MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XIV - Nr. 131 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 19 februarie 2002

SUMAR

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

4.747/2001. - Ordin al ministrului educatiei si cercetãrii cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETÃRII

ORDIN

cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare si functionare

a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar

Ministrul educatiei si cercetãrii,

în temeiul prevederilor Legii învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetãrii, cu modificãrile ulterioare,

emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Regulamentul de organizare si functionare a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4.232 din 19 august 1999.

Art. 4. - Directia generalã pentru învãtãmânt preuniversitar, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti si inspectoratele scolare judetene, precum si conducerile unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educatiei si cercetãrii,

Ecaterina Andronescu

Bucuresti, 16 octombrie 2001.

Nr. 4.747.

ANEXA

REGULAMENT

de organizare si functionare a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Regulamentul de organizare si functionare a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar, denumit în continuare regulament, cuprinde norme privind organizarea si functionarea unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar de stat si particular, în conformitate cu Legea învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si cu Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 2. - Respectarea regulamentului este obligatorie pentru inspectorii din Ministerul Educatiei si Cercetãrii, din inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti, pentru directori, personalul didactic de predare si instruire practicã, personalul didactic auxiliar si nedidactic, elevi si pãrinti care vin în contact cu unitatea de învãtãmânt.

Art. 3. - În România cetãtenii au drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de învãtãmânt, indiferent de conditia socialã si materialã, de sex, de rasã, de nationalitate, de apartenentã politicã sau religioasã, fãrã restrictii care ar putea constitui o discriminare sau segregare.

Art. 4. - Statul coordoneazã si sprijinã organizarea si functionarea unitãtilor de învãtãmânt de pe teritoriul tãrii. Sprijinul acordat de stat nu afecteazã, în limitele legii, independenta institutionalã în organizarea si desfãsurarea activitãtilor unitãtilor de învãtãmânt.

Art. 5. - Activitatea de instruire si educatie din cadrul unitãtilor de învãtãmânt se desfãsoarã potrivit principiilor Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, ale Conventiei cu privire la drepturile copilului si potrivit actelor normative generale si speciale.

Art. 6. - (1) Unitãtile de învãtãmânt sunt organizate si functioneazã în baza legislatiei generale si speciale, a actelor normative elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii, a prezentului regulament, a deciziilor inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti si a regulamentului de ordine interioarã al fiecãrei unitãti.

(2) Regulamentul de ordine interioarã, elaborat împreunã cu reprezentantii organizatiilor sindicale din unitatea de învãtãmânt, cuprinde numai prevederi specifice conditiilor concrete de desfãsurare a activitãtii în concordantã cu dispozitiile legale în vigoare. Acesta este aprobat prin hotãrâre a consiliului profesoral la care participã si personalul auxiliar si nedidactic. Dupã aprobare regulamentul trebuie respectat de tot personalul unitãtii de învãtãmânt, de elevi si de pãrinti/tutori.

Art. 7. - Învãtãmântul preuniversitar se organizeazã, potrivit legii, dupã caz, în urmãtoarele forme de învãtãmânt: zi, seral, cu frecventã redusã si la distantã.

Art. 8. - Înfiintarea si desfiintarea unitãtilor de învãtãmânt, tipurile si nivelurile de organizare a activitãtii de instruire si educare sunt reglementate de Legea nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 9. - În incinta unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar sunt interzise, potrivit legii, crearea si functionarea oricãror formatiuni politice, desfãsurarea activitãtilor de propagandã politicã si prozelitism religios, orice formã de activitate care încalcã normele generale de moralitate si care pun în pericol sãnãtatea fizicã sau psihicã a elevilor, precum si a personalului didactic si nedidactic.

Art. 10. - (1) Anul scolar începe la data de 1 septembrie si se încheie la data de 31 august din anul calendaristic urmãtor.

(2) Structura anului de învãtãmânt, respectiv perioadele de desfãsurare a cursurilor, vacantelor si sesiunilor de examene se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei si cercetãrii, cu consultarea federatiilor reprezentative la nivel de ramurã - învãtãmânt.

(3) În situatii obiective, ca de exemplu: epidemii, calamitãti naturale etc., cursurile scolare pot fi suspendate pe o perioadã determinatã.

(4) Suspendarea cursurilor scolare se poate face, dupã caz:

a) la nivelul unitãtii de învãtãmânt, la cererea directorului, cu consultarea sindicatelor si cu aprobarea inspectorului scolar general;

b) la nivelul grupurilor de unitãti din acelasi judet si din municipiul Bucuresti, la cererea inspectorului scolar general, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetãrii;

c) la nivel regional sau national, prin ordin al ministrului educatiei si cercetãrii.

(5) Suspendarea cursurilor este urmatã de mãsuri privind parcurgerea integralã a programei scolare pânã la sfârsitul semestrului, respectiv al anului scolar. Aceste mãsuri vor fi stabilite prin decizia directorului unitãtii/unitãtilor de învãtãmânt.

Art. 11. - Pentru învãtãmântul seral, cu frecventã redusã si pentru învãtãmântul la distantã structura anului de învãtãmânt, efectivele colectivelor de elevi si modalitãtile de evaluare sunt aceleasi cu cele din învãtãmântul de zi, cu adaptãrile specifice.

CAPITOLUL II

Organizarea unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar

Art. 12. - Reteaua unitãtilor de învãtãmânt care organizeazã cursuri de zi, serale, cu frecventã redusã si la distantã, precum si planurile de scolarizare se aprobã potrivit Legii nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare. Unitãtile de învãtãmânt primar si gimnazial sunt obligate sã scolarizeze elevii care au domiciliul pe strãzile arondate unitãtii de învãtãmânt respective, în urma unei solicitãri scrise, în limita planului de scolarizare si a efectivelor maxime pe clasã, stabilite de lege.

Art. 13. - (1) În învãtãmântul preuniversitar formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu conform art. 158 din Legea nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare. Activitatea de învãtãmânt pe grupe de studiu se reglementeazã prin ordin al ministrului educatiei si cercetãrii.

(2) Studiul disciplinelor de specialitate din învãtãmântul de artã si sportiv se realizeazã pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

(3) Ministerul Educatiei si Cercetãrii poate stabili prin reglementãri specifice si alte discipline de învãtãmânt la care predarea se face pe grupe sau individual.

Art. 14. - (1) La înscrierea în învãtãmântul gimnazial, liceal si profesional, continuitatea studiului limbilor moderne se asigurã în functie de oferta educationalã a unitãtii de învãtãmânt.

(2) La înscrierea în învãtãmântul liceal si profesional, pentru a evita împãrtirea excesivã a elevilor în grupe de studiu al unor limbi moderne, directorul unitãtii de învãtãmânt poate interveni, cu acordul pãrintilor si al elevilor, pentru inversarea ordinii de studiere a celor douã limbi sau chiar pentru schimbarea lor.

Art. 15. - (1) În învãtãmântul liceal, în cadrul aceluiasi profil/specializare, clasele se constituie în functie de oferta educationalã a unitãtii de învãtãmânt, de limbile moderne care se studiazã în unitatea de învãtãmânt, de optiunile elevilor si de alte criterii proprii, cuprinse în regulamentul de ordine interioarã.

(2) Pentru studiul disciplinelor din curriculum la decizia unitãtii de învãtãmânt, al limbilor moderne sau pentru situatii speciale, clasele pot fi împãrtite pe grupe. Constituirea de grupe poate fi efectuatã numai în situatia în care studiul cu întreaga clasã nu este posibil.

(3) O grupã de studiu contine minimum 10 elevi; prin exceptie, inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti poate aproba grupe cuprinzând cel putin 7 elevi.

(4) În învãtãmântul preuniversitar, în situatii speciale, grupele, clasele, anii de studiu sub efectiv functioneazã cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetãrii.

Art. 16. - (1) În unitãtile de învãtãmânt preuniversitar cursurile se desfãsoarã, de regulã, în unul sau douã schimburi.

(2) Învãtãmântul primar, precum si clasele terminale din învãtãmântul gimnazial, liceal si profesional functioneazã, de regulã, în aceastã ordine, în programul de dimineatã.

(3) În învãtãmântul primar ora de curs este de 45 de minute cu o pauzã de 15 minute dupã fiecare orã si o pauzã de 20 de minute dupã cea de-a doua orã de curs.

(4) În situatiile în care clasele I-IV functioneazã împreunã cu clasele din alte cicluri de învãtãmânt, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele 5 minute învãtãtorii organizeazã activitãti recreative.

(5) Pentru clasele din învãtãmântul gimnazial, liceal, profesional si postliceal ora de curs este de 50 de minute cu o pauzã de 10 minute dupã fiecare orã; dupã a treia orã de curs se poate stabili o pauzã de 15 minute.

(6) În situatii speciale si pe o perioadã determinatã durata orelor de curs si durata pauzelor pot fi modificate, cu aprobarea inspectorului scolar general, la propunerea consiliului de administratie al unitãtii de învãtãmânt.

CAPITOLUL III

Conducerea unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

Art. 17. - (1) Conducerea unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar este asiguratã în conformitate cu prevederile art. 126 si 145 din Legea nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale art. 20, 22, 23, 109 si 110 din Legea nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

(2) Potrivit art. 145 alin. (6) din Legea nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, în fiecare unitate de învãtãmânt cu personalitate juridicã sau pe grupuri de unitãti se constituie câte un consiliu scolar, care decide si rãspunde de realizarea politicii educationale la nivel local. Initiativele locale respectã politica educationalã elaboratã la nivel national.

SECTIUNEA a 2-a

Directorul

Art. 18. - Drepturile si obligatiile directorului unitãtii de învãtãmânt sunt cele prevãzute la art. 51 si 109 din Legea nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, la art. 145 alin. (1) si (3) din Legea nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, în actele normative elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii, în dispozitiile inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti, precum si în prezentul regulament si în regulamentul de ordine interioarã.

Art. 19. - (1) Directorul este subordonat inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti, reprezentat prin inspectorul scolar general. Fisa postului si fisa de evaluare ale directorului sunt elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

(2) Directorul beneficiazã de indemnizatie de conducere, conform art. 51 alin. (1) si (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si reglementãrilor Ministerului Educatiei si Cercetãrii.

(3) Norma didacticã de predare a directorului si/sau degrevarea de ore a acestuia se stabilesc prin fisa postului, în baza normelor metodologice aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

(4) Perioada concediului anual de odihnã al directorului se aprobã de inspectorul scolar general.

(5) Directorul trebuie sã manifeste loialitate fatã de unitatea de învãtãmânt, credibilitate si responsabilitate în deciziile sale, încredere în capacitãtile angajatilor, sã încurajeze si sã sustinã colegii în vederea motivãrii pentru formare continuã si pentru crearea în unitate a unui climat optim desfãsurãrii procesului de învãtãmânt.

(6) Directorul unitãtii de învãtãmânt cu personalitate juridicã care are compartiment financiar-contabil propriu sau prin care se realizeazã si evidenta contabilã sinteticã si analiticã si executia bugetarã a altor unitãti de învãtãmânt este, de drept, directorul acestui compartiment. Personalul compartimentului financiar-contabil este subordonat directorului si îsi desfãsoarã activitatea conform atributiilor stabilite de acesta prin fi a postului.

(7) Directorul are drept de îndrumare si control asupra activitãtii întregului personal salariat al unitãtii de învãtãmânt; el colaboreazã cu personalul cabinetului medical si stomatologic.

(8) Vizitarea unitãtii de învãtãmânt si asistenta la ore sau la activitãti extrascolare, efectuate de cãtre persoane din afara unitãtii scolare, se fac numai cu aprobarea directorului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Fac exceptie de la aceastã prevedere reprezentantii institutiilor cu drept de control asupra unitãtii de învãtãmânt.

Art. 20. - (1) Directorul este pre edintele consiliului profesoral si al consiliului de administratie, în fata cãrora prezintã rapoarte semestriale si anuale.

(2) În cazul în care hotãrârile acestor organisme încalcã prevederile legale, directorul are dreptul sã interzicã aplicarea lor, informând în acest sens, în termen de 3 zile, inspectorul scolar general.

(3) Directorul numeste, prin decizie, componenta comisiilor examenelor de corigente, amânãri sau diferente. Presedinte al acestor comisii este directorul sau directorul adjunct.

Art. 21. - În realizarea functiei de conducere directorul are urmãtoarele atributii:

a) coordoneazã elaborarea proiectului de dezvoltare pe termen mediu al unitãtii de învãtãmânt, prin care se stabileste politica educationalã a acesteia;

b) poate lansa proiecte de parteneriat cu unitãti de învãtãmânt similare din Uniunea Europeanã sau din alte zone;

c) emite decizii si note de serviciu care vizeazã realizarea obiectivelor politicii educationale si de dezvoltare institutionalã;

d) propune inspectorului scolar general proiectul planului de scolarizare aprobat de consiliul de administratie si de consiliul profesoral;

e) numeste învãtãtorii si dirigintii la clase, la propunerea comisiilor si catedrelor metodice, potrivit principiului continuitãtii si performantelor educationale;

f) stabileste componenta formatiunilor de studiu;

g) numeste echipa de întocmire a orarului unitãtii de învãtãmânt, pe care îl verificã si îl aprobã;

h) în baza propunerilor primite, numeste sefii catedrelor si ai comisiilor metodice, ai compartimentelor functionale, ai comisiilor si colectivelor pe domenii si solicitã avizul consiliului profesoral cu privire la programele de activitate ale acestora;

i) propune consiliului profesoral, spre aprobare, cadrele didactice care sã facã parte din consiliul de administratie si solicitã consiliului elevilor si consiliului reprezentativ al pãrintilor desemnarea unui reprezentant în consiliul de administratie al unitãtii de învãtãmânt;

j) stabileste atributiile sefilor catedrelor si ai comisiilor metodice, ai colectivelor pe domenii, precum si responsabilitãtile membrilor consiliului de administratie;

k) vizeazã fisele posturilor pentru personalul din subordine, conform legii si contractului colectiv de muncã;

l) elaboreazã, cu consultarea sefilor de catedre/comisii metodice, proiectele de încadrare pe discipline de învãtãmânt, urmãrind respectarea principiului continuitãtii;

m) asigurã, prin sefii catedrelor si ai comisiilor metodice, aplicarea planului de învãtãmânt, a programelor scolare si a metodologiei privind evaluarea rezultatelor scolare;

n) elaboreazã instrumente interne de lucru utilizate în îndrumarea si controlul activitãtii;

o) elaboreazã instrumente de evaluare a întregii activitãti desfãsurate în unitatea de învãtãmânt, cu avizul consultativ al sindicatelor;

p) controleazã, cu sprijinul sefilor de catedrã, calitatea procesului instructiv-educativ. În cursul unui an scolar directorul efectueazã cel putin 120 de asistente la ore, astfel încât fiecare cadru didactic sã fie asistat cel putin o datã pe an. La asistentele efectuate sau la unele activitãti ale catedrelor directorul este însotit, de regulã, de seful de catedrã;

q) monitorizeazã activitatea de formare continuã a personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic;

r) aprobã graficul serviciului pe scoalã al personalului didactic si al elevilor; atributiile acestora sunt precizate în regulamentul de ordine interioarã al unitãtii de învãtãmânt;

s) aprobã graficul desfãsurãrii tezelor semestriale;

t) coordoneazã activitãtile de pregãtire organizate de cadrele didactice cu rezultate deosebite, pentru elevii care participã la olimpiade, concursuri si festivaluri nationale si internationale;

u) aprobã regulamentele de functionare a cercurilor, asociatiilor stiintifice, tehnice, sportive si cultural-artistice ale elevilor din unitatea de învãtãmânt.

