MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XIV - Nr. 916 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 16 decembrie 2002

SUMAR

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

35. - Ordin al presedintelui Autoritãtii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru aprobarea Regulamentului de conducere si organizare a activitãtii de mentenantã

136. - Decizie a presedintelui Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii pentru aprobarea Regulamentului privind identificarea pietelor relevante din sectorul comunicatiilor electronice

137. - Decizie a presedintelui Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii privind aprobarea Regulamentului pentru efectuarea analizelor de piatã si determinarea puterii semnificative pe piatã

7.208. - Ordin al ministrului delegat la Ministerul Educatiei si Cercetãrii pentru activitatea de cercetare privind acordarea autorizatiei de functionare Parcului stiintific si tehnologic “Parc de soft” Galati

Rectificare la H. G. nr. 1.385/2002

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

AUTORITATEA NATIONALÃ DE REGLEMENTARE

ÎN DOMENIUL ENERGIEI

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de conducere si organizare a activitãtii de mentenantã

În temeiul prevederilor art. 5 pct. 11 si ale art. 9 alin. (4) si (5) din Ordonanta de urgentã a Guvernului

nr. 29/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritãtii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 99/2000, cu modificãrile ulterioare, precum si ale art. 70 lit. f) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electricã si termicã, cu modificãrile ulterioare,

presedintele Autoritãtii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Regulamentul de conducere si organizare a activitãtii de mentenantã, prezentat în anexa*)

care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - La data intrãrii în vigoare a Regulamentului de conducere si organizare a activitãtii de mentenantã

Prescriptia energeticã PE 016/96 îsi pierde valabilitatea.

Art. 4. - Titularii de licentã care îsi desfãsoarã activitatea în sectorul energiei electrice si termice vor respecta

prevederile Regulamentului de conducere si organizare a activitãtii de mentenantã.

Art. 5. - Departamentul acces la retea si autorizare din cadrul ANRE va urmãri respectarea de cãtre agentii

economici a prevederilor cuprinse în Regulamentul de conducere si organizare a activitãtii de mentenantã.

Presedintele Autoritãtii Nationale

de Reglementare în Domeniul Energiei,

Ion Lungu

Bucuresti, 6 decembrie 2002.

Nr. 35.

---

*) Continutul anexei este disponibil în format electronic pe pagina web a ANRE (www.anre.ro).

AUTORITATEA NATIONALÃ DE REGLEMENTARE ÎN COMUNICATII

DECIZIE

pentru aprobarea Regulamentului privind identificarea pietelor relevante din sectorul comunicatiilor electronice

În temeiul prevederilor art. 32 alin. (1) lit. a) si ale art. 38 alin. (1), (3) si (5) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 591/2002,

presedintele Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii emite prezenta decizie.

Articol unic. - Se aprobã Regulamentul privind identificarea pietelor relevante din sectorul comunicatiilor electronice, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta decizie.

Presedintele Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii,

Ion Smeeianu

Bucuresti, 12 decembrie 2002.

Nr. 136.

ANEXÃ

REGULAMENT

privind identificarea pietelor relevante din sectorul comunicatiilor electronice

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Prezentul regulament are ca scop stabilirea criteriilor si a instrumentelor de identificare a pietelor de produse si servicii din sectorul comunicatiilor electronice, ale cãror caracteristici pot justifica impunerea de cãtre Autoritatea Nationalã de Reglementare în Comunicatii, denumitã în continuare ANRC, a unor obligatii specifice în sarcina furnizorilor de retele si servicii de comunicatii electronice cu putere semnificativã pe piatã, precum si identificarea acestor piete, denumite în continuare piete relevante specifice.

Art. 2. - În întelesul prezentului regulament, urmãtorii termini se definesc astfel:

a) produs - un produs sau serviciu din sectorul comunicatiilor electronice;

b) furnizor - un furnizor de retele sau de servicii de comunicatii electronice, în întelesul Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 591/2002, sau un operator, în întelesul Ordonantei Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la retelele publice de comunicatii electronice si la infrastructura asociatã, precum si interconectarea acestora, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 527/2002, care oferã un produs;

c) piatã relevantã a produsului - acea piatã a produselor considerate de utilizatori ca interschimbabile sau substituibile datoritã utilizãrii date acestora, caracteristicilor fizice si functionale si pretului;

d) piatã geograficã relevantã - zona în care sunt localizati furnizorii produselor din piata relevantã a produsului, în care conditiile de concurentã sunt suficient de omogene si care poate fi delimitatã de arii geografice vecine datoritã unor conditii concurentiale diferite;

e) piatã relevantã - piata obtinutã prin raportarea pietei relevante a produsului la piata geograficã relevantã;

f) piatã relevantã specificã - piata relevantã din sectorul comunicatiilor electronice, ale cãrei caracteristici pot justifica impunerea de cãtre ANRC a unor obligatii specifice în sarcina furnizorilor cu putere semnificativã pe acea piatã;

g) concurentã efectivã - situatia în care mecanismele concurentiale ale pietei conduc la alocarea eficientã a resurselor si la un nivel ridicat al beneficiilor sociale;

h) piatã cu amãnuntul - piata produselor destinate utilizatorilor finali;

i) piatã de gros - piata produselor destinate a fi utilizate în scopul revânzãrii de cãtre alti furnizori;

j) retea publicã de telefonie fixã - reteaua de comunicatii electronice prin intermediul cãreia se furnizeazã serviciul de telefonie destinat publicului la puncte fixe;

k) retea publicã de telefonie mobilã - reteaua de comunicatii electronice prin intermediul cãreia se furnizeazã serviciul de telefonie destinat publicului la puncte mobile (nonfixe).

