MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 104         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 7 februarie 2002

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

77. - Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

 

111. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

 

113. - Decret privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 17 din 23 ianuarie 2002 cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 3 si ale art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

 

Opinie separată

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

46. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor privind stabilirea speciilor de animale, a categoriilor de productie si greutătii minime admise pentru export în anul 2002

 

REPUBLICĂRI

 

Ordonanta Guvernului nr. 18/1996 privind angajarea de împrumuturi guvernamentale prin emisiunea de titluri de stat în valută pe piata internă

 

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

 

LEGI SI DECRETE

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992

privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Curtea de Conturi este institutia supremă de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare si de întrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Curtea de Conturi exercită si atributii jurisdictionale în conditiile prezentei legi.”

2. Alineatul (1) al articolului 8 va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - (1) Curtea de Conturi se compune din: Sectia de control financiar ulterior, Sectia jurisdictională, Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi si camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti. Curtea de Conturi are un Secretariat general.”

3. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

“Art. 9. - Membrii Curtii de Conturi sunt consilieri de conturi, în număr de 18. Acestia alcătuiesc plenul Curtii de Conturi.”

4. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - (1) Conducerea Curtii de Conturi se exercită de către plen, de comitetul de conducere, de presedintele si vicepresedintele Curtii de Conturi, care sunt consilieri de conturi.

(2) Comitetul de conducere se compune din presedintele Curtii de Conturi, vicepresedintele acesteia, presedintii de sectii si 3 consilieri de conturi, alesi de plenul Curtii.

(3) La sedintele plenului participă procurorul general financiar.

(4) La sedintele plenului Curtii de Conturi si ale comitetului de conducere participă secretarul general, precum si, în calitate de invitati, specialisti cu înaltă pregătire în diferite domenii de activitate ce intră în competenta Curtii.”

5. Alineatele (2) si (3) ale articolului 11 vor avea următorul cuprins:

“(2) Sectia de control financiar ulterior este formată din 9 consilieri de conturi si din controlori financiari. Sectia este organizată în divizii, conduse de câte un consilier de conturi. În cadrul diviziilor pot fi organizate directii, servicii si birouri de specialitate.

(3) Sectia jurisdictională a Curtii de Conturi este instantă de fond si de recurs si se compune din 7 consilieri de conturi.”

6. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - (1) Camera de conturi judeteană se compune din directia de control financiar ulterior si colegiul jurisdictional.

(2) Directiile de control financiar ulterior judetene si a municipiului Bucuresti sunt formate din controlori financiari si sunt conduse de un director si un director adjunct. În cadrul directiilor se pot organiza servicii si birouri de specialitate.

(3) Colegiul jurisdictional este format din judecători financiari si este condus de un presedinte.”

7. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

“Art. 15. - (1) Secretariatul general al Curtii de Conturi este condus de un secretar general.

(2) Structura organizatorică a Secretariatului general si atributiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc de plenul Curtii de Conturi.”

8. Capitolul III va avea următorul titlu:

“CAPITOLUL III

Atributii de control si audit financiar”

9. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

“Art. 16. - (1) Curtea de Conturi îsi exercită functiunea de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare si de întrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale.

(2) Prin controlul său Curtea de Conturi urmăreste respectarea legii în gestionarea mijloacelor materiale si bănesti.

(3) De asemenea, Curtea de Conturi analizează calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitătii, eficientei si eficacitătii.”

10. La articolul 17, după litera g) se introduce litera g 1 ) cu următorul cuprins:

“g 1 ) utilizarea fondurilor puse la dispozitie României de către Uniunea Europeană prin Programul SAPARD si a cofinantării aferente;”

11. Litera h) a articolului 17 va avea următorul cuprins:

“h) utilizarea fondurilor provenite din asistenta financiară acordată României de Uniunea Europeană si din alte surse de finantare internatională;”

12. La articolul 17, după litera h) se introduce litera i) cu următorul cuprins:

“i) alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenta Curtii.”

13. La articolul 19, după litera b) se introduc literele c) si d) cu următorul cuprins:

“c) nu îsi îndeplinesc obligatiile financiare către stat, unitătile administrativ-teritoriale sau institutiile publice, verificările efectuându-se împreună cu reprezentantii institutiilor competente în domeniul supus controlului;

d) sunt societăti de investitii financiare, asociatii si fundatii care utilizează fonduri publice, verificările urmând a se efectua în legătură cu legalitatea utilizării acestor fonduri.”

14. Alineatul (1) al articolului 20 va avea următorul cuprins:

“Art. 20. - (1) Controlul executiei bugetelor Camerei Deputatilor, Senatului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Supreme de Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului Legislativ si Avocatului Poporului se exercită exclusiv de Curtea de Conturi.”

15. Alineatul (2) al articolului 20 se abrogă.

16. Litera f) a articolului 25 va avea următorul cuprins:

“f) contractarea si utilizarea împrumuturilor de stat, rambursarea ratelor scadente ale acestora si plata dobânzilor aferente s-au făcut în conditiile legii;”

17. Litera b) a articolului 26 se abrogă.

18. La articolul 27 alineatul (1), după litera d) se introduce litera e) cu următorul cuprins:

“e) economicitatea, eficacitatea si eficienta achizitiilor publice.”

19. Alineatul (2) al articolului 27 va avea următorul cuprins:

“(2) Curtea de Conturi exercită controlul cu privire la respectarea de către autoritătile cu atributii în domeniul privatizării a metodelor si procedurilor de privatizare, prevăzute de lege, precum si asupra modului în care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare. Curtea de Conturi exercită controlul respectării dispozitiilor legale privind modul de administrare si întrebuintare a resurselor financiare rezultate din actiunile de privatizare.”

20. La articolul 27, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:

“(3) Curtea de Conturi poate exercita controlul în cazul prevăzut la alin. (2), indiferent de momentul în care s-a desfăsurat procesul de privatizare, prin vânzarea actiunilor detinute de stat la societătile comerciale, până la clarificarea tuturor aspectelor.”

21. Alineatul (1) al articolului 31 va avea următorul cuprins:

“Art. 31. - (1) Rapoartele asupra conturilor sunt examinate de complete formate după cum urmează:

a) 3 consilieri de conturi din Sectia de control financiar ulterior, pentru ordonatorii principali de credite ale căror bugete se aprobă prin lege;

b) directorul directiei de control financiar ulterior, directorul adjunct sau seful de serviciu si un controlor financiar, altul decât cel care a efectuat controlul, pentru ordonatorul de credite;

c) directorul, directorul adjunct al directiei de control financiar ulterior ai Camerei de Conturi a Municipiului Bucuresti si un sef de serviciu.”

22. Alineatul (2) al articolului 36 va avea următorul cuprins:

“(2) Actele de constatare astfel întocmite se trimit, în termen de 5 zile, procurorului financiar de către consilierii de conturi din Sectia de control financiar ulterior sau, după caz, de directorii directiilor de control financiar ulterior ai camerelor de conturi judetene, însotite de propunerile lor.”

23. Alineatul (1) al articolului 38 va avea următorul cuprins:

“Art. 38. - (1) Împotriva actului de clasare organul de control si cei interesati pot face plângere în termen de 30 de zile de la comunicare. Plângerea se judecă de procurorul general financiar.”

24. Alineatul (1) al articolului 39 va avea următorul cuprins:

“Art. 39. - (1) Împotriva solutiei procurorului general financiar organul de control si părtile interesate pot face cereri de reexaminare, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Conturi, în compunerea prevăzută la art. 56.”

25. Articolul 42 va avea următorul cuprins:

“Art. 42. - Colegiul jurisdictional judecă, în primă instantă, întâmpinările introduse împotriva deciziilor emise, potrivit art. 95 alin. (1), de directorii directiilor de control financiar ulterior ale camerelor de conturi judetene.”

