MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 118         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 13 februarie 2002

 

SUMAR

 

DECRETE

 

128. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general din Serviciul de Informatii Externe

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 329 din 27 noiembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (4) din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor, dispozitii introduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 161/2000

 

Decizia nr. 23 din 24 ianuarie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. 11 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

99. - Hotărâre privind organizarea si functionarea Academiei Diplomatice

 

101. - Hotărâre privind instituirea burselor de cercetare si formare postuniversitară si postdoctorală “Vasile Pârvan” la Accademia di Romania din Roma si “Nicolae Iorga” la Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica din Venetia

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.267/2001. - Ordin al ministrului finantelor publice privind aprobarea formularului-tipizat al Procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, destinat utilizării în activitatea de control a comisarilor Gărzii financiare

 

Rectificare

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general

din Serviciul de Informatii Externe

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 99 din Constitutia României, ale art. 17 din Legea nr. 1/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Informatii Externe, republicată, cu modificările ulterioare, precum si ale art. 43 alin. 1 lit. a), ale art. 85 alin. 1 lit. e) si ale art. 109 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare,

având în vedere propunerea directorului Serviciului de Informatii Externe,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ă:

Articol unic. - Pe data de 15 februarie 2002 domnul general de brigadă Cornel Crăciun Biris se trece în rezervă.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Înstemeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 11 februarie 2002.

Nr. 128.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALE

 

DECIZIA Nr. 329

din 27 noiembrie 200

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (4)

din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor,

dispozitii introduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 161/2000

 

Nicolae Popa – presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (4) din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 161/2000, exceptie ridicată de Gheorghe Stoica în Dosarul nr. 4.410/2001 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, arătând că această solutie rezidă în însusi continutul art. 11 si 16 din Constitutie.

Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei, nefiind supusă ratificării de către Parlament, nu face parte din dreptul intern, astfel încât nu se poate sustine că ar fi încălcat art. 11 din Legea fundamentală. Pe de altă parte, nu sunt încălcate nici dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece textul constitutional face referire la egalitatea între persoanele fizice, iar nu la egalitatea între persoanele juridice.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 februarie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 4.410/2001, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (4) din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor, dispozitii introduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 161 /2000, exceptie ridicată de Gheorghe Stoica.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 11 din Constitutie, referitoare la obligatia statului român de a îndeplini obligatiile asumate prin tratatele internationale la care este parte, cu trimitere la Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei pentru prevenirea criminalitătii. Notiunea de tratat international trebuie înteleasă în sens foarte larg, incluzând si recomandările Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei. Prin acest act al Consiliului Europei, se recomandă statelor membre să promoveze, să revizuiască si, dacă este cazul, să completeze reglementarea privitoare la abilitările initiale, la autorizările si inspectiile periodice asupra societătilor de securitate si de supraveghere, iar nu să le suprime printr-o ordonantă. Prin faptul că dispozitiile criticate interzic instalarea de girofaruri pe autovehiculele apartinând societătilor de pază sunt încălcate dispozitiile art. 11 din Constitutie, referitoare la obligativitatea respectării tratatelor internationale la care România este parte si, prin aceasta, sunt încălcate si recomandările respective.

În ceea ce priveste cel de-al doilea motiv de neconstitutionalitate invocat, si anume încălcarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, autorul exceptiei sustine că acesta se întemeiază pe faptul că textul de lege criticat interzice echiparea si folosirea de girofaruri sau sirene numai pe autovehiculele societătilor de pază, în timp ce autovehiculele de interventie din domeniul sănătătii sau salubrizării, firmelor de constructii, cabinetelor medicale particulare, inclusiv cele veterinare, beneficiază de dreptul de a-si echipa autovehiculele cu lămpi girofar, desi unele dintre acestea nu se situează, în ceea ce priveste gradul de urgentă al interventiei, pe acelasi plan cu societătile de pază. Solicită admiterea exceptiei si declararea ca neconstitutionale a dispozitiilor criticate.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti, exprimându-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, arată, în esentă, că aceasta nu este întemeiată. Astfel, cu privire la sustinerea că dispozitiile legale criticate sunt contrare art. 11 din Constitutie, instanta arată că, fiind vorba de o recomandare (Recomandarea Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei nr. R(87)19 pentru prevenirea criminalitătii, care este considerată de autorul exceptiei ca fiind inclusă în categoria tratatelor internationale), aceasta nu are caracter obligatoriu. Instanta retine faptul că în urma acestei recomandări România, ca membru al Consiliului Europei, este obligată să revizuiască normele legale cu privire la autorizarea functionării societătilor de securitate si de supraveghere “în scopul înscrierii acestor societăti în limitele legii si evitarea unor situatii abuzive care s-ar putea crea”.

