MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 147         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 27 februarie 2002

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

106. - Hotărâre privind etichetarea alimentelor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

246. - Decizie a presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale privind aprobarea Metodologiei de monitorizare a pietei interne reglementate a gazelor naturale si a consumatorilor eligibili

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind etichetarea alimentelor

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 6 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă:

a) Normele metodologice privind etichetarea alimentelor, prevăzute în anexa nr. 1;

b) Normele metodologice privind etichetarea nutritională a alimentelor, prevăzute în anexa nr. 2;

c) Normele metodologice privind informatiile suplimentare care se indică obligatoriu prin etichetare în cazul alimentelor obtinute din organisme modificate genetic sau care contin aditivi si arome modificate genetic ori obtinute din organisme modificate genetic, prevăzute în anexa nr. 3.

(2) Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Nerespectarea prevederilor art. 4-6, ale art. 7 alin. (2), (3), (5) si (7), art. 8 alin. (1) si alin. (4)-(6), art. 9 alin. (1)-(3), art. 10 alin. (1)-(4), art. 11, art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2) si (3), art. 14, 15, art. 16 alin. (1)

si alin. (3)-(6), art. 17, art. 18 alin. (1) si ale art. 19, 21 si 22 din normele metodologice prevăzute în anexa nr. 1, ale art. 2 alin. (2), art. 3, art. 4 alin. (4) si ale art. 7 si 8 din normele metodologice prevăzute în anexa nr. 2 si ale art. 2 alin. (1) si ale art. 4 si 6 din normele metodologice prevăzute în anexa nr. 3 constituie contraventie si se sanctionează conform art. 46 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către reprezentantii împuterniciti ai Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, ai Ministerului Sănătătii si Familiei si ai Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor.

(2) Contraventiilor prevăzute la art. 2 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Art. 4. - Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor poate include în cadrul normelor metodologice privind alimentele prevederi suplimentare referitoare la etichetarea acestora.

Art. 5. - Produsele aflate în stoc sau contractate înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri pot fi comercializate cu elementele de identificare si caracterizare marcate initial, până la lichidarea acestor stocuri, dar nu mai târziu de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 6. - (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 784/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 23 septembrie 1996, cu modificările si completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor,

Rovana Plumb

secretar de stat

 

Bucuresti, 7 februarie 2002.

Nr. 106.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORME METODOLOGICE

privind etichetarea alimentelor

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentele norme metodologice reglementează modul de etichetare a alimentelor livrate ca atare consumatorului final, precum si restaurantelor, spitalelor, cantinelor si altor agenti economici care prepară si furnizează hrană pentru populatie. Dispozitiile prezentelor norme metodologice se aplică si anumitor aspecte referitoare la prezentarea si publicitatea alimentelor.

Art. 2. - În sensul prezentelor norme metodologice, termenii si expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) etichetă - orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care însoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia;

b) aliment nepreambalat - aliment vrac care nu este supus operatiunii de preambalare si care, pentru vânzare, este măsurat sau cântărit în prezenta consumatorului;

c) lot - un ansamblu de unităti de vânzare dintr-un aliment fabricat, prelucrat sau ambalat în conditii practic identice.

Art. 3. - Scopul etichetării este de a da consumatorilor informatiile necesare, suficiente, verificabile si usor de comparat, astfel încât să permită acestora să aleagă acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedere al nevoilor si posibilitătilor lor financiare, precum si de a cunoa te eventualele riscuri la care ar putea fi supusi.

Art. 4. - (1) Informatiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii, la achizitionarea produselor, în privinta:

a) caracteristicilor alimentului si în special a naturii, identitătii, proprietătilor, compozitiei, cantitătii, durabilitătii, originii sau provenientei sale, precum si a metodelor de fabricatie sau de productie;

b) atribuirii de efecte sau proprietăti alimentelor pe care acestea nu le posedă;

c) sugerării că alimentul are caracteristici speciale atunci când în realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici.

(2) Etichetarea si metodele prin care aceasta se realizează nu trebuie să atribuie alimentelor proprietăti de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor sau să facă referirii la astfel de proprietăti; sunt exceptate de la această interdictie apele minerale naturale, precum si orice alimente cu destinatii nutritionale speciale, autorizate în acest sens de Ministerul Sănătătii si Familiei.

(3) Interdictiile sau restrictiile prevăzute la alin. (1) si (2) se aplică, de asemenea:

a) prezentării alimentelor, în special în ceea ce priveste forma, aspectul sau ambalarea acestora, materialul de ambalare utilizat, felul cum sunt aranjate, precum si modul în care alimentele sunt expuse;

b) publicitătii alimentelor.

 

CAPITOLUL II

Dispozitii privitoare la alimente

SECTIUNEA I

Generalităti

 

Art. 5. - Etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:

a) denumirea sub care este vândut alimentul;

b) lista cuprinzând ingredientele;

c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8;

d) cantitatea netă pentru alimentele preambalate;

e) data durabilitătii minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum;

f) conditiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicatii speciale;

g) denumirea sau denumirea comercială si sediul producătorului, al ambalatorului sau al distribuitorului; în cazul produselor din import se înscriu numele si sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România;

h) locul de origine sau de provenientă a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienta reală a alimentului;

i) instructiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare a alimentelor;

j) concentratia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volum;

k) o mentiune care să permită identificarea lotului;

l) mentiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse, prevăzute în anexa nr. 1a).

 

SECTIUNEA a II-a

Denumirea sub care este vândut alimentul

 

Art. 6. - (1) Denumirea sub care este vândut alimentul consumatorului final sau agentilor economici care prepară ori furnizează hrană pentru populatie este cea prevăzută de reglementările specifice alimentului respectiv, cu respectarea următoarelor conditii:

a) în lipsa reglementărilor specifice, denumirea să fie cea obisnuită în România;

b) în lipsa denumirii obisnuite, prevăzută în situatia descrisă la lit. a), denumirea sub care se vinde produsul poate fi o descriere a acestuia si, dacă este necesar, a utilizării sale, care să fie suficient de clară pentru a permite cumpărătorului să cunoască natura produsului si să îl deosebească de alte produse cu care ar putea fi confundat;.c) în toate situatiile însă denumirea sub care este vândut alimentul trebuie să corespundă naturii, genului, speciei, sortimentului sau proprietătilor alimentului ori materiilor prime utilizate în fabricatie;

d) pentru alimentele din import trebuie să se utilizeze denumirea comercială sub care alimentul este fabricat si comercializat în tara producătoare. Totodată, în cazul în care prin aplicarea prevederilor prezentelor norme metodologice, în special a art. 5, această denumire nu permite consumatorului cunoa terea naturii reale a alimentului si distingerea acestuia de alimente cu care s-ar putea confunda, denumirea comercială să fie însotită de o altă informatie descriptivă care să apară în vecinătatea acesteia;

e) în mod exceptional, să nu se utilizeze denumirea comercială din tara producătoare în cazul în care alimentul importat se diferentiază în mod esential de cel cunoscut de consumator sub această denumire, în ceea ce priveste compozitia sau fabricatia, iar prevederile lit. d) nu sunt suficiente pentru a asigura informarea corectă a acestuia.

(2) Marca de fabrică, marca comercială sau denumirile atractive nu pot înlocui denumirea sub care este vândut alimentul.

(3) Denumirea sub care este vândut alimentul trebuie să includă sau să fie însotită de informatii privind starea fizică a acestuia ori tratamentele specifice la care a fost supus, ca de exemplu: transformare în pulbere, refrigerare, congelare, afumare, concentrare, dacă omiterea unor astfel de informatii ar putea crea confuzii în rândul consumatorilor. Produsele care au fost tratate cu radiatii ionizante trebuie să poarte inscriptionarea: “Tratat prin ionizare” sau “Tratat cu radiatii ionizante”.

(4) Utilizarea de termeni precum: “mod.”, “tip”, “gen” împreună cu denumirea sub care este vândut alimentul este interzisă.

 

SECTIUNEA a III-a

Ingredientele

 

Art. 7. - (1) Prin ingredient se întelege orice substantă, inclusiv aditivii, utilizată la producerea sau la prepararea unui aliment si care va fi continută si de produsul finit ca atare sau într-o formă modificată.

(2) Atunci când un ingredient al unui aliment este constituit din mai multe ingrediente, acestea sunt considerate ingrediente ale alimentului respectiv.

(3) În sensul prezentelor norme metodologice, nu sunt considerate ingrediente următoarele:

a) componentele unui ingredient care, în cursul procesului de fabricatie, au fost temporar separate pentru a fi reîncorporate ulterior în produs într-o cantitate care să nu o depăsească pe cea intială;

b) aditivii a căror prezentă într-un aliment este datorată exclusiv faptului că au fost continuti în unul sau în mai multe ingrediente ale acestuia si cu conditia că acestia nu îsi mai îndeplinesc functia tehnologică în produsul finit;

c) aditivii utilizati ca auxiliari tehnologici;

d) substantele folosite în cantităti strict necesare ca solventi sau ca suport pentru aditivi ori pentru arome.

(4) Lista cuprinzând ingredientele contine toate ingredientele din alimente în ordinea descrescătoare a cantitătii, determinată în momentul introducerii în fabricatie; vitaminele si mineralele adăugate în alimente se mentionează în lista cuprinzând ingredientele.

(5) Lista cuprinzând ingredientele este precedată de un titlu corespunzător care include mentiunea “Ingrediente”, cu următoarele precizări:

a) apa adăugată si substantele volatile vor fi indicate în ordinea greutătii lor în produsul finit; cantitatea apei adăugate ca ingredient într-un aliment este determinată scăzându-se din cantitatea totală a produsului finit cantitatea totală a celorlalte ingrediente folosite. Se exceptează mentionarea apei în cazul în care cantitatea ei nu depăseste 5% din greutatea produsului finit;

b) ingredientele folosite în formă concentrată sau deshidratată si reconstituite în momentul fabricării pot fi indicate în ordinea ponderală avută înaintea concentrării sau deshidratării lor;

c) în cazul alimentelor concentrate sau deshidratate, care urmează să fie reconstituite prin adăugarea apei, ingredientele pot fi mentionate în ordinea proportiilor din produsul reconstituit, cu conditia ca lista cuprinzând ingredientele să fie însotită de o mentiune, precum: “ingrediente ale produsului reconstituit” sau “ingrediente ale produsului gata de consum”;

d) în cazul amestecurilor de fructe sau de legume, în care nici un fruct ori nici o legumă nu predomină cantitativ într-un mod semnificativ, ingredientele se pot înscrie si în altă ordine, cu conditia ca lista cuprinzând ingredientele să fie însotită de expresia “în proportie variabilă”;

e) prevederile lit. d) se aplică si în cazul mixturilor de condimente sau de plante aromatice.

(6) Ingredientele nu se înscriu în cazul alimentelor mentionate în anexa nr. 1c).

(7) În cazul în care ingredientele se înscriu cu denumirea specifică, descrierea se face în conformitate cu prevederile prezentului articol, cu următoarele precizări:

a) ingredientele care apartin uneia dintre categoriile prezentate în anexa nr. 1e) si sunt constituente ale unui alt aliment pot fi indicate numai prin denumirea categoriei respective;

b) ingredientele care apartin uneia dintre categoriile prevăzute în anexa nr. 1d) se înscriu în listă cu denumirea categoriei, urmată de numele specific sau de codul numeric C.E.; în cazul unui ingredient care apartine mai multor categorii se indică numai categoria corespunzătoare functiei sale principale în cadrul alimentului respectiv;

c) atunci când un ingredient contine gluten, denumirile “amidon”, respectiv “amidon modificat”, prevăzute în anexele nr. 1e) si 1d), se completează prin indicarea originii vegetale a acestuia;

d) indicarea aromelor se face prin mentionarea termenului “aromă/aromeie ori a unei denumiri specifice sau printr-o descriere a acestora. Termenul “aromă naturală” sau altă expresie cu aceeasi semnificatie se utilizează numai pentru aromele a căror componentă de aromatizare contine exclusiv substantele aromatizante si/sau preparatele aromatizante definite în acte normative specifice. În cazul în care denumirea aromei contine o referintă la natura vegetală sau animală ori la originea substantelor încorporate, termenul “natural” sau altă expresie cu aceeasi semnificatie se utilizează numai pentru aroma la care componenta aromatizantă a fost izolată prin procedee fizice corespunzătoare, prin procedee enzimatice sau microbiologice ori prin procedeele de preparare traditională a alimentelor obtinute în totalitate sau aproape în totalitate din alimentul sau din sursa aromatizantă respectivă.

