MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul XIV - Nr. 901            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Joi, 12 decembrie 2002

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

645. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării

 

1.007. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării

 

646. - Lege privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural

 

1.008. - Decret pentru promulgarea Legii privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural

 

648. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2002 pentru completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitătii de cercetare medicală în sectorul sanitar

 

1.010. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2002 pentru completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitătii de cercetare medicală în sectorul sanitar

 

649. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 109/2002 privind completarea alin. (1) al art. XIII din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare

 

1.011. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 109/2002 privind completarea alin. (1) al art. XIII din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare

 

651. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Stockholm la 29 mai 2002

 

Acord între Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor

 

1.013. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Stockholm la 29 mai 2002

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 316 din 19 noiembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum si a dispozitiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 si ale art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată

 

Opinie separată

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.383. - Hotărâre pentru aprobarea încheierii Contractului de asistentă dintre Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice, si firma GML International Limited

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

            Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34 din 21 martie 2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 3 aprilie 2002, cu următoarele modificări:

1. Alineatele (3) si (6) ale articolului 1 vor avea următorul cuprins:

“(3) Autorizarea instalatiilor existente, după reexaminarea conditiilor, se va face în conformitate cu prevederile art. 6 si 8. Dacă din reexaminarea conditiilor rezultă că instalatiile existente nu se pot încadra în prevederile mentionate mai sus, titularul activitătii va întocmi un proiect de program pentru conformare, care urmează să fie negociat cu autoritatea competentă pentru protectia mediului si aprobat de aceasta.

............................................................................................

(6) Nerespectarea termenelor si măsurilor cuprinse în programul pentru conformare conduce la suspendarea autorizatiei de mediu si la suspendarea activitătii instalatiei până la realizarea măsurilor scadente din program.”

2. Literele g) si o) ale alineatului (1) si alineatul (2) al articolului 3 vor avea următorul cuprins:

“g) pune la dispozitie publicului rezultatele supravegherii emisiilor în mediu si modul de respectare a conditiilor de autorizare;

...........................................................................................

o) verifică luarea tuturor măsurilor necesare pentru evitarea oricăror riscuri de poluare si a celor pentru aducerea amplasamentului, după încetarea activitătii, într-o stare care să permită reutilizarea acestuia.

(2) Ghidurile de evaluare a celor mai bune tehnici disponibile se elaborează si se aprobă prin ordin al ministrului apelor si protectiei mediului, în termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgentă.”

3. Litera c) a articolului 5 va avea următorul cuprins:

“c) autorizarea instalatiilor existente să fie în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3); negocierea si aprobarea programului pentru conformare se vor face în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă;”

4. Alineatul (2) al articolului 8 va avea următorul cuprins: 

“(2) În situatia în care normele de calitate a mediului solicită conditii mai severe decât cele ce pot fi atinse prin introducerea celor mai bune tehnici disponibile, se vor impune măsuri aditionale specificate în acord si/sau autorizatia integrată de mediu, fără a afecta măsurile ce sunt solicitate pentru respectarea normelor de calitate a mediului.”

5. Litera e) a articolului 11 va avea următorul cuprins:

“e) luarea măsurilor necesare pentru poluările accidentale si limitarea consecintelor acestora;”

6. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - Titularul activitătii este obligat să informeze la termenele stabilite prin autorizatia integrată de mediu autoritatea competentă pentru protectia mediului despre rezultatele monitorizării emisiilor din instalatie si, în termen de maximum 24 de ore, despre orice incident sau accident care afectează semnificativ mediul.”

7. Litera k) a alineatului (1) al articolului 16 va avea următorul cuprins:

“k) altor măsuri stabilite pentru îndeplinirea obligatiilor de bază prevăzute la art. 11, după caz.”

8. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

“Art. 18. - În situatia în care prin normele de calitate a mediului se stabilesc conditii mai severe decât cele ce ar putea fi atinse prin utilizarea tehnicii aflate în operare, introducerea celor mai bune tehnici disponibile poate fi impusă prin conditii suplimentare, cerute prin autorizatie, fără a se aduce atingere altor măsuri pentru respectarea normelor de calitate a mediului.”

9. Litera b) a punctului 1 al articolului 20 va avea următorul cuprins:

“b) nerespectarea obligatiei titularului activitătii mentionate la art. 11 lit. b), constând în luarea măsurilor care să asigure că nici o poluare importantă nu va fi cauzată;”

10. La anexa nr. 2 următoarele definitii se modifică după cum urmează:

“Autoritate competentă pentru protectia mediului - autorităti ale administratiei publice centrale si/sau teritoriale pentru protectia mediului, precum si alte autorităti desemnate, însărcinate cu aducerea la îndeplinire a dispozitiilor prezentei ordonante de urgentă, în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare privind protectia mediului.

...........................................................................................

Acord integrat de mediu - actul tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru protectia mediului, conform dispozitiilor legale în vigoare, care acordă dreptul de a stabili conditiile de realizare a unei activităti încă din etapa de proiectare, care să asigure că instalatia corespunde cerintelor prezentei ordonante de urgentă. Acordul poate fi eliberat pentru una sau mai multe instalatii ori părti ale instalatiilor situate pe acelasi amplasament.

Autorizatie integrată de mediu - actul tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru protectia mediului, conform dispozitiilor legale în vigoare, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalatie, în anumite conditii care să asigure că instalatia corespunde cerintelor prezentei ordonante de urgentă. Autorizatia poate fi eliberată pentru una sau mai multe instalatii ori părti ale instalatiilor situate pe acelasi amplasament si exploatate de către acelasi titular.”

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 6 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 18 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 7 decembrie 2002.

Nr. 645.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ă:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 6 decembrie 2002.

Nr. 1.007.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

 

LEGE

privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Prezenta lege reglementează cadrul juridic pentru sprijinirea integrării tinerilor în mediul rural, în vederea dinamizării acestui spatiu de viată prin dezvoltarea unor programe si proiecte care să vizeze punerea în valoare a resurselor naturale si a traditiilor locale, precum si dezvoltarea într-o conceptie nouă a agriculturii, a activitătilor neagricole si a serviciilor.