CAPITOLUL II

Identificarea pietei relevante a produsului

Art. 3. - (1) Analiza pietei relevante a produsului porneste de la segmentarea sectorului comunicatiilor electronice în functie de urmãtoarele distinctii:

a) retele publice de comunicatii electronice si servicii de comunicatii electronice destinate publicului/retele si servicii de comunicatii electronice furnizate pentru nevoi proprii;

b) piete cu amãnuntul/piete de gros;

c) furnizare de retele si servicii de comunicatii electronice/furnizare de infrastructurã asociatã;

d) furnizare la puncte fixe/furnizare la puncte mobile;

e) servicii de telefonie destinate publicului/alte servicii;

f) servicii oferite consumatorilor/servicii oferite celorlalti utilizatori finali.

(2) În cadrul fiecãrui segment al sectorului comunicatiilor electronice, identificat potrivit alin. (1), ANRC va identifica pietele relevante ale produsului pornind de la un produs sau un grup de produse, la care vor fi adãugate alte produse, utilizându-se criteriile prevãzute la art. 4. Tinând seama de convergenta tehnologiilor în sectorul comunicatiilor electronice, ANRC va determina situatiile în care produse ce apartin unor segmente diferite pot face parte din aceeasi piatã relevantã a produsului.

Art. 4. - Identificarea pietei relevante a produsului se realizeazã pe baza urmãtoarelor criterii:

a) substituibilitatea cererii;

b) substituibilitatea ofertei.

Art. 5. - (1) Criteriul substituibilitãtii cererii este utilizat pentru determinarea produselor considerate de utilizatori ca interschimbabile sau substituibile datoritã utilizãrii date acestora, caracteristicilor fizice si functionale si pretului.

(2) Substituibilitatea cererii se determinã pe baza comportamentului utilizatorilor în situatia unei fluctuatii a pretului în trecut si a comportamentului probabil al utilizatorilor în cazul unei fluctuatii ipotetice a pretului.

(3) Evaluarea substituibilitãtii cererii va tine seama de mãsura în care consumatorii vor fi dispusi sã îsi asume costurile schimbãrii unui produs cu altul si timpul necesar realizãrii acestui schimb.

(4) Piata relevantã a produsului va cuprinde toate produsele care sunt substituibile din punct de vedere al cererii.

Art. 6. - (1) Criteriul substituibilitãtii ofertei este utilizat pentru determinarea produselor considerate sau care ar putea fi considerate de utilizatori ca interschimbabile sau substituibile datoritã utilizãrii date acestora, caracteristicilor fizice si functionale si pretului, ce pot fi oferite de furnizori care pot intra pe piata relevantã în cauzã, într-o perioadã rezonabilã si fãrã asumarea unor costuri sau riscuri considerabile.

(2) Substituibilitatea ofertei va fi luatã în considerare atunci când efectele sale asupra stabilirii pretului pe piatã sunt echivalente cu cele ale substituibilitãtii cererii.

(3) În cazul în care oferirea unor produse substituibile necesitã modificãri semnificative ale retelei sau infrastructurii asociate existente, investitii suplimentare importante sau un timp îndelungat, aceste produse nu vor fi incluse în piata relevantã.

(4) Piata relevantã a produsului va cuprinde toate produsele care sunt substituibile din punct de vedere al ofertei.

CAPITOLUL III

Identificarea pietei geografice relevante

Art. 7. - (1) Identificarea pietei geografice relevante se realizeazã pe baza urmãtoarelor criterii:

a) aria acoperitã de retea sau de elementele infrastructurii asociate;

b) existenta unor limite geografice impuse prin lege sau prin acte administrative;

c) analiza acordurilor de acces si interconectare.

(2) Aplicarea criteriilor prevãzute la alin. (1) se va completa, acolo unde este cazul, cu aplicarea urmãtoarelor criterii:

a) substituibilitatea cererii;

b) substituibilitatea ofertei.

Art. 8. - (1) Aria acoperitã de retea sau de elementele infrastructurii asociate, dupã caz, circumscrie, de regulã, zona în care este oferit produsul a cãrui furnizare depinde de suportul retelei sau al infrastructurii asociate în cauzã.

(2) Aria acoperitã de retea sau de elementele infrastructurii asociate coincide, de regulã, cu limitele geografice impuse prin lege sau prin acte administrative.

(3) Analiza acordurilor de acces si interconectare poate oferi indicii privind extinderea zonei în care este oferit produsul a cãrui furnizare depinde de suportul unei anumite retele sau infrastructuri asociate.

Art. 9. - (1) Criteriul substituibilitãtii cererii este utilizat pentru determinarea zonei în care sunt oferite produsele considerate de utilizatori ca interschimbabile sau substituibile datoritã utilizãrii date acestora, caracteristicilor fizice si functionale si pretului.

(2) Prevederile art. 5 alin. (2) si (3) sunt aplicabile în mod corespunzãtor.

(3) Piata geograficã relevantã va cuprinde toate zonele în care sunt localizati furnizorii produselor care sunt substituibile din punct de vedere al cererii.

