MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XIV - Nr. 956 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 27 decembrie 2002
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 310 din 19 noiembrie 2002 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, precum si ale art. 51
alin. (1) lit. c) si alin. (2) liniuta a treia din Ordonanta Guvernului nr.
27/2000 privind regimul produselor supuse
accizelor, cu modificările si completările ulterioare
Decizia nr. 331 din 3 decembrie
2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4
alin. (1), art. 9-11, art. 27 alin. (1), art. 49, 51 si 52 din Legea nr.
26/1990 privind registrul comertului, republicată, cu modificările ulterioare
ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
197. - Ordonantă de urgentă
pentru modificarea si completarea art. 25 din Legea serviciilor publice de
gospodărie comunală nr. 326/2001
198. - Ordonantă de urgentă
pentru completarea Legii nr. 4/1991 privind încheierea si ratificarea
tratatelor
199. - Ordonantă de urgentă
privind stingerea unor obligatii de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor
consulare, reprezentantelor organizatiilor internationale acreditate în
România, precum si ale personalului acestora
200. - Ordonantă de urgentă
privind societătile de credit ipotecar
201. - Ordonantă de urgentă
pentru modificarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru
investitii imobiliare
1.488. - Hotărâre privind
constituirea Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea elaborării
si implementării Strategiei nationale în domeniul eficientei energetice si a
planului de actiune aferent
1.489. - Hotărâre privind
înfiintarea Agentiei Nationale Antidrog
1.490. - Hotărâre privind aprobarea Normelor metodologice
pentru stabilirea conditiilor si criteriilor de amânare la plată a unor datorii
ale societătilor comerciale aflate în proces de privatizare, reprezentând
penalităti si majorări de întârziere aferente serviciilor de furnizare a
energiei electrice, gazelor naturale si energiei termice
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
365. - Ordin al ministrului de
interne pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea si
conditiile de utilizare a dispozitivelor speciale cu lumini de culoare rosie
sau albastră, montate pe autovehiculele apartinând unor institutii
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
din 19 noiembrie 2002
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, precum si ale art.
51 alin. (1) lit. c) si alin. (2)
liniuta
a treia din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 privind regimul
produselor supuse accizelor, cu modificările si completările ulterioare
Costică Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (1) si (4), precum si ale
art. 51 alin. (1) lit. c) si alin. (2) liniuta a treia din Ordonanta Guvernului
nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, cu modificările si completările
ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Gastro-Orizont” -
S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 8.165/2001 al Tribunalului
Mehedinti – Sectia civilă.
La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei ca inadmisibilă, având în vedere că dispozitiile legale criticate nu mai sunt în vigoare.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 10 decembrie 2001, pronuntată în
Dosarul nr. 8.165/2001, Tribunalul Mehedinti – Sectia civilă a sesizat
Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 6, precum si ale art. 51 alin. (1) lit. c) si alin. (2) liniuta a treia
din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse
accizelor, cu modificările si completările ulterioare.
Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială
“Gastro-Orizont” - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin într-o cauză ce are ca
obiect plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare si
sanctionare a contraventiilor încheiat de comisarii Gărzii Financiare
Mehedinti.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se
sustine că dispozitiile art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 contravin
prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, întrucât “se aplică si
produselor existente în stoc la producător, si comercianti, cu toate că aceste
mărfuri au fost achitate, aprovizionate, evidentiate si supuse impozitării în
regimul juridic anterior”. În ceea ce priveste dispozitiile art. 51 alin. (1)
lit. c) si alin. (2) liniuta a treia din ordonanta criticată, autorul exceptiei
sustine că acestea contravin prevederilor constitutionale ale art. 41, întrucât
“în spetă marfa vândută la un pret mai mic decât cel stabilit de asociatia unor
producători, nu se poate confisca”.
Instanta de judecată consideră
că exceptia este nefondată.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost
comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului,
pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
În punctul de vedere al Guvernului se arată
că dispozitiile art. 6 din ordonanta criticată au fost abrogate, potrivit art.
62 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2001, începând cu
data de 1 ianuarie 2002. Referitor la celelalte dispozitii legale criticate, se
apreciază că acestea nu contravin prevederilor constitutionale invocate.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie
dispozitiile art. 6, precum si ale art. 51 alin. (1) lit. c) si alin. (2)
liniuta a treia din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor
supuse accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42
din 31 ianuarie 2000, cu modificările si completările ulterioare.
Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate
ridicată, Curtea retine următoarele:
I. Examinând exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000, cu modificările si
completările ulterioare, se constată că la data sesizării Curtii (prin
Încheierea din 10 decembrie 2001) aceste dispozitii erau abrogate începând cu
data de 1 ianuarie 2002, potrivit art. 62 din Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr. 158 din 27 noiembrie 2001 privind regimul accizelor, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 30 noiembrie 2001.
De asemenea, se constată că aceste dispozitii legale
nu au fost preluate în actul normativ abrogator. În aceste conditii rezultă că
au devenit incidente dispozitiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată,
potrivit cărora Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra exceptiilor de
neconstitutionalitate având ca obiect dispozitii legale în vigoare, astfel că
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din această ordonantă
a devenit inadmisibilă.
II. Referitor la dispozitiile art. 51 alin. (1) lit.
c) si alin. (2) liniuta a treia din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000, cu
modificările si completările ulterioare, se constată că, ulterior datei
sesizării Curtii, a fost adoptată
Legea nr. 521 din 17 iulie 2002 privind regimul de
supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse
supuse accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571
din 2 august 2002.
Prin dispozitiile art. 64 din acest act normativ se
abrogă prevederile art. 28-42, art. 50 alin. (2) si ale art. 51-59 din
Ordonanta Guvernului nr. 27/2000, cu modificările si completările ulterioare.
De asemenea, se constată că aceste dispozitii legale
nu au fost preluate în actul normativ abrogator. În aceste conditii rezultă că
au devenit incidente si în acest caz dispozitiile art. 23 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
republicată, potrivit cărora Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra
exceptiilor de neconstitutionalitate având ca obiect dispozitii legale în
vigoare, astfel că si exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51
alin. (1) lit. c) si alin. (2) liniuta a treia din Ordonanta Guvernului nr.
27/2000, cu modificările si completările ulterioare, a devenit inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit.
c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1)
lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (1) si (4), precum si ale
art. 51 alin. (1) lit. c) si alin. (2) liniuta a treia din Ordonanta Guvernului
nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, cu modificările si
completările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială
“Gastro-Orizont” - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 8.165/2001
al Tribunalului Mehedinti - Sectia civilă.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 19 noiembrie
2002.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Costică Bulai
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
din 3 decembrie 2002
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1), art.
9-11, art. 27 alin. (1),
art.
49, 51 si 52 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicată,
cu modificările ulterioare
Costică Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Florentina Baltă - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1), art. 9-11, art. 27 alin.
(1), art. 49, 51 si 52 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului,
republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea de
Valori Mobiliare “Ascon Broker” - S.A. din Galati în Dosarul nr. 287/2002 al
Curtii de Apel Galati - Sectia comercială si de contencios administrativ.
La apelul nominal răspunde Banca Comercială Română -
Sucursala judeteană Galati, reprezentată prin consilier juridic Elena-Otilia
Pascu, constatându-se lipsa autorului exceptiei, fată de care procedura de citare
este legal îndeplinită.
Reprezentantul părtii prezente solicită respingerea
exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât se apreciază că textele de lege
criticate nu sunt contrare prevederilor din Constitutie invocate ca fiind
încălcate.
Reprezentantul Ministerului Public solicită
respingerea exceptiei. Astfel, în ceea ce priveste neconstitutionalitatea art.