(8) Denumirea sub care este vândut un aliment poate fi însotită de mentionarea unuia sau mai multor ingrediente, dacă acest lucru este prevăzut prin acte normative specifice.

(9) Un ingredient compus, definit la alin. (2), se poate înscrie în lista cuprinzând ingredientele cu denumirea proprie sub care figurează în actele normative în vigoare, în functie de ponderea sa cantitativă în aliment, cu conditia ca aceasta să fie urmată de enumerarea propriilor ingrediente. Această enumerare nu este obligatorie:

a) în cazul în care ingredientul compus reprezintă mai putin de 25% din produsul finit; această exceptie nu se aplică în cazul aditivilor, conform prevederilor alin. (3);

b) în cazul în care ingredientul compus este un aliment si face parte din categoria ingredientelor cuprinse în anexa nr. 1c).

(10) Mentionarea apei nu este necesară în cazul în care ea este folosită în procesul de fabricatie ca unic mod pentru a permite reconstituirea unui ingredient utilizat sub formă concentrată sau deshidratată ori în cazul în care aceasta serveste ca mediu lichid, care în mod normal nu poate fi consumat.

Art. 8. - (1) Cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente, exprimată în procente, determinată la momentul introducerii acestora în fabricatie, se declară în următoarele situatii:

a) când ingredientul sau categoria de ingrediente respective apare cu denumirea sub care alimentul este vândut ori este în mod obisnuit asociat cu această denumire de consumator; sau

b) când ingredientul sau categoria de ingrediente respective este accentuată la etichetare prin cuvinte, desene ori grafice; sau

c) când ingredientul sau categoria de ingrediente respective conferă caracteristici specifice alimentului si îl diferentiază de alte produse cu care ar putea fi confundat datorită denumirii sau aspectului său.

(2) Dispozitiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică:

a) ingredientelor sau categoriilor de ingrediente:

a1) a căror cantitate netă se înscrie pe etichetă, în conformitate cu art. 9 alin. (3); sau

a2) ale căror cantităti sunt deja stabilite pentru a fi înscrise pe etichete, prin acte normative specifice;

a3) care sunt utilizate în cantităti mici în scop de aromatizare;

a4) în cazul în care, desi apar cu denumirea sub care este vândut alimentul, nu influentează alegerea consumatorului, avându-se în vedere că variatia în cantitate nu este esentială pentru a caracteriza alimentul sau nu îl diferentiază de produsele similare;

b) atunci când prin acte normative specifice se stabile te în mod precis cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente, fără a impune indicarea acesteia pe etichetă;

c) în situatiile prevăzute la art. 7 alin. (5) lit. d) si e).

(3) Prevederile alin. (1) lit. a) si b) nu se aplică în cazul mentiunilor referitoare la adaosul de vitamine si de minerale, atunci când acestea se supun etichetării nutritionale.

(4) Cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente se înscrie cu denumirea sub care este vândut alimentul ori în imediata vecinătate a acesteia, sau în lista cuprinzând ingredientele, în continuarea denumirii ingredientului sau a categoriei de ingrediente respective.

(5) În cazul alimentelor care au pierdut din umiditate ca urmare a unor tratamente termice sau a altor tipuri de tratamente la care au fost supuse, cantitatea indicată a unui ingredient sau a ingredientelor, exprimată în procente, se raportează la produsul finit. Atunci când cantitatea unui ingredient sau cantitatea totală a ingredientelor înscrisă prin etichetare depăseste 100%, exprimarea procentuală se înlocuieste cu cea a cantitătii ingredientului/ingredientelor utilizate la obtinerea a 100 grame de produs finit.

(6) Cantitatea ingredientelor volatile se indică corespunzător cantitătii din produsul finit.

(7) Cantitatea de ingrediente, utilizată în formă concentrată sau deshidratată si reconstituită pe parcursul procesului de fabricatie, poate fi indicată corespunzător cantitătii dinaintea concentrării ori deshidratării. În cazul alimentelor concentrate sau deshidratate, care urmează să fie reconstituite prin adăugarea apei, cantitatea de ingrediente poate fi indicată corespunzător cantitătii din produsul reconstituit.

(8) Prevederile acestui articol nu exclud aplicarea reglementărilor referitoare la etichetarea nutritională.

 

SECTIUNEA a IV-a

Cantitatea netă

 

Art. 9. - (1) Înscrierea cantitătii nete a alimentelor preambalate se face în unităti de volum pentru produsele lichide si în unităti de masă pentru celelalte produse, utilizându-se, după caz, litrul, centilitrul, mililitrul, kilogramul sau gramul.

(2) a) Prevederile referitoare la indicarea cantitătii nete se aplică si în cazul în care prin acte normative specifice se impune indicarea cantitătii nominale minime sau medii.

b) În cazul unui ambalaj în care sunt introduse două sau mai multe articole continând aceeasi cantitate din acelasi produs, ambalate individual, indicarea cantitătii nete se face prin mentionarea cantitătii nete continute de un ambalaj individual si a numărului total al acestora. Aceste mentiuni nu sunt obligatorii atunci când numărul total de ambalaje individuale poate fi numărat cu usurintă din exterior si atunci când cel putin o indicatie privind cantitatea netă individuală poate fi citită clar din exteriorul produsului.

c) În cazul unui ambalaj în care sunt introduse două sau mai multe produse ambalate individual, care nu sunt considerate unităti de vânzare, indicarea cantitătii nete se face prin mentionarea cantitătii nete totale si a numărului total de ambalaje individuale.

(3) a) În cazul alimentelor solide livrate în mediu lichid se indică pe etichetă si masa netă a componentei solide.

b) Prin mediu lichid se întelege: apă, solutii apoase de săruri, saramură, solutii apoase de acizi alimentari, otet, solutii apoase de zahăr sau înlocuitori, sucuri de fructe sau de legume, în cazul fructelor sau legumelor.

c) Substantele care se constituie ca mediu lichid pot fi singure sau în amestec, ca atare ori congelate, cu conditia ca acestea să fie numai un element auxiliar al componentei solide si astfel să nu reprezinte un factor de decizie pentru cumpărător.

(4) Indicarea cantitătii nete nu este obligatorie pentru:

a) alimentele vândute cu bucata, cu conditia ca numărul de articole să poată fi văzut cu claritate si să poată fi numărat cu usurintă din exteriorul produsului; în caz contrar se indică numărul pe etichetă;

b) alimentele care pot înregistra pierderi considerabile de volum sau de masă si care sunt vândute la bucată sau cântărite în prezenta cumpărătorului;

c) alimentele a căror cantitate netă este mai mică de 5 grame sau de 5 mililitri; această prevedere nu se aplică condimentelor si plantelor aromatice.

 

SECTIUNEA a V-a

Data durabilitătii minimale/termenul de valabilitate, conditii de păstrare, de conservare si de folosire

 

Art. 10. - (1) Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se înscrie de către producător data durabilitătii minimale, respectiv data până la care acestea îsi păstrează caracteristicile specifice în conditii de depozitare corespunzătoare.

(2) Data va fi precedată de mentiunea:

- “A se consuma, de preferintă, înainte de...”, dacă în dată este inclusă ziua; sau

- “A se consuma, de preferintă, până la sfârsitul...”, dacă se indică luna si anul sau numai anul.

(3) Mentiunile prevăzute la alin. (2) sunt însotite fie de dată, fie de indicarea locului în care aceasta este înscrisă pe etichetă sau ambalaj. Mentiunile sunt completate, după caz, cu indicarea conditiilor de păstrare si conservare ce trebuie respectate pe perioada durabilitătii minimale.

(4) Data se compune din indicarea clară a zilei, lunii si a anului, într-o formă cronologică necodificată; în cazul alimentelor:

- a căror durabilitate este mai mică de 3 luni, este suficient să se indice ziua si luna;

- a căror durabilitate este mai mare de 3 luni, dar mai mică de 18 luni, este suficient să se indice luna si anul;

- a căror durabilitate este mai mare de 18 luni, este suficient să se indice anul.

(5) Se exceptează de la indicarea datei durabilitătii minimale produsele mentionate în anexa nr. 1b).

Art. 11. - (1) Pentru produsele care din punct de vedere microbiologic au un grad ridicat de perisabilitate si sunt susceptibile ca după un timp scurt să prezinte un pericol imediat pentru sănătatea consumatorului data durabilitătii minimale este înlocuită de data limită de consum. Data înscrisă de producător este precedată de mentiunea “expiră la data de...”, indicându-se în ordine ziua, luna si eventual anul, în formă necodificată.

(2) Mentiunea prevăzută la alin. (1) este însotită fie de dată, fie de indicarea locului în care aceasta este înscrisă pe etichetă sau pe ambalaj.

(3) Mentiunea cuprinsă în alin. (1) se completează cu indicarea conditiilor de depozitare ce trebuie respectate.

Art. 12. - (1) Informatiile privind modul de preparare a alimentelor se indică în a a fel încât să permită utilizarea corectă a acestora.

(2) Pentru anumite alimente, în cazul în care producătorul nu stabile te instructiuni precise de utilizare, acestea pot fi impuse prin acte normative specifice.

 

SECTIUNEA a VI-a

Concentratia alcoolică

 

Art. 13. - (1) Prezenta sectiune se referă la indicarea concentratiei alcoolice în volum pe etichetele băuturilor ce contin alcool mai mult de 1,2% în volum, exceptându-se cele prevăzute la pozitiile tarifare 22.04 si 22.05 din Tariful vamal de import al României.

(2) Concentratia alcoolică se exprimă în procente de volum, la temperatura de referintă de 20şC; valoarea concentratiei alcoolice se înscrie în cifre cu cel mult o zecimală urmată de simbolul “% vol.” si poate fi precedată de cuvântul “alcool” sau de abrevierea “alc.”.

(3) Tolerantele pozitive si negative, exprimate în valoare absolută, permise la indicarea concentratiei alcoolice, raportată în procente de volum, sunt următoarele:

a) Bere cu concentratia alcoolică mai mică de 5,5% inclusiv

b) Băuturi nespumoase obtinute din struguri si incluse în pozitia tarifară 2206.00 din Tariful vamal 0,5% vol. de import al României

c) Bere cu concentratia alcoolică ce depăseste 5,5%

d) Băuturi spumoase obtinute din struguri si incluse în pozitia tarifară 2206.00 din Tariful vamal de import al României 1% vol.

e) Diverse tipuri de cidru, cidru din pere, vinuri din fructe si alte sortimente de vinuri obtinute din fructe, altele decât struguri, fie că sunt spumoase sau spumante

f) Băuturi pe bază de miere fermentată

g) Băuturi ce contin fructe macerate sau părti de plante 1,5% vol.

h) Alte băuturi 0,3% vol.

(4) Tolerantele stabilite la alin. (3) lit. a)-h) nu exclud aplicarea tolerantelor ce derivă din metoda de analiză utilizată la determinarea concentratiei alcoolice.

 

SECTIUNEA a VII-a

Dispozitii referitoare la alimente preambalate

 

Art. 14. - (1) Pentru alimentele preambalate mentiunile prevăzute la art. 5 se înscriu pe ambalaj sau pe o etichetă atasată de acesta.

(2) Mentiunile prevăzute la art. 5 se înscriu numai pe documentele de însotire, atunci când alimentele preambalate sunt:

a) comercializate într-o formă intermediară celei de vânzare către consumatorul final si nu fac obiectul vânzării către agentii economici care prepară si furnizează hrană pentru populatie;

b) destinate aprovizionării agentilor economici care prepară si furnizează hrană pentru populatie, supunându-le unor procese de prelucrare.