Art. 10. - (1) Criteriul substituibilitãtii ofertei este utilizat pentru determinarea zonei în care sunt localizati furnizorii care pot intra pe piata relevantã în cauzã, într-o perioadã rezonabilã si fãrã asumarea unor costuri sau riscuri considerabile, cu produse considerate sau care ar putea fi considerate de utilizatori ca interschimbabile sau substituibile datoritã utilizãrii date acestora, caracteristicilor fizice si functionale si pretului.

(2) Prevederile art. 6 alin. (2) si (3) sunt aplicabile în mod corespunzãtor.

(3) Piata geograficã relevantã va cuprinde toate zonele în care sunt localizati furnizorii produselor care sunt substituibile din punct de vedere al ofertei.

CAPITOLUL IV

Testul monopolistului ipotetic

Art. 11. - (1) Evaluarea substituibilitãtii cererii si a ofertei se poate realiza pe baza testului monopolistului ipotetic.

(2) Testul monopolistului ipotetic analizeazã dacã un ipotetic unic furnizor al unui produs poate aplica în mod profitabil o crestere micã, dar semnificativã si de duratã a pretului, în conditiile în care preturile tuturor celorlalte produse nu se modificã. Prin crestere micã, dar semnificativã a pretului se întelege o crestere a pretului cu 5-10%. Dacã aceastã crestere de pret nu ar fi profitabilã, datoritã faptului cã produsul ar fi substituit din punct de vedere al cererii sau al ofertei cu alte produse, atunci aceste produse, precum si zonele în care sunt localizati furnizorii lor vor fi incluse în piata relevantã. Procedeul este repetat pentru noul grup de produse si noua arie geograficã pânã când în cadrul pietei relevante nu mai pot fi incluse alte produse sau alte zone.

Art. 12. - (1) De regulã, testul monopolistului ipotetic este relevant si va fi aplicat în cazul produselor al cãror pret este determinat în mod liber, fiind stabilit pe baze concurentiale si nefiind supus unui regim de reglementare.

(2) Astfel, dacã nivelul pretului este prea mare ca rezultat al exercitãrii puterii de piatã de cãtre un furnizor sau grup de furnizori, evaluarea substituibilitãtii cererii sau a ofertei pornind de la acest nivel de pret prin aplicarea testului monopolistului ipotetic poate conduce la introducerea în piata relevantã a unor produse care nu ar fi substituibile dacã pretul initial ar fi stabilit pe baze concurentiale. Invers, dacã nivelul pretului pietei este prea mic ca efect al reglementãrii sau al unor practici anticoncurentiale, evaluarea substituibilitãtii cererii sau a ofertei pornind de la acest nivel de pret prin aplicarea testului monopolistului ipotetic poate con- duce la excluderea din piata relevantã a unor produse care ar fi substituibile dacã pretul initial ar fi stabilit pe baze concurentiale.

(3) În situatii de tipul celor prevãzute la alin. (2) ANRC va analiza dacã testul monopolistului ipotetic poate fi aplicat pentru definirea pietei relevante.

CAPITOLUL V

Identificarea pietei relevante specifice

Art. 13. - Pentru identificarea pietelor relevante specifice se vor avea în vedere atât conditiile concrete existente pe piata relevantã, cât si estimarea globalã a evolutiilor viitoare în structura si în functionarea pietei, pornindu-se de la caracteristicile si evolutia pietelor din tãrile europene cu un cadru de reglementare bazat

pe principii similare.

Art. 14. - (1) Pornindu-se de la piata relevantã, identificarea pietei relevante specifice se realizeazã în principal pe baza urmãtoarelor criterii:

a) barierele la intrarea pe piatã;

b) dinamica pietei;

c) eficienta dreptului concurentei.

(2) Alegerea criteriilor va depinde de caracteristicile pietei relevante.

Art. 15. - (1) Existenta unor bariere ridicate la intrarea pe piatã reprezintã un indiciu pentru identificarea pietei relevante în cauzã ca fiind o piatã relevantã specificã. Prezenta unor asemenea bariere nu este însã suficientã pentru identificarea unei piete relevante specifice. Datoritã caracterului dinamic al sectorului comunicatiilor electronice va fi luatã în considerare posibilitatea ca piata relevantã în cauzã sã tindã cãtre o concurentã efectivã, în ciuda unor bariere ridicate la intrarea pe piatã.

(2) Barierele la intrarea pe piatã sunt de douã tipuri:

a) bariere structurale;

b) bariere legale.

Art. 16. - (1) Existã bariere structurale la intrarea pe piatã atunci când nivelul tehnologiei, structura costurilor asociate acesteia si nivelul cererii sunt în mãsurã sã creeze conditii neechilibrate între furnizorii existenti si concurentii lor potentiali, capabile sã conducã la împiedicarea sau la întârzierea intrãrii pe piata relevantã a acestora din urmã.

(2) Barierele structurale pot consta în existenta pe piatã a unor economii substantiale de scarã, scop si densitate, precum si în costurile fixe nerecuperabile ridicate pe care le presupune intrarea pe piatã.

(3) Economiile de scarã apar atunci când costul total mediu pe unitatea de produs al unui furnizor scade o datã cu cresterea vânzãrilor, pentru un nivel al productiei corelat cu nivelul cererii pe piatã. Economiile de scarã sunt influentate de factori tehnologici si manageriali si rezultã din scãderea costurilor fixe pe unitatea de produs ca urmare a cresterii volumului vânzãrilor.

