MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 108          LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE          Vineri, 8 februarie 2002

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

            2. - Hotărâre cu privire la validarea unui mandat de deputat

 

            3. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputatilor nr. 45/2000 privind aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 307 din 15 noiembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 336, 337, ale art. 362 alin. 1 lit. c) si d) si ale art. 385 2 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            77. - Hotărâre privind actualizarea valorii patrimoniului Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C.

 

            78. - Hotărâre privind modificarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investitii cuprinse în Programul de dezvoltare a utilitătilor municipale din municipiul Târgu Mures, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 921/1994

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            179. - Ordin al ministrului finantelor publice privind modificarea Ordinului ministrului finantelor nr. 1.313/1999 pentru aprobarea modelului si continutului formularelor de declarare a obligatiilor de plată la bugetul de stat

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE

DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

SI ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

            27/462. - Ordin pentru modificarea pct. 1 al art. 7 din anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de

sănătate în asistenta medicală primară, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si al presedintelui Colegiului Medicilor din România nr. 604/4.188/2001

 

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 

HOTĂRÂRE

cu privire la validarea unui mandat de deputat

 

            În temeiul art. 67 alin. (1) din Constitutia României, al art. 66 alin. (9) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si având în vedere Raportul Comisiei de validare,

 

            Camera Deputatilor adoptă prezenta hotărâre.

            Articol unic. - Se validează mandatul de deputat atribuit domnului Marius Iriza, ales la 26 noiembrie 2000, în Circumscriptia electorală nr. 11 Caras-Severin, mandat devenit vacant ca urmare a decesului deputatului Zeno Andrei.

 

            Această hotărâre a fost adoptată în sedinta Camerei Deputatilor din 5 februarie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

OVIDIU CAMELIU PETRESCU

 

Bucuresti, 5 februarie 2002.

Nr. 2.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputatilor nr. 45/2000

privind aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor

 

            În temeiul prevederilor art. 41 si ale art. 59 alin. 1 din Regulamentul Camerei Deputatilor, republicat,

 

            Camera Deputatilor adoptă prezenta hotărâre.

 

            Articol unic. - Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 45/2000 privind aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

            - domnul deputat Costel-Eugen Popescu, apartinând Grupului parlamentar al P.R.M., este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru muncă si protectie socială;

            - domnul deputat Nicolae Enescu, apartinând Grupului parlamentar al P.R.M., trece de la Comisia pentru muncă si protectie socială la Comisia pentru politică economică, reformă si privatizare.

 

            Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 5 februarie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

OVIDIU CAMELIU PETRESCU

 

Bucuresti, 5 februarie 2002.

Nr. 3.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr.307

din 15 noiembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 336, 337,

ale art. 362 alin. 1 lit. c) si d) si ale art. 385 2 din Codul de procedură penală

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 336, 337, ale art. 362 alin. 1 lit. c) si d) si ale art. 385 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Dumitru Gherghescu si Constantin Gherghescu în Dosarul nr. 1.578/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia penală. La apelul nominal se prezintă avocat Ion Banu, pentru autorii exceptiei, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită. utorii exceptiei, prin reprezentant, solicită admiterea acesteia si constatarea neconstitutionalitătii textelor de lege criticate, precum si a altor dispozitii procedurale penale care exclud părtii vătămate dreptul de a exercita căile de atac si în cauzele în care actiunea penală este pusă în miscare din oficiu. Cu privire la extinderea procesului penal consideră că trebuie să i se dea posibilitatea instantei de a dispune extinderea procesului penal, din oficiu sau la cererea părtii vătămate. Mai arată că dispozitiile art. 385 2 si ale art. 362 alin. 1 lit. c) si d) din Codul de procedură penală sunt neconstitutionale pentru că încalcă prevederile art. 16, 21, 24 si 128 din Constitutie. De asemenea, consideră că reglementarea diferită din art. 362, respectiv art. 385, contravine art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece dispozitiile art. 24 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală stabilesc că partea civilă are pe lângă această calitate si pe aceea de parte vătămată. În ceea ce priveste dispozitiile art. 362 alin. 1 lit. c) si d) se arată că acestea contravin si dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Codul de procedură penală. Totodată se apreciază că este încălcat si art. 21 din Constitutie, referitor la accesul liber la justitie, care presupune atât sesizarea primei instante, cât si accesul la căile de atac, limitarea drepturilor altor părti din aceeasi cauză fiind, de asemenea, o îngrădire a accesului liber la justitie. Exercitarea căii de atac împotriva hotărârii judecătoresti direct si personal de către partea vătămată nu limitează rolul Ministerului Public, ci îl completează, evitându-se astfel erorile judiciare. În continuare arată că este încălcat si art. 24 din Constitutie, referitor la dreptul la apărare, care este aplicabil si în exercitarea căilor de atac, întrucât partea vătămată nu îsi poate valorifica dreptul la apărare în calea de atac. În acelasi timp consideră că textele de lege criticate încalcă si prevederile art. 128 din Constitutie, privind folosirea căilor de atac. Se fac referiri la literatura juridică de specialitate în care se consideră că imposibilitatea exercitării unei căi de atac de către partea vătămată instituie o inegalitate de tratament juridic care ar trebui înlăturată prin recunoasterea dreptului acesteia la toate căile de atac pe care celelalte părti au dreptul de a le exercita. Consideră că art. 336 si 337 din Codul de procedură penală ar trebui să stabilească dreptul instantei de a extinde procesul penal, fiind singura în măsură să aprecieze dacă urmărirea penală este completă, deoarece importantă este stabilirea adevărului, iar nu limitele învestirii. Depune si note scrise.

            Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, considerând că dispozitiile legale criticate nu contravin textelor constitutionale indicate. Se invocă, în acest sens, jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume Decizia nr. 15/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 25 ianuarie 2000, Decizia nr. 137/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 30 noiembrie 1999, precum si Decizia nr. 18/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 26 martie 2001, prin care au fost respinse exceptiile de neconstitutionalitate referitoare la aceleasi dispozitii procedurale penale. Întrucât nu au fost invocate elemente noi de natură să determine o reconsiderare a acestei jurisprudente, se solicită respingerea exceptiei.

CURTEA,

            având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

            Prin Încheierea din 20 iunie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 1.578/2001, Curtea Supremă de Justitie – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 2 raportat la art. 362 alin. 1 lit. c) si d), art. 336 si 337 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Dumitru Gherghescu si Constantin Gherghescu, recurenti părti civile.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, formulată în cadrul motivelor lor de recurs împotriva Deciziei penale nr. 93 din 26 februarie 2001, pronuntată de Curtea de Apel Ploiesti, autorii acesteia nu arată explicit textele constitutionale care ar fi încălcate, dar consideră că dispozitiile art. 385 2 raportate la art. 362 alin. 1 lit. c) si d) din Codul de procedură penală, prin care îi este interzisă părtii vătămate posibilitatea de a folosi căile de atac ale apelului si recursului, creează o inegalitate de tratament juridic în raport cu celelalte părti ale procesului penal. Referitor la prevederile art. 336 si 337 din Codul de procedură penală se consideră că refuzul procurorului de a cere extinderea procesului penal cu privire la alte fapte si la alte persoane reprezintă o încălcare a principiilor de echitate si dreptate.

            Curtea Supremă de Justitie - Sectia penală, exprimându-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, apreciază că textele constitutionale invocate de autorii exceptiei sunt cele ale art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21, privind accesul liber la justitie, ale art. 49, referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, ale art. 125 alin. (3), privitoare la stabilirea prin lege a competentei instantelor judecătoresti si a procedurii de judecată, si ale art. 128, privind folosirea căilor de atac. Instanta consideră că exceptia este neîntemeiată, dispozitiile legale criticate fiind conforme Constitutiei.

            Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

            Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia este neîntemeiată sub toate aspectele. Astfel se arată că în materie penală, cu exceptia cazurilor de sesizare prin plângere prealabilă, sesizarea instantei se face prin rechizitoriul procurorului, care, potrivit art. 264 din Codul de procedură penală, constituie singurul act de sesizare a instantei de judecată. Se invocă, cu privire la prevederile art. 337 din Codul de procedură penală, Decizia nr. 18/2001 a Curtii Constitutionale prin care s-a subliniat că liberul acces la justitie nu este echivalent cu exercitarea functiei de acuzare, inclusiv cu extinderea acuzării, acest drept fiind acordat numai procurorului, potrivit principiilor de bază ale procesului penal si prevederilor art. 130 din Constitutie. Se mai arată că si dispozitiile art. 336 si 337 din Codul de procedură penală sunt constitutionale, deoarece înfăptuirea justitiei prin instantele judecătoresti are semnificatia judecării cauzei penale în limitele prevăzute în actul de sesizare. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 362 si 385 2 din Codul de procedură penală, se apreciază că si aceasta este neîntemeiată, deoarece potrivit art. 128 din Constitutie căile de atac pot fi exercitate în conditiile legii, în spetă partea civilă putând face apel numai în ceea ce priveste latura civilă, nu si în legătură cu latura penală. Această prevedere nu limitează liberul acces la justitie al părtii, deoarece instanta de control judiciar poate constata netemeinicia solutiei de achitare a inculpatului pentru motivul că fapta imputată nu există sau că nu a fost săvârsită de el, constatări care produc efecte asupra actiunii civile, care va fi admisă. Mai mult, partea civilă poate pune în discutie în apel si aspectele penale ale hotărârii atacate, dacă de modul în care acestea au fost solutionate depinde rezolvarea actiunii introduse de partea civilă.

            Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au trimis punctele lor de vedere asupra exceptiilor de neconstitutionalitate.

