MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 113         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 12 februarie 2002

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 332 din 27 noiembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

462/2001. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protectia găinilor ouătoare

 

942/2001-15/2002. - Ordin al ministrului sănătătii si familiei si al ministrului muncii si solidaritătii sociale privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii si familiei si al ministrului muncii si solidaritătii sociale nr. 343/399/2001 pentru aprobarea Instructiunilor privind eliberarea certificatelor de concediu medical în baza cărora se acordă indemnizatiile de asigurări sociale

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 95/1993 privind continuarea participării României la construirea Combinatului minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog - Ucraina si asigurarea resurselor de finantare necesare

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 332

din 27 noiembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Claudia Miu - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ioan Onea si Adela Lupsa în Dosarul nr. 2.001/2001 al Judecătoriei Medias.

La apelul nominal se prezintă partea - Vasilica Morar; lipsesc autorii exceptiei, precum si celelalte părti, Dionisie Morar si statul român prin Consiliul Local al Comunei Laslea, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, partea prezentă solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondată, arătând că aceasta are ca scop tergiversarea solutionării cauzei în fata instantei de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neîntemeiată, si arată că rolul instantelor superioare este de a verifica legalitatea si temeinicia hotărârilor pronuntate de instantele inferioare.

În ceea ce priveste principiul independentei judecătorilor, arată că acesta derivă din ideea separatiei puterilor în stat, aplicabil în relatiile cu celelalte autorităti publice.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 iunie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 2.001/2001, Judecătoria Medias a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 din Codul de procedură civilă, exceptie.ridicată de Ioan Onea si Adela Lupsa într-un litigiu având ca obiect actiunea în prestatie tabulară în care autorii exceptiei au calitatea procesuală de pârâti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile art. 315 din Codul de procedură civilă, aplicabile si în cazul apelului, potrivit cărora indicatiile de casare sunt obligatorii pentru instanta de trimitere, încalcă dispozitiile art. 123 alin. (2) din Constitutie. Se sustine că obligativitatea îndrumărilor date de instanta de casare în privinta problemelor de drept dezlegate de aceasta contravine principiului independentei judecătorilor, întrucât, pe calea acestor îndrumări, instanta de casare prejudecă procesul, lipsindu-i pe judecătorii instantelor de fond de libertatea de a hotărî ei însisi asupra modului de aplicare a legii.

Judecătoria Medias, exprimându-si opinia, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât prevederile art. 315 din Codul de procedură civilă nu aduc atingere principiului constitutional al înfăptuirii justitiei, consacrat în art. 123 alin. (2) din Constitutie, ci, mai mult, contribuie la realizarea acesteia. “Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situatii de fapt instanta de recurs ca instantă de control poate impune obligativitatea aplicării problemelor de drept dezlegate, judecătorilor fondului.” Principiul supunerii judecătorilor numai fată de lege nu are semnificatia aplicării diferite si chiar contradictorii a aceleiasi dispozitii legale, în functie exclusiv de subiectivitatea interpretării apartinând unor judecători diferiti, întrucât legea fiind aceeasi, aplicarea ei nu poate fi diferită.” Acest principiu nu exclude subordonarea fată de alti judecători, care se bucură ei însisi de independentă.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată, deoarece obligativitatea hotărârilor instantei de recurs în ceea ce priveste dezlegările problemelor de drept decurge din însăsi ratiunea de a fi a controlului ierarhic judecătoresc. Acest control este necesar pentru a înlătura posibilitatea repetării acelorasi greseli de judecată de către instanta de fond.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere exprimat de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicată, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

În stabilirea obiectului exceptiei de neconstitutionalitate Curtea Constitutională retine că, desi sesizarea instantei se referă la dispozitiile art. 315 din Codul de procedură civilă - în ansamblu, motivarea exceptiei, precum si opinia instantei de judecată au în vedere numai dispozitiile care reglementează obligativitatea solutiei instantei de casare în ceea ce priveste dezlegările în drept si necesitatea administrării unor probe pentru instanta de fond, dispozitii care sunt cuprinse în alin. 1 al articolului mentionat. Asadar urmează să fie supuse controlului de constitutionalitate numai dispozitiile art. 315 alin. 1 din Codul de procedură civilă, dispozitii care au fost modificate si completate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, având următorul continut: “În caz de casare, hotărârile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitătii administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.”

Autorul exceptiei sustine că prevederile legale criticate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 123 alin. (2), prevederi conform cărora “Judecătorii sunt independenti si se supun numai legii”.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 123 alin. (2) din Constitutie consacră principiul independentei judecătorilor si supunerii lor numai legii.

