MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XIV - Nr. 130 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 19 februarie 2002

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 331 din 27 noiembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 108/1996, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 43/2001, aprobatã prin Legea nr. 561/2001

Decizia nr. 15 din 22 ianuarie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, modificatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 15/2000

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

100. - Hotãrâre pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sã le îndeplineascã apele de suprafatã utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de mãsurare si frecventa de prelevare si analizã a probelor din apele de suprafatã destinate producerii de apã potabilã

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

71. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice privind aplicarea regimului de control prevãzut de Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 158/1999 unor produse care nu figureazã în lista de armamente, munitii si alte produse militare

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTITONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 331

din 27 noiembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 108/1996, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 43/2001, aprobatã prin Legea nr. 56/2001

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Gabriela Ghitã - procuror

Claudia Miu - magistrat-asistent sef

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, modificatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 43/2001, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã "Rescopa" ã S.A. din Târgoviste în Dosarul nr. 1.005/2001 al Judecãtoriei Târgoviste. La apelul nominal se constatã lipsa pãrtilor, fatã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.

Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiatã, întrucât, pe de o parte, dispozitiile legale criticate nu prevãd dreptul debitorilor de a li se acorda înlesniri la plata obligatiilor bugetare, ci doar un beneficiu virtual al acestora de a li se acorda asemenea înlesniri, iar pe de altã parte accesul liber la justitie este garantat de posibilitatea de a se adresa justitiei, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constaturmãtoarele:

Prin încheierea din 6 iunie 2001, pronuntatã în Dosarul nr. 1.005/2001, Judecãtoria Târgoviste a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, modificatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 43/2001, aprobatã prin Legea nr. 56 /2001. Exceptia a fost invocatã de contestatoarea Societatea Comercialã "Rescopa" - S.A. din Târgoviste întrãun litigiu având ca obiect contestatia împotriva executãrii unor creante bugetare, în conditiile neacordãrii unor înlesniri la platã, de cãtre o autoritate publicã localã.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine cã dispozitiile art. 82 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare contravin liberului acces la justitie. Astfel se aratã cã, desi textul criticat acordã contribuabilului dreptul de a solicita acordarea unor înlesniri la plata obligatiilor bugetare, totusi acordarea acestora este conditionatã de "justificarea temeinicã” a cererii. Întrucât dispozitiile criticate nu prevãd criteriile de apreciere a temeiniciei cererii, se creeazã posibilitatea arbitrariului în solutionarea cererilor, arbitrariu care nu poate fi înlãturat de instantele judecãtore ti, deoarece textul criticat nu prevede posibilitatea accesului la justitie împotriva hotãrârii de respingere a cererii de acordare a înlesnirilor.

Judecãtoria Târgoviste, exprimându-si opinia, apreciazã cã prevederile criticate nu contravin dispozitiilor art. 21 din Constitutie, privind liberul acces la justitie, întrucât “instituirea regulilor de desfsurare a procesului în fata instantelor judecãtoresti este de competenta exclusiva legiuitorului, conform art. 125 alin. (3) din Constitutie". Instanta de judecatã aratã cã prin Decizia Plenului nr. 1/1994 Curtea Constitutionalã a statuat cã “accesul liber la justitie nu înseamnã accesul în toate cazurile la toate structurile judecãtore ti si la toate cãile de atac”. Tot referitor la accesul la justitie se mai aratã cã dispozitiile criticate reglementeazã un beneficiu acordat în sensul de a da unei persoane fizice sau juridice, care are calitatea de contribuabil, si anume acela de a solicita organului fiscal abilitat acordarea unei înlesniri la platã, ceea ce presupune ca acel contribuabil sã se fi fãcut deja vinovat de încãlcarea prevederilor legale privind plata obligatiilor bugetare. În situatia în care acesta are obiectii fatã de titlul executoriu ce constatãbligatia bugetarã, el are posibilitatea de a folosi contestatia la executare, reglementatã de dispozitiile art. 76 si urmãtoarele din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996. Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã pre edintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de constitutionalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sãu de vedere, considerã cã exceptia de neconstitutionalitate este nefondatã. Astfel în art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea contestatiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finantelor Publice se prevede cã prin aceste contestatii se poate solicita printre altele anularea “altor mãsuri dispuse de organele Ministerului Finantelor Publice abilitate, potrivit legii, sã efectueze acte de control sau de impunere”, iar în categoria "altor mãsuri" se considerã a fi cuprinse si solutiile care se pronuntã asupra cererilor de acordare a înlesnirilor la plata obligatiilor bugetare.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere exprimat de Guvern, raportul întocmit de judecãtorulãraportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã. Prin încheierea din 6 iunie 2001 a Judecãtoriei Târgoviste Curtea a fost sesizatã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 din Ordonanta

Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, dispozitii modificate prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 43/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 martie 2001. Aceste dispozitii au urmãtorul cuprins: "La cererea temeinic justificatã a debitorilor Guvernul României, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale, precum si alte autoritãti ale administratiei publice centrale sau locale, dupã caz, pot acorda:

a) amânãri sau e alonãri la plata impozitelor, taxelor si a altor obligatii bugetare;

b) amânãri sau e alonãri la plata majorãrilor de întârziere;

c) scutiri sau reduceri de impozite si taxe, în conditiile legii;

d) scutiri sau reduceri de majorãri de întârziere.

Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale, precum si alte autoritãti ale administratiei publice centrale sau locale, dupã caz, pot acorda esalonãri la plata impozitelor, taxelor si a altor obligatii bugetare si a majorãrilor de întârziere pe o perioadã de maximum 5 ani care poate începe cu un termen de gratie de pânã la 6 luni cuprins în perioada de esalonare, precum si amânãri la plata impozitelor, taxelor si a altor obligatii bugetare si a majorãrilor de întârziere pe o perioadã de cel mult 6 luni.

Autoritãtile administratiei publice locale pot acorda înlesniri la platã, în conditiile prezentei ordonante, pentru creantele reprezentând venituri bugetare ale unitãtilor administrative-teritoriale.

