentru două societăti distribuitoare de energie electrică

Preselectarea investitorilor si lansarea anuntului oficial pentru primirea de oferte ferme de privatizare a Băncii Comerciale Române.

2. Disciplina fiscală si financiară

Adoptarea si implementarea unei legi privind conversia contractelor civile în contracte de muncă part-time, în vederea extinderii bazei de aplicare a contributiilor de asigurări sociale

Prezentarea la Parlament a unei legi care să prevadă unificarea colectării, auditului si executării contributiilor la fondul de sănătate, somaj si pensii.

3. Mediul de afaceri

Progrese în directia reducerii întârzierilor în rambursarea T.V.A., în special prin aprobarea criteriilor de selectare a societătilor pentru care controalele ex-ante obligatorii vor fi înlocuite cu controale ex-post.

A doua subtransă

4. Restructurare si privatizare

Anuntarea licitatiilor de privatizare pentru cele două societăti distribuitoare de gaze naturale si avansarea procedurilor de privatizare pentru alte două societăti distribuitoare de energie electrică Vânzarea societătilor mentionate în anexa III, care se aflau în proces de privatizare conform programului RICOP; pentru cele pentru care privatizarea nu este posibilă, începerea închiderii prin vânzarea activelor sau declansarea procedurilor legale de lichidare

Semnarea contractului pentru privatizarea capitalului social detinut de stat la Banca Comercială Română.

Implementarea planului de restructurare a C.E.C., conform graficului acestuia, în vederea eliminării garantiei acoperitoare a depozitelor sale.

5. Disciplina fiscală si financiară

Implementarea unei cresteri substantiale a cotei reduse de impozit pe profitul aferent activitătii de export, de la 6 procente la cel putin 12,5 procente

Stabilirea si începerea functionării efective a unei directii pentru contribuabilii mari în zona Bucurestiului

Aprobarea unei legi care să prevadă unificarea colectării, auditării si executării contributiilor la fondul de sănătate, somaj si pensii

Adoptarea unui plan pentru îmbunătătirea legislatiei si procedurilor privind falimentul, împreună cu un grafic de implementare

6. Mediul de afaceri

Progres efectiv în reducerea întârzierilor în rambursările de T.V.A., în special prin trecerea la controale ex-post pentru societătile eligibile si aprobarea prevederilor legale pentru plata obligatorie de dobânzi la rambursările de T.V.A. întârziate.

Implementarea, conform graficului, a programului Guvernului, în vederea eliminării barierelor administrative pentru mediul de afaceri

Prevedere generală

În plus, Guvernul României se angajează să nu apeleze la nici o finantare directă a sectorului public de către Banca Centrală, până la aprobarea modificărilor legislative planificate, ce urmează a alinia legislatia română la acquisul comunitar în acest domeniu.

 

ANEXA II

 

LISTA

cuprinzând indicatorii economici pentru monitorizare

 

Următorii indicatori lunari vor fi raportati serviciilor Comisiei ori de câte ori vor fi solicitati:

- Inflatia în preturile de consum

- Productia industrială

- Somajul (număr de someri si rata somajului)

- Salariile lunare nominale, brute si nete

- Cursul valutar nominal (leu/dolar S.U.A. si leu/euro)

- Cursul valutar real (deflatat cu IPC, IPP si CUM)

- Exporturile (FOB) si importurile (FOB si CIF)

- Executia bugetului general consolidat (venituri, cheltuieli si finantare, conform raportărilor către F.M.I.)

- Bilantul Băncii Nationale a României

- Bilantul agregat al băncilor comerciale

- Soldul contului curent

- Numărul lunar al operatiunilor de privatizare (defalcat pe întreprinderi mici, mijlocii si mari).

Următorii indicatori trimestriali vor fi raportati serviciilor Comisiei ori de câte ori vor fi solicitati:

- Îndeplinirea criteriilor de performantă cantitativă în cadrul programului convenit cu F.M.I.