(4) Economiile de scop apar ca urmare a avantajului de cost pe care îl are un furnizor care realizeazã douã sau mai multe produse, utilizând aceleasi mijloace, fatã de cei care realizeazã un singur produs. Economiile de scop pot exista separat sau împreunã cu economiile de scarã.

(5) Economiile de densitate apar ca urmare a avantajului de cost pe care îl are un furnizor ce beneficiazã de o densitate ridicatã a utilizatorilor.

(6) Costurile fixe nerecuperabile sunt acele costuri fixe care nu pot fi recuperate sau evitate, chiar în cazul încetãrii totale a productiei.

Art. 17. - (1) Barierele legale la intrarea pe piatã rezultã din dispozitiile legilor sau ale actelor administrative care au un efect direct asupra conditiilor de intrare si a pozitiei furnizorilor pe piata relevantã, nedepinzând de conditiile economice.

(2) O barierã legalã semnificativã poate sã existe atunci când intrarea pe o anumitã piatã devine neviabilã ca efect al unor mãsuri impuse prin lege sau prin acte administrative, estimându-se totodatã cã aceastã situatie va persista o anumitã perioadã.

(3) Existenta în trecut a unor bariere legale, precum unele drepturi speciale sau exclusive, poate amplifica impactul unor bariere structurale, cum ar fi economiile de scarã sau de scop, integrarea pe verticalã, controlul asupra unei retele sau infrastructuri asociate, greu de duplicat, controlul asupra unor standarde tehnice la care concurentii trebuie sã se adapteze, practicarea unor subventii încrucisate între servicii sau inertia utilizatorilor.

Art. 18. - (1) Criteriul dinamicii pietei urmãreste dacã piata relevantã prezintã sau nu caracteristici care sã determine evolutia acesteia cãtre o concurentã efectivã, fãrã a fi necesarã adoptarea unor reglementãri ex-ante (cu caracter preventiv), chiar în conditiile existentei unor bariere ridicate la intrarea pe piatã.

(2) Impactul barierelor la intrarea pe piatã poate deveni mai redus pe pietele caracterizate de un progres tehnic rapid, întrucât pe aceste piete existã o presiune puternicã din partea concurentilor potentiali.

(3) Ca regulã, nu vor fi identificate ca piete relevante specifice pietele relevante nou-formate, în dezvoltare si cu o dinamicã acceleratã. Identificarea unor asemenea piete ca fiind piete relevante specifice va avea loc atunci cînd existã indicii cã puterea de piatã dobânditã de primii furnizori intrati pe piatã poate împiedica dezvoltarea concurentei efective în viitor.

Art. 19. - (1) În identificarea unei piete relevante specifice se va evalua mãsura în care dreptul concurentei poate determina o concurentã efectivã în absenta reglementãrilor ex-ante.

(2) Reglementãrile ex-ante se vor aplica complementar legislatiei generale a concurentei, în conditiile în care experienta acumulatã pe piata nationalã si internationalã dovedeste cã aceasta nu reuseste sã asigure existenta unei concurente efective pe piatã. Astfel reglementãrile ex-ante intervin atunci când este necesarã impunerea unor mãsuri complexe pe piata relevantã, care pot implica, de exemplu, realizarea unei evidente contabile separate, implementarea unui anumit sistem de contabilitate a costurilor sau monitorizarea unor parametri tehnici ori atunci când interventia frecventã sau promptã pe piata relevantã este indispensabilã.

Art. 20. - Pietele relevante specifice, identificate potrivit prevederilor prezentului regulament, vor corespunde, de regulã, pietelor relevante definite potrivit dreptului concurentei, datoritã utilizãrii unei metodologii similare. Cu toate acestea, faptul cã estimarea globalã a evolutiilor viitoare în structura si în functionarea pietei stã întotdeauna la baza identificãrii pietelor relevante specifice poate conduce la unele deosebiri între aceste piete si pietele relevante definite potrivit dreptului concurentei. În toate cazurile însã, pietele relevante specifice nu aduc atingere pietelor definite prin aplicarea dreptului concurentei de cãtre autoritãtile competente.

Art. 21. - Furnizorii au obligatia de a pune la dispozitie ANRC, la cererea motivatã a acesteia, toate informatiile necesare în vederea aplicãrii prezentului regulament, sub sanctiunea prevãzutã la art. 56 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legeanr. 591/2002.

Art. 22. - (1) Pietele relevante specifice, identificate de ANRC în conformitate cu dispozitiile prezentului regulament, sunt prevãzute în anexã.

(2) ANRC va revizui pietele prevãzute în anexã pentru a tine seama de evolutia sectorului comunicatiilor electronice din România, în sensul modificãrii pietelor identificate sau al adãugãrii unor noi piete ale cãror caracteristici pot justifica impunerea unor obligatii specifice furnizorilor cu putere semnificativã pe aceste piete.

(3) Anexa face parte integrantã din prezentul regulament.

ANEXÃ

la regulament

PIETELE RELEVANTE SPECIFICE

1. a) Piata relevantã a produsului

Piata accesului la retelele publice de telefonie fixã în vederea originãrii, terminãrii si tranzitului apelurilor, care cuprinde accesul la retelele publice de telefonie fixã în vederea originãrii la puncte fixe, terminãrii la puncte fixe si tranzitului comutat al apelurilor pentru serviciile de telefonie destinate publicului si pentru serviciile dial-up, ISDN si fax.