(3) În cazul produselor prevăzute la alin. (2), pe ambalajul exterior în care acestea sunt prezentate spre comercializare se înscriu elementele prevăzute la art. 5 lit. a), e) si g) si, după caz, cele prevăzute la art. 11.

(4) Mentiunile prevăzute la art. 5 se înscriu astfel încât să fie usor de înteles, sunt marcate vizibil pentru a putea fi văzute cu usurintă, lizibil si într-un mod ce nu permite stergerea; acestea nu vor fi în nici un fel mascate, nu se inscriptionează în locuri obscure sau întrerupte prin inscriptii ori imagini.

(5) Mentiunile prevăzute la art. 5 lit. a), d), e) si j) se înscriu în acelasi câmp vizual.

(6) În cazul ambalajelor din sticlă destinate reutilizării, marcate într-un mod ce nu permite stergerea, precum si al amabalajelor sau recipientelor care nu au nici una dintre fete cu suprafata mai mare de 10 cm 2 se înscriu pe etichete doar elementele prevăzute la art. 5 lit. a), d) si e). În acest caz nu se aplică prevederile alin. (5).

 

SECTIUNEA a VIII-a

Dispozitii referitoare la alimentele nepreambalate

 

Art. 15. - (1) Orice aliment nepreambalat, prezentat spre comercializare consumatorilor ori agentilor economici care prepară hrană pentru populatie, trebuie să aibă înscrise denumirea conform prevederilor art. 5 si data durabilitătii minimale sau data limită de consum. Înscrierea se face pe produs, pe un afis , anunt sau în orice altă formă fără risc de confuzie.

(2) Se exceptează de la indicarea datei durabilitătii minimale alimentele cuprinse în anexa nr. 1b).

 

SECTIUNEA a IX-a

Indicarea lotului

 

Art. 16. - (1) Alimentele nu pot fi comercializate dacă nu sunt însotite de o indicatie care să permită identificarea lotului din care fac parte.

(2) Indicarea lotului nu este obligatorie pentru următoarele alimente sau în următoarele conditii:

a) produse agricole care în momentul transferării din spatiul de depozitare sunt vândute sau livrate de la producător la unităti în scopul depozitării temporare, conditionării sau ambalării, dirijate către organizatii de producători ori achizitionate în vederea introducerii imediate într-un sistem de pregătire operatională sau de transformare;

b) atunci când la locurile de vânzare către consumatorul final alimentele nepreambalate sunt ambalate la cererea consumatorului sau preambalate în vederea vânzării imediate;

c) pentru ambalajele si recipientele a căror fată mare are o suprafată mai mică de 10 cm 2 ;

d) portiile individuale de înghetată; în acest caz indicarea lotului de fabricatie se face pe ambalajul colectiv;

e) atunci când data durabilitătii minimale sau termenul de valabilitate este indicat prin mentionarea clară si necodificată cel putin a zilei si lunii, în această ordine.

(3) Răspunderea în ceea ce priveste stabilirea si înscrierea lotului revine, după caz, producătorului sau ambalatorului ori agentului economic înregistrat în România, care comercializează pentru prima oară produsul.

(4) Indicarea lotului este precedată de litera L, cu exceptia cazurilor în care aceasta se distinge cu claritate fată de alte indicatii de pe etichetă.

(5) În cazul alimentelor preambalate indicarea lotului conform alin. (4) se face pe ambalaj sau pe eticheta atasată de acesta; în cazul alimentelor nepreambalate această indicatie apare pe ambalaj sau pe container ori, în lipsa acestora, pe documentele comerciale însotitoare.

(6) Înscrierea lotului se face în a a fel încât să poată fi văzută cu usurintă, să poată fi citită cu claritate si să nu permită stergerea.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 17. - În cazul alimentelor comercializate în ambalaje atractive, precum figurinele sau suvenirurile, se înscriu elementele prevăzute la art. 5 lit. a), d) si g).

Art. 18. - (1) Etichetarea trebuie să includă una sau mai multe mentiuni suplimentare pentru următoarele categorii de alimente:

 

Nr. crt.

Categoriile de alimente

Mentiuni

 

Alimente la care durabilitatea a

fost prelungită cu ajutorul gazelor avizate sanitar

“Ambalat în atmosferă  protectoare”

 

 

Alimente care contin unul sau mai multi îndulcitori autorizati

Cu îndulcitor/îndulcitori.

Această mentiune va însoti  denumirea sub care este

vândut produsul, conform art. 6

 

Alimente care contin atât adaosuri de zahăr sau zaharuri, cât si unul sau mai multi îndulcitori autorizati

“Cu zahăr/zaharuri si îndulcitor/ îndulcitori. Această mentiune va însoti denumirea sub care este vândut produsul conform art. 6

 

Alimente ce contin aspartam

“Contine o sursă de fenilalanină”

 

Alimente ce contin mai mult de 10 % polioli adăugati

Consumul in exces poate produce efecte laxative

 

(2) Mentiunile prevăzute la alin. (1) nr. crt. 2 si 3 nu se supun prevederilor art. 8 alin. (1) lit. a) si b).

Art. 19. - Toate mentiunile ce se înscriu pe etichete, prospecte sau, după caz, în documente însotitoare, în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice, trebuie să fie redactate în limba română, fără a exclude prezentarea acestora si în alte limbi.

Art. 20. - Prezentele norme metodologice nu restrictionează aplicarea actelor normative specifice pentru alimentelor specificate.

Art. 21. - Se interzice modificarea datei durabilitătii minimale sau a termenului de valabilitate înscris prin etichetarea originară.

Art. 22. - (1) Se interzice utilizarea în etichetare, afis area în vecinătatea alimentelor sau înscrierea în documentele însotitoare ori în prospectele de prezentare a denumirilor, indicatiilor, reprezentărilor, semnelor si a oricăror alte forme de prezentare de natură să inducă în eroare consumatorul, în special în ceea ce priveste calitatea, originea sau provenienta alimentului.

(2) Ilustrarea de fructe si/sau portiuni vegetale pe etichete, ambalaje de prezentare, cataloage sau prin publicitate nu este permisă decât în cazul în care fructele (sau părti de fruct-suc de fructe, pulpă de fruct) si/sau portiunile vegetale apar în denumirea sub care este vâdut produsul si sunt înscrise în lista cuprinzând ingredientele urmate de cantitatea acestora exprimată în procente.

În cazul utilizării la fabricarea alimentelor numai a aromelor se interzice ilustrarea, desenarea sausorice alte forme de reprezentare a fructelor si/sau a portiunilor vegetale.

Art. 23. - Anexele nr. 1a) - 1e) fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1a)

la normele metodologice

 

MENTIUNI SUPLIMENTARE

de etichetare pe grupe de produse

 

Prevederile art. 5 lit. a)-l) din anexa nr. 1 vor fi completate cu mentiunile specifice fiecărei grupe de produse, după cum urmează:

1. Lapte de consum

a) continutul de grăsime - exprimat în procente - pentru fiecare tip de lapte de consum (lapte normalizat, lapte smântânit, lapte hiperproteic);

b) procedeul de tratament termic (pasteurizat, sterilizat); prescurtările de tipul “pastă”, “UHT” sunt admise;

c) pentru laptele pasteurizat se va mentiona “A se păstra la temperatura de 2-40C”.

2. Sortimente de lapte concentrat sau praf

a) în cazul produselor: lapte concentrat neîndulcit, lapte concentrat îndulcit, lapte normalizat concentrat neîndulcit, lapte normalizat concentrat îndulcit, lapte smântânit concentrat îndulcit, lapte smântânit concentrat neîndulcit:

- mentiunea “tratat la temperatură ultraînaltă (UHT)” sau “tratat la temperatură ultraînaltă”, dacă acestea au fost supuse la un astfel de tratament si ambalate aseptic;

- continutul de grăsime, exprimat în procente;

- continutul de substantă uscată, exprimat în procente;

- recomandări privind modul de utilizare si conditiile de dilutie;

b) în cazul sortimentelor de lapte praf:

- mentiunea “produs instant” - pentru produsele cu solubilitate instantanee;

- continutul de grăsime, exprimat în procente;

- continutul de substantă uscată, exprimat în procente;

- recomandări privind metoda de reconstituire si diluare, precum si continutul în grăsime al produsului astfel reconstituit.

3. Produse lactate acide (iaurt, smântână, lapte bătut, kefir, sana)

- continutul de grăsime, exprimat în procente pentru fiecare tip de produs.

4. Brânzeturi

Pentru diferite tipuri de sortimente din această grupă: brânzeturi proaspete, maturate, topite, fermentate, aromatizate:

a) continutul de grăsime raportat la substanta uscată, exprimat în procente;

b) procedeul de tratament termic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (pasteurizare, topire, afumare);

c) o mentiune precum “pe bază de lapte crud”, dacă s-a utilizat numai lapte crud pentru fabricare;

d) în cazul brânzeturilor aromatizate, mentionarea aromatizantului adăugat.

5. Unt

a) continutul de grăsime, exprimat în procente;

b) o mentiune specială în cazul adaosului de sare.

6. Produse din categoria margarină

a) mentiune privind tipul de margarină;

b) continutul de grăsime, exprimat în procente;

c) mentiunile privind adaosurile de lapte, unt, vitamine, dacă s-au utilizat asemenea adaosuri în fabricare;

d) margarina continând mai mult de 0,5% sare comestibilă trebuie indicată ca “sărată”.

7. Carne si produse din carne

a) mentionarea speciilor de animale de la care provine carnea (inclusiv organele);

b) denumirea speciei pentru peste, crustacee, moluste;

c) mentionarea procedeelor de fabricatie sau natura tratamentelor utilizate, ca de exemplu:

- produs pe bază de carne tocată;

- produs crud-uscat;

- produs afumat;

- produs sărat;

- cârnati proaspeti pentru fript, prăjit;

- preparate din carne proaspete (fierte);

- preparate din carne fierte si afumate;

- preparate din carne crude si afumate;

- preparate din carne fierte, afumate si uscate;

- preparate din carne fierte si dublu afumate;

- preparate din carne prelucrate prin coacere;

- produs pasteurizat (semiconserve tratate termic la o temperatură mai mică de 1000C);

- produs refrigerat;

- produs congelat;

- semipreparate culinare (pentru produsele netratate termic);

- produs pe bază de peste..., cu specificarea speciei si a tratamentului termic la care a fost supus (pasteurizare, sterilizare, prăjire, afumare);

- produs sterilizat;

- produs obtinut prin injectare;

d) informatia privind specia de animale nu este necesară pentru produsele pe bază de carne alcătuite numai din carne de bovină, porcină, si nici atunci când este utilizată denumirea lor traditională. Dacă una dintre cele două specii este mentionată în denumirea sub care este vândut alimentul, proportia de carne trebuie să fie mai mare de 50% din compozitie;

e) nu este necesară mentionarea speciei de animale pentru slănină, .orici, sânge, plasmă;

f) mentionarea tipului de membrană utilizat:

- membrane naturale;

- membrane artificiale comestibile;

- membrane artificiale necomestibile;

g) extractul si supa de carne care nu provin din carne de bovină trebuie să poarte indicatia privind carnea utilizată (de exemplu, extract din carne de porc).

8. Ouă si produse din ouă

a) la locul de vânzare se va afis a o etichetă în care se va mentiona: “ouă proaspete mari” (cu masa peste 50 g/buc.) sau “ouă proaspete mici” (cu masa cuprinsă între 40-50 g/buc.);

b) pentru produsele din ouă se va indica continutul în ouă raportat la produsul finit, exprimat în procente, si temperatura de depozitare.

9. Legume-fructe

a) în cazul ciupercilor comestibile congelate, data congelării;

b) în cazul produselor pe bază de ciuperci uscate, o mentiune precum “fabricat plecând de la ciuperci uscate”;

c) în cazul ciupercilor de cultură proaspete, indicarea agentului economic producător sau a producătorului particular.