CURTEA,

            examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorilor exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

            Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) si d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptiile de neconstitutionalitate ridicate. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 336, 337, ale art. 362 alin. 1 lit. c) si d) si ale art. 385 2 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:

            - art. 336: “Când în cursul judecătii se descoperă în sarcina inculpatului date cu privire la săvârsirea unei alte fapte prevăzute de legea penală, având legătură cu infractiunea pentru care este trimis în judecată, procurorul poate cere extinderea procesului penal si în ce priveste această faptă, iar când instanta găseste cererea întemeiată, o admite si:

            a) dacă procurorul declară că pune în miscare actiunea penală, procedează la judecarea cauzei si cu privire la această infractiune;

            b) dacă procurorul declară că nu pune în miscare actiunea penală, dar cere trimiterea cauzei la procuror în conditiile art. 333, instanta poate reveni asupra extinderii procesului penal sau poate dispune trimiterea la procuror. Dacă procurorul nu participă la judecată si sunt întrunite conditiile prevăzute în alin. 1, instanta extinde din oficiu procesul penal si procedează fie la judecarea cauzei, fie la trimiterea ei la procuror potrivit alineatului precedent. Dispozitiile art. 335 alin. 3 sunt aplicabile în mod corespunzător, iar în caz de trimitere la procuror se aplică dispozitiile art. 332 alin. 3 si 4.”;

            - art. 337: “În cursul judecătii, când se descoperă date cu privire la participarea si a unei alte persoane la săvârsirea faptei prevăzute de legea penală pusă în sarcina inculpatului sau date cu privire la săvârsirea unei fapte prevăzute de legea penală de către o altă persoană, dar în legătură cu fapta inculpatului, procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acea persoană. Dacă instanta găseste cererea întemeiată, o admite si procedează potrivit dispozitiilor art. 336, care se aplică în mod corespunzător.”;

            - art. 362 alin. 1 lit. c) si d): “Pot face apel: […] c) partea vătămată, în cauzele în care actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă, dar numai în ce priveste latura penală;

            d) partea civilă si partea responsabilă civilmente, în ce priveste latura civilă;”;

            - art. 385 2 : “Pot face recurs persoanele arătate în art. 362, care se aplică în mod corespunzător.”

            Textele constitutionale, considerate de autorii exceptiei ca fiind încălcate, au următoarea redactare:

            - art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;

            - art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

            (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”;

            - art. 49: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea sigurantei nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

            (2) Restrângerea trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertătii.”;

            - art. 125 alin. (3): “(3) Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege.”

            - art. 128: “Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii.”

            Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 336, 337 si ale art. 362 alin. 1 lit. c) si d) din Codul de procedură penală, Curtea constată că nu pot fi retinute criticile formulate, având în vedere următoarele considerente:

            Dispozitiile art. 336 din Codul de procedură penală, care se referă la extinderea procesului penal pentru alte fapte, precum si cele ale art. 337, care se referă la extinderea procesului penal cu privire la alte persoane, privesc cauzele în care actiunea penală se pune în miscare din oficiu si în care partea vătămată nu are dreptul să decidă nici declansarea, nici încetarea procesului penal si, evident, nici extinderea ori continuarea acestuia prin promovarea căilor de atac (sub aspectul laturii penale). Aceasta nu înseamnă, însă, că interesele părtii vătămate ar fi prejudiciate. Apărarea intereselor sale se face de Ministerul Public, care, potrivit art. 130 alin. (1) din Constitutie, “reprezintă interesele generale ale societătii si apără ordinea de drept, precum si drepturile si libertătile cetătenilor”. Asadar, este firesc si în conformitate cu prevederile constitutionale mentionate ca procurorul, care are initiativa procesului în cazurile în care actiunea penală este pornită din oficiu, iar nu partea vătămată, să poată solicita si extinderea procesului penal, în conditiile prevăzute la art. 336 si 337 din Codul de procedură penală. Dispozitiile procesuale mentionate nu încalcă nici una dintre prevederile constitutionale invocate în încheierea de sesizare.

            Accesul liber la justitie, consacrat în art. 21 din Constitutie, nu este restrâns, deoarece partea vătămată se poate adresa organelor de cercetare penală, se poate constitui parte civilă în instantă si îsi poate apăra drepturile, libertătile sau interesele sale legitime. Prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitoare la egalitatea în drepturi a cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, nu au nici o incidentă în cauză, deoarece extinderea procesului penal nu poate fi solicitată, în cazurile prevăzute la art. 336 si 337 din Codul de procedură penală, decât de către procuror, si nu de către alte părti din proces (inculpat, parte responsabilă civilmente) si, prin urmare, nu se pune problema unor privilegii sau discriminări în raport cu partea vătămată ori cu partea civilă.

            Curtea constată, de asemenea, că nici prevederile art. 49 din Constitutie nu au legătură cu textele procedurale mentionate, deoarece acestea se referă la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. Or, art. 336 si 337 din Codul de procedură penală nu prevăd nici un drept pentru partea vătămată, drept al cărui exercitiu ar fi restrâns contrar Constitutiei, deoarece numai procurorul poate cere extinderea procesului penal. Curtea constată că nu sunt încălcate nici prevederile art. 125 alin. (3) din Constitutie, ci, dimpotrivă, sunt respectate, deoarece, într-adevăr, “Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege”, în spetă de Codul de procedură penală.

            În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art. 362 alin. 1 lit. c) si d) si ale art. 385 2 din Codul de procedură penală, Curtea constată, de asemenea, netemeinicia criticilor formulate.