Art. 22. - Directorul, în calitate de angajator, are urmãtoarele atributii:

a) încheie contracte individuale de muncã cu personalul angajat si aprobã concediile de odihnã ale personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic;

b) aprobã concediu fãrã platã si zilele libere plãtite, conform Legii nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si contractului colectiv de muncã pentru întregul personal si asigurã suplinirea acestuia;

c) consemneazã în condica de prezentã absentele si întârzierile de la ore ale personalului didactic de predare si de instruire practicã, precum si ale personalului didactic auxiliar si nedidactic de la programul de lucru;

d) atribuie prin decizie internã orele rãmase neocupate personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate, în regim de cumul sau platã cu ora;

e) numeste si elibereazã din functie personalul didactic auxiliar si nedidactic, conform legislatiei;

f) coordoneazã comisia de salarizare si aprobã trecerea personalului salariat al unitãtii de învãtãmânt de la o gradatie salarialã la alta, în conditiile prevãzute de legislatia în vigoare.

Art. 23. - Directorul unitãtii de învãtãmânt, în calitate de evaluator, are urmãtoarele atributii:

a) informeazã inspectoratul scolar cu privire la rezultatele de exceptie ale personalului didactic, pe care îl propune pentru conferirea distinctiilor si premiilor, conform art. 112-114 din Legea nr. 128/1997;

b) apreciazã personalul didactic de predare si de instruire practicã la inspectiile pentru obtinerea gradelor didactice, precum si pentru acordarea salariului de merit si a gradatiilor de merit.

Art. 24. - Directorul unitãtii de învãtãmânt, în calitate de ordonator tertiar de credite, rãspunde de:

a) elaborarea proiectului de buget propriu;

b) urmãrirea modului de încasare a veniturilor;

c) necesitatea, oportunitatea si legalitatea angajãrii si utilizãrii creditelor bugetare, în limita si cu destinatia aprobate prin bugetul propriu;

d) integritatea bunurilor aflate în administrare;

e) organizarea si tinerea la zi a contabilitãtii si prezentarea la termen a bilanturilor contabile si a conturilor de executie bugetarã.

Art. 25. - Directorul unitãtii de învãtãmânt îndeplineste si urmãtoarele atributii:

a) numeste si controleazã personalul care rãspunde de sigiliul unitãtii de învãtãmânt si de completarea carnetelor de muncã;

b) rãspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea si gestionarea actelor de studii;

c) rãspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea, rectificarea si gestionarea documentelor de evidentã scolarã;

d) rãspunde de utilizarea, pãstrarea si modernizarea bazei materiale a unitãtii de învãtãmânt, coordoneazã activitatea din internat si de la cantinã;

e) se preocupã de atragerea de resurse extrabugetare, precum: sponsorizãri, donatii, prestãri de servicii, cursuri de reconversie profesionalã, consultantã, microproductie, colectarea de materiale, închirieri, taxe etc., si de lansarea de proiecte cu finantare internã sau externã;

f) rãspunde de corectitudinea încadrãrii personalului si de întocmirea, la termen, a statelor lunare de platã a drepturilor salariale;

g) solicitã consiliului reprezentativ al pãrintilor aprobarea acelor cheltuieli care vizeazã conservarea patrimoniului, modernizarea bazei materiale, reparatii, îmbogãtirea fondului de carte al bibliotecii, stimularea elevilor capabili de performante scolare, precum si a celor cu situatie materialã precarã, din fondurile gestionate de consiliul reprezentativ al pãrintilor;

h) rãspunde de asigurarea manualelor scolare pentru elevii din învãtãmântul obligatoriu, conform prevederilor Legii nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare; asigurã conditiile necesare profesorilor pentru studierea si alegerea manualelor pentru elevi;

i) asigurã, prin diriginti/învãtãtori, distribuirea carnetelor pentru plata alocatiei de stat pentru copii si rãspunde de stabilirea necesarului de burse scolare la nivelul unitãtii de învãtãmânt, conform legislatiei în vigoare;

j) rãspunde de respectarea normelor de igienã scolarã, de protectie a muncii, de protectie civilã si de pazã contra incendiilor;

k) aplicã sanctiuni pentru abaterile disciplinare sãvârsite de personalul unitãtii de învãtãmânt, în limita prevederilor legale în vigoare;

l) aplicã sanctiunile prevãzute de prezentul regulament si de regulamentul de ordine interioarã pentru abaterile disciplinare sãvârsite de elevi.

Art. 26. - Anual, la solicitarea inspectorului scolar general al inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti sau a ministrului educatiei si cercetãrii, directorul înainteazã un raport general privind starea învãtãmântului din unitatea de învãtãmânt pe care o conduce.

Art. 27. - În comunele si orasele mici, cu mai multe unitãti de învãtãmânt, directorul uneia dintre acestea poate primi din partea inspectorului scolar general atributii de coordonare a activitãtii din cadrul celorlalte unitãti de învãtãmânt, în conditii stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

Art. 28. - (1) Directorul adjunct îndeplineste atributiile delegate de cãtre director pe perioade determinate, precum si pe cele stabilite prin regulamentul de ordine interioarã al unitãtii de învãtãmânt, cu exceptia dreptului de a semna documentele contabile si actele de studii. Numãrul directorilor adjuncti se stabileste conform normativelor Ministerului Educatiei si Cercetãrii.

(2) În unitãtile de învãtãmânt gimnazial, liceal si profesional functioneazã un consilier pentru proiecte si programe educative, care rãspunde de domeniul educativ, scolar si extrascolar.

Metodologia numirii, atributiile si competentele acestuia sunt stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

(3) Directorul adjunct îsi desfãsoarã activitatea în subordinea directorului, care îi elaboreazã fisa postului, îi evalueazã activitatea si îi acordã calificativul anual; acesta rãspunde în fata directorului, a consiliului profesoral, a consiliului de administratie si a organelor de control pentru activitatea proprie, conform fisei postului.

SECTIUNEA a 3-a

Consiliul profesoral

Art. 29. - (1) Consiliul profesoral este alcãtuit din totalitatea personalului didactic de predare si de instruire practicã, titular si suplinitor, si are rol de decizie în domeniul instructiv-educativ.

Personalul didactic auxiliar al unitãtii de învãtãmânt poate participa la sedintele consiliului profesoral, atunci când se discutã probleme referitoare la activitatea acestuia.

(2) La sedintele consiliului profesoral directorul poate invita, în functie de tematica dezbãtutã, reprezentanti ai pãrintilor, ai consiliului elevilor, ai autoritãtilor locale sau ai partenerilor sociali.

(3) Consiliul profesoral se întruneste la începutul si la sfârsitul fiecãrui semestru sau ori de câte ori directorul unitãtii de învãtãmânt considerã necesar.

(4) Consiliul profesoral poate fi convocat în sedintã extraordinarã si la cererea a minimum unei treimi din numãrul membrilor sãi.

(5) Participarea la sedintele consiliului profesoral este obligatorie pentru cadrele didactice; absenta nemotivatã de la aceste sedinte se considerã abatere disciplinarã.

(6) Dezbaterile din consiliul profesoral sunt consemnate într-un registru special de procese-verbale de cãtre secretarul acestui consiliu, numit de directorul unitãtii de învãtãmânt.

Art. 30. - Consiliul profesoral are urmãtoarele atributii:

a) dezbate si aprobã proiectul planului de dezvoltare pe termen mediu al unitãtii de învãtãmânt, prezentat de director;

b) dezbate si aprobã rapoartele de activitate si programele semestriale, precum si planul anual de activitate;

c) alege cadrele didactice care fac parte din consiliul de administratie;

d) propune directorului componenta comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de învãtãmânt;

e) valideazã raportul privind situatia scolarã semestrialã si anualã prezentatã de diriginte, precum si situatia scolarã dupã încheierea sesiunii de amânãri, diferente si corigente;

f) numeste comisiile de cercetare a faptelor ce pot constitui abateri disciplinare, sãvârsite de personalul didactic de predare si didactic auxiliar, conform dispozitiilor art. 119 din Legea nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

g) stabileste sanctiuni disciplinare, pe baza raportului comisiei de cercetare, pentru personalul didactic de predare si de instruire practicã, personalul didactic auxiliar, conform prevederilor Legii nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, prezentului regulament si regulamentului de ordine interioarã;

h) decide asupra aplicãrii sanctiunilor disciplinare pentru elevi;

i) decide asupra acordãrii recompenselor pentru elevi, personal didactic de predare si de instruire practicã si personal didactic auxiliar, conform Legii nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, prezentului regulament si regulamentului de ordine interioarã;

j) valideazã notele la purtare mai mici de 7;

k) stabileste, prin vot, disciplinele optionale care se predau în unitatea de învãtãmânt;

l) aprobã proiectul planului de scolarizare;

m) aprobã proiectele curriculare care se dezvoltã în unitatea de învãtãmânt;

n) formuleazã aprecieri sintetice privind activitatea personalului didactic de predare si de instruire practicã care solicitã acordarea salariului sau a gradatiei de merit, pe baza raportului de autoevaluare a activitãtii desfãsurate;

o) aprobã regulamentul de ordine interioarã al unitãtii de învãtãmânt, elaborat împreunã cu reprezentantii organizatiilor sindicale din respectiva unitate, în sedintã extraordinarã la care participã si personalul didactic auxiliar si nedidactic.

Art. 31. - (1) Sedintele consiliului profesoral al unitãtii de învãtãmânt se constituie legal în prezenta a douã treimi din numãrul total al membrilor.

(2) Hotãrârile se iau prin vot, cu cel putin jumãtate plus unul din numãrul total al membrilor, si sunt obligatorii pentru întregul personal al unitãtii de învãtãmânt.

SECTIUNEA a 4-a

Consiliul de administratie

Art. 32. - (1) Consiliul de administratie functioneazã conform prevederilor art. 145 alin. (3) si (4) din Legea nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale Legii nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale prezentului regulament.

(2) Consiliul de administratie are rol de decizie în domeniul administrativ.

Art. 33. - Atributiile consiliului de administratie sunt:

a) asigurã respectarea prevederilor Legii nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale Legii nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale actelor normative emise de Ministerul Educatiei si Cercetãrii si ale deciziilor inspectorului scolar general al inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti;

b) elaboreazã strategia educationalã pe termen scurt;

c) elaboreazã regulamentul de ordine interioarã al unitãtii de învãtãmânt, împreunã cu reprezentantii organizatiilor sindicale din unitatea de învãtãmânt;

d) elaboreazã, împreunã cu sindicatele, fisele si criteriile de evaluare specifice unitãtii de învãtãmânt pentru personalul nedidactic, în vederea acordãrii calificativelor anuale, primelor lunare si salariilor de merit;

e) stabileste calificative anuale pentru întregul personal pe baza propunerilor sefilor catedrelor/comisiilor metodice;

f) aprobã, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru personalul didactic si pentru ceilalti membri ai colectivului. Pentru personalul didactic de predare si de instruire practicã, aprobarea se acordã pe baza aprecierilor sintetice ale consiliului profesoral si cu respectarea metodologiei specifice;

g) stabileste acordarea premiilor lunare pentru personalul unitãtii de învãtãmânt;

h) stabileste perioadele concediului de odihnã pe baza cererilor individuale scrise ale personalului unitãtii de învãtãmânt, a propunerilor directorului si în urma consultãrii sindicatelor;

i) stabileste componenta si atributiile comisiilor de lucru din unitatea de învãtãmânt;

j) controleazã periodic parcurgerea materiei si evaluarea ritmicã a elevilor, solicitând rapoarte sintetice din partea sefilor de catedre/comisii metodice;

k) aprobã acordarea burselor scolare conform legislatiei în vigoare;

l) analizeazã si propune spre aprobare inspectoratului scolar

judetean/al municipiului Bucuresti proiectul planului anual de venituri si cheltuieli întocmit de director si contabilul-sef, pe baza solicitãrilor sefilor catedrelor/comisiilor metodice si ale compartimentelor functionale;

m) hotãrãste strategia de realizare si gestionare a resurselor financiare extrabugetare, conform legislatiei în vigoare.

Art. 34. - Membrii consiliului de administratie coordoneazã si rãspund de domenii de activitate, pe baza delegãrii de sarcini realizate de director.

Art. 35. - (1) Consiliul de administratie al unitãtii de învãtãmânt este format, potrivit legii, din 5-11 membri, dintre care:

a) directorul unitãtii de învãtãmânt;

b) directorul adjunct/directorii adjuncti;

c) contabilul-sef;

d) cadre didactice alese de consiliul profesoral;

e) reprezentanti ai pãrintilor, ai administratiei publice locale, ai consiliului elevilor din licee si din scoli postliceale;

f) reprezentanti ai agentilor economici care asigurã baza materialã pentru practicã, dupã caz.

(2) Personalul didactic de predare si de instruire practicã din componenta consiliului de administratie este ales de consiliul profesoral, la propunerea directorului sau a celorlalti membri ai acestuia, dintre cadrele didactice care au calitãti manageriale si performante profesionale deosebite.

(3) Presedintele consiliului de administratie este directorul unitãtii de învãtãmânt.

(4) La sedintele consiliului de administratie în care se dezbat probleme ale elevilor sunt invitati si reprezentanti ai acestora.

(5) La sedintele consiliului de administratie participã, cu statut de observator, liderul sindical din unitatea de învãtãmânt. Punctul de vedere al liderului sindical se mentioneazã în procesul-verbal al sedintei.

(6) În functie de problematica discutatã directorul poate invita la sedinta consiliului de administratie si alti reprezentanti ai administratiei publice locale, ai agentilor economici, cu rol de observatori.

(7) Secretarul consiliului de administratie este numit de director dintre membrii acestuia, având atributia de a consemna într-un registru special proceseleãverbale ale sedintelor.

Art. 36. - (1) Consiliul de administratie se întruneste lunar sau ori de câte ori considerã necesar directorul sau o treime din membrii acestuia si este legal constituit în prezenta a cel putin douã treimi din numãrul membrilor sãi.

(2) Hotãrârile consiliului de administratie se iau prin vot deschis, cu jumãtate plus unul din numãrul membrilor componenti ai acestuia.

SECTIUNEA a 5-a

Catedrele/comisiile metodice

Art. 37. - (1) Catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum 4 membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare.

(2) În învãtãmântul primar catedrele/comisiile metodice se constituie pe ani de studiu, pe grupe de clase sau pe ciclu de învãtãmânt.