26. Articolul 44 va avea următorul cuprins:

“Art. 44. - Colegiul jurisdictional al camerei de conturi judetene si a municipiului Bucuresti judecă cauzele care fac obiectul art. 40-43 privind unitătile administrativ-teritoriale si institutiile publice, regiile autonome de interes national si local, companiile si societătile nationale, filialele si sucursalele regiilor, companiilor si societătilor nationale, precum si persoanele juridice prevăzute la art. 18 lit. d) si e) si la art. 19, care îsi au sediul pe teritoriul judetului sau al municipiului Bucuresti.”

27. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

“Art. 45. - Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi judecă cauzele privind ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetului asigurărilor sociale de stat, ai unitătilor militare apartinând Ministerului Apărării Nationale si Ministerului de Interne, precum si alte cauze care nu intră în competenta colegiilor jurisdictionale ale camerelor de conturi judetene sau a municipiului Bucuresti.”

28. Alineatul (1) al articolului 51 va avea următorul cuprins:

“Art. 51. - (1) Colegiul jurisdictional se învesteste prin încheierea de sesizare a completului constituit potrivit art. 31 alin. (1), prin actul de sesizare al procurorului financiar, prin contestatia introdusă de persoana obligată la plată împotriva actului de imputatie si prin întâmpinarea introdusă împotriva deciziei emise, potrivit art. 95 alin. (1), de directorii directiilor de control financiar ulterior ale camerelor de conturi judetene.”

29. Articolul 55 va avea următorul cuprins:

“Art. 55. - Cauzele date în competenta Sectiei jurisdictionale se judecă de un complet format din 2 consilieri de conturi, cu exceptia celor prevăzute la art. 46, care se judecă de un singur consilier de conturi. În caz de divergentă judecarea cauzei se face cu participarea presedintelui Sectiei jurisdictionale.”

30. Articolul 56 va avea următorul cuprins:

“Art. 56. - Cauzele la care se referă art. 49 se judecă de un complet constituit din 3 consilieri de conturi, care fac parte din Sectia jurisdictională a Curtii de Conturi.”

31. Alineatul (2) al articolului 61 va avea următorul cuprins:

“(2) Dacă din cauza neîndeplinirii obligatiilor prevăzute la alin. (1) judecarea cauzei a fost întârziată, instanta poate aplica persoanei fizice sau juridice o amendă de 500.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.”

32. Alineatul (2) al articolului 71 va avea următorul cuprins:

“(2) Judecând cauza, colegiul jurisdictional se pronuntă cu privire la actul de sesizare cu care a fost învestit conform art. 31 alin. (2) sau art. 37 alin. (1), dispunând, după caz: admiterea acestuia si obligarea persoanei sau persoanelor răspunzătoare la plata despăgubirilor civile actualizate pe baza taxei scontului stabilite de Banca Natională a României la data pronuntării hotărârii, obligarea acestora la plata amenzii pentru abateri cu caracter financiar retinute în sarcina lor ori respingerea actului de sesizare. Dacă instanta constată că nu poate judeca cauza sau solutionarea acesteia s-ar face cu mare întârziere, întrucât actul de sesizare nu este complet, poate dispune restituirea cauzei la procuror, cu arătarea motivelor pentru care se procedează astfel, indicând faptele si împrejurările ce trebuie lămurite, precum si mijloacele de probă ce trebuie administrate.”

33. Alineatele (1) si (3) ale articolului 80 vor avea următorul cuprins:

“Art. 80. - (1) În cazul în care, ulterior rămânerii definitive a hotărârii pronuntate de o instantă a Curtii de Conturi, împotriva acesteia nu s-a declarat recurs la Curtea Supremă de Justitie, procurorul general financiar, în conditiile legii, poate declara recurs în anulare jurisdictional, la Curtea de Conturi, în termen de 1 an de la data rămânerii definitive a hotărârii atacate. Recursul se judecă în complet format din 3 consilieri de conturi.

.............................................................................................

(3) În cazul admiterii recursului în anulare jurisdictional Curtea de Conturi, în alcătuirea prevăzută la art. 56, poate modifica sentinta sau o poate casa cu retinere ori cu trimitere spre rejudecare în fond a cauzei, la instanta competentă, potrivit legii.”

34. Alineatul (2) al articolului 87 va avea următorul cuprins:

“(2) Pe baza hotărârilor definitive ale instantelor Curtii de Conturi, care constituie titlu executoriu, sau, după caz, pe baza hotărârilor irevocabile pronuntate de Sectia de contencios administrativ a Curtii Supreme de Justitie instanta de executare comunică de îndată organelor competente teritorial ale Ministerului Finantelor Publice sau, după caz, persoanei juridice creditoare un ordin de executare a despăgubirilor civile si a dobânzilor sau a altor sume datorate statului, unitătilor administrativ-teritoriale sau institutiilor publice si a cheltuielilor de judecată.”

35. Alineatul (1) al articolului 95 va avea următorul cuprins:

“Art. 95. - (1) Măsurile prevăzute la art. 94 se iau prin decizie emisă de presedintele Sectiei de control financiar ulterior sau, după caz, de directorul directiei de control financiar ulterior a camerei de conturi judetene.”

36. Alineatul (2) al articolului 97 va avea următorul cuprins:

“(2) În cazul în care procurorul financiar constată inexistenta conditiilor răspunderii, clasează, motivat, actul de control.”

37. Alineatele (1) si (2) ale articolului 105 vor avea următorul cuprins:

“Art. 105. - (1) Dintre consilierii de conturi Parlamentul numeste presedintele Curtii de Conturi, vicepresedintele acesteia si presedintii sectiilor.

(2) Functiile de presedinte si vicepresedinte vor fi ocupate de persoane cu pregătire economică sau juridică.”

38. Alineatul (2) al articolului 106 va avea următorul cuprins:

“(2) Pentru a fi numiti judecători financiari si procurori financiari se cer: studii superioare juridice, înaltă competentă profesională, vechime în functii juridice sau în învătământul juridic superior de minimum 11, 8 si, respectiv, 5 ani, în raport cu gradele de încadrare.”

39. La articolul 116, după alineatul (1) se introduc alineatele (2)-(5) care vor avea următorul cuprins:

“(2) Mandatul de judecător sau, după caz, de procuror financiar încetează si în caz de reorganizare, ca urmare a reducerii, prin lege, a numărului de posturi, precum si în cazul refuzului de a ocupa un alt post corespunzător de judecător sau de procuror financiar, ca urmare a acestei reorganizări.

(3) Eliberarea din functie a judecătorilor si a procurorilor financiari aflati în situatia prevăzută la alin. (2) se face de Presedintele României, la propunerea plenului Curtii de Conturi, care hotărăste cu votul majoritătii membrilor prezenti.

(4) Judecătorii, respectiv procurorii financiari, de la camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti pot fi mentinuti în functie până la împlinirea vârstei de 65 de ani, la propunerea presedintelui Sectiei jurisdictionale, respectiv a procurorului general financiar, cu avizul presedintelui Curtii de Conturi.

(5) Judecătorii, respectiv procurorii financiari, de la Curtea de Conturi pot fi mentinuti în functie până la împlinirea vârstei de 70 de ani, la propunerea presedintelui Curtii de Conturi, cu consultarea presedintelui Sectiei jurisdictionale, respectiv a procurorului general financiar, cu avizul plenului Curtii de Conturi.”

40. Alineatele (3) si (5) ale articolului 120 vor avea următorul cuprins:

“(3) Actiunea disciplinară se judecă de către o comisie de disciplină, formată din 2 consilieri de conturi din cadrul Sectiei jurisdictionale a Curtii de Conturi, numiti de plenul Curtii.

.............................................................................................

(5) Contestatia se judecă de un complet constituit din 3 consilieri de conturi din cadrul Sectiei jurisdictionale a Curtii de Conturi, numiti de plenul Curtii.”