- PIB

- Productia si valoarea adăugată pe sectoare

Prezentii indicatori vor fi transmisi în format electronic si/sau pe suport hârtie Directiei Generale pentru Afaceri Economice si Financiare din cadrul Comisiei, la următoarele adrese:

Versiunea pe suport hârtie:

Directia Generală pentru Afaceri Economice si Financiare

c/o Alexandra Cas Granje

200 Rue de la Loi,

B-1049 Bruxelles, Belgia

Fax: 32-2-299 61 51

Versiunea electronică:

alexandra.cas-granje@cec.eu.int

elarg.roumanie@cec.eu.int

riccardo.maggi@cec.eu.int

 

ANEXA III

 

LISTA

cuprinzând societătile la care se face referire în paragraful “Restructurare si privatizare”

pentru tragerea celei de-a doua subtranse

 

- Chimcomplex, Bacău

- Fortus, Iasi

- Nicolina, Iasi

- Moldosin, Vaslui

- Terom, Iasi

- Carom, Bacău

- Celhart Donaris, Brăila

- Aro, Arges

- Cost, Dâmbovita

- Electroturis, Teleorman

- Mat, Dolj

- Biosin, Dolj

- Alprom, Olt

- USG, Vâlcea

- Electroputere, Dolj

- Alro, Olt

- Romvag, Olt

- Corapet, Olt

- Brafor, Brasov

- Tractorul, Brasov

- Rulmentul, Brasov

- Subansamble Auto, Covasna

- Viromet, Brasov

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 26 si 27 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

 

Art. 1. - (1) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei se organizează si functionează ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având rolul de a realiza politica Guvernului în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale.

(2) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei are sediul în municipiul Bucuresti, Bd. Libertătii nr. 14, sectorul 5.

Art. 2. - Pentru a realiza politica Guvernului în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei îndeplineste următoarele functii:

a) functia de strategie, prin care se definesc obiectivele strategice si tactice ale sectorului, asigurând planificarea, elaborarea si implementarea politicilor în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale, precum si monitorizarea, evaluarea si controlul realizării acestor politici;

b) functia de reglementare, prin care se asigură participarea la elaborarea cadrului normativ si institutional necesar pentru organizarea si functionarea activitătilor din domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale, precum si implementarea cadrului normativ, metodologic si a procedurilor functionale, operationale si financiare, prin care se realizează politicile în domeniu, urmărirea si controlul respectării acestora;

c) functia de administrare, prin care se asigură administrarea si gestionarea patrimoniului său în mod eficient si cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare, administrarea si gestionarea actiunilor la societătile comerciale la care Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei îndeplineste atributiile pe care statul român le are în calitate de actionar, precum si administrarea si gestionarea eficientă a spectrului de frecvente, a pozitiilor orbitale atribuite României si a altor bunuri proprietate publică din domeniul său de activitate;

d) functia de reprezentare, prin care se asigură reprezentarea pe plan intern si extern, în calitate de organ de specialitate al administratiei publice centrale în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale;

e) functia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea si controlul aplicării si respectării reglementărilor în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii  informationale, precum si aplicarea unitară si respectarea reglementărilor legale de către institutiile si societătile comerciale care îsi desfăsoară activitatea în subordinea sau în coordonarea sa.

Art. 3. - (1) În realizarea rolului său Ministerul  Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei îndeplinesteurmătoarele atributii principale:

1. definirea politicii si strategiei sectoriale în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale;

2. elaborarea obiectivelor strategice si tactice ale acestor sectoare si a planului de actiuni pentru implementarea acestor obiective;

3. monitorizarea realizării programului de actiuni si prezentarea către Guvern a rapoartelor periodice privind  stadiul de realizare a obiectivelor prevăzute în strategiile sectoriale în domeniu;

4. elaborarea si implementarea politicilor si strategiei sectoriale de integrare în structurile Uniunii Europene;

5. asigurarea cadrului legislativ si institutional necesar pentru liberalizarea completă a pietelor de comunicatii electronice si servicii postale si armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale;

