MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 23         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 16 ianuarie 2002

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

760. – Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administratia publica centrala

 

1.103. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administratia publica centrala

 

761. - Lege privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 131/1998 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de titluri de stat

 

1.104. – Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 131/1998 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de titluri de stat

 

762. – Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 73/2001 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/1998 privind regimul de confectionare a placilor cu numere de inmatriculare pentru vehicule rutiere

 

1.105. – Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 73/2001 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/1998 privind regimul de confectionare a placilor cu numere de inmatriculare pentru vehicule rutiere

 

763. - Lege pentru modificarea Legii nr. 91/1996 cu privire la asigurarea facultativa a autovehiculelor detinute de Presedintia Romaniei, Camera Deputatilor, Senat, Guvern, ministere si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Serviciul de Protectie si Paza, Curtea Suprema de Justitie si celelalte instante judecatoresti, parchetele de pe langa aceste instante, precum si de alte unitati din sistemul justitiei

 

1.106. – Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 91/1996 cu privire la asigurarea facultativa a autovehiculelor detinute de Presedintia Romaniei, Camera Deputatilor, Senat, Guvern, ministere si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Serviciul de Protectie si Paza, Curtea Suprema de Justitie si celelalte instante judecatoresti, parchetele de pe langa aceste instante, precum si de alte unitati din sistemul justitiei

 

792. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de titluri de stat

 

1.135. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de titluri de stat

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizie nr. 284 din 30 octombrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999

 

Decizie nr. 288 din 1 noiembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedura penala


Decizie nr. 290 din 1 noiembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 224 si ale art. 172 alin. 2 din Codul de procedura penala

 

Decizie nr. 317 din 20 noiembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 67 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMANIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administratia publica centrala

 

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aproba Ordonanta Guvernului nr. 32 din 30 ianuarie 1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administratia publica centrala, emisa in temeiul art. 1 lit. i) din Legea nr. 221/1997 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 42 din 30 ianuarie 1998, cu urmatoarele modificari:

1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 1. - In sensul prezentei ordonante, prin demnitar din administratia publica centrala, denumit in continuare demnitar, se intelege: primul-ministru, ministrul, secretarul de stat si asimilatii acestuia, precum si prefectul ca reprezentant al Guvernului."

2. Articolul 2 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 2. - In cadrul aparatului de lucru al Guvernului, al aparatului ministerelor, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale, al organelor de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si in aparatul propriu al prefecturilor se organizeaza si functioneaza, in subordinea demnitarului, cabinetul demnitarului din administratia publica centrala, denumit in continuare cabinetul demnitarului."

3. Articolul 3 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 3. - Cabinetul demnitarului este un compartiment distinct, care poate cuprinde urmatoarele functii: director de cabinet, asistent de cabinet, consilier personal, secretar personal, precum si curier personal."

4. Articolul 9 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 9. - Structurile aprobate prin actele normative de organizare si functionare a institutiilor prevazute la art. 2 se modifica corespunzator prevederilor prezentei ordonante."

5. Anexa nr. 1 va avea urmatorul cuprins:

"ANEXA Nr. 1

Numarul maxim de posturi din cabinetul demnitarului, pe functii si niveluri de demnitari

6. Titlul anexei nr. 2 va avea urmatorul cuprins: "Echivalarea, din punct de vedere al salarizarii, a functiilor din cabinetul demnitarului cu cele prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar".

 

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 26 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU ATHANASIU

 

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 29 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

OVIDIU CAMELIU PETRESCU

 

Bucuresti, 29 decembrie 2001.

Nr. 760.

 

PRESEDINTELE ROMANIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administratia publica centrala

 

In temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia Romaniei,

 

Presedintele Romaniei d e c r e t e a z a:

 

Articol unic. - Se promulga Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administratia publica centrala si se dispune publicarea acestei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMANIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 28 decembrie 2001.

Nr. 1.103.