41. Litera j) a articolului 122 va avea următorul cuprins:

“j) să aleagă pe cei 3 consilieri de conturi care sunt membri ai comitetului de conducere;”

42. Articolul 123 va avea următorul cuprins:

“Art. 123. - Plenul Curtii de Conturi îsi exercită atributiile în prezenta a cel putin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu votul majoritătii membrilor prezenti.”

43. Litera f) a articolului 124 va avea următorul cuprins:

“f) să numească directorii directiilor de control, sefii de serviciu din cadrul diviziilor sectoriale si directorii directiilor de control financiar ale camerelor de conturi judetene; să numească secretarul general al Curtii de Conturi si să stabilească atributiile acestuia;”

44. La articolul 124, după litera i) se introduce litera j) cu următorul cuprins:

“j) să aprobe reducerea vechimii în functii juridice necesare ocupării functiei de judecător financiar sau procuror financiar, prevăzută la art. 106 alin. (2) si la art. 110 alin. (1), cu până la 2 ani.”

45. Articolul 125 va avea următorul cuprins:

“Art. 125. - Comitetul de conducere poate functiona în prezenta a cel putin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu votul majoritătii membrilor prezenti.”

46. Alineatul (2) al articolului 126 va avea următorul cuprins:

“(2) Atributiile prevăzute la alin. (1) se exercită, în lipsa presedintelui Curtii de Conturi, de vicepresedintele acesteia.”

47. Articolul 128 va avea următorul cuprins:

”Art. 128. - Încălcarea obligatiilor prevăzute la art. 4 alin. (2) se penalizează cu 500.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.”

Art. II. - (1) În vederea încadrării în numărul de posturi prevăzut la art. 9, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, Parlamentul va proceda la numirea noilor membri ai Curtii de Conturi, potrivit procedurii prevăzute la art. 104 si 105 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată.

(2) Pe data numirii noilor membri mandatul actualilor membri ai Curtii de Conturi încetează de drept.

Art. III. - Art. 48 alin. (2) si art. 100 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, precum si orice alte prevederi contrare prezentei legi se abrogă.

Art. IV. - Legea nr. 94/1992, republicată, cu  modificările si completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 18 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 31 ianuarie 2002.

Nr. 77.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii

pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992

privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ă:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 28 ianuarie 2002.

Nr. 111.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Crucii Comemorative

a celui de-al doilea Război Mondial

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 99 din Constitutia României, ale art. 2 alin. 1 din Legea nr. 68/1994, republicată, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. C pct. III si ale art. 11 pct. V din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, având în vedere propunerile ministrului apărării nationale, pentru servicii militare aduse României în timpul celui de-al doilea Război Mondial,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ă:

 

Articol unic. - Se conferă Crucea Comemorativă a celui de-al doilea Război Mondial persoanelor prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 28 ianuarie 2002.

Nr. 113.

*) Anexa se publică ulterior.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 17

din 23 ianuarie 2002

cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 3 si ale art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

 

Curtea Constitutională a fost sesizată, în temeiul dispozitiilor art. 144 lit. a) din Constitutie, în vederea declansării controlului de constitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, de către un grup de 58 de deputati, si anume: Gheorghe Albu, Mihai Baciu, Gheorghe Barbu, Radu Mircea Berceanu, Anca Daniela Boagiu, Emil Boc, Vasile Bran, Costică Canacheu, Ion Cîrstoiu, Teodor Cladovan, Sorin Frunzăverde, Paula Maria Ivănescu, Victor Sorin Lepsa, Mircea Man, Alexandru- Liviu Mera, Nicolae Nan, Gheorghe-Liviu Negoită, Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz, Vasile Nistor, Ioan Oltean, Ioan Onisei, Alexandru Peres, Stefan-Marian Popescu-Bejat, Romeo-Marius Raicu, Alecu Sandu, Alexandru Sassu, Mihai Stănisoară, Mircea Nicu Toader, Adriean Videanu, Marin Anton, George Crin Laurentiu Antonescu, Victor Babiuc, Cornel Boiangiu, Andrei Ioan Chiliman, Viorel-Gheorghe Coifan, Victor Paul Dobre, Ovidiu-Virgil Drăgănescu, Liviu Iuliu Dragos, Valeriu Gheorghe, Titu-Niculae Gheorghiof, Puiu Hasoti, Anton Ionescu, Ion Luchian, Cătălin Micula, Ioan Mogos, Monica Octavia Muscă, Gheorghe-Eugen Nicolaescu, Dinu Patriciu, Napoleon Pop, Cornel Popa, Grigore Dorin Popescu, Cătălin Popescu-Tăriceanu, Dan-Radu Rusanu, Nini Săpunaru, Dan Coriolan Simedru, Cornel Stirbet, Valeriu Stoica si Radu Stroe.

Sesizarea a fost transmisă prin Adresa nr. 51/1.093 din 27 decembrie 2001 a secretarului general al Camerei Deputatilor si a fost înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 4.427 din 27 decembrie 2001, formând obiectul Dosarului nr. 442A/2001.

Prin sesizare se solicită să se constate neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 9 si ale art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, întrucât contravin dispozitiilor art. 139 alin. (4) din Constitutia României. Autorii sesizării arată că prin art. 9 din legea criticată pentru neconstitutionalitate “e prevede că numărul consilierilor de conturi care alcătuiesc plenul Curtii de Conturi să se reducă de la 25 la 18, în timpul exercitării mandatului”.

În acelasi timp se arată că dispozitiile art. II din aceeasi lege stabilesc că “În vederea încadrării în numărul de posturi prevăzut de art. 9, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, Parlamentul va proceda la numirea noilor membri ai Curtii de Conturi potrivit procedurii prevăzute la art. 104-105 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată.”

În motivarea sesizării adresate Curtii Constitutionale se mentionează că “actuala conducere a Curtii de Conturi a fost numită de Parlament, la sfârsitul lunii martie a anului 1999, pentru un mandat de 6 ani, respectându-se întocmai prevederile legii”.

Se sustine, de asemenea, că “situatiile si motivele care determină încetarea mandatului de membru al Curtii de Conturi sunt prevăzute la art. 104 din Legea nr. 94/1992, neexistând - până în prezent - nici un element care să conducă la o asemenea decizie”.

Se consideră că dispozitiile legale criticate pentru neconstitutionalitate afectează inamovibilitatea si independenta magistratilor Curtii de Conturi, prevăzute la art. 139 alin. (4) din Constitutie, “prin încălcarea principiului competentelor autoritătilor publice, reglementate prin Constitutie, si a atributiilor organelor abilitate cu competentă specifică în domeniul controlului financiar-fiscal”.

Potrivit aprecierii autorilor sesizării de neconstitutionalitate se va crea “un precedent extrem de periculos în baza căruia legea de organizare si functionare a Curtii de Conturi va fi modificată ori de câte ori interesele partidului aflat la putere pot fi satisfăcute în acest fel”, întrucât situatia actuală, determinată de prevederile criticate, “va duce la numirea pe criterii politice a conducerii Curtii de Conturi, în timpul exercitării mandatului parlamentar, prin încălcarea Legii fundamentale si poate însemna manipularea controalelor Curtii de Conturi în scop politic”.

În conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, sesizarea de neconstitutionalitate a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a prezenta, în scris, punctele lor de vedere.

Presedintele Senatului, în punctul său de vedere, apreciază că sesizarea de neconstitutionalitate este neîntemeiată pentru următoarele motive:

- Autorii sesizării pretind că ar fi trebuit să fie mentinute “forme si functii care nu se mai regăsesc si nu au baze de organizare în noua structură organizatorică a Curtii de Conturi”, fără să tină seama de faptul că legea.criticată a reconsiderat integral organizarea si functionarea acesteia, a structurilor sale centrale si din teritoriu.