În ceea ce priveste contrarietatea dispozitiilor legale criticate cu prevederile art. 16 din Constitutie, referitoare la egalitatea în drepturi a cetătenilor, instanta consideră că si această critică este neîntemeiată, deoarece se consideră că, prin exceptarea autovehiculelor de interventie în domeniile: sănătătii, salubrizării, deszăpezirii etc. de la restrictia de a folosi girofar sau sirenă, “se urmăreste ocrotirea deplină a unor interese publice, respectiv a vietii si sănătătii cetătenilor”.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele lor de vedere asupra exceptiei ridicate.

Guvernul, în punctul său de vedere, arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece, în spetă, nu sunt încălcate dispozitiile constitutionale ale art. 11 si 16, asa cum sustine autorul exceptiei.

În ceea ce priveste presupusa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constitutie, Guvernul arată că aceste prevederi constitutionale garantează egalitatea în drepturi a cetătenilor, iar nu a persoanelor juridice. Se invocă si jurisprudenta în acelasi sens a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, text introdus prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 161/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 9 noiembrie 2000, text care are următorul cuprins:

“(4) Echipamentul personalului de pază va fi inscriptionat numai cu denumirea si sigla societătii, aprobate cu ocazia autorizării. Pe autovehiculele din dotarea societătilor specializate de pază se inscriptionează numai denumirea, sigla si numerele destelefon ale societătii. Echiparea si folosirea de girofaruri sau sirene pe autovehiculele societătilor specializate de pază este interzisă”.

Autorul exceptiei consideră că aceste dispozitii sunt neconstitutionale, deoarece interzic echiparea si folosirea de girofaruri sau sirene pe autovehiculele societătilor de pază. El afirmă că, prin textele legale criticate, au fost încălcate dispozitiile art. 11 si ale art. 16 alin. (1) din Constitutie, care au următorul continut:

Art. 11: “(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai si cu bună-credintă obligatiile ce-i revin dinstratatele la care este parte.

(2)Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”;

Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări”.

 Cu privire la art. 11 din Constitutie se face referire la Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei pentru prevenirea criminalitătii, în care se mentionează si încurajarea relatiilor pozitive dintre politie si societătile de securitate si

supraveghere. Se sustine că aceste recomandări sunt încălcate prin faptul că dispozitiile criticate interzic instalarea de girofaruri pe autovehiculele apartinând societătilor respective si în felul acesta se încalcă prevederile art. 11 din Constitutie referitoare la respectarea tratatelor internationale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că a mai examinat o exceptie ridicată de acelasi autor în alt dosar având aceleasi părti si acelasi obiect, pronuntând Decizia nr. 258 din 20 septembrie 2001*), nepublicată până la data pronuntării prezentei decizii. Cu acel prilej Curtea a retinut că “recomandările Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei nu se circumscriu notiunii de «tratat» folosită în art. 11 din Constitutie, deoarece nu este vorba de un act juridic international, care trebuie să fie ratificat de către Parlament pentru a putea fi inclus în dreptul intern”. Din analiza continutului Recomandării nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor

statelor membre ale Consiliului Europei pentru prevenirea criminalitătii a rezultat obligatia statului de a revizui legislatia în domeniu, obligatie pe care a îndeplinit-o prin emiterea ordonantei de modificare, si nu obligatia de a acorda societătilor de securitate si supraveghere dreptul de a-si dota autoturismele cu girofaruri sau sirene.