Acest principiu inerent separatiei puterilor în stat le asigură judecătorilor libertatea de a solutiona, numai pe baza legii, cazurile cu care sunt învestiti si totodată el are semnificatia faptului că judecătorii nu pot fi supusi nici unei ingerinte din partea celorlalte autorităti publice. Curtea constată că din continutul dispozitiei legale criticate pentru neconstitutionalitate nu rezultă posibilitatea exercitării unei atare ingerinte.

În ceea ce priveste controlul judiciar ce se exercită de către instantele care solutionează căile de atac, asupra instantelor care au pronuntat hotărârile atacate, se retine că acest control nu reprezintă o limitare a independentei judecătorilor, deoarece el este întotdeauna posterior si nu are, în consecintă, cum să îi influenteze pe judecătorii care au pronuntat hotărârile supuse controlului. Îndrumările date de instanta de  recurs sau de apel sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, numai în privinta rezolvărilor de drept, precum si în privinta necesitătii administrării unor probe. Aceste îndrumări sunt date în cadrul activitătii cu caracter jurisdictional a instantelor de apel sau de recurs, pe cale de hotărâri pronuntate în urma dezbaterilor contradictorii, si nu au nimic comun cu situatia nepermisă când, pe cale administrativă, ierarhică, un judecător ar primi indicatii asupra modului în care trebuie să judece un anumit proces. Independenta judecătorului fondului nu este stirbită prin faptul că, rejudecând cauza, adoptă rezolvarea în drept stabilită de instanta de apel sau de recurs, deoarece prin aceasta el nu se supune vointei unei autorităti lipsite de competentă jurisdictională în cauză, ci se conformează îndrumărilor obligatorii date de instanta de control judiciar, în aceeasi cauză si în limitele competentei stabilite prin lege. Pe de altă parte, Curtea observă că institutia controlului judiciar îsi găseste reazemul constitutional în dispozitiile art. 128 din Legea fundamentală, potrivit cărora “Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii”. Prin dispozitiile art. 315 alin. 1 din Codul de procedură

civilă se dă eficientă textului constitutional citat, dat fiind că, fără obligativitatea îndrumărilor date de către instanta de control judiciar judecătorilor fondului, nu s-ar putea realiza finalitatea controlului, de asigurare a solutionării temeinice si legale a cauzelor. Dacă judecătorii de la instanta de fond nu ar fi obligati să se supună îndrumărilor instantei de apel sau de recurs, putând reitera erorile comise prin solutia ce a fost desfiintată, s-ar ajunge la exercitarea repetată a căilor de atac si la prelungirea duratei solutionării cauzelor în mod nepermis si astfel s-ar încălca cerinta solutionării proceselor într-un “termen rezonabil”, prevăzută la art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Pentru aceste considerente Curtea Constitutională constată că dispozitiile art. 315 alin. 1 din Codul de procedură civilă nu contravin prevederilor art. 123 alin. (2) din Constitutie, urmând să respingă exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 123 alin. (2), al art. 128 si al art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ioan Onea si Adela Lupsa în Dosarul nr. 2.001/2001 al Judecătoriei Medias.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 noiembrie 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef

Claudia Miu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protectia găinilor ouătoare

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

în temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare, văzând Referatul de aprobare nr. 145.476 din 16 noiembrie 2001, întocmit de Agentia Natională Sanitară Veterinară,

emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară privind standardele minime pentru protectia găinilor ouătoare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Agentia Natională Sanitară Veterinară va controla modul de aducere la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Arft. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare în termen de 15 zile de la data publicării lui.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 28 noiembrie 2001.

Nr. 462.

 

ANEXĂ

 

NORMA SANITARĂ VETERINARĂ

privind standardele minime pentru protectia găinilor ouătoare

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta normă sanitară veterinară reglementează standardele minime pentru protectia găinilor ouătoare.

(2) Prevederile prezentei norme sanitare veterinare nu se aplică:

a) exploatatiilor cu mai putin de 350 de găini ouătoare;

b) exploatatiilor de crestere a tineretului de înlocuire pentru găinile ouătoare.

(3) Exploatatiile mentionate la alin. (2) trebuie să respecte prevederile Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor de fermă.