- Desfiintându-se, prin lege, sectia de control financiar preventiv, au rămas doar Sectia de control financiar ulterior si Sectia jurisdictională, astfel încât se impunea ca aceste sectii să aibă numai numărul necesar de consilieri de conturi, adică 18, stabilit de art. 9 din legea criticată.

Prevederile art. 11 alin. (2) si (3) stabilesc repartizarea numerică pe sectii, după cum urmează: 9 consilieri la Sectia de control financiar ulterior si 7 consilieri la Sectia jurisdictională, “la care se adaugă presedintele si vice-presedintele Curtii de Conturi”.

- Dispozitiile constitutionale ale art. 58 alin. (1) si (2) din Constitutie “consacră dreptul absolut si de necontestat al Parlamentului de a legifera si de a reglementa prin lege toate institutiile statului”, iar cele ale art. 139 alin. (1) din Legea fundamentală prevăd că structura si competenta Curtii de Conturi se reglementează prin lege organică, cele ale alin. (2) si (3) ale aceluiasi articol stabilesc subordonarea fată de Parlament a Curtii, iar cele ale alin. (4) prevăd statutul membrilor Curtii de Conturi numiti de Parlament.

- Constitutia nu prevede numărul membrilor Curtii de Conturi si nici modul de organizare si repartizarea lor pe sectii. Stabilirea numărului consilierilor de conturi si reglementarea structurii organizatorice si functionale a Curtii de Conturi reprezintă atributul exclusiv al Parlamentului. Atunci când legiuitorul constituant a vrut să reglementeze structura organizatorică a unei institutii a făcut-o în mod expres, ca de exemplu în cazul Curtii Constitutionale.

- Reducerea numărului de consilieri de conturi s-a impus întrucât numărul acestora este strâns legat de structura organizatorică si de competentele stabilite. Se precizează că în mod similar s-a procedat si în cazul Curtii Supreme de Justitie, în temeiul art. 151 alin. (2) din Constitutie.

- Se apreciază că sesizarea este motivată “de pe pozitie politică”, iar din punct de vedere juridic nu este fondată, deoarece nu se precizează principiul sau textul din Constitutie încălcat prin modificarea art. 9 din lege si prin introducerea art. II, motivarea sesizării de neconstitutionalitate întemeindu-se pe încălcarea dispozitiilor art. 104 si 105 din lege.

Presedintele Camerei Deputatilor, în punctul său de vedere, arată că sesizarea este neîntemeiată, invocându-se, în esentă, următoarele motive:

- Prevederile art. 9 din legea criticată, referitoare la reducerea numărului consilierilor de conturi de la 25 la 18, nu contravin dispozitiilor art. 139 din Constitutie, deoarece acestea nu prevăd numărul de membri ai Curtii de Conturi, ci se limitează doar la a le stabili statutul, care le conferă independentă si inamovibilitate, în conditiile legii. Legea în ansamblul ei a urmărit, în concordantă cu modificarea si completarea competentelor de control si jurisdictie, revizuirea structurii organizatorice a Curtii de Conturi, în general, precum si a plenului său, în special.

- Reducerea numărului consilierilor de conturi trebuie să fie privită în corelatie cu modificările operate în lege în ceea ce priveste lrmodul de lucru al organelor de conducere, în scopul eficientizării procesului decizional al plenului Curtii de Conturi si, respectiv, al comitetului de conducere”.

- Dispozitiile art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi nu încalcă prevederile art. 139 alin. (4) din Constitutie, pentru argumentele prezentate în sustinerea constitutionalitătii art. 9 din lege, ale cărui prevederi se corelează cu cele ale art. II, iar acestea din urmă sunt corelate cu dispozitiile art. 104 si 105 din aceeasi lege.

Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că obiectia de neconstitutionalitate este nefondată, argumentând după cum urmează:

- În ceea ce priveste dispozitiile art. 9 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, se arată că era necesar ca modificările aduse în structura Curtii de Conturi, impuse de eliminarea unor atributii, să se reflecte în reducerea corespunzătoare a numărului consilierilor de conturi de la 25 la 18. Astfel, în forma sa initială, Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi prevedea că numărul consilierilor de conturi era de 24, iar Curtea era compusă din losectia de control preventiv, sectia de control ulterior, colegiul jurisdictional al curtii, camerele de conturi judetene si secretariatul general (art. 9).

Activitatea Curtii de Conturi se desfăsura pe trei directii: control financiar preventiv, control financiar ulterior si activitate jurisdictională. Structura Curtii de Conturi a fost modificată prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, care, printre altele, a desfiintat sectia de control preventiv (art. XII pct. 3), abrogând totodată prevederile din Legea nr. 94/1992 referitoare la această activitate (art. XII pct. 11)”.

Atributiile de control preventiv ale Curtii de Conturi au fost preluate de către Ministerul Finantelor, în temeiul Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern si controlul financiar preventiv. Nu a fost însă redus corespunzător si numărul consilierilor de conturi, ci, dimpotrivă, a fost mărit la 25 prin Legea nr. 204/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi. Pentru a justifica mentinerea acestui număr mare de consilieri, s-a prevăzut ca în componenta Curtii să intre două sectii de control ulterior în loc de una si, cu toate că diviziunile structurale ale Curtii de Conturi au fost stabilite după criteriul tipului de activitate desfăsurată, totusi cele două sectii aveau atributii identice. Această “situatie inacceptabilă” este remediată prin legea criticată pentru neconstitutionalitate, care prevede în structura Curtii de Conturi o singură sectie de control financiar ulterior, reducând, asadar, si numărul consilierilor de conturi în mod corespunzător. Această reducere nu contravine prevederilor constitutionale, prevederi care nu fac referire nici la structura internă a Curtii de Conturi si nici la numărul consilierilor de conturi si care pot fi modificate prin lege organică.

- Cu privire la critica ce vizează dispozitiile art. II din legea criticată se sustine că aceasta ar putea fi privită ca fiind justificată numai în situatia în care s-ar fi “stirbit”, prin lege, statutul constitutional al consilierilor de conturi, potrivit căruia acestia sunt independenti si inamovibili. În cazul în care se dispune prin lege întreruperea mandatului, lninvocarea inamovibilitătii nu prezintă nici o relevantă, deoarece, aceasta se dobândeste prin actul de numire a membrilor Curtii de Conturi de către Parlament, în limita locurilor stabilite prin lege”.

- Nu poate fi primită nici critica potrivit căreia actul normativ afectează inamovibilitatea si independenta magistratilor Curtii de Conturi prin încălcarea principiului competentelor autoritătilor publice, reglementate prin Constitutie, si a atributiilor organelor de control financiar fiscal, deoarece, potrivit art. 58 din Constitutie, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tării, “iar măsura încetării mandatului nu este dispusă de Guvern sau de Presedinte”. Solutia legislativă a dispozitiilor art. II este echitabilă si constitutională, deoarece, dacă s-ar proceda la o eliberare din functie pe cale administrativă a consilierilor ale căror posturi s-au desfiintat, aceasta ar putea da nastere unor suspiciuni privitoare la criteriul selectiei. În conditiile art. 104 din Legea nr. 94/1992, republicată, care permite reînnoirea mandatului membrilor Curtii de Conturi, noii membri ar putea fi numiti si dintre cei care au exercitat anterior această functie.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată si este competentă în temeiul dispozitiilor art. 144 lit. a) din Constitutie, precum si ale art. 2, 12 si 17 din Legea nr. 47/1992, republicată, să se pronunte asupra sesizării de neconstitutionalitate. Prin sesizarea formulată sunt criticate pentru neconstitutionalitate dispozitiile art. 9 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, întrucât prevăd reducerea numărului consilierilor Curtii de Conturi de la 25 la 18, precum si dispozitiile art. II ale aceleiasi legi.