Începând cu data comunicãrii aprobãrii, pentru creantele bugetare pentru care s-au aprobat înlesniri la platã executarea silitã nu se porneste sau nu se continuã, dupã caz. Agentii economici care beneficiazã de înlesniri la plata obligatiilor bugetare, conform dispozitiilor prezentei ordonante, nu pot participa la nici o procedurã de privatizare organizatã de institutiile publice implicate sau de agentii de privatizare, în vederea cumpãrãrii de actiuni la alte societãti comerciale, sau la achizitionarea de alte valori mobiliare ori pãrti sociale, pe perioada în care beneficiazã de înlesnirile la platã acordate. Orice sumã, de restituit sau de rambursat, de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau de la bugetul altor autoritãti ale administratiei publice centrale sau locale, dupã caz, reprezentând impozite, taxe sau alte obligatii bugetare, va modifica graficul de e alonare aprobat prin afectarea ultimelor rate din grafic. Prin ordin al ministrului finantelor publice sau al ministrului muncii si solidaritãtii sociale, dupã caz, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, se stabilesc procedura, criteriile si competentele de acordare a înlesnirilor la plata creantelor bugetare administrate de Ministerul Finantelor Publice sau de Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale, dupã caz, cu avizul Consiliului Concurentei. În cazul celorlalte autoritãti ale administratiei publice centrale procedura se stabile te de cãtre acestea, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Consiliului Concurentei. Pentru autoritãtile administratiei publice locale procedura si competentele de acordare a înlesnirilor la platã se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei Publice si cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Consiliului Concurentei. Analiza si/sau solutionarea cererilor de înlesniri la platã se realizeazã de comisii stabilite la nivelul fiecãrui creditor bugetar. Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale, precum si a altor autoritãti ale administratiei publice centrale sau locale, dupã caz, poate acorda înlesnirile la plata obligatiilor bugetare, prevãzute la alin. 1 lit. a), pentru o sumã totalã mai mare de 500 miliarde lei si/sau înlesnirile la plata obligatiilor bugetare, prevãzute la alin. 1 lit. d), pentru sume mai mari de 50 miliarde lei. Înlesnirile la platã se pot acorda atât înaintea începerii executãrii silite, cât si în timpul efectuãrii acesteia. Pentru acordarea înlesnirilor la platã creditorii bugetari pot cere debitorilor, persoane juridice, constituirea de garantii, în termen de 60 de zile de la data comunicãrii aprobãrii înlesnirilor. Înlesnirile la plata creantelor bugetare administrate de Ministerul Finantelor Publice, de Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale, precum si de alte autoritãti ale administratiei publice centrale sau locale, dupã caz, se acordã pe baza datelor din evidenta analiticã pe plãtitori de la nivelul organelor teritoriale la care contribuabilii sunt înregistrati ca plãtitori de impozite, taxe, contributii si alte obligatii bugetare sau a unui document de verificare întocmit la sediul social al debitorului pe baza datelor din ultima balantã de verificare. Diferentele de impozite, taxe, contributii si alte obligatii bugetare, precum si majorãrile de întârziere aferente acestora, constatate în urma controalelor efectuate ulterior de organele competente ale Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale, precum si ale altor autoritãti ale administratiei publice centrale sau locale, dupã caz, se achitconform prevederilor legale. Pentru debitorii persoane juridice, aflati în proces de privatizare ori cuprinsi în programe speciale care sã conducã la cresterea atractivitãtii acestora la privatizare, înlesnirile la platã se acordã de Guvern, de la caz la caz, prin hotãrâre, la propunerea institutiilor publice implicate în procesul de privatizare si cu avizul Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale, precum si al celorlalte autoritãti ale administratiei publice centrale sau locale, dupã caz. Sumele pentru care se acordã înlesniri la platã sunt cuprinse în certificatele de obligatii bugetare eliberate la cererea institutiilor publice implicate sau a agentului de privatizare, adresatã Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale, precum si altor autoritãti ale administratiei publice centrale sau locale, dupã caz. Certificatele de obligatii bugetare se întocmesc conform reglementãrilor legale în vigoare. Ajutoarele de stat, calculate pentru înlesnirile la platã acorã date în conditiile prezentei ordonante de Guvernul României, vor fi notificate Consiliului Concurentei de furnizorul ajutorului de stat, în conformitate cu reglementãrile legale privind ajutorul de stat."

Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 43/2001 a fost aprobatã prin Legea nr. 561/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 30 octombrie 2001.

Ulterior datei sesizãrii Curtii Constitutionale, alin. 1 al acestui text a fost modificat prin art. I pct. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2001 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 16 august 2001, având urmãtorul cuprins:

"La cererea temeinic justificatã a debitorilor Guvernul României, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale, precum si alte autoritãti ale administratiei publice centrale sau locale, dupã caz, pot acorda:

a) amânãri sau e alonãri la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri bugetare;

b) amânãri sau e alonãri la plata majorãrilor de întârziere si/sau a penalitãtilor de întârziere;

c) scutiri sau reduceri de impozite si taxe, în conditiile legii;

d) scutiri sau reduceri de majorãri de întârziere si/sau penalitãti de întârziere."

Aceastã ordonantã a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2001 potrivit prevederilor art. IV din acela i act normativ. Întrucât dispozitiile criticate reglementeazã mai multe ipoteze, tinând seama de prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea urmeazã sã supunã controlului de constitutionalitate numai dispozitiile art. 82 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, de care depinde solutionarea cauzei în curs de judecatã, referitoare la împuternicirea autoritãtilor administratiei publice locale de a acorda anumite înlesniri la platã, la cererea justificatã a debitorilor. Autorul exceptiei sustine cã aceste prevederi sunt neconstitutionale întrucât îngrãdesc accesul la justitie pentru îndreptarea solutiilor autoritãtilor publice, de respingere a cererilor de acordare a înlesnirilor la platã, încãlcând astfel dispozitiile art. 21 din Constitutie, conform cãrora:

"(1) Orice persoanã se poate adresa justitiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãtilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constatã cã prin art. 82 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, cu modificãrile ulterioare, sãa prevãzut posibilitatea autoritãtilor publice nominalizate în cuprinsul textului de a acorda, la cererea temeinic justificatã a debitorilor, anumite înlesniri la plata impozitelor, taxelor si a altor obligatii bugetare. Prin textul de lege criticat nu sãa instituit un drept al debitorilor de a obtine înlesniri la plata obligatiilor bugetare mentionate si nici o obligatie în sarcina autoritãtilor publice de a acorda înlesnirile la platã cerute, ci numai dreptul debitorilor de a le solicita si obligatia autoritãtilor cãrora li se adreseazã, de a examina cererile primite, precum si facultatea acestora de a le rezolva favorabil, în cazurile temeinic justificate. Dat fiind cã acordarea înlesnirilor la platã constituie pentru debitori numai o posibilitate dependentã de vointa autoritãtilor competente, iar nu un drept, Curtea constatã cã nu existã posibilitatea constrângerii judiciare a acestor autoritãti în vederea solutionãrii favorabile a cererilor debitorilor. În consecintã, având în vedere cã potrivit art. 21 alin. (1) din Constitutie ori persoanã se poate adresa justitiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãtilor si a intereselor sale legitime si tinând seama de considerentele expuse mai sus, Curtea nu poate primi sustinerea autorului exceptiei de neconstitutionalitate în sensul cã, întrucât în textul mentionat nu s-a prevãzut expres posibilitatea atacãrii de cãtre debitori în justitie a refuzului de acordare a înlesnirilor la platã solicitate, s-a încãlcat liberul acces al acestora la justitie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 108/1996, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 43/2001, aprobatã prin Legea nr. 561/2001, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã "Rescopa" - S.A. din Târgoviste în Dosarul nr. 1.005/2001 al Judecãtoriei Târgoviste.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 27 noiembrie 2001.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Claudia Miu

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 15

din 22 ianuarie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta de urgentã

a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992

pentru organizarea judecãtoreascã, modificatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 1 5/2000

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Gabriela Ghitã - procuror

Mihai Paul Cotta magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, modificatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 15/2000, exceptie ridicatã de Mihai Toncea în Dosarul nr. 2.469/2001 al Tribunalului Galati - Sectia civilã. La apelul nominal rãspunde autorul exceptiei, lipsind cealaltã parte, fatã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.

Autorul exceptiei sustine cã prevederile Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 179/1999 sunt neconstitutionale, deoarece îl lipsesc de exercitarea cãii de atac a apelului. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât Curtea sãa mai pronuntat asupra constitutionalitãtii Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 179/1999, statuând cã aceasta cuprinde norme procedurale, de aplicare imediatã, care nu contravin principiului neretroactivitãtii legii si nici celui al accesului liber la justitie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constaturmãtoarele:

Prin încheierea din 20 august 2001, pronuntatã în Dosarul nr. 2.469/2001, Tribunalul Galati - Sectia civilã a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, modificatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 1 5/2000, exceptie ridicatã de Mihai Toncea într-un dosar având ca obiect judecarea contestatiei în anulare formulate de autorul exceptiei împotriva Deciziei nr. 685/R/2001 pronuntatã de Tribunalul Galati ã Sectia civilã.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentã, cã Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 179/1999 contravine dispozitiilor art. 125 alin. (3) si ale art. 128 din Constitutie, deoarece din interpretarea textelor legale criticate rezultã cã pânã la înfiintarea noilor complete cu asistenti judiciari hotãrârile pronuntate în primã instantã sunt supuse atât cãii de atac a apelului, cât si a recursului. Or, în cazul de fatã, “când completul format numai dintr-un judecãtor a pronuntat recurs pe care Tribunalul Galati lãa judecat ca recurs, am fost lipsit de calea de atac a apelului”.