Art. 2. - În sensul prezentei norme sanitare veterinare, prin următorii termeni se întelege:

a) găini ouătoare - găinile din specia Gallus gallus care au ajuns la vârsta de ouat si sunt tinute pentru productia de ouă de consum (care nu sunt destinate incubatiei);

b) cuib - un spatiu separat pentru ouat, adică partea din pardoseală care nu include plasa de sârmă ce poate veni în contact cu păsările, spatiu rezervat pentru o singură găină sau pentru un grup de găini (cuib de grup);

c) asternut - orice material friabil care permite găinilor să îsi satisfacă necesitătile etologice;

d) zonă de folosintă - o zonă de cel putin 30 cm lărgime, cu o înclinare a pardoselei ce nu depăseste 14% si cu partea din.fată de cel putin 45 cm înăltime. Zona de cuib nu este considerată ca fiind inclusă în zona de folosintă.

 

CAPITOLUL II

Dispozitii speciale

 

Art. 3. - În functie de sistemul sau de sistemele aprobate de administratia veterinară centrală a României, aceasta trebuie să se asigure că proprietarii sau detinătorii de găini ouătoare aplică atât prevederile Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor de fermă, cât si cele ale anexei la prezenta normă sanitară veterinară.

 

CAPITOLUL III

Prevederi aplicabile sistemelor alternative

 

Art. 4. - (1) Administratia veterinară centrală a României se va asigura că, începând de la data de 1 ianuarie 2003, toate sistemele de productie care se vor construi sau reconstrui, la care se face referire în acest capitol, si toate astfel de sisteme de productie puse în folosintă pentru prima dată se conformează cel putin următoarelor cerinte:

a) să aibă fie hrănitori lineare care asigură un front de furajare de cel putin 10 cm/pasăre, fie hrănitori circulare care asigură cel putin 4 cm/pasăre;

b) să aibă fie instalatii de adăpare cu apă continuă care asigură un front de adăpare de 2,5 cm/pasăre, fie instalatii cu adăpare circulară care asigură 1 cm/pasăre. În plus, când sunt folosite adăpători la cupe sau la pipe, va exista cel putin o pipă sau o cupă pentru fiecare grup de 10 găini. Când punctele de adăpare sunt verticale, vor exista cel putin două cupe sau două pipe la dispozitia fiecărei păsări;

c) să aibă cel putin un cuib pentru fiecare grup de 7 găini.

Dacă se folosesc cuiburile de grup, trebuie să existe cel putin 1 m 2 din spatiul de cuib pentru maximum 120 de găini;

d) să aibă stinghii adecvate, fără margini ascutite si care asigură cel putin 15 cm/pasăre. Stinghiile nu trebuie să fie montate deasupra asternutului; distanta orizontală dintre stinghii trebuie să fie de cel putin 30 cm, iar distanta orizontală între o stinghie si perete trebuie să fie de cel putin 20 cm si de cel putin 250 cm 2 zonă de asternut/pasăre, zona de asternut ocupând cel putin o treime din suprafata pardoselii.

(2) Pardoselile pentru instalatii trebuie să fie construite în asa fel încât să suporte adecvat ghearele fiecărui picior.

(3) Suplimentar prevederilor stabilite la alin. (1) si (2) sistemele de productie trebuie să îndeplinească următoarele cerinte:

a) dacă sistemele de crestere sunt folosite când păsările se pot misca liber între diferite niveluri:

ii(i) nu sunt permise mai mult de 4 niveluri si spatiul din fată între niveluri trebuie să fie de cel putin 45 cm;

i(ii) instalatiile de furajare si adăpare trebuie să fie distribuite în asa fel încât să asigure accesul egal la acestea al tuturor păsărilor;

(iii) nivelurile trebuie să fie astfel aranjate încât să prevină căderea fecalelor pe nivelul inferior;

b) dacă găinile ouătoare au acces liber oriunde:

i(i) trebuie să existe câteva intrări care să asigure acces direct la zona exterioară, de cel putin 35 cm înăltime si 40 cm lărgime, si care să se extindă pe toată lungimea clădirii; în orice caz, trebuie să fie disponibilă o

deschidere totală de 2 m pentru un grup de 1.000 de găini;

i(ii) miscările libere trebuie să fie:

- într-o zonă corespunzătoare cu densitatea stocului si cu natura dusumelei, cu scopul de a se preveni orice contaminare;

- echipate cu acoperis fată de efectele dăunătoare ale vremii si de protectie fată de prădători si, dacă este necesar, cu recipiente corespunzătoare de adăpare.

(4) Densitatea de cazare nu trebuie să depăsească 9 găini ouătoare/m 2 de zonă utilizabilă. Totusi, când zona utilizabilă corespunde cu suprafata disponibilă a pardoselii, administratia veterinară centrală a României poate, până la data de 31 decembrie 2007, să autorizeze o densitate de cazare de 12 găini/m 2 de zonă disponibilă, pentru acele exploatatii care au aplicat deja acest sistem.