9-11, art. 49, 51 si 52 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările
ulterioare, se arată că exceptia a devenit inadmisibilă, deoarece prin
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 129/2002 aceste texte au fost abrogate
sau modificate, iar în legătură cu neconstitutionalitatea art. 27 alin. (1) din
lege, autorul exceptiei nu mentionează nici o prevedere din Constitutie căreia
acesta îi contravine.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 12 aprilie 2002, pronuntată în
Dosarul nr. 287/2002, Curtea de Apel Galati – Sectia comercială si de
contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1), art. 9-11, art. 27, 49,
51 si 52 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicată, cu
modificările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea de Valori Mobiliare
“Ascon Broker” - S.A. din Galati într-o cauză având ca obiect constatarea
nulitătii înscrierii de mentiuni efectuate de Registrul comertului din Galati.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se
sustine, în esentă, că, întrucât registrul comertului este, potrivit art. 4
alin. (1) din Legea nr. 26/1990, o institutie publică, depunerea taxelor
percepute pentru operatiunile efectuate, conform art. 11 din lege, la camerele
locale de comert si industrie “reprezintă în fapt deturnarea surselor bugetare
colectate pentru servicii de interes public către un organism autonom de
interes privat, fără a fi supuse controlului din partea Curtii de Conturi sau a
Ministerului Finantelor, asa cum se procedează în cazul celorlalte institutii
de interes public”. În consecintă, se apreciază că organizarea si functionarea
acestei institutii publice trebuie să respecte prevederile constitutionale ale
art. 115, 116, 119 si 122 “referitoare la subordonarea organelor de
specialitate fată de Guvern, ministere sau autorităti administrative”. În ceea
ce priveste neconstitutionalitatea prevederilor art. 9 alin. (1) si (2) si ale
art. 27 alin. (1) din lege, se arată că, potrivit statutului lor, stabilit prin
Decretul-lege nr. 139/1990, “camerele de comert nu sunt echidistante fată de
toti comerciantii, indiferent dacă sunt sau nu membri ai acestora”, astfel că
nu pot asigura “un climat de concurentă legală si de protectie a proprietătii
private, asa cum prevede art. 41 alin. (2) din Constitutie”.
Curtea de Apel Galati - Sectia comercială si de
contencios administrativ apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, se arată că
registrul comertului nu face parte din categoria institutiilor publice din
cadrul administratiei publice, astfel că în mod eronat, în temeiul art. 4 alin.
(1) din lege, autorul exceptiei ajunge la concluzia că acesta are un asemenea
statut.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor
celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate ridicată este inadmisibilă, întrucât solutionarea cauzei
deduse judecătii nu depinde de prevederile art. 4 alin. (1), art. 9-11, art.
27, 49, 51 si 52 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările
ulterioare. Se arată că, de altfel, nu există nici un conflict de interese
între registrul comertului, care reprezintă prin atributiile si importanta
activitătii desfăsurate o institutie de interes public si camerele de comert si
industrie, organisme private cu caracter profesional având ca scop promovarea
intereselor membrilor lor.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională constată că a fost legal
sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din
Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea
nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie prevederile art. 4 alin. (1), art. 9-11, art. 27 alin. (1), art. 49,
51 si 52 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului republicată, cu
modificările ulterioare, prevederi care, în opinia autorului exceptiei,
contravin art. 115, 116, 119 si 122 din Constitutie.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată,
Curtea constată următoarele:
Ulterior sesizării Curtii Constitutionale prin
Încheierea din 12 aprilie 2002 a Curtii de Apel Galati - Sectia comercială si
de contencios administrativ, Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie
1998, cu modificări si completări, a fost modificată prin Ordonanta de urgentă
a Guvernului nr. 129/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 746 din 11 octombrie 2002. Potrivit art. I pct. 2, 3, 4 si 9 din
ordonanta de urgentă, cuprinsul, art. 9, 10, 11 si 51 din Legea nr. 26/1990 se
modifică, iar în actuala redactare solutiile legislative ale acestor texte de
lege sunt diferite de cele anterioare modificării. În conformitate cu
prevederile art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 23 din Legea nr.
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
republicată, aceasta se pronuntă asupra exceptiilor de neconstitutionalitate în
limitele sesizării, iar în sensul celor statuate prin Decizia Plenului Curtii
Constitutionale nr. III din 31 octombrie 1995 privind judecarea
constitutionalitătii unei dispozitii legale modificate ulterior invocării
exceptiei, decizie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
259 din 9 noiembrie 1995, dacă solutia legislativă de principiu este diferită
de cea anterioară modificării, “Curtea nu se mai poate pronunta asupra
constitutionalitătii dispozitiei legale în noua redactare, deoarece ar depăsi
limitele sesizării”. Asa fiind, în cauză exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 9-11 si 51 din Legea nr. 26/1990, modificate prin Ordonanta
de urgentă a Guvernului nr. 129/2002, a devenit inadmisibilă.
De asemenea, Curtea constată că prin art. I pct. 8 din
aceeasi ordonantă de urgentă art. 49 din Legea nr. 26/1990, republicată, a fost
abrogat si nu mai poate constitui obiect al controlului de constitutionalitate,
deoarece, potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în
fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau
ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare,
de care depinde solutionarea cauzei”, iar în conformitate cu dispozitiile
alin. (6) al aceluiasi articol “Dacă exceptia este inadmisibilă, fiind
contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta o respinge printr-o
încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constitutională”. Având în
vedere însă că abrogarea textului criticat a intervenit după data sesizării
Curtii Constitutionale, exceptia urmează a fi respinsă ca devenită
inadmisibilă. Pentru aceleasi considerente si exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 52 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările
ulterioare, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât la data sesizării
Curtii Constitutionale aceste dispozitii erau abrogate expres prin art. I pct.
2 din Legea nr. 348/2001 pentru modificarea Legii nr. 26/1990, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 12 iulie 2001.
În legătură cu exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 4 alin. (1), potrivit căruia “Registrul comertului este
public”, Curtea retine că acestea nu încalcă, asa cum sustine autorul
exceptiei, art. 115 si 116 din Constitutie, care dispun cu privire la structura
si înfiintarea ministerelor si organelor de specialitate din subordinea
Guvernului si a ministerelor. Conform art. 2 din Legea nr. 26/1990,
republicată, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 129/2002,
registrul comertului se tine de către oficiul registrului comertului, organizat
în fiecare judet si în municipiul Bucuresti, iar registrul central al
comertului se tine de către Oficiul National al Registrului Comertului, institutie
publică cu personalitate juridică, finantată integral din venituri proprii,
organizată în subordinea Ministerului Justitiei.
Rezultă că textul criticat este chiar în concordantă
cu dispozitiile constitutionale mentionate. Curtea mai retine că art. 119 si
122 din Constitutie, referitoare la “Administratia publică locală”, invocate,
de asemenea, ca fiind încălcate, nu sunt incidente în cauză.
În sfârsit, cu referire la neconstitutionalitatea art.
27 alin. (1) din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările ulterioare,
potrivit căruia “Camerele de comert si industrie au legitimare procesuală
activă si pot interveni în orice proces privind înregistrări în registrul
comertului, interesul fiind prezumat si constând în respectarea cerintelor
generale ale activitătii comerciale”, autorul exceptiei nu invocă nici un
text din Constitutie căruia aceste prevederi îi contravin, iar Curtea, din
oficiu, nu poate efectua controlul de neconstitutionalitate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit.
c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1)
lit.A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate
a prevederilor art. 9-11, 49 si 51 din Legea nr. 26/1990 privind registrul
comertului, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de
Societatea de Valori Mobiliare “Ascon Broker” - S.A. din Galati în Dosarul nr.
287/2002 al Curtii de Apel Galati - Sectia comercială si de contencios
administrativ.
2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 52 din aceeasi lege, exceptie
ridicată de acelasi autor în dosarul aceleiasi instante.
3. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) si ale art. 27 alin. (1)
din aceeasi lege, exceptie ridicată de acelasi autor în dosarul aceleiasi
instante.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 3 decembrie 2002.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Costică Bulai
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru
modificarea si completarea art. 25 din Legea serviciilor publice de gospodărie
comunală nr. 326/2001
În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie, Guvernul
României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.