Piata identificatã este o piatã de gros, supusã prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la retelele publice de comunicatii electronice si la infrastructura asociatã, precum si interconectarea acestora, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 527/2002.

b) Piata geograficã relevantã

Piata nationalã determinatã de teritoriul României

2. a) Piata relevantã a produsului

Piata accesului la reteaua publicã de telefonie mobilã operatã de Societatea Comercialã “Cosmorom” - S.A. în vederea terminãrii apelurilor, care cuprinde accesul la aceastã retea în vederea terminãrii la puncte mobile a apelurilor pentru serviciile de telefonie destinate publicului, care sunt originate în alte retele.

Piata identificatã este o piatã de gros, supusã prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la retelele publice de comunicatii electronice si la infrastructura asociatã, precum si interconectarea acestora, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 527/2002.

b) Piata geograficã relevantã

Piata nationalã determinatã de teritoriul României

3. a) Piata relevantã a produsului

Piata acesului la reteaua publicã de telefonie mobilã operatã de Societatea Comercialã “Mobifon” - S.A. în vederea terminãrii apelurilor, care cuprinde accesul la aceastã retea în vederea terminãrii la puncte mobile a apelurilor pentru serviciile de telefonie destinate publicului, care sunt originate în alte retele.

Piata identificatã este o piatã de gros, supusã prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la retelele publice de comunicatii electronice si la infrastructura asociatã, precum si interconectarea acestora, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 527/2002.

b) Piata geograficã relevantã

Piata nationalã determinatã de teritoriul României

4. a) Piata relevantã a produsului

Piata accesului la reteaua publicã de telefonie mobilã operatã de Societatea Comercialã “Orange România” - S.A. în vederea terminãrii apelurilor, care cuprinde accesul la aceastã retea în vederea terminãrii la puncte mobile a apelurilor pentru serviciile de telefonie destinate publicului, care sunt originate în alte retele.

Piata identificatã este o piatã de gros, supusã prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la retelele publice de comunicatii electronice si la infrastructura asociatã, precum si interconectarea acestora, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 527/2002.

b) Piata geograficã relevantã

Piata nationalã determinatã de teritoriul României

5. a) Piata relevantã a produsului

Piata accesului la reteaua publicã de telefonie mobilã operatã de Societatea Comercialã “Telemobil” - S.A. în vederea terminãrii apelurilor, care cuprinde accesul la aceastã retea în vederea terminãrii la puncte mobile a apelurilor pentru serviciile de telefonie destinate publicului, care sunt originate în alte retele.

Piata identificatã este o piatã de gros, supusã prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la retelele publice de comunicatii electronice si la infrastructura asociatã, precum si interconectarea acestora, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 527/2002.

b) Piata geograficã relevantã

Piata nationalã determinatã de teritoriul României.

AUTORITATEA NATIONALÃ DE REGLEMENTARE ÎN COMUNICATII

DECIZIE

privind aprobarea Regulamentului pentru efectuarea analizelor de piatã si determinarea puterii semnificative pe piatã

În temeiul prevederilor art. 32 alin. (1) lit. b) si ale art. 38 alin. (1), (3) si (5) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 591/2002,

presedintele Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii emite prezenta decizie.

Articol unic. - Se aprobã Regulamentul pentru efectuarea analizelor de piatã si determinarea puterii semnificative pe piatã, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta decizie.

Presedintele Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii,

Ion Smeeianu

Bucuresti, 12 decembrie 2002.

Nr. 137.

ANEXÃ

REGULAMENT

pentru efectuarea analizelor de piatã si determinarea puterii semnificative pe piatã

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Prezentul regulament contine regulile pe baza cãrora Autoritatea Nationalã de Reglementare în Comunicatii, denumitã în continuare ANRC, efectueazã analiza pietelor identificate potrivit Regulamentului privind identificarea pietelor relevante din sectorul comunicatiilor electronice si determinã dacã unul sau mai multi furnizori de retele ori de servicii de comunicatii electronice au putere semnificativã pe o anumitã piatã relevantã specificã.

(2) În cuprinsul prezentului regulament sunt aplicabile definitiile prevãzute la art. 2 din Regulamentul privind identificarea pietelor relevante din sectorul comunicatiilor electronice.

Art. 2. - (1) Un furnizor este considerat ca având putere semnificativã pe o anumitã piatã relevantã specificã dacã, individual sau împreunã cu alti furnizori, se bucurã pe piata respective de o pozitie echivalentã unei pozitii dominante.

(2) Prin pozitie dominantã pe o anumitã piatã se întelege situatia în care un furnizor este capabil, într-o mãsurã apreciabilã, sã se comporte independent fatã de concurenti, clienti sau consumatori.

(3) Un furnizor cu putere semnificativã pe o anumitã piatã poate fi considerat a avea putere semnificativã si pe o piatã aflatã în strânsã legãturã cu cea dintâi, dacã legãturile dintre cele douã piete permit ca puterea de piatã sã fie utilizatã si pe piata adiacentã.

(4) În evaluarea puterii semnificative a unui furnizor pe o anumitã piatã relevantã specificã se va lua în considerare puterea pe acea piatã a întregului grup din care acesta face parte.