(5) Administratia veterinară centrală a României se va asigura că cerintele minime stabilite la acest capitol se vor aplica sistemelor alternative până la data de 31 decembrie 2007.

 

CAPITOLUL IV

Conditii privind cresterea în sisteme de custi neîmbunătătite

 

Art. 5. - (1) Administratia veterinară centrală a României se va asigura că, începând cu data de 1 ianuarie 2003, toate sistemele de custi la care se face referire în prezentul capitol sunt conforme cel putin următoarelor cerinte:

a) trebuie să se asigure pentru fiecare găină ouătoare cel putin 550 cm 2 din aria custii, măsurati în plan orizontal, care poate fi folosită fără restrictie, în special fără să includă partea înclinată pentru evacuarea dejectiilor, posibil să restrictioneze aria disponibilă;

b) trebuie să se asigure un jgheab de furajare care să poată fi utilizat fără restrictie de fiecare pasăre. Lungimea acestuia trebuie să fie de cel putin 10 cm, multiplicati cu numărul de păsări din cuscă;

c) cu exceptia cazului în care custile sunt prevăzute cu cupe sau pipe de adăpare, fiecare cuscă trebuie să aibă un jgheab continuu de adăpare de aceeasi lungime ca si jgheaburile de furajare mentionate la lit. b). Acolo unde punctele de adăpare sunt verticale, cel putin două cupe sau două pipe trebuie să existe în fiecare cuscă;

d) custile trebuie să fie de cel putin 40 cm înăltime pe o suprafată de cel putin 65% din cuscă si nu mai putin de 35 cm în orice punct al acesteia;

e) pardoselile custilor trebuie să fie construite astfel încât să suporte adecvat ghearele fiecărui picior. Înclinatia pardoselii nu trebuie să depăsească 14% sau 8Ľ. În cazul pardoselilor care utilizează altfel de material decât plasa rectangulară de sârmă, administratia veterinară centrală a României poate permite înclinatii mai mari ale acestora;

f) custile vor fi echipate cu ustensile de tăiere a ghearelor.

(2) Administratia veterinară centrală a României se va asigura că cresterea în custi, la care se face referire în acest capitol, este interzisă începând cu data de 1 ianuarie 2007. Totodată nici o cuscă cu parametrii mentionati în acest capitol nu se va mai confectiona sau nu se va pune în exploatare pentru prima dată începând cu data de 1 ianuarie 2003.

 

CAPITOLUL V

Conditii privind cresterea în custi îmbunătătite

 

Art. 6. - Administratia veterinară centrală a României se va asigura si va întreprinde toate măsurile ca, după data de 1 ianuarie 2003, toate custile la care se referă prezentul capitol să se conformeze cel putin următoarelor cerinte:

a) găinile ouătoare trebuie să aibă cel putin 750 cm 2 din zona de cuscă pentru fiecare pasăre, din care 600 cm 2 să fie zonă utilizabilă; înăltimea custii, alta decât zona utilizabilă mentionată anterior, va fi de cel putin 20 cm la oricare punct si nici o cuscă nu va avea o arie totală mai mică de 2.000 cm 2 ;

b) găinile ouătoare trebuie să aibă un cuib;

c) găinile ouătoare trebuie să aibă un asternut care să se poată răsfoi si reîmprospăta;

d) găinile ouătoare trebuie să aibă stinghii corespunzătoare care să asigure cel putin 15 cm/pasăre;

e) pentru custile îmbunătătite se va asigura un jgheab de furajare care să poată fi folosit fără restrictie. Lungimea acestuia trebuie să fie de cel putin 12 cm, multiplicati cu numărul găinilor din cuscă;

f) fiecare cuscă trebuie să aibă un sistem de adăpare corespunzător cu mărimea grupului; acolo unde sunt adăpători la pipă sau la cupă, cel putin două adăpători pipă sau două adăpători cupă trebuie să fie accesibile fiecărei păsări;

g) pentru a se facilita inspectia, introducerea si depopularea găinilor trebuie să existe un coridor de minimum 90 cm între rândurile de custi si un spatiu de cel putin 35 cm trebuie să fie prevăzut între pardoseala clădirii si partea inferioară a custilor;

h) custile trebuie să fie echipate cu instrumente de tăiere a ghearelor păsărilor.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 7. - Administratia veterinară centrală a României se va asigura că exploatatiile la care se referă prezenta normă sanitară veterinară sunt înregistrate de către autoritatea veterinară competentă si au primit un număr distinct care va fi mijlocul pentru trasabilitatea ouălor plasate pe piată pentru consum.