Art. 38. - Atributiile catedrelor/comisiilor metodice sunt urmãtoarele:

a) elaboreazã propunerile pentru oferta educationalã a unitãtii de învãtãmânt si strategia acesteia, cuprinzând obiective, finalitãti, resurse materiale si umane, curriculum la decizia unitãtii de învãtãmânt;

b) elaboreazã programe de activitãti semestriale si anuale;

c) consiliazã cadrele didactice în procesul de elaborare a proiectãrii didactice si a planificãrilor semestriale;

d) elaboreazã instrumentele de evaluare si notare;

e) analizeazã periodic performantele scolare ale elevilor;

f) monitorizeazã parcurgerea programei la fiecare clasã si modul în care se realizeazã evaluarea elevilor;

g) organizeazã si rãspund de desfãsurarea recapitulãrilor finale;

h) organizeazã activitãti de pregãtire specialã a elevilor pentru examene si concursuri scolare;

i) stabilesc, împreunã cu seful de catedrã, atributiile fiecãrui membru al catedrei/comisiei metodice;

j) evalueazã, împreunã cu seful de catedrã, activitatea fiecãrui membru al catedrei/comisiei metodice si propun consiliului de administratie calificativele anuale ale acestora, în baza unui raport motivat;

k) organizeazã activitãti de formare continuã si de cercetare pedagogicã specifice unitãtii de învãtãmânt, lectii demonstrative, schimburi de experientã etc.;

l) seful de catedrã sau un membru desemnat de acesta efectueazã asistente la lectiile personalului didactic de predare si de instruire practicã din cadrul catedrei, cu precãdere la stagiari si la cadrele didactice nou-venite în unitatea de învãtãmânt;

m) elaboreazã informãri semestriale asupra propriei activitãti.

Art. 39. - (1) Seful catedrei/comisiei metodice rãspunde în fata directorului si a inspectorului de specialitate de activitatea profesionalã a membrilor acesteia.

(2) Seful catedrei/comisiei metodice are obligatia de a participa la toate actiunile initiate de director si de a efectua asistente la ore, în special la profesorii stagiari, la cei nou-veniti sau la cei în cazul cãrora se constatã disfunctii în procesul de predare-învãtare sau în relatia profesor-elev.

(3) Sedintele catedrei/comisiei metodice se tin lunar, dupã o tematicã aprobatã de directorul unitãtii de învãtãmânt sau ori decâte ori directorul ori membrii catedrei/comisiei considerã cã este necesar.

SECTIUNEA a 6-a

Consiliul clasei

Art. 40. - (1) Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic de predare si de instruire practicã care predã la clasa respectivã, din cel putin un pãrinte delegat al comitetului de pãrinti al clasei si din liderul elevilor clasei respective.

(2) Presedintele consiliului clasei este învãtãtorul/dirigintele.

Art. 41. - Consiliul clasei îsi desfãsoarã activitatea la nivelul fiecãrei clase, având ca principale obiective:

a) armonizarea cerintelor educative ale personalului didactic de predare si de instruire practicã cu solicitãrile elevilor si pãrintilor;

b) evaluarea progresului scolar al elevului;

c) stimularea elevilor cu un ritm lent de învãtare;

d) organizarea de activitãti suplimentare cu elevii capabili de performante scolare.

Art. 42. - Consiliul clasei are urmãtoarele atributii:

a) analizeazã, semestrial, progresul scolar si comportamentul fiecãrui elev;

b) analizeazã volumul temelor pentru acasã;

c) stabileste mãsuri educationale comune pentru elevii cu probleme de învãtare sau de comportament si pentru elevii cu rezultate deosebite;

d) stabileste notele la purtare pentru toti elevii clasei, în functie de comportarea generalã a acestora în unitatea de învãtãmânt si în afara acesteia, si propune consiliului profesoral validarea notelor mai mici de 7;

e) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite;

f) participã la întâlniri cu pãrintii sau cu pãrintii si elevii cel putin o datã pe an, de preferintã în cursul semestrului I si, în situatii deosebite, la solicitarea învãtãtorului/dirigintelui;

g) propune, dupã caz, dirigintelui, directorului, consiliului profesoral, sanctiunile disciplinare prevãzute pentru elevi de prezentul regulament si de regulamentul de ordine interioarã;

h) elaboreazã raportul scris asupra situatiei scolare a elevilor clasei, la sfârsitul semestrului si al anului scolar; acesta va fi prezentat de pre edintele consiliului clasei în fata consiliului profesoral, spre validare.

Art. 43. - Consiliul clasei se întruneste la sfârsitul fiecãrui semestru si ori de câte ori directorul, dirigintele sau membrii acestuia considerã necesar.

Art. 44. - (1) Coordonarea activitãtii claselor de elevi se realizeazã prin învãtãtori/diriginti numiti de directorul unitãtii de învãtãmânt dintre cadrele didactice de predare si de instruire practicã de prestigiu si cu experintã, care predau la clasa respectivã.

(2) Functia de diriginte devine obligatorie pentru personalul didactic învestit de director cu aceastã responsabilitate.

(3) Învãtãtorul/dirigintele îsi proiecteazã si îsi desfãsoarã activitatea potrivit sarcinilor prevãzute de planul anual al unitãtii de învãtãmânt si în acord cu particularitãtile educationale ale clasei respective.

(4) Învãtãtorul/dirigintele întocmeste, dupã consultarea profesorilor clasei, a pãrintilor si elevilor, planificarea semestrialã si anualã care va cuprinde componentele activitãtii educative în acord cu problemele specifice ale colectivului de elevi, precum si cu programa elaboratã de Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

(5) Învãtãtorul/dirigintele are obligatia sã cunoascã si sã respecte, împreunã cu elevii si pãrintii acestora, legislatia în vigoare, prevederile prezentului regulament si ale regulamentului de ordine interioarã.

Art. 45. - Învãtãtorul/dirigintele are urmãtoarele atributii:

a) coordoneazã activitatea consiliului clasei;

b) numeste, prin consultarea elevilor, liderul elevilor clasei; repartizeazã sarcini si organizeazã împreunã cu acesta colectivul de elevi al clasei;

c) colaboreazã cu toti profesorii clasei si, dupã caz, cu consilierul pentru proiecte si programe educative în vederea armonizãrii influentelor educative si pentru a asigura sintalitatea clasei de elevi;

d) preia pe bazã de procesãverbal sala de clasã în care îsi desfãsoarã activitatea elevii cãrora le este diriginte si rãspunde de pãstrarea si modernizarea acesteia;

e) aduce la cunostintã elevilor si pãrintilor prevederile prezentului regulament si ale regulamentului de ordine interioarã;

f) organizeazã, împreunã cu consilierul pentru proiecte si programe educative, actiuni de orientare scolarã si profesionalã;

g) prezintã elevilor din clasele terminale prevederile referitoare la examenele de capacitate, de bacalaureat, la admiterea în licee si scoli profesionale;

h) urmãreste frecventa elevilor, cerceteazã cauzele absentelor unor elevi si ia mãsurile corespunzãtoare;

i) motiveazã absentele elevilor pe baza certificatelor avizate de cabinetul medical al scolii, precum si în baza cererilor personale, motivate, ale pãrintilor acestora, aprobate de director;

j) analizeazã periodic situatia la învãtãturã a elevilor, monitorizeazã îndeplinirea îndatoririlor scolare de cãtre toti elevii, initiazã cu consiliul clasei programe de consultatii cu pãrintii;

k) sprijinã organizarea si desfãsurarea activitãtilor elevilor în afara clasei si unitãtii de învãtãmânt;

l) informeazã în scris familiile elevilor cu situatie scolarã neîncheiatã, ale celor corigenti, repetenti sau sanctionati disciplinar;

m) stabileste, împreunã cu consiliul clasei, nota la purtare a fiecãrui elev si prezintã în scris consiliului profesoral propunerile de notare mai mici de 7 pentru elevii care au sãvârsit abateri grave;

n) felicitã în scris pãrintii sau tutorii elevilor pentru rezultatele exceptionale obtinute de copiii lor la învãtãturã sau în cadrul activitãtilor extrascolare; înmâneazã elevilor diplome si premii la festivitatea fiecãrui sfârsit de an scolar;

o) organizeazã întâlniri si discutii cu pãrintii, care se pot desfãsura pe grupe individuale sau în plen;

p) propune consiliului de administratie acordarea de alocatii si burse elevilor, în conformitate cu legislatia în vigoare;

q) aplicã, pe baza consultãrii cu directorul, sanctiunile prevãzute în prezentul regulament si propune spre aprobare consiliului profesoral celelalte sanctiuni;

r) recomandã spre aprobare directorului participarea organizatã a elevilor la activitãti în cluburi si asociatii sportive, cultural-artistice si stiintifice în afara unitãtii de învãtãmânt;

s) completeazã catalogul clasei si rãspunde de exactitatea datelor înscrise si de starea fizicã a acestuia;

t) calculeazã media generalã semestrialã si anualã a fiecãrui elev, stabileste clasificarea elevilor la sfârsitul anului scolar, propune acordarea premiilor, recompenselor si distinctiilor potrivit prevederilor prezentului regulament si ale regulamentului de ordine interioarã; consemneazã în carnetele de elev mediile semestriale si anuale;

u) proiecteazã, organizeazã si desfãsoarã activitãti educative, de consiliere si de orientare scolarã si profesionalã, în functie de particularitãtile colectivului de elevi;

v) prezintã, spre validare, consiliului profesoral raportul scris asupra situatiei scolare si comportamentale a elevilor la sfârsitul semestrului/anului scolar.

CAPITOLUL IV

Consiliul scolar

Art. 46. - (1) Consiliul scolar se poate constitui, potrivit legii, în fiecare unitate de învãtãmânt cu personalitate juridicã.

(2) Consiliul scolar se poate constitui si pe grupuri de unitãti de învãtãmânt dintr-o localitate, pe localitãti sau pe grupe de localitãti.

(3) În localitãtile centre de judete pot functiona consilii scolare pentru scolile generale, pentru licee, pentru scoli profesionale sau de ucenici, pentru grupuri scolare etc.

Art. 47. - (1) Consiliul scolar are urmãtoarea componentã: directorii unitãtilor de învãtãmânt, cadre didactice, pãrinti, elevi de liceu, primari si alti reprezentanti ai administratiei publice, ai cultelor, ai agentilor economici, ai organizatiilor neguvernamentale etc.

(2) Consiliul scolar este format din 11-15 membri. Presedintele consiliului scolar este ales pe o perioadã de un an scolar dintre membrii consiliului. Directorii de unitãti de învãtãmânt solicitã institutiilor/întreprinderilor propunerea membrilor consiliului scolar.

Art. 48. - (1) Consiliul scolar urmãreste realizarea politicii educationale la nivel local.

(2) Consiliul scolar are urmãtoarele atributii:

a) analizeazã dezvoltarea socialã, economicã si culturalã la nivelul localitãtii si judetului, iar informatia obtinutã o utilizeazã pentru fundamentarea planului de scolarizare, pe care îl avizeazã;

b) analizeazã piata muncii din localitate si din judet si propune pregãtirea elevilor în domeniile cerute de zona respectivã;

c) verificã gradul de cuprindere a claselor în fiecare unitate de învãtãmânt si initiazã mãsuri de sprijinire a acesteia în rezolvarea acestor probleme;

d) initiazã mãsuri în afara unitãtilor de învãtãmânt, pentru scolarizarea tuturor elevilor din învãtãmântul obligatoriu de 9 ani;

e) sprijinã unitãtile de învãtãmânt în dotarea cu materiale didactice, în asigurarea conditiilor corespunzãtoare de învãtãturã pentru elevi;

f) poate propune unitãtilor de învãtãmânt discipline si domenii care sã se studieze prin curriculumul la decizia unitãtii de învãtãmânt;

g) urmãreste si sprijinã cuprinderea în liceu, scoalã profesionalã si de ucenici a tuturor absolventilor învãtãmântului obligatoriu, precum si încadrarea într-o activitate a absolventilor de liceu.

CAPITOLUL V

Evaluarea

SECTIUNEA 1

Evaluarea rezultatelor elevilor

Art. 49. - Evaluarea rezultatelor elevilor la învãtãturã se realizeazã în mod ritmic pe parcursul semestrelor sau în vacantele scolare, conform prevederilor Ministerului Educatiei si Cercetãrii.

Art. 50. - Fiecare semestru cuprinde si perioade de consoliã dare si de evaluare a competentelor dobândite de elevi. În aceste perioade se urmãreste:

a) ameliorarea rezultatelor procesului de predare-învãtare;

b) fixarea si sistematizarea cuno tintelor;

c) stimularea elevilor cu ritm lent de învãtare sau cu alte dificultãti în dobândirea cunostintelor;

d) stimularea pregãtirii elevilor capabili de performantã.

Art. 51. - Instrumentele de evaluare se stabilesc în functie de vârsta si de particularitãtile psiho-intelectuale ale elevilor si de specificul fiecãrei discipline. Acestea pot fi:

a) lucrãri scrise;

b) activitãti practice;

c) referate si proiecte;

d) interviuri;

e) portofolii;

f) alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice si aprobate de director sau elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii si de inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti.

Art. 52. - (1) În învãtãmântul preuniversitar evaluãrile se concretizeazã, de regulã, prin note de la 10 la 1.

(2) În clasele din învãtãmântul primar aprecierea rezultatelor elevilor se face prin calificative sau alte forme de apreciere, conform reglementãrilor Ministerului Educatiei si Cercetãrii.

(3) Notele/calificativele acordate se comunicã elevilor, se trec în catalog si în carnetul de elev de cãtre profesorul/învãtãtorul care le acordã.

(4) Numãrul de note acordate fiecãrui elev, la fiecare disciplinã de studiu, exclusiv nota de la tezã, trebuie sã fie cel putin egal cu numãrul de ore sãptãmânal prevãzut în planul de învãtãmânt, cu exceptia disciplinelor cu o orã pe sãptãmânã, la care numãrul minim de note/calificative este de douã.

(5) Elevii în situatie de corigentã vor avea cu cel putin o notã/un calificativ în plus fatã de numãrul de note/calificative prevãzut la alin. (4), ultima notã/ultimul calificativ fiind acordat, de regulã, în ultimele douã sãptãmâni ale semestrului.

(6) Disciplinele la care se sustin teze se stabilesc de Ministerul Educatiei si Cercetãrii. În învãtãmântul postliceal, la unele specializãri tezele pot fi înlocuite cu elaborarea unor microproiecte.

(7) Tezele se sustin începând cu a doua jumãtate a semestrului.

(8) Notele la teze, cu o pondere de 25% din media semestrialã, se analizeazã cu elevii într-o orã special destinatã si se trec în catalog cu cel putin douã sãptãmâni înaintea închiderii semestrului.

(9) Tezele se pãstreazã în scoalã pânã la sfârsitul anului scolar si pot fi consultate de pãrintii elevilor în prezenta profesorului care predã disciplina de studiu respectivã.

SECTIUNEA a 2-a

Încheierea situatiei scolare

Art. 53. - (1) La sfârsitul fiecãrui semestru si la încheierea anului scolar învãtãtorii si profesorii au obligatia sã încheie situatia scolarã a elevilor care nu intrã sub incidenta art. 59.

(2) La sfârsitul fiecãrui semestru învãtãtorul/dirigintele consultã consiliul clasei pentru elaborarea raportului asupra situatiei scolare prevãzut la art. 45 lit. v).