Tribunalul Galati ã Sectia civilã, exprimându-si opinia, apreciazã cã exceptia ridicatã nu este întemeiatã, deoarece autorul acesteia “în realitate nu a invocat neconstitutionalitatea legilor criticate ci, de fapt, a criticat aplicarea acestor dispozitii referitoare la compunerea instantei si la cãile de atac în cauza sa”.

Presedintele Camerei Deputatilor, în punctul sãu de vedere, considerã cã exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiatã, întrucât criticile formulate exced controlului exercitat de Curtea Constitutionalã, fiind în competenta exclusivã a instantelor judecãtoresti sã se pronunte asupra aplicãrii corecte a legii. Totodatã se aratã cã dispozitiile Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 179/1999 nu contravin prevederilor art. 123 alin. (3) si ale art. 128 din Constitutie, în conditiile în care competenta de solutionare si procedura de judecatã a conflictelor de muncã au fost stabilite prin lege.

Guvernul, în punctul sãu de vedere, aratã cã exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 179/1999 si ale Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 15/2000 este neîntemeiatã, deoarece, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea Constitutionalã nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra întelesului sãu contrar Constitutiei. În acest sens sunt mentionate deciziile Curtii Constitutionale nr. 265/2000 si nr. 88/2001.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. IV din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, aprobatã prin Legea nr. 118/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 30 martie 2001. Dispozitiile acestui articol au în vedere modificarea competentei instantelor judecãtoresti în materia litigiilor de muncã. Aplicarea acestor dispozitii presupune o perioadã de tranzitie, a cãrei reglementare este datã de art. IX alin. (1) din ordonantã. Textele avute în vedere de autorul exceptiei au urmãtorul cuprins:

- Art. IV: "Cauzele care au ca obiect judecarea în fond a unor litigii de muncã, aflate pe rolul judecãtoriilor, vor fi trecute la completele care judecã conflictele de muncã si litigiile de muncã din cadrul judecãtoriei respective, imediat dupã înfiintarea acestora. Apelurile declarate pânã la data înfiintãrii noilor instante, precum si cele aflate în curs de judecatã vor fi solutionate de instantele legal sesizate. Recursurile declarate sau aflate în curs de judecatã vor fi trecute la sectiile care judecã conflicte de muncã si litigii de muncã din cadrul tribunalelorsie;

- Art. IX: “(1) Prezenta ordonantã de urgentã intrã în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia prevederilor pct. 6 al art. I, care se aplicã de la data numirii asistentilor judiciari prin ordin al ministrului justitiei, dar nu mai târziu de 30 iunie 2000."

Totodatã este criticat si articolul unic din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 15/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 14 martie 2000, al cãrui continut este urmãtorul:

“Articol unic. - Alineatul (1) al articolului IX din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 1 79/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/ 992 pentru organizarea judecãtoreascã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 7 noiembrie 1 999, se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

«Art. IX. - (1) Prezenta ordonantã de urgentã intrã în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia prevederilor pct. 6 al art. I, care se aplicde la data numirii asistentilor judiciari prin ordin al ministrului justitiei, dar nu mai târziu de 30 iunie 2000.»"

Autorul exceptiei considerã cã aceste dispozitii legale contravin urmãtoarelor norme constitutionale:

- Art. 125 alin. (3): "Competenta si procedura de judecatã sunt stabilite de lege.";

- Art. 128: "împotriva hotãrârilor judecãtore ti, pãrtile interesate si Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în conditiile legii."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionalã constatã cã prin Decizia nr. 93 din 27 martie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 15 mai 2001, sãa pronuntat asupra constitutionalitãtii dispozitiilor art. IV din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 179/1999, retinând, în esentã, cã este neîntemeiatã sustinerea potrivit cãreia dispozitiile legale criticate ar aduce atingere sau îngrãdire prevederilor constitutionale ale art. 128, deoarece reglementarea competentei si a cãilor de atac intrã în atributia exclusivã a legiuitorului, care poate institui reguli deosebite în considerarea unor situatii deosebite, cu conditia de a nu se aduce atingere unor norme sau principii constitutionale. În legãturã cu critica adusã dispozitiilor din ordonantã privind încãlcarea art. 125 alin. (3) din Constitutie, Curtea sãa mai pronuntat prin Decizia nr. 133 din 26 aprilie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 15 iunie 2001, prilej cu care sãa statuat cã aceasta nu poate fi primitã, deoarece în spetã legea prevede cã solutionarea recursurilor se face de cãtre tribunale, desigur nu de aceia i judecãtori care au solutionat apelul. Considerentele pe care sãau întemeiat solutiile anterioare ale Curtii Constitutionale sunt valabile si în cauza de fatã, întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii. În sfârsit, în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine cã “din interpretarea logicã si legalã, a textelor criticate” rezultã cã pânã la înfiintarea noilor instante hotãrârile pronuntate de judecãtorii sunt supuse si apelului, iar nu numai recursului, ceea ce nu s-a fãcut si în cazul dat de hotãrârea instantei de fond din 28 februarie 2000, când completul format numai dintr-un judecãtor a pronuntat sentinta cu recurs pe care l-a judecat Tribunalul Galati, ceea ce, în opinia autorului, l-a privat de calea de atac a apelului. Curtea constatã cã aceste aspecte, privind o eventualã gresealã în interpretarea si aplicarea legii si, ca o consecintã, lipsirea autorului exceptiei de accesul la calea de atac a apelului, exced atributiei Curtii Constitutionale, prevãzutã la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã. În acest sens este si jurisprudenta Curtii, care a statuat prin Decizia nr. 265/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 martie 2001, în sensul cã interpretarea legii este atributul suveran al instantei de judecatã în opera de înfãptuire a justitiei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, modificatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 15/2000, exceptie ridicatã de Mihai Toncea în Dosarul nr. 2.469/2001 al Tribunalului Galati ã Sectia civilã.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 22 ianuarie 2002.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sã le îndeplineascã apele de suprafatã

utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de mãsurare si frecventa

de prelevare si analizã a probelor din apele de suprafatã destinate producerii de apã potabilã

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 15 alin. (2) din Legea apelor nr. 107/1996,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã Normele de calitate pe care trebuie sã le îndeplineascã apele de suprafatã utilizate pentru potabilizare, NTPA-013, prevãzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobã Normativul privind metodele de mãsurare si frecventa de prelevare si analizã a probelor din apele de suprafatã destinate producerii de apã potabilã, NTPA-014, prevãzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 4. - Prin autoritate publicã centralã din domeniul apelor si protectiei mediului se întelege Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, iar prin autoritate competentã în domeniul gospodãririi apelor se întelege Compania Nationalã “Apele Române” - S.A.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul apelor si protectiei mediului,

Petru Lificiu

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncã

Ministrul sãnãtãtii si familiei,

Daniela Bartos

Bucuresti, 7 februarie 2002.

Nr. 100.