Art. 8. - (1) Administratia veterinară centrală a României va lua măsurile necesare pentru a se asigura că autoritatea competentă din acest domeniu efectuează inspectii pentru monitorizarea conformitătii cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare. Aceste inspectii pot fi realizate si cu ocazia controalelor ce vizează alte scopuri.

(2) De la data intrării în vigoare a prezentei norme sanitare veterinare administratia veterinară centrală a României va raporta Comisiei Europene situatia inspectiilor efectuate în concordantă cu prevederile alin. (1).

Art. 9. - (1) a) Când se consideră necesar să se verifice aplicarea uniformă a cerintelor prezentei norme sanitare veterinare, expertii Comisiei Europene si ai statelor membre ale Uniunii Europene pot efectua, împreună cu expertii veterinari români, controale ad-hoc în România, pentru a verifica conformitatea cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare.

b) Administratia veterinară centrală a României va organiza în cadrul programului anual de controale veterinare inspectii ad-hoc si planificate pentru a verifica implementarea corectă a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.

(2) Atunci când expertii comunitari si ai statelor membre ale Uniunii Europene efectuează inspectii în România, administratia veterinară centrală a României va asigura toate conditiile si va desemna expertii români care vor participa la aceste inspectii, în scopul realizării în totalitate a obiectivelor acestora. Rezultatul inspectiei efectuate trebuie să fie discutat cu administratia veterinară centrală a României înainte ca raportul final să fie redactat si pus în circulatie.

(3) Administratia veterinară centrală a României va lua toate măsurile necesare care să tină seama de rezultatul inspectiilor efectuate pe teritoriul României.

(4) a) Expertii veterinari români pot efectua controale ad-hoc în tările înscrise în lista oficială, similară cu cea elaborată de Comisia Europeană, din care România poate importa găini ouătoare, pentru a verifica dacă sunt respectate în acele tări prevederile prezentei norme sanitare veterinare. Când expertii români efectuează controale pe teritoriul unei tări terte, costurile acestor inspectii pentru expertii proprii vor fi suportate de administratia

veterinară centrală a României. În acest sens în bugetul acesteia trebuie constituit un fond special pentru realizarea controalelor externe si a celor ce se efectuează pe teritoriul României.

b) Administratia veterinară centrală a României va revedea tehnologiile sanitare veterinare si tehnologiile de productie pentru fiecare specie si categorie de productie si le va adapta la noua legislatie veterinară rezultată în urma transpunerii legislatiei comunitare specifice în dreptul românesc.

Art. 10. - Administratia veterinară centrală a României va solicita directiilor sanitare veterinare judetene si asociatiilor de crescători de profil inventarierea tuturor sistemelor de crestere a găinilor ouătoare si propuneri corespunzătoare care să conducă la conformitatea cu prevederile acesteia, tinându-se seama de negocierile din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului.

Art. 11. - (1) Administratia veterinară centrală a României va elabora legi, alte reglementări legislative si prevederi administrative, incluzând sanctiunile pe care le consideră necesare pentru realizarea conformitătii cu regulile stabilite prin prezenta normă sanitară veterinară, în termenele prevăzute, si va informa Comisia Europeană despre aceasta.

(2) Când se adoptă aceste măsuri, ele trebuie să contină o referire la prezenta normă sanitară veterinară sau vor trebui să fie însotite de aceste referinte la publicarea lor oficială. Metodele de realizare a acestor referinte sunt la dispozitia administratiei veterinare centrale a României.

(3) Administratia veterinară centrală a României poate impune pe teritoriul României conditii mai severe decât prevederile prezentei norme sanitare veterinare.

(4) Administratia veterinară centrală a României va comunica Comisiei Europene, imediat după intrarea în vigoare a prezentei norme sanitare veterinare, textele actelor legislative românesti referitoare la protectia găinilor ouătoare, adoptate ulterior.

Art. 12. - (1) Administratia veterinară centrală a României poate adopta documente legislative sau prevederi administrative suplimentare prezentei norme sanitare veterinare pentru a se asigura implementarea si conformitatea cu prevederile acesteia.

(2) Administratia veterinară centrală a României poate modifica, adăuga sau abroga total ori partial prevederile prezentei norme sanitare veterinare.

(3) Atunci când administratia veterinară centrală a României adoptă reglementările mentionate la alin. (1) si (2), trebuie să facă o referire expresă la prezenta normă sanitară veterinară.