10. Suc natural de fructe, nectar de fructe, sirop de fructe

a) în cazul produselor continând mai mult de 2 g dioxid de carbon/l, o mentiune precum “carbogazos”;

b) mentionarea fructelor în ordinea descrescătoare a proportiei acestora în produs;

c) în cazul sucurilor si nectarurilor obtinute din concentrate se mentionează îobtinut din concentrat de xin, în care x reprezintă numele fructului; această mentiune va figura în imediata apropiere a denumirii produsului, cu caractere îngrosate;

d) în cazul sucurilor si nectarurilor cu pulpă în continut se mentionează “cu pulpă”;

e) în cazul nectarurilor se mentionează continutul minim de fructe (x %) în imediata apropiere a denumirii produsului, în care x reprezintă procentul minim de fruct din produsul finit;

f) în cazul în care nectarul de fructe contine miere, mentiunea “contine miere” trebuie să figureze în imediata apropiere a denumirii produsului;

g) în cazul sucurilor de fructe diluate se mentionează în imediata apropiere a denumirii produsului continutul minim de suc de fructe, piure de fructe sau amestec din aceste componente.

11. Băuturi răcoritoare

a) dacă se utilizează mai multe sucuri de fructe, acestea vor fi mentionate în ordinea descrescătoare a concentratiilor lor;

b) dacă proportia sucului de fructe este egală sau mai mare de 4% se mentionează denumirea fructului (“...suc de lămâie”, “...suc de portocale”), iar dacă proportia din sucul de fructe este mai mică de 4% se mentionează “...cu aromă de...”;

c) în cazul produselor cu continut mai mare de 30 mg cafeină/l, o mentiune precum “contine cafeină”; în cazul băuturilor ce contin de regulă cafeină, iar concentratia este mai mică de 1 mg/l se indică “fără cafeină”;

d) în cazul băuturilor continând mai mult de 2 g dioxid de carbon/l denumirea sub care se vinde produsul se completează cu mentiunea “carbogazoasă”;

e) mentionarea originii apei minerale, când aceasta este folosită la prepararea produselor.

12. Sucuri de legume

- mentionarea legumelor în ordinea descrescătoare a proportiei acestora în produs.

13. Conserve de fructe (dulceată, gem, marmeladă, cremă, pastă, piureuri de castane îndulcite):

a) o mentiune precum îa se păstra la rece după deschidereia, pentru produsele a căror concentratie în substantă uscată solubilă este mai mică de 63%; se poate omite această mentiune pentru produsele la gramajele mici, al căror continut este în mod normal consumat o singură dată, precum si pentru produsele la care au fost adăugati conservanti;

b) în lista cuprinzând ingredientele si aditivii se va mentiona pentru:

- caisele utilizate în dulceata simplă, care au suferit tratament de deshidratare, altul decât liofilizare, specificatia “caise uscate”;

- sucul de sfeclă rosie adăugat la gemul simplu sau la dulceata simplă de căpsuni, zmeură, coacăze rosii sau de prune, specificatia “suc de sfeclă rosie pentru intensificarea culorii” sau o specificatie asemănătoare;

c) mentiunea “fruct utilizat: –g pentru 100 g produs finit”;

d) mentiunea “zahăr total: –g pentru 100 g”, cifra indicată reprezentând valoarea refractometrică a produsului finit, determinată la 20şC, admitându-se o tolerantă de ±3%.

Ciocolată si produse din ciocolată

a) se mentionează în mod obligatoriu continutul de cacao în substanta uscată, exprimat în procente, astfel: “cacao …. % minim%;

b) în cazul ciocolatei umplute se mentionează produsul de umplutură;

c) se exceptează de la indicarea continutului net produsele din ciocolată preambalate, cu o greutate mai mică de 50 g; această exceptie nu se aplică produselor cu o greutate netă mai mică de 50 g fiecare, atunci când sunt prezentate într-un ambalaj continând două sau mai multe astfel de produse, dacă continutul net total, inclusiv ambalajul, este egal cu sau mai mare de 50 g; în cazul produselor din ciocolată turnate si goale în interior, această indicatie poate fi înlocuită cu continutul net minim;

d) o mentiune privind adaosul de cafea sau de băuturi spirtoase, când acesta depăseste 1% din masa produsului.

15. Cafea, derivati din cafea

a) mentionarea denumirii varietătilor de cafea, în cazul comercializării acesteia sub formă verde sau prăjită, în vrac;

b) în cazul în care continutul de cafeină este sub 0,1%, raportat la substanta uscată, se înscrie mentiunea “cafea decafeinizată”;

c) se interzice comercializarea sub denumirea de “cafea” a amestecurilor de cafea cu substituenti ai acesteia;

d) în cazul amestecurilor de cafea cu substituenti de cafea se indică substituentii utilizati si procentul de cafea din amestec.

16. Sare

Pentru sarea iodată se vor face mentiunile:

a) “iodată”, cu indicarea concentratiei de iod;

b) “a se folosi pentru gătit si masă”;

c) “a nu se folosi pentru conserve alimentare”.

17. Condimente

În cazul condimentelor care contin mai mult de 5% sare comestibilă, se va mentiona procentul acesteia.

18. Vin si produse pe bază de vin

Etichetarea vinurilor si produselor pe bază de vin se face în conformitate cu prevederile Legii viei si vinului nr. 67/1997, cu modificările ulterioare.

19. Băuturi alcoolice

a) în cazul băuturilor alcoolice sunt interzise indicatii care, sub diferite forme, se referă la  sănătate, precum: “reconfortant”, “fortifiant”, “energizant”, “tonic”;

b) în cazul băuturilor alcoolice comercializate în restaurante:

- lista de băuturi trebuie să mentioneze denumirea specifică, continutul în alcool (% vol.) si capacitatea. Aceste mentiuni nu se aplică în cazul amestecurilor de băuturi alcoolice care sunt preparate în restaurant;

- recipientele de băuturi alcoolice vândute în restaurante trebuie să aibă indicate vizibil si lizibil denumirea specifică, tara producătorare si concentratia alcoolică.

20. Otet de fermentatie

a) continutul minim în acid, exprimat în grame acid acetic la litrul de produs;

b) înscrierea pe etichetă a denumirii “otet” sau”esentă de otet” pentru produsele obtinute din alte materii prime decât acidul acetic de fermentatie este interzisă.

21. Ape îmbuteliate, altele decât apa minerală si apa de izvor

a) se inscriptionează cu denumirea “apă de masă gazoasă” sau apă de masă carbogazoasă” apa potabilă la care s-a adăugat dioxid de carbon alimentar;

b) se inscriptionează cu denumirea “apă de masă mineralizată artificial” apa potabilă la care s-au adăugat săruri minerale. Acestea se înscriu în lista cuprinzând ingredientele în ordinea descrescătoare a importantei lor cantitative în momentul introducerii în fabricatie.

În cazul în care produsul contine dioxid de carbon alimentar, denumirea sub care se vinde produsul se completează cu mentiunea “carbogazoasă”.

Cele trei cuvinte “apă mineralizată artificial” se înscriu unele lângă altele, cu caractere de aceeasi mărime si cu aceeasi culoare.

În cazurile mentionate la lit. a) si b) eticheta nu va contine referiri, semne sau figuri care să creeze confuzii de orice fel cu apa minerală naturală, să inducă în eroare consumatorul asupra localizării geografice a apei, să îi atribuie apei efecte sau recomandări terapeutice ori să facă precizări asupra compozitiei chimice a acesteia.

22. Informatiile prevăzute la art. 5 din anexa nr. 1 se completează, după caz:

- în cazul alimentelor congelate, cu mentiunile “produs congelat” si “a nu se recongela după decongelare”.

 

ANEXA Nr. 1b)

la normele metodologice

 

LISTA

cuprinzând alimentele scutite de indicarea datei durabilitătii minimale

 

1. Fructele si legumele proaspete, incluzând cartofii, care nu au făcut obiectul unei curătări, tăieri sau altor tratamente similare. Această derogare nu se aplică semintelor pentru germinatie si produselor similare.

2. Vinuri, vinuri spumoase, vinuri spumante, vinuri licoroase, vinuri aromatizate si produse similare obtinute din fructe, altele decât struguri 3. Băuturile continând 10% sau mai mult în volum alcool

4. Băuturi răcoritoare, sucuri de fructe, nectaruri din fructe si băuturi alcoolice în recipiente individuale mai mari de 5 l, destinate agentilor economici care prepară si furnizează hrană pentru populatie

5. Pâinea, produsele de panificatie, patiserie si de cofetărie, care prin natura lor sunt consumate în 24 de ore de la fabricare

6. Otetul de fermentatie

7. Sarea de bucătărie

8. Zahărul solid

9. Produsele zaharoase care sunt alcătuite aproape în totalitate din zahăr aromatizat si/sau colorat

10. Guma de mestecat si produsele similare de mestecat

11. Portiile individuale de înghetată.

 

ANEXA Nr. 1c)

la normele metodologice

 

LISTA

cuprinzând alimentele scutite de obligatia indicării ingredientelor

 

1. Fructele si legumele proaspete, inclusiv cartofii, care nu au făcut obiectul unei curătări, tăieri sau altor tratamente similare

2. Apele carbogazoase în a căror denumire apare această caracteristică

3. Otetul de fermentatie care provine în mod exclusiv dintr-un singur produs de bază si care nu a suferit adăugarea nici unui alt ingredient

4. Brânzeturi, untul, laptele si smântâna fermentată, în măsura în care nu au suferit decât adăugări de produse lactate, enzime si culturi de microorganisme necesare fabricării sau de sare, în cazul brânzeturilor, altele decât cea proaspătă sau topită

5. Produsul constituit dintr-un singur ingredient, atunci când:

a) denumirea comercială a acestuia este identică cu cea a ingredientului; sau

b) denumirea comercială permite identificarea clară a naturii ingredientului.

 

ANEXA Nr. 1d)

la normele metodologice

 

LISTA

cuprinzând ingredientele care trebuie să fie înscrise cu denumirea categoriei lor, urmată de numele specific sau de codul numeric C.E.