            Astfel, textele procedurale amintite, care se referă la limitele exercitării căilor de atac (apel si recurs) de către partea vătămată ori de către partea responsabilă civilmente, nu restrâng accesul liber la justitie al acestor părti, ci dau posibilitatea exercitării acestuia în limitele intereselor legitime ale părtilor vătămate ori ale părtilor civile. Prin urmare, partea vătămată, în cauzele în care actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă, poate declara apel sau recurs numai în ce priveste latura penală, deoarece nu a formulat pretentii civile. Asa fiind, instanta a cărei hotărâre este atacată nu a pronuntat nici o solutie pe acest aspect, iar declararea unui recurs ori apel în ce priveste latura civilă nu ar avea obiect. Din aceeasi perspectivă trebuie privit si textul lit. d) al alin. 1 din art. 362 si al art. 385 2 din Codul de procedură penală, care se referă la limitele în care partea civilă ori partea responsabilă civilmente poate declara apel sau recurs.

            Interesele acestor părti privesc latura civilă a procesului penal si, astfel, declararea căii de atac este, în mod logic, în legătură cu modul de rezolvare a acesteia. Totodată nu este limitată însă posibilitatea examinării de către instanta de control judiciar a cauzei sub toate aspectele de fapt si de drept, deoarece, potrivit art. 371 alin. 2 din Codul de procedură penală, instanta, în cadrul limitelor mentionate la alin. 1 al aceluiasi articol, “este obligată ca, în afară de temeiurile invocate si cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept”. În ceea ce priveste recursul, potrivit art. 385 6 alin. 3 din acelasi cod, în cazul recursului declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, “instanta este obligată ca, în afara temeiurilor invocate si cererilor formulate de recurent, să examineze întreaga cauză sub toate aspectele”, recursul având, în această situatie, un caracter devolutiv.

            Curtea constată, de asemenea, că textele de lege criticate nu contravin nici prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitoare la egalitatea în drepturi, deoarece atât partea vătămată, în cazul în care actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă, cât si partea civilă si partea responsabilă civilmente au posibilitatea de a exercita aceleasi căi de atac (apel, recurs) pe care o au procurorul si inculpatul. Limitele prevăzute la art. 362 alin. 1 lit. c) si d) din Codul de procedură penală nu constituie “discriminări”, ci precizări firesti în raport cu interesele legitime ale acestor părti, apărate în cadrul procesului penal.

            În sfârsit, Curtea retine că nu au fost încălcate nici prevederile art. 125 alin. (3) si nici ale art. 128 din Constitutie, deoarece atât”competenta si procedura de judecată”, cât si căile de atac “sunt stabilite de lege” si pot fi folosite în conditiile acesteia.

            De altfel, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 336 si 337 din Codul de procedură penală, respingând exceptia de neconstitutionalitate a acestor dispozitii. Astfel, prin Decizia nr. 18 din 18 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 26 martie 2001, si prin Decizia nr. 256 din 20 septembrie 2001 *) (încă nepublicată), Curtea a subliniat din nou că, potrivit Codului de procedură penală, sesizarea instantei se face, în general, prin rechizitoriul procurorului. Faptul că o persoană nu poate pune în miscare actiunea penală nu contravine egalitătii în drepturi a cetătenilor în fata legii, deoarece drepturile acesteia se exercită în concordantă cu interesele generale ale societătii. S-a mai considerat prin aceleasi decizii că în situatia în care procurorul nu cere extinderea procesului penal instanta este obligată să solutioneze cauza în limitele în care a fost învestită prin actul de sesizare si nu poate dispune, din proprie initiativă, extinderea procesului penal, iar acest drept al procurorului corespunde întru totul prevederilor art. 130 din Constitutie.

            Curtea retine că atât solutiile pronuntate prin deciziile mentionate, cât si considerentele acelor decizii îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

            Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, în unanimitate, în ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 336 si 337 din Codul de procedură penală, si cu majoritate de voturi, în ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 362 alin. 1 lit. c) si d) si ale art. 385 2 din Codul de procedură penală,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 336, 337, ale art. 362 alin. 1 lit. c) si d) si ale art. 385 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Dumitru Gherghescu si Constantin  Gherghescu în Dosarul nr. 1.578/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia penală.

            Definitivă si obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 15 noiembrie 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Marioara Prodan.


*) Decizia nr. 256 din 20 septembrie 2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 27 decembrie 2001.

 

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorii patrimoniului Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C.

 

            În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 9 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 63/2001 privind înfiintarea Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C., aprobată cu modificări prin Legea nr. 707/2001,

 

            Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

            Articol unic. - Valoarea actualizată a patrimoniului Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C. la data de 1 octombrie 2001, stabilită ca urmare a aplicării prevederilor art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 63/2001 privind înfiintarea Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C., aprobată cu modificări prin Legea nr. 707/2001, este de 386.391.299 mii lei.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei,

Miron Tudor Mitrea

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 24 ianuarie 2002.