Art. 2. - (1) De prevederile prezentei legi beneficiază:

a) familiile tinere în care cel putin unul dintre membri are vârsta de până la 40 de ani, care au domiciliul sau care doresc să îsi stabilească domiciliul în mediul rural si în care cel putin unul dintre membri detine o calificare atestată ce îi permite să dezvolte activităti agricole sau neagricole, specifice zonei rurale în care locuiesc sau se stabilesc;

b) tinerii în vârstă de până la 40 de ani care conduc singuri sau împreună cu mai multi parteneri o exploatatie, o asociatie agricolă, o societate agricolă sau o societate comercială prestatoare de servicii în domeniul agricol, care au domiciliul sau doresc să îsi stabilească domiciliul în mediul rural;

c) tinerii în vârstă de până la 40 de ani care au în proprietate o suprafată de teren agricol si/sau ferme zootehnice si care au domiciliul sau doresc să îsi stabilească domiciliul în mediul rural;

d) specialistii care lucrează în agricultură, functionarii publici, personalul didactic, cadrele medicale, slujitorii cultelor religioase legal recunoscute, care au domiciliul sau doresc să îsi stabilească domiciliul în mediul rural, în vârstă de până la 40 de ani.

(2) În sensul prezentei legi, prin familie se întelege sotii si copiii necăsătoriti dacă gospodăresc împreună cu părintii lor.

Art. 3. - (1) Pentru beneficiarii prevăzuti la art. 2 alin. (1) se acordă următoarele facilităti:

a) atribuirea în proprietate, cu titlu gratuit, a unor terenuri de până la 1.000 m2 pentru construirea de locuinte si anexe gospodăresti;

b) atribuirea în folosintă a unor terenuri agricole de până la 10 ha;

c) scutirea de la plata taxei procentuale, stabilită potrivit prevederilor art. 92 alin. (4) si (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor agricole prevăzute la lit. a).

(2) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) beneficiazăb de atribuirea în folosintă a terenurilor agricole numai dacă domiciliază, locuiesc efectiv si profesează în localitatea respectivă si numai pe durata îndeplinirii cumulative a acestor conditii.

(3) Beneficiarilor prezentei legi li se pot acorda o singură dată facilitătile prevăzute la alin. (1).

Art. 4. - (1) Comisiile locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, constituite în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, identifică:

a) terenurile din domeniul privat al statului sau al unitătilor administrativ-teritoriale, din intravilanul localitătilor;

b) terenurile din extravilan rămase disponibile în urma reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole.

(2) Situatia terenurilor identificate conform alin. (1) se evidentiază pe planurile cadastrale ale unitătilor administrativ-teritoriale de către delegatii oficiilor de cadastru, geodezie si cartografie judetene sau al municipiului Bucuresti.

(3) Comisia locală, sub semnătura primarului, transmite comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor inventarul terenurilor identificate conform prevederilor alin. (1), în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar aceasta întocmeste situatia centralizatoare pe întregul judet.

(4) În termen de 30 de zile de la primirea inventarului comisia judeteană, sub semnătura prefectului, transmite Ministerului Administratiei Publice si Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor datele centralizate rezultate în urma inventarierii pe localităti a terenurilor identificate, în vederea monitorizării aplicării prezentei legi.

Art. 5. - Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) pot solicita comisiilor locale atribuirea, cu titlu gratuit, în proprietate a unor terenuri în suprafată de până la 1.000 m2, identificate ca disponibile potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), care se află în intravilan sau intravilanul extins al teritoriului administrativ aprobat conform prevederilor Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 6. - (1) În urma centralizării solicitărilor si a verificării documentelor însotitoare comisiile locale întocmesc situatia cu suprafetele propuse să fie atribuite persoanelor îndreptătite si o înaintează pentru validare comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

(2) Comisia judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor hotărăste asupra persoanelor îndreptătite si a suprafetelor care se atribuie acestora, în conditiile legii.

(3) După validarea de către comisia judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a suprafetelor ce se atribuie în folosintă sau în proprietate documentatiile se restituie la comisiile locale, pentru punerea în posesie.

(4) Punerea în posesie a persoanelor îndreptătite se realizează de către comisiile locale după efectuarea măsurătorilor topografice.

(5) Pe baza proceselor-verbale de punere în posesie comisia judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor eliberează titlurile de proprietate pentru suprafetele de teren de până la 1.000 m2.

(6) Terenurile atribuite în proprietate pentru construirea de locuinte si anexe gospodăresti nu pot fi înstrăinate, prin

acte juridice între vii, timp de 10 ani socotiti de la data terminării constructiei, sub sanctiunea nulitătii absolute a actului juridic de înstrăinare.

(7) De prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) vor beneficia tinerii care nu au locuintă proprietate personală.

Art. 7. - (1) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) pot solicita comisiilor locale atribuirea în folosintă a unor terenuri agricole de până la 10 ha, identificate ca disponibile potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) lit. b).

(2) Beneficiarilor prevăzuti la art. 2, care au în proprietate sau cărora li s-au atribuit în folosintă terenuri agricole în conditiile art. 20 alin. (2) si (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările ulterioare, li se va acorda dreptul de folosintă în conditiile prezentei legi doar pentru diferenta de până la 10 ha.

Art. 8. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor si Ministerul Administratiei Publice vor supune spre adoptare Guvernului normele metodologice de aplicare a prevederilor acesteia.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 18 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 26 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucuresti, 7 decembrie 2002.

Nr. 646.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ă:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 6 decembrie 2002.

Nr. 1.008.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2002 pentru completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitătii de cercetare medicală în sectorul sanitar

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64 din 30 mai 2002 pentru completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitătii de cercetare medicală în sectorul sanitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 3 iunie 2002, cu următoarea modificare:

 

- Articolul unic va avea următorul cuprins:

“Articol unic. - După articolul 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitătii de cercetare medicală în sectorul sanitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 26 aprilie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 41/2002, se introduce articolul 61 cu următorul cuprins:

“Art. 61. - (1) Organizarea si desfăsurarea concursului de rezidentiat se realizează de Ministerul Sănătătii si Familiei si de unitătile subordonate, împreună cu Ministerul Educatiei si Cercetării.

(2) Sustinerea concursului de rezidentiat de către persoanele interesate se face cu taxă, al cărei cuantum se aprobă prin ordin al ministrului sănătătii si familiei.