ANEXA Nr. 1

NORME DE CALITATE

pe care trebuie sã le îndeplineascã apele de suprafatã utilizate pentru potabilizare NTPAŒ0 3

Art. 1. - (1) Prezentele norme de calitate reglementeazã cerintele de calitate pe care apele dulci de suprafatã utilizate sau destinate potabilizãrii, denumite în continuare ape de suprafatã, trebuie sã le îndeplineascã dupã o tratare corespunzãtoare.

(2) Apa subteranã si apa salmastrã nu fac obiectul prezentelor norme de calitate.

(3) Aplicarea prezentelor norme de calitate conduce la reducerea nivelului de tratare a apei brute de suprafatã, cu influentã directã asupra costurilor.

(4) Sunt considerate ape potabile toate apele de suprafatã din care se capteazã apa pentru consumul uman si care se transportã prin retele de distributie pentru uz public.

Art. 2. - Apele de suprafatã se clasificã, în functie de valorile limitã, în 3 categorii: A1, A2 si A3. Fiecãrei categorii îi corespund o tehnologie standard adecvatã de tratare, prezentatã în anexa nr. 1a), si caracteristicile fizice, chimice si microbiologice, prezentate în anexa nr. 1b).

Art. 3. - (1) Autoritãtile bazinale de gospodãrire a apelor stabilesc pentru apa de suprafatã, din toate punctele de prelevare sau pentru fiecare punct individual de prelevare, valori pentru toti parametrii/indicatorii de calitate prevãzuti în anexa nr. 1b).

(2) Valorile indicatorilor de calitate prevãzute în col. G din anexa nr. 1b) reprezintã valori recomandate, iar cele din col. I reprezintã valori maxim admisibile.

(3) În avizele si autorizatiile de gospodãrire a apelor emitentul acestora nu este obligat sã stabileascã valori pentru parametrii care nu figureazã în anexa nr. 1b), iar valorile maxim admisibile nu pot fi mai permisive decât cele din col. I ã valori obligatorii din aceeasi anexã.

(4) În situatia în care în tabel nu sunt prevãzute valori decât în col. G, autoritatea bazinalã de gospodãrire a apelor le va utiliza pe acestea ca linii directoare/valori ghid în stabilirea valorilor limitã pentru parametrii din avizele si autorizatiile de gospodãrire a apelor pe care le emite. Dupã caz, aceasta poate stabili în avizele si în autorizatiile de gospodãrire a apelor conditii mai severe decât cele prevãzute în col. G din anexa nr. 1b).

Art. 4. - (1) Autoritatea publicã centralã din domeniul apelor si protectiei mediului, autoritatea competentã de gospodãrire a apelor si autoritãtile sale bazinale, precum si cele administrative locale vor lua toate mãsurile necesare pentru a se asigura cã apa de suprafatã destinatã captãrilor pentru producerea de apã potabilã corespunde din punct de vedere calitativ valorilor stabilite în conformitate cu prevederile art. 3.

(2) Valorile prevãzute în anexa nr. 1b) sunt obligatorii atât pentru apele de suprafatã interioare, cât si pentru cele transfrontiere, destinate potabilizãrii.

(3) În conformitate cu prezentele norme de calitate, autoritatea competentã în domeniul gospodãririi apelor, prin autoritãtile sale bazinale de gospodãrire a apelor, va lua toate mãsurile necesare asigurãrii îmbunãtãtirii calitãtii apelor. Pentru aceasta va întocmi un planãcadru de actiune pe 10 ani, cu un program calendaristic de ameliorare a calitãtii apelor de suprafatã, cu precãdere a celei din categoria A3.

(4) Planul-cadru de actiune si programul calendaristic prevãzute la alin. (3) se stabilesc atât în functie de necesitãtile de îmbunãtãtire a calitãtii mediului si în special a apelor, cât si de limitãrile de ordin economic si/sau tehnic existente ori care pot apãrea la nivel national sau local.

(5) Planulãcadru de actiune si programul calendaristic prevãzute la alin. (3) se aprobã de cãtre autoritatea publicã centralã din domeniul apelor si protectiei mediului, în cazul cursurilor de apã transfrontiere.

(6) Autoritatea competentã în domeniul gospodãririi apelor urmãre te si raporteazã anual autoritãtii publice centrale din domeniul apelor si protectiei mediului îndeplinirea prevederilor planuluiãcadru de actiune si respectarea programului calendaristic.

(7) Apele de suprafatã ce prezintã caracteristici fizice, chimice si microbiologice sub limitele obligatorii prevãzutepentru categoria A3 nu vor fi utilizate pentru potabilizare.

Totu i, în cazuri exceptionale o apã de calitate inferioarã poate fi folositã pentru potabilizare dupã o tratare adecvatã, inclusiv prin amestecarea cu o apã de calitate mai bunã, pentru a fi adusã la caracteristicile de calitate corespunzãtoare nivelului apei brute din categoria A3.

(8) Situatiile la care face referire alin. (7) trebuie aduse de îndatã, în scris, la cuno tintã autoritãtii bazinale de gospodãrire a apelor de cãtre detinãtorul statiei de tratare.

Autoritatea bazinalã de gospodãrire a apelor va analiza situatia si, pe baza planului de gestiune a resurselor de apã, va întocmi un raport detaliat despre aceste situatii exceptionale si despre mãsurile ce trebuie adoptate, raport pe care îl va înainta autoritãtii competente în domeniul gospodãririi apelor spre aprobare.

Art. 5. - (1) Se considerã cã o apã de suprafatã îndeplineste conditiile pentru potabilizare, dacã probele prelevate la intervale regulate de timp, din acelasi punct de control utilizat si pentru captarea apei de bãut, aratã cã ea corespunde din punct de vedere calitativ, în cazul în care:

a) la 95% din numãrul de probe prelevate parametrii de calitate respectã valorile cuprinse în col. I din anexa nr. 1b);

b) la 90% din numãrul de probe prelevate parametrii de calitate respectã celelalte cerinte cuprinse în anexa nr. 1b).

(2) De asemenea, cele 5ã10% din numãrul de probe care nu se conformeazã cerintelor calitative se considerã cã pot fi potabilizate când:

a) calitatea apei nu se abate cu mai mult de 50% de la valorile parametrilor stabiliti, exceptie fãcând: temperatura, pH, oxigenul dizolvat si indicatorii microbiologici;

b) apa nu prezintã pericol pentru sãnãtatea publicã;

c) valorile parametrilor analizati la probe consecutive de apã, prelevate la intervale determinate statistic, se încadreazã în valorile stabilite pentru parametrii relevanti/de interes.

(3) La calculul procentajelor prevãzute la alin. (1) si (2) nu vor fi luate în considerare valorile mai ridicate decât cele pentru apa de suprafatã respectivã, dacã ele sunt cauzate de viituri, dezastre naturale sau de conditii meteorologice anormale.

(4) Prin punct de prelevare se întelege sectiunea prizei de apã de unde se capteazã apa de suprafatã înainte de a fi trimisã la tratare.

Art. 6. - Autoritatea publicã centralã din domeniul apelor si protectiei mediului poate oricând sã fixeze valori mai severe decât cele stabilite prin prezentele norme de calitate.

Art. 7. - (1) Aplicarea dispozitiilor prezentelor norme de calitate nu poate avea în nici un caz ca efect direct sau indirect degradarea calitãtii actuale a apei de suprafatã.

(2) Derogãri de la prevederile prezentelor norme de calitate se pot acorda în urmãtoarele situatii:

a) în caz de inundatii sau de alte dezastre naturale;

b) în cazul anumitor parametri marcati cu O în anexa nr. 1b), din cauza unor conditii geografice sau meteorologice exceptionale;

c) dacã apa de suprafatã se îmbogãteste pe cale naturalã cu anumite substante, ceea ce conduce la depãsirea valorilor limitã prevãzute în anexa nr. 1b), pentru categoriile A1, A2 si A3;

d) în cazul apelor de suprafatã putin adânci sau al lacurilor aparent stagnante, pentru parametrii marcati cu asterisc în anexa nr. 1b), aceastã derogare este aplicabilã numai lacurilor cu o adâncime care nu depãseste 20 m, cu un schimb de apã mai redus de un an si în care nu se descarcã ape uzate.