Curtea, examinând Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, observă că autorii sesizării au indicat eronat articolul 9 din lege, desi aceasta este structurată numai pe două articole, numerotate cu cifre romane. În realitate, critica de neconstitutionalitate se referă la dispozitiile art. I pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 4/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, prin care s-a stabilit noul cuprins al art. 9 din Legea nr. 94/1992. Asadar, obiectul sesizării de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. I pct. 3 si ale art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată, si anume:

- Art. I. pct. 3: “Articolul 9 va avea următorul cuprins:

«Art. 9. - Membrii Curtii de Conturi sunt consilieri de conturi, în număr de 18. Acestia alcătuiesc plenul Curtii de Conturi»”;

- Art. II: “(1) În vederea încadrării în numărul de posturi prevăzut la art. 9, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, Parlamentul va proceda la numirea noilor membri ai Curtii de Conturi, potrivit procedurii prevăzute la art. 104 si 105 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată.

(2) Pe data numirii noilor membri mandatul actualilor membri ai Curtii de Conturi încetează de drept.”

În motivarea sesizării de neconstitutionalitate se apreciază că aceste prevederi legale încalcă dispozitiile art. 139 alin. (4) din Constitutie, conform cărora “Membrii Curtii de Conturi, numiti de Parlament, sunt independenti si inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supusi incompatibilitătilor prevăzute de lege pentru judecători”.

Critica de neconstitutionalitate se bazează, în esentă, pe sustinerea că măsura reducerii numărului de membri ai Curtii de Conturi, cu consecinta imediată a numirii de către Parlament a noilor membri ai Curtii de Conturi si a încetării de drept a mandatului actualilor membri, stabilite prin legea care face obiectul controlului de constitutionalitate, în timpul exercitării mandatului membrilor în functie, “afectează inamovibilitatea si independenta magistratilor Curtii de Conturi, prin încălcarea principiului competentelor autoritătilor publice, reglementate prin Constitutie, si a autoritătilor organelor abilitate cu competentă specifică în domeniul controlului financiar fiscal”.

Fată de aceste sustineri Curtea Constitutională observă că pentru solutionarea sesizării care formează obiectul prezentului dosar este esential să se stabilească dacă măsurile prevăzute prin cele două texte criticate ale Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 139 alin. (4) care consacră inamovibilitatea si independenta membrilor Curtii de Conturi.

În legătură cu sesizarea de neconstitutionalitate Curtea retine că, de principiu, inamovibilitatea constituie garantia de independentă recunoscută pentru magistrati, precum si pentru unele categorii de functionari publici, de natură să dea acestora siguranta că nu vor fi demisi din functie sau mutati, chiar prin promovarea în functii superioare, fără acordul lor. În acelasi sens, chiar pentru tragerea la răspundere disciplinară a celor pentru care este prevăzută această garantie, sunt stabilite, prin lege, proceduri speciale, de natură să îi pună la adăpost de arbitrariu si de încălcarea independentei lor, proceduri care prevăd conditii diferite fată de cele ale dreptului comun disciplinar.

Curtea Constitutională constată că măsura încetării mandatului membrilor Curtii de Conturi mai înainte de termen, ca urmare a reorganizării activitătii si reducerii numărului de membri care compun această Curte, măsuri stabilite prin dispozitiile legii organice de modificare si completare a

Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, nu încalcă dispozitiile art. 139 alin. (4) din Constitutie cu privire la inamovibilitatea si independenta membrilor Curtii de Conturi. În acest caz măsura stabilită prin art. II din lege reprezintă o cauză de încetare a mandatului înainte de termen, care se adaugă la cele prevăzute la art. 116 din Legea nr. 94/1992, republicată, text care de altfel a si fost modificat si completat în acest sens, conform art. I pct. 39 din legea care formează obiectul controlului de constitutionalitate.

Curtea retine în acest sens că dispozitiile textului constitutional invocat în sustinerea sesizării, ca si celelalte dispozitii ale art. 139 din Constitutie, nu stabilesc nici numărul membrilor Curtii de Conturi si nici durata mandatului acestora. În aceste conditii dispozitiile cu privire la aceste aspecte sunt de nivelul legii organice de organizare si functionare a Curtii de Conturi, prevăzută la art. 72 alin. (3) lit. h) din Constitutie, lege care le si reglementează la art. 9 si 104. Or, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 74 alin (1) din Constitutie, care se referă la adoptarea legilor organice, astfel cum rezultă din mentiunea cuprinsă în partea finală a acestei legi.

De altfel, Curtea retine că însusi textul art. 139 alin. (4) din Constitutie trimite la lege, prevăzând că “Membrii Curtii de Conturi, numiti de Parlament, sunt independenti si inamovibili, potrivit legii. […]”

Pentru considerentele expuse mai sus Curtea Constitutională constată că nu poate fi retinut nici motivul de neconstitutionalitate a textelor criticate ale legii în cauză, constând în “încălcarea principiului competentelor autoritătilor publice, reglementate prin Constitutie, si aatributiilor organelor abilitate cu competentă specifică în domeniul controlului financiar-fiscal”, invocat de autorii sesizării.

În ceea ce priveste sustinerile cuprinse în sesizarea de neconstitutionalitate referitoare la încălcarea, prin dispozitiile legale criticate, a unor prevederi ale Legii nr. 94/1992, republicată, se constată, de asemenea, că nici acestea nu pot fi retinute, întrucât, pe de o parte, eventuala necorelare între dispozitiile legii nu poate forma obiect al contenciosului constitutional, iar pe de altă parte, aceasta ar însemna însăsi negarea prerogativei Parlamentului de a interveni cu modificări si completări asupra reglementărilor legiferate anterior, ceea ce contravine prevederilor cuprinse în art. 58 alin. (1) din Constitutie.

De asemenea, Curtea nu retine nici argumentele cuprinse în sesizarea grupului de deputati, potrivit cărora se creează “un precedent extrem de periculos în baza căruia Legea de organizare si functionare a Curtii de Conturi va fi modificată ori de câte ori interesele partidului aflat la putere pot fi satisfăcute în acest fel”, iar “situatia actuală determinată de prevederile art. II va duce la numirea pe criterii politice a conducerii Curtii de Conturi, în timpul exercitării mandatului parlamentar, prin încălcarea legii fundamentale si poate însemna manipularea Curtii de Conturi în scop politic”. Aceste sustineri, cu semnificatie în planul disputei politice, nu constituie motive de neconstitutionalitate, în realitate ele referindu-se nu la continutul textelor de lege criticate, prin raportare la dispozitiile art. 139 alin. (4) din Constitutie, a căror încălcare se invocă, ci la eventualităti, la posibile consecinte ale activitătii legislative care ar putea fi contrare literei si spiritului Constitutiei, situatii care însă nu pot constitui, în acest moment, obiect al controlului de constitutionalitate.

Conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, “sunt neconstitutionale prevederile actelor normative […] care încalcă dispozitiile sau principiile Constitutiei”. Or, asa cum rezultă din ansamblul considerentelor expuse, nu se poate retine lipsa de legitimitate constitutională a dispozitiilor art. I pct. 3 si ale art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi.

Având în vedere considerentele expuse în prezenta decizie, dispozitiile art. 107 alin. (2), ale art. 136 alin. (1), art. 137 si ale art. 144 lit. a) din Constitutie, precum si prevederile art. 2 alin. (3), art. 12, art. 13 alin. (1) lit. A.a), ale art. 17, 18, ale art. 19 alin. (1) si ale art. 20 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu unanimitate de voturi în ceea ce priveste dispozitiile art. I pct. 3 din legea supusă controlului de constitutionalitate, cu majoritate de voturi în ceea ce priveste dispozitiile art. II din aceeasi lege,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Constată că dispozitiile art. I pct. 3 si ale art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi sunt constitutionale.

Decizia se comunică Presedintelui României si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă.