Articol unic. - Articolul 25 din Legea
serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 4 iulie 2001, cu modificările
ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:
1. Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Persoanele fizice
si juridice, beneficiare ale serviciilor de gospodărie comunală, cu exceptia
alimentării cu energie termică produsă centralizat, sunt obligate să achite
contravaloarea facturilor reprezentând serviciile prestate, respectiv
utilitătile furnizate, în termen de 30 de zile calendaristice de la data
emiterii facturii; aceste prevederi se aplică temporar până la data de 31
decembrie 2004, dată de la care termenele de achitare a facturilor se vor
stabili prin contractele-cadru emise de autoritătile de reglementare.”
2. După alineatul (1) se introduce alineatul (11) cu
următorul cuprins:
“(11) Persoanele fizice si juridice,
beneficiare ale serviciului de furnizare a energiei termice produse
centralizat, sunt obligate să achite contravaloarea facturilor reprezentând
energia termică furnizată, în termen de 15 zile calendaristice de la data
emiterii facturii.”
3. Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Întârzierea în achitarea sumelor datorate, după
expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) si (11), atrage majorări de întârziere
egale cu cele utilizate pentru neplata obligatiilor fată de bugetul de stat;
valoarea penalitătilor nu va depăsi cuantumul debitului si se constituie venit
al prestatorului.”
4. Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Dacă sumele datorate, inclusiv majorările, nu au
fost achitate în termen de 30 de zile calendaristice de la expirarea termenelor
prevăzute la alin. (1) si (11), furnizorul/prestatorul de
servicii publice poate suspenda executarea contractului, cu un preaviz de 5
zile lucrătoare.”
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti,
18 decembrie 2002.
Nr. 197.
pentru completarea Legii nr. 4/1991
privind încheierea si ratificarea tratatelor
În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie,
Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de
urgentă.
Articol unic. - Legea nr. 4/1991 privind
încheierea si ratificarea tratatelor, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 5 din 12 ianuarie 1991, se completează după cum
urmează:
1. După articolul 5 se introduce articolul 51 cu
următorul cuprins:
“Art. 51. - (1)
Tratatele, indiferent de denumire, la nivel guvernamental sau departamental,
inclusiv cele prin schimb de scrisori, prin care se acordă României asistentă
financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene sau a statelor membre,
pot fi negociate si semnate de reprezentantii Ministerului Integrării Europene,
în calitatea sa de coordonator national al asistentei financiare
nerambursabile, după obtinerea aprobărilor prevăzute de prezenta lege pentru
negociere si, respectiv, semnare.
(2) Tratatele prevăzute la alin. (1), care nu necesită
ratificarea prin lege de către Parlament, conform art. 4, intră în vigoare la
data semnării sau la data efectuării schimbului de scrisori.”
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul integrării europene,
Vasile Puscas
p. Ministrul afacerilor externe,
Mihnea Motoc,
secretar de stat
Bucuresti,
18 decembrie 2002.
Nr. 198.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind stingerea unor obligatii de plată
ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentantelor
organizatiilor
internationale acreditate în România, precum si ale personalului acestora
În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie,
Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de
urgentă.
Art. 1. - Se anulează obligatia de plată către Regia
Autonomă “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” a sumelor
reprezentând chirii restante, facturate si neîncasate, împreună cu dobânzile si
penalitătile aferente acestora, datorate până la data de 31 decembrie 2002 de
către misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentantele organizatiilor
internationale acreditate în România, precum si de către personalul acestora.
Art. 2. - (1) Se anulează obligatia de plată a
misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentantelor organizatiilor
internationale acreditate în România, precum si a personalului acestora a
sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă chiriilor facturate de
Regia Autonomă “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” si neachitate
de acestea în perioada 1 septembrie 1998 - 31 decembrie 2002.
(2) Corectarea taxei pe valoarea adăugată anulate
conform alin. (1) se va efectua prin emiterea unui nou document cu valorile
înscrise cu semnul minus, în care se va mentiona numărul documentului corectat,
si concomitent se emite un nou document fără taxa pe valoarea adăugată.
Art. 3. - Cuantumurile obligatiilor de plată anulate
potrivit art. 1 si 2 se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul pentru coordonarea
Secretariatului General al Guvernului,
Petru Serban Mihăilescu
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti,
18 decembrie 2002.
Nr. 199.
privind
societătile de credit ipotecar
În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie,
Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de
urgentă.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta ordonantă de urgentă reglementează
organizarea si functionarea societătilor de credit ipotecar ca institutii
financiare abilitate să acorde credite ipotecare.
CAPITOLUL II
Constituirea si obiectul de activitate al societătilor
de credit ipotecar
Art. 2. - Societătile de credit ipotecar sunt
societăti financiare care se constituie ca societăti comerciale pe actiuni si
se organizează si functionează potrivit legislatiei aplicabile acestora, precum
si potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgentă.
Art. 3. - Obiectul de activitate al societătilor de
credit ipotecar constă în activităti de creditare de tip credit ipotecar si
activitătile conexe, incluzând, fără limitare: administrarea de portofolii de
credite ipotecare, executarea sau valorificarea creantelor ipotecare ori
privilegiate, respectiv a bunurilor ce fac obiectul garantiilor sau
privilegiilor aferente, tranzactii în cont propriu cu instrumente monetare negociabile
precum swap valutar, vânzări sau cumpărări, inclusiv reversibile de titluri de
stat si alte active monetare eligibile pentru tranzactionare, valută,
instrumente derivate.
Art. 4. - Înfiintarea societătilor de credit ipotecar
se notifică Băncii Nationale a României în termen de 30 de zile de la data
înmatriculării în registrul comertului, în scop statistic. Documentatia
necesară în vederea notificării este: actul constitutiv semnat de actionari si
dovada înmatriculării la registrul comertului.
Art. 5. - Societătile de credit ipotecar sunt obligate
să notifice Băncii Nationale a României orice modificare intervenită cu privire
la documentatia depusă initial.
Art. 6. - (1) Societătile de credit ipotecar pot
încheia acte juridice având ca obiect bunurile imobile, respectiv mobile,
dobândite în urma executării silite sau voluntare a creditelor garantate cu
acestea. Societătile de credit ipotecar pot valorifica astfel de bunuri în
conditiile legii.
(2) Societătile de credit ipotecar pot avea calitatea
de cedent, respectiv de cesionar al unei creante sau portofoliu de creante
ipotecare ori privilegiate, care sunt transferate către orice altă institutie
având calitatea de creditor ipotecar, respectiv achizitionate de la aceasta.
Art. 7. - (1) Capitalul social minim al societătilor
de credit ipotecar este echivalentul în lei al sumei de 3 milioane euro.
(2) Capitalul social trebuie să fie integral vărsat,
în formă bănească, la momentul subscrierii.
(3) Actiunile emise de societătile de credit ipotecar
nu pot fi decât actiuni nominative.
CAPITOLUL III
Functionarea societătilor de credit ipotecar
Art. 8. - (1) Societatea de credit ipotecar elaborează
propriile norme interne de creditare care contin si cerinte prudentiale în
vederea desfăsurării activitătii astfel încât să se asigure confidentialitatea
datelor si informatiilor furnizate de clienti si desfăsurarea activitătii
societătii de credit ipotecar în conformitate cu regulile unei practici solide
si prudente.
(2) Societatea de credit ipotecar are obligatia să
organizeze proceduri de control intern adecvate pentru a asigura desfăsurarea
activitătii de acordare a creditelor ipotecare în conformitate cu cerintele
legale si prudentiale.
Art. 9. - (1) Fiecare societate de credit ipotecar
numeste un auditor financiar independent. Nu poate fi numită în această
calitate decât o societate de audit financiar, autorizată în conditiile legii
să desfăsoare această activitate în România.