 

 

1. Colorant

2. Conservant

3. Antioxidant

4. Emulsificator

5. Agent de îngrosare

6. Gelifiant

7. Stabilizator

8. Potentiator de aromă

9. Corector de aciditate

10. Acidifiant

11. Antiaglomerant

12. Amidon modificat *)

13. Îndulcitor

14. Agent de afânare

15. Antispumant

16. Agent de glazurare

17. Săruri de topire **)

18. Ameliorator (de făină)

19. Agent de întărire

20. Agent de umezire

21. Agent de încărcare

22. Gaz de propulsare

**) Indicarea numelui specific sau a codului numeric nu este obligatorie.

**) Se indică numai în cazul brânzeturilor topite si al produselor pe bază de brânză topită.

 

ANEXA Nr. 1e)

la normele metodologice

 

LISTA

cuprinzând categoriile de ingrediente pentru care numele specific poate fi înlocuit cu denumirea categoriei

 

Ingrediente

Denumirea

Uleiuri rafinate, altele decât uleiul de măsline

“Ulei” urmat de:

- mentiunea “vegetal” sau “animal”, după caz; sau

- indicarea originii sale specifice vegetale sau animale;

- mentiunea “hidrogenat” trebuie să însotească indicarea unui ulei hidrogenat

Grăsimi rafinate

“Grăsimi” urmat de:

- mentiunea “vegetale” sau “animale”, după caz; sau

- indicarea originii sale specifice vegetale sau animale;

- mentiunea “hidrogenat” trebuie să însotească indicarea unei grăsimi hidrogenate

Amestecuri de făină provenită din două sau din mai multe cereale

“Făină” urmată de enumerarea cerealelor din care aceasta a fost obtinută, în ordinea descrescătoare a proportiei lor în compozitie

Amidonuri si amidonuri modificate prin procedee fizice sau enzimatice

“Amidon”

Toate speciile de peste, acolo unde acesta constituie un ingredient al altui aliment, cu mentiunea că denumirea si prezentarea alimentului nu se referă la o specie anumită de peste

“Peste”

Toate sortimentele de brânzeturi, atunci când acestea sau un amestec

de brânzeturi constituie un ingredient al altui aliment, cu mentiunea că denumirea si prezentarea alimentului nu se referă la un anume sortiment de brânză

“Brânză”

Condimentele nedepăsind 2% din compozitia alimentului

“Condiment(e)” sau “Amestec de condimente”

Toate plantele sau părti din plante aromatice nedepăsind 2% din compozitia alimentului

“Plante aromatice” sau “Amestecuri de plante aromatice”

Toate tipurile de preparate din gume utilizate în fabricatia gumei

de bază pentru guma de mestecat

“Gumă bază”

Toate tipurile de pesmet

“Pesmet”

Toate tipurile de zaharoză

“Zahăr”

Dextroza anhidră sau monohidrată

“Dextroză”

Sirop de glucoză si sirop de glucoză deshidratat

“Sirop de glucoză”

Toate tipurile de proteine din lapte (cazeina, cazeinati si proteine

din zară) si amestecurile acestora

“Proteine din lapte”

Unt de cacao presat, centrifugat sau rafinat

 “Unt de cacao”

Toate fructele confiate nedepăsind 10% din masa alimentului

 “Fructe confiate”

Amestecul de legume nedepăsind 10% din compozitia alimentului

 “Legume”

Toate tipurile de vinuri

 “Vin”

 

ANEXA Nr. 2

 

NORME METODOLOGICE

privind etichetarea nutritională a alimentelor

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. -(1) Prezentele norme metodologice reglementează modul de etichetare nutritională atât a alimentelor livrate ca atare consumatorului final, cât si a celor destinate aprovizionării restaurantelor, spitalelor, cantinelor si altor agenti economici care prepară si furnizează hrană pentru populatie.

(2) Prevederile prezentelor norme metodologice nu se aplică următoarelor produse:

a) ape minerale naturale sau alte ape destinate consumului uman;

b) integratori dietetici/suplimente alimentare.

(3) Prezentele norme metodologice nu exclud aplicarea reglementărilor privind etichetarea alimentelor destinate utilizărilor nutritionale speciale.

(4) În sensul prezentelor norme metodologice, următorii termeni se definesc astfel:

a) etichetare nutritională - orice informatie care apare pe etichete si se referă la:

a1) valoarea energetică; si

a2) următoarele substante nutritive: proteine, glucide-zaharuri, lipide, fibre, sodiu, vitaminele si mineralele prezente în cantităti semnificative, conform tabelului care face parte integrantă din prezentele norme metodologice;

b) mentiune nutritională - orice reprezentare sausorice mesaj publicitar care specifică, sugerează sau induce faptul că alimentul are anumite proprietăti nutritionale datorate valorii energetice/calorice pe care acesta o furnizează, o furnizează la o valoare scăzută sau crescută ori nu o furnizează si/sau datorită substantelor sale nutritive pe care acesta le contine, le contine în proportie scăzută sau crescută ori nu le contine.

Înscrierea unor elemente referitoare la calitatea sau cantitatea unei substante nutritive nu reprezintă o mentiune nutritională dacă acest lucru este stabilit prin reglementări specifice;

c) proteine - continutul de proteină calculat cu formula: proteină = azot total Kjeldahl x 6,25;

d) glucide - toate glucidele metabolizate de organismul uman si care includ polioli;

e) zaharuri - toate monozaharidele si dizaharidele prezente în alimente, excluzând poliolii;

f) lipide - lipidele totale, inclusiv fosfolipidele;

g) acizi grasi saturati - acizii grasi fără dublă legătură;

h) acizi grasi mononesaturati - acizii grasi cu o dublă legătură în pozitie cis;

i) acizi grasi polinesaturati - acizii grasi cu duble legături întrerupte în pozitie cis, cismetilenice;

j) valoare medie - valoarea care reprezintă cel mai bine cantitatea de substante nutritive pe care o contine un aliment dat, fată de variatiile acestora în functie de sezon, obiceiuri de consum si alti factori care pot induce modificări ale valorii efective.

 

CAPITOLUL II

Dispozitii privind etichetarea nutritională a alimentelor

 

Art. 2. - (1) Etichetarea nutritională este optională cu exceptia prevederior alin. (2).

(2) Etichetarea nutritională este obligatorie atunci când la prezentarea sau la publicitatea produsului, cu exceptia campaniilor publicitare colective, apare pe etichetă o mentiune nutritională.

Art. 3. - Singurele mentiuni nutritionale permise sunt cele care se referă la valoarea energetică, la substantele nutritive mentionate la art. 1 alin. (4) lit. a)a2) si la substantele care apartin sau care sunt componentele uneia dintre categoriile acestor substante nutritive.

Art. 4. - (1) Informatiile furnizate consumatorilor prin etichetarea nutritională, prevăzute la art. 1 alin. (4) lit. a), se grupează, după caz, în grupa 1 sau 2, în următoarea ordine:

Grupa 1:

a) valoarea energetică;

b) cantitătile de proteine, glucide si lipide.

Grupa 2:

a) valoarea energetică;

b) cantitătile de proteine, glucide, zaharuri, lipide, acizi grasi saturati, fibre si sodiu.

(2) Informatiile furnizate sub forma unei mentiuni nutritionale referitoare la zaharuri, acizi grasi saturati, fibre sau sodiu se prezintă în conformitate cu grupa 2.   (3) Etichetarea nutritională poate include, de asemenea, cantitătile din una sau mai multe dintre următoarele substante: amidon, polioli, acizi grasi mononesaturati, acizi grasi polinesaturati, colesterol si oricare dintre mineralele sau vitaminele prezente în aliment în cantităti semnificative, astfel cum sunt mentionate în tabelul care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

(4) Înscrierea substantelor care apartin sau sunt componentele uneia dintre categoriile de substante nutritive mentionate la alin. (1) si (3) este obligatorie atunci când se face o mentiune nutritională. În cazul în care se înscrie cantitatea de acizi grasi polinesaturati si/sau mononesaturati si/sau aportul de colesterol, se înscrie si cantitatea de acizi grasi saturati.

În acest caz declararea acizilor gra i nu se consideră o mentiune nutritională în întelesul alin. (2).

Art. 5. - Valoarea energetică declarată se calculează utilizându-se următorii factori de echivalentă:

a) glucide, cu exceptia poliolilor 4 kcal/g = 17 kJ/g

b) polioli 2,4 kcal/g = 10 kJ/g

c) proteine 4 kcal/g = 17 kJ/g

d) lipide 9 kcal/g = 37 kJ/g

e) alcool etilic-etanol 7 kcal/g = 29 kJ/g

f) acid organic 3 kcal/g = 13 kJ/g.

Art. 6. - (1) Declararea valorii energetice si a proportiei substantelor nutritive sau a componentelor acestora se face cantitativ. Unitătile de măsură utilizate sunt următoarele:

a) valoarea energetică - kJ si kcal;

b) proteine - grame (g);

c) glucide - grame (g);

d) lipide - grame (g);

e) fibre - grame (g);

f) sodiu - grame (g);

g) colesterol - miligrame (mg);

h) vitamine si minerale - unitătile de măsură specificate în tabel.

(2) Informatia mentionată la alin. (1) se exprimă la 100 g sau la 100 ml.

(3) Informatia prevăzută la alin. (1) poate fi, de asemenea, exprimată pe etichetă raportat la ratie sau la portie, cu conditia mentionării pe ambalaj a numărului de portii continute.

(4) Cantitătile mentionate sunt acelea care caracterizează alimental sub forma în care este vândut. Această informatie se poate referi si la alimentul preparat, cu conditia mentionării instructiunilor de preparare, iar informatia să se refere la alimentul preparat pentru consum.

(5) Informatia referitoare la vitamine si minerale, pentru cantitătile specificate la alin. (2), trebuie, de asemenea, exprimată în procente din doza zilnică recomandată (DZR) prevăzută în tabel.

(6) În cazul vitaminelor si mineralelor procentul din doza zilnică recomandată (DZR) poate fi înscris si sub formă grafică.

(7) La declararea cantitătii de zaharuri si/sau polioli si/sau amidon, imediat după cantitatea totală de glucide exprimată în grame se înscriu cantitătile de zaharuri, polioli si amidon, exprimate în grame.

(8) La declararea cantitătii si/sau tipului de acid gras si/sau valorii colesterolului, imediat după cantitatea totală de lipide exprimată în grame se înscriu cantitătile de lipide saturate, mononesaturate, polinesaturate, exprimate în grame, si cea de colesterol exprimată în miligrame.

(9) Valorile declarate sunt, după caz, valori medii, care se bazează pe următorii factori:

a) analiza alimentului făcută de producător;

b) un calcul făcut cu ajutorul valorilor medii cunoscute sau reale ale ingredientelor utilizate;

c) un calcul obtinut cu datele stabilite si general acceptate.

Art. 7. - Dispozitiile privind etichetarea nutritională prevăzute în prezentul capitol, se aplică si în cazul alimentelor nepreambalate - vrac - oferite consumatorului final sau destinate aprovizionării agentilor economici care prepară si furnizează hrană pentru populatie si al alimentelor ambalate la punctul de vânzare la cererea consumatorului sau preambalate în scopul vânzării lor imediate; înscrierea informatiilor nutritionale se face pe produs pe un afis, anunt sau în orice altă formă fără risc de confuzie.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 8. - (1) Prin etichetarea nutritională informatia se prezintă grupat, în acelasi loc, sub formă de tabel, cu numerele aliniate, dacă spatiul o permite; acolo unde spatiul nu permite, informatia se prezintă în formă liniară. Informatia se înscrie într-un loc vizibil, cu caractere lizibile si într-o formă ce nu permite stergerea.

(2) Prin etichetarea nutritională informatia se înscrie într-o exprimare usor de înteles de cumpărător, dacă nu au fost luate alte măsuri în scopul bunei informări a acestuia. Informatia se înscrie în limba română, indiferent de tara producătoare a alimentului, fără a impune restrictii cu privire la posibilitatea indicării acesteia si în alte limbi.

Art. 9. - Prevederile prezentelor norme metodologice completează în mod corespunzător Normele metodologice privind etichetarea alimentelor, prevăzute în anexa nr. 1.

 

TABEL

 

VITAMINELE SI MINERALELE

care pot fi înscrise pe etichete si doza zilnică recomandată din acestea (DZR)

 

Vitamina A µg

800

Riboflavină mg B 2

1,6

Vitamina E mg

10

Niacină mg pp

18

Vitamina C mg

60

Vitamina B 6 mg

2

Tiamină mg B 1

1,4

Acid folic µg

200

Vitamina D µg

5

Fosfor mg

800

Vitamina B 12 µg

1

Fier mg

14

Biotină mg

0,15

Magneziu mg

300

Acid pantotenic mg

6

Zinc mg

15

Calciu mg

800

Iod µg

150

 

NOTĂ:

Se consideră vitamine si minerale în cantităti semnificative numai cele a căror cantitate reprezintă minimum 15% din doza zilnică recomandată (DZR) mentionată în tabel, furnizată de 100 g sau 100 ml ori per pachet dacă pachetul contine o singură portie.

 

ANEXA Nr. 3

 

NORME METODOLOGICE

privind informatiile suplimentare care se indică obligatoriu prin etichetare în cazul alimentelor obtinute din organisme modificate genetic

sau care contin aditivi si arome modificate genetic ori obtinute din organisme modificate genetic

 

CAPITOLUL I

Alimente obtinute din organisme modificate genetic

 

SECTIUNEA I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prevederile prezentului capitol se aplică alimentelor si ingredientelor alimentare, denumite în continuare alimente specificate, ce se livrează ca atare consumatorului final sau agentilor economici care prestează servicii de preparare si furnizare a hranei pentru populatie si care au fost obtinute în totalitate sau în parte din:

a) seminte de soia modificate genetic (Glicina max. L), cu tolerantă crescută la erbicidul glifosat;

b) porumb modificat genetic (Zea mays L), cu tolerantă crescută la erbicidul glufosinat de amoniu.