 

ANEXĂ

la norma sanitară veterinară

 

CERINTE SUPLIMENTARE

privind protectia găinilor ouătoare

 

Fată de prevederile Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor de fermă se vor aplica suplimentar următoarele cerinte:

1. Grupul sau lotul de păsări va fi inspectat de proprietar sau de persoana responsabilă cel putin o dată pe zi.

2. Nivelul zgomotelor trebuie diminuat pe cât posibil. Zgomotele constante sau bruste vor fi evitate. Gurile de ventilatie, instalatiile de furajare si alte echipamente vor fi construite, instalate, vor functiona si vor fi mentinute în asa fel încât acestea să producă cât mai putin zgomot.

3. Toate adăposturile vor avea un nivel suficient de lumină pentru a permite tuturor păsărilor să se vadă una pe alta si pentru a fi observate clar, pentru a investiga vizual împrejurimile lor si pentru a prezenta niveluri normale de activitate. Acolo unde există lumină naturală, fantele de lumină trebuie aranjate în asa fel încât lumina să fie distribuită uniform în adăpost. După primele zile de adaptare regimul de lumină va fi astfel încât să se prevină problemele de sănătate si comportamentale. Această fază trebuie să fie urmată de un ritm de 24 de ore si include o perioadă adecvată de întuneric neîntrerupt, după cum este indicat, de aproximativ o treime din zi, astfel încât păsările să se poată odihni si să se evite probleme precum imunodepresia sau anomaliile oculare. O perioadă de semiîntuneric de o anumită durată trebuie prevăzută atunci când lumina este diminuată, astfel încât păsările să poată sta asezate fără perturbări sau răniri.

4. Acele părti ale clădirilor, echipamentelor sau ustensilelor care sunt în contact cu pasărea trebuie să fie curătate si dezinfectate riguros si regulat si în orice caz când se realizează depopularea, precum si înainte ca un lot de păsări să fie introdus în aceste spatii. Când custile sunt ocupate, suprafetele si toate echipamentele vor fi tinute în stare corespunzătoare de curătenie. Fecalele trebuie să fie îndepărtate ori de câte ori este necesar, iar păsările moarte trebuie să fie îndepărtate zilnic.

5. Custile trebuie să fie echipate corespunzător pentru a se preveni iesirea necontrolată a păsărilor.

6. Clădirile care cuprind mai mult de 3 rânduri de custi trebuie să aibă instalatii corespunzătoare sau trebuie luate măsuri care să permită inspectia fără dificultate a tuturor rândurilor de custi si să faciliteze îndepărtarea găinilor moarte.

7. Forma si dimensiunile iesirii din cuscă trebuie să fie astfel încât o pasăre adultă să poată părăsi cusca fără să fie afectată de vreo suferintă inutilă si fără să se rănească.

8. Fără a aduce atingere prevederilor Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor de fermă, este interzisă mutilarea păsărilor. În vederea prevenirii căderii penajului sau a canibalismului se poate permite deplumarea partială de către personal calificat pentru păsările mai mici de 10 zile, destinate reproductiei.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI

Nr. 942/27 decembrie 2001

MINISTERUL MUNCII SI SOLIDARITĂTII SOCIALE

Nr. 15/8 ianuarie 2002

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii si familiei si al ministrului muncii si solidaritătii sociale nr. 343/399/2001 pentru aprobarea Instructiunilor privind eliberarea certificatelor de concediu medical în baza cărora se acordă indemnizatiile de asigurări sociale

 

Ministrul sănătătii si familiei si ministrul muncii si solidaritătii sociale,

având în vedere:

- art. 101, art. 103 alin. (3) si art. 133 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare; si

- Referatul comun de aprobare al Directiei generale de asistentă medicală, programe si servicii medicale integrate si al Centrului de calcul, statistică sanitară si documentare medicală din cadrul Ministerului Sănătătii si Familiei nr. D.B. 11.840 din 27 decembrie 2001, în temeiul:

- Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările si completările ulterioare; si

- Hotărârii Guvernului nr. 4/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, cu modificările si completările ulterioare,

emit următorul ordin:

 

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului sănătătii si familiei si al ministrului muncii si solidaritătii sociale nr. 343/399/2001 pentru aprobarea Instructiunilor privind eliberarea certificatelor de concediu medical în baza cărora se acordă indemnizatiile de asigurări sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 19 noiembrie 2001, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul 3 al literei c) “Concediul medical pentru maternitate” va avea următorul cuprins:

“Certificatul de concediu medical pentru lehuzie se eliberează de medicul de specialitate obstetrică-ginecologie din unitatea sanitară în care a născut femeia, de către medicul care a constatat nasterea sau de către medicul de familie care are în urmărire lehuza, pentru o perioada de 31 de zile, dar nu mai mult de 63 de zile calculate de la data nasterii copilului.”