(2) Auditorul financiar independent:
a) întocmeste un raport anual cu privire la situatiile
financiare ale societătii de credit ipotecar, la care va anexa opinia sa, din
care să rezulte dacă situatiile financiare prezintă o imagine fidelă a pozitiei
financiare a societătii de credit ipotecar, performantei financiare si a
fluxurilor de trezorerie;
b) analizează procedurile controlului intern si, dacă
consideră că acestea nu sunt corespunzătoare, face recomandări societătii de
credit ipotecar pentru remedierea acestora;
c) acordă societătii de credit ipotecar asistentă
financiarcontabilă, cu respectarea reglementărilor specifice si a principiului
independentei, în conformitate cu legislatia aplicabilă acesteia;
d) auditează normele interne de creditare si
formulează o opinie cu privire la acestea;
e) desfăsoară orice alte activităti prevăzute de lege
privind activitatea de audit financiar.
Art. 10. - Societatea de credit ipotecar păstrează
confidentialitatea tuturor operatiunilor pe care le desfăsoară, inclusiv cu
privire la identitatea si datele puse la dispozitie de clientii săi.
Art. 11. - Informatii privind operatiunile efectuate
pe numele persoanelor fizice si juridice se vor transmite numai titularilor sau
reprezentantilor lor legali, iar în cauzele penale în care s-a pus în miscare
actiunea penală împotriva titularului, numai la cererea scrisă a procurorului
sau a instantei judecătoresti.
Art. 12. - (1) Orice persoană care participă la
activitatea societătii de credit ipotecar este obligată să păstreze secretul
profesional.
(2) Personalul societătii de credit ipotecar nu poate
utiliza în folos personal informatiile pe care le detine sau de care a luat
cunostintă în orice mod.
(3) Personalul unei societăti de credit ipotecar,
supus prevederilor prezentei ordonante de urgentă, nu are dreptul de a folosi
sau de a dezvălui, nici în timpul activitătii, nici după încetarea acesteia,
fapte sau date care, devenite publice, ar dăuna intereselor ori prestigiului
unei societăti de credit ipotecar sau vreunui client al acesteia.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică si persoanelor
care obtin informatii de natura celor arătate mai sus, din activitatea de
control si supraveghere sau din rapoarte ori documente ale societătii de credit
ipotecar.
Art. 13. - Activitatea de creditare se derulează prin
conturi deschise de societătile de credit ipotecar la bănci autorizate să
functioneze pe teritoriul României.
Art. 14. - (1) Societătile de credit ipotecar sunt
autorizate să acorde, în regimul de evidentă prevăzut de legislatia contabilă
aplicabilă, credite în lei si în valută.
(2) Societătile de credit ipotecar sunt supuse
regimului valutar aplicabil băncilor, prevăzut de normele în vigoare, inclusiv
cele referitoare la posibilitatea efectuării de operatiuni de încasare sau
plăti în monedă străină.
Art. 15. - În mod individual sau în cadrul uniunilor
profesionale societătile de credit ipotecar îsi pot constitui un corp propriu
de executori. Organizarea si functionarea Corpului executorilor proprii ai
societătilor de credit ipotecar se fac potrivit statutului executorilor
bancari, aprobat prin ordin al ministrului justitiei.
Art. 16. - Societătile de credit ipotecar pot acorda
mandat băncilor să efectueze orice activităti în legătură cu administrarea
creditelor ipotecare, inclusiv, dar fără limitare la acestea, cele referitoare
la colectarea sumelor plătite de către debitorii societătii de credit ipotecar
în vederea îndeplinirii obligatiilor acestora rezultate din contractul de
credit ipotecar, la urmărirea efectuării rambursărilor, la executarea silită a
ipotecilor si privilegiilor aferente.
Art. 17. - Societătile de credit ipotecar sunt
obligate să prevadă în normele interne cerinte prudentiale cu privire la
expunerile mari fată de un debitor si expunerea agregată.
Art. 18. - Societătile de credit ipotecar sunt
obligate să raporteze Băncii Nationale a României structura portofoliului de
creante ipotecare. Raportarea se va face trimestrial pentru fiecare tip de
credit ipotecar: achizitie, constructie sau amenajare de imobile.
Art. 19. - Societătile de credit ipotecar sunt persoane juridice declarante la Centrala Riscurilor Bancare, în conformitate cu prevederile si regulamentele Băncii Nationale a României, si sunt obligate să îi furnizeze acesteia informatia de risc bancar în legătură cu creditele ipotecare acordate.
CAPITOLUL IV
Prevederi contabile si fiscale
Art. 20. - (1) Societătile de credit ipotecar vor
organiza si vor conduce contabilitatea proprie aplicând în mod corespunzător
prevederile Legii contabilitătii nr. 82/1991, republicată, si ale Ordinului
ministrului finantelor publice si al guvernatorului Băncii Nationale a României
nr. 1.982/5/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu
Directiva Comunitătilor Economice Europene nr. 86/635/CEE si cu Standardele
Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit, pe baza
planului de conturi prevăzut în acesta, cu modificările ulterioare.
(2) Înregistrarea în contabilitate a veniturilor
societătilor de credit ipotecar se face pe baza contractelor, precum si a
celorlalte acte încheiate potrivit obiectului de activitate al acestora.
Art. 21. - Societătile de credit ipotecar constituie,
regularizează si utilizează provizioane specifice de risc de credit, care sunt
deductibile în întregime la calculul impozitului pe profit. Clasificarea
creditelor acordate clientelei, determinarea necesarului de provizioane
specifice de risc de credit, precum si constituirea, regularizarea si
utilizarea acestor provizioane se efectuează prin aplicarea în mod
corespunzător a prevederilor regulamentelor Băncii Nationale a României privind
clasificarea creditelor si plasamentelor si constituirea, regularizarea si
utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.
Art. 22. - Societătile de credit ipotecar constituie
si repartizează din profitul brut rezerve deductibile fiscal în conformitate cu
legislatia aplicabilă băncilor si cu regulamentele Băncii Nationale a României.
Art. 23. - Desfăsurarea activitătii financiare a
societătilor de credit ipotecar cu respectarea normelor legale contabile si
fiscale aplicabile acestora este supusă controlului organelor abilitate ale
Ministerului Finantelor Publice, în conditiile legii.
CAPITOLUL V
Dispozitii finale
Art. 24. - Societătile de credit ipotecar împreună cu
orice alte institutii calificate drept creditori ipotecari se pot asocia în
uniuni profesionale care să le reprezinte interesele colective fată de
autoritătile publice, să analizeze probleme de interes comun în domeniul
creditului ipotecar, să promoveze cooperarea, să informeze membrii uniunii si
publicul si să organizeze serviciile de interes comun. De asemenea, acestea pot
adera la uniuni internationale de profil, cu respectarea obligatiilor ce decurg
din actele constitutive.
Art. 25. - Prevederile prezentei ordonante de urgentă
se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 190/1999 privind
creditul ipotecar pentru investitii imobiliare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti,
18 decembrie 2002.
Nr. 200.
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru modificarea Legii nr. 190/1999
privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare
În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie,
Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de
urgentă.
Art. I. - Legea nr. 190/1999 privind
creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999, se modifică după cum
urmează:
1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
“Art. 2. - Creditul ipotecar pentru investitii
imobiliare se acordă pe o perioadă de minimum 5 ani pentru persoanele juridice
si de minimum 10 ani pentru persoanele fizice, cu exceptia cazului în care
beneficiarul solicită în mod expres acordarea creditului pentru o perioadă mai
scurtă.”
2. Alineatul (1) al articolului 10 va avea
următorul cuprins:
“Art. 10. - (1) Suma creditului acordat poate fi
prevăzută în contractele de credit ipotecar în lei sau într-o valută liber
convertibilă si va fi pusă la dispozitie beneficiarului de credit ipotecar
esalonat sau integral, plata făcându-se direct către vânzător în cazul
cumpărării unui imobil sau către constructor în celelalte cazuri.”