Analizând si cel de-al doilea motiv de neconstitutionalitate invocat, în care se sustine că prin interdictia de a folosi girofar si sirenă de către autovehiculele societătilor de pază, în timp ce autovehiculele de interventie din domeniul sănătătii sau salubrizării le pot instala si folosi, sunt

încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea constată că aceste prevederi se referă la egalitatea în drepturi a cetătenilor, si nu a persoanelor juridice. În acelasi sens este si practica jurisdictională a Curtii Constitutionale (de exemplu, Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, sau Decizia nr. 18 din 27 februarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 8 aprilie 1996).

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (4) din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor, dispozitii introduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 161/2000, exceptie ridicată de Gheorghe Stoica în Dosarul nr. 4.410/2001 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 noiembrie 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Laurentiu Cristescu


*) Decizia nr. 258 din 20 septembrie 2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 4 ianuarie 2002.

 

CURTEA CONSTITUTIONA

 

DECIZIA Nr. 23

din 24 ianuarie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. 11 din Legea nr. 92/ 1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare

 

Nicolae Popa - pre edinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. 11 -13 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Federatia Independentă a Sindicatelor Miscare Comercial din Transporturile Feroviare din Bucuresti în Dosarul nr. 880/2000 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. 11 -13 din Legea nr. 92/1992, republicată, precizând că aceeasi solutie a fost pronuntată prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 322/2001. Această decizie nu are însă efecte erga omnes, deoarece nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 27 martie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 880/2000, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. 11 si 3 din Legea nr. 92/ 992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Federatia Independentă a Sindicatelor Miscare Comercial dinstransporturile Feroviare din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prin adoptarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 179/1999 au fost modificate dispozitiile art. 17 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, fiind introduse alin. 11, 12 si 13. Astfel, au fost încălcate prevederile art. 123, art. 124 alin. (1), art. 125 alin. (1) si (3), precum si ale art. 51 din Constitutie, întrucât asistentii judiciari, fiind functionari publici, nu pot intra alături de magistrati în compunerea

instantei de judecată.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti, exprimându-si opinia, apreciază că exceptia este nefondată, deoarece textul de lege criticat nu numai că nu contravine dispozitiilor art. 123, 124 si 125 din Constitutie, ci, dimpotrivă, “este în concordantă cu litera si spiritul Constitutiei”. Faptul că în cazul litigiilor de muncă completul de judecată este format dintr-un judecător si doi asistenti judiciari nu influentează asupra înfăptuirii justitiei ori asupra statutului judecătorilor, ci s-au avut în vedere o mai bună protectie a drepturilor si libertătilor cetătenilor, precum si o garantie a drepturilor constitutionale la muncă si protectie socială.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintele Camerei Deputatilor, în punctul său de vedere, consideră că dispozitiile art. 17 alin. 11, 12 si 13 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, introduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 179/1999, sunt constitutionale si propune respingerea exceptiei de neconstitutionalitate. Se arată că, potrivit art. 125 alin. (1) din Constitutie, Curtea Supremă de Justitie are un statut constitutional, celelalte instante judecătoresti stabilindu-se prin lege. Aceasta înseamnă că sistemul instantelor judecătoresti este perfectibil “prin introducerea unor posibile verigi jurisdictionale care să conducă la perfectionarea actului de justitie, prin crearea chiar a unor instante speciale competente să actioneze pentru înfăptuirea justitiei într-un anumit domeniu”.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 11, 12 si 13 din Legea nr. 92/1992, republicată, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 179/1999, este neîntemeiată. Se arată că asistentii judiciari trebuie să

îndeplinească, potrivit legii, conditiile cerute pentru judecători si depun acelasi jurământ ca si judecătorii. În ceea ce priveste dispozitiile legale criticate, acestea au fost introduse la cererea sindicatelor, cu avizul Consiliului Economic si Social.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit formulării autorului exceptiei, îl constituie dispozitiile art. 17 alin. 11 -13 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare.

Aceste dispozitii au fost introduse prin art. I pct. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 179/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, ordonantă aprobată si modificată prin Legea nr. 118/2001 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 30 martie 2001).