CAPITOLUL II

Criterii pentru determinarea puterii semnificative

Art. 3. - (1) Pentru determinarea puterii semnificative pe o piatã relevantã specificã ANRC va lua în considerare unul sau mai multe dintre urmãtoarele criterii:

a) cota de piatã si stabilitatea acesteia;

b) integrarea pe verticalã;

c) numãrul concurentilor;

d) puterea de contracarare a utilizatorilor;

e) evolutia preturilor si nivelul profiturilor;

f) gradul de diversificare a produselor;

g) mãrimea furnizorilor;

h) absenta concurentilor potentiali;

i) controlul asupra unei retele sau infrastructuri asociate, greu de duplicat;

j) economiile de scarã;

k) economiile de scop;

l) avantajul tehnologic;

m) accesul facil sau privilegiat la resurse financiare;

n) existenta unei retele dezvoltate de distributie.

(2) Lista prevãzutã la alin. (1) este neexhaustivã, iar alegerea criteriilor va depinde de caracteristicile pietei relevante specifice.

Art. 4. - (1) Dacã pe o piatã relevantã specificã existã un singur furnizor, acesta este prezumat a avea putere semnificativã pe piata respectivã si va fi desemnat în acest sens de ANRC.

(2) Un furnizor cu o cotã de piatã mai mare sau egalã cu 40% va fi considerat a avea putere semnificativã pe piata relevantã specificã dacã, în urma aplicãrii celorlalte criterii prevãzute la art. 3, ANRC nu constatã contrariul.

(3) Un furnizor cu o cotã de piatã mai micã de 40% va fi considerat a nu avea putere semnificativã pe piata relevantã specificã dacã, în urma aplicãrii celorlalte criterii prevãzute la art. 3, ANRC nu constatã contrariul.

Art. 5. - (1) Principalele criterii ce pot fi utilizate pentru determinarea cotelor de piatã ale furnizorilor sunt:

a) cifra de afaceri;

b) numãrul de utilizatori;

c) volumul traficului;

d) capacitatea instalatã;

e) valoarea traficului.

(2) Lista prevãzutã la alin. (1) este neexhaustivã, iar alegerea criteriilor va depinde de caracteristicile pietei relevante specifice.

Art. 6. - (1) Stabilitatea în timp a cotei de piatã oferã un indiciu ce conduce cãtre existenta puterii semnificative pe piatã, în timp ce fluctuatiile cotelor de piatã pot indica absenta unui furnizor cu putere semnificativã pe piatã.

(2) Scãderea treptatã a cotei de piatã a unui furnizor cu putere semnificativã sugereazã cã piata devine mai competitivã, dar nu determinã în mod necesar pierderea puterii semnificative pe piata relevantã specificã.

Art. 7. - În analiza pietelor relevante specifice se va avea în vedere cã integrarea pe verticalã, în aval sau în amonte, a unui furnizor cu putere semnificativã pe o piatã relevantã specificã poate afecta negativ concurenta pe pietele adiacente.

Art. 8. - La efectuarea analizelor de piatã se va tine seama de numãrul furnizorilor existenti pe piatã, precum si de raportul dintre cotele de piatã ale acestora. Un numãr mare de furnizori poate constitui un indiciu al concurentei efective pe piatã.

Art. 9. - (1) Puterea pe piatã a unui furnizor poate fi diminuatã de puterea de contracarare a utilizatorilor.

(2) Puterea de contracarare a unui utilizator se manifestã, de regulã, atunci când sunt îndeplinite una sau mai multe dintre urmãtoarele conditii:

a) utilizatorul cumpãrã un volum important din totalul produselor oferite de furnizor;

b) utilizatorul poate migra, cu costuri reduse, cãtre surse alternative de achizitionare a produselor respective;

c) utilizatorul ar putea produce el însusi produsele respective.

(3) Puterea de contracarare a utilizatorului creste când valoarea achizitiilor de produse oferite de furnizor reprezintã o parte importantã din cheltuielile totale ale unui utilizator sau când furnizorul a realizat investitii considerabile pentru a oferi produsele respective.

Art. 10. - În efectuarea analizelor de piatã se va tine seama dacã preturile sunt stabilite pe baza mecanismelor concurentiale sau dacã acestea sunt determinate de politica de preturi a furnizorului cu putere semnificativã pe piatã, ceilalti concurenti raportându-si politica de preturi la aceasta.

Art. 11. - Nivelul profitului unui furnizor poate indica, de asemenea, gradul de concurentã pe piata relevantã specificã. Desi profiturile mari se pot datora unei activitãti eficiente a furnizorului, acestea pot indica inexistenta unei concurente efective si prezenta unor bariere ridicate la intrarea pe piatã.

Art. 12. - În efectuarea analizelor de piatã ANRC va lua în considerare faptul cã un furnizor care oferã o gamã diversificatã de produse îsi poate consolida pozitia pe piatã prin oferirea acestora în pachet.

Art. 13. - În efectuarea analizelor de piatã se tine seama de faptul cã un furnizor de mari dimensiuni, comparativ cu concurentii sãi, poate obtine si mentine în timp anumite avantaje fatã de acestia, provenite din economiile de scarã, puterea financiarã, puterea de negociere în relatiile cu furnizorii sãi, capacitatea de productie, reteaua de distributie si politica de marketing.

Art. 14. - (1) Absenta concurentilor potentiali poate indica existenta unor bariere ridicate la intrarea pe piatã.