Dezbaterea a avut loc la 23 ianuarie 2002 si la ea au participat: Nicolae Popa, presedinte, Costică Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokár Gábor, Petre Ninosu, Serban Viorel Stănoiu, Lucian Stângu si Ioan Vida, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Claudia Miu

 

OPINIE SEPARATĂ

 

Formularea prezentei opinii separate este determinată de convingerea că sesizarea pentru exercitarea controlului a priori asupra unor dispozitii ale Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi este, în parte, fondată si că

se impune constatarea neconstitutionalitătii prevederilor art. II din legea examinată.

Constitutia, la art. 139 alin. (1), (2) si (3), stabileste rolul si atributiile generale ale Curtii de Conturi, obligatia acestei autorităti publice de a prezenta “anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzând si neregulile constatate”, precum si de a controla, la cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, “modul de gestionare a resurselor publice” si de a raporta despe cele constatate.

În virtutea si în completarea acestor prevederi constitutionale, revine legiuitorului sarcina de a reglementa printr-o lege organică, potrivit dispozitiilor art. 72 alin. (3) lit. h) din Constitutie, “organizarea si functionarea […] Curtii de Conturi”. Această reglementare s-a făcut prin Legea nr. 94/1992.

Fiind în atributia exclusivă a legiuitorului să reglementeze, printr-o lege organică, organizarea si functionarea Curtii de Conturi, este evident dreptul exclusiv al autoritătii legiuitoare de a adopta modificări sau completări, printr-un nou act normativ cu aceeasi putere ca si legea initială de organizare si functionare. Asemenea modificări sau completări pot viza, inclusiv, si numărul membrilor Curtii de Conturi, durata mandatului acestora, conditiile cerute pentru a fi numiti în functie, cazurile speciale de revocare sau încetare a mandatului si altele.

Acelasi art. 139 prevede la alin. (4) că “Membrii Curtii de Conturi, numiti de Parlament, sunt independenti si inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supusi incompatibilitătilor prevăzute de lege pentru judecători”.

Inamovibilitatea membrilor Curtii de Conturi este formulată în aceiasi termeni ca si inamovibilitatea judecătorilor prevăzută la art. 124 alin. (1) teza întâi din Constitutie, potrivit căreia “Judecătorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili, potrivit legii”.

Nu putem accepta ideea că inamovibilitatea nu are altă semnificatie decât o măsură de protectie împotriva eventualelor acte abuzive din partea unor autorităti ale administratiei publice de înlăturare din functie sau de imixtiune ilegală în atributiile celor care se bucură de inamovibilitate.

Principiul inamovibilitătii este opozabil erga omnes, inclusiv tuturor puterilor în stat. Inamovibilitatea este un atribut al statutului demnitarului ales sau numit într-o functie prevăzută cu o asemenea protectie constitutională.

Sintagma “potrivit legii” nu înseamnă că prin lege pot fi anihilate continutul si efectele inamovibilitătii. Legea are menirea, în această privintă, de a stabili garantiile inamovibilitătii, prin instituirea imunitătilor necesare, precum si prin stricta reglementare a cazurilor de exceptie când o persoană numită într-o functie în care se bucură de inamovibilitate poate fi revocată sau când încetează mandatul înainte de expirare, fără a leza principiul inamovibilitătii. Inamovibilitatea prevăzută de Constitutie nu poate fi înlăturată nici chiar printr-o lege organică.

Art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, prevăzând noua numire a tuturor membrilor Curtii de Conturi înainte de expirarea mandatului membrilor actuali si încetarea de drept a mandatului membrilor actuali

pe data numirii noilor membri, încalcă în mod flagrant principiul inamovibilitătii membrilor Curtii de Conturi, prevăzut de art. 139 alin. (4) din Constitutie.

Revocarea din functie a membrilor Curtii de Conturi sau încetarea înainte de termen a mandatului acestora nu poate fi concepută decât ca o măsură individuală luată în situatiile strict reglementate de lege. Considerăm că nici chiar printr-o lege organică nu se poate dispune încetarea înainte de termen a mandatului tuturor membrilor unei autorităti publice, compuse din persoane care se bucură, potrivit Constitutiei, de inamovibilitate.

Este de necontestat dreptul legiuitorului de a modifica prin lege organică numărul membrilor Curtii de Conturi ori durata mandatului acestora, dacă aceste probleme nu sunt reglementate de Constitutie. Observăm însă că, întrucât, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, “Legea dispune numai pentru viitor”, asemenea modificări, vizând chiar si o mai ratională si mai functională organizare a autoritătii publice, nu pot atinge mandatele în curs de exercitare.

Acceptând justificarea si oportunitatea optiunii legiuitorului pentru noile reglementări de reorganizare, credem că prin lege se puteau găsi numeroase alte modalităti de reglementare a situatiei, în cadru constitutional. Retinem cu caracter exemplificativ: functionarea Curtii de Conturi cu un număr mai redus de membri începând cu mandatul următor; nenumirea de noi membri pe mandatele devenite vacante din diverse motive; revocarea din functie a unor membri, până la numărul prevăzut în noua organizare, prin procedura simetrică celei prevăzute de art. 104-105 din Legea nr. 94/1992 pentru numirea membrilor Curtii de Conturi (propuneri din partea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului si votul Parlamentului).

Nu putem omite nici constatarea că dispozitiile art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, considerate de noi ca fiind neconstitutionale, sunt de natură să creeze un precedent periculos, deschizând calea pentru a dispune prin lege, ca manifestare a vointei majoritătii parlamentare date, încetarea mandatelor tuturor membrilor inamovibili ai unei autorităti publice ca, apoi, procedându-se la numirea noilor membri, să fie eliminate persoanele considerate indezirabile. Precedentul creat fiind, o procedură similară s-ar putea aplica chiar si în cazul unor organe ale autoritătii judecătoresti.

 

Judecător,

Kozsokár Gábor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind stabilirea speciilor de animale, a categoriilor de productie si greutătii minime admise

pentru export în anul 2002

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79/1995 pentru aprobarea unor reglementări privind exportul de animale vii, republicată,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 12/2001, privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 440/2001,

emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Speciile de animale, categoriile de productie si greutatea minimă admisă pentru export în anul 2002 sunt revăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Pentru admiterea la export în categoria de animale pentru tăiere sau măcelărie a vacilor adulte reformate, a tineretului bovin femel peste 18 luni reformat si a ovinelor, caprinelor femele adulte reformate se va proceda astfel:

a) constituirea de comisii mixte alcătuite din specialisti de la circumscriptia sanitară veterinară zonală, Oficiul de Ameliorare si Reproductie în Zootehnie, reprezentantul Asociatiei de crescători si salariatul consiliului local responsabil cu registrul agricol, în vederea examinării tehnice, pe specii si categorii, a animalelor propuse spre a fi reformate;

b) pentru tineretul ovin femel apt de reproductie se va proceda în conformitate cu angajamentul prezentat în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin;

c) tabelele cu animalele, pe specii si categorii, înmatriculate, propuse pentru reformă, vor fi întocmite conform art. 5 lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 79/1995 pentru aprobarea unor reglementări privind exportul de animale vii, republicată.

Art. 3. - Directia generală strategii si politici în zootehnie si Agentia Natională Sanitară Veterinară vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin si îl vor difuza tuturor celor interesati.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 31 ianuarie 2002.

Nr. 46.

 

ANEXA Nr. 1

 

SPECIILE DE ANIMALE, CATEGORIILE DE PRODUCTIE SI GREUTĂTILE MINIME ADMISE PENTRU EXPORT

 

A. Animale pentru tăiere sau măcelărie

 

Specia si categoria

Greutatea minimă în viu

(kg/animal)

pentru

tările membre

ale

Uniunii Europene

pentru tări terte

Bovine

- tineret bovin mascul

250

300

 

- tineret bovin femel peste 18 luni reformat

380

380

 

- vaci adulte reformate

400

400

Ecvidee

- cabaline adulte reformate

400

400

 

- asini adulti

150

150

Ovine

- tineret ovin

15

30

 

- berbeci adulti reformati

45

45

 

- oi adulte reformate*)

30

30

Caprine

- tineret caprin

15

20

 

- tapi adulti reformati

35

35

 

- capre adulte reformate*)

30

30

Porcine

- porci grasi

100

100

*) Exportul este permis în perioada 1 mai - 30 septembrie.