Art. 54. - (1) La fiecare disciplinã de studiu media semestrialã se considerã legal constituitã dacã se calculeazã din numãrul de note prevãzut de prezentul regulament.

(2) Media la evaluarea periodicã este media aritmeticã a notelor înscrise în catalog, fãrã tezã calculatã cu douã zecimale exacte, fãrã rotunjire.

(3) La disciplinele fãrã tezã media semestrialã se calculeazã prin rotunjirea mediei de la evaluarea periodicã la numãrul întreg cel mai apropiat. La 50 de sutimi rotunjirea se face în favoarea elevului.

(4) La disciplinele de studiu la care se sustine tezã media semestrialã se calculeazã astfel: media semestrialã = (3M + T)/4, în care M reprezintã media la evaluarea periodicã, iar T reprezintã nota obtinutã la tezã; nota astfel obtinutã se rotunjeste la cel mai apropiat întreg; la o diferentã de 50 de sutimi rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5) Media anualã la fiecare disciplinã este datã de media aritmeticã a celor douã medii semestriale calculatã cu douã zecimale exacte. Aceasta nu se rotunjeste.

(6) Media anualã generalã se calculeazã ca medie aritmeticã fãrã rotunjire a mediilor anuale de la toate disciplinele.

(7) În învãtãmântul profesional si postliceal, la care curriculumul este organizat pe module, fiecare modul se dezvoltã ca o unitate autonomã de instruire. Încheierea mediei unui modul care se finalizeazã pe parcursul anului este obligatorie în momentul finalizãrii acestuia, nefiind conditionatã de sfârsitul semestrului.

Media unui modul este similarã cu media unei discipline. În prevederile prezentului regulament sintagma “disciplinã” se va citi “modul” pentru învãtãmântul postliceal si profesional.

(8) La clasele I-IV se stabilesc calificative semestriale si anuale la fiecare disciplinã de studiu.

(9) Calificativul semestrial la fiecare disciplinã se stabileste astfel: se aleg douã calificative cu frecventa cea mai mare, acordate în timpul semestrului, dupã care, în perioadele de recapitulare si consolidare a materiei, în urma aplicãrii unor probe de evaluare sumativã, cadrul didactic opteazã pentru unul dintre cele douã calificative.

(10) Calificativul anual la fiecare disciplinã este dat de unul dintre calificativele semestriale stabilite de cãtre cadrul didactic în baza urmãtoarelor criterii:

a) progresul sau regresul în performanta elevului;

b) raportul efort-performantã realizatã;

c) cresterea sau descresterea motivatiei elevului;

d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregãtire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic.

Art. 55. - Mediile/calificativele semestriale si anuale la fiecare disciplinã de studiu se consemneazã în catalog de cadrul didactic care a predat disciplina respectivã, iar mediile/calificativele la purtare se consemneazã de diriginti/învãtãtori.

Art. 56. - (1) Elevii scutiti de efort fizic au obligatia de a fi prezenti la orele de educatie fizicã. Acestor elevi nu li se dau note si nu li se încheie medie la aceastã disciplinã. În rubrica "Educatie fizicã" din catalog se înscrie de învãtãtor/dirigintele clasei "Scutit de efort fizic, în baza ….. sir, specificându-se documentul medical, numãrul si data eliberãrii acestuia.

(2) Documentele medicale care atestã scutirea de efort fizic sunt avizate de director.

Art. 57. - (1) Sunt declarati promovati elevii care, la sfârsitul anului scolar, obtin la fiecare disciplinã de studiu cel putin media anualã 5,00, iar la purtare media anualã 6,00/calificativul suficient.

(2) Pentru elevii liceelor pedagogice si teologice media anualã minimã de promovare la purtare este 7,00.

Art. 58. - Scolarizarea în perioada cantonamentelor a elevilor componenti ai loturilor sportive nationale si olimpice se poate realiza în unitãti de învãtãmânt de profil, nominalizate de sinspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti. Situatia scolarã înregistratã în aceste perioade se transmite unitãtilor de învãtãmânt de care apartin elevii. În cazul în care scolarizarea se realizeazã la unitãti de învãtãmânt care nu pot asigura pregãtirea elevilor la unele discipline de învãtãmânt, situatia scolarã a acestor elevi se poate încheia la disciplinele respective, dupã întoarcerea la unitãtile de învãtãmânt de care apartin, conform dispozitiilor prevãzute în sectiunea a 3-a a prezentului capitol.

Art. 59. - Sunt declarati amânati, semestrial sau anual, elevii cãrora nu li se poate definitiva situatia scolarã la una sau mai multe discipline de studiu din urmãtoarele motive:

a) au absentat motivat sau nemotivat la cel putin 50% din numãrul de ore prevãzut într-un semestru la disciplinele respective, motiv pentru care nu au putut fi evaluati si nu li s-a încheiat situatia scolarã;

b) au fost scutiti de frecventã de cãtre directorul unitãtii de învãtãmânt pe perioada participãrii la festivaluri si concursuri profesionale, culturalãartistice si sportive, interne si internationale;

c) au beneficiat de bursã de studiu recunoscutã de Ministerul Educatiei si Cercetãrii;

d) au urmat studiile, pentru o perioadã determinatã de timp, în alte tãri.

Art. 60. - (1) Elevii declarati amânati pe semestrul I îsi vor încheia situatia scolarã în primele patru sãptãmâni de la începerea semestrului al doilea, în conformitate cu dispozitiile prevãzute în sectiunea a 3-a din prezentul capitol.

(2) Încheierea situatiei scolare a elevilor amânati pe semestrul al doilea sau amânati anual se face întrão perioadã stabilitã de conducerea unitãtii de învãtãmânt, înaintea sesiunii de corigente; elevii amânati care nu promoveazã se pot prezenta la sesiunea de corigente.

Art. 61. - (1) Sunt declarati corigenti elevii care obtin medii anuale sub 5,00/calificativul insuficient la cel mult douã discipline de studiu, precum si elevii amânati care nu promoveazã examenul de încheiere a situatiei scolare.

(2) În scolile si liceele de artã, precum si la clasele cu program sportiv la disciplina principalã de specialitate nu existã situatie de corigentã, astfel încât elevul care nu îndeplineste conditiile de promovare stabilite prin reglementãrile Ministerului Educatiei si Cercetãrii este declarat necorespunzãtor pentru aceste profiluri si îndrumat spre un alt profil; fac exceptie de la aceastã prevedere elevii claselor terminale.

(3) Pentru elevii corigenti se organizeazã o sesiune de examene într-o perioadã stabilitã de Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

Art. 62. - Sunt declarati repetenti:

a) elevii care au obtinut medii anuale sub 5,00/calificativul insuficient la mai mult de douã discipline de învãtãmânt;

b) elevii care au obtinut la purtare media anualã mai micã de 6,00/calificativul insuficient sau mai micã de 7,00 la liceele pedagogice si teologice, indiferent de mediile obtinute la disciplinele de studiu;

c) elevii corigenti care nu se prezintã la examen sau nu promoveazã examenul la cel putin o disciplinã;

d) elevii amânati care nu se prezintã la sesiunea de încheiere a situatiei scolare, la cel putin o disciplinã;

e) elevii exmatriculati, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele scolare "Repetent prin exmatriculare cu drept de reînscriere în aceeasi unitate de învãtãmânt sau în alta".

Art. 63. - (1) Elevii declarati repetenti se pot înscrie în anul scolar urmãtor în clasa pe care o repetã, la aceeasi unitate de învãtãmânt sau la alta, în limita efectivului de 30 de elevi pe clasã.

(2) Pentru elevii din învãtãmântul liceal, profesional si postliceal, declarati repetenti la sfârsitul primului an de studii, înscrierea se face peste cifra de scolarizare aprobatã, în limita efectivului de 30 de elevi la clasã.

(3) În învãtãmântul liceal si profesional de stat, cursuri de zi, serale si cu frecventã redusã, elevii se pot afla în situatia de repetentie de cel mult douã ori. O clasã se poate repeta o singurã datã.

(4) Elevul care nu frecventeazã cursurile de zi ale unei clase din învãtãmântul obligatoriu, depãsind cu mai mult de 2 ani vârsta clasei respective, se aflã în situatia de abandon scolar.

Elevul aflat în situatia de abandon scolar poate fi înscris, la cerere, în forme de învãtãmânt seral, cu frecventã redusã sau la distantã, pentru care se constituie formatiuni aparte.

Art. 64. - (1) Elevii care au urmat cursurile întrão unitate de învãtãmânt din altã tarã pot dobândi calitatea de elev în România numai dupã echivalarea de cãtre Ministerul Educatiei si Cercetãrii a studiilor urmate în strãinãtate si dupã sustinerea examenelor de diferente, în perioada stabilitã de directorul unitãtii de învãtãmânt de stat sau particular.

(2) Elevii prevãzuti la alin. (1) care nu au acte de studii vor fi evaluati la o unitate de învãtãmânt nominalizatã de inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti, dupã care se stabileste clasa în care pot fi înscri i, potrivit rezultatelor evaluãrii si vârstei.

(3) La toate disciplinele de studiu, neechivalate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii, se sustin examene de diferentã. Înscrierea la aceste examene se face cu acordul directorului unitãtii de învãtãmânt.

(4) Examenele de diferente si clarificarea situatiei scolare au loc în cel mult 60 de zile de la data înapoierii în tarã. Pânã la promovarea examenelor de diferente elevii mentionati la alin. (1) pot audia cursurile fãrã sã fie înscrisi în catalog.

(5) Dupã promovarea tuturor examenelor de diferente, elevul este înscris în clasa pentru care a sustinut examenele.

(6) Dacã elevul nu promoveazã cel putin douã examene de diferente, acesta este evaluat pentru o clasã inferioarã. Dacã elevul nu promoveazã un singur examen de diferente, se acordã o singurã reexaminare. În cazul în care nu promoveazã nici la reexaminare, acesta este evaluat pentru o clasã inferioarã.

(7) Pentru copiii care nu cunosc limba românã înscrierea în învãtãmântul românesc se face conform reglementãrilor Ministerului Educatiei si Cercetãrii.

(8) Copiilor lucrãtorilor migranti li se aplicã prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 508/2001 privind accesul la învãtãmântul obligatoriu din România al copiilor lucrãtorilor migranti proveniti din statele membre ale Uniunii Europene, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 iunie 2001, Ordinului ministrului educatiei si cercetãrii nr. 4.638/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind scolarizarea copiilor lucrãtorilor migranti si asigurarea personalului didactic calificat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 30 octombrie 2001, precum si cele ale alin. (2) al prezentului articol.

Art. 65. - (1) Elevilor înscrisi într-o unitate de învãtãmânt de stat sau particular din România, care urmeazã sã continue pentru o perioadã determinatã studiile în alte tãri, li se rezervã locul.

(2) Încheierea situatiei scolare a acestei categorii de elevi, declarati amânati, se face dupã revenirea în tarã, la disciplinele de învãtãmânt neechivalate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii, în conformitate cu dispozitiile prevãzute la art. 60.

Art. 66. - (1) Consiliile profesorale din unitãtile de învãtãmânt de stat sau particular, în sedinta de încheiere a cursurilor semestriale si anuale, valideazã, iar secretarul consiliului consemneazã în procesul-verbal situatia scolarã a elevilor pe clase, mentionându-se numele elevilor promovati, corigenti, repetenti, amânati, exmatriculati, precum si numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00.

(2) Situatia scolarã a elevilor corigenti, amânati sau repetenti se comunicã în scris de cãtre diriginte/învãtãtor pãrintilor/tutorilor legali, în cel mult 10 zile de la încheierea fiecãrui semestru/an scolar.

(3) Pentru elevii amânati sau corigenti se comunicã pãrintilor/tutorilor legali programul de desfãsurare a examenelor de corigentã sau perioada de încheiere a situatiei scolare.

(4) Situatia scolarã anualã a tuturor elevilor, cu specificarea mediei generale, se afiseazã la avizierul unitãtii de învãtãmânt în termen de 3 zile de la încheierea cursurilor.

(5) În alte situatii decât cele prevãzute în prezentul regulament nici un document scolar nu poate fi fãcut public decât cu acordul elevului/absolventului, dacã este major, sau al pãrintelui/tutorelui legal.

SECTIUNEA a 3-a

Examenele organizate de unitãtile de învãtãmânt

Art. 67. - Examenele organizate de unitãtile de învãtãmânt sunt:

a) examen de corigentã, pentru elevii declarati corigenti la încheierea cursurilor anuale si pentru elevii declarati corigenti dupã sustinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânati;

b) examen de încheiere a situatiei scolare, pentru elevii declarati amânati pe semestrul al doilea sau anual;

c) examen de diferente, pentru elevii a cãror înscriere în unitatea de învãtãmânt este conditionatã de promovarea unor astfel de examene.

Art. 68. - (1) Ministerul Educatiei si Cercetãrii stabileste perioadele de desfãsurare a examenelor de corigentã.

(2) Directorul unitãtii de învãtãmânt stabileste perioada de desfãsurare a examenelor pentru elevii declarati amânati pe semestrul al doilea sau anual. Aceste examene se desfãsoarã înaintea examenelor de corigentã.

(3) Desfãsurarea examenelor de diferente, în urma transferãrii de la o unitate de învãtãmânt la alta, are loc, de regulã, în vacantele scolare.

(4) Perioadele pentru celelalte examene de diferente sunt precizate la art. 64.

Art. 69. - (1) La examenele de diferente pentru elevii care solicitã transferul de la o unitate de învãtãmânt la alta nu se acordã reexaminare.

(2) Dupã încheierea sesiunii de corigentã elevii care nu au promovat la o singurã disciplinã de învãtãmânt au dreptul sã solicite reexaminare. Aceasta se acordã de directorul unitãtii de învãtãmânt, în cazuri justificate, dupã consultarea învãtãtorului sau a profesorului si la solicitarea scrisã a elevului sau a pãrintelui/tutorelui legal. Cererea de reexaminare se depune în termen de 24 de ore de la afisarea rezultatelor examenului de corigentã. Reexaminarea se desfãsoarã în termen de douã zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data deschiderii cursurilor anului scolar. Comisia de reexaminare se numeste de cãtre directorul unitãtii de învãtãmânt.

(3) Beneficiazã de reexaminare si elevii migranti care se aflã într-o situatie identicã cu cea prevãzutã la art. 64 alin. (6).

Art. 70. - (1) Toate examenele se desfãsoarã dupã aceeasi metodologie.

(2) Pentru elevii declarati corigenti sau amânati anual examinarea se face din toatã materia studiatã de elevi în anul scolar, conform programei scolare a clasei sau grupei respective.

(3) Pentru elevii amânati pe un semestru examinarea se face numai din materia acelui semestru.

(4) Pentru elevii care sustin examene de diferente examinarea se face din toatã materia studiatã în anul scolar sau dintr-o parte a acesteia, în functie de situatie.

(5) Disciplinele la care se dau examene de diferente sunt cele prevãzute în trunchiul comun al specializãrii clasei si care nu au fost studiate de candidat. În acest caz se dã examen separate pentru fiecare an de studiu.