(2) Prevederile prezentului capitol nu se aplică aditivilor alimentari, aromelor utilizate în alimente sau solventilor de extractie utilizati la obtinerea alimentelor.

 

SECTIUNEA a II-a

Dispozitii privind etichetarea alimentelor si ingredientelor alimentare care au

fost obtinute din organisme modificate genetic

 

Art. 2. - (1) Cerintele specifice suplimentare de etichetare a alimentelor specificate sunt următoarele:

a) atunci când alimentul este compus din mai mult de un ingredient, expresia îprodus din soia modificată geneticit sau îprodus din porumb modificat geneticit, după caz, se înscrie în lista cuprinzând ingredientele, între paranteze, imediat după denumirea ingredientului respectiv. După caz, aceste expresii pot apărea în cadrul unei note de subsol la lista cuprinzând ingredientele, dispusă vizibil, la care se face trimitere prin intermediul unui asterisc (*) înscris lângă ingredientul respectiv. Când un ingredient este deja mentionat ca fiind produs din soia sau porumb, expresia îprodus din organism modificat geneticit poate fi prescurtată “modificat genetic”; dacă forma prescurtată a exprimării este utilizată sub formă de notă de subsol la lista cuprinzând ingredientele, asteriscul se ata ează direct cuvântului îsoiaiu sau îporumbiu. Când ambele expresii sunt utilizate sub formă de notă de subsol la lista cuprinzând ingredientele, acestea se înscriu cu caractere de cel putin aceeasi mărime cu a celor din această listă;

b) în cazul produselor pentru care nu există nici o listă cuprinzând ingredientele, expresia îprodus din soia modificată geneticit sau “produs din porumb modificat genetic”, după caz, se înscrie clar pe eticheta alimentului;

c) dacă un ingredient este desemnat prin denumirea categoriei, conform reglementărilor în vigoare privind etichetarea alimentelor, acea denumire se completează cu expresia “contine...... *) produs din soia modificată genetic/porumb modificat genetic”;

*) Ingredientul/ingredientele trebuie specificat/specificate, după caz.

 

d) dacă un ingredient este component al unui ingredient compus si provine din alimentele specificate, acesta se mentionează pe eticheta produsului finit, cu adăugarea expresiilor prevăzute la lit. b).

(2) Alimentele specificate nu se supun cerintelor suplimentare de etichetare atunci când:

a) proteina si/sau ADN organismelor modificate genetic, mentionate la art. 1 alin. (1), nu sunt prezente în ingredientele alimentelor considerate individual ori în alimentul alcătuit dintr-un singur ingredient; sau

b) materialul rezultat din organismele modificate genetic, mentionate la art. 1 alin. (1), împreună cusorice material rezultat din alte produse modificate genetic, este prezent în ingredientele alimentului sau în alimentele alcătuite dintr-un singur ingredient în proportie de maximum 1% din ingredientele alimentare considerate individual ori din alimentele alcătuite dintr-un singur ingredient, cu mentiunea că prezenta acestuia este accidentală; pentru a stabili dacă prezenta acestui material este accidentală agentii economici trebuie să dovedească autoritătilor competente că au luat măsurile necesare de evitare a utilizării ca sursă a organismelor modificate genetic sau a produselor rezultate din acestea.

 

CAPITOLUL II

Alimente si ingrediente alimentare ce contin aditivi si arome

care au fost modificate genetic sau care au fost produse

din organisme modificate genetic

SECTIUNEA I

Dispozitii generale

 

Art. 3. - (1) Prevederile prezentului capitol stabilesc cerintele suplimentare specifice de etichetare a alimentelor si a ingredientelor alimentare, denumite în sensul prezentelor norme metodologice alimente specificate, ce contin aditivi si/sau arome, conform alin. (2), denumite în continuare aditivi si arome specificate, destinate consumatorilor finali si agentilor economici care prestează servicii de preparare si furnizare a hranei pentru populatie.

(2) Sunt considerati aditivi si arome specificate:

a) aditivii definiti prin acte normative specifice; si/sau

b) aromele utilizate în alimente, definite prin acte normative specifice, care sunt, contin sau sunt obtinute din organisme modificate genetic, conform Ordonantei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin

tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea.

Art. 4. - Etichetarea alimentelor specificate trebuie să furnizeze consumatorului final si agentilor economici care prestează servicii de preparare si furnizare a hranei pentru populatie, cu respectarea reglementărilor specifice privind etichetarea alimentelor, informatii privind:

a) orice fel de caracteristici  sau proprietăti ale alimentelor, precum: compozitia, valoarea nutritională/efectele nutritionale, utilizarea prevăzută pentru aditivi sau arome, în conformitate cu art. 6 alin. (1), ca urmare a faptului că aditivii sau aromele specificate nu mai sunt echivalente cu aditivii sau aromele existente;

b) prezenta în aromele si aditivii specificati a materialului ce nu este prezent în aromele sau aditivii echivalenti existenti si care poate afecta sănătatea anumitor segmente de populatie;

c) prezenta în aromele si aditivii specificati a materialului ce nu este prezent în aromele sau aditivii echivalenti existenti si care ridică probleme etice;

d) prezenta unui aditiv sau a unei arome, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (2), care reprezintă sau contine un organism modificat genetic prin tehnici de modificare genetică, a căror listă neexhaustivă este stabilită în partea 1 din anexa nr. 6 la Ordonanta Guvernului nr. 49/2000.

Art. 5. - Aditivii sau aromele specificate sunt considerate ca nefiind echivalente în întelesul art. 4 lit. a), dacă evaluarea stiintifică, bazată pe o analiză corespunzătoare a datelor existente, poate demonstra că caracteristicile evaluate sunt diferite în comparatie cu aditivii sau aromele traditionale, având în vedere limitele acceptate ale variatiilor naturale ale acestor caracteristici, în situatia în care aditivii sau aromele specificate contin proteina si/sau ADN rezultate din modificarea genetică.

 

SECTIUNEA a II-a

Cerinte suplimentare specifice de etichetare

 

Art. 6. - (1) Cerintele suplimentare specifice de etichetare cu privire la înscrierea mentiunilor prevăzute la art. 4 lit. a) sunt următoarele:expresia “produs din ............ modificat genetic” se înscrie în lista cuprinzând ingredientele prevăzută de reglementările privind etichetarea alimentelor între paranteze, imediat după indicarea aditivului sau a aromei respective. După caz, această expresie poate apărea într-o notă de subsol la lista cuprinzând ingredientele, dispusă vizibil, legată de aditivul sau de aroma respectivă printr-un asterisc (*).

Nota se înscrie cu caractere cel putin de aceeasi mărime cu cea utilizată în lista cuprinzând ingredientele. În cazul alimentelor specificate pentru care nu există o listă cuprinzând ingredientele, această expresie se înscrie cu claritate pe eticheta produsului.

(2) Cerintele suplimentare specifice de etichetare cu privire la înscrierea mentiunilor prevăzute la art. 4 lit. d) sunt următoarele: expresia “modificat genetic” se înscrie în lista cuprinzând ingredientele imediat după indicarea aditivului sau a aromei respective. După caz, această expresie poate apărea într-o notă de subsol la lista cuprinzând ingredientele, dispusă vizibil, legată de aditivul sau de aroma respectivă printr-un asterisc (*).

Nota se înscrie cu caractere cel putin de aceeasi mărime cu cea utilizată în lista cuprinzând ingredientele. În cazul alimentelor specificate pentru care nu există o listă cuprinzând ingredientele, această expresie se înscrie clar pe eticheta produsului.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 7. - Prevederile prezentelor norme metodologice completează în mod corespunzător Normele metodologice privind etichetarea alimentelor, prevăzute în anexa nr. 1.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE

ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

 

DECIZIE

privind aprobarea Metodologiei de monitorizare a pietei interne reglementate a gazelor naturaleb si a consumatorilor eligibili

 

În temeiul prevederilor art. 5 lit. n) si p) si ale art. 8 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 41/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN),

aprobată cu modificări prin Legea nr. 791/2001, si ale art. 42 alin. (1) din Regulamentul pentru acreditarea consumatorilor eligibili de gaze naturale, aprobat prin Decizia pre edintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 946 din 18 decembrie 2001,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de monitorizare a pietei interne reglementate a gazelor naturale si a consumatoriloreligibili, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Departamentul preturi, tarife, reglementări comerciale si protectia consumatorilor si Serviciul legislatie contencios vor asigura aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei decizii.

 

Presedintele Autoritătii Nationale

de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale,

Radu Gheorghe

 

Bucuresti, 6 februarie 2002.

Nr. 246.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE DE MONITORIZARE

a pietei interne reglementate a gazelor naturale si a consumatorilor eligibili

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

SECTIUNEA 1

Scop

 

Art. 1. - Metodologia de monitorizare a pietei interne reglementate a gazelor naturale si a consumatorilor eligibili are ca obiective:

a) urmărirea si controlul respectării de către furnizorii de gaze naturale a criteriilor si metodelor de calcul al preturilor si tarifelor reglementate;

b) verificarea modului în care, după acreditare, consumatorii eligibili îndeplinesc cerintele si criteriile de eligibilitate;

c) asigurarea de către distribuitorii licentiati a securitătii, continuitătii si a echilibrului alimentării cu gaze naturale a consumatorilor captivi;

d) aplicarea unui tratament egal si nediscriminatoriu tuturor consumatorilor de gaze naturale;

e) promovarea si asigurarea competitiei pe piata internă a gazelor naturale;

f) asigurarea transparentei preturilor si a tarifelor în sectorul gazelor naturale;

g) crearea bazei de date a Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale si furnizarea de informatii privind piata internă, precum si activitatea de comert international cu gaze naturale.

 

SECTIUNEA a 2-a

Domeniu de aplicare

 

Art. 2. - Metodologia de monitorizare a pietei interne reglementate a gazelor naturale si a consumatorilor eligibili stabileste procedurile pe care Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, denumită în continuare ANRGN, le aplică pentru:

a) colectarea, înregistrarea si arhivarea informatiilor si datelor privind preturile si tarifele practicate de agentii economici din sectorul gazelor naturale, supu i prevederilor prezentei metodologii;

b) colectarea, înregistrarea si arhivarea informatiilor si datelor privind contractele de vânzare-cumpărare si contractele pentru prestarea serviciilor de sistem, încheiate de consumatorii eligibili, si îndeplinirea obligatiilor ce le revin ca urmare a derulării acestor contracte.

Art. 3. - Prevederile prezentei metodologii se aplică tuturor agentilor economici care sunt:

a) titulari ai licentei de furnizare a gazelor naturale;

b) titulari ai licentei de distributie a gazelor naturale;

c) titulari ai licentei de înmagazinare a gazelor naturale;

d) titulari ai licentei de transport al gazelor naturale;

e) titulari ai licentei de tranzit al gazelor naturale;

f) consumatori eligibili acreditati de ANRGN si inclusi în lista centralizată la nivel national, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

 

SECTUNEA a 3-a

Acte normative de referintă

 

Art. 4. - Dispozitiile prezentei metodologii se completează cu prevederile următoarelor acte normative de referintă:

a) Ordonanta Guvernului nr. 60/2000 privind reglementarea activitătilor din sectorul gazelor naturale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 463/2001;

b) Ordonanta Guvernului nr. 41/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), aprobată cu modificări prin Legea nr. 791/2001;

c) Hotărârea Guvernului nr. 784/2000 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea autorizatiilor si licentelor în sectorul gazelor naturale;

d) Decizia pre edintelui ANRGN nr. 946 din 18 decembrie 2001 privind aprobarea Regulamentului pentru acreditarea consumatorilor eligibili de gaze naturale;

e) Decizia pre edintelui ANRGN nr. 79 din 15 martie 2001 privind aprobarea Criteriilor si metodelor pentru stabilirea preturilor si a tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale;

f) Decizia pre edintelui ANRGN nr. 54 din 23 ianuarie 2001 pentru aprobarea Regulamentului de constatare, notificare si sanctionare a abaterilor de la reglementările emise în sectorul gazelor naturale;

g) Ordinul presedintelui ANRGN nr. 538 din 15 octombrie 2001 privind aprobarea Procedurii pentru raportarea datelor privind consumatorii de gaze naturale, în conformitate cu Directiva CE 90/377.