(3) Sumele încasate din plata taxelor se fac venit la bugetul Centrului National de Perfectionare Postuniversitară a Medicilor, Farmacistilor, Altui Personal cu Studii Superioare si Asistentilor Medicali si vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor de personal si materiale necesare sustinerii concursului de rezidentiat. Sumele rămase disponibile se reportează în anul următor si se utilizează cu

aceeasi destinatie.”

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 18 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 26 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucuresti, 7 decembrie 2002.

Nr. 648.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2002 pentru completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitătii de cercetare medicală în sectorul sanitar

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2002 pentru completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitătii de cercetare medicală în sectorul sanitar si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 6 decembrie 2002.

Nr. 1.010.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 109/2002 privind completarea alin. (1) al art. XIII din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109 din 10 septembrie 2002 privind completarea alin. (1) al art. XIII din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 23 septembrie 2002, cu următoarele modificări si completări:

1. Titlul ordonantei de urgentă va avea următorul cuprins:

 

“ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind modificarea si completarea alin. (1) si (2) ale art. XIII din Ordonanta de urgentă a Guvernului

nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare”

 

2. Articolul unic va avea următorul cuprins:

“Articol unic. - Alineatele (1) si (2) ale articolului XIII din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 5 martie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 374/2001, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. După litera e) a alineatului (1) al articolului XIII se introduce litera f) cu următorul cuprins:

f) cota-parte de participare la proiectele “Leonardo da Vinci” la care institutiile de învătământ preuniversitar de stat sunt promotori sau parteneri.

2. Alineatul (2) al articolului XIII va avea următorul cuprins:

(2) Cheltuielile prevăzute la alin. (1) lit. b), precum si cheltuielile aferente facilitătilor acordate studentilor privind transportul pe calea ferată si cu metroul se finantează prin bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, iar cele prevăzute la lit. a) si c)-f), prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetării.”

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 14 octombrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 26 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

OVIDIU CAMELIU PETRESCU

 

Bucuresti, 7 decembrie 2002.

Nr. 649.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 109/2002 privind completarea alin. (1) al art. XIII din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 109/2002 privind completarea alin. (1) al art. XIII din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 6 decembrie 2002.

Nr. 1.011.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Stockholm la 29 mai 2002

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Stockholm la 29 mai 2002.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 17 octombrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 26 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucuresti, 7 decembrie 2002.

Nr. 651.

 

ACORD

între Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor

 

Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei, denumite în cele ce urmează părti contractante, dorind să intensifice cooperarea economică în avantajul reciproc al ambelor state si să mentină conditii juste si echitabile pentru investitiile investitorilor unei părti contractante pe teritoriul celeilalte părti contractante, recunoscând că promovarea si protejarea acestor investitii favorizează extinderea relatiilor economice dintre cele două părti contractante si stimulează initiativele de investire, au convenit cele ce urmează:

 

ARTICOLUL 1

Definitii

 

În sensul prezentului acord:

1. investitie va însemna orice fel de activ, detinut sau controlat, investit direct sau indirect de un investitor al unei părti contractante pe teritorul celeilalte părti contractante, cu conditia ca investitia să fi fost efectuată în concordantă cu legile si reglementările legale ale celeilalte părti contractante, si va include în special, dar nu exclusiv:

a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile, precum si alte drepturi reale, cum ar fi: ipoteca, dreptul de retentie, gajul, uzufructul si drepturi similare;

b) actiuni, obligatiuni si alte forme de participare la societăti comerciale;

c) drepturi de creantă si alte drepturi referitoare la orice prestatie care are o valoare economică;

d) drepturi de proprietate intelectuală, procese tehnice, nume comerciale, know-how, fond comercial si alte drepturi similare;

e) concesiuni de afaceri acordate prin lege, hotărâri administrative sau pe bază de contract, inclusiv concesiuni privind prospectarea, cultivarea, extractia sau exploatarea resurselor naturale; si

f) bunuri care, pe baza unui acord de leasing, sunt puse la dispozitie unui utilizator pe teritoriul unei părti contractante de către un locator care este un investitor al celeilalte părti contractante. O schimbare a formei în care sunt investite activele nu afectează caracterul lor de investitii;

2. investitor va însemna:

a) orice persoană fizică care este cetătean al unei părti contractante, în conformitate cu legile sale;

b) persoane juridice, incluzând societăti comerciale, corporatii, asociatii de afaceri si alte organizatii, care sunt constituite sau altfel organizate, în mod corespunzător, în conformitate cu legislatia unei părti contractante, si care îsi au sediul pe teritoriul aceleiasi părti contractante; si

c) persoane juridice, indiferent unde sunt situate, care sunt controlate efectiv de către cetătenii unei părti contractante sau de către persoane juridice care îsi au sediul pe teritoriul acelei părti contractante;

3. venituri vor însemna sumele produse de o investitie si includ, în special, dar nu exclusiv, profituri, dividende, dobândă, câstiguri de capital, redevente sau onorarii;

4. teritoriu va însemna:

- în ceea ce priveste România, teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială si spatiul aerian de deasupra teritoriului si mării teritoriale asupra cărora România îsi exercită suveranitatea, precum si zona contiguă, platoul continental si zona economică exclusivă asupra cărora România îsi exercită jurisdictia, respectiv drepturile suverane, în concordantă cu propria sa legislatie si cu dreptul international;

- în ceea ce priveste Regatul Suediei, teritoriul Regatului Suediei, precum si zona economică exclusivă, fundul mării si subsolul, asupra cărora îsi exercită drepturi suverane sau jurisdictie, în concordantă cu dreptul international.

 

ARTICOLUL 2

Promovarea si protejarea investitiilor

 

1. Fiecare parte contractantă va promova, potrivit politicii sale generale în domeniul investitiilor străine, investitiile efectuate pe teritoriul său de către investitorii celeilalte părti contractante si va admite aceste investitii în conformitate cu legislatia sa.

2. Potrivit legilor si reglementărilor legale referitoare la intrarea si sejurul străinilor, persoanelor care lucrează pentru un investitor al unei părti contractante, precum si membrilor familiilor lor li se va permite să intre, să rămână sau să părăsească teritoriul celeilalte părti contractante în scopul îndeplinirii activitătilor asociate investitiilor de pe teritoriul ultimei părti contractante.