(3) îmbogãtirea naturalã a apelor înseamnã procesul prin care, fãrã interventia omului, o masã de apã primeste din sol anumite substante pe care acesta le contine.

(4) Derogãrile prevãzute la alin. (2) nu se aplicã dacã prin aceasta sunt afectate cerintele impuse pentru protectia sãnãtãtii publice.

(5) În cazurile în care autoritãtile bazinale de gospodãrire a apelor acordã derogãri de la prevederile prezentelor norme de calitate, acestea vor informa imediat autoritatea competentã în domeniul gospodãririi apelor, precizând motivele si perioadele anticipate pentru durata derogãrii.

Art. 8. - Ori de câte ori cunostintele stiintifice si tehnice ori tehnologiile de tratare înregistreazã un progres sau când standardele de apã potabilã se modificã, autoritatea competentã în domeniul gospodãririi apelor, pe baza unei propuneri a autoritãtii bazinale de gospodãrire a apelor, poate revizui valorile numerice si lista cuprinzând parametrii din anexa nr. 1b), care cuprind caracteristicile fizice, chimice si microbiologice ale apei de suprafatã.

Art. 9. - Anexele nr. 1a) si 1b) fac parte integrantã din prezentele norme de calitate.

ANEXA Nr. 1 a)

la normele de calitate

DEFINIREA TEHNOLOGIILOR STANDARD DE TRATARE

pentru transformarea apelor de suprafatã de categoriile A1, A2 si A3 în apã potabilã

Categoria A1

Tratare fizicã simplã si dezinfectie (de exemplu: filtrare rapidã si dezinfectie).

Categoria A2

Tratare normalã fizicã, chimicã si dezinfectie [de exemplu: preclorinare, coagulare, floculare, decantare, filtrare, dezinfectie (clorinare finalã)].

Categoria A3

Tratare fizicã, chimicã avansatã, perclorare si dezinfectie [de exemplu: clorinare intermediarã, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin adsorbtie (pe cãrbune activ), dezinfectie (ozonizare, clorinare finalã)].

ANEXA Nr. b)

la normele de calitate

CARACTERISTICILE

apei de suprafatã utilizate la obtinerea apei potabile

Nr. crt.	Parametrii	Unitatea de mãsurã	A1		A2		A3
			G	I	G	I	G	I
1	2	3	3	4	5	6	7	8
1.	pH	unitãti pH	6,5-8,5		5,5-9		5,5.9
2.	Coloratie (dupã filtrare simplã)	mg/l pe scara de Pt	10	20 (O)	50	100
3.	Materii în suspensie, totalã	mg SS/l	25
4.	Temperatura	ºC	22	25 (O)	22	25 (O)	22	25 (O)
5.	Conductivitate	µs/cm-1 la 20ºC	1000		1000		1000
6.	Culoare	(factor de dilutie la 25ºC)	3		10		20
7.*)	Azotati	mg NO-3/l	25	50 (O)		50 (O)		50 (O)
8.	Fluoruri	mg F-/l	0,7 la 1	1,5	0,7 la 1,7		0,7 la 1,7
9.	Compusi organici cu clor, extractibili, total	mg Cl-/l
10.*)	Fier dizolvat	mg Fe/l	0,1	0,3	1	2	1
11.*)	Mangan	mg Mn/l	0,05		0,1		1
12.	Cupru	mg Cu/l	0,02	0,05 (O)	0,05		1
13.	Zinc	mg Zn/l	0,5	3	1	5	1	5
14.	Bor	mg B/l	1	1	1
15.	Beriliu	mg Be/l
16.	Cobalt	mg Co/l
17.	Nichel	mg Ni/l		0,05		0,05		0,1
18.	Vanadiu	mg V/l
19.	Arseniu	mg As/l	0,01	0,05		0,05	0,05	0,1
20.	Cadmiu	mg Cd/l	0,001	0,005	0,001	0,005	0,001	0,005
21.	Crom total	mg Cr/l		0,05		0,05		0,05
22.	Plumb	mg Pb/l		0,05		0,05		0,05
23.	Seleniu	mg Se/l		0,01		0,01		0,01
24.	Mercur	mg Hg/l	0,0005	0,001	0,0005	0,001	0,0005	0,001
25.	Bariu	mg Ba/l		0,1		1		1
26.	Cianuri	mg CN-/l	150	0,05		0,05		0,05
27.	Sulfati	mg SO42-/l	200	250	150	250 (O)	150	250 (O)
28.	Cloruri	mg laurilsulfat/l	0,2		200		200
29.	Agenti de suprafatã anionici (prin metoda spectrometricã cu - albastru de metilen)	mg Cl-/l			0,2		0,5
30.*)	Fosfati	mg P2O5/l	0,4	0,7	0,7		0,7
31.	Fenoli (indice fenolic) p-nitroanilinã 4 aminoantipirinã	mg C6H5OH/l		0,001	0,001	0,005	0,01	0,1
32.	Hidrocarburi dizolvate sau în emulsie (dupã extractia cu eter de petrol)	mg/l		0,05		0,2	0,5	1
33.	Hidrocarburi policiclice aromatice	mg/l		0,0002		0,0002		0,001
34.	Pesticide totale (paration, HCH, dieldrin)	mg/l		0,001		0,0025		0,005
35.*)	Consum chimic de oxigen (CCO)	mg O2/l	10		20		30
36.*)	Gradul de saturaþie Ón oxigen dizolvat	% O2	> 70		> 50		> 30
37.*)	Consum biochimic de oxigen (CBO5) (la 20ºC, f.r. nitrificare)	mg O2/l	< 3		< 5		< 7
38.	Azot Kjeldahl (f.r. NO-3)	mg N/l	1		2		3
39.	Amoniu (NH+	mg NH+4/l	0,05		1	1,5	2	4 (O)
40.	Substanþe extractibile in cloroform	mg SEC/l	0,1		0,2		0,5
41.	Carbon organic total	mg C/l
42.	Carbon organic rezidual dup. floculare si filtrare pe membran. (5µ) TOC	mg C/l
43.	Coliformi totali la 37ºC	/100 ml	50		5.000		50.000
44.	Coliformi fecali	/100 ml	20		2.000		20.000
45.	Streptococi fecali	/100 ml	20		1.000		10.000
46.	Salmonella		Absent în 5.000 ml		Absent în 5.000 ml

---

*) Vezi art. 7 alin. (2) lit. d).

ANEXA Nr. 2

la normele de calitate

NORMATIV

privind metodele de mãsurare si frecventa de prelevare si de analizã a probelor din apele de suprafatã destinate producerii de apã potabilã

NTPA014

ARTICOLUL 1

Obiectivul normativului

Prezentul normativ reglementeazã metodele de mãsurare a parametrilor prevãzuti în anexa nr. 1b) la NTPA-013 si frecventa de prelevare si analizã a probelor din apele de suprafatã destinate potabilizãrii.