 

PARLAMENTUL ROMANIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 131/1998 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de titluri de stat

 

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanta Guvernului nr. 131 din 31 august 1998 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de titluri de stat, emisa in temeiul art. 1 pct. 1 lit. m) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 329 din 31 august 1998.

 

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 15 octombrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VACAROIU

 

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 27 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

OVIDIU CAMELIU PETRESCU

 

Bucuresti, 29 decembrie 2001.

Nr. 761.

 

PRESEDINTELE ROMANIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 131/1998 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de titluri de stat

 

In temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia Romaniei,

 

Presedintele Romaniei d e c r e t e a z a:

 

            Articol unic. - Se promulga Legea privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 131/1998 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de titluri de stat, si se dispune publicarea acestei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMANIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 28 decembrie 2001.

Nr. 1.104.

PARLAMENTUL ROMANIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 73/2001 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/1998 privind regimul de confectionare a placilor cu numere de inmatriculare pentru vehicule rutiere

 

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aproba Ordonanta Guvernului nr. 73 din 30 august 2001 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/1998 privind regimul de confectionare a placilor cu numere de inmatriculare pentru vehicule rutiere, adoptata in temeiul art. 1 pct. VI.7 din Legea nr. 324/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 540 din 1 septembrie 2001.

 

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 20 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74  alin. (2) din Constitutia Romaniei.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TARACILA

 

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 27 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

OVIDIU CAMELIU PETRESCU

 

Bucuresti, 29 decembrie 2001.

Nr. 762.

 

PRESEDINTELE ROMANIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 73/2001 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/1998 privind regimul de confectionare a placilor cu numere de inmatriculare pentru vehicule rutiere

 

In temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia Romaniei,

 

Presedintele Romaniei d e c r e t e a z a:

 

Articol unic. - Se promulga Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 73/2001 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/1998 privind regimul de confectionare a placilor cu numere de inmatriculare pentru vehicule rutiere si se dispune publicarea acestei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMANIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 28 decembrie 2001.

Nr. 1.105.

 

PARLAMENTUL ROMANIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea Legii nr. 91/1996 cu privire la asigurarea facultativa a autovehiculelor

cu privire la asigurarea facultativa a autovehiculelor detinute de Presedintia Romaniei, Camera Deputatilor, Senat, Guvern, ministere si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Serviciul de Protectie si Paza, Curtea Suprema de Justitie si celelalte instante judecatoresti, parchetele de pe langa aceste instante, precum si de alte unitati din sistemul justitiei

 

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

 

Articol unic. - Legea nr. 91/1996 cu privire la asigurarea facultativa a autovehiculelor detinute de Presedintia Romaniei, Camera Deputatilor, Senat, Guvern, ministere si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Serviciul de Protectie si Paza, Curtea Suprema de Justitie si celelalte instante judecatoresti, parchetele de pe langa aceste instante, precum si de alte unitati din sistemul justitiei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 175 din 7 mai 1998, se modifica dupa cum urmeaza:

1. Titlul legii va avea urmatorul cuprins:

"LEGE

cu privire la asigurarea facultativa a autovehiculelor detinute de

Administratia prezidentiala, Camera Deputatilor, Senat, Guvern,

ministere si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale

si locale, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul

Legislativ, Avocatul Poporului, Serviciul de Protectie si Paza, Curtea

Suprema de Justitie si celelalte instante judecatoresti, parchetele

de pe langa aceste instante, alte unitati din sistemul justitiei,

precum si de casele de asigurari de sanatate"

2. La articolul unic, alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:

"Administratia prezidentiala, Camera Deputatilor, Senatul, Guvernul, ministerele si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Serviciul de Protectie si Paza, Curtea Suprema de Justitie, curtile de apel, tribunalele, judecatoriile si parchetele de pe langa instantele judecatoresti, celelalte unitati din sistemul justitiei, precum si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, casele de asigurari de sanatate judetene, Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti, Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casa Asigurarilor de Sanatate a Transporturilor pot incheia contracte de asigurare facultativa a autovehiculelor pe care le detin, pentru cazurile de avarie, distrugere, furt sau alte evenimente, in conditiile legii."