6. promovarea concurentei în toate segmentele pietelor de comunicatii electronice, servicii postale, tehnologia informatiei si servicii ale societătii informationale;

7. asigurarea conditiilor de exercitare a dreptului cetătenilor României de a avea acces la serviciul universal, astfel cum acesta este prevăzut de legislatia specială, atât în domeniul comunicatiilor electronice, cât si în domeniul serviciilor postale;

8. protectia drepturilor si intereselor utilizatorilor, inclusiv prin luarea tuturor măsurilor necesare pentru ca utilizatorii să obtină un maxim de beneficii în conditiile unei piete concurentiale, în ceea ce priveste diversitatea ofertei, tarifele si calitatea serviciilor;

9. promovarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu handicap si ale celor cu nevoi sociale speciale;

10. protectia drepturilor persoanelor, în special a dreptului la viată privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal;

11. asigurarea integritătii si securitătii retelelor publice de comunicatii electronice;

12. încurajarea investitiilor eficiente în infrastructură, promovarea si stimularea cercetării, dezvoltării, inovatiei si transferului de tehnologii în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale;

13. elaborarea politicii si strategiei de restructurare, privatizare si de atragere a investitiilor în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale;

14. initierea si coordonarea procesului de privatizare a societătilor la care îndeplineste atributiile pe care statul român le are în calitate de actionar;

15. initierea, conducerea, finantarea, monitorizarea si implementarea de programe si proiecte proprii în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale, atribuirea conducerii programelor si proiectelor, în conformitate cu reglementările în vigoare;

16. asigurarea finantării pentru dezvoltarea coerentă a infrastructurii informationale nationale a administratiei publice centrale;

17. coordonarea politicilor privind realizarea retelelor publice de calculatoare, cu respectarea normelor recomandate de Uniunea Europeană;

18. înfiintarea si dezvoltarea de parcuri stiintifice si tehnologice, centre de inovare si incubatoare de afaceri, de transfer tehnologic si altele asemenea;

19. prognozarea, planificarea si programarea în proiectul de buget propriu a resurselor financiare necesare în vederea realizării politicilor în domeniul său de competentă;

20. coordonarea derulării programelor de asistentă financiară de la Uniunea Europeană în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale, potrivit obiectului acestora;

21. coordonarea aplicării acordurilor internationale în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale;

22. acordarea licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice, stabilirea si încasarea taxelor de licentă în conformitate cu legislatia în vigoare si în concordantă cu costurile administrative aferente emiterii, managementului si controlului aplicării licentelor;

23. asigurarea gestionării si utilizării eficiente a spectrului de frecvente radioelectrice si a pozitiilor orbitale atribuite României;

24. elaborarea principiilor de politică tarifară în domeniul comunicatiilor electronice si al serviciilor postale;

25. publicarea standardelor si specificatiilor tehnice emise de Uniunea Europeană în domeniul său de competentă;

26. initierea si elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale si supunerea lor spre aprobare Guvernului;

27. promovarea, propunerea si supunerea spre aprobare Guvernului a măsurilor necesare în vederea creării si dezvoltării cadrului institutional în aceste domenii;

28. avizarea proiectelor de acte normative care contin prevederi cu incidentă în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale;

29. supunerea spre aprobare Guvernului a cadrului legislativ pentru stimularea dezvoltării sectorului privat al industriei de produse si servicii în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale;

30. initierea elaborării de standarde nationale în acord cu cerintele nationale si cu standardele internationale în domeniu, propunerea spre adoptare a standardelor internationale ca standarde nationale si adoptarea de reglementări tehnice care să declare obligatorie aplicarea standardelor, pe întreg teritoriul national, pe plan zonal sau pe plan local, în domeniul utilizării frecventelor radioelectrice, în domeniul echipamentelor de comunicatii electronice si al compatibilitătii electromagnetice, al tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale;