(6) La disciplinele din curriculum la decizia unitãtii de învãtãmânt nu se sustin examene de diferente.

(7) În cazul elevilor transferati, acestia preiau disciplinele optionale ale clasei în care se transferã. La disciplinele optionale în curs de desfãsurare pãrintele/tutorele legal al elevului sub 18 ani îsi asumã responsabilitatea însusirii de cãtre elev a continutului programei scolare parcurse pânã în momentul transferului. În foaia matricolã se trec mediile obtinute la disciplinele optionale studiate la unitatea de învãtãmânt de la care se transferã.

Art. 71. - (1) Pentru desfãsurarea examenelor existã trei tipuri de probe: scrise, orale si practice. La toate examenele se sustin, de regulã, douã dintre cele trei probe, proba scrisã si proba oralã.

(2) Pentru disciplinele de studiu la care, datoritã profilului sau/si specializãrii este necesarã si proba practicã, modalitãtile de sustinere a acesteia si cea deãa doua probã de examen sunt stabilite de directorul unitãtii de învãtãmânt împreunã cu catedra de specialitate.

(3) Proba practicã se sustine la disciplinele care au preponderent astfel de activitãti.

(4) Directorul unitãtii de învãtãmânt stabileste, prin decizie internã, componenta comisiilor si datele de desfãsurare a examenelor. Fiecare comisie are un pre edinte si doi profesori examinatori.

Art. 72. - (1) La toate examenele evaluarea elevilor se face de cãtre doi profesori/învãtãtori de aceeasi specialitate sau de specialitate înruditã.

(2) Pentru examinarea elevilor corigenti unul dintre profesori/învãtãtori este cel care a predat elevului disciplina de învãtãmânt în timpul anului scolar. În absenta temeinic motivatã a acestuia examinarea se face de cãtre un alt profesor de specialitate/învãtãtor din unitatea de îvãtãmânt, numit de directorul unitãtii de învãtãmânt, sau de cãtre un profesor/învãtãtor de la o altã unitate de învãtãmânt, numit de inspectorul scolar general, la solicitarea directorului unitãtii de învãtãmânt. Dacã directorul unitãtii de învãtãmânt apreciazã cã între elev si profesor existã un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluãrii, examinarea poate fi fãcutã de o comisie stabilitã de inspectoratul scolar.

Art. 73. - (1) Proba scrisã a examenelor are o duratã de 45 de minute pentru învãtãmântul primar si de 90 de minute pentru învãtãmântul secundar si postliceal, din momentul transcrierii subiectelor pe tablã sau al primirii de cãtre elev a foii cu subiecte. Proba scrisã contine douã variante de subiecte dintre care elevul trateazã o singurã variantã, la alegere.

(2) Proba oralã a examenelor se desfãsoarã prin dialog professor-elev, pe bazã de bilete de examen. Numãrul biletelor de examen este de douã ori mai mare decât numãrul elevilor care sustin examenul la disciplina respectivã. Fiecare bilet contine douã subiecte. Elevul poate schimba de cel mult douã ori biletul de examen. Fiecare schimbare atrage scãderea notei acordate de cãtre fiecare examinator cu câte un punct.

(3) Fiecare profesor examinator acordã elevului câte o notã la fiecare probã sustinutã de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi fractionare.

Media aritmeticã a notelor acordate la cele douã probe, rotunjitã la nota întreagã cea mai apropiatã, reprezintã nota finalã la examenul de corigentã, acordatã de profesorul/învãtãtorul examinator; fractiunile de 50 de sutimi se rotunjesc în favoarea elevului.

(4) Media elevului la examenul de corigentã este media aritmeticã, nerotunjitã, a celor douã note finale acordate de cei doi examinatori. Între notele finale acordate de cei doi examinatori nu se acceptã o diferentã mai mare de un punct. În caz contrar medierea o face presedintele comisiei.

(5) La clasele unde evaluarea cunostintelor se face cu calificative se procedeazã astfel: dupã corectarea lucrãrilor scrise si dupã sustinerea examenului oral fiecare examinator acordã calificativul sãu, global; calificativul final al elevului la examenul de corigentã se stabileste de comun acord între cei doi examinatori.

În cazul unei neconcordante pre edintele are drept de decizie pentru stabilirea calificativului final al elevului la examen.

Art. 74. - (1) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina de examen dacã obtine cel putin media 5,00/calificativul suficient.

(2) Sunt declarati promovati anual elevii care obtin la fiecare disciplinã la care sustin examenul de corigentã cel putin media 5,00/calificativul suficient.

(3) La examenul de corigentã, la cel de încheiere a situatiei scolare pentru elevii amânati anual si la examenul de diferente care echivaleazã o disciplinã studiatã un an scolar complet media obtinutã constituie media anualã a disciplinei respective si intrã în calculul mediei generale anuale.

(4) La examenul de încheiere a situatiei scolare pentru elevii amânati pe semestrul al doilea sau la examenul de diferente care echivaleazã o disciplinã numai pe intervalul unui semestru media obtinutã constituie media semestrialã a elevului la disciplina respectivã.

Art. 75. - Elevii corigenti sau aânati care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, în cel mult 5 zile lucrãtoare de la data examenului, sunt examinati la o datã ulterioarã, stabilitã de directorul unitãtii de învãtãmânt, dar nu mai târziu de începutul noului an scolar. În situatii exceptionale, respectiv internãri în spital, imobilizãri la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti poate aproba sustinerea examenului si dupã începerea anului scolar.

Art. 76. - (1) Rezultatele obtinute la examenele de încheiere a situatiei scolare, la examenele pentru elevii amânati si la examenele de corigentã, inclusiv la cele de reexaminare, se consemneazã în catalogul de examen de cãtre profesorii/învãtãtorii examinatori si se trec în catalogul clasei în termen de maximum 5 zile de la afisarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data încperii cursurilor noului an scolar.

(2) Rezultatele obtinute de elevi la examenele de diferente se consemneazã în catalogul de examen, în registrul matricol si în catalogul clasei, în aceeasi zi.

(3) În catalogul de examen se consemneazã notele/calificativele acordate la fiecare probã, nota finalã a fiecãrui profesor examinator sau calificativul global, precum si media obtinutã de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semneazã de examinatori si de pre edintele comisiei imediat dupã terminarea examenului.

(4) Presedintele comisiei predã secretarului unitãtii de învãtãmânt toate documentele specifice acestor examene, cum ar fi: cataloage de examen, lucrãrile scrise si însemnãrile elevilor la proba oralã/practicã etc. Aceste documente se predau imediat dupã finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor anului scolar.

(5) Rezultatul la examenele de corigentã si la examenele de încheiere a situatiei scolare pentru elevii amânati, precum si situatia scolarã anualã a elevilor se afiseazã a doua zi dupã încheierea sesiunii de examen si se consemneazã în procesul-verbal al consiliului profesoral de la începutul anului scolar.

Art. 77. - (1) Dupã terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situatiei scolare, de corigentã sau de reexaminare învãtãtorul/dirigintele consemneazã în catalog situatia scolarã a elevilor care au participat la aceste examene.

(2) Lucrãrile scrise si foile cu însemnãrile elevului la proba oralã a examenului se pãstreazã în arhiva unitãtii de învãtãmânt timp de un an.

CAPITOLUL VI

Personalul didactic

Art. 78. - (1) Legea nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si Legea nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, reglementeazã functiile, competentele, responsabilitãtile, drepturile si obligatiile personalului didactic de predare si de instruire practicã si ale personalului didactic auxiliar.

(2) Prezentul regulament, precum si regulamentul de ordine interioarã fac precizãri pe baza legilor mai sus amintite.

Art. 79. - (1) În sistemul national de învãtãmânt functioneazã personal didactic de predare si de instruire practicã cu pregãtire de specialitate, metodicã si pedagogicã, cu calitãti morale, apt din punct de vedere medical, capabil sã relationeze corespunzãtor cuelevii, pãrintii si colegii. În unitãtile de învãtãmânt îsi desfãsoarã activitatea si personal didactic auxiliar.

(2) Personalul didactic de predare si de instruire practicã, didactic auxiliar si nedidactic manifestã respect fatã de colegi, elevi si pãrinti. Personalului didactic de predare si de instruire practicã, didactic auxiliar si nedidactic nu îi este permis sã facã din nationalitatea, religia, starea socialã sau familialã a elevilor, colegilor si a pãrintilor obiect de jignire sau insultã.

(3) În unitãtile de învãtãmânt personalul didactic de predare si de instruire practicã, didactic auxiliar si nedidactic trebuie sã fie interesat de formarea sa continuã.

(4) Personalul didactic trebuie sã aibã o tinutã moralã demnã, în concordantã cu valorile educationale pe care trebuie sã le transmitã elevilor, si sã nu sufere de afectiuni de naturã sã afecteze relatiile cu elevii si colegii.

(5) Personalul didactic este obligat sã prezinte la începutul anului scolar analizele medicale solicitate, efectuate gratuit în unitãtile sanitare stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetãrii si de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei.

Art. 80. - Personalul didactic de predare si de instruire practicã din învãtãmântul preuniversitar are drepturile si obligatiile prevãzute în Legea nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare. La nivelul fiecãrei unitãti de învãtãmânt, prin regulamentul de ordine interioarã se pot stabili drepturi si obligatii specifice.

CAPITOLUL VII

Elevii

SECTIUNEA 1

Dobândirea calitãtii de elev

Art. 81. - Orice persoanã, indiferent de sex, rasã, nationalitate, apartenentã politicã sau religioasã, care este înscrisã în unitatea de învãtãmânt si participã la activitãtile organizate de aceasta are calitatea de elev.

Art. 82. - (1) În învãtãmântul obligatoriu calitatea de elev se dobândeste în urma solicitãrii scrise a pãrintilor sau tutorilor legali, fãcutã cãtre unitatea de învãtãmânt de stat sau particular. Pãrintele sau tutorele legal are dreptul de a alege forma de învãtãmânt si felul educatiei copilului minor.

(2) În învãtãmântul liceal, profesional si postliceal înscrierea elevilor în primul an se face, pe baza regulamentului de admitere sau a criteriilor generale elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii, în limita numãrului de locuri din planul de scolarizare.

Înscrierea la admiterea în învãtãmântul liceal, cursuri de zi, se poate face în primii 2 ani de la absolvirea gimnaziului, dacã la data începerii anului scolar elevul nu a depãsit vârsta de 18 ani.

(3) Elevii promovati vor fi înscrisi de drept în anul urmãtor de studiu.

(4) Elevii repetenti, retrasi sau exmatriculati cu drept de reînscriere din învãtãmântul de zi se pot reînmatricula, la cerere, la orice formã de învãtãmânt, în urmãtorii 2 ani consecutivi, redobândind calitatea de elev. Elevii de la celelalte forme de învãtãmânt, aflati în situatia de mai sus, se pot reînmatricula, la cerere, la orice formã de învãtãmânt, cu exceptia învãtãmântului de zi. Înscrierea pentru acestia din urmã se poate face si dupã mai mult de 2 ani scolari.

SECTIUNEA a 2-a

Exercitarea calitãtii de elev

Art. 83. - (1) Calitatea de elev se exercitã prin frecventarea cursurilor si prin participarea la toate activitãtile existente în programul fiecãrei unitãti de învãtãmânt.

(2) Evidenta prezentei elevilor se face la fiecare orã de curs de cãtre învãtãtor/profesor care consemneazã în mod obligatoriu fiecare absentã.

(3) Elevii înscrisi la cursui cu frecventã redusã sau la distantã din învãtãmântul obligatoriu sunt obligati sã se prezinte la fiecare sesiune de examene organizatã de unitatea de învãtãmânt.

Art. 84. - (1) Absentele datorate îmbolnãvirii elevilor, bolilor molipsitoare în familie sau altor cazuri de fortã majorã, dovedite cu acte legale, sunt considerate motivate.

(2) Motivarea absentelor se efectueazã pe baza urmãtoarelor acte:

a) adeverintã eliberatã de medicul cabinetului scolar sau de medicul de familie;

b) adeverintã sau certificat medical eliberat de unitatea sanitarã, în cazul în care elevul a fost internat în spital;

c) cererea scrisã a pãrintelui/tutorelui legal al elevului, adresatã directorului unitãtii de învãtãmânt si aprobatã de acesta, în urma consultãrii cu dirigintele/învãtãtorul clasei.

(3) Motivarea absentelor se face de învãtãtor sau diriginte în ziua prezentãrii actelor justificative.

(4) În cazul elevilor minori pãrintele/tutorele legal are obligatia de a prezenta personal dirigintelui actele justificative pentru absentele copilului lor.

(5) Actele pe baza cãrora se face motivarea absentelor vor fi prezentate în termen de maximum 7 zile de la reluarea activitãtii elevului si vor fi pãstrate de cãtre învãtãtor/diriginte pe tot parcursul anului scolar.

(6) Toate adeverintele medicale trebuie sã aibã viza cabinetului care are în evidentã fisele medicale/carnetele de sãnãtate ale elevilor.

(7) Nerespectarea termenului prevãzut la alin. (5) atrage, de regulã, declararea absentelor ca nemotivate.

(8) La cererea scrisã a unitãtilor sportive de performantã si a federatiilor de specialitate, directorul poate aproba motivarea absentelor elevilor care participã la cantonamente si competitii de nivel local, national si international, cu conditia recuperãrii materiei în vederea încheierii situatiei scolare.

Art. 85. - Elevii cu handicap fizic, din învãtãmântul obligatoriu, nedeplasabili, cu boli cronice grave, pot fi scutiti partial sau total de frecventã, beneficiind de îndrumarea unitãtii de învãtãmânt.

Scutirea se acordã la cerere de directorul unitãtii de învãtãmânt, pe baza actelor medicale doveditoare si a recomandãrii exprese a compartimentului de igienã scolarã din cadrul directiei de sãnãtate publicã judetene si a municipiului Bucuresti.

Art. 86. - Elevii aflati în situatii speciale (cãsãtorie, nasterea unui copil etc.) vor fi sprijiniti sã finalizeze ciclul de învãtãmânt.

SECTIUNEA a 3-a

Drepturile elevilor

Art. 87. - Elevii din învãtãmântul de stat si particular se bucurã de toate drepturile legale. Nici o activitate organizatã de/sau în unitatea de învãtãmânt nu poate leza demnitatea sau personalitatea acestora.

Art. 88. - (1) Elevii din învãtãmântul de stat beneficiazã de învãtãmânt gratuit; pentru unele activitãti se pot percepe taxe si contributii potrivit Legii nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

(2) Elevii pot beneficia de burse sau de credite pentru studii, acordate de bãnci în conditiile legii. Statul îi sprijinã material cu precãdere pe elevii care obtin rezultate foarte bune la învãtãturã sau la activitãti artistice si sportive, precum si pe cei cu o situatie materialã precarã.

(3) Elevii pot beneficia de suport financiar si din sursele extra bugetare ale unitãtilor de învãtãmânt de stat.

Art. 89. - (1) Elevii pot utiliza gratuit, sub îndrumarea profesorilor, baza materialã de care dispun unitãtile de învãtãmânt la care sunt înscrisi.