 

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 18 octombrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TARACILA

 

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 27 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

OVIDIU CAMELIU PETRESCU

 

Bucuresti, 29 decembrie 2001.

Nr. 763.


PRESEDINTELE ROMANIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 91/1996

cu privire la asigurarea facultativa a autovehiculelor detinute de

Presedintia Romaniei, Camera Deputatilor, Senat, Guvern, ministere si

celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale,

Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ,

Avocatul Poporului, Serviciul de Protectie si Paza, Curtea Suprema de

Justitie si celelalte instante judecatoresti, parchetele de pe langa

aceste instante, precum si de alte unitati din sistemul justitiei

 

In temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia Romaniei,

 

Presedintele Romaniei d e c r e t e a z a:

 

Articol unic. - Se promulga Legea pentru modificarea Legii nr. 91/1996 cu privire la asigurarea facultativa a autovehiculelor detinute de Presedintia Romaniei, Camera Deputatilor, Senat, Guvern, ministere si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Serviciul de Protectie si Paza, Curtea Suprema de Justitie si celelalte instante judecatoresti, parchetele de pe langa aceste instante, precum si de alte unitati din sistemul justitiei si se dispune publicarea acestei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMANIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 28 decembrie 2001.

Nr. 1.106.

 

PARLAMENTUL ROMANIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de titluri de stat

 

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

 

Art. I. - Se aproba Ordonanta Guvernului nr. 66 din 28 august 1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de titluri de stat, emisa in temeiul art. 1 lit. c) din Legea nr. 34/1997 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 226 din 30 august 1997, cu urmatoarele modificari si completari:

1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 1. - In intelesul prezentei ordonante, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) titluri de stat - inscrisuri care constituie datoria publica a Romaniei, sub forma de bonuri, certificate de trezorerie si alte instrumente cu scadente de un an sau pana la un an, obligatiuni si alte instrumente cu scadente mai mari de un an, constituind imprumuturile statului, in moneda nationala si/sau in valuta, pe termen scurt, mediu si lung;

b) investitie de portofoliu - dobandirea de titluri de stat de pe pietele organizate ale titlurilor de stat de catre o persoana fizica sau juridica nerezidenta, prin intermediari autorizati in operatiuni cu titluri de stat;

c) investitori nerezidenti - persoane fizice sau juridice nerezidente care investesc in Romania in titluri de stat;

d) intermediari autorizati in operatiunile cu titluri de stat pe piata primara - banci, societati de valori mobiliare sau alte institutii autorizate de Banca Nationala a Romaniei sa participe pe piata primara a titlurilor de stat."

2. Articolul 2 se abroga.

3. Articolul 3 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 3. - (1) Investitorii nerezidenti pot achizitiona titluri de stat de pe piata primara prin intermediari autorizati in operatiuni cu titluri de stat pe piata primara, in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor Publice, cu avizul prealabil al Bancii Nationale a Romaniei si in conformitate cu reglementarile in vigoare privind tranzactiile cu titluri de stat.

(2) Tranzactionarea titlurilor de stat pe piata secundara poate fi efectuata de persoanele nerezidente prin intermediari autorizati de Banca Nationala a Romaniei in operatiuni cu titluri de stat.

(3) Participarea investitorilor nerezidenti pe piata titlurilor de stat este autorizata prin prospectul de emisiune."

4. Articolul 4 se abroga.

5. Articolul 5 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 5. - Ministerul Finantelor Publice va indica, prin ordin al ministrului, acele serii de titluri de stat deschise participarii investitorilor nerezidenti."

6. Articolul 6 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 6. - Dreptul de proprietate si tranzactiile cu titluri de stat sunt evidentiate prin inregistrarile efectuate in conformitate cu reglementarile in vigoare privind tranzactiile cu titluri de stat."