3. Litera a) a articolului 14 va avea următorul
cuprins:
“a) variatia ratei dobânzii trebuie să fie legată de
fluctuatiile unui indice de referintă mentionat în contract;”
4. Articolul 24 va avea următorul cuprins:
“Art. 24. - (1)
Creantele ipotecare si privilegiate conform art. 1737 din Codul civil, care fac
parte din portofoliul unei institutii financiare autorizate prin lege, pot fi
cesionate unei alte institutii de acelasi tip ori unor alte institutii
autorizate să administreze portofolii de creante ipotecare si să emită valori
mobiliare pe baza acestora.
(2) Cesiunea de creante ipotecare si privilegiate este
o operatiune de investitii financiare care poate avea ca obiect creante
ipotecare sau privilegiate individuale ori portofolii de creante care prezintă
caractere comune sub aspectul naturii, originii si riscurilor lor. Caracterele
comune vor fi stabilite prin contractul de cesiune de creantă.
(3) Indiferent de tipul institutiei cesionare,
contractul de credit ipotecar din care a rezultat creanta ipotecară sau
privilegiată si fiecare dintre contractele de garantie aferente îsi păstrează
calitatea de titlu executoriu.”
Art. II. - (1) Prevederile Legii nr.
190/1999, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonantă de urgentă, se
aplică si creditelor cu destinatia prevăzută la art. 1 din lege, acordate de la
data de 14 decembrie 1999 si până la data intrării în vigoare a prezentei
ordonante de urgentă, aflate în curs de derulare, în cazul cesionării
creantelor rezultate din acestea potrivit art. 24 din acelasi act normativ.
(2) După aprobarea prin lege a prezentei ordonante de
urgentă Legea nr. 190/1999 va fi republicată, cu renumerotarea corespunzătoare
a textelor.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti,
18 decembrie 2002.
Nr. 201.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
constituirea Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea elaborării
si implementării Strategiei nationale în domeniul eficientei energetice si a
planului de actiune aferent
În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 12 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - (1) Se constituie Grupul interministerial de
lucru pentru coordonarea elaborării si implementării Strategiei nationale în
domeniul eficientei energetice si a planului de actiune aferent, denumit în
continuare grup
interministerial, organism fără personalitate
juridică, cu rol consultativ, care functionează pe lângă Ministerul Industriei
si Resurselor.
(2) Grupul interministerial este constituit din
reprezentanti ai Ministerului Industriei si Resurselor, Ministerului Lucrărilor
Publice, Transporturilor si Locuintei, Ministerului Dezvoltării si Prognozei,
Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Apelor si Protectiei Mediului,
Ministerului Integrării Europene, Ministerului Administratiei Publice si
Agentiei Române pentru Conservarea Energiei.
(3) Grupul interministerial este coordonat de
ministrul industriei si resurselor, în calitate de presedinte. În lipsa
presedintelui, grupul interministerial este coordonat de secretarul de stat
responsabil pe probleme de integrare europeană sau de secretarul de stat
responsabil pe probleme de energie din cadrul Ministerului Industriei si
Resurselor, care îndeplineste functia de vicepresedinte.
(4) În termen de 15 zile de la data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri conducătorii Ministerului Lucrărilor Publice,
Transporturilor si Locuintei, Ministerului Dezvoltării si Prognozei,
Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Apelor si Protectiei Mediului,
Ministerului Integrării Europene si Ministerului Administratiei Publice vor
nominaliza prin ordin reprezentantii la nivel de secretar de stat în grupul
interministerial. Agentia Română pentru Conservarea Energiei este reprezentată
la nivel de presedinte.
(5) Lista reprezentantilor Ministerului Industriei si
Resurselor în grupul interministerial va fi aprobată prin ordin al ministrului
industriei si resurselor în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a
prezentei hotărâri.
Art. 2. - Grupul interministerial se întruneste
trimestrial si ori de câte ori este necesar, la convocarea presedintelui sau,
în lipsa acestuia, la convocarea unuia dintre vicepresedinti.
Art. 3. - Secretariatul grupului interministerial este
asigurat de Ministerul Industriei si Resurselor prin Agentia Română pentru
Conservarea Energiei.
Art. 4. - Principalele atributii ale grupului
interministerial sunt următoarele:
a) antrenarea specialistilor din domeniile proprii de
activitate în participarea directă la elaborarea si implementarea Strategiei
nationale în domeniul eficientei energetice si a planului de actiune aferent;
b) asigurarea colaborării eficiente între autoritătile
publice pe care le reprezintă, în vederea corelării prevederilor Strategiei
nationale în domeniul eficientei energetice cu celelalte politici sectoriale
ale economiei nationale;
c) realizarea întâlnirilor periodice cu rol
consultativ cu principalii factori de influentă în sectorul energetic -
asociatii profesionale, sindicate, patronate, alte ministere sau autorităti
publice, reprezentanti ai sectorului privat, organizatii neguvernamentale - în
scopul asigurării unui consens cât mai larg asupra Strategiei nationale în
domeniul eficientei energetice.
Art. 5. - (1) În termen de 30 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri Ministerul Industriei si Resurselor va
elabora proiectul regulamentului de organizare si functionare a grupului
interministerial.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a
grupului interministerial se aprobă prin ordin al ministrului industriei si
resurselor si va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu
Ministrul lucrărilor publice, transporturilor si
locuintei,
Miron Tudor Mitrea
Ministrul apelor si protectiei mediului,
Petru Lificiu
Ministrul dezvoltării si prognozei,
Gheorghe Romeo Leonard Cazan
Ministrul integrării europene,
Hildegard Carola Puwak
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti,
18 decembrie 2002.
Nr.
1.488.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
înfiintarea Agentiei Nationale Antidrog
În temeiul art. 107 din Constitutie,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se înfiintează Agentia Natională Antidrog,
denumită în continuare Agentie, organ de specialitate cu personalitate
juridică în subordinea Ministerului de Interne.
Art. 2. - Agentia stabileste conceptia de ansamblu si
asigură coordonarea unitară, pe baza unei strategii nationale, a luptei
împotriva traficului si consumului ilicit de droguri, desfăsurată de către
autoritătile competente, de alte institutii ale statului si de organizatii
neguvernamentale, centralizează si monitorizează rezultatele cooperării dintre
institutiile abilitate române si institutiile si organizatiile străine cu
atributii în acest domeniu.
Art. 3. - (1) Agentia se află în coordonarea unui
secretar de stat din Ministerul de Interne, numit prin decizie de către
primul-ministru, care îndeplineste si functia de presedinte.
(2) Presedintele este ordonator de credite si
reprezintă Agentia în raporturile cu celelalte autorităti publice, cu
persoanele juridice si fizice din tară si din străinătate, precum si în
justitie.
(3) În exercitarea atributiilor sale presedintele
emite decizii care sunt obligatorii pentru toate institutiile statului
implicate în lupta antidrog. Presedintele Agentiei îndeplineste următoarele
atributii principale:
a) coordonează activitatea de elaborare a Strategiei
nationale antidrog si a planurilor de actiune adoptate si actionează pentru
aplicarea acestora;
b) fundamentează si elaborează propuneri pentru
bugetul anual, pe care le înaintează Ministerului de Interne;
c) urmăreste si controlează aplicarea deciziilor
proprii, a conventiilor si acordurilor internationale la care România este
parte si propune măsuri pentru realizarea conditiilor în vederea integrării în
structurile europene sau în alte organisme internationale;
d) avizează, în conditiile legii, înfiintarea
organismelor neguvernamentale care desfăsoară activităti complementare de
prevenire a traficului si consumului ilicit de droguri si cooperează cu acestea
în realizarea scopului pentru care au fost create;
e) colaborează cu institutiile de specialitate pentru
formarea si perfectionarea pregătirii profesionale a personalului propriu;
f) aprobă statul de functii al Agentiei, conduce
aparatul propriu, numeste si eliberează din functie personalul propriu.
(4) Presedintele Agentiei este sprijinit în
activitatea sa de un director general, care este si înlocuitorul de drept al
acestuia.