ARTICOLUL 2

Definitii

În sensul prezentului normativ, prin termenii tehnici de mai jos se întelege:

a) metoda de mãsurare de referintã - indicarea unui principiu de determinare sau descrierea succintã a unei roceduri de operare care sã permitã determinarea valorii parametrilor prevãzuti în anexa nr. 2a);

b) limita de detectie – valoarea minimã a parametrului examinat, care poate fi determinatã printr-o metodã de determinare datã;

c) precizie - intervalul de variatie/limitele între care se situeazã 95% din rezultatele mãsurãtorilor efectuate pe acelasi esantion, când se utilizeazã aceeasi metodã de determinare;

d) acuratete/exactitate ã diferenta dintre valoarea reala parametrului examinat si valoarea medie obtinutã experimental.

ARTICOLUL 3

Parametri, prelevare, frecvente de prelevare si metode de analizã a probelor

(1) Analiza probelor de apã are în vedere parametrii prevãzuti în anexa nr. 1b) la NTPA-013, pentru care au fost prevãzute valori I si/sau G fiecãreia dintre cele 3 categorii de apã de suprafatã A1, A2 si A3.

(2) Metodele de determinare de referintã sunt cele prevãzute în anexa nr. 2a).

(3) La verificarea parametrilor prevãzuti în anexa nr. 2a) trebuie respectate valorile pentru limita de detectie, precizia si acuratetea metodelor de determinare specifice.

ARTICOLUL 4

(1) În anexa nr. 2b) sunt stabilite frecventele anuale minime de prelevare si analizã a probelor pentru determinarea fiecãrui parametru. Prelevarea probelor trebuie sã se desfãsoare pe întregul an pentru a oferi o imagine reprezentativã a calitãtii apei.

(2) Anexa nr. 2c) specificã parametrii care se determinã în apele de suprafatã, pe categorii de ape de suprafatã.

(3) Probele prelevate din apa de suprafatã trebuie sã fie reprezentative pentru calitatea apei în punctul de prelevare.

ARTICOLUL 5

Recipientele utilizate pentru prelevarea probelor, reactivii sau metodele utilizate pentru conservarea lor în vederea analizãrii unuia sau mai multor parametri, transportul si depozitarea lor, precum si pregãtirea probelor pentru analizã nu trebuie sã producã modificãri importante asupra rezultatelor analizelor.

ARTICOLUL 6

Responsabilitãti

(1) Autoritatea competentã în domeniul gospodãririi apelor va fixa frecventele de prelevare a probelor si de analizã a fiecãrui parametru pentru fiecare punct de prelevare.

(2) Frecventele de prelevare si de analizã a probelor nu se vor situa sub frecventele minime anuale prevãzute în anexa nr. 2b).

ARTICOLUL 7

(1) Dacã pe parcursul supravegherii calitãtii unei ape de suprafatã destinate captãrii de apã pentru potabilizare se constatã cã valorile obtinute pentru anumiti parametri sunt considerabil mai mici decât cele stabilite prin NTPA-013, atunci autoritatea publicã centralã din domeniul apelor si protectiei mediului poate stabili reducerea frecventei de prelevare si analizã pentru acei parametri, la propunerea autoritãtii competente în domeniul gospodãririi apelor.

(2) Dacã în cazurile prevãzute la alin. (1) nu existã poluare si nici riscul deteriorãrii calitãtii apei si dacã apa respectivã are o calitate superioarã calitãtii corespunzãtoare indicatorilor cuprisi în col. A1 din anexa nr. 1b) la NTPA-013, autoritãtile competente respective vor stabili intervale maximale de timp pentru analiza calitãtii acestei ape.

ARTICOLUL 8

Informare si raportare

(1) În vederea urmãririi respectãrii prevederilor prezentului normativ autoritatea competentã în domeniul gospodãririi apelor va informa autoritatea publicã centralã din domeniul apelor si protectiei mediului, asupra:

a) metodelor de analizã utilizate;

b) frecventei de efectuare a analizelor.

(2) Informatiile obtinute din teritoriu de cãtre autoritatea competentã în domeniul gospodãririi apelor vor face obiectul unui raport anual cãtre autoritatea publicã centralã din domeniul apelor si protectiei mediului, dar pot fi furnizate acesteia si pe parcursul anului, la cerere.

ARTICOLUL 9

Reglementãri pentru conformare si amendamente

(1) În functie de progresul tehnic pot fi aduse modificãri parametrilor cuprinsi în anexa nr. 1b) la NTPA-013, în ceea ce priveste:

a) metodele de determinare de referintã prevãzute în anexa nr. 2a);

b) limita de detectie, precizia si acuratetea acestor metode;

c) materialele recomandate pentru recipientele utilizatela prelevarea probelor.

(2) Modificãrile se aprobã prin ordin al ministrului apelor si protectiei mediului, la propunerea autoritãtii competente în domeniul gospodãririi apelor.

ARTICOLUL 10

Anexele nr. 2a), 2b) si 2c) fac parte integrantã din prezentul normativ.

ANEXA Nr. 2a)

la normative

METODE DE REFERINTÃ

pentru mãsurarea valorilor I si/sau G ale parametrilor din anexa nr. 1 b)