7. Articolul 7 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 7. - (1) Operatiunile de repatriere a capitalului investit si a veniturilor realizate in urma investitiei de portofoliu obtinute prin cumpararea de titluri de stat se pot efectua incepand cu data decontarii tranzactiei. (2) Tranzactiile valutare cu privire la investitiile straine in titluri de stat se vor supune reglementarilor privind efectuarea operatiunilor valutare elaborate de Banca Nationala a Romaniei."

8. Articolul 8 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 8. - Repatrierea investitiei de portofoliu efectuate, a veniturilor realizate din tranzactiile cu titluri de stat se efectueaza in valuta convertibila, este libera si nu face obiectul impozitarii in Romania."

9. Articolele 9-11 se abroga.

Art. II. - Referirile la titlurile de stat din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 125 din 19 iunie 1997, se elimina.

Art. III. - Operatiunile cu titluri de stat emise de Ministerul Finantelor Publice pana la data intrarii in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 131 din 31 august 1998, al caror termen de scadenta se implineste dupa aceasta data, sunt supuse prevederilor legale in vigoare la data emiterii lor.

Art. IV. - Ordonanta Guvernului nr. 131 din 31 august 1998 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de titluri de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 329 din 31 august 1998, se abroga.

Art. V. - Ordonanta Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de titluri de stat, cu modificarile aduse prin prezenta lege, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

 

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 15 octombrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VACAROIU

 

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 27 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

OVIDIU CAMELIU PETRESCU

 

Bucuresti, 29 decembrie 2001.

Nr. 792.

 

PRESEDINTELE ROMANIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de titluri de stat

 

In temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia Romaniei,

 

Presedintele Romaniei d e c r e t e a z a:

 

Articol unic. - Se promulga Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de titluri de stat, si se dispune publicarea acestei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMANIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 28 decembrie 2001.

Nr. 1.135.

 

DECIZII ALE CURTII CONSITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIE Nr 284

din 30 octombrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999

 

Nicolae Popa - presedinte

Costica Bulai - judecator

Nicolae Cochinescu - judecator

Constantin Doldur  - judecator

Kozsokár Gábor - judecator

Petre Ninosu - judecator

Lucian Stangu - judecator

Ioan Vida - judecator

Gabriela Ghita - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, exceptie ridicata de Daniel Viloiu in Dosarul nr. 6.798/2001 al Judecatoriei Craiova.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca fiind neintemeiata, deoarece dispozitiile criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate. Drepturile banesti ale autorului exceptiei au devenit efective incepand cu 1 decembrie 1999, data prevazuta de Legea nr. 138/1999.

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 5 iunie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 6.798/2001, Judecatoria Craiova a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, exceptie ridicata de Daniel Viloiu intr-un dosar avand ca obiect judecarea cererii acestuia referitoare la plata drepturilor salariale si a ajutorului de 21 de solde lunare.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 8 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/1999 sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitoare la egalitatea in drepturi a cetatenilor, intrucat unele cadre militare primesc ajutoarele banesti prevazute de Legea nr. 138/1999, iar altele nu, diferentierea facandu-se in raport cu data trecerii in rezerva si a pensionarii. Datorita dispozitiilor legale criticate, prevederile Legii nr. 138/1999 nu se aplica de la data intrarii in vigoare a acesteia, in mod nelegal fiind amanata aplicarea lor pana la data de 1 decembrie 1999. Totodata se arata ca mentiunea, in art. 8 alin. (3) din lege, a aplicarii dispozitiilor Hotararii Guvernului nr. 0282/1993 "este ilegala si neconstitutionala, deoarece aceste dispozitii au fost abrogate anterior, prin intrarea in vigoare a Legii nr. 138/1999".

Judecatoria Craiova, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata, intrucat dispozitiile art. 8 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/1999 nu creeaza o situatie de inegalitate in fata legii, in sensul art. 16 alin. (1) din Constitutie. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate. Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor legale criticate este neintemeiata. Dispozitiile art. 8 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/1999 nu incalca principiul constitutional al egalitatii in drepturi a cetatenilor, avand in vedere ca in perioada 1 august-1 decembrie 1999 nici o categorie de militari nu a beneficiat de drepturile banesti majorate potrivit reglementarilor Legii nr. 138/1999. Se mai arata ca amanarea punerii in aplicare a Legii nr. 138/1999 constituie o problema de legalitate, iar nu una de constitutionalitate, dispunerea unei asemenea amanari fiind "un atribut exclusiv al legiuitorului".