(2) Elevii pot fi cazati în cãmine si internate si pot servi masa la cantine scolare, în conditiile stabilite prin regulamentele de organizare si functionare a acestora.

(3) Copiii personalului didactic de predare si de instruire practicã beneficiazã de gratuitate la cazare în cãmine si internate.

Art. 90. - În timpul scolarizãrii elevii beneficiazã de asistentã psihopedagogicã si medicalã gratuitã. De asemenea, ei au dreptul la bilete cu preturi reduse la spectacole, muzee, manifestãri cultural-sportive si la transportul în comun.

Art. 91. - Elevii din învãtãmântul de stat si particular au dreptul sã fie evidentiati si sã primeascã premii si recompense pentru rezultatele deosebite la activitãtile scolare si extrascolare, precum si pentru atitudine civicã exemplarã.

Art. 92. - Elevii din învãtãmântul primar si gimnazial primesc gratuit manuale scolare. Beneficiazã de aceeasi gratuitate si elevii din învãtãmântul profesional si liceal ai cãror pãrinti au un venit lunar, pe membru de familie, egal sau mai mic decât salariul minim brut pe economie.

Art. 93. - Elevii apartinând minoritãtilor nationale au dreptul sã studieze si sã se instruiascã în limba maternã la toate nivelurile si formele de învãtãmânt, în conditiile prevãzute de Legea nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 94. - Elevii au dreptul sã opteze, conform legii, pentru tipul si forma de învãtãmânt pe care o vor urma si sã aleagã parcursul scolar corespunzãtor intereselor, pregãtirii si competentelor lor. Pentru elevii minori acest drept se exercitã de cãtre pãrinti/tutori legali.

Art. 95. - (1) În fiecare unitate de învãtãmânt de stat si particular se constituie consiliul elevilor, format din liderii elevilor de la fiecare clasã.

(2) Consiliul elevilor functioneazã în baza unui regulament propriu, parte a regulamentului de ordine interioarã.

(3) Consiliul elevilor îsi desemneazã reprezentantii în consiliul de administratie al unitãtii de învãtãmânt.

Art. 96. - Elevii au dreptul sã participe la activitãtile extrascolare organizate de unitatea de învãtãmânt, precum si la cele care se desfãsoarã în palatele si cluburile elevilor, bazele sportive, de agrement, taberele si unitãtile conexe inspectoratelorscolare, în cluburile si asociatiile sportive, cu respectarea prevederilor regulamentelor de functionare a acestora.

Art. 97. - (1) Elevilor din învãtãmântul preuniversitar de stat si particular le este garantatã, conform legii, libertatea de asociere în cercuri si asociatii stiintifice, culturale, artistice, sportive sau civice, care se organizeazã si functioneazã pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul unitãtii de învãtãmânt.

(2) Exercitarea dreptului la reuniune, conform art. 15 alin. (2) din Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Conventiei cu privire la drepturile copilului, republicatã, nu poate fi supusã decât acelor limitãri care sunt prevãzute de lege si care sunt necesare într-o societate democraticã, în interesul sigurantei nationale, al ordinii publice, pentru a proteja sãnãtatea si moralitatea publicã sau drepturile si libertãtile altora.

(3) Dreptul la reuniune se exercitã în afara orarului zilnic, iar activitãtile pot fi sustinute în unitatea de învãtãmânt numai cu aprobarea directorului, la cererea grupului de initiativã. Aprobarea pentru desfãsurarea actiunilor va fi conditionatã de acordarea de garantii privind asigurarea securitãtii persoanelor si a bunurilor de cãtre organizatori.

(4) În cazul în care continutul activitãtilor care se desfãsoarã în unitatea de învãtãmânt de stat si particular contravine principiilor susãmentionate, directorul unitãtii de învãtãmânt poate suspenda sau poate interzice desfãsurarea acestor activitãti.

Art. 98. - (1) În unitãtile de învãtãmânt de stat si particular este garantatã, conform legii, libertatea elevilor de a redacta si difuza reviste/publicatii scolare proprii.

(2) În cazul în care aceste reviste/publicatii contin elemente care afecteazã siguranta nationalã, ordinea publicã, sãnãtatea si moralitatea sau drepturile si libertãtile cetãtenesti, prevederile prezentului regulament si ale regulamentului de ordine interioarã al unitãtii de învãtãmânt, directorul va suspenda editarea si difuzarea acestora.

Art. 99. - Elevii din învãtãmântul de stat si particular cu aptitudini si performante scolare exceptionale pot promova 2 ani într-u an scolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

SECTIUNEA a 4-a

Îndatoririle elevilor

Art. 100. - Elevii din învãtãmântul de stat si particular au datoria de a frecventa cursurile, de a se pregãti la fiecare disciplinã de studiu si de a-si însusi cunostintele prevãzute de programele scolare.

Art. 101. - (1) Elevii trebuie sã aibã o comportare civilizatã si o tinutã decentã atât în unitatea de învãtãmânt, cât si în afara ei.

(2) Elevii trebuie sã cunoascã si sã respecte:

a) legile statului;

b) prezentul regulament si cel de ordine interioarã;

c) regulile de circulatie si cele cu privire la apãrarea sãnãtãtii;

d) normele de tehnica securitãtii muncii, de prevenire si de stingere a incendiilor;

e) normele de protectie civilã;

f) normele de protectie a mediului.

Art. 102. - Este interzis elevilor;

a) sã distrugã documente scolare, ca de exemplu: cataloage, carnete de elev, foi matricole etc.;

b) sã deterioreze bunurile din patrimoniul unitãtii de învãtãmânt;

c) sã aducã si sã difuzeze în unitatea de învãtãmânt materiale care, prin continutul lor, atenteazã la independenta, suveranitatea si integritatea nationalã a tãrii, care cultivã violenta si intoleranta;

d) sã organizeze si sã participe la actiuni de protest care afecteazã desfãsurarea activitãtii de învãtãmânt sau care afecteazã frecventa la cursuri a elevilor;

e) sã blocheze cãile de acces în spatiile de învãtãmânt;

f) sã detinã si sã consume în perimetrul unitãtii de învãtãmânt si în afara ei droguri, bãuturi alcoolice si tigãri si sã participe la jocuri de noroc;

g) sã introducã în perimetrul unitãtii de învãtãmânt orice tipuri de arme sau alte instrumente, ca de exemplu: munitie, petarde, pocnitori etc., care prin actiunea lor pot afecta integritatea fizicã si psihicã a colectivului de elevi si a personalului unitãtii de învãtãmânt;

h) sã posede si sã difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic;

i) sã utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs, al examenelor si al concursurilor;

j) sã lanseze anunturi false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unitãtii de învãtãmânt;

k) sã aducã jigniri si sã manifeste agresivitate în limbaj si în comportament fatã de colegi si fatã de personalul unitãtii de învãtãmânt.

Art. 103. - Elevii au obligatia sã poarte asupra lor carnetul de elev, sã-l prezinte profesorilor/învãtãtorilor pentru consemnarea notelor, precum si pãrintilor pentru informare în legãturã cu situatia scolarã.

Art. 104. - Elevii din învãtãmântul preuniversitar de stat trebuie sã utilizeze cu grijã manualele scolare primite gratuit si sã le restituie în stare bunã la sfârsitul anului scolar.

SECTIUNEA a 5-a

Recompensarea elevilor

Art. 105. - Elevii care obtin rezultate remarcabile în activitatea scolarã si extrascolarã si se disting prin comportare exemplarã pot primi urmãtoarele recompense:

a) evidentiere în fata colegilor de clasã;

b) evidentiere de cãtre directorul unitãtii de învãtãmânt în fata colegilor de scoalã sau în fata consiliului profesoral;

c) comunicare verbalã sau scrisã adresatã pãrintilor, cu mentiunea faptelor deosebite pentru care este evidentiat;

d) burse de merit, de studiu sau alte recompense materiale acordate de stat, de agenti economici sau de sponsori;

e) premii, diplome, medalii;

f) recomandare pentru trimiterea, cu prioritate, în excursii sau în tabere de profil în tarã si în strãinãtate;

g) premiul de onoare al unitãtii de învãtãmânt.

Art. 106. - (1) Acordarea premiilor elevilor la sfârsitul anului scolar se face la nivelul unitãtii de învãtãmânt, la propunerea dirigintelui, a consiliului clasei, a directorului unitãtii de învãtãmânt.

(2) Se pot acorda premii elevilor care:

a) au obtinut primele 3 medii generale pe clasã;

b) sãau distins la una sau la mai multe discipline de studiu;

c) au obtinut performante la concursuri, festivaluri, expozitii si la alte activitãti extrascolare desfãsurate la nivel local, judetean, national sau international;

d) sãau remarcat prin fapte de înaltã tinutã moralã si civicã;

e) au avut, la nivelul clasei, cea mai bunã frecventã pe parcursul anului scolar.

(3) Se pot acorda premii si pentru alte situatii prevãzute de regulamentul de ordine interioarã al unitãtii de învãtãmânt.

Art. 107. - Unitatea de învãtãmânt si alti factori pot stimula activitãtile de performantã ale elevilor la nivel local, national si international prin alocarea unor premii sau burse, din partea consiliului reprezentativ al pãrintilor, a agentilor economici, a fundatiilor stiintifice si culturale, a comunitãtii locale etc.

SECTIUNEA a 6-a

Sanctiunile aplicate elevilor

Art. 108. - (1) Elevii care sãvârsesc fapte prin care se încalcã dispozitiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele scolare, vor fi sanctionati în functie de gravitatea acestora.

(2) Sanctiunile care se pot aplica elevilor sunt urmãtoarele:

a) observatie individualã;

b) mustrare în fata clasei si/sau în fata consiliului clasei/consiliului profesoral;

c) mustrare scrisã;

d) retragerea temporarã sau definitivã a bursei;

e) eliminarea de la cursuri pe o perioadã de 3-5 zile;

f) mutarea disciplinarã la o clasã paralelã;

g) preavizul de exmatriculare;

h) exmatricularea.

Art. 109. - (1) Observatia individualã constã în dojenirea elevului.

(2) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se aplicã de diriginte/învãtãtor sau de directorul unitãtii de învãtãmânt.

(3) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) nu atrage si alte mãsuri disciplinare.

Art. 110. - (1) Mustrarea în fata clasei si/sau în fata consiliului clasei/consiliului profesoral constã în dojenirea elevului si în sfãtuirea acestuia sã se poarte în asa fel încât sã dea dovadã de îndreptare, atrãgându-i-se totodatã atentia cã, dacã nu îsi schimbã comportamentul, i se va aplica o sanctiune mai severã.

(2) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se aplicã de cãtre diriginte/învãtãtor sau de directorul unitãtii de învãtãmânt.

(3) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) este însotitã de scãderea notei la purtare.

Art. 111. - (1) Mustrarea scrisã constã în dojenirea elevului, în scris, la propunerea consiliului clasei sau a directorului unitãtii de învãtãmânt, de cãtre diriginte/învãtãtor si de directorul unitãtii de învãtãmânt si înmânarea documentului pãrintilor/tutorilor legali, personal, sub semnãturã.

(2) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1), se înregistreazã în catalogul clasei, precizânduãse numãrul documentului.

(3) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în raportul consiliului clasei prezentat consiliului profesoral la sfârsitul semestrului sau al anului scolar.

(4) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) este însotitã de scãderea notei la purtare.

Art. 112. - (1) Retragerea temporarã sau definitivã a bursei se aplicã de directorul unitãtii de învãtãmânt, la propunerea consiliului clasei sau a directorului.

(2) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) este însotitã de scãderea notei la purtare.

Art. 113. - (1) Eliminarea de la cursuri pe o perioadã de 3-5 zile constã în substituirea activitãtii obi nuite a elevului, pe perioada aplicãrii sanctiunii, cu un alt tip de activitate în cadrul unitãtii de învãtãmânt, în conformitate cu prevederile regulamentului de ordine interioarã, de cãtre directorul unitãtii de învãtãmânt, la propunerea consiliului clasei.

(2) Dacã elevul refuzã sã participe la activitãtile prevãzute la alin. (1), absentele sunt considerate nemotivate si se consemneazã în catalogul clasei.

(3) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în catalogul clasei, precizându-se numãrul si data documentului, în raportul consiliului clasei la sfârsitul semestrului sau al anului scolar.

(4) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) nu se aplicã elevilor din clasele I-IV.

(5) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) este însotitã de scãderea notei la purtare.

Art. 114. - (1) Mutarea disciplinarã la o clasã paralelã se aplicã prin înmânarea, în scris, a sanctiunii de cãtre diriginte/învãtãtor si directorul unitãtii de învãtãmânt pãrintelui/tutorelui legal sau elevului, dacã a împlinit 18 ani, sub semnãturã.

(2) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în Registrul de evidentã a elevilor, în catalogul clasei si în registrul matricol.

(3) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în raportul consiliului clasei la sfârsitul semestrului sau al anului scolar.

(4) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) este însotitã de scãderea notei la purtare.

Art. 115. - (1) Preavizul de exmatriculare se întocmeste în scris de diriginte si de directorul unitãtii de învãtãmânt pentru elevii care absenteazã nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor la o singurã disciplinã, cumulate pe un an scolar, si se înmâneazã pãrintelui/tutorelui legal sau elevului, dacã a împlinit 18 ani, sub semnãturã.

(2) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se aplicã elevilor din sistemul de învãtãmânt liceal, postliceal si profesional.

(3) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în registrul de evidentã a elevilor si în catalogul clasei si se mentioneazã n raportul consiliului clasei la sfârsit de semestru sau de an scolar.

(4) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) este însotitã de scãderea notei la purtare.

Art. 116. - (1) Exmatricularea constã în eliminarea din unitatea de învãtãmânt în care elevul a fost înscris.

(2) Exmatricularea poate fi:

a) exmatriculare cu drept de reînscriere în anul urmãtor în aceeasi unitate de învãtãmânt si în acelasi an de studiu;

b) exmatriculare fãrã drept de reînscriere în aceeasi unitate de învãtãmânt;

c) exmatriculare din toate unitãtile de învãtãmânt fãrã drept de reînscriere pentru o perioadã de timp.

Art. 117. - (1) Exmatricularea cu drept de reînscriere în anul urmãtor în aceeasi unitate de învãtãmânt si în acelasi an de studiu se aplicã elevilor din învãtãmântul liceal, profesional si postliceal pentru abaterile grave prevãzute la art. 102 sau apreciate ca atare de consiliul profesoral al unitãtii de învãtãmânt.

(2) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se aplicã si pentru un numãr de cel putin 40 de absente nejustificate din totalul orelor de studiu sau cel putin 30% din totalul orelor la o singurã disciplinã de studiu, cumulate pe un an scolar.

(3) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se aprobã în consiliul profesoral la propunerea dirigintelui, cu consultarea directorului unitãtii de învãtãmânt. Dacã motivul sanctionãrii îl reprezintã absentele nejustificate, aprobarea este conditionatã de emiterea în prealabil a preavizului de exmatriculare.

(4) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în registrul de proceseãverbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidentã a elevilor si în registrul matricol.

(5) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se comunicã pãrintelui/tutorelui legal sau elevului, dacã a împlinit 18 ani, în scris, sub semnãturã, de cãtre dirigintele clasei.