3. Fiecare parte contractantă va asigura întotdeauna un tratament just si echitabil investitiilor investitorilor celeilalte părti contractante si nu va afecta, prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii, managementul, întretinerea, folosinta, posesia sau înstrăinarea acestora, precum si achizitionarea de bunuri si servicii sau vânzarea productiei acestora.

4. Investitiile efectuate, în conformitate cu legile si reglementările legale ale părtii contractante pe teritoriul căreia acestea sunt făcute, beneficiază de deplina protectie a prezentului acord si, în nici o situatie, o parte contractantă nu va acorda un tratament mai putin favorabil decât cel cerut de dreptul international. Fiecare parte contractantă va respecta orice obligatie pe care si-a asumat-o fată de un investitor al celeilalte părti contractante cu privire la investitia sa.

5. Veniturile reinvestite, provenite dintr-o investitie, vor beneficia de acelasi tratament si de aceeasi protectie acordate unei investitii.

 

ARTICOLUL 3

Tratamentul national si al natiunii celei mai favorizate

pentru investitii

 

1. Fiecare parte contractantă va aplica investitiilor efectuate pe teritoriul său de către investitori ai celeilalte părti contractante un tratament nu mai putin favorabil decât cel acordat investitiilor efectuate de propriii investitori sau de investitorii unui stat tert, oricare este mai favorabil pentru investitor.

2. Prevederile prezentului acord, referitoare la acordarea tratamentului natiunii celei mai favorizate, nu vor fi interpretate ca obligatie a unei părti contractante de a extinde asupra investitorilor si investitiilor celeilalte părti contractante avantajele rezultate din orice uniune vamală sau economică existentă ori viitoare, zonă de comert liber sau altă întelegere internatională similară la care oricare dintre părtile contractante este sau poate deveni parte.

3. Prevederile alin. 1 nu vor fi interpretate ca obligatie a unei părti contractante de a extinde asupra investitorilor celeilalte părti contractante beneficiul oricărui tratament, preferintă sau privilegiu care rezultă din orice acord sau întelegere internatională referitoare, în întregime sau partial, la impunere sau din legislatia internă referitoare, în întregime sau partial, la impunere.

 

ARTICOLUL 4

Expropriere si despăgubire

 

1. Investitiile efectuate de investitorii unei părti contractante pe teritoriul celeilalte părti contractante nu vor fi expropriate, nationalizate sau supuse, direct ori indirect, altor măsuri având efect similar (denumite în cele ce urmează expropriere), cu exceptia cazului în care sunt îndeplinite următoarele conditii:

a) măsurile sunt luate în interes public si pe baza unei proceduri legale;

b) măsurile nu sunt discriminatorii; si

c) măsurile sunt însotite de dispozitii privind plata unei despăgubiri prompte, adecvate si efective, care va fi transferabilă fără întârziere într-o valută liber convertibilă.

2. Această despăgubire va corespunde valorii reale de piată a investitiei expropriate din momentul imediat înaintea exproprierii sau înainte ca exproprierea iminentă să devină cunoscută, astfel încât să afecteze valoarea investitiei (denumită în continuare data evaluării).

Respectiva valoare reală de piată, la cererea investitorului, va fi exprimată într-o valută liber convertibilă pe baza cursului de schimb existent pe piată pentru acea valută la data evaluării. Despăgubirea va include, de asemenea, dobânda la rata comercială existentă pe piată, stabilită de la data exproprierii până la data plătii.

3. Prevederile alin. 1 si 2 se vor aplica, de asemenea, veniturilor rezultate dintr-o investitie, precum si, în eventualitatea lichidării, sumelor provenite din lichidare.

4. Investitorilor oricărei părti contractante, care suferă pierderi ale investitiilor lor de pe teritoriul celeilalte părti contractante din cauza războiului sau altui conflict armat, unei stări nationale de urgentă, revoltei, insurectiei sau răscoalei, li se va acorda, în ceea ce priveste restituirea, indemnizatia, despăgubirea sau altă modalitate de solutionare, un tratament care nu este mai putin favorabil

decât cel acordat propriilor investitori sau investitorilor oricărui stat tert. Plătile rezultate vor fi liber transferabile, fără întârziere, într-o valută liber convertibilă.

 

ARTICOLUL 5

Transferuri

 

1. Fiecare parte contractantă va permite, fără întârziere, transferul într-o valută liber convertibilă al plătilor legate de o investitie, cum ar fi:

a) veniturile;

b) sumele rezultate din vânzarea totală sau partială ori lichidarea oricărei investitii a unui investitor al celeilalte părti contractante;

c) fondurile pentru rambursarea împrumuturilor; si

d) câstigurile persoanelor care nu sunt cetătenii săi, cărora li s-a permis să lucreze în legătură cu o investitie pe teritoriul său, si alte sume destinate acoperirii cheltuielilor privind managementul investitiei.

2. Orice transfer la care se referă prezentul acord va fi efectuat la cursul de schimb al pietei, existent în ziua transferului, pentru tranzactii la vedere în valuta în care se va face transferul. În absenta unei piete valutare, cursul de schimb utilizat va fi fie cel mai recent curs aplicat investitiilor interne, fie cel mai recent curs de schimb pentru convertirea valutelor în D.S.T., oricare este mai favorabil pentru investitor.

 

ARTICOLUL 6

Subrogare

 

Dacă o parte contractantă sau agentia desemnată de ea face o plată către oricare dintre investitorii săi, pe baza unei garantii pe care a acordat-o cu privire la o investitie de pe teritoriul celeilalte părti contractante, această din urmă parte contractantă va recunoaste, fără a prejudicia drepturile primei părti contractante, în baza art. 8, transferul oricărui drept sau titlu al acestui investitor către prima parte contractantă sau agentia desemnată de către aceasta si subrogarea primei părti contractante sau a agentiei desemnate de ea în orice astfel de drept.

 

ARTICOLUL 7

Diferende între un investitor si o parte contractantă

 

1. Orice diferend privind o investitie între un investitor al unei părti contractante si cealaltă parte contractantă va fi solutionat, pe cât posibil, pe cale amiabilă.