(5) Structura organizatorică a Agentiei este prevăzută
în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 4. - (1) În structura Agentiei se constituie si
functionează următoarele compartimente:
a) Directia de evaluare-coordonare, care constituie
banca de date a Agentiei cu privire la productia, traficul si consumul ilicit
de droguri si spălarea capitalurilor, elaborează studii si sinteze privind
fenomenul drogurilor, coordonează actiuni cu grad mare de complexitate ce
necesită implicarea mai multor ministere si monitorizează operatiunile cu
precursori folositi la fabricarea ilicită a drogurilor;
b) Directia pentru prevenirea consumului ilicit de
droguri si de coordonare a activitătii la nivel national a centrelor de
prevenire si consiliere antidrog;
c) Directia resurse umane si financiare, care
coordonează atribuirea de resurse financiare Agentiei, elaborează documentatia
necesară pentru punerea în aplicare a programelor de finantare si gestionează
aspectele legate de resursele umane, economice si tehnice ale Agentiei;
d) Directia de relatii internationale, care
coordonează activitătile de cooperare si colaborare cu institutiile similare
din străinătate;
e) Observatorul român pe droguri si toxicomanii, care
stabileste indicatorii si criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor;
f) Compartimentul audit.
(2) Prin decizie a presedintelui Agentiei, în cadrul
directiilor pot fi constituite servicii si birouri.
Art. 5. - (1) Agentia are următoarele atributii:
a) elaborează Strategia natională antidrog si planul
său de actiune si le supune spre aprobare Guvernului, urmărind modul de
aplicare a acestora;
b) asigură coordonarea în domeniu între institutiile,
organizatiile guvernamentale si neguvernamentale implicate în activitătile din
Strategia natională antidrog;
c) elaborează, monitorizează, avizează si coordonează
programe nationale de combatere a productiei si traficului ilicit de droguri si
a spălării de bani rezultati din astfel de activităti;
d) elaborează, monitorizează, avizează si coordonează,
după caz, programe nationale de prevenire a consumului ilicit de droguri;
e) coordonează activitatea de prevenire la nivel
national a centrelor de prevenire si consiliere antidrog;
f) asigură legătura cu Centrul European de
Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri si cu alte organisme
internationale în domeniu;
g) realizează si coordonează la nivel national
activitătile de colectare, analiză si difuzare a datelor si informatiilor
despre droguri si toxicomanie, cu păstrarea confidentialitătii conform legii;
h) stabileste indicatorii si criteriile de apreciere a
fenomenului drogurilor;
i) centralizează, analizează si sintetizează toate
datele furnizate de autoritătile, institutiile si organizatiile implicate;
j) întocmeste, pe baza datelor furnizate, raportul
annual privind evolutia si nivelul traficului si consumului de droguri, pe care
îl înaintează Guvernului României si organismelor internationale abilitate să
asigure aplicarea prevederilor conventiilor internationale, în conformitate cu
acordurile ratificate de România;
k) elaborează studii, sinteze, analize de fenomen în
domeniul luptei antidrog, actionând prin materiale publicate pentru prevenirea
si limitarea productiei, traficului si consumului ilicit de droguri;
l) face propuneri de armonizare, actualizare si
adaptare a legislatiei în domeniu cu reglementările internationale, în baza
datelor legate de amploarea si caracteristicile nationale ale traficului si
consumului de droguri, sau initiază si fundamentează acte normative în domeniu;
m) initiază, coordonează sau avizează, după caz,
activităti de cercetare în domeniu;
n) gestionează resursele necesare programelor
prevăzute de Agentie si controlează implementarea acestora;
o) gestionează si administrează resursele umane,
economice si tehnice ale Agentiei;
p) evaluează semestrial sau ori de câte ori se impune
stadiul realizării Strategiei nationale antidrog;
q) exercită si alte atributii în domeniu, potrivit
legii.
(2) Activitătile prevăzute la alin. (1) se desfăsoară
fără a se produce imixtiuni în competentele si activitătile specifice fiecărei
institutii.
Art. 6. - (1) Ministerele si institutiile publice
centrale si locale cu responsabilităti în lupta împotriva traficului si
consumului de droguri au obligatia să furnizeze, la cererea Agentiei, datele
referitoare la fenomenul drogurilor.
(2) La solicitarea Agentiei, ministerele si
institutiile implicate asigură participarea unor specialisti pentru coordonarea
actiunilor de amploare, precum si sprijin tehnic si logistic la activitătile
comune.
Art. 7. - (1) Agentia beneficiază de personal propriu,
care poate fi încadrat permanent pe statul de functii al acesteia sau poate fi
detasat pe o perioadă limitată de la alte institutii ale statului.
(2) Numărul maxim de posturi stabilit pentru Agentie
este de 40, exclusiv demnitarul si posturile aferente cabinetului acestuia.
Art. 8. - (1) Agentia efectuează evaluări semestriale
sau anuale. La aceste evaluări pot fi invitati reprezentantii institutiilor
publice si private cu atributii în domeniu si cei ai organizatiilor
neguvernamentale, precum si experti din următoarele sectoare de activitate:
a) Secretariatul General al Guvernului;
b) Ministerul Administratiei Publice;
c) Formatiunea centrală de reprimare a traficului
ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române;
d) Directia de combatere a criminalitătii organizate
si antidrog din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie;
e) Institutul National de Criminologie;
f) formatiunea de specialitate din cadrul Directiei
Generale a Vămilor;
g) formatiunea de specialitate din cadrul
Inspectoratului General al Politiei de Frontieră;
h) directiile de specialitate din cadrul Ministerului
Sănătătii si Familiei;
i) directiile de specialitate din cadrul Ministerului
Educatiei si Cercetării;
j) directiile de specialitate din cadrul Ministerului
Tineretului si Sportului;
k) directiile de specialitate din cadrul Ministerului
Muncii si Solidaritătii Sociale;
l) directiile de specialitate din cadrul Ministerului
Apărării Nationale;
m) directiile de specialitate din cadrul Ministerului
Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor;
n) Oficiul Nationale de Prevenire si Combatere a
Spălării Banilor;
o) Serviciul Român de Informatii;
p) Serviciul de Informatii Externe;
q) reprezentanti ai unor organisme internationale
si/sau ai unor agentii similare din alte state.
(2) Concluziile desprinse în urma analizelor stau la
baza actiunilor desfăsurate de Agentie si de institutiile implicate.
Art. 9. - (1) Agentia este finantată integral de la
bugetul de stat.
(2) Agentia poate beneficia de donatii si
sponsorizări, în conditiile legii.
Art. 10. - (1) Pentru functionarea Agentiei Guvernul
va transmite în administrarea acesteia imobilele necesare din domeniul public
sau privat al statului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare
a prezentei hotărâri.
(2) Agentia are în dotare un număr de autoturisme
stabilit potrivit prevederilor legale, precum si alte bunuri, mobilier,
aparatură, echipamente electronice si tehnică de calcul necesare functionării
acesteia în conditii optime.
Art. 11. - În termen de 30 de zile de la data intrării
în vigoare a prezentei hotărâri Agentia va elabora regulamentul de organizare
si functionare, care se aprobă de presedinte.
Art. 12. - Pe data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 534/1999 privind înfiintarea
Comitetului Interministerial de Luptă împotriva Drogurilor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 12 iulie 1999, precum si
orice alte dispozitii contrare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministru de interne,
Ioan Rus
p. Ministrul sănătătii si familiei,
Radu Deac,
secretar de stat
Ministrul muncii si solidaritătii sociale,
Marian Sârbu
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti,
18 decembrie 2002.
Nr. 1.489.