(2) Concurentii potentiali sunt acei furnizori care, în circumstantele economice date, au capacitatea de a intra pe piata relevantã specificã cu produse pe care le furnizeazã pe alte arii geografice sau prin adaptarea rapidã a tehnologiei de care dispun, în conditii acceptabile de eficientã.

Art. 15. - Controlul asupra unei retele sau infrastructuri asociate, pe care un concurent le poate duplica numai într-un timp îndelungat si cu costuri considerabile, poate reprezenta o barierã ridicatã la intrarea pe piatã.

Art. 16. - Economiile de scarã apar atunci când costul total mediu pe unitatea de produs al unui furnizor scade o datã cu cresterea vânzãrilor, pentru un nivel al productiei corelat cu nivelul cererii pe piatã. Economiile de scarã sunt influentate de factori tehnologici si manageriali si rezultã din scãderea costurilor fixe pe unitatea de produs ca urmare a cresterii volumului vânzãrilor.

Art. 17. - Economiile de scop apar ca urmare a avantajului de cost pe care îl are un furnizor care realizeazã douã sau mai multe produse, utilizând aceleasi mijloace, fatã de cei care realizeazã un singur produs. Economiile de scop pot exista separate sau împreunã cu economiile de scarã.

Art. 18. - Detinerea de cãtre un furnizor a unui avantaj tehnologic permite acestuia sã obtinã costuri reduse, putând constitui în acelasi timp o barierã la intrarea pe piatã pentru concurentii potentiali.

Art. 19. - Situatia în care furnizorii au acces facil sau privilegiat la resurse financiare poate împiedica intrarea unor noi concurenti pe piata relevantã specificã.

Art. 20. - Un sistem de distributie dezvoltat, care poate fi realizat numai într-un timp îndelungat si cu costuri considerabile, reprezintã un avantaj competitiv pentru furnizorul care îl detine.

CAPITOLUL III

Puterea semnificativã colectivã

Art. 21. - (1) Pentru ca doi sau mai multi furnizori sã se bucure în comun de putere semnificativã pe o piatã relevantã specificã (putere semnificativã colectivã) este necesar ca acestia sã fie independenti din punct de vedere juridic si economic si sã se comporte fatã de utilizatori si concurenti ca o singurã entitate care are putere semnificativã pe piata relevantã specificã.

(2) Pentru asimilarea comportamentului fatã de utilizatori si concurenti a doi sau mai multi furnizori cu acela al unei singure entitãti este necesarã îndeplinirea în mod cumulativ a urmãtoarelor conditii:

a) sã nu existe concurentã efectivã pe piata relevantã specificã între furnizorii în cauzã;

b) furnizorii în cauzã sã adopte pe piata relevantã specificã un comportament uniform sau o politicã unitarã.

Art. 22. - În scopul determinãrii existentei puterii semnificative colective pe o piatã relevantã specificã, ANRC trebuie sã analizeze cumulativ:

a) dacã existã caracteristici ale pietei care sã favorizeze o coordonare tacitã a comportamentului pe piatã a doi sau mai multi furnizori;

b) dacã o astfel de coordonare este viabilã, prin aceea cã:

- nici unul dintre participanti nu este capabil sau nu este motivat sã abordeze un comportament divergent, având în vedere faptul cã ceilalti participanti sunt capabili si motivati sã aplice mãsuri de contraatac; si

- concurentii si utilizatorii nu sunt capabili sau motivati sã se opunã rezultatului acestei coordonãri.

Art. 23. - (1) În efectuarea analizei prevãzute la art. 22 ANRC va aplica unul sau mai multe dintre urmãtoarele criterii:

a) concentrarea pietei - o concentrare ridicatã a pietei poate indica existenta puterii semnificative colective;

b) transparenta pietei - puterea semnificativã colectivã poate apãrea în situatia în care furnizorii pot obtine cu usurintã informatii despre preturile si clientii concurentilor;

c) gradul de maturitate a pietei - un grad ridicat de maturitate a pietei relevante specifice îngreuneazã intrarea pe piatã si atragerea de noi clienti;

d) stagnarea sau cresterea moderatã a cererii - o crestere rapidã a cererii stimuleazã concurenta pe piata relevantã specificã, furnizorii având posibilitatea de a-si mãri cota de piatã si profiturile;

e) elasticitatea scãzutã a cererii - dacã cererea nu se modificã în mod considerabil ca rãspuns la schimbãrile de pret, existã o motivatie scãzutã a furnizorilor de a reduce preturile în scopul cresterii cotei lor de piatã;

f) omogenitatea produselor - cu cât omogenitatea produselor este mai mare sau este perceputã de cãtre utilizatori în acest sens, cu atât va creste motivatia furnizorilor de a adopta un com- portament similar pe piatã, în scopul de a evita o concurentã a preturilor si o scãdere a profiturilor;

g) structura asemãnãtoare a costurilor - la un pret dat, o structurã asemãnãtoare a costurilor va determina un nivel similar al profiturilor, putând conduce la întelegeri între furnizori asupra preturilor;

h) cotele de piatã similare - adoptarea unui comportament similar pe piatã de cãtre furnizori poate fi favorizatã de existenta unor cote de piatã asemãnãtoare;

i) lipsa inovatiilor tehnice si maturitatea tehnologiei - cu cât maturitatea tehnologiei este mai ridicatã, cu atât competitia prin inovatie tehnologicã scade;