2. Dacă un asemenea diferend nu poate fi solutionat în termen de 3 luni de la data la care diferendul a fost prezentat de investitor printr-o notificare scrisă părtii contractante, fiecare parte contractantă consimte prin aceasta să supună diferendul spre solutionare arbitrajului international, la alegerea investitorului, fie:

(i) Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investitii (ICSID) pentru solutionarea prin conciliere sau arbitraj în conformitate cu Conventia de la Washington din 18 martie 1965 pentru reglementarea diferendelor relative la investitii între state si persoane ale altor state (Conventia de la Washington); fie

(ii) unui tribunal ad-hoc constituit în conformitate cu Regulamentul de arbitraj al Comisiei Natiunilor Unite pentru Drept Comercial International (UNCITRAL).

Autoritatea desemnată în conformitate cu regulamentul mentionat va fi secretarul general al ICSID. Dacă părtile la un astfel de diferend au opinii diferite asupra celei mai adecvate metode de solutionare, respectiv concilierea sau arbitrajul, investitorul va avea dreptul de a alege.

3. În sensul prezentului articol si al art. 25(2)(b) din Conventia de la Washington, orice persoană juridică care se constituie în conformitate cu legislatia unei părti contractante si care, înainte de aparitia unui diferend, este controlată de către un investitor al celeilalte părti contractante va fi tratată ca o persoană juridică a celeilalte părti contractante.

4. Orice arbitraj va avea loc într-un stat care este parte a Conventiei Natiunilor Unite pentru recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale străine, adoptată la New York la 10 iunie 1958 (Conventia de la New York).

5. Consimtământul dat de fiecare parte contractantă potrivit alin. 2 si supunerea diferendului de către un investitor arbitrajului vor constitui consimtământul scris si acordul scris pentru arbitraj, în sensul conventiilor de la Washington si New York si al UNCITRAL.

6. Nici o prevedere din prezentul articol nu va împiedica un investitor al unei părti contractante să supună un diferend privind o investitie instantei judecătoresti competente din cealaltă parte contractantă pe teritoriul căreia s-a efectuat investitia.

7. În orice procedură care implică un diferend privind o investitie o parte contractantă nu va sustine, ca apărare, drept de compensare sau pentru nici un alt motiv, faptul că s-a primit o indemnizatie ori o altă despăgubire pentru toate sau o parte a pretinselor daune ca urmare a unui contract de asigurare ori de garantare, dar partea contractantă poate solicita dovada că partea compensatoare este de acord ca investitorul să îsi exercite dreptul de revendicare a despăgubirii.

 

ARTICOLUL 8

Diferende între părtile contractante

 

1. Orice diferend între părtile contractante referitor la interpretarea sau aplicarea prezentului acord va fi solutionat, pe cât posibil, prin negocieri între cele două părti contractante.

2. Dacă diferendul nu poate fi astfel solutionat în termen de 6 luni de la data la care negocierile au fost solicitate de oricare parte contractantă, acesta va fi supus, la cererea oricărei părti contractante, unui tribunal arbitral.

3. Tribunalul arbitral va fi constituit de la caz la caz, fiecare parte contractantă numind un membru. Cei doi membri vor desemna, de comun acord, un cetătean al unui stat tert ca presedinte al respectivului tribunal arbitral, acesta urmând a fi numit de cele două părti contractante. Membrii vor fi numiti în termen de două luni, iar presedintele în termen de 4 luni de la data la care fiecare parte contractantă a informat cealaltă parte contractantă despre dorinta sa de a supune diferendul unui tribunal arbitral.

4. În cazul în care termenele limită la care se face referire în alin. 3 nu au fost respectate, în absenta unei alte întelegeri în acest sens, oricare parte contractantă poate invita presedintele Curtii Internationale de Justitie să facă numirile necesare.

5. Dacă presedintele Curtii Internationale de Justitie este împiedicat să îsi exercite functia prevăzută la alin. 4 sau dacă este cetătean al vreunei părti contractante, vicepresedintele va fi invitat să facă numirile necesare. Dacă vicepresedintele este împiedicat să îsi exercite functia respectivă sau dacă este cetătean al vreunei părti contractante, membrul Curtii Internationale de Justitie cu cea mai înaltă functie, care nu este împiedicat să o facă sau nu este cetătean al vreunei părti contractante, va fi invitat să facă numirile necesare.

6. Tribunalul arbitral va adopta hotărârea cu majoritate de voturi, aceasta fiind definitivă si obligatorie pentru părtile contractante. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile membrului numit de acea parte contractantă, precum si cheltuielile reprezentării sale în procedurile arbitrale; cheltuielile presedintelui, precum si orice alte cheltuieli vor fi suportate în părti egale de către cele două părti contractante. Tribunalul arbitral poate totusi, prin hotărârea sa, să dispună ca o proportie mai mare a cheltuielilor să fie suportată de către una dintre părtile contractante. În toate celelalte privinte procedura tribunalului arbitral va fi determinată de tribunal.

 

ARTICOLUL 9

Aplicarea acordului

 

            1. Prezentul acord se va aplica tuturor investitiilor efectuate înainte sau după intrarea sa în vigoare, dar nu se va aplica nici unui diferend privind o investitie care a apărut sau oricărei pretentii privind o investitie care s-a stabilit înainte de intrarea sa în vigoare.

            2. Prezentul acord nu va restrânge în nici un fel drepturile si beneficiile de care se bucură un investitor al unei părti contractante pe teritoriul celeilalte părti contractante conform legislatiei nationale a acesteia sau dreptului international.

 

ARTICOLUL 10

Intrare în vigoare. Durată si expirare

 

            1. Părtile contractante îsi vor notifica reciproc îndeplinirea procedurilor constitutionale necesare pentru intrarea în vigoare a prezentului acord. Acordul va intra în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni următoare datei de primire a ultimei notificări.

            2. Prezentul acord va rămâne în vigoare o perioadă de 20 de ani. Ulterior el va rămâne în vigoare până la expirarea a 12 luni de la data la care oricare parte contractantă notifică în scris celeilalte părti contractante hotărârea sa de denuntare a acordului.

            3. În ceea ce priveste investitiile efectuate anterior datei la care notificarea de denuntare a prezentului acord devine efectivă, prevederile art. 1-9 vor rămâne în vigoare pentru încă o perioadă de 20 de ani de la acea dată. Drept care subsemnatii, pe deplin autorizati în acest scop, am semnat prezentul acord.