ANEXĂ
Numărul
maxim de posturi = 40
(exclusiv
demnitarul si posturile aferente
cabinetului
acestuia)
PRESEDINTE
Director general
Compartiment audit
Observatorul roman pe droguri si toxicomanii*)
Directia de evaluare-coordonare
Politia de Frontieră – Brigada Antidrog-Vama
Directia de relatii internationale
Directia pentru prevenirea consumului ilicit de
droguri si de coordonare a activitătii la nivel national a centrelor de
prevenire si consiliere antidrog
Directia resurse umane si financiare
*)
Functionează la nivel de directie.
privind
aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea conditiilor si criteriilor de
amânare la plată a unor datorii ale societătilor comerciale aflate în proces de
privatizare, reprezentând penalităti si majorări de întârziere aferente serviciilor
de furnizare a energiei electrice, gazelor naturale si energiei termice
În temeiul art. 107
din Constitutie si al art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 89/2002
privind reglementarea unor datorii ale societătilor comerciale aflate în proces
de privatizare, reprezentând penalităti si majorări de întârziere aferente
serviciilor de furnizare a energiei electrice, gazelor naturale si energiei
termice, aprobată si modificată prin Legea nr. 644/2002,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se aprobă Normele metodologice pentru
stabilirea conditiilor si criteriilor de amânare la plată a unor datorii ale
societătilor comerciale aflate în proces de privatizare, reprezentând
penalităti si majorări de întârziere aferente serviciilor de furnizare a
energiei electrice, gazelor naturale si energiei termice, prevăzute în anexa
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti,
18 decembrie 2002.
Nr.
1.490.
NORME METODOLOGICE
pentru stabilirea conditiilor si criteriilor de
amânare la plată a unor datorii ale societătilor comerciale aflate în proces de
privatizare,
reprezentând penalităti si majorări de întârziere
aferente serviciilor de furnizare a energiei electrice, gazelor naturale si
energiei termice
Art. 1. - (1) Dosarul cuprinzând cererea de solicitare
pentru acordarea amânării la plată pe o perioadă de până la 10 ani a
penalitătilor si majorărilor de întârziere aferente serviciilor de furnizare a
energiei electrice, gazelor naturale si energiei termice, până la data de 31
decembrie 2001, ale societătilor comerciale aflate în proces de privatizare se
depune, înainte de publicarea anuntului de privatizare, la regiile autonome,
companiile nationale, societătile nationale si societătile comerciale cu
capital majoritar de stat aflate sub autoritatea Ministerului Industriei si
Resurselor si trebuie să cuprindă următoarele:
a) elemente de identificare a debitorului: denumirea,
adresa/sediul, numărul de telefon/fax, codul fiscal, natura capitalului social,
structura actionariatului, numărul de salariati, obiectul de activitate,
numele, prenumele si calitatea celor care reprezintă debitorul în relatiile cu
creditorul, numărul contului/conturilor de disponibilităti, unitatea
bancară/unitătile bancare la care acestea sunt deschise;
b) comunicarea oficială de la institutia publică
implicată, în care se specifică data publicării anuntului de privatizare (dată
cu 60 de zile înainte de data publicării);
c) situatia achitării debitelor la data de 31
decembrie 2001, avizată de către creditor, iar în cazul în care creditorul are
sucursale cu împuterniciri de emitere si/sau încasare a facturilor, avizată de
acestea;
d) copie de pe bilantul contabil la data de 31
decembrie 2001, de pe ultimul bilant contabil/situatie financiară anuală si
copie de pe ultima balantă de verificare anterior depunerii cererii;
e) copie de pe hotărârea consiliului de administratie
în care s-a analizat si aprobat solicitarea înlesnirii la plată;
f) declaratie pe propria răspundere a reprezentantilor
legali ai debitorului, vizată de membrii consiliului de administratie, privind
vechimea contribuabilului debitor, care să cuprindă:
- data de începere a activitătii. La societătile
comerciale rezultate din divizare sau externalizare vechimea o dă unitatea din
care s-a divizat noua societate;
- cota de participare a debitorului la capitalul
social al altor societăti comerciale, societăti sau companii nationale, după
caz, precum si numărul si valoarea actiunilor detinute;
g) calculul majorărilor si penalitătilor de întârziere
aferente serviciilor de furnizare a energiei electrice, gazelor naturale si
energiei termice până la data de 31 decembrie 2001, efectuat la data depunerii
cererii, avizat de creditor sau de către sucursala creditorului;
h) orice alte documente considerate utile pentru
solutionarea cererii.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) este însotită de
dovada achitării contravalorii serviciilor de furnizare a energiei electrice,
gazelor naturale si energiei termice până la data de 1 ianuarie 2002, pentru
care s-au calculat penalitătile si majorările de întârziere.
(3) Cererile pentru acordarea amânării la plată pe o
perioadă de până la 10 ani a penalitătilor si majorărilor de întârziere,
potrivit alin. (1), se au în vedere în timpul negocierilor privind privatizarea
societătilor comerciale, ele urmând să fie solutionate după data transferului
dreptului de proprietate asupra actiunilor, în conditiile prevăzute de art. 19
din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării,
prin ordin al ministrului industriei si resurselor si al ministrului finantelor
publice privind acordarea de înlesniri similare pentru furnizorii de utilităti.
(4) Sumele care fac obiectul înlesnirilor potrivit
alin. (1) nu se actualizează.
Art. 2. - Cererile se analizează, se verifică de către
conducerea unitătii creditoare si se supun spre aprobare adunării generale a
actionarilor, respectiv consiliului de administratie la regiile autonome, pe
baza mandatului dat de ministrul industriei si resurselor.
Art. 3. - (1) Analiza cererii de solicitare a amânării
la plată a penalitătilor si majorărilor de întârziere aferente serviciilor de
furnizare a energiei electrice, gazelor naturale si energiei termice până la
data de 31 decembrie 2001 se face în baza punctajului obtinut de debitor,
stabilit pe baza următoarelor criterii de performantă economico-financiară si
de disciplină financiară:
a) importanta privatizării agentului economic în
strategia Autoritătii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor
Statului:
- foarte important .. 20 de puncte;
- important … 10 puncte;
b) raportul dintre nivelul majorărilor si
penalitătilor de întârziere aferente serviciilor de furnizare a energiei
electrice, gazelor naturale si energiei termice până la data de 31 decembrie
2001 si nivelul facturilor pentru anul 2001,
corespunzătoare utilitătilor pentru care se solicită
înlesniri:
- mai mic de 50%
30 de puncte;
- între 50%-75% ... 20 de puncte;
- între 75%-100% ... 10 puncte;
c) vechimea debitorului, începând cu data constituirii
legale ca persoană juridică; la societătile rezultate din divizare vechimea o
dă unitatea din care s-a divizat noua societate:
- peste 10 ani .. 20 de puncte;
- între 5-10 ani
15 puncte;
- între 2-5 ani ... 10 puncte;
- sub 2 ani ... 5 puncte;
d) mobilitatea contribuabilului din punct de vedere al
sediului, cu exceptia cazului în care sediul este în aceeasi localitate sau,
după caz, în acelasi sector al municipiului Bucuresti:
- sediul stabil în ultimii 5 ani .. 10 puncte;
- o schimbare în ultimii 5 ani ... 5 puncte;
- două sau mai multe schimbări în ultimii 5 ani ... 0
puncte;
e) situatia privind achitarea debitelor anului curent
către agentii economici creditori:
- achitat peste 90% . 20 de puncte;
- achitat 60%-90% . 10 puncte;
- achitat 30%-60% .. 5 puncte;
- neachitate sau achitate până la 30% . 0 puncte.
(2) Numărul de ani până la care se pot amâna la plată
penalitătile si majorările de întârziere, în functie de punctajul obtinut pe
baza criteriilor de analiză, poate fi:
- între 30-50 de puncte inclusiv ... 5 ani;
- între 51-70 de puncte inclusiv 7 ani;
- între 71-100 de puncte inclusiv ... 10 ani.
Art. 4. - (1) Regiile autonome, companiile nationale,
societătile nationale si societătile comerciale cu capital majoritar de stat
aflate sub autoritatea Ministerului Industriei si Resurselor au obligatia să
evidentieze înlesnirile acordate societătilor comerciale aflate în proces de
privatizare în conturi de ordine si evidentă în afara bilantului.
(2) Conducerile unitătilor creditoare, la sfârsitul
perioadei pentru care s-au acordat înlesnirile la plata obligatiilor, vor
analiza situatia si vor supune spre aprobare Guvernului modul de reglementare a
acestor plăti datorate si amânate.