(6) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) este însotitã de scãderea notei la purtare sub 6.

Art. 118. - (1) Exmatricularea fãrã drept de reînscriere în aceeasi unitate de învãtãmânt se aplicã elevilor din învãtãmântul liceal, postliceal si profesional, pentru abateri deosebit de grave apreciate ca atare de consiliul profesoral.

(2) Aplicarea sanctiunii prevãzute la alin. (1) se aprobã de consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei sau a directorului unitãtii de învãtãmânt.

(3) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidentã a elevilor si în registrul matricol.

(4) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se comunicã pãrintelui/tutorelui legal sau elevului, dacã a împlinit 18 ani, în scris, sub semnãturã, de cãtre dirigintele clasei.

(5) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) este însotitã de scãderea notei la purtare sub 6.

Art. 119. - (1) Exmatricularea din toate unitãtile de învãtãmânt fãrã drept de reînscriere pentru o perioadã de timp se aplicã elevilor din învãtãmântul liceal, postliceal si profesional pentru abateri deosebit de grave.

(2) Aplicarea sanctiunii prevãzute la alin. (1) si stabilirea duratei se fac de Ministerul Educatiei si Cercetãrii, la propunerea motivatã a consiliului profesoral.

(3) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidentã a elevilor si în registrul matricol.

(4) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) se comunicã de Ministerul Educatiei si Cercetãrii, în scris, sub semnãturã, pãrintelui/tutorelui legal sau elevului, dacã a împlinit 18 ani.

(5) Sanctiunea prevãzutã la alin. (1) este însotitã de scãderea notei la purtare sub 6.

Art. 120. - (1) Dacã elevul cãruia i s-a aplicat una dintre sanctiunile mentionate la art. 110-113 dã dovadã de un comportament ireprosabil pe o perioadã de cel putin 8 sãptãmâni de scoalã pânã la încheierea semestrului/anului scolar, prevederea privind scãderea notei la purtare, asociatã sanctiunii, se poate anula.

(2) Anularea sanctiunii este decisã de cel care a aplicat sanctiunea.

Art. 121. - Pentru toti elevii învãtãmântului preuniversitar, la fiecare 10 absente nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau la 10% absente nejustificate din numãrul de ore pe semestru la o disciplinã va fi scãzutã nota la purtare cu un punct.

Art. 122. - (1) Elevii vinovati de deteriorarea bunurilor unitãtii de învãtãmânt plãtesc toate lucrãrile necesare reparatiilor sau suportã toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate.

(2) În cazul în care elevul vinovat nu se cunoaste, rãspunderea materialã devine colectivã, a clasei.

(3) Pentru distrugerea sau deteriorarea manualelor scolare primite gratuit elevii înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzãtor disciplinei, anului de studiu si tipului de manual deteriorat, iar în caz de imposibilitate achitã contravaloavarea acestuia.

(4) Pentru faptele prevãzute la alin. (1) si (3) elevii pot fi sanctionati în conformitate cu dispozitiile art. 109-119.

Art. 123. - (1) Contestatiile împotriva sanctiunilor prevãzute la art. 109-118 se adreseazã în scris consiliului de administratie al unitãtii de învãtãmânt în termen de 5 zile de la aplicarea sanctiunii.

(2) Contestatia se solutioneazã în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia la secretariatul unitãtii de învãtãmânt.

(3) Hotãrârea consiliului de administratie este definitivã.

Art. 124. - Sanctiunea prevãzutã la art. 119 este definitivã si poate fi contestatã în conformitate cu dispozitiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

SECTIUNEA a 7-a

Transferul elevilor

Art. 125. - Elevii au dreptul sã se transfere de la o unitate de învãtãmânt la alta, de la o filierã la alta, de la un profil la altul, de la o specializare la alta, de la o formã de învãtãmânt la alta, în conformitate cu prevederile prezentului regulament si ale regulamentului de ordine interioarã al unitãtii de învãtãmânt de la si la care se face transferul. Aprobãrile pentru transfer se dau de consiliul/consiliile de administratie al/ale unitãtii/unitãtilor de învãtãmânt, dupã caz.

Art. 126. - (1) Elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai dupã primul semestru, dacã media lor de înscriere la liceu este cel putin egalã cu media ultimului intrat la specializarea la care solicitã transferul. Transferurile pentru cazuri medicale se aprobã pe baza avizului comisiei medicale judetene/a municipiului Bucuresti.

(2) Elevii din clasele a X-a, -a XII-a/a XIII-a se pot transfera, de regulã, la clasele la care media lor din ultimul an este cel putin egalã cu media ultimului promovat din clasa la care se solicitã transferul. Exceptiile de la aceastã prevedere se aprobã de consiliul profesoral.

Art. 127. - În învãtãmântul obligatoriu si în învãtãmântul profesional elevii se pot transfera dupã cum urmeazã:

a) în aceeasi unitate de învãtãmânt, de la o clasã la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasã;

b) de la o unitate de învãtãmânt la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasã. În cazul schimbãrii specializãrii/meseriei se sutin examene de diferente.

Art. 128. - Gemenii se pot transfera în clasa celui cu media mai mar, sau invers, la cererea acestora.

Art. 129. - În învãtãmântul postliceal elevii se pot transfera de la o specializare la alta, în cadrul aceluiasi profil, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasã. În cazul schimbãrii specializãrii se sustin examene de diferente.

Art. 130. - Elevii din învãtãmântul liceal se pot transfera, pãstrând forma de învãtãmânt, astfel:

a) în aceeasi unitate de învãtãmânt, de la o clasã la alta cu aceeasi specializare, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasã;

b) în aceeasi unitate de învãtãmânt, de la o filierã la alta, de la un profil la altul, de la o specializare la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasã, dupã promovarea examenelor de diferente;

c) de la un liceu la altul, respectând filiera, profilul si specializarea, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasã, în baza criteriilor prevãzute în prezentul regulament si în regulamentul de ordine interioarã al liceului la care solicitã transferul;

d) de la un liceu la altul, schimbând specializarea si/sau profil si/sau filiera, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasã, dupã promovarea examenelor de diferente, în baza criteriilor prevãzute în regulamentul de ordine interioarã al unitãtii de învãtãmânt la care se solicitã transferul;

e) de la liceu la scoalã profesionalã, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasã, dupã promovarea examenelor de diferente si recuperarea practicii, în baza criteriilor prevãzute de regulamentul de ordine interioarã al unitãtii de învãtãmânt la care se solicitã transferul;

f) de la scoala profesionalã la liceu, dupã încheierea primului an de .coalã profesionalã, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasã, dupã promovarea examenelor de diferente si/cu respectarea conditiilor de medie prevãzute de prezentul regulament.

Art. 131. - Elevii din învãtãmântul liceal se pot transfera de la o formã de învãtãmânt la alta astfel:

a) elevii de la învãtãmântul seral, cu frecventã redusã sau la distantã se pot transfera la forma de învãtãmânt de zi, cu sustinerea si promovarea examenelor de diferente, dacã au media anualã cel putin 7,00 la fiecare obiect de studiu, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasã, si potrivit criteriilor prevãzute în regulamentul de ordine interioarã;

b) elevii de la învãtãmântul cu frecventã redusã sau la distantã se pot transfera la învãtãmântul seral în conditiile prevãzute la lit. a);

c) elevii de la cursurile de zi se pot transfera la forma de învãtãmânt seral, cu frecventã redusã sau la distantã, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasã.

Art. 132. - (1) Elevii din învãtãmântul preuniversitar particular autorizat se pot transfera la unitãti de învãtãmânt preuniversitar de stat, la forma de învãtãmânt de zi, seral, cu frecventã redusã sau la distantã, de regulã la sfârsitul anului scolar, cu acordul celor douã unitãti de învãtãmânt, în limita efectivelor de 30 deelevi la clasã si cu respectarea urmãtoarelor conditii:

a) sã aibã media semestrialã/anualã cel putin egalã cu cea mai micã medie a elevului/elevilor din unitatea de învãtãmânt primitoare;

b) sã aibã nota la purtare cel putin 9 pe toate semestrele;

c) sã promoveze examenul de diferente stabilit de unitatea de învãtãmânt la care solicitã transferul. Examenele de diferente se sustin la disciplinele de studiu din trunchiul comun care nu au fost parcurse de solicitant sau pentru care programele parcurse diferã de cele ale clasei la care solicitã transferul în procent de cel putin 50%. De asemenea, se sustin examene de diferente în cazul schimbãrii filierei, profilului si specializãrii.

(2) Elevii din învãtãmântul preuniversitar de stat se pot transfera în învãtãmântul particular, cu acordul celor douã unitãti de învãtãmânt, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasã.

Art. 133. - Nepromovarea unuia dintre examenele de diferente anuleazã dreptul la transfer. Unitatea de învãtãmânt de la care elevul a solicitat transferul este obligatã sã-l reprimeascã.

Art. 134. - Transferurile în care se pãstreazã forma de învãtãmânt se pot efectua numai în perioada intersemestrialã sau a vacantei de varã; regulamentul de ordine interioarã al unitãtii de învãtãmânt poate prevedea si conditii speciale de transfer.

Art. 135. - Transferurile în care se schimbã forma de învãtãmânt se efectueazã în urmãtoarele perioade:

a) de la învãtãmântul de zi la altã formã de învãtãmânt sau de la învãtãmântul seral la cel cu frecventã redusã sau la distantã, în perioada intersemestrialã sau a vacantei de varã;

b) de la învãtãmântul cu frecventã redusã sau la distantã la cel seral sau de la alte forme de învãtãmânt la cel de zi, numai în perioada vacantei de varã;

c) elevii din clasa a XII-a, învãtãmânt de zi, se pot transfera în clasa a XIIIãa, învãtãmânt seral, dupã absolvirea semestrului I al clasei a XIIãa si dupã sustinerea, dacã este cazul, a examenelor de diferente. În aceastã situatie pe diploma de absolvire si în registrul matricol se mentioneazã anul scolar, semestrul I/zi, clasa a XII-a, si semestrul II/seral, clasa a XIII-a. Mediile anuale pe discipline se calculeazã din mediile celor douã semestre.

Art. 136. - Transferul elevilor în timpul anului scolar se poate efectua, în mod exceptional, cu respectarea prevederilor art. 126-133, în urmãtoarele situatii:

a) la schimbarea domiciliului pãrintilor într-o altã localitate;

b) la recomandarea de transfer eliberatã pe baza unei expertize medicale efectuate de inspectoratul de sãnãtate publicã;

c) la/de la învãtãmântul de artã sau cu program sportiv;

d) de la liceu la scoalã profesionalã;

e) de la învãtãmântul intensiv sau bilingv la celelalte profiluri.

Art. 137. - Dupã aprobarea transferului unitatea de învãtãmânt primitoare este obligatã sã solicite situatia scolarã a elevului în termen de 5 zile. Unitatea de învãtãmânt de la care se transferã elevul este obligatã sã trimitã situatia scolarã în termen de 10 zile. Elevul nu se înscrie în catalog pânã la primirea situatiei scolare de cãtre unitatea de învãtãmânt la care s-a transferat.

SECTIUNEA a 8-a

Încetarea calitãtii de elev

Art. 138. - (1) Calitatea de elev înceteazã în urmãtoarele situatii:

a) la absolvirea studiilor învãtãmântului obligatoriu, liceal, postliceal sau profesional;

b) în cazul exmatriculãrii;

c) în cazul abandonului scolar;

d) la cererea scrisã a elevului/pãrintelui/tutorelui legal, caz în care elevii se considerã retrasi;

e) în cazul în care elevul înscris/admis în învãtãmântul liceal, profesional sau postliceal nu se prezintã la cursuri în termen de 20 de zile de la începerea lor fãrã sã justifice absentele.

(2) Lit. d) nu se aplicã în învãtãmântul obligatoriu.

CAPITOLUL VIII

Învãtãmântul special

Art. 139. - Organizarea si functionarea unitãtilor de învãtãmânt special sunt reglementate prin Regulamentul de organizare si functionare a învãtãmântului special, aprobat prin Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4.217 din 17 august 1999.

Art. 140. - (1) Copiii cu deficiente mentale usoare si medii pot fi înscrisi în clasa I în scoala de masã cea mai apropiatã de domiciliul acestora.

(2) Elevii cu deficiente mentale usoare si medii înscrisi în unitãtile de învãtãmânt special sunt integrati în scolile de masã prin urmãtoarele forme:

a) integrare individualã sau de grup pentru elevii cu deficiente usoare;

b) integrare prin clase speciale compacte pentru elevii cu deficiente medii.

(3) Elevii cu alte tipuri sau grade de deficiente pot fi înscrisi în clasa I sau integrati în scoala de masã, la cererea pãrintilor.

(4) Toti elevii cu deficiente care frecventeazã învãtãmântul de masã beneficiazã de:

a) asistentã psihopedagogicã si de specialitate acordatã de profesorul itinerant si de sprijin;

b) toate drepturile privind ocrotirea si asistenta socialã stipulate de prevederile legislatiei în vigoare.

Art. 141. - Personalul didactic care se ocupã de instructia, educatia, învãtarea, reabilitarea, recuperarea si integrarea scolarã si socialã se socoteste personal care activeazã în sfera educatiei speciale si beneficiazã de prevederile legislatiei referitoare la învãtãmântul special.

Art. 142. - Întrucât dispun de dotãri corespunzãtoare si de personal specializat unitãtile de învãtãmânt special pot oferi scolilor de masã urmãtoarele tipuri de servicii:

a) activitãti de învãtare individualizatã;

b) activitãti de adaptare curricularã si de evaluare;

c) activitãti de interventie individualizate;

d) terapii specifice pentru: dificultãti de învãtare, tulburãri de limbaj, dificultãti de dezvoltare, dificultãti de adaptare;

e) psihodiagnozã, proiectare, prognozã psihologicã;

f) consiliere pentru elevi si pãrinti;

g) orientare scolarã si profesionalã;

h) asistentã la domiciliu pentru persoanele nedeplasabile;

i) consiliere psihopedagogicã pentru profesorii scolii de masã.

Art. 143. - Elevii cu deficiente integrati în învãtãmântul de masã beneficiazã de planuri de învãtãmânt modificate, programe scolare adaptate, precum si de programe de învãtãmânt personalizate.

Art. 144. - (1) În unele dintre unitãtile de învãtãmânt special pot sã functioneze grupe de prescolari si clase din scolile de masã, urmând ca ambele categorii de elevi sã beneficieze de servicii de specialitate competente si eficiente.

(2) Unitãtile de învãtãmânt speciale care primesc asemenea clase îsi vor schimba structura, organizarea, componenta, continutul si obiectivele de realizat. Ele se vor numi: “Scoala nr. ......si..

Art. 145. - Tipul si forma de scolarizare a copiilor cu deficiente sunt dependente numai de tipul si gradul deficientei acestora.

Art. 146. - Elevii cu deficiente integrati în învãtãmântul de masã au aceleasi drepturi si obligatii ca si ceilalti elevi.

Art. 147. - Transferul elevilor cu deficiente integrati în învãtãmântul de masã de la o unitate de învãtãmânt la alta se realizeazã la sfârsitul fiecãrui an scolar, cu conditia obtinerii mediei de trecere la toate disciplinele de învãtãmânt.