Dispozitiile art. 17 alin. 1 1 -1 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, au următorul continut: “Cauzele privind conflictele de muncă si litigiile de muncă se judecă în primă instantă, cu celeritate, de către un complet format dintr-un judecător si doi asistenti judiciari, dintre care unul reprezintă asociatiile patronale, iar celălalt reprezintă sindicatele. Hotărârile în aceste cauze se iau cu majoritatea membrilor completului.

Asistentii judiciari sunt numiti pe o perioadă de 4 ani de către ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, dintre persoanele care au studii juridice superioare si îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 46 alin. 1 lit. a), c), d), e) si alin. 2. Asistentii judiciari depun jurământ în conditiile art. 48 care se aplică în mod corespunzător.

Conditiile si procedura de propunere a candidatilor pentru a fi numiti asistenti judiciari, de către Consiliul Economic si Social, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”.

 Autorul exceptiei, invocând neconstitutionalitatea acestor dispozitii legale, apreciază că au fost încălcate următoarele prevederi constitutionale:

- Art. 123: “(1) Justitia se înfăptuieste în numele legii.

(2) Judecătorii sunt independenti si se supun numai legii”;

- Art. 124 alin. (1): “Judecătorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Presedintele si ceilalti judecători ai Curtii Supreme de Justitie sunt numiti pe o perioadă de 6 ani. Ei pot fi reînvestiti în functie. Promovarea, transferarea si sanctionarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în conditiile legii”;

- Art. 125 alin. (1) si (3): “(1) Justitia se realizează prin Curtea Supremă de Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege. [...]

(3) Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de leges”;

- Art. 51: “Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”.

În raport cu sustinerile formulate în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constată că, desi se referă la art. 17 alin. 11 -13 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, autorul exceptiei critică numai dispozitia cuprinsă în art. 17 alin. 11 din lege, conform căreia în cauzele privind conflictele de muncă si litigiile de muncă, judecate în primă instantă, hotărârile se iau cu majoritatea membrilor completului de judecată. În consecintă, obiectul controlului de constitutionalitate exercitat de Curte în cauza de fată îl constituie art. 17 alin. 11 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările ulterioare.

Examinând sustinerile autorului exceptiei, Curtea constată că asupra exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1 1 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările ulterioare, s-a pronuntat prin Decizia nr. 322 din 20 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002. Cu acel prilej Curtea Constitutională a constatat că, în lumina dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3), ale art. 51, 123, 124 si 125, este necesară reconsiderarea jurisprudentei sale cu privire la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate în sensul că prevederile legale criticate sunt neconstitutionale. Avându-se în vedere că la data sesizării Curtii Decizia nr. 322/2001 nu era publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, tinându-se seama si de prevederile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora “Nu pot face obiectul exceptiei prevederile legale a căror constitutionalitate a  fost stabilită potrivit art. 145 alin. (1) din Constitutie sau prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii Constitutionale”.

În în cauza ce face obiectul prezentei decizii exceptia de neconstitutionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

Fată de cele de mai sus, înstemeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 11 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Federatia Independentă a Sindicatelor Miscare Comercial din transporturile Feroviare din Bucuresti în Dosarul nr. 880/2000 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 ianuarie 2002.

 

PRESEDINTELE CURtII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind organizarea si functionarea Academiei Diplomatice

 

Înstemeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Academia Diplomatică este institutie publică cu personalitate juridică si functionează în subordinea Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Academia Diplomatică are sediul în municipiul Bucuresti, str. Pictor Mirea nr. 11, sectorul 1, asigurat cu titlu gratuit de Ministerul Afacerilor Externe.

(3) Academia Diplomatică are siglă proprie.

Art. 2. - (1) Scopul organizării si functionării Academiei Diplomatice îl constituie specializarea, extinderea si perfectionarea pregătirii în domeniul diplomatiei si al relatiilor internationale.