Nr. 77.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investitii

cuprinse în Programul de dezvoltare a utilitătilor municipale din municipiul Târgu Mures,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 921/1994

 

            În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 16 alin. (8) din Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale, cu modificările si completările ulterioare,

 

            Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

            Art. 1. - Se aprobă majorarea valorii totale a obiectivelor de investitii “Echilibrare si modernizare retele de distributie apă” si “Finalizarea lucrărilor la statia de epurare” din cadrul Programului de dezvoltare a utilitătilor municipale din municipiul Târgu Mures, cofinantat de Banca Europeană de Reconstructie si Dezvoltare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 921/1994, astfel:

            a) cu suma de 315.463,5 mii lei, în preturile lunii martie 1994 (1 dolar S.U.A. = 1.650 lei), reprezentând valoarea lucrărilor suplimentare pentru realizarea a 32 de puncte de măsurare a presiunii;

            b) cu suma de 330.000 mii lei, în preturile lunii martie 1994 (1 dolar S.U.A. = 1.650 lei), reprezentând valoarea lucrărilor suplimentare pentru realizarea majorării capacitătii de deshidratare mecanică a nămolurilor cu 17 m 3 /h.

            Art. 2. - Finantarea obiectivelor de investitii prevăzute la art. 1 se face în proportiile prevăzute la art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 921/1994 privind aprobarea studiilor de fezabilitate a unor obiective de investitii din municipiul Târgu Mures, prin actualizarea în conditiile legii a Planului de finantare, anexă la Acordul de împrumut subsidiar si de garantie încheiat.

 

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei,

Miron Tudor Mitrea

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

 

Bucuresti, 24 ianuarie 2002.

Nr. 78.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului finantelor nr. 1.313/1999 pentru aprobarea modelului

si continutului formularelor de declarare a obligatiilor de plată la bugetul de stat

 

            Ministrul finantelor publice, în temeiul prevederilor art. 2 alin. (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire si depunere a declaratiilor de impozite si taxe, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 14 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

            emite următorul ordin:

            Art. I. - Ordinul ministrului finantelor nr. 1.313/1999 pentru aprobarea modelului si continutului formularelor de declarare a obligatiilor de plată la bugetul de stat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 24 decembrie 1999, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

            1. Anexa nr. 1 privind modelul si continutul formularului “Declaratie privind obligatiile de plată la bugetul de stat” se înlocuieste cu anexa nr. 1 la prezentul ordin.

            2. Anexa nr. 2 “Instructiuni de completare a formularului «Declaratie privind obligatiile de plată la bugetul de stat” se înlocuieste cu anexa nr. 2 la prezentul ordin.

            3. Anexa nr. 5a) privind modelul si continutul formularului “Decont privind accizele” se înlocuieste cu anexa nr. 3 la prezentul ordin.

            4. Rândul 3 “Format” din anexa nr. 5c) se modifică si va avea următorul continut: “3. Format: A3/t2.”

            Art. II. - Directia generală de proceduri fiscale, Directia generală a tehnologiei informatiei, precum si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

            Art. III. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

            Art. IV. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.491/2001 pentru aprobarea modelului si continutului Declaratiei privind obligatiile de plată la bugetul de stat, prevăzute la art. I-VII din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 16 august 2001.

 

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 1 februarie 2002.

Nr. 179.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

DECLARATIE PRIVIND OBLIGATIILE DE PLATĂ LA BUGETUL DE STAT


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

           

INSTRUCTIUNI

de completare a formularului “Declaratie privind obligatiile de plată la bugetul de stat”

 

            1. Declaratia privind obligatiile de plată la bugetul de stat se completează si se depune de plătitorii de impozite si taxe cărora, potrivit legislatiei în vigoare, le revin obligatiile de plată la bugetul de stat cuprinse în această declaratie.

            Declaratia se completează si se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sediul plătitorului sau la care acesta este luat în evidentă fiscală, după caz, astfel:

            - lunar, până la data de 25 a lunii următoare lunii la care se referă, pentru obligatiile de plată reprezentând:

            - impozitul pe profit datorat de Banca Natională a României si de bănci;

            - accize;

            - impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia internă;

            - impozitul retinut prin stopaj la sursă, conform reglementărilor legale privind impozitul pe venit: impozit pe venitul din salarii si asimilate acestora, impozit pe veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală, impozit pe venitul din valorificarea bunurilor în regim de consignatie si pe venitul din activităti desfăsurate pe baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial, impozit pe venitul din dividende, impozit pe venitul din dobânzi, impozit pe venitul din pensii, impozit pe veniturile obtinute din jocuri de noroc, premii în bani si/sau în natură, impozit pe alte venituri ale persoanelor fizice, impozit pe veniturile persoanelor fizice si juridice nerezidente;

            - cota aplicată asupra fondului de salarii realizat lunar, inclusiv asupra câstigurilor realizate lunar de colaboratorii

persoane fizice;

            - sumele datorate conform art. 43 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările si completările ulterioare;

            - contributia pentru turism;

            - taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc;

            - taxa de timbru social asupra valorii autovehiculelor noi din import, cu capacitate cilindrică de minimum 2.000 cm3 ;

            - taxa pentru jocuri de noroc;

            - trimestrial, până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor, pentru obligatiile de plată reprezentând:

            - impozitul pe profit;

            - impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

            - partea din profitul net al Institutului National de Formare si Management pentru Turism;

            - cota din veniturile realizate de persoanele juridice române care prestează activitătile prevăzute la art. 2 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 47/1998 privind constituirea si utilizarea Fondului special al aviatiei civile, aprobată si modificată prin Legea nr. 212/2001;

            - anual, în termen de 30 de zile de la data termenului legal de depunere a bilantului contabil, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, pentru obligatiile de plată reprezentând vărsăminte din profitul net, conform legii.