31. analiza evolutiei fenomenelor din domeniul său de activitate prin definirea, monitorizarea si evaluarea de indicatori specifici si scheme de analiză;

32. reglementarea comertului electronic si a semnăturii electronice si promovarea accesului la Internet;

33. elaborarea reglementărilor necesare în vederea asigurării protectiei mediului în domeniul comunicatiilor electronice si a utilizării frecventelor;

34. planificarea, alocarea, monitorizarea si evaluarea utilizării de resurse pentru implementarea politicilor în domeniu;

35. comunicarea cu celelalte structuri ale administratiei publice, cu societatea civilă si cu cetătenii, precum si cu furnizorii de produse si servicii în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale;

36. medierea si solutionarea litigiilor dintre furnizorii de servicii în domeniul tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale, în scopul asigurării liberei concurente si al protectiei intereselor utilizatorilor pe pietele acestor servicii;

37. armonizarea politicii proprii cu cele din domeniul industriei, comertului, educatiei, precum si din alte domenii, în conformitate cu Programul de guvernare;

38. promovarea sistemului educational bazat pe tehnologia informatiei, în colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetării;

39. promovarea si sustinerea dezvoltării biotehnologiilor;

40. stimularea si monitorizarea participării României la programe si proiecte internationale, comunitare si bilaterale în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale;

41. asigurarea reprezentării în institutii si organizatii internationale din domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale, sustinând în cadrul acestora politica si strategia în domeniu, aprobate de Guvernul României;

42. colaborarea cu institutii si organizatii nationale si internationale din domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale, dezvoltarea si stimularea relatiilor cu acestea;

43. sustinerea participării României la târguri, expozitii si alte asemenea manifestări internationale în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale;

44. publicarea de raporate, studii si altele asemenea în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale, realizarea de studii, analize, monitorizări si alte activităti în aceste domenii pentru evaluarea si controlul conducerii programelor si proiectelor; organizarea de seminarii si mese rotunde, actiuni promotionale de imagine, informare si de constientizare a publicului, putând contracta în aceste scopuri servicii de consultantă, expertiză, asistentă tehnică si altele asemenea, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

45. promovarea convergentei media si a neutralitătii tehnologice, asigurând corelarea legislatiei în domeniul comunicatiilor electronice, al audiovizualului si al drepturilor de proprietate intelectuală;

46. exercitarea atributiilor ce îi revin, potrivit legii, ca organ al administratiei publice centrale, sub a cărui autoritate directă functionează unităti aflate în subordine sau în coordonare;

47. urmărirea si controlul aplicării prevederilor cuprinse în actele normative în vigoare, în acordurile internationale în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societătii informationale, luând măsuri pentru prevenirea, înlăturarea si sanctionarea nerespectării acestor prevederi, potrivit competentei recunoscute de acestea.

(2) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei îndeplineste si alte atributii prevăzute de actele normative în vigoare, precum si însărcinări date de primul-ministru.

Art. 4. - (1) În exercitarea atributiilor sale Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei colaborează cu celelalte ministere si autorităti ale administratiei publice centrale, cu autoritătile administratiei publice locale, cu alte institutii publice, precum si cu persoane fizice si juridice.

(2) În vederea îndeplinirii atributiilor sale Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei are dreptul să solicite informatii de la ministere, de la celelalte autorităti ale administratiei publice centrale sau locale, precum si de la institutii publice.

 

CAPITOLUL II

Conducerea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

 

Art. 5. - (1) Conducerea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei se exercită de către ministru.

(2) Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte autorităti publice, cu persoanele juridice si fizice din tară si din străinătate, precum si în justitie.

(3) Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei răspunde de întreaga activitate a ministerului în fata Guvernului, iar în calitate de membru al Guvernului, în fata Parlamentului.

(4) Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei îndeplineste, în domeniul de activitate al ministerului, atributiile generale prevăzute la art. 53 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, precum si orice alte atributii specifice stabilite prin acte normative în vigoare.

(5) Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei este ordonator principal de credite.