(2) Academia Diplomatică are ca obiective:

a) pregătirea si perfectionarea profesională a membrilor Corpului Diplomatic si Consular al României si a altor categorii de personal din Ministerul Afacerilor Externe, în vederea asigurării eficientei activitătii diplomatice;

b) participarea la procesul de pregătire a membrilor Corpului Diplomatic si Consular al României si a altor categorii de personal din Ministerul Afacerilor Externe;

c) organizarea, la cerere, contra uneistaxe de studii, în cooperare cu Ministerul Educatiei si Cercetării si cu Ministerul Administratiei Publice, a unor cursuri de scurtă sau de lungă durată în vederea formării si perfectionării în domeniile relatiilor internationale si diplomatiei a altor functionari sau a altor categorii de persoane;

d) efectuarea de studii, cercetări, analize si lucrări de specialitate în domeniul relatiilor internationale si al dreptului international, necesare activitătii Ministerului Afacerilor Externe sau, la cerere si cu aprobarea ministrului afacerilor externe, pentru alte institutii ale statului român, institutii publice din state partenere sau organizatii internationale;

e) organizarea de conferinte, seminarii, dezbateri, prelegeri în cadrul si în afara Ministerului Afacerilor Externe, în domeniul politicii externe, al relatiilor internationale si al dreptului international;

f) publicarea de reviste, anuare, serii monografice, studii si referate, serii documentare utile pentru activitatea diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, cu valoare formativă si informativă pentru autoritătile publice si pentru opinia publică;

g) alte activităti stabilite prin ordin al ministrului afacerilor externe.

Art. 3. - (1) Academia Diplomatică poate colabora, pentru organizarea de cursuri postuniversitare de specializare si de perfectionare, cu institutii de învătământ superior din tară, acreditate în acest scop, precum si cu institutii similare din străinătate.

(2) Academia Diplomatică atestă formarea, pregătirea si perfectionarea profesională a absolventilor prin eliberarea de certificate de absolvire a cursurilor.

(3) Pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 2 alin. (2) Academia Diplomatică poate folosi, în conditiile legii, cadre didactice universitare, personal diplomatic din Ministerul Afacerilor Externe, personal de specialitate din alte institutii de cercetare, precum si din ministere si alte

organe ale administratiei publice centrale, analisti politici si economici, experti ai organizatiilor neguvernamentale, membri ai corpului diplomatic acreditati la Bucuresti, precum si alte personalităti marcante din România sau din străinătate.

Art. 4. - (1) Organele de conducere ale Academiei Diplomatice sunt:

a) presedintele;

b) Colegiul diplomatic;

c) Consiliul academic.

(2) Presedintele Academiei Diplomatice este, de drept, ministrul afacerilor externe. El este si presedintele Colegiului diplomatic si reprezintă Academia Diplomatică în raporturile custertii.

(3) Colegiul diplomatic este organul de conducere cu rol consultativ, asigurând orientarea generală a activitătii Academiei Diplomatice. Din cadrul Colegiului diplomatic al Academiei Diplomatice face parte un număr de 7 ambasadori si alti diplomati cu experientă din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(4) Conducerea operativă a Academiei Diplomatice este asigurată de Consiliul academic, condus de un director general, numit prin ordin al ministrului afacerilor externe, în conditiile legii. Componenta Consiliului academic este asigurată de un număr de 5 persoane, printre care academicieni, profesori universitari si diplomati cu experientă didactică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(5) În lipsa pre edintelui, directorul general reprezintă Academia Diplomatică în relatiile custertii. Ordonatorul de credite este directorul general care se află în subordonarea pre edintelui Academiei Diplomatice.

(6) Structura organizatorică a Academiei Diplomatice, componenta Colegiului diplomatic si a Consiliului academic, precum si atributiile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe.

Art. 5. - (1) Numărul maxim de posturi al Academiei Diplomatice este de 30 si se ocupă în conditiile legii.

(2) Încadrarea în numărul maxim de posturi prevăzut la alin. (1) se realizează în maximum 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Salarizarea personalului Academiei Diplomatice se face în conditiile legii.

Art. 6. - (1) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Academiei Diplomatice se asigură din venituri extrabugetare si alocatii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Fondurile necesare functionării Academiei Diplomatice se pot constitui si din contributii, sponsorizări, donatii ale persoanelor fizice si juridice din tară si din străinătate, precum si din venituri proprii rezultate din activităti specifice, cum ar fi: taxe de studii, publicatii, proiecte sau programe de asistentă externă, contracte de cercetare sau alte surse prevăzute de lege.