            2. Declaratia se completează înscriindu-se cu majuscule, citet si corect, toate datele prevăzute în formular,

utilizându-se pix cu mină de culoare neagră. Dacă este posibil, declaratia va fi completată la masina de scris sau introdusă în calculator si reprodusă la imprimantă.

            ATENTIE: În căsutele care rămân necompletate nu se va înscrie nici un semn grafic care să semnifice lipsa datelor (-, X, / etc.), spatiul rămânând gol.

            3. Formularul se completează în două exemplare:

            - originalul se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială îsi are sediul plătitorul sau unde acesta este luat în evidentă fiscală, după caz;

            - copia se păstrează de plătitor.

            4. În cazul în care plătitorul corectează declaratia depusă initial, declaratia rectificativă se întocmeste pe acelasi model de formular, înscriindu-se “X” în spatiul special prevăzut în acest scop.

            5. Rândurile prevăzute pentru declararea impozitelor/taxelor se completează cu sumele reprezentând obligatii constituite în perioada de raportare (lună, trimestru) la care se referă declaratia si în conformitate cu instructiunile prevăzute în prezenta anexă.

            ATENTIE: Sumele înscrise în declaratie nu cuprind diferentele de impozite si taxe stabilite prin actele de control.

            6. Completarea formularului se face astfel:

            Luna: “nume lună” pentru care se completează declaratia se înscrie cu majuscule, iar “nr. lună” se înscrie cu cifre arabe (de exemplu: nume lună: ianuarie, nr. lună: 1).

            Anul pentru care se completează declaratia se înscrie cu cifre arabe, cu 4 caractere (de exemplu: 2002).

            Caseta “Nr.” nu se completează de către contribuabili.

            Sectiunea “Datele de identificare ale plătitorului”

            Caseta “Cod de înregistrare fiscală” se completează astfel:

            - contribuabilii, persoane juridice, înscriu codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare, după caz;

            - contribuabilii, persoane fizice române cu domiciliul în România sau persoane fizice române fără domiciliul în România, înscriu codul numeric personal;

            - contribuabilii, persoane fizice străine, înscriu numărul de identificare fiscală.

            Înscrierea cifrelor în casetă se face aliniindu-se la dreapta.

            Capitolul A - Impozit pe profit

            rd. 1 - Datorat cumulat, la sfârsitul perioadei precedente - se completează lunar sau trimestrial, după caz, de plătitorii de impozit pe profit cu suma reprezentând impozitul pe profit datorat cumulat de la începutul anului la sfârsitul perioadei precedente celei de raportare.

            Pentru prima lună, respectiv trimestru ale anului fiscal, după caz, plătitorii de impozit pe profit înscriu cifra zero.

            Capitolul D - Impozit pe venitul din salarii si pe venituri asimilate salariilor

            rd. 10 - Impozit de virat la bugetul de stat pentru perioada de raportare - se completează lunar de plătitorii de

astfel de venituri cu suma reprezentând impozitul pe veniturile din salarii si asimilate salariilor, care trebuie virată la bugetul de stat, potrivit prevederilor legale, care a fost influentată, după caz, de regularizările efectuate cu angajatii de către plătitorii de salarii, în limita impozitului datorat, aferent lunii de raportare;

            rd. 11 - Diferenta de restituit - se înscrie suma reprezentând impozitul pe venitul din salarii restituit angajatilor

ca urmare a regularizării impozitului datorat pe anul precedent sau ca urmare a unor regularizări efectuate cu salariatii în timpul anului;

            rd. 12 - Diferenta de încasat - se înscrie suma reprezentând impozitul pe venitul din salarii achitat de către angajati, ca urmare a regularizării impozitului datorat pe anul precedent sau ca urmare a unor regularizări efectuate cu salariatii în timpul anului.

            Capitolul E - Obligatii de plată prevăzute la art. I-VII din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare

            rd. 13 - Cota aplicată asupra fondului de salarii realizat lunar, inclusiv asupra câstigurilor realizate lunar de colaboratorii persoane fizice

            Se completează lunar, conform art. 53 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările si completările ulterioare, de către agentii economici, organizatiile cooperatiste, organizatiile economice străine cu sediul în România, reprezentantele autorizate în România, potrivit legii, ale persoanelor juridice străine care angajează personal român si persoanele fizice care utilizează munca salariată, precum si de alte persoane juridice care realizează activităti economice în România, cu exceptia unitătilor protejate, prevăzute la art. 37 din aceeasi ordonantă.