(6) În exercitarea atributiilor ce îi revin ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei emite ordine si instructiuni, în conditiile legii.

(7) În activitatea de conducere a ministerului, ministrul este ajutat de 3 secretari de stat.

(8) Atributiile secretarilor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei.

(9) Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei poate delega secretarilor de stat unele dintre competentele sale, în conditiile legii.

Art. 6. - (1) Pe lângă ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei functionează, ca organ consultativ, Colegiul ministerului. Componenta si regulamentul de functionare ale Colegiului ministerului se aprobă prin ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei.

(2) Presedintele Colegiului ministerului este ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei. În lipsa acestuia atributiile presedintelui se exercită de secretarul de stat desemnat în acest sens.

(3) Colegiul ministerului se întruneste, de regulă, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la cererea  ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei, pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerului.

Art. 7. - (1) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei are un secretar general, functionar public de carieră, numit prin concurs sau examen pe criterii de profesionalism, potrivit legii.

(2) Secretarul general asigură stabilitatea functionării Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, continuitatea conducerii si realizarea legăturilor functionale dintre structurile ministerului.

Art. 8. - (1) Secretarul general îndeplineste atributiile si responsabilitătile prevăzute la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 90/2001.

(2) Secretarul general al ministerului îndeplineste si alte însărcinări stabilite de ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei sau prevăzute în regulamentul de organizare si functionare a ministerului.

 

CAPITOLUL III

Structura organizatorică a Ministerului Comunicatiilor

si Tehnologiei Informatiei

 

Art. 9. - (1) Structura organizatorică a Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei, se pot organiza servicii, birouri si colective temporare de lucru.

(2) În structura Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei se organizează si functionează, potrivit legii, cabinetul demnitarului, cu personal propriu, căruia nu i se aplică prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Atributiile, sarcinile si răspunderile personalului din aparatul propriu al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei se stabilesc, în conformitate cu structura organizatorică prevăzută în anexa nr. 1, prin regulamentul de organizare si functionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei.

Art. 10. - (1) Structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă se aprobă prin ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei.

(2) Numărul maxim de posturi este de 70, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetelor acestora.

(3) Personalul necesar desfăsurării activitătilor Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei se numeste sau se angajează, după caz, cu respectarea dispozitiilor legale, în limita numărului maxim de posturi aprobat, tinându-se seama de competenta profesională, de nivelul de pregătire, studiile de specialitate si vechimea în specialitate.

Art. 11. - (1) În conditiile legii si în limita numărului maxim de posturi, se organizează si functionează în structura Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei unităti de management al proiectului, denumite în continuare UMP, conduse de câte un director de proiect, în vederea asigurării unui cadru unitar pentru managementul proiectelor finantate prin împrumuturi externe.

(2) Structura organizatorică, numărul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale UMP vor fi stabilite prin ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei.

(3) Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei numeste personalul UMP si stabileste competentele directorului de proiect.

Art. 12. - Stabilirea numărului maxim de autoturisme si a consumului lunar de carburanti se face potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 13. - Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei are în coordonare directă Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti si Institutul National de Studii si Cercetări pentru Comunicatii I.N.S.C.C. Bucuresti si are în subordonare Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei I.G.C.T.I., institutii prevăzute în anexele nr. 2 si 3.

Art. 14. - Unitătile la care Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei îndeplineste atributiile pe care statul român le are în calitate de actionar sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Art. 15. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 16. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 20/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, cu modificările si completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 10 ianuarie 2001.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Dan Nica

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 27 noiembrie 2002.

Nr. 1.337.

 

ANEXA Nr. 11)

 

Numărul maxim de posturi = 70 (exclusiv demnitarii

si posturile aferente cabinetelor acestora)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
aMinisterului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei


1) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

*) - la nivel de directie

**) - la nivel de directie generală

 

ANEXA Nr. 2

 

UNITĂTILE

care functionează în coordonarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

 

Nr. crt.