j) absenta capacitãtilor în exces - existenta capacitãtilor în exces poate împiedica aparitia sau mentinerea unor întelegeri între furnizori, acestia fiind stimulati sã utilizeze capacitãtile suplimentare în scopul mãririi profiturilor;

k) barierele ridicate de intrare pe piatã - existenta puterii semnificative colective pe o piatã relevantã specificã este favorizatã de barierele ridicate la intrarea pe piatã;

l) lipsa puterii de contracarare a utilizatorilor - o putere decontracarare ridicatã a utilizatorilor poate împiedica aparitia puterii semnificative colective pe o piatã relevantã specificã;

m) lipsa concurentilor potentiali - perspectiva intrãrii pe piata relevantã specificã a unor noi concurenti limiteazã posibilitatea aparitiei puterii semnificative colective pe acea piatã;

n) diferitele tipuri de legãturi informale între furnizorii susceptibili de a avea putere semnificativã colectivã - desi stabilirea unor legãturi informale între furnizori poate avea scopul legitim de a rezolva unele probleme comune ridicate de activitatea acestora, existenta unor asemenea legãturi poate indica o actiune concertatã pe piatã;

o) existenta mecanismelor de contraatac - furnizorii vor fi încurajati sã mentinã întelegerile de pe piatã dacã se pot astepta la aplicarea unor mãsuri de contraatac din partea concurentilor în cazul încãlcãrii acestor întelegeri;

p) lipsa concurentei sau gradul redus de concurentã la nivelul preturilor - în cazul în care furnizorii anticipeazã o concurentã puternicã la nivelul preturilor, acestia pot încerca sã evite concurenta efectivã dintre ei prin întelegeri asupra preturilor de pe piatã. Existenta acestui tip de întelegeri poate fi indicatã de stabilitatea sau de fluctuatia redusã a preturilor în timp.

(2) Lista prevãzutã la alin. (1) este neexhaustivã, iar alegerea criteriilor va depinde de caracteristicile pietei relevante specifice.

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

Art. 24. - (1) Acolo unde legea cere ca impunerea, mentinerea, modificarea sau retragerea unor obligatii sã se efectueze în urma unei analize de piatã realizate în conditiile legii, ANRC va stabili dacã pe piata relevantã existã concurentã efectivã pe baza analizei de piatã realizate în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

(2) Dacã pe baza analizei de piatã astfel realizate ANRC stabileste cã pe piata relevantã specificã existã concurentã efectivã, aceasta nu va impune furnizorilor nici una dintre obligatiile mentionate la alin. (1) sau le va retrage în cazul în care acestea existã.

(3) Dacã pe baza analizei de piatã astfel realizate ANRC stabileste cã pe piata relevantã specificã nu existã concurentã efectivã, aceasta va identifica, aplicând prevederile prezentului regulament, furnizorii care au putere semnificativã pe piatã, îi va desemna în acest sens si le va putea impune, în mod cores- punzãtor, una sau mai multe dintre obligatiile mentionate la alin. (1) sau va mentine ori va modifica aceste obligatii acolo unde acestea existã deja.

(4) Mãsurile prevãzute la alin. (2) si (3) pot fi luate numai în urma parcurgerii procedurii prevãzute la art. 50 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 591/2002.

Art. 25. - Furnizorii au obligatia de a pune la dispozitie ANRC, la cererea motivatã a acesteia, toate informatiile necesare în vederea aplicãrii prezentului regulament, sub sanctiunea prevãzutã la art. 56 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 591/2002.

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETÃRII

ORDIN

privind acordarea autorizatiei de functionare Parcului stiintific si tehnologic “Parc de soft” Galati

În conformitate cu prevederile art. 7 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea si functionarea parcurilor stiintifice si tehnologice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, si ale art. 4 alin. (10) din Ordinul ministrului educatiei si cercetãrii nr. 3.589/2002 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare si reconfirmare periodicã a parcului stiintific si tehnologic si a Procedurii de admitere în parcul stiintific si tehnologic a agentilor economici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 22 iulie 2002,

în baza prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetãrii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 11 ianuarie 2001, cu modificãrile ulterioare,

având în vedere Ordinul ministrului educatiei si cercetãrii nr. 3.106/2001,

ministrul delegat la Ministerul Educatiei si Cercetãrii pentru activitatea de cercetare emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se acordã autorizatie de functionare Parcului stiintific si tehnologic “Parc de soft” Galati, administrat de Societatea Comercialã “CONS MANAGEMENT PARC DE SOFT” - S.R.L., cu sediul în municipiul Galati.

(2) Prezenta autorizatie se elibereazã ca urmare a îndeplinirii cumulative a conditiilor specificate în art. 6 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea si functionarea parcurilor stiintifice si tehnologice.

Art. 2. - Directia generalã pentru transfer tehnologic si inovare din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetãrii va asigura aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Ministrul delegat la Ministerul Educatiei si Cercetãrii

pentru activitatea de cercetare,

Serban Constantin Valeca

Bucuresti, 24 octombrie 2002.

Nr. 7.208.

RECTIFICARE

În Hotãrârea Guvernului nr. 1.385/2002 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2002, pentru finantarea comemorãrii a 13 ani de la Revolutia Românã din Decembrie 1989, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002, se face urmãtoarea rectificare:

- la art. 4, în loc de: “… 10 decembrie 2002...” se va citi: “ …20 decembrie 2002...”.