            În formular se înscrie suma calculată prin aplicarea cotei procentuale asupra fondului de salarii realizat în luna de raportare, inclusiv asupra câstigurilor realizate în luna de raportare de către colaboratorii persoane fizice.

            rd. 14 - Sume datorate conform art. 43 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările si completările ulterioare

            Se completează lunar de societătile comerciale, regiile autonome, societătile si companiile nationale si alti agenti economici care au un număr de cel putin 100 de angajati si nu au angajat persoane cu handicap în conditiile prevăzute de ordonantă, conform art. 53 alin. (1) lit. d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999, cu modificările si completările ulterioare.

            În formular se înscrie suma calculată prin înmultirea salariului minim brut pe economie cu numărul locurilor de muncă în care nu au fost încadrate persoane cu handicap, potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 102/1999, cu modificările si completările ulterioare;

            rd. 15 - Contributia pentru turism

            Se completează lunar de agentii economici, persoane fizice si juridice, care desfăsoară activitate turistică, si de către agentiile de turism, cu exceptiile prevăzute de lege, conform art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 8/1998 privind constituirea Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului, cu modificările si completările ulterioare.

            Se completează trimestrial de Institutul National de Formare si Management pentru Turism, conform art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 8/1998, cu modificările si completările ulterioare.

            În formular se înscrie suma datorată reprezentând partea din profitul net stabilită de Ministerul Turismului.

            rd. 16 - Cota din veniturile realizate de persoanele juridice române care prestează activitătile prevăzute la art. 2 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 47/1998 privind constituirea si utilizarea Fondului special al aviatiei civile

            Se completează trimestrial de persoanele juridice române, ca urmare a prestării activitătilor prevăzute la art. 2 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 47/1998.

            În formular se înscrie suma calculată prin aplicarea cotei procentuale asupra veniturilor realizate de persoanele juridice române, ca urmare a prestării activitătilor prevăzute la art. 2 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 47/1998.

            rd. 17 - Taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc

            Se completează lunar, de persoanele juridice organizatoare de jocuri de noroc care datorează:

            - taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc tip bingo, pariuri hipice si sportive, cele la care se utilizează cărtile postale, masini mecanice si electronice cu câstiguri, jocuri concurs prin intermediul liniilor telefonice, jocuri de noroc transmise prin retelele de televiziune, alte sisteme de joc, conform art. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiintarea si utilizarea Fondului national de solidaritate, aprobată si modificată prin Legea nr. 366/2001;

            - taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc tip cazinou, conform art. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 118/1999, aprobată si modificată prin Legea nr. 366/2001;

            - taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc organizate de Compania Natională “Loteria Natională” - S.A., conform art. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 118/1999, aprobată si modificată prin Legea nr. 366/2001;

            rd. 18 - Taxa de timbru social asupra valorii autovehiculelor noi din import, cu capacitate cilindrică de minimum 2.000 cm 3

            Se completează lunar de persoanele fizice si juridice care achizitionează autovehicule noi din import, cu capacitate cilindrică de minimum 2.000 cm 3 inclusiv, care datorează suma prevăzută la art. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 118/1999, aprobată si modificată prin Legea nr. 366/2001.

            În formular se înscrie suma calculată prin aplicarea cotei procentuale asupra valorii în vamă a autovehiculelor achizitionate din import, stabilită conform prevederilor legale.

            Capitolul F - Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

            rd. 19 - Datorat pentru perioada de raportare – se completează trimestrial de plătitorii de astfel de venituri cu sumele calculate si retinute potrivit art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor.

            Capitolul G - Vărsăminte din profitul net rd. 20 - Datorat pentru perioada de raportare – se înscrie suma reprezentând vărsămintele la bugetul de stat din profitul net, conform prevederilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societătile nationale, companiile nationale si societătile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome.

            Capitolul H - Alte impozite pe venit retinute prin stopaj la sursă

            rd. 21 - Impozit pe venitul din drepturi de proprietate intelectuală - se completează lunar de plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală cu sumele calculate si retinute potrivit art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit;

            rd. 22 - Impozit pe venitul din valorificarea bunurilor în regim de consignatie si pe venitul din activităti

desfăsurate pe baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial - se completează lunar de plătitorii de venituri din valorificarea de bunuri în regim de consignatie si de venituri din activităti desfăsurate pe baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial, cu sumele calculate si retinute potrivit art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001;

            rd. 23 - Impozit pe venitul din dividende - se completează lunar de plătitorii de venituri din dividende cu sumele calculate si retinute potrivit art. 36 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 si art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, cu modificările si completările ulterioare;

            rd. 24 - Impozit pe venitul din dobânzi - se completează lunar de plătitorii de venituri din dobânzi cu sumele calculate si retinute potrivit art. 36 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001;

            rd. 25 - Impozit pe venitul din pensii - se completează lunar de plătitorii de venituri din pensii cu sumele calculate si retinute potrivit art. 45 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001;