Denumirea unitătii

1.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucuresti

2.

Institutul National de Studii si Cercetări pentru Comunicatii - I.N.S.C.C. Bucuresti        

 

ANEXA Nr. 3

 

UNITĂTILE

care functionează în subordinea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

 

Nr. crt.

Denumirea unitătii

1.

Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei - I.G.C.T.I.

 

 

ANEXA Nr. 4

 

UNITĂTILE

la care Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei îndeplineste atributiile pe care statul român le are în calitate de actionar

 

Nr. crt.

Denumirea unitătii

1.

Compania Natională “Posta Română” - S.A.

2.

Societatea Natională de Radiocomunicatii - S.A.

3.

Societatea Natională de Telecomunicatii “Romtelecom” - S.A.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 15/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie

 

În temeiul art. 107 din Constitutie,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 15/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 10 ianuarie 2001, se modifică după cum urmează:

1. Litera j) a alineatului (1) al articolului 4 va avea următorul cuprins:

“j) reprezintă Guvernul României în relatia cu Uniunea Europeană si cu alte organizatii internationale, pentru elaborarea de politici si programe privind întreprinderile mici si mijlocii si organizatiile cooperatiste, scop în care:

- colaborează la elaborarea Planului national de aderare a României la Uniunea Europeană, a altor programe care vizează pregătirea pentru aderare si urmăreste transpunerea acestora în practică pentru domeniile de activitate ale ministerului;

- stabileste, în concordantă cu Programul de guvernare, prioritătile de dezvoltare în domeniile de activitate ale ministerului, pe baza cărora se vor elabora propuneri de proiecte si programe de finantare din fondurile alocate de la bugetul de stat;

- face propuneri pentru armonizarea actelor normative din domeniul întreprinderilor mici si mijlocii si liberei circulatii a serviciilor cu impact asupra domeniului de activitate al ministerului, precum si în alte domenii cu impact asupra sectorului;

- participă la elaborarea instrumentelor de monitorizare a programelor de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici si mijlocii;

- participă la fundamentarea asistentei de aderare în domeniul său de activitate si la monitorizarea utilizării acesteia;

- informează Ministerul Integrării Europene asupra derulării obiectivelor de integrare din domeniul său de activitate, prezentând informatii, date si alte lucrări solicitate;

- participă la procesul de negociere si la monitorizarea angajamentelor asumate în acest proces atât în calitate de integrator, cât si ca participant în cadrul delegatiilor sectoriale unde este nominalizat;”

2. Alineatul (2) al articolului 6 va avea următorul cuprins:

“(2) Pe lângă ministru functionează, ca organ consultativ, Colegiul ministerului. Componenta si regulamentul de functionare ale Colegiului ministerului se aprobă prin ordin al ministrului pentru întreprinderile mici si mijlocii si cooperatie.”

3. Alineatul (2) al articolului 9 va avea următorul cuprins:

“(2) Numărul maxim de posturi la Ministerul pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie este de 90, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului.”

4. Anexa nr. 1 “Structura organizatorică a Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie” se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

Art. II. - Prevederile art. I pct. 3 se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2003.

Art. III. - Hotărârea Guvernului nr. 15/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie, cu modificările aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul pentru întreprinderile

mici si mijlocii si cooperatie,

Silvia Ciornei

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 27 noiembrie 2002.

Nr. 1.338.

 

ANEXĂ 1)

 

Numărul maxim de posturi = 90 (exclusiv demnitarii

si posturile aferente cabinetului ministrului)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie

 


1) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

*) Se organizează la nivel de directie.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MUNCII SI SOLIDARITĂTII SOCIALE

Nr. 508 din 20 noiembrie 2002

MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI

Nr. 933 din 25 noiembrie 2002

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor generale de protectie a muncii

 

Având în vedere prevederile art. 5 alin. (1) si ale art. 6 alin. (1) din Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicată,