            Semnat la Stockholm la 29 mai 2002 în două exemplare originale, în limbile română, suedeză si engleză, toate cele trei texte fiind egal autentice. În caz de divergente în interpretare textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Dan Ioan Popescu,

ministrul industriei si resurselor

Pentru Guvernul Regatului Suediei,

Leif Pagrotsky,

ministrul comertului

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Stockholm la 29 mai 2002

 

            În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

            Presedintele României d e c r e t e a z ă:

 

            Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Stockholm la 29 mai 2002, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 6 decembrie 2002.

Nr. 1.013.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 316

din 19 noiembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum si a dispozitiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 si ale art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată

 

            Costică Bulai - presedinte

            Nicolae Cochinescu - judecător

            Constantin Doldur - judecător

            Kozsokár Gábor - judecător

            Petre Ninosu - judecător

            Serban Viorel Stănoiu - judecător

            Lucian Stângu - judecător

            Ioan Vida - judecător

            Paula C. Pantea - procuror

            Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

 

            Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 166/2001, precum si a dispozitiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 si ale art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, exceptie ridicată de Ion Dobre în Dosarul nr. 7.266/2001 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a V-a civilă si contencios administrativ, într-un litigiu având ca obiect reactualizarea pensiei militare.

            La apelul nominal răspunde Ministerul Apărării Nationale, prin consilier juridic Dan Cimpoeru, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Apărării Nationale arată că situatia exceptională ce a determinat adoptarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 166/2001 a constituit-o faptul că după adoptarea bugetului de stat pe anul 2002 s-a constatat că resursele financiare nu sunt suficiente pentru plata imediată a diferentelor rezultate din recalcularea pensiilor militare. Consideră că această critică este netemeinică. Modificarea art. 79 din Legea nr. 164/2001 prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 166/2001 nu a vizat continutul drepturilor de pensie, ci esalonarea plătilor, procedură prin care nu se aduce atingere dispozitiilor art. 43 alin. (1) din Constitutie. Solicită respingerea acestei exceptii ca nefondată.

            În ceea ce priveste critica dispozitiilor art. 23 alin. (1) si (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, consideră că aceste norme sunt neconstitutionale atâta vreme cât acestea permit .instantei de judecată să respingă o exceptie de neconstitutionalitate ca inadmisibilă pe motiv că dispozitia legală criticată nu mai este în vigoare”. Solicită admiterea acestei exceptii de neconstitutionalitate.

            Reprezentantul Ministerului Public arată că delegarea legislativă a Guvernului se exercită în urma abilitării de către Parlament si în cazul situatiilor exceptionale. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 166/2001 a fost emisă ca urmare a constatării, în urma adoptării Legii bugetului de stat pe anul 2002, că resursele financiare nu sunt suficiente pentru reactualizarea pensiilor militare în acel an. Critica dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu este întemeiată, deoarece acestea nu dau dreptul instantei de sesizare în fata căreia s-a ridicat exceptia să se pronunte asupra constitutionalitătii legilor sau ordonantelor, ci numai de a se pronunta asupra inadmisibilitătii acestora. În fine, dispozitiile art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu contin prevederi contrare Legii fundamentale.

 

CURTEA,

            având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

            Prin Încheierea din 21 mai 2002, pronuntată în Dosarul nr. 7.266/2001, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 166/2001, precum si a dispozitiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 si ale art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, exceptie ridicată de Ion Dobre.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine următoarele: 1. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 166/2001 a fost emisă cu încălcarea dispozitiilor art. 114 alin. (1) si (4), ale art. 58 alin. (1) si ale art. 43 alin. (1) din Constitutie, întrucât: nu a existat un caz exceptional; actul normativ putea fi adoptat numai de către Parlament, ca unica autoritate legiuitoare în România; ordonanta criticată este în contradictie cu obligatia statului de a lua măsuri de protectie socială care să asigure un nivel de trai decent; ordonanta reglementează într-un domeniu rezervat legilor organice, desi această interdictie constitutională este general valabilă pentru toate tipurile de ordonante emise de Guvern; 2. dispozitiile art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, după modificarea lor prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 166/2001, nu permit plata pensiei reactualizate conform prevederilor textului initial; 3. dispozitiile art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, sunt contrare prevederilor art. 144 lit. c) din Constitutie, întrucât permit instantelor judecătoresti să se substituie autoritătii de jurisdictie constitutională si să respingă o exceptie de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă pentru faptul că dispozitiile legale criticate nu mai sunt în vigoare. Totodată se sustine că prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, sunt contrare si dispozitiilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

            Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă si contencios administrativ apreciază că exceptia ridicată nu este întemeiată, întrucât dispozitiile legale criticate nu încalcă nici una dintre prevederile constitutionale invocate, având în vedere că: pentru ordonanta de urgentă nu există interdictia ca Guvernul să reglementeze în domenii rezervate legilor organice; cazul exceptional ce a determinat emiterea ordonantei de urgentă a fost dat de lipsa fondurilor financiare necesare pentru plata pensiilor reactualizate de la data initial prevăzută; ordonanta criticată nu încalcă nici prevederile art. 43 alin. (1) din Constitutie si “nu a creat un climat de insecuritate socială”; sunt constitutionale si dispozitiile art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, deoarece, în temeiul lor, “Instantele judecătoresti nu se pronuntă sub nici o formă asupra unor exceptii de neconstitutionalitate”, iar “o lege sau o ordonantă, care nu mai este în vigoare, nu poate produce efecte juridice, dat fiind principiul activitătii legii”.

            În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

            Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este nefondată sub toate aspectele. În acest sens, arată că actul normativ criticat a fost emis în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 114 alin. (4) din Constitutie, fiind o ordonantă de urgentă, situatie în care nu operează “interdictia de a se interveni în domeniul legilor organice”. Caracterul exceptional al situatiei “a fost determinat de necesitatea de a se corecta inechitătile generate de aplicarea Legii nr. 164/2001”. În ceea ce priveste dispozitiile art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, Guvernul sustine că acestea nu au legătură cu solutionarea cauzei aflate pe rolul instantei judecătoresti si, prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate a acestor texte de lege este inadmisibilă.

            Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

            examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

            Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de necon- stitutionalitate.

            Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate:

            Autorul exceptiei a criticat initial, ca fiind neconstitutională, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/2001 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, ordonantă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 18 iunie 2001, prin care s-a dispus suspendarea aplicării prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 până la data de 31 decembrie 2001.