2. Litera j) “Codificarea diagnosticului” va avea următorul cuprins:

“Codificarea bolilor se face după Clasificatia Internatională a Maladiilor (CIM) Revizia a 10-a O.M.S., în conformitate cu anexa la instructiuni.”

3. După anexa la instructiuni, care devine anexa nr. 1, se introduce anexa nr. 2, al cărei continut este prevăzut în anexa la prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin va intra în vigoare la data emiterii lui si va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. - Ordinul ministrului sănătătii si familiei si al ministrului muncii si solidaritătii sociale nr. 343/399/2001, cu modificările si completările aduse prin prezentul ordin, va fi republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Marian Sârbu

 

ANEXĂ

Anexa nr. 2 la instructiuni

 

Clasificatia internatională a maladiilor (CIM)

 

Revizia a 10-a O.M.S.

Lista pentru incapacitatea temporară de muncă

 

Cod

Cauza incapacitătii temporare de muncă

Cod din Revizia a 10-a

0

1

2

TOTAL INCAPACITATE PRIN ÎMBOLNĂVIRE, ACCIDENTE SI BOLI PROFESIONALE (A+B+C)

A. TOTAL INCAPACITATE PRIN BOALĂ

01

Tuberculoză

A15-A19

02

Alte boli infectioase si parazitare

A00-A09; A20-A99; B00-B99

03

Tumori maligne

C00-C97

04

Alte tumori

D00-D48

05

Anemii

D50-D64

06

Alte boli ale sângelui, organelor hematopoietice si unele implicatii ale mecanismului imunitar

D65-D89

07

Diabet zaharat

E10-E14

08

Alte boli endocrine, de nutritie si metabolism

E00-E07; E15-E90

09

Tulburări nevrotice legate de stres si somatice

F40-F48

10

Alte tulburări mentale si de comportament

F00-F39; F50-F99

11

Bolile sistemului nervos

G00-G99

12

Bolile ochiului si anexelor sale

H00-H59

13

Bolile urechii si apofizei mastoide

H60-H95

14

Hipertensiunea arterială

I10-I15

15

Cardiopatii ischemice

I20-I25

16

Cord pulmonar cronic

I27.9

17

Alte boli ale aparatului circulator

I00-I09; I27-I99

18

Afectiuni acute ale căilor respiratorii superioare

J00-J09

19

Gripa si pneumonia

J10-J18

20

Boli pulmonare obstructive cronice

J41-J47

21

Alte boli ale aparatului respirator

J20-J39; J60-J99

22

Boala ulceroasă

K25-K28

23

Apendicită

K35-K38

24

Hernii

K40-K46

25

Bolile ficatului

K70-K77

26

Litiaza biliară, colecistita si alte boli ale vezicii si căilor biliare

K80-K83

27

Alte boli ale aparatului digestiv

K00-K22; K29-K31;

28

Boli ale pielii si tesutului subcutanat

K50-K67; K80-K93

29

Artropatii

L00-L99

30

Dorsopatii

M00-M25

31

Alte boli ale sistemului osteoarticular si tesutului conjunctiv

M40-M54

32

Boli renale (exclusiv litiaza)

M30-M36; M60-M99

33

Litiaza aparatului urinar

N00-N19

34

Bolile organelor genitale feminine

N20-N23

35

Alte boli ale aparatului genito-urinar

N70-N99

36

Bolile sarcinii, nasterii si lehuziei

N25-N64

37

Malformatii congenitale

O00-O99

38

Alte afectiuni si nespecificate

Q00-Q99

B. TRAUMATISME, OTRĂVIRI SI UNELE CONSECINTE ALE CAUZELOR EXTERNE

39

Traumatisme, otrăviri si unele consecinte ale cauzelor externe

S00-S99; T00-T98

 

C. BOLI PROFESIONALE

40

Bolile profesionale*)

-

D. INCAPACITATEA TEMPORARĂ DE MUNCĂ DIN ALTE CAUZE

41

Concediu pentru tratament în sanatoriul balnear

-

42

Sarcină si lehuzie

-

43

Îngrijirea copiilor bolnavi

-

44

Transfer în muncă pentru TBC pulmonar

-

45

Transfer în muncă pentru alte boli

-

46

Carantină

-

47

Alte cauze

-

 


*) Se vor include toate bolile profesionale, indiferent de cauza lor; ele nu trebuie clasate la celelalte coduri.

 

NOTĂ:

Toate diagnosticele de boală încadrate în intervalele blocurilor de diagnostic din coloana 2 vor primi diagnosticul din coloana 1 si codul din coloana 0.