 

SECTIUNEA a 4-a

Terminologie

 

Art. 5. - Termenii utilizati în prezenta metodologie si lista cuprinzând abrevierile sunt prevăzute în anexa nr. 1.

 

CAPITOLUL II

Monitorizarea pietei interne reglementate a gazelor naturale

si a consumatorilor eligibili

SECTIUNEA 1

Prevederi generale

 

Art. 6. - Agentii economici prevăzuti la art. 3 au obligatia să întocmească si să înainteze lunar Departamentului preturi, tarife, reglementări comerciale si protectia consumatorilor din cadrul ANRGN, până cel târziu în ultima zi a lunii în curs, un raport privind cantitătile de gaze naturale tranzactionate si/sau serviciile prestate în luna precedentă, conform modelelor prezentate în anexele la prezenta metodologie.

Art. 7. - (1) Departamentul preturi, tarife, reglementări comerciale si protectia consumatorilor din cadrul ANRGN are dreptul să solicite titularilor de licente si/sau consumatorilor eligibili prevăzuti la art. 3 completarea, clarificarea si/sau detalierea datelor si informatiilor cuprinse în raportul înaintat.

(2) Termenul în care răspunsul de clarificare va fi înaintat Departamentului preturi, tarife, reglementări comerciale si protectia consumatorilor din cadrul ANRGN este de 10 zile calendaristice de la data solicitării.

Art. 8. - Datele si informatiile vor fi completate si înaintate ANRGN sub semnătura si pe propria răspundere a reprezentantilor legali ai agentilor economici, personalul împuternicit al ANRGN având dreptul de control, conform prevederilor Regulamentului de constatare, de notificare

si de sanctionare a abaterilor de la reglementările emise în sectorul gazelor naturale, al veridicitătii si exactitătii datelor si informatiilor furnizate.

Art. 9. - (1) Toate datele si informatiile cuprinse în rapoarte vor fi tratate conform prevederilor art. 11 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 41/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 791/2001.

(2) Personalul Departamentului preturi, tarife, reglementări comerciale si protectia consumatorilor, precum si personalul cu atributii de control sau care utilizează aceste date au obligatia asigurării securitătii, integritătii si confidentialitătii acestora.

Art. 10. - (1) ANRGN are dreptul de a face publice, fără acordul partenerilor contractuali, datele si informatiile privind tranzactiile comerciale lunare, trimestriale sau anuale pe piata internă a gazelor naturale.

(2) Datele si informatiile vor fi făcute publice numai în forme prelucrate si agregate, astfel încât să nu fie posibilă identificarea unor tranzactii individuale si să se asigure confidentialitatea relatiilor contractuale.

Art. 11. - ANRGN nu va face publice, fără acordul partenerilor contractuali, datele si informatiile privind tranzactiile comerciale lunare, trimestriale sau anuale înregistrate în cadrul unei categorii de consumatori, dacă în categoria respectivă nu există cel putin 3 consumatori înregistrati.

 

SECTIUNEA a 2-a

Instructiuni de completare a rapoartelor

 

Art. 12. - Raportul privind achizitiile si livrările de gaze naturale, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2, se completează de către detinătorii de licentă de furnizare a gazelor naturale.

Art. 13. - Raportul privind serviciile de transport, tranzit, distributie si înmagazinare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3, se completează de către titularii licentei de transport, ai licentei de tranzit, ai licentei de distributie sau ai licentei de înmagazinare, după caz.

Art. 14. - Raportul privind contractele de vânzare-cumpărare a gazelor naturale, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4, se completează de către consumatorii eligibili.

 

SECTIUNEA a 3-a

Completarea raportului privind achizitiile si livrările de gaze naturale

(contracte de achizitie, contracte de furnizare si contracte

de vânzare-cumpărare)

 

Art. 15. - (1) Completarea raportului privind achizitiile si livrările de gaze naturale (contracte de achizitie, contracte de furnizare si contracte de vânzare-cumpărare), conform anexei nr. 2, se face distinct, pentru consumatorii conectati direct la Sistemul national de transport al gazelor naturale (SNT), pentru consumatorii conectati în sistemele de distributie si pentru alti titulari ai licentei de furnizare.

(2) Completarea raportului pentru consumatori se face pe categorii, astfel:

a) consumatori rezidentiali: consumator rezidential individual, consumator rezidential colectiv, alti consumatori rezidentiali;

b) consumatori din sectorul producerii de energie electrică;

c) consumatori din industria chimică;

d) consumatori cu consum anual mai mare de 124.000.000 m 3 /an sau 4.186.000 GJ/an sau 1.163 GWh/an;

e) consumatori supu i procedurii pentru raportarea datelor privind consumatorii de gaze naturale, în conformitate cu Directiva CE 90/377, aprobată prin Ordinul presedintelui ANRGN nr. 538/2001. Pentru această categorie raportarea se face pe tipurile de consumatori (de referintă), definite în procedură;

f) consumatori eligibili. Pentru această categorie raportarea se face individual pentru fiecare consumator eligibil.

Art. 16. - La capitolul “Achizitii gaze naturale” se nominalizează individual toate contractele de achizitie (numărul si data) executate pe parcursul lunii respective, cu nominalizarea furnizorului, a pretului mediu realizat si a cantitătii de gaze naturale achizitionate.

Art. 17. - (1) Cantitătile vor fi exprimate în “mii m 3”, iar preturile în “lei/1.000 m 3”, exclusiv T.V.A.

(2) În cazul achizitiei gazelor naturale din import sau plătii contravalorii gazelor naturale achizitionate într-o altă monedă decât cea natională, se va preciza la rubrica îObservatiiie cursul de schimb considerat, conform prevederilor contractuale.

(3) De asemenea, vor fi precizate tarifele incluse în preturi, conform contractului, si valoarea acestora.

Art. 18. - Pentru livrările către alti furnizori/distribuitori se nominalizează individual toate contractele de achizitie sau de vânzare-cumpărare (numărul si data) executate pe parcursul lunii respective, cu nominalizarea furnizorului, a pretului mediu realizat si a cantitătii de gaze naturale tranzactionate.

 

SECTIUNEA a 4-a

Completarea raportului privind prestarea serviciilor de sistem

(transport, tranzit, înmagazinare, distributie)

 

Art. 19. - La rubrica “Servicii” vor fi nominalizate individual toate contractele încheiate (numărul si data) cu consumatorii eligibili si/sau cu distribuitorii licentiati, după caz, conform anexei nr. 3.

Art. 20. - La rubrica “Consumatori conectati direct la SNT” vor fi prezentate individual contractele încheiate de transportator cu consumatorii eligibili si cu furnizorii/distribuitorii licentiati de gaze naturale.

Art. 21. - La rubrica “Consumatori conectati în sistemul de distributie” vor fi prezentate individual contractele încheiate de distribuitor cu consumatorii eligibili de gaze naturale, prezentate pe categoriile de consumatori prevăzute la art. 15 alin. (2), cu nominalizarea beneficiarului, a tarifului practicat si a cantitătii de gaze naturale furnizate.

Art. 22. - (1) Toate cantitătile vor fi exprimate în îmii m 3 im, iar tarifele în “lei/1.000 m 3”, exclusiv T.V.A.

(2) În cazul contractelor în care tarifele sunt calculate în valută, transformarea acestora în lei se va realiza în conformitate cu declaratiile vamale, cu facturile emise sau cu clauzele contractuale, după caz, în raport fiind mentionat si cursul valutar la care a fost efectuată transformarea.

 

SECTIUNEA a 5-a

Completarea raportului privind contractele de vânzare-cumpărare

a gazelor naturale

 

Art. 23. - La rubrica “Contractele de vânzare-cumpărare” se nominalizează individual toate contractele de vânzare-cumpărare (numărul si data) executate pe parcursul lunii respective, cu nominalizarea furnizorului, a pretului mediu realizat si a cantitătii de gaze naturale achizitionate, conform anexei nr. 4.

Art. 24. - La rubrica “Contracte de prestări de servicii” vor fi nominalizate individual toate contractele încheiate (numărul si data) cu transportatorul si/sau cu distribuitorii licentiati, după caz.

Art. 25. - (1) Toate cantitătile vor fi exprimate în îmii m 3 im, iar tarifele în “lei/1.000 m 3”, exclusiv T.V.A.

(2) În cazul contractelor în care preturile si/sau tarifele sunt calculate în valută, transformarea acestora în lei se va realiza în conformitate cu declaratiile vamale, cu facturile emise sau cu clauzele contractuale, după caz, în raport fiind mentionat si cursul valutar la care a fost efectuată transformarea.

 

CAPITOLUL III

Contraventii

 

Art. 26. - Constituie contraventii si se sanctionează cu amendă, în conformitate cu legislatia în vigoare, următoarele fapte:

a) nerespectarea de către agentii economici prevăzuti la art. 3 a termenelor de transmitere a rapoartelor, respectiv a datelor si informatiilor suplimentare solicitate;

b) refuzul de a furniza sau furnizarea de date si informatii incorecte, incomplete sau eronate.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 27. - (1) Titularii licentei de furnizare a gazelor naturale au obligatia de a înregistra la ANRGN contractele de achizitie a gazelor naturale, precum si contractele de vânzare-cumpărare a gazelor naturale încheiate pentru perioade mai mari de 12 luni calendaristice consecutive inclusiv.

(2) Înregistrarea contractelor se va face în termen de 15 zile calendaristice de la data publicării prezentei metodologii în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau de la data încheierii contractelor, formularul de înregistrare fiind prevăzut în anexa nr. 5.

Art. 28. - Agentii economici prevăzuti la art. 3 vor notifica ANRGN persoanele autorizate să întocmească rapoartele prevăzute în anexele nr. 2, 3 si 4 si să furnizeze datele si informatiile solicitate de departamentul de specialitate, în termen de 15 zile calendaristice de la data publicării prezentei metodologii în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv de la data acordării licentei sau eligibilitătii de către ANRGN.

Art. 29. - (1) Rapoartele prevăzute la art. 12, 13 si 14 vor fi transmise ANRGN în format Microsoft Excel 97 prin e-mail la adresa anrgn@anrgn.ro sau gsirbu@anrgn.ro, în termenul prevăzut în prezenta metodologie si cu respectarea prevederilor legale privind semnătura electronică.

(2) Până la înregistrarea semnăturii electronice extinse a agentilor economici prevăzuti la art. 3 rapoartele vor fi înaintate ANRGN si pe suport hârtie, dar nu mai târziu de data de 1 iulie 2002.

Art. 30. - Până la organizarea bazelor de date, dar nu mai târziu de data de 1 ianuarie 2003, completarea raportului privind achizitiile si livrările de gaze naturale se va realiza pentru categoriile de consumatori precizate la art. 15 alin. (2), urmând ca după data mentionată completarea să se realizeze si pentru subcategoriile de consumatori specificate în modelul prezentat în anexa nr. 2.

Art. 31. - Anexa nr. 1 “Definirea unor termeni si lista cu abrevierile utilizate”, anexa nr. 2 “Raport privind achizitiile si livrările de gaze naturaleir, anexa nr. 3 “Raport privind serviciile de transport, tranzit, distributie, înmagazinare”, anexa nr. 4 “Raport privind contractele de vânzare-cumpărare/prestări de servicii în domeniul gazelor naturale” si anexa nr. 5 “Fisa de înregistrare a contractului” fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

DEFINIREA

unor termeni si lista cu abrevierile utilizate

 

- Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale - ANRGN - institutie publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Industriei si Resurselor, care elaborează, aplică si urmăreste sistemul de reglementări obligatorii la nivel national, necesar pentru functionarea sectorului si a pietei gazelor naturale în conditii de eficientă, sigurantă, concurentă, transparentă si protectie a consumatorilor si a mediului.