            După ce această ordonantă si-a încetat aplicabilitatea, Ion Dobre a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 7 august 1997, dispozitii care, în opinia autorului exceptiei, contrar prevederilor art. 144 lit. c) din Constitutie, permit instantelor judecătoresti, altele decât unica autoritate de jurisdictie constitutională, să respingă, ca fiind inadmisibilă, o exceptie de neconstitutionalitate pe motivul că dispozitiile legale criticate nu mai sunt în vigoare, cu toate că solutionarea obiectului cererii supuse judecătii depinde de acele dispozitii legale.

            Totodată, a criticat prin exceptia de neconstitutionalitate si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 18 decembrie 2001, sustinând că acest act normativ a fost emis cu încălcarea prevederilor constitutionale referitoare la delegarea legislativă. În realitate, autorul exceptiei este nemultumit de modificarea art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 10 aprilie 2001, modificare din cauza căreia nu a putut beneficia de pensia reactualizată conform dispozitiilor initiale ale textului de lege vizat.

            Art. 79 lit. a) din Legea nr. 164/2001 prevede că:

            “Pensiile militare stabilite în baza legislatiei anterioare dateiintrării în vigoare a prezentei legi se recalculează astfel:

            a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare functiei maxime a ultimului grad avut în activitate, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, emisă în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României,Partea I, la propunerea institutiilor prevăzute la art. 5 alin. (1).”

            Această reglementare nu a fost modificată în continut, ci doar în redactare, utilizându-se formula .corespunzătoare functiei maxime a gradului militar avut la data trecerii în rezervă”.

            Faptul că pensionarii militari, din categoria cărora face parte si autorul exceptiei, nu beneficiază de pensia actualizată începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001 a fost determinat de suspendarea aplicării prevederilor art. 79, prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/2001, până la data de 31 decembrie

2001, iar apoi de completarea, prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 166/2001, a art. 79 cu alin. (2), care prevede:

            “(2) Sumele rezultate ca diferentă între pensiile în plată si pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă esalonat începând cu anul 2002, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public de pensii, după cum urmează:

            a) pentru anul 2002, 10% din cuantumul diferentei, începând cu 1 ianuarie 2002, si 10% începând cu 1 iulie 2002;

            b) pentru anul 2003, 20% din cuantumul diferentei, începând cu 1 ianuarie 2003, si 20% începând cu 1 iulie 2003;

            c) pentru anul 2004, 20% din cuantumul diferentei, începând cu 1 ianuarie 2004, si 20% începând cu 1 iulie 2004.”

            Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate sunt contrare următoarelor prevederi constitutionale:

            - Art. 43 alin. (1): “Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică si de protectie socială, de natură să asigure cetătenilor un nivel de trai decent.”;

            - Art. 58 alin. (1): “Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tării.”;

            - Art. 114 alin. (1) si (4): “(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice.”

            (4) În cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgentă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu.”;

            - Art. 144 lit. c): “Curtea Constitutională are următoarele atributii: “

            c) hotărăste asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor.”

            Autorul a mai sustinut că prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 sunt contrare dispozitiilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, făcând referire la dreptul la un proces echitabil prevăzut de alin. (1) al acestui articol, dispozitii care au următorul continut: “1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronuntată în mod public, dar accesul în sala de sedintă poate fi interzis presei si publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părti a acestuia în interesul moralitătii, al ordinii publice ori al securitătii nationale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protectia vietii private a părtilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instantă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justitiei.”

            Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

            Curtea Constitutională, în jurisprudenta sa, a statuat în mod constant că prin alin. (1) si (4) ale art. 114 din Constitutie s-au reglementat două institutii distincte ale delegării legislative. Cea prevăzută la alin. (4) nu are la bază o lege specială de abilitare a Guvernului, ci situatia exceptională, în care Guvernul trebuie să actioneze urgent si din proprie initiativă. În acest caz nu operează interdictia înscrisă în alin. (1) de a nu reglementa în domenii care fac obiectul legilor organice.

            Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 166/2001 a fost emisă cu respectarea normelor constitutionale. Delegarea legislativă a Guvernului este o prerogativă acordată de dispozitiile art. 114 alin. (4) din Constitutie, prin care nu se contrazice principiul potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare.

            Situatia exceptională care a determinat emiterea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 166/2001 a constituit-o constatarea făcută de executiv, după adoptarea bugetului de stat pe anul 2002, că resursele financiare bugetare sunt insuficiente pentru plata imediată a diferentelor rezultate din recalcularea pensiilor militare si se impune esalonarea plătii acestor diferente.

            Referitor la dispozitiile art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, Curtea constată că modificarea acestora prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 166/2001 nu a dus la schimbarea continutului lor. Alin. (2) al aceluiasi articol prevede esalonarea plătii diferentelor rezultate din recalcularea pensiilor militare pe o perioadă de 3 ani si o punere de acord a acestei operatiuni cu reglementările generale aplicabile în sistemul public de pensii. Aceste dispozitii nu aduc atingere dreptului la pensie prevăzut de art. 43 alin. (2) din Constitutie. Statul este îndreptătit să dispună un nou mod de calcul al drepturilor de pensie, începând de la data intrării în vigoare a noilor reglementări legale, cu conditia ca prin aceasta să nu se aducă atingere drepturilor anterior câstigate. De asemenea, poate dispune

recalcularea pensiilor anterior stabilite, în vederea majorării lor, ca o măsură de protectie socială. Data de la care operează asemenea majorări, precum si cuantumul lor sunt determinate în mod obiectiv de resursele financiare existente care pot fi alocate acestui scop.

            În ceea ce priveste dispozitiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, critica autorului exceptiei se îndreaptă împotriva solutiei instantei de sesizare care a respins, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 85/2001, respingere ce a avut ca temei de drept tocmai prevederile art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicată. Partea a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a acestor dispozitii legale cu scopul de a preîntâmpina respingerea de către instantă, fără sesizarea Curtii Constitutionale, a unei alte exceptii de neconstitutionalitate.