Art. 5. - Creditorii vor raporta trimestrial
directiilor de specialitate din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor
situatia solutionării cererilor, precum si înlesnirile acordate.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
DE INTERNE
pentru
aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea si conditiile de utilizare
a dispozitivelor
speciale
cu lumini de culoare rosie sau albastră, montate pe autovehiculele apartinând
unor institutii
În vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 75
alin. 21 din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind
circulatia pe drumurile publice si pentru stabilirea si sanctionarea
contraventiilor în acest sector, astfel cum au fost modificate prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.358/2002, în temeiul art. 13 alin. 2 din Legea nr. 40/1990
privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, cu modificările si
completările ulterioare,
ministrul de interne emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice
privind autorizarea si conditiile de utilizare a dispozitivelor speciale cu
lumini de culoare rosie sau albastră, montate pe autovehiculele apartinând unor
institutii, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se aplică de la data
intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 1.358/2002 privind modificarea
si completarea Regulamentului de aplicare a Decretului nr. 328/1966 privind
circulatia pe drumurile publice si pentru stabilirea si sanctionarea
contraventiilor în acest sector, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Ministri
nr. 772/1966, republicat, cu modificările si completările ulterioare.
Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministru de interne,
Ioan Rus
Bucuresti,
18 decembrie 2002.
Nr. 365.
NORME METODOLOGICE
privind autorizarea si conditiile de utilizare a
dispozitivelor speciale cu lumini de culoare rosie sau albastră, montate pe
autovehiculele apartinând unor institutii
Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 75 alin.
21 din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind
circulatia pe drumurile publice si pentru stabilirea si sanctionarea
contraventiilor în acest sector, Inspectoratul General al Politiei Românie
poate autoriza utilizarea dispozitivelor speciale cu lumini de culoare rosie
sau albastră pe autovehiculele apartinând unor institutii, altele decât cele
prevăzute la art. 75 alin. 2 lit. a), b) si b1) din regulament, în vederea
deplasării la situatii de urgentă a conducătorilor acestor institutii, în
conditiile stabilite prin prezentele norme metodologice.
Art. 2. - Lista institutiilor beneficiare este
prezentată în anexa nr. 1.
Art. 3. - (1) Prin situatie de urgentă se întelege
conjunctura care necesită deplasarea în acest regim, creată de perspectiva
iminentă a producerii unor evenimente care pot căpăta rapid amploarea unei
catastrofe, pentru prevenirea acesteia, ori, atunci când o asemenea situatie
s-a produs deja, în vederea salvării si protejării persoanelor surprinse de
eveniment si a limitării distrugerii mediului înconjurător.
(2) În cazul prefectilor sunt asimilate acestor
situatii si stările conflictuale care prin degenerare pot duce la
destabilizarea climatului de ordine publică.
Art. 4. - (1) Prin dispozitive speciale luminoase
de culoare rosie sau albastră se întelege dispozitivele tip girofar
prevăzute cu talpă magnetică, astfel încât să poată fi fixate temporar la
partea superioară a caroseriei autovehiculelor.
(2) La încetarea situatiei de urgentă dispozitivele
speciale de culoare rosie sau albastră vor fi demontate de pe caroserie si
introduse în interiorul autovehiculului, astfel încât să nu fie expuse la
vedere.
Art. 5. - (1) Autovehiculele care pot face obiectul
echipării cu dispozitive speciale cu lumini de culoare rosie sau albastră
trebuie să fie înmatriculate definitiv în circulatie.
(2) Fiecare dintre institutiile prevăzute în anexa nr.
1 poate beneficia de un singur autovehicul echipat cu astfel de dispozitiv.
Art. 6. - (1) Autorizarea utilizării dispozitivelor
speciale cu lumini de culoare rosie sau albastră si anularea autorizatiei se
fac de către inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Române.
(2) Evidenta autorizatiilor se va tine de către
Directia Politiei Rutiere într-un registru special constituit.
Art. 7. - Autorizatia este valabilă un an si se
eliberează pentru autovehiculul propus de conducătorul institutiei căruia îi
apartine. Formatul si continutul autorizatiei sunt prezentate în anexa nr. 2.
Art. 8. - Pentru eliberarea autorizatiei, la
Inspectoratul General al Politiei Române se vor depune următoarele documente:
a) cerere, din care să
rezulte necesitatea utilizării dispozitivelor speciale cu lumini de culoare
rosie sau albastră, semnată de conducătorul institutiei;
b copia certificatului de înmatriculare si a dovezii
de verificare tehnică periodică, valabilă pe perioada pentru care se solicită
autorizatia;
c) copia tichetului asigurării de răspundere auto
civilă a autovehiculului;
d) lista cu persoanele desemnate să conducă
autovehiculul respectiv, care trebuie să îndeplinească următoarele conditii:
- să fie apte din punct de vedere medical si
psihologic;
- să facă dovada că au condus efectiv autovehicule din
categoria B pe o perioadă de cel putin 1 an.
Art. 9. - Răspunderea pentru datele înscrise în
documentele prezentate în vederea obtinerii autorizatiei, precum si modul de
utilizare a dispozitivelor speciale luminoase revin exclusiv conducătorului
institutiei respective.
Art. 10. - Pe timpul folosirii dispozitivelor speciale
luminoase conducătorul autovehiculului nu este exonerat de răspundere penală,
civilă sau administrativă, după caz, în situatia implicării, cu vinovătie,
într-un accident de circulatie.
Art. 11. - Pe timpul folosirii dispozitivelor de
semnalizare luminoasă autorizatia se va afla asupra conducătorului auto, care
are obligatia să o prezinte ofiterilor sau agentilor de politie rutieră, la
solicitarea acestora.
Art. 12. - Atunci când în trafic se constată
nerespectarea conditiilor de folosire a dispozitivelor speciale luminoase ori
utilizarea abuzivă a acestora, autorizatia se retine de către ofiteri sau
agenti de politie rutieră, urmând a fi înaintată la Inspectoratul General al
Politiei Române în vederea anulării.
Art. 13. - Anexele nr.
1 si 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
ANEXA Nr.
1
la normele
metodologice
LISTA
institutiilor care pot monta dispozitive speciale cu
lumini de culoare rosie sau albastră
pe autovehiculele care îi deservesc nemijlocit pe
conducătorii acestora
1. Prefecturile judetene si a municipiului Bucuresti
2. Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor
Nucleare din România
3. Regia Autonomă “Autoritatea Aeronautică Civilă
Română”
4. Societatea Natională a Petrolului “Petrom” - S.A.
ANEXA Nr.
2
la normele
metodologice
FORMATUL SI CONTINUTUL
autorizatiei de utilizare a dispozitivelor speciale cu
lumini de culoare rosie sau albastră
MINISTERUL
DE INTERNE
INSPECTORATUL
GENERAL AL POLITIEI ROMÂNE
DIRECTIA
POLITIEI RUTIERE
AUTORIZATIE
nr. .. din ..
Autovehiculul marca ..., tipul ..., cu nr. de
înmatriculare ..., apartinând …., cu sediul în ..., str. …nr. ….. ,
judetul/(sector) ..., este autorizat să folosească temporar
un
dispozitiv special luminos tip “girofar” de culoare , în vederea asigurării
deplasării la situatii de urgentă a conducătorului institutiei, domnul , în
conditiile respectării stricte a prevederilor Regulamentului pentru aplicarea
Decretului nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice si pentru
stabilirea si sanctionarea contra-
ventiilor
în acest sector.
Seful Directiei
...
Format A5
(105 x 150 mm)
(Verso)
Conducători
auto autorizati să conducă autovehiculul nr.
1. ... C.I.
nr. … eliberată la … de
2. ... C.I.
nr. … eliberată la … de
3. ... C.I.
nr. … eliberată la … de
4. ... C.I.
nr. … eliberată la … de
5. ... C.I.
nr. … eliberată la … de