Exemple:

- Tuberculoza (A15-A19) se va codifica cu 01

- Diabetul zaharat (E10-E14) se va codifica cu 07

- Bolile ficatului (K70-K77) se va codifica cu 25

- Concediul pentru sarcină si lehuzie se va codifica cu 42.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 95/1993*)

privind continuarea participării României la construirea Combinatului minier de îmbogătire

a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog - Ucraina

si asigurarea resurselor de finantare necesare

 


*) Republicată în temeiul art. III din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 3/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2001.

Legea nr. 95/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 12 ianuarie 1994, a fost modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 3 din 4 ianuarie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 368 din 10 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 13 iulie 2001.

 

Art. 1. - Se aprobă continuarea participării României la construirea Combinatului minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog - Ucraina. Conditiile continuării participării României la construirea obiectivului se vor stabili prin protocol interguvernamental româno-ucrainean de modificare si adaptare a prevederilor Conventiei guvernamentale româno-sovietice, semnată la 29 decembrie 1986 la Moscova.

Art. 2. - Ministerul Industriei si Resurselor*) – ca reprezentant al Guvernului României în relatiile cu Guvernul Ucrainei - va urmări aducerea la îndeplinire a tuturor prevederilor din protocolul interguvernamental româno-ucrainean prevăzut la art. 1 alin. 2. Ministerul Industriei si Resurselor va asigura coordonarea si urmărirea îndeplinirii obligatiilor părtii române la construirea obiectelor Combinatului minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog, prevăzute în Conventia interguvernamentală din 29 decembrie 1986 si în protocolul interguvernamental româno-ucrainean. Obligatiile si drepturile ce revin părtii române din participarea la construirea Combinatului minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog se realizează prin societătile comerciale semnatare ale contractelor încheiate în acest scop cu partea ucraineană.

Art. 3. - Ministerul Industriei si Resurselor va stabili cu organele de resort din Federatia Rusă si Ucraina modalitatea de compensare a valorii masinilor si utilajelor livrate din România unor întreprinderi metalurgice din Federatia Rusă si din alte republici din fosta U.R.S.S., livrate drept cotă de participare la construirea Combinatului minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog, valoare care, potrivit Conventiei interguvernamentale din 29 decembrie 1986, trebuia să fie achitată prin livrări de pelete din productia combinatului.

Art. 4. - Finantarea cheltuielilor pentru îndeplinirea angajamentelor guvernamentale privind construirea Combinatului minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog se asigură din fondurile prevăzute anual cu această destinatie în bugetul de stat, pe baza fundamentării prezentate de Ministerul Industriei si Resurselor. Pentru finantarea, în anul 1993, a livrărilor de utilaje si a lucrărilor de constructii-montaj la Combinatul minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog, Ministerul Finantelor Publice va contracta un împrumut în sumă de 40 miliarde lei de la o bancă comercială care oferă cele mai avantajoase conditii, în care scop Banca Natională a României acordă o linie specială de finantare. Dobânda aferentă împrumutului se suportă de la bugetul de stat, capitolul “Dobânzi pentru datoria publică”.

Art. 5. - Veniturile provenite din valorificarea la intern sau la export a minereurilor de fier-pelete, preluate de la partea ucraineană în contul rambursării datoriei sale, se varsă în contul Ministerului Finantelor Publice, pe măsura realizării lor, urmând a fi utilizate pentru rambursarea creditelor bancare contractate la intern în vederea finantării livrărilor de utilaje si a lucrărilor de constructii-montaj la Combinatul minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog, precum si pentru plata dobânzilor, a comisioanelor si a altor speze aferente acestor credite bancare. Sumele rămase după restituirea fondurilor consumate pentru construirea Combinatului minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog se varsă la bugetul de stat.

Art. 6. - Mecanismul de decontare la intern a minereului de fier-pelete se stabileste prin norme metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Industriei si Resurselor si Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului.

Art. 7. - Importul de minereu de fier-pelete, preluat în contul rambursării datoriei părtii ucrainene pentru Combinatul minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog, este scutit de plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adăugată. De asemenea, exporturile de utilaje, materiale si alte produse destinate construirii Combinatului minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog, precum si importul de minereu de fier-pelete, preluat în contul rambursării datoriei părtii ucrainene pentru acest obiectiv, sunt scutite de plata comisionului de 0,5% pentru prestarea serviciilor vamale, instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 387/1992.


*) Potrivit art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 3/2001 atributiile si responsabilitătile fostului Minister al Comertului, prevăzute la art. 2 alin. 1 si la art. 3 din Legea nr. 95/1993, se preiau integral de Ministerul Industriei si Resurselor.