            Respingerea, ca fiind inadmisibilă, a unei exceptii de neconstitutionalitate, chiar de către instanta judecătorească în fata căreia s-a ridicat aceasta, este justificată în situatiile în care dispozitiile legale vizate nu sunt incidente în cauză sau când există vreunul dintre celelalte motive de inadmisibilitate prevăzute la alin. (1), (2) si (3) ale art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată. Instituirea prin alin. (1) al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, a inadmisibilitătii unei exceptii de neconstitutionalitate pe motivul că dispozitiile legale criticate nu mai sunt în vigoare nu contravine nici unei dispozitii constitutionale si nu este de natură să conducă la ideea că prin aceasta instanta care judecă fondul se substituie, sub acoperirea unei dispozitii legale, Curtii Constitutionale. Dispozitiile alin. (1), (2) si (3) ale art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, sunt norme de procedură pe care instanta care a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor exceptii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutională, unica autoritate de jurisdictie constitutională.

            Această procedură nu face posibilă respingerea sau admiterea exceptiei de neconstitutionalitate de către instanta judecătorească, ci doar pronuntarea, în situatiile date, asupra oportunitătii sesizării Curtii Constitutionale. Alin. (6) al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, nu contine nici o dispozitie contrară prevederilor constitutionale. Acest text de lege stabileste doar procedura de urmat în cazul constatării existentei vreunui caz de inadmisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate.

            Referitor la sustinerea că prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, sunt contrare dispozitiilor art. 6 - privind dreptul la un proces echitabil – din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, Curtea constată că, desi autorul nu arată în ce constă această încălcare, afirmatia sa este contrazisă chiar de existenta procesului în care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate.

            Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi în ceea ce priveste dispozitiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

D E C I D E :

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum si a dispozitiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 si ale art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, exceptie ridicată de Ion Dobre în Dosarul nr. 7.266/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă si contencios administrativ.

            Definitivă si obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 19 noiembrie 2002.

 

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI

Magistrat-asistent,

Laurentiu Cristescu

 

OPINIE SEPARATĂ

 

            Contrar solutiei adoptate cu votul majoritătii membrilor Curtii Constitutionale, apreciem că exceptia de neconstitutionalitate solutionată prin prezenta decizie este întemeiată în privinta dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, respectiv a conditiei impuse de acest text de lege pentru admisibilitatea supunerii controlului de constitutionalitate a posteriori numai a dispozitiilor legale care sunt “în vigoare”, această sintagmă reprezentând o adăugare la prevederile constitutionale, contrară spiritului acestora.

            Potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constitutie, Curtea Constitutională “hotărăste asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor”, fără alte conditionări referitoare la natura actelor normative respective.

            Dezvoltarea normei constitutionale în art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, în sensul concretizării conditiilor pe care trebuie să le îndeplinească o lege sau o ordonantă pentru a putea fi supusă controlului de constitutionalitate pe calea exceptiei, chestiune prejudicială, ridicată în fata instantei judecătoresti, este, în cvasitotalitate, justificată si corespunde vointei constituantei.

            În sistemul românesc de control de constitutionalitate a legilor neadoptându-se posibilitatea declansării controlului pe baza sesizării de către orice persoană a Curtii Constitutionale, prin “actio popularis”, se are în vedere declansarea acestui tip de control doar pe cale incidentală, prin exceptii ridicate în fata instantelor judecătoresti.

            Rezultă, asadar, că se poate solicita controlul de constitutionalitate numai al acelor dispozitii legale care, în cazuri concrete, sunt incidente pentru solutionarea litigiilor aflate pe rolul instantelor judecătoresti, legi sau ordonante în ansamblu ori doar anumite reglementări din cuprinsul acestora. Conditia ca de dispozitia legală criticată pentru neconstitutionalitate să depindă solutionarea cauzei este, evident, necesară, dar si suficientă, fără cerinta ca acea dispozitie legală să fie si formal în vigoare. Scoaterea sau iesirea formală din vigoare a unei norme juridice nu înseamnă neapărat si în toate situatiile inaplicabilitatea sa.

            Conform principiului general, o normă juridică actionează în timp din momentul intrării ei în vigoare si până în momentul iesirii sale din vigoare. Sunt unele exceptii si de la acest principiu general, cum sunt retroactivitatea si ultraactivarea legii penale mai favorabile sau ultraactivarea legii penale temporare. Chiar si legea civilă poate ultraactiva în unele situatii potrivit principiului “tempus regit actum”.

            Astfel, o lege posterioară nu poate atinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare, aceasta urmând să guverneze dreptul respectiv, inclusiv solutionarea litigiului legat de realizarea acelui drept, chiar si ulterior iesirii sale din vigoare.

            Prin aplicarea rigidă a conditiei ca legea sau ordonanta să fie “în vigoare” la data ridicării exceptiei, ca si la data solutionării acesteia de Curtea Constitutională, se înlătură de la controlul de constitutionalitate dispozitiile legale determinante în solutionarea cauzei. În asemenea situatii instanta judecătorească are două posibilităti: aplică dispozitiile legale respective, chiar dacă acestea contravin în mod flagrant prevederilor constitutionale sau refuză aplicarea lor pe motiv că sunt neconstitutionale. În prima ipoteză se încalcă însăsi Constitutia, iar în cea de a doua instanta judecătorească se subrogă în atributiile Curtii Constitutionale care, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, “este unica autoritate de jurisdictie constitutională în România”.

 

Judecător,

Kozsokár Gábor
Judecător,

Nicolae Cochinescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea încheierii Contractului de asistentă dintre Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice, si firma GML International Limited

 

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 1 din Legea nr. 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creantelor României provenite din activitatea de comert exterior si cooperare economică internatională, derulată înainte de 31 decembrie 1989, si al art. 12 alin. (2) din Legea nr. 72/1996 privind finantele publice,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) În vederea recuperării creantelor României din Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă, se aprobă încheierea Contractului de asistentă dintre Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice, si firma GML International Limited.

(2) Contractul de asistentă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, se transmite Ministerului Finantelor Publice.

Art. 2. - Se împuterniceste presedintele Comisiei interdepartamentale pentru avizarea modalitătilor de încasare a creantelor României din activitatea de comert exterior si din alte activităti externe, înainte de 31 decembrie 1989 - secretar de stat în Ministerul Finantelor Publice -, să semneze, în numele si pentru Guvernul României, Contractul de asistentă cu firma GML International Limited.

Art. 3. - Ministerul Finantelor Publice, administratorul si depozitarul Contractului de asistentă, este autorizat să ducă la îndeplinire prevederile acestuia.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul finantelor publice,

Enache Jiru,

secretar de stat

 

Bucuresti, 6 decembrie 2002.

Nr. 1.383.