Nrt. crt.	Parametrul	Unitatea de mãsurã a parametrului	Limita de detectie	Precizia(+/-)	Exactitate/ Acuratetea(+/-)	Metoda de mãsurare de referintã ^1) Standardul national	Materialul recomandat pentru recipiente
(A)	(B)	(C)	(D)	(E)	(F)	(G)	(H)
1.	pH	unitãti pH	-	0,1	0,2	-Electrometrie: mãsurare in situ în momentul prelevãrii si fãrã pretratarea probelor: SR ISO 10523 - 1997
2.	Culoare (dupã o filtrare simplã)	mg Pt/l	5	10%	20%	- Filtrare prin membranã din fibrã de sticlã:
						metoda fotometricã utilizând scara cobalto - platinicã: SR ISO 7887 - 1997
3.	Materii în suspensie	mg/l	-	5%	10%	- Filtrare prin filtru cu membrana de 0,45 µm, uscare la 105ºC si cântãrire
						- Centrifugare (pentru cel putin5 min. cu o acceleratie medie de 2.800-3.200 g), uscare la105ºC si cântãrire: STAS 6953 -1981
4.	Temperaturã ºC	-	0,5	1		- Termometrie: mãsurare in situ în momentul prelevãrii si fãrã pretratarea probelor: STAS 6324 - 1961
5.	Conductivitate la 20ºC µs/cm	-		5%	10%	Electrometrie: SR EN 27888 - 1997
6.	Miros	factor de dilutie la 25º C	-	-	-	Prin dilutie succesivã: STAS 6324 - 1961	Sticlã
7.	Azotati	MgNO-3 /l	2	10%	20%	- Spectrofotometrie de absorbtie molecularã: SR ISO 7890/1 - 1996
8.	Fluoruri mg F	/l 0,05 10% 20%				- Spectrofotometrie de absorbtie molecularã dupã distilare, dacã este necesarã: STAS 8910 - 1971
						- Electrozi ioni selectivi: STAS 6673/1962
9.	Compusi organici cu clor, extractibili, total	mg CI - /l
10.	Fier dizolvat	mg Fe/l	0,02	10%	20%	- Spectrofotometrie de absorbtie atomicã dupã filtrare prin filtru cu membranã de 0,45 µm
						- Spectrofotometrie de absorbtie molecularã dupã filtrare prin filtru cu membranã de 0,45 µm: SR ISO 6332/1996
11.	Mangan	mg Mn/l	0,01 ^2^)	10%	20%	- Spectrofotometrie de absorbtie atomicã: SR 8662/2 - 1996
			0,02 ^3^)	10%	20%	- Spectrofotometrie de absorbtie atomicã: SR 8662/2 - 1996
						- Spectrofotometrie de absorbtie molecularã: SR 8662/1 - 1996
12.	Cupru ^10)	mg C/l	0,005	10%	20%	- Spectrofotometrie de absorbtie atomicã: STAS 3224/1969
						- Polarografie
			0,02 ^4^)	10%	20%	- Spectrofotometrie de absorbtie atomicã STAS 3224/1969:
						- Spectrofotometrie de absorbtie molecularã: STAS 7795/1980
						- Polarografie
13.	Zinc ^10^)	mg Zn/l	0,01 ^2^)	10%	20%	- Spectrofotometrie de absorbtie atomicã:STAS 6327/1981
			0,02	10%	20%	- Spectrofotometrie de absorbtie atomicã: STAS 6327/1981
						- Spectrofotometrie de absorbtie molecularã: STAS 8314/1987
14.	Bor ^10^)	0,1	mg B/l	10%	20%	Spectrofotometrie de absorbtie	Materialul molecularã sã nu continã bor în cantitate importantã
						- Spectrofotometrie de absorbtie atomicã
15.	Beriliu	mg Be/l				-
16.	Cobalt	mg Co/l				STAS 8288/1969
17.	Nichel	mg Ni/l				STAS 7987/1967
18.	Vanadiu	mg V/l
19.	Arseniu ^10^)	mg As/l	0,002 ^2^)	20%	20%	- Spectrofotometrie de absorbtie atomicã: SR ISO 6595/1997
			0,01^5^)			-Spectrofotometrie de absorbtie atomicã: SR ISO 6595/1997
						- Spectrofotometrie de absorbtie molecularã
20.	Cadmiu ^10^)	mg Cd/l	0,0002	30%	30%	- Spectrofotometrie de absorbtie atomicã: STAS 11184/1978
			0,001 ^5^)			- Polarografie
21.	Crom total ^10^)	mg Cr/l	0,01	20%	30%	Spectrofotometrie de absorbtie atomicã: SR ISO 9174/1998
						- Spectrofotometrie de absorbtie molecularã
22.	Plumb ^10^)	mg Pb/l	0,01	20%	30%	- Spectrofotometrie de absorbtie atomicã: STAS 6362/1985
						- Polarografie
23.	Seleniu ^10^)	mg Se/l	0,005			Spectrofotometrie de absorbtie atomicã: STAS 12663/1988
24.	Mercur ^10^)	mg Hg/l	0,0001 0,0002 ^5^)	30%	30%	- Spectrofotometrie de absorbtie atomicã fãrã flacãrã (vaporizare la rece): STAS 10267/1989
25.	Bariu ^10^)	mg Ba/l	0,02	15%	30%	- Spectrofotometrie de absorbtie atomicã: STAS 10258/1975
26.	Cianuri	mg CN - /l	0,01	20%	30%	- Spectrofotometrie de absorbtie molecularã: SR ISO 6703/1 - 1998
27.	Sulfati	mg SO 4 -2 /l	10	10%	10%	- Gravimetrie: STAS 3069/1987
						- Complexometrie cu EDTA
						- Spectrofotometrie de absorbtie molecularã
28.	Cloruri	mg CI - /l	10	10%	10%	Titrare (metoda Mohr): STAS 3049/1988;
						- Spectrofotometrie de absorbtie molecularã
29.	Detergenti anionici care reactioneazã cu albastrul de metilen	mg laurilsulfat/l	0,05	20%		Spectrofotometrie de absorbtie: SR ISO 7875/1-1996 molecularã
30.	Fosfati O	mg P 2 O 5 /l	0,02	10%	20%	Spectrofotometrie de absorbtie molecularã: SR EN 1189/1999
31.	Fenoli (indice fenolic)	mg C 6 H 5 OH/l	0,0005	0,0005	0,0005	Spectrofotometrie de absorbtie molecularã ã metoda cu 4- amino- antipirinã: STAS 10266/1987	Sticlã
			0,001 ^6^)	30%	50%	-Metoda cu paranitroanilinã
32.	Hidrocarburi dizolvate sau în emulsie	mg/l	0,01	20%	30%	Spectrometrie în IR dupã extractie cu tetraclorurã de carbon: SR 7877/21995	Sticlã
			0,04 ^3^)			- Gravimetrie dupã extractie cu eter de petrol: SR 7877/1-1995
33.	Hidrocarburi policiclice aromatice ^10 )	mg/l	0,00004	50%	50%	- Mãsurarea fluorescentei în UV dupã cromatografie în strat subtire	Sticlã sau aluminiu
						Mãsurare comparativã fatã de un amestec de 6 substante cu aceeasi concentratie ^8^): STAS 8562/1970
34.	Total pesticide (paration, hexaclorciclohexan, dieldrin) ^10 )	mg/l	0,0001	50%	50%	Cromatografie lichidã sau gazoasã dupã extractia cu un solvent adecvat si purificare; identificarea constituentilor amestecului; analiza cantitativã: STAS 12650/1988	Sticlã
35.	Consum chimic (CCO)	mg O 2 /l	15	20%	20%	- Metoda cu dicromat de potasiu: de oxigen SR ISO 6060/1996 STAS 9887/1974
36.	Grad de saturatie în oxigen	%	5	10%	10%	- Metoda Winkler	Sticlã
						Metoda electrochimicã: SR EN 25814/1999
37.	Consum biochimic	mg O 1,5	2 /l 2	2		Determinarea oxigenului dizolvat de oxigen (CBO ^5^) înainte si dupã 5 zile de incubare la temperatura de 20ºC + 1ºC, la întuneric
						- Adãugarea de inhibitor de nitrificare: STAS 6560/1982
38.	Azot prin metoda Kjeldahl(exceptând NO^-^2 Kjeldahl si NO^-^3)	mg N/l	0,3	0,5	0,5	- Mineralizare, distilare prin metoda Kjeldahl si determinarea amoniului cu metoda spectrofotometricã de absorbtie molecularã sau titrare: STAS 7312/1983
39.	Amoniu	mg NH + 4 /l	0,01 ^2^)	0,03 ^2^)	0,03 ^2^)	Spectrofometrie de absorbtie molecularã: STAS 8683/1970
			0,1 ^3^)	10% ^3^)	20% ^3^)
40.	Substante extractibile	mg/l0,1	^11^)	-	-	Extractie la pH neutru cu cloroform purificat, evaporare în vacuum la cu cloroform temperatura camerei si cântãrirea reziduului: SR 7587/1996
41.	Carbon organic total	mg C/l				SR ISO 8245/1995
42.	Carbon organic rezidual dupã floculare si filtrare pe membranã de 5 µm	mg C/l				SR 13158/1993
43.	Coliformi totali	/100 ml	5 ^2^) 500 ^7^)			Culturã la temperatura de 37ºC pe un mediu solid specific adecvat
						(de exemplu, o agar-lactozã) cu filtrare ^2^) sau fãrã filtrare ^7^) si numãrarea coloniilor. Probele trebuie diluate sau, acolo unde este cazul, concentrate astfel încât sã continã 10 si 100 de colonii. Dacã este necesar, identificare prin gazeificare	Sticlã sterilizatã
			5 ^2^) 500 ^7^)			- Metoda dilutiei cu fermentare în substraturi lichide în cel putin3 eprubete cu 3 dilutii. Subcultura
						eprubetelor pozitive pe un mediu de confirmare. Calcularea potrivit MPN(numãrul cel mai probabil). Incubarea la temperatura de 37ºC±1ºC STAS 3001/1991
44.	Coliformi fecali	/100 ml	2 ^2^) 200 ^7^)			Culturã la temperatura de 44ºC pe un mediu solid specific adecvat(de exemplu, o agar-lactozã) cu filtrare ^2^) sau fãrã filtrare ^7^) si numãrarea coloniilor. Probele trebuie diluate sau, acolo unde este cazul, concentrate astfel încât sã continã 10 si 100 de colonii. Dacã este necesar, identificare prin gazeificare	Sticlã sterilizatã
						- Metoda dilutiei cu fermentare pe substraturi lichide în cel putin3 eprubete cu 3 dilutii.
						Subcultura tuburilor pozitive pe un mediu Numãrarea potrivit MPN de confirmare. (numãrul cel mai probabil). Incubarea la temperatura de 44ºC±1ºC STAS 3001/1991
45.	Streptococi fecali	/100 ml	2 ^2^) 200 ^7^)			Culturã la temperatura de 37ºC pe un mediu solid specific adecvat(de exemplu, azidã de sodiu) cu filtrare 2 ) sau fãrã filtrare 7 ) si numãrarea coloniilor. Probele trebuie diluate sau, acolo unde este cazul, concentrate astfel încât sã continã10 si 100 de colonii. Dacã este necesar, identificare prin gazeificare.	Sticlã sterilizatã
			2 ^2^) 200 ^7^)			- Metoda dilutiei într-un mediu de azidã de sodiu în 3 eprubete cu3 dilutii. Numãrarea conform MPN(numãrul cel mai probabil) STAS 3001/1991
46.	Salmonella 12)	1/5.000 m I				Concentrare prin filtrare (pe membranã sau printr- un filtru corespunzãtor)
		1/1.000 m I				- Inocularea într-un mediu de preîmbogãtire	Sticlã sterilizatã
						îmbogãtirea si transferul într-un mediu gelatinos izolator - identificare: SR ISO 6340/2000