(3) Sursele de finantare bugetară si extrabugetară sunt supuse controlului organelor competente, potrivit legislatiei în vigoare.

Art. 7. - (1) Înstermen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri bunurile mobile aflate în administrarea sau în proprietatea Ministerului Afacerilor Externe si utilizate de fostul Centru de Pregătire si Perfectionare Diplomatică vor fi preluate, cu titlu gratuit, de Academia Diplomatică, pe bază de protocol de predare-preluare.

(2) Academia Diplomatică poate dobândi bunuri mobile sau imobile din donatii sau din alte surse, în conditiile legii.

(3) În vederea desfăsurării activitătii sale Academia Diplomatică are dreptul la un autoturism, cu un consum normat lunar de 150 litri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

Mihnea Motoc,

secretar de stat

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul educatiei si cercetării,

Ecaterina Andronescu

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 7 februarie 2002.

Nr. 99.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind instituirea burselor de cercetare si formare postuniversitară si postdoctorală

“Vasile Pârvan” la Accademia di Romania din Roma si “Nicolae Iorga”

la Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica din Venetia

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se instituie bursele de cercetare si formare postuniversitară si postdoctorală “Vasile Pârvan” la Accademia di Romania din Roma si “Nicolae Iorga” la Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica din Venetia.

Art. 2. - (1) Bursele “Vasile Pârvan” si “Nicolae Iorga” sunt în număr de 14 si, respectiv, 6 si se acordă pentru următoarele domenii: istorie si stiinte sociale, arheologie, arhivistică, biblioteconomie - 5 burse; filologie clasică si modernă - 3 burse; istoria artei si arhitectură - 3 burse;

literatură si studii literare - 3 burse; arte: muzică, arte plastice, teatru - 4 burse; stiinte economice si stiinte exacte: fizică, matematică, chimie - 2 burse.

(2) Bursele prevăzute la art. 1 se acordă pentru 2 ani consecutivi, durata stagiului anual fiind de 10 luni.

(3) Promovarea în cel de-al doilea an de stagiu se face pe baza evaluării activitătii bursierului după primul an de stagiu de către directorul de la Accademia di Romania din Roma si directorul de la Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica din Venetia.

Art. 3. - (1) Bursele sunt finantate de Ministerul Educatiei si Cercetării din alocatii de la bugetul de stat.

(2) Cuantumul burselor se stabileste anual prin ordin al ministrului educatiei si cercetării, fără a putea depăsi echivalentul în lei a 800 euro lunar.

(3) transportul bursierilor se suportă de acestia din cuantumul bursei.

(4) Ministerul Afacerilor Externe asigură cazarea gratuită a bursierilor la Accademia di Romania din Roma si la Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica din Venetia si utilizarea spatiului de studiu si cercetare al celor două institutii.

(5) Sumele neacordate sau rezultate prin anularea stagiului de pregătire a bursierilor se reportează pentru următorul concurs de selectie.

Art. 4. - (1) Selectionarea bursierilor se face printr-un concurs national ale cărui criterii de selectie sunt aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetării si de Ministerul Afacerilor Externe.

(2) Concursul de selectie se dă publicitătii până la sfârsitul lunii mai, iar rezultatul selectiei este anuntat la sfârsitul lunii iunie, astfel încât stagiul de pregătire să poată începe la data de 1 octombrie a aceluiasi an. Pentru anul universitar 2001/2002 calendarul concursului si criteriile de selectie se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei si cercetării, astfel încât stagiul de pregătire să poată începe în luna februarie 2002.

(3) Juriul pentru acordarea burselor este format din 10 persoane de prestigiu recunoscut - oameni de stiintă, artă si cultură, desemnate de Ministerul Educatiei si Cercetării, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii si Cultelor si Academia Română. Componenta juriului este aprobată prin ordin comun al ministrului educatiei si cercetării, ministrului afacerilor externe si ministrului culturii si cultelor. Directorul de la Accademia di Romania din Roma si directorul de la Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica din Venetia sunt membri ai juriului. Presedintele juriului este numit prin ordin al ministrului educatiei si cercetării.