 

B. Animale pentru crestere si îngrăsare

 

Specia si categoria

Greutatea minimă în viu

(kg/animal)

pentru tările membre ale

Uniunii Europene

pentru tări terte

Bovine

- tineret bovin mascul

250

300

Ovine

- tineret ovin

15

20

Porcine

- tineret porcin

15

15

Fazani

 

fără greutate minimă

fără greutate minimă

Iepuri

 

fără greutate minimă

fără greutate minimă

 

C. Animale pentru muncă

 

Specia si categoria

Greutatea minimă în viu

(kg/animal)

pentru tările membre ale

Uniunii Europene

pentru tări terte

Ecvidee

- cabaline

400

400

 

- asini

150

150

Bovine

- boi

550

550

Bubaline

- bivoli

450

450

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

 

Avizat

Oficiul de Ameliorare si Reproductie în Zootehnie

 

Director,

....................................

 

ANGAJAMENT

 

Prin prezentul contract Societatea Comercială ........................................................................., cu sediul în ........................................................, str. ......................................................... nr. ........., judetul ........................................., având codul fiscal nr. ....................................., reprezentată legal prin .................................................., titular al firmei de carantină .................................................., (numele si prenumele) legitimat cu buletinul/cartea de identitate seria .............................. nr. ......................., cod numeric personal ...................................., se obligă ca în cadrul activitătii sale de export de tineret ovin să nu comercializeze fără documente legale tineret ovin femel de prăsilă.

Societatea Comercială ........................., în colaborare cu Directia generală strategii si politici în zootehnie, prin intermediul Oficiului de Ameliorare si Reproductie în Zootehnie si al Directiei sanitare veterinare a judetului ................................., se obligă să identifice din tineretul femel pe care îl receptionează în cadrul fermei de carantină exemplarele care pot fi considerate femele de reproductie si să asigure crotalierea acestora conform normelor în vigoare, urmând să formeze un lot distinct care să fie pus la dispozitie asociatiilor de producători si/sau persoane fizice si juridice interesate, pentru achizitie.

În cazul în care societatea comercială semnatară a acestui angajament îsi încalcă atributiile asumate i se retrage autorizatia de functionare.

Data ........................................

Societatea Comercială .........................................

 

Asociatia crescătorilor de ovine locală

 

Director,

................................

Presedinte,

................................

 

REPUBLICĂRI

 

ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 18/1996*)

privind angajarea de împrumuturi guvernamentale

prin emisiunea de titluri de stat în valută pe piata internă

 

**) Republicată în temeiul art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34 din 1 aprilie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 2 aprilie 1999.

Ordonanta Guvernului nr. 18 din 22 iulie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 25 iulie 1996, a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 248 din 29 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 30 decembrie 1998, si modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34 din 1 aprilie 1999, aprobată prin Legea nr. 161 din 7 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 11 aprilie 2001.

** ) Legea nr. 91/1993 privind datoria publică a fost abrogată prin Legea datoriei publice nr. 81/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 17 mai 1999.

 

Art. 1. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să efectueze împrumuturi de stat de pe piata internă pe termen scurt, mediu si lung, prin emisiuni de titluri de stat în valută.

Art. 2. - (1) Emisiunea de titluri de stat în valută se face de către Ministerul Finantelor Publice prin Casa de Economii si Consemnatiuni, prin Banca Natională a României, precum si prin intermediul unor societăti bancare autorizate să functioneze în România, care dobândesc calitatea de agent al statului în baza conventiilor încheiate.

(2) Valuta aferentă acestor emisiuni va fi vândută către Banca Natională a României si va avea ca destinatie obiective prioritare stabilite prin hotărâri ale Guvernului, iar contravaloarea în lei aferentă acesteia se va utiliza de către Ministerul Finantelor Publice pentru finantarea deficitului bugetar.

Art. 3. - Emisiunea de titluri de stat în valută poate fi subscrisă de societăti bancare în nume propriu si în numele clientilor lor, persoane fizice si juridice.

Art. 4. - Ratele scadente, dobânzile, comisioanele si spezele bancare aferente se achită în valută la termenele prevăzute în titlurile de stat emise, contravaloarea în lei aferentă ratelor de capital se achită prin contractarea de împrumuturi de refinantare, iar contravaloarea în lei aferentă dobânzilor, comisioanelor si spezelor bancare se suportă de la bugetul de stat, în conditiile Legii nr. 91/1993**) privind datoria publică.

Art. 5. - Ministerul Finantelor Publice stabileste si face publice prin Prospectul de emisiune caracteristicile tehnice ale împrumuturilor.

 

ORONANTA DE URGENTĂ A GUVERNULUI Nr. 16/2001*)

privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

 

*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 16/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, dându-se textelor o nouă numerotare.

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16/2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 7 februarie 2001, si a fost aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 465/2001.

 

Art. 1. - Scopul prezentei ordonante de urgentă îl constituie asigurarea gestionării eficiente a deseurilor industriale reciclabile în conditii de protectie a mediului si a sănătătii populatiei.

Art. 2. - (1) Grupele de deseuri industriale reciclabile sunt prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta ordonantă de urgentă.

(2) Grupele de deseuri industriale reciclabile prevăzute în anexa nr. 1 pot fi modificate sau completate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 3. - La baza gestionării grupelor de deseuri industriale reciclabile care fac obiectul anexei nr. 1 stau următoarele principii generale:

a) principiul utilizării numai a acelor procedee de gestionare a deseurilor industriale reciclabile care nu constituie un risc pentru sănătatea populatiei si pentru mediul înconjurător;

b) principiul “poluatorul plăteste”;

c) principiul “responsabilitătii producătorului”;

d) principiul utilizării celor mai bune tehnici disponibile, fără antrenarea unor costuri excesive.

Art. 4. - Definirea termenilor specifici utilizati pentru aplicarea prezentei ordonante de urgentă este prevăzută în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta ordonantă de urgentă.

Art. 5. - Detinătorii de deseuri industriale reciclabile, persoane juridice, sunt obligati să asigure strângerea, sortarea si depozitarea temporară a acestora, cu respectarea normelor de protectie a mediului si a sănătătii populatiei, precum si reintroducerea lor în circuitul productiv prin:

a) reutilizarea în propriile procese de productie;

b) valorificarea, cu respectarea prevederilor art. 8, si comercializarea materiilor prime secundare si, respectiv, a produselor reutilizabile obtinute prin reciclare;

c) predarea către agentii economici specializati, autorizati pentru valorificare, a deseurilor industriale reciclabile, pe baza documentelor de provenientă.

Art. 6. - Detinătorii de deseuri industriale reciclabile, persoane fizice, sunt obligati:

a) să nu depoziteze si să nu abandoneze deseurile industriale reciclabile în conditii care contravin normelor de protectie a mediului si a sănătătii populatiei;

b) să depună separat deseurile industriale reciclabile acolo unde există recipiente sau incinte special destinate acestui scop.

Art. 7. - (1) Agentii economici care realizează activităti de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice îsi pot desfăsura activitatea numai în baza autorizatiei de colectare emise de prefectura judetului, cu avizul primăriei comunei, orasului sau municipiului în care îsi desfăsoară activitatea agentul economic respectiv, pe baza dovezii că detine spatiul si dotările corespunzătoare necesare pentru depozitarea deseurilor colectate si pe baza autorizatiei de mediu emise de autoritatea teritorială pentru protectia mediului, conform reglementărilor în vigoare.