CAPITOLUL IX

Transportul elevilor

Art. 148. - Transportul elevilor cu microbuzele oferite de Ministerul Educatiei si Cercetãrii si de administratia localã este gratuit. Cu aceste mijloace de transport pot cãlãtori, fãrã platã, si cadrele didactice cãtre scoalã si cãtre localitatea de domiciliu.

Art. 149. - (1) Directorul scolii de centru financiar desemneazã un cadru didactic pentru însotirea elevilor în fiecare mijloc de transport. Acesta are obligatia sã supravegheze elevii în timpul transportului.

(2) Directorul scolii de centru financiar creeazã conditii pentru instruirea periodicã a elevilor în legãturã cu securitatea transporã tului.

Art. 150. - (1) Elevii sunt obligati sã ocupe locurile stabilite în timpul deplasãrii si sã nu distrugã bunurile din mijlocul de transport. În caz contrar rãspund disciplinar si material pentru prejudiciile create.

(2) Elevilor care distrug sistematic componente ale mijlocului de transport li se poate interzice deplasarea cu acest mijloc pe o perioadã determinatã.

CAPITOLUL X

Pãrintii

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

Art. 151. - (1) Colaborarea pãrtintilor cu unitatea de învãtãmânt, armonizarea optiunilor acestora cu oferta educationalã, realizarea scopurilor finale pe care si le propun atât pãrintii, cât si unitatea de învãtãmânt sunt obiective majore.

(2) Pãrintii/tutorii legali au obligatia ca cel putin o datã pe lunã sã ia legãtura cu învãtãtorul/dirigintele pentru a cunoaste evolutia copilului lor.

SECTIUNEA a 2-a

Comitetul de pãrinti al clasei

Art. 152. - (1) Comitetul de pãrinti al clasei se alege în fiecare an în adunarea generalã a pãrintilor elevilor clasei, convocatã de învãtãtor/diriginte care prezideazã sedinta.

(2) Convocarea adunãrii generale pentru alegerea comitetului de pãrinti al clasei are loc în primele 30 de zile de la începerea cursurilor anului scolar.

(3) Comitetul de pãrinti al clasei se compune din trei membri.

Acestia au urmãtoarele functii: presedinte, membru, casier.

(4) Dirigintele/învãtãtorul sau presedintele comitetului de pãrinti al clasei poate convoca adunarea generalã a pãrintilor ori de câte ori este necesar.

(5) Comitetul de pãrinti al clasei reprezintã interesele pãrintilor elevilor clasei în adunarea generalã a pãrintilor pe unitatea de învãtãmânt, în consiliul reprezentantiv al pãrintilor, în consiliul profesoral si în consiliul clasei.

Art. 153. - Comitetul de pãrinti al clasei are urmãtoarele atributii:

a) sprijinã conducerea unitãtii de învãtãmânt si dirigintele/învãtãtorul în întretinerea, dezvoltarea si modernizarea bazei materiale a clasei si a unitãtii de învãtãmânt;

b) ajutã învãtãtorii/dirigintii în activitatea de cuprindere în învãtãmântul obligatoriu a tuturor copiilor de vârstã scolarã si de îmbunãtãtire a frecventei acestora;

c) sprijinã unitatea de învãtãmânt si dirigintele în activitatea de consiliere si orientare socioprofesionalã sau de integrare socialã a absolventilor;

d) sprijinã dirigintele/învãtãtorul în organizarea si desfãsurarea unor activitãti extrascolare;

e) are initiative si se implicã în îmbunãtãtirea conditiilor de studiu ale elevilor clasei;

f) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contributii financiare sau materiale, sustin programe de modernizare a activitãtii educative si a bazei materiale din clasã si din unitatea de învãtãmânt.

Art. 154. - (1) Comitetul de pãrinti al clasei tine legãtura cu unitatea de învãtãmânt prin dirigintele/învãtãtorul clasei.

(2) Comitetul de pãrinti al clasei poate propune în adunarea generalã o sumã minimã cu care pãrintii elevilor clasei sã contribuie la întretinerea, dezvoltarea si modernizarea bazei materiale a clasei sau a unitãtii de învãtãmânt.

(3) Contributia prevãzutã la alin. (2) nu este obligatorie, iar neachitarea acesteia nu poate limita exercitarea de cãtre elevi a drepturilor prevãzute de prezentul regulament si de prevederile legale în vigoare.

(4) Contributia prevãzutã la alin. (2) se colecteazã si se administreazã numai de comitetul de pãrinti al clasei.

(5) Dirigintelui/învãtãtorului îi este interzis sã opereze cu aceste fonduri.

(6) Fondurile bãnesti se cheltuiesc la initiativa comitetului de pãrinti al clasei sau la propunerea dirigintelui/învãtãtorului ori a directorului, însusitã de comitet.

(7) Sponsorizarea clasei sau unitãtii de învãtãmânt nu atrage drepturi în plus pentru anumiti elevi.

SECTIUNEA a 3-a

Consiliul reprezentativ al pãrintilor

Art. 155. - (1) Adunarea generalã a pãrintilor din unitatea de învãtãmânt este compusã din pre edintii comitetelor de pãrinti ale fiecãrei clase.

(2) Adunarea generalã prevãzutã la alin. (1) este convocatã de directorul unitãtii de învãtãmânt, în vederea alegerii consiliului reprezentantiv al pãrintilor si a comisiei de cenzori a acestuia.

(3) Comisia de cenzori verificã activitatea financiarã a consiliului reprezentativ al pãrintilor.

Art. 156. - (1) Consiliul reprezentativ al pãrintilor se organizeazã si functioneazã în conformitate cu prezentul regulament si cu regulamentul de ordine interioarã.

(2) Consiliul reprezentativ al pãrintilor este organul executiv al adunãrii generale.

(3) Consiliul reprezentativ al pãrintilor din unitatea de învãtãmânt desemneazã reprezentantii sãi în consiliul de administratie si numeste pãrintii care pot participa, în calitate de invitati, la sedintele consiliului profesoral.

Art. 157. - (1) Consiliul reprezentativ al pãrintilor se alege o datã la 2-3 ani si se completeazã ori de câte ori este necesar.

(2) Consiliul reprezentativ al pãrintilor este format din 5-7 membri, dintre care un pre edinte, un vicepre edinte si membri cu atributii specifice.

(3) Comisia de cenzori este formatã din 1-3 membri.

(4) Consiliul reprezentativ al pãrintilor pãstreazã legãtura cu unitatea de învãtãmânt prin directorul acesteia.

(5) Consiliul reprezentativ al pãrintilor si comisia de cenzori prezintã anual, spre aprobare, adunãrii generale a pãrintilor din unitatea de învãtãmânt executia bugetarã, activitatea desfãsuratã pe parcursul anului scolar anterior, precum si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul scolar urmãtor.

(6) Consiliul reprezentativ al pãrintilor poate dobândi personalitate juridicã în conditiile legii.

Art. 158. - Consiliul reprezentativ al pãrintilor are urmãtoarele atributii:

a) sprijinã conducerea unitãtii de învãtãmânt în întretinerea si modernizarea bazei materiale necesare unei activitãti eficiente;

b) sustine unitatea de învãtãmânt în activitatea de consiliere si orientare socioprofesionalã sau de integrare socialã a absolventilor;

c) sustine conducerea unitãtii de învãtãmânt în organizarea si desfãsurarea consultatiilor cu pãrintii pe teme educationale;

d) conlucreazã cu comisiile de ocrotire a minorilor, cu organele de autoritate tutelarã sau cu organizatiile neguvernamentale cu atributii în acest sens, în vederea solutionãrii situatiei elevilor din unitatea de învãtãmânt respectivã care au nevoie de ocrotire;

e) sustine unitatea de învãtãmânt în organizarea si desfãsurarea festivitãtilor anuale;

f) are initiative si se implicã în îmbunãtãtirea calitãtii vietii si activitãtilor elevilor în internate si cantine;

g) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contributii financiare sau materiale, sustin programe de modernizare a activitãtii educative si a bazei materiale din unitatea de învãtãmânt.

Art. 159. - Consiliul reprezentativ al pãrintilor si comitetele de pãrinti ale claselor pot atrage resurse financiare extrabugetare, constând în contributii, donatii, sponsorizãri etc., venite din partea unor persoane fizice sau juridice din tarã si din strãinãtate, care vor fi utilizate pentru:

a) modernizarea si întretinerea patrimoniului unitãtii de învãtãmânt;

b) acordarea de premii si burse elevilor;

c) sprijinirea financiarã a unor activitãti extrascolare;

d) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din familii cu situatie materialã precarã;

e) alte activitãti care privesc bunul mers al unitãtii de învãtãmânt sau care sunt aprobate de adunarea generalã a pãrintilor.

Art. 160. - (1) Colectarea si administrarea sumelor reprezentând o cotããparte din contributia prevãzutã la art. 154 alin. (2) se fac numai de consiliul reprezentativ al pãrintilor.

(2) Personalul didactic nu opereazã cu aceste fonduri.

(3) Fondurile colectate de consiliul reprezentativ al pãrintilor se cheltuiesc numai prin decizia acestuia, din propria initiativã sau la propunerea directorului unitãtii de învãtãmânt.

(4) Adunarea generalã a pãrintilor din unitatea de învãtãmânt stabileste suma de bani care poate sã se afle permanent la dispozitia consiliului reprezentativ al pãrintilor si care sã fie folositã pentru situatii urgente, la solicitarea directorului unitãtii deînvãtãmânt.

CAPITOLUL XI

Personalul didactic auxiliar si nedidactic

Art. 161. - (1) Compartimentul de secretariat este subordonat directorului unitãtii de învãtãmânt.

(2) Secretariatul functioneazã pentru elevi, pãrinti, personalulunitãtii de învãtãmânt si pentru alte persoane interesate, potrivit unui program de lucru. Programul secretariatului se aprobã de directorul unitãtii de învãtãmânt.

(3) Secretariatul asigurã permanenta pe întreaga perioadã de desfãsurare a orelor.

(4) Secretarul aduce condica în cancelarie si o ia la sfârsitul orelor. Secretarul descuie si încuie fisetul de cataloage la începutul/terminarea orelor, dupã ce a verificat împreunã cu profesorul/învãtãtorul de serviciu existenta tuturor cataloagelor.

(5) Secretarul completeazã fisele matricole, cataloagele de corigentã si se ocupã de arhivarea tuturor documentelor scolare.

(6) În perioada vacantelor scolare cataloagele se pãstreazã la secretariat.

(7) Procurarea, detinerea si folosirea sigiliilor se fac în conformitate cu reglementãrile stabilite prin ordin al ministrului educatiei si cercetãrii.

(8) Procurarea, completarea, eliberarea si evidenta actelor de studii se fac în conformitate cu prevederile Regulamentului privind regimul juridic al actelor de studii si al documentelor de evidentã scolarã în învãtãmântul preuniversitar.

(9) Evidenta, selectionarea, pãstrarea si depunerea documentelor scolare la Arhivele Nationale, dupã expirarea termenelor de pãstrare stabilite prin Indicatorul termenelor de pãstrare, se fac în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 9 aprilie 1996.

Art. 162. - (1) Serviciul de contabilitate este subordonat directorului unitãtii de învãtãmânt.

(2) Serviciul de contabilitate al unitãtii de învãtãmânt si al centrului de executie bugetarã, unde este cazul, subordonat directorului - ordonator tertiar de credite, asigurã si rãspunde de organizarea si desfãsurarea activitãtii financiar-contabile a unitãtii de învãtãmânt, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare.

(3) Contabilitatea îndeplineste orice sarcini financiar-contabile încredintate de director sau stipulate expres în acte normative.

Art. 163. - (1) Serviciul de administratie este subordonat directorului unitãtii de învãtãmânt.

(2) Administratorul îsi desfãsoarã activitatea sub conducerea directorului, rãspunde de gestionarea si întretinerea bazei materiale a unitãtii de învãtãmânt, coordoneazã activitatea personalului administrativ de întretinere si curãtenie, mecanici, paznici, portari, magazineri, muncitori, gestionari, personalul de cantinã, internat si de aprovizionare.

(3) Întregul inventar mobil si imobil al unitãtii de învãtãmânt se trece în registrulãinventar al acesteia si în evidentele contabile.

Schimbarea destinatiei bunurilor ce apartin unitãtii de învãtãmânt se poate face numai cu îndeplinirea formelor legale.

(4) Programul personalului de îngrijire se stabileste de administrator, potrivit nevoilor unitãtii de învãtãmânt si se aprobã de directorul acesteia.

(5) Administratorul stabileste sectoarele de lucru ale personalului de îngrijire. În functie de nevoile unitãtii de învãtãmânt directorul poate schimba aceste sectoare.

(6) Administratorul nu poate folosi personalul subordonat în alte activitãti decât cele necesare unitãtii de învãtãmânt.

Art. 164. - (1) Bibliotecarul este subordonat directorului unitãtii de învãtãmânt.

(2) Bibliotecarul organizeazã activitatea bibliotecii, asigurã functionarea acesteia si este interesat de completarea rationalã a fondului de publicatii.

(3) Activitãtile de bazã ale bibliotecarului sunt:

a) îndrumã lectura si studiul elevilor si ajutã la elaborarea lucrãrilor, punând la dispozitie acestora instrumente de informare, respectiv fisiere, cataloage, liste bibliografice etc., care sã le înlesneascã o orientare rapidã în colectiile bibliotecii;

b) sprijinã informarea si documentarea rapidã a personalului didactic;

c) participã la toate cursurile specifice de formare continuã.

(4) Bibliotecarul organizeazã sau participã la organizarea de actiuni specifice: lansare de carte, întâlniri literare, simpozioane, vitrine si expozitii de cãrti, standuri de noutãti sau de colectii de cãrti, prezentãri de manuale optionale etc.

Art. 165. - (1) Laborantul, informaticianul, programatorul, tehnicianul si pedagogul sunt subordonati directorului unitãtii de învãtãmânt.

(2) Atributiile fiecãrei functii prevãzute la alin. (1) sunt mentionate în fisele de post aprobate de directorul unitãtii de învãtãmânt.

CAPITOLUL XII

Dispozitii finale

Art. 166. - Prezentul regulament intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 167. - (1) Pe data intrãrii în vigoare a prezentului regulament se abrogã Regulamentul de organizare si functionare a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar de stat (primar, gimnazial, liceal, profesional si postliceal), aprobat prin Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4.232 din 19 august 1999.

(2) Dispozitiile cuprinse în cap. VI si X, respectiv "Personalul didactic" si "Pãrintii", completeazã dispozitiile Ordinului ministrului educatiei nationale nr. 4.464/2000 referitor la învãtãmântul prescolar.

(3) Prezentul regulament se completeazã cu dispozitiile legale prevãzute de regulamentele specifice unitãtilor de învãtãmânt de artã si sportiv.

Art. 168. - În termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, Partea I, unitãtile de învãtãmânt sunt obligate ca, pe baza acestuia si a dispozitiilor legale în vigoare, sã elaboreze regulamentul de ordine interioarã.