1) Probele prelevate din apele de suprafatã, din locul de captare, se analizeazã si se mãsoarã dupã sitarea (sitã din plasã de sârmã) pentru îndepãrtarea oricãror resturi plutitoare din lemn, plastic etc.

2) Pentru ape de categoria A1, valori G.

3) Pentru ape de categoriile A2 si A3.

4) Pentru ape de categoria A3.

5) Pentru ape de categoriile A1, A2 si A3, valoarea I.

6) Pentru ape de categoriile A2, valoarea I, si A3.

7) Pentru ape de categoriile A2 si A3, valoarea G.

8) Se va lua în considerare un amestec de 6 substante standard (de referintã), toate de aceeasi concentratie: fluorantren; 3, 4 - benzofluorantren;

11, 12 - benzofluorantren; 3, 4 -benzpiren; 1, 12 -benzperilen; 1, 2, 3 - cd - indenopiren.

9 ) Se va lua în considerare un amestec de 3 substante standard (de referintã), toate de aceeasi concentratie: paration, hexaclorciclohexan (HCH), dieldrin.

10) Dacã probele contin cantitãti mari de materii în suspensie care fac necesar un tratament special preliminar, valorile de exactitate/acuratete din coloana E pot fi depãsite în mod exceptional si vor fi considerate valori tintã. Aceste probe trebuie tratate astfel încât sã existe siguranta cã analiza acoperã cea mai mare cantitate din substantele de mãsurat.

11) Pentru aceastã metodã nu este sigur cã limita de detectie cerutã pentru verificarea valorilor din anexa nr. 1b) poate fi atinsã.

12 ) Absent în 5.000 ml (A1, G) si absent în 1.000 ml (A2, G).

g = acceleratia gravitationalã.

ANEXA Nr. 2b)

la normative

FRECVENTA MINIMANUAL

de prelevare si analizã pentru fiecare parametru din anexa nr. 1 b)

Populaþie deservitã	A1*)			A2*)			A3*)
	I**)	II**)	III**)	I**)	II**)	III**)	I**)	II**)	III**)
= 10.000	1.2	1.2	1.2	4	4	4	***)1)	***)1)	***)1)
De la 10.001 la = 30.000	1.2	1.2	1.2	4	4	4	***)1)	***)1)	***)1)
De la 30.001 la = 100.000	1.2	1.2	1.2	4	4	4	***)1)	***)1)	***)1)
> 100.000	2	2		42)	42)	42)	***)1)	***)1)	***)1)

**) Calitatea apei de suprafatã, conform anexei nr. 1a) (NTPA-013).

***) Clasificarea parametrilor corespunzãtor frecventei.

***) Frecventa se stabileste de cãtre autoritãtile nationale competente în domeniul gospodãririi apelor.

1 ) În cazul apelor de suprafatã de categoria A3, pentru fiecare parametru autoritatea competentã în domeniul gospodãririi apelor poate mãri frecventa de prelevare si analizã în functie de necesitãti (zilnic sau sãptãmânal).

2 ) În cazul apelor de suprafatã de categoria A3, autoritatea competentã în domeniul gospodãririi apelor poate mãri frecventa de prelevare si analizã de pânã la 12 ori pe an, pentru fiecare parametru, pe bazinele hidrografice cu probleme.

ANEXA Nr. 2c)

la normative

SPECIFICAREA PARAMETRILOR

care se determinã pe categorii de apã de suprafatã destinatã potabilizãrii

I		II		III
Parametrul		Parametrul		Parametrul
1.	pH 10.	Fier dizolvat	8.	Fluoruri
2.	Culoare	11.	Mangan	14.	Bor
3.	Total suspensii solide	12.	Cupru	19.	Arsen
4.	Temperaturã	13.	Zinc	20.	Cadmiu
5.	Conductivitate	27.	Sulfati	21.	Crom total
6.	Miros	29.	Surfactanti	22.	Plumb
7.	Azotati	31.	Fenoli	23.	Seleniu
28.	Cloruri	38.	Azot prin metoda Kjeldahl	24.	Mercur
30.	Fosfati	43.	Coliformi totali	25.	Bariu
35.	Consum chimic de oxigen (CCO)	44.	Coliformi fecali	26.	Cianuri
36.	Gradul de saturatie în oxigen	32.	Hidrocarburi dizolvate sau emulsionate	40.	Substante extractibile cu cloroform
37.	Consum biochimic de oxigen (CBO 5 )	33.	Hidrocarburi policiclice aromatice	45.	Streptococi fecali
39.	Amoniu	34.	Total pesticide	46.	Salmonella

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

AGENTIA NATIONALÃ DE CONTROL

AL EXPORTURILOR STRATEGICE

SI AL INTERZICERII ARMELOR CHIMICE

ORDIN

privind aplicarea regimului de control prevãzut de Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 1 58/1999 unor produse care nu figureazã în lista de armamente, munitii si alte produse militare

Presedintele Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice,

în conformitate cu prevederile art. 7 si ale art. 21 alin. (3) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor si importurilor de produse strategice, cu modificãrile ulterioare,

în temeiul art. 4 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 327/2000 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice,

emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se supun regimului de control prevãzut de Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor si importurilor de produse strategice, cu modificãrile ulterioare, urmãtoarele produse:

- Aeronave, vehicule aeriene nepilotate, motoare de aviatie si echipamente aeronautice, echipamente si componente aferente acestora, care sunt sau care pot fi utilizate în scopuri militare, desi îndeplinesc oricare dintre urmãtoarele conditii:

a) nu sunt special concepute, modificate sau structurate pentru utilizãri militare; sau

b) sunt special concepute, modificate sau structurate pentru utilizãri militare si au fost certificate pentru utilizãri civile de cãtre autoritatea aeronauticã a unui stat participant la Aranjamentul de la Wassenaar privind controlul exporturilor de arme conventionale si de produse si tehnologii cu dublã utilizare.

Art. 2. - Prezentul ordin intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Presedintele Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice,

Nineta Bãrbulescu,

secretar de stat

Bucuresti, 12 februarie 2002.

Nr. 71.