(2) Se interzice pe o perioadă de 2 ani achizitionarea de la persoane fizice a metalelor neferoase, a aliajelor acestora si a deseurilor neferoase reciclabile, cu exceptia metalelor pretioase si a acumulatorilor auto uzati.

(3) Autorizatia de colectare va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) denumirea agentului economic colector;

b) datele de identificare a agentului economic colector:

- sediul;

- numărul de înregistrare la oficiul registrului comertului;

- codul fiscal;

c) grupa de deseuri industriale reciclabile pentru care se acordă autorizatia de colectare;

d) adresa punctului de colectare;

e) termenul de valabilitate.

(4) Agentii economici prevăzuti la alin. (1) sunt obligati să reintroducă în circuitul productiv deseurile industriale reciclabile colectate prin predarea către agentii economici specializati, autorizati pentru activitatea de valorificare a acestora, în conditiile prezentei ordonante de urgentă.

(5) Agentii economici care colectează deseuri industriale reciclabile de la persoane fizice sunt obligati să elibereze detinătorilor adeverinta de primire si plată, care va contine în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) denumirea agentului economic colector;

b) datele de identificare a detinătorului:

- numele si prenumele;

- actul de identitate, seria si numărul, codul numeric personal;

- domiciliul;

c) deseul reciclabil predat si definirea naturii acestuia;

d) cantitatea, pretul, valoarea;

e) provenienta deseului, declarată de detinător pe propria răspundere;

f) semnătura agentului colector si a persoanei fizice detinătoare.

Art. 8. - (1) Agentii economici specializati definiti la art. 7 alin. (4), precum si detinătorii de deseuri industriale definiti la art. 5, care realizează operatiuni de valorificare a deseurilor industriale reciclabile, în sensul definit prin prezenta ordonantă de urgentă, pot desfăsura această activitate numai pe bază de autorizatie de valorificare emisă de Comisia Natională pentru Reciclarea Materialelor, aflată în subordinea Ministerului Industriei si Resurselor.

(2) Autorizatia de valorificare este valabilă pentru o perioadă de 3 ani de la data emiterii, cu posibilitate de prelungire.

(3) Autorizarea din punct de vedere al protectiei mediului a activitătilor prin care se realizează operatiunile de valorificare a deseurilor industriale reciclabile se face de către autoritătile teritoriale pentru protectia mediului, în conformitate cu legislatia de mediu în vigoare.

Art. 9. - (1) Procedura privind acordarea, prelungirea, suspendarea sau anularea autorizatiei de colectare si, respectiv, a autorizatiei de valorificare se stabileste prin norme emise de Comisia Natională pentru Reciclarea Materialelor, aprobate prin ordin al ministrului industriei si resurselor, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă*).

(2) Autorizatiile emise în baza Ordonantei Guvernului nr. 33/1995 privind măsuri pentru colectarea, reciclarea si reintroducerea în circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel, aprobată prin Legea nr. 137/1996, se reactualizează coform prevederilor prezentei ordonante de urgentă, în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a normelor prevăzute la alin. (1).

Art. 10. - (1) Taxa de obtinere, respectiv de prelungire a autorizatiei de valorificare, se stabileste la nivelul de 500.000 lei, respectiv 100.000 lei, pentru fiecare grupă de deseuri industriale reciclabile, nominalizată în anexa nr. 1.

(2) Taxele prevăzute la alin. (1) se achită anticipat si se fac venit la bugetul de stat.

(3) La propunerea Ministerului Industriei si Resurselor, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, taxele de obtinere, respectiv de prelungire a autorizatiei de valorificare, pot fi actualizate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 11. - Agentii economici specializati în activităti de valorificare a deseurilor industriale reciclabile sunt obligati să livreze materiile prime secundare sau produsele reutili- zabile obtinute, numai însotite de documente de certificare a calitătii sau de certificate de garantie, după caz, conform reglementărilor în vigoare.

Art. 12. - Agentii economici care detin, colectează si/sau valorifică deseuri industriale reciclabile sunt obligati să tină evidenta lor, să raporteze si să furnizeze informatii la cererea persoanelor cu drept de control, conform prevederilor prezentei ordonante de urgentă si ale celorlalte reglementări în vigoare.

Art. 13. - Nerespectarea obligatiilor prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă constituie contraventii, dacă, potrivit legii, nu sunt considerate infractiuni, si se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei si confiscarea contravalorii deseurilor industriale reciclabile derulate cu nerespectarea prevederilor art. 5, art. 7 alin. (1), (4) si (5) si ale art. 8 alin. (1);

b) cu amendă de la 200.000.000 lei la 400.000.000 lei si anularea autorizatiei de colectare pentru nerespectarea prevederilor art. 7 alin (2);

c) cu amendă de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 12;

d) cu amendă de la 2.000.000 lei la 20.000.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 11;

e) cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 6.

Art. 14. - (1) Falsul în declaratia detinătorului de deseuri industriale reciclabile referitoare la provenienta acestora, precum si furturile sau sustragerile de materiale, produse sau echipamente în vederea valorificării ca deseu constituie infractiune si se pedepseste conform Codului penal.

(2) Dacă furturile sau sustragerile de materiale, produse si echipamente în vederea valorificării pun în pericol mediul, precum si sănătatea si/sau siguranta populatiei, aceasta constituie infractiune si se pedepseste ca agravantă conform Codului penal.

Art. 15. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de persoanele împuternicite în acest scop de Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Administratiei Publice, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei si de Ministerul Finantelor Publice, după caz.

(2) Contraventiilor prevăzute la art. 13 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia art. 25-27**).

(3) Deseurile industriale reciclabile a căror provenientă nu poate fi dovedită ca fiind legală sau care fac obiectul valorificării ori al unor acte sau fapte de comert neconforme cu prevederile legale se confiscă si se valorifică în conditiile legii, contravaloarea acestora făcându-se venit la bugetul local al localitătii în a cărei rază teritorială s-a făcut constatarea faptică, dacă acestea nu au fost returnate celor în drept.

Art. 16. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se abrogă Ordonanta Guvernului nr. 33/1995 privind măsuri pentru colectarea, reciclarea si reintroducerea în circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 31 august 1995, aprobată prin Legea nr. 137/1996.

**) A se vedea Ordinul ministrului industriei si resurselor si al ministrului administratiei publice nr. 265/503/2001 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice si a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 11 septembrie 2001.

**) Legea nr. 32/1968 a fost abrogată prin Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001.

 

ANEXA Nr. 1

 

GRUPE

de deseuri industriale reciclabile

 

Deseuri metalice feroase

Deseuri metalice neferoase

Deseuri de hârtii-cartoane

Deseuri de sticlă (spărturi de sticlă)

Deseuri de mase plastice

Deseuri de cauciuc (anvelope uzate, camere de aer si articole din cauciuc uzate)

Deseuri textile

 

ANEXA Nr. 2

 

DEFINIREA

termenilor specifici

 

Deseu - orice substantă sau orice produs din categoriile prevăzute în anexa nr. 1, pe care detinătorul nu îl mai utilizează sau pe care are intentia ori obligatia să nu îl mai utilizeze

Colectare - strângerea, sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporară) a deseurilor în vederea transportării lor spre valorificare

Valorificare - orice operatiune de dezmembrare, sortare, reciclare, tăiere, măruntire, presare, balotare, topire-turnare, pretratare, amestec sau altă operatiune care determină schimbarea naturii sau a compozitiei, efectuată asupra unui deseu industrial prin procedee industriale, în vederea reutilizării

Detinător - persoană fizică sau juridică ce detine la un moment dat, sub orice formă, deseuri industriale reciclabile

Gestionare - colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare după închiderea acestora

Reciclare - operatiunea de reprelucrare într-un proces de productie a deseurilor industriale pentru a fi reutilizate în scopul initial sau pentru alte scopuri.