- Consumator captiv - persoana fizică sau juridică, română ori străină, care este obligată datorită configuratiei sistemului de distributie să contracteze gaze naturale cu un anumit producător sau distribuitor, titular al licentei de furnizare.

- Consumator eligibil - persoana fizică sau juridică, română ori străină, care are deplină libertate de a cumpăra gaze naturale de la orice producător si/sau furnizor si care are acces la retelele de transport si/sau de distributie.

- Consumator rezidential - consumatorul care utilizează gazelle naturale în scopul încălzirii spatiilor proprii, producerii apei calde, pentru gătit si pentru care furnizarea se face fără limită de consum, până la nivelul debitului maxim instalat; în particular, termenul uz rezidential face referire la consumul casnic în gospodării individuale, apartamente de bloc, obiective sociale, culturale, de ocrotire a sănătătii, în institutii si altele asemenea:

a) consumator rezidential individual - consumul casnic în gospodării individuale, apartamente de bloc sau cu un consum de gaze naturale de maximum 10.000 m 3 /an;

b) consumator rezidential colectiv - consumul casnic în gospodării sau în apartamente de bloc, cu contorizări comune si un consum de gaze naturale mai mare de 10.000 m 3 /an;

c) alti consumatori rezidentiali - institutii publice, unităti de învătământ, spitale, crese, grădinite, servicii sociale si altele asemenea.

- Consumator industrial - consumatorul care utilizează gazele naturale ca materie primă în industri chimică sau pentru procese tehnologice în industrie, în sectorul extractiv, în sectorul materialelor de constructii si altele asemenea, exclusiv producerea de energie electrică si/sau termică, clasificat astfel:

a) consumator industrial mic - cu un consum de gaze naturale de maximum 100.000 m 3 /an;

b) consumator industrial mare - cu un consum de gaze naturale de minimum 100.000 m 3 /an.

- Consumator din industria chimică - consumatorul care utilizează gazele naturale ca materie primă în industria chimică de sinteză.

- Consumator din sectorul producerii de energie electrică - consumatorul care utilizează gazele naturale în scopul producerii de energie electrică pentru utilităti publice.

- Consumator comercial - consumatorul care utilizează gazele naturale în sectorul comercial, restaurante, hoteluri, centre de afaceri sau în agricultură, în sere si utilizări similare, pentru care furnizarea se face fără limită de consum, până la nivelul debitului maxim instalat.

- Consumator din sectorul distributiei districtuale a agentului termic - consumatorul care utilizează gaze naturale pentru producerea de energie termică în scopul distributiei publice; furnizarea se realizează în limita cantitătilor de gaze naturale contractate si în conformitate cu graficul de livrări prevăzut în contractul de furnizare.

- Furnizor - persoana juridică, română sau străină, titulară a licentei de furnizare a gazelor naturale.

- Gaze naturale - substante minerale combustibile, constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarta terestră, si care în conditii de suprafată se prezintă în stare gazoasă, întrunind proprietătile fizice si chimice prevăzute în STAS 3317 si având o putere calorifică inferioară minimă de 8.057 kcal/m 3 la 15sC si 760 mm Hg.

- Metru cub de gaze naturale (m 3 ) - echivalentul energetic, conform STAS 3.317, al cantitătii de gaze naturale continute în volumul unui cub cu latura de un metru, la presiunea de 101.325 Pa (1 bar) si temperatura de 288,15sK (15sC).

- Pret reglementat - pret aprobat de ANRGN, pe baza propunerilor agentilor economici din sectorul gazelor naturale, aferent contractelor de furnizare pentru consumatorii captivi; modalitatea de calcul al pretului reglementat este prevăzută în Criteriile si metodele pentru stabilirea preturilor si a tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, aprobate prin Decizia pre edintelui ANRGN nr. 79 din 15 martie 2001.

- Pret negociat - pret rezultat ca efect al mecanismelor concurentiale ale pietei, aferent contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între furnizori si consumatorii eligibili de gaze naturale, precum si contractelor de achizitie încheiate între producători/furnizori si distribuitorii de gaze naturale.

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

(confidential)

...............................................................

(denumirea furnizorului)

 

Nr. licentei de furnizare .......................

 

RAPORT

privind achizitiile si livrările de gaze naturale în luna ..................................

 

 

Nr. consumatori

Import

Productie internă

Total

Observatii

Cantitate (mii m3)

Pret

(lei/mii m3)

Cantitate (mii m3)

Pret

(lei/mii m3)

 

 

I. Achiziţii de gaze naturale . total

X

 

X

 

X

 

În cazul contractelor de

achizitie a gazelor

naturale din import se va preciza cursul de schimb

în lei/U.S.D.

contract 1

X

 

 

 

 

 

 

contract 2

X

 

 

 

 

 

 

.......................

X

 

 

 

 

 

 

contract «n»

X

 

 

 

 

 

 

II. Livrări de gaze naturale, pe categorii de consumatori - total

X

 

 

 

 

 

 

II. A. Consumatori conectati direct la SNT - total

X

 

 

 

 

 

 

II. A.1. Consumatori captivi supusi  procedurii pentru raportarea datelor privind consumatorii de gaze naturale, conform Ordinului presedintelui ANRGN  nr. 538/2001

- I1

- I2

- I3-1

- I3-2

- I4-1

- I4-2

- I5-4

X

 

 

 

 

 

 

II. A.2. Consumatori din industria chimică

 

 

 

 

 

 

 

II. A.3. Consumatori din sectorul producerii de energie electrică

 

 

 

 

 

 

 

II. A.4. Consumatori cu un consum annual de gaze naturale mai mare de  124.000.000 m3/an sau de 4.186.000 GJ/an  ori de 1.163 GWh/an

 

 

 

 

 

 

 

II. A.5 Consumatori eligibili*)

X

 

 

 

 

 

 

- “numele consumatorului eligibil”

X

 

 

 

 

 

 

- “numele consumatorului eligibil”

X

 

 

 

 

 

 

- “numele consumatorului eligibil”

X

 

 

 

 

 

 

II. B. Consumatori conectati în sistemul total de distributie

X

 

 

 

 

 

 

II. B.1. Consumatori rezidentiali

 

 

 

 

 

 

 

a) consumatori rezidentiali individuali

 

 

 

 

 

 

 

b) consumatori rezidentiali colectivi

 

 

 

 

 

 

 

*) Pentru fiecare consumator eligibil va fi precizat tipul de consumator în care este încadrat.

 

Certificăm realitatea si exactitatea datelor si informatiilor,

Data .............................

Director general, ......................................................

Pagina nr. ..........

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

(confidential)

...................................................

(denumirea titularului de licentă)

 

Licenta nr. ................................

 

RAPORT

privind serviciile de transport, tranzit, distributie, înmagazinare prestate în luna ......................

 

Servicii

Cantitatea

- mii m 3 -

Tariful

- lei/1.000 m 3 -

Total prestatie

Observatii

I. Servicii de transport *)

 

 

 

 

I. A. pentru distribuitori licentiati

 

 

 

 

- denumirea distribuitorului

 

 

 

 

- denumirea distribuitorului

 

 

 

 

I. B. pentru furnizori licentiati

 

 

 

 

- denumirea furnizorului

 

 

 

 

- denumirea furnizorului

 

 

 

 

I. C. pentru consumatorii eligibili

 

 

 

 

- denumirea consumatorului eligibil

 

 

 

 

- denumirea consumatorului eligibil

 

 

 

 

II. Servicii de distributie

 

 

 

 

II. A. pentru distribuitori licentiati

 

 

 

 

- denumirea distribuitorului

 

 

 

 

- denumirea distribuitorului

 

 

 

 

II. B. pentru furnizori licentiati

 

 

 

 

- denumirea furnizorului

 

 

 

 

- denumirea furnizorului

 

 

 

 

II. C. pentru consumatorii eligibili

 

 

 

 

- denumirea consumatorului eligibil

 

 

 

 

- denumirea consumatorului eligibil

 

 

 

 

III. Servicii de înmagazinare

 

 

 

 

III. A. pentru distribuitori licentiati

 

 

 

 

- denumirea distribuitorului

 

 

 

 

- denumirea distribuitorului

 

 

 

 

III. B. pentru furnizori licentiati

 

 

 

 

- denumirea furnizorului

 

 

 

 

- denumirea furnizorului

 

 

 

 

III. C. pentru consumatorii eligibili/transportatori

 

 

 

 

- denumirea consumatorului eligibil

 

 

 

 

- denumirea consumatorului eligibil

 

 

 

 

*) Inclusiv servicii de tranzit (raportare distinctă).

 

Certificăm realitatea si exactitatea datelor si informatiilor,

Data .............................

Director general, ......................................................

Pagina nr. ..........

 

ANEXA Nr. 4

la metodologie

........................................................

(denumirea consumatorului eligibil)

 

RAPORT

privind contractele de vânzare-cumpărare/prestări de servicii în domeniul gazelor naturale, derulate în luna ................................

 

Contractele de vânzare-cumpărare

Cantitatea (mii m 3 )

Valoarea

(milioane lei)

Pretul mediu

(lei/1.000 m 3 )

Furnizorul

Observatii

intern

import

Contractul nr. ...........................

 

 

 

 

 

 

Contractul nr. ...........................

 

 

 

 

 

 

Contractul nr. ...........................

 

 

 

 

 

 

Contractul nr. ...........................

 

 

 

 

 

 

Contractul nr. ...........................

 

 

 

 

 

 

Contract de prestări de servicii nr. ..............................................

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

 

 

NOTĂ:

1. La rubrica observatii vor fi precizate cazurile în care pretul mediu si, respectiv, valoarea facturată includ servicii de transport si/sau de distributie a gazelor naturale.

2. Situatia va fi însotită de comunicarea plătilor efectuate către furnizori, cu indicarea perioadei de consum pentru care această plată este efectuată, inclusiv plătile în contul datoriilor esalonate la plată.

3. În situatia unor furnizori externi se va preciza cursul de schimb leu/U.S.D. la care s-a efectuat facturarea.

 

ANEXA Nr. 5

la metodologie

 

FISA DE ÎNREGISTRARE A CONTRACTULUI

(model)

 

1. Numărul de înregistrare a contractului la ANRGN

2. Numărul contractului

3. Tipul contractului (de achizitie a gazelor naturale - cod ACH, de cumpărare-vânzare a gazelor naturale - cod CUV)

4. Părtile contractante:

4.1. vânzător................... în calitate de .................................................................................. (producător - cod PRD, furnizor - cod FRN)

4.2. cumpărător.................... în calitate de..................................... (furnizor - cod FRN, furnizor/distribuitor - cod FRD, consumator eligibil - cod CNS)

5. Durata contractului.................

5.1. data de începere a contractului zi/lună/an

5.2. data de terminare a contractului zi/lună/an

6. Cantitatea contractată

- mii m 3 -

Total

Anul

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

 

 

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

 

 

7. Pretul contractului:

7.1. la data înregistrării (lei/1.000 m 3 , U.S.D./1.000 m 3 , euro/1.000 m 3 etc.)

7.2. formula de ajustare a pretului

7.3. valoarea parametrilor de ajustare corespunzător pretului înregistrat

8. Conditia de livrare ............................................ (la frontieră, la intrarea în SNT, la intrarea în sistemul de distributie, franco-consumator etc.)

9. Partea care asigură încheierea contractelor pentru serviciile de sistem:

9.1. serviciile de transport (vânzătorul/cumpărătorul)

9.2. serviciile de înmagazinare (vânzătorul/cumpărătorul)

9.3. serviciile de distributie (vânzătorul/cumpărătorul).