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 8 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 465 si 465 bis din 24 septembrie 1999, aprobata prin Legea nr. 44/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 162 din 18 aprilie 2000. Aceste dispozitii legale au urmatoarea redactare:

"(2) Prevederile Legii nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii se aplica incepand cu data de 1 decembrie 1999.

(3) Pana la data de 1 decembrie 1999 se aplica in continuare prevederile Hotararii Guvernului nr. 0282/1993 cu privire la salarizarea personalului militar si civil din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, cu modificarile si completarile ulterioare."

1. In sustinerea exceptiei autorul acesteia arata ca prin aplicarea dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/1999 "se creeaza o vadita inechitate" intre cadrele militare pensionate in perioada 1 august 1999 - 1 decembrie 1999, la care fac referire prevederile legale criticate, si cei pensionati in baza dispozitiilor art. 31 alin. (1) si (2) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999, potrivit carora:

"(1) La trecerea in rezerva sau direct in retragere, cu drept la pensie, cadrele militare, pentru activitatea depusa, in functie de vechimea efectiva ca militar si ca salariat civil in cadrul ministerelor si institutiilor centrale prevazute la art. 1, beneficiaza de un ajutor neimpozabil stabilit in raport cu solda lunara bruta avuta in luna schimbarii pozitiei de activitate [...] (3-20 de solde in functie de vechime).

(2) Cadrele militare in activitate trecute in rezerva, cu drept la pensie de serviciu, inainte de implinirea varstei prevazute de reglementarile in vigoare, mai beneficiaza, pentru fiecare an ramas pana la limita de varsta, de un ajutor egal cu doua solde brute neimpozabile." Potrivit dispozitiilor art. 72 din Legea nr. 138/1999, "Prezenta lege intra in vigoare la data de intai a lunii urmatoare publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei". In felul acesta, potrivit opiniei autorului exceptiei, se incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".

Analizand exceptia de neconstitutionalitate sub acest aspect, Curtea constata ca nu este intemeiata. Dispozitiile art. 8 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/1999 cuprind o norma cu caracter aplicativ prin care se stabileste data de la care personalul militar si civil din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala va beneficia de prevederile Legii nr. 138/1999. Aceasta reglementare este necesara in conditiile in care legiuitorul a prevazut, la art. 69 din Legea nr. 138/1999, ca "Acordarea drepturilor banesti reglementate prin prezenta lege se va face in limita fondurilor bugetare aprobate anual ministerelor si institutiilor centrale prevazute la art. 1", respectiv pentru anul 1999, in limita fondurilor aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 1999 nr. 36/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 97 si 97 bis din 8 martie 1999, cu rectificarile ulterioare, inclusiv prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/1999.

In aceste conditii prevederile legale criticate nu fac vreo discriminare intre cadrele militare sau civile la care fac referire dispozitiile Legii nr. 138/1999, ele aplicandu-se deopotriva tuturor acestor categorii de angajati. Asadar, textul de lege criticat nu vizeaza crearea unor situatii juridice privilegiate pentru o anume categorie de salariati, ci urmareste reglementarea valorificarii, in conditii egale, a unor drepturi cuvenite acestora. Aplicarea intr-o anumita perioada a dispozitiilor Legii nr. 138/1999 sau ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 140/1999 constituie o problema legata de actiunea in timp a normelor juridice, problema a carei rezolvare intra in competenta instantelor judecatoresti, tinand seama si de prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile". Astfel fiind, aceasta nu poate constitui obiect al controlului de constitutionalitate, intrucat, conform dispozitiilor art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992, republicata, "[