            rd. 26 - Impozit pe veniturile obtinute din jocurile de noroc, din premii în bani si/sau în natură - se completează lunar de plătitorii de astfel de venituri cu sumele calculate si retinute potrivit art. 40 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001;

            rd. 27 - Impozit pe veniturile obtinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si părtilor sociale - se completează lunar de plătitorii de venituri sub formă de câstiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si părtilor sociale cu sumele calculate si retinute potrivit art. 41 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001;

            rd. 28 - Impozit pe alte venituri ale persoanelor fizice - se completează lunar de plătitorii de venituri cu caracter întâmplător si alte venituri cu sumele calculate si retinute potrivit art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001;

            rd. 29 - Impozit pe veniturile persoanelor fizice si juridice nerezidente - se completează lunar de plătitorii de venituri realizate în România de persoanele fizice si juridice nerezidente cu sumele calculate si retinute potrivit Ordonantei Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoanele fizice si juridice nerezidente, cu modificările si completările ulterioare.

            Capitolul I - Taxa pentru jocuri de noroc

            rd. 30 si 31 - Taxa anuală datorată anticipat perioadei de raportare, respectiv Taxa regularizată periodic în functie de realizări, datorată pentru perioada de raportare - se completează lunar de toti agentii economici autorizati să organizeze si să exploateze activităti de jocuri de noroc.

            Capitolul J - Alte impozite si taxe datorate bugetului de stat

            rd. 32-34 - se completează de contribuabilii care, potrivit legii, au obligatia să declare alte impozite/taxe care nu sunt prevăzute în formular, astfel:

            - la coloana “Denumire indicator” se înscrie denumirea exactă a impozitului/taxei datorate;

            - la coloana “Suma datorată pentru perioada de raportare” se înscrie suma datorată pentru impozitul/taxa respectivă;

            rd. 35 - Total de control - se înscrie suma calculată prin însumarea rd. 1-34.

            Informatii privind data scadentei pentru impozitele cu regim de retinere la sursă:

            Se completează numai pentru impozitele cu regim de retinere la sursă pentru care data scadentei la plată este data plătii venitului pentru care se datorează impozitul aferent, respectiv pentru impozitele marcate cu lu*)” prevăzute la cap. D, E si H.

            Coloana “Index impozit” - se înscrie cifra corespunzătoare indexului impozitului pentru care se înscriu datele, si anume:

            1. pentru impozit pe venitul din salarii si venituri asimilate salariilor;

            2. pentru impozit pe venitul din dividende;

            3. pentru impozit pe veniturile obtinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si părtilor sociale;

            4. pentru impozit pe veniturile persoanelor fizice si juridice nerezidente;

            5. pentru cota aplicată asupra fondului de salarii realizat lunar, inclusiv asupra câstigurilor realizate lunar de colaboratorii persoane fizice.

            Coloana “Data plătii venitului” - se înscrie fiecare dată la care a fost efectuată o plată de venit pentru care se datorează impozitul din coloana anterioară.

            Data plătii venitului va fi înscrisă în formatul ZZ/LL/AAAA, cu cifre arabe (de exemplu: 05.07.2002).

            Coloana “Impozit datorat bugetului de stat” - se înscrie suma impozitului datorat pentru fiecare plată de venit efectuată la data înscrisă în coloana anterioară.

 

ANEXA Nr. 3*)

 

DECONT PRIVIND ACCIZELE


*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.

 

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

SI ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 27/31 ianuarie 2002

COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

Nr. 462/5 februarie 2002

 

ORDIN

pentru modificarea pct. 1 al art. 7 din anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare

a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul

sistemului asigurărilor sociale de sănătate în asistenta medicală primară,

aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate

si al presedintelui Colegiului Medicilor din România nr. 604/4.188/2001

 

            Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si presedintele Colegiului Medicilor din România, în temeiul prevederilor:

            - Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, cu modificările si completările ulterioare;

            - Legii nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din România, cu modificările si completările ulterioare;

            - art. 18 lit. h) din Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 37/2001 privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 29 martie 2001, cu modificările si completările ulterioare, emit următorul ordin:

 

            Art. I. - Anexa nr. 1 - Modalitătile de plată în asistenta medicală primară pentru asiguratii înscrisi în listele proprii ale medicilor de familie - la Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate în asistenta medicală primară, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si al presedintelui Colegiului Medicilor din România nr. 604/4.188/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 29 decembrie 2001, se modifică după cum urmează:

            - Punctul 1 al articolului 7 va avea următorul cuprins:

            “1. 85% pentru plata «per capita» si 15% pentru plata pe serviciu din fondul aferent asistentei medicale primare din care s-au retinut sumele ce rezultă potrivit pct. 2 si sumele reprezentând indemnizatiile de instalare.”

            Art. II. - Prevederile prezentului ordin sunt valabile începând cu luna ianuarie 2002.

            Art. III. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

prof. univ. dr. Eugeniu Turlea

Presedintele Colegiului Medicilor din România,

prof. dr. Mircea Cinteză

Avizat

Ministerul Sănătătii si Familiei,

Daniela Bartos