Art. 5. - Ministerul Educatiei si Cercetării eliberează diplome cursantilor care au absolvit stagiul de pregătire.

Art. 6. - (1) Directorul de la Accademia di Romania din Roma si directorul de la Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica din Venetia sunt răspunzători de organizarea si controlul stagiului de pregătire a bursierilor, în conformitate cu proiectul prezentat de candidati în perioada de selectie, si pot propune, la verificarea anuală a îndeplinirii obligatiilor asumate, întreruperea stagiului.

(2) Bursierii au obligatia să urmeze un program de cursuri si de cercetare, prevăzut în proiectul în emeiul căruia au fost selectionati la Accademia di Romania din Roma si la Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica din Venetia.

(3) La sfârsitul fiecărui an de studiu bursierii predau spre publicare în revista ‘Ephemeris Dacoromanaii câte un studiu de minimum 30 de pagini sau donează către Accademia di Romania din Roma, respectiv către Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica din Venetia, câte o operă literară, compozitie muzicală, pictură, sculptură sau altele asemenea, după caz.

Art. 7. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 578/1998 privind instituirea burselor de cercetare si formare postuniversitară si postdoctorală “Vasile Pârvan” la Accademia di Romania din Roma si “Nicolae Iorga” la Istituto Romeno di Cultura din Venetia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 17 septembrie 1998, cu modificările si completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul educatiei si cercetării,

Ecaterina Andronescu

p. Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 7 februarie 2002.

Nr. 101.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANtELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea formularului tipizat al Procesului-verbal de constatare si sanctionare

a contraventiilor, destinat utilizării în activitatea de control a comisarilor Gărzii financiare

 

Ministrul finantelor publice,

în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările ulterioare,

având în vedere prevederile Ordonantei Guvernului nr. 7/1995 privind stabilirea regimului unor formulare tipizate din domeniul financiar, aprobată prin Legea nr. 52/1995,

în conformitate cu aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor,

emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă modelul si continutul formularului tipizat al Procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor cu codul MFP 14.13.22.99/1, utilizat de Garda financiară, prezentat în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

Art. 2. - Caracteristicile de tipărire a formularului tipizat mentionat la art. 1 sunt prezentate în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Art. 3. - Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, aprobat prin prezentul ordin, înlocuieste modelul si continutul formularului Procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, prevăzut în Regulamentul privind organizarea si functionarea Gărzii financiare, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor nr. 1.079/1992.

Art. 4. - Garda financiară centrală, sectiile teritoriale judetene ale Gărzii financiare si a municipiului Bucuresti, directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, Directia de buget si contabilitate internă împreună cu Directia generală a serviciilor administrative, patrimoniu si arhivare si cu Directia generală de proceduri fiscale din cadrul Ministerului Finantelor Publice vor aduce la îndeplinire prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2001.

Nr. 2.267.

 

ANEXA Nr. 1

(negru)

 

PROCES VERBAL

de constatare a contraventiilor

 

ANEXA Nr. 2

 

CARACTERISTICI DE TIPĂRIRE

 

Denumire: Proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor

DenumSeria ………………… Nr. …………………

Cod MFP 14.13.22.99/1

Fiecare formular se tipăreste în 3 exemplare (negru, ro u si verde).

Formularele se tipăresc pe hârtie de calitate, care să asigure lizibilitatea scrisului pe fată si

pe verso, atât pe original, cât si pe copii.

Formularele se brosează în carnete a câte 50 de procese-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor, continând câte 150 de file fiecare.

 

RECTIFICARE

 

În Hotărârea Guvernului nr. 55/2002 pentru instituirea măsurii de salvgardare în cadrul Sistemului global de preferinte comerciale între tările în curs de dezvoltare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 31 ianuarie 2002, se face următoarea rectificare:

- la art. 2, în loc de “... pentru o perioadă de 6 luni.” se va citi “... pentru o perioadă de 6 ani”.