în temeiul art. 7 si al art. 14 lit. D pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 4/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, cu modificările ulterioare, si ale art. 3 pct. 28 din Hotărârea Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările ulterioare,

văzând Referatul comun de aprobare nr. 1.882 din 3 octombrie 2002 al Directiei securitătii si sănătătii în muncă din cadrul Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale si nr. DB 11.602 din 21 octombrie 2002 al Directiei generale de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătătii si Familiei,

ministrul muncii si solidaritătii sociale si ministrul sănătătii si familiei emit următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Normele generale de protectie a muncii, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Normele prevăzute la art. 1 intră în vigoare de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Începând cu aceeasi dată se abrogă: Normele generale de protectie a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii si protectiei sociale si al ministrului sănătătii nr. 578/DB 5.840/1996, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 16 decembrie 1996; Ordinul ministrului sănătătii nr. 1.957/1995 privind aprobarea Normelor de medicina muncii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 bis din 26 martie 1996; Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 761/2001 pentru aprobarea Metodologiei privind examenul medical la angajarea în muncă, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic si examenul medical la reluarea muncii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 27 decembrie 2001; Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 615/2001 privind organizarea serviciilor de medicina muncii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 3 octombrie 2001.

Art. 3. - Normele generale de protectie a muncii sunt obligatorii pentru toate activitătile din economia natională si se difuzează celor interesati prin Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii I.N.C.D.P.M. Bucuresti.

 

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

 

ACTE ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI


CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind difuzarea operelor audiovizuale românesti

 

Având în vedere dubla calitate a Consiliului National al Audiovizualului, de garant al interesului public si de unică autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale,

în concordantă cu obligatia sa de a proteja cultura si limba română, cultura si limba minoritătilor nationale,

în scopul armonizării legislatiei românesti cu legislatia comunitară,

în temeiul art. 22 alin. (2) si al art. 25 din Legea audiovizualului nr. 504/2002,

membrii Consiliului National al Audiovizualului adoptă următoarea decizie:

Art. 1. - (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2004 radiodifuzorii aflati în jurisdictia României vor rezerva o proportie de cel putin 30% din timpul de difuzare al fiecărui serviciu de programe de televiziune operelor audiovizuale românesti.

(2) Proportia de 30% va fi realizată progresiv, până la data precizată la alin. (1), în functie de responsabilitătile educationale, culturale si de divertisment ale radiodifuzorului fată de publicul său.

(3) În calculul timpului acordat operelor românesti nu va fi inclus timpul consacrat informatiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicitătii, precum si serviciilor de teletext si teleshopping.

Art. 2. - (1) În sensul prezentei decizii, sunt considerate opere românesti:

a) operele originare din România, realizate de autori si lucrători rezidenti în România;

b) operele originare din alte state, realizate în baza unor tratate bilaterale de coproductie, dacă coproducătorii din România furnizează un procent majoritar din totalul costurilor productiei, iar aceasta nu este controlată de unul sau mai multi producători stabiliti în afara României.

(2) Operele care nu sunt considerate opere românesti în sensul alin. (1), dar care sunt realizate în principal de către autori si lucrători rezidenti în România vor fi considerate opere românesti într-un procent corespunzător procentului contributiei coproducătorilor din România la totalul costurilor de productie.

Art. 3. - Începând cu data de 1 ianuarie 2003 radiodifuzorii vor prezenta trimestrial Consiliului National al Audiovizualului un raport cuprinzând operele românesti difuzate în trimestrul anterior, în cadrul fiecărui serviciu de programe, si procentul din timpul de difuzare consacrat acestora.

Art. 4. - (1) Prevederile art. 1-3 nu se aplică serviciilor de programe destinate unei audiente locale, asigurate de radiodifuzorii care nu fac parte dintr-o retea natională.

Art. 5. - Încălcarea de către radiodifuzori a prevederilor prezentei decizii se sanctionează în conformitate cu art. 91 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

 

p. Presedintele Consiliului National al Audiovizualului,

Attila Gasparik

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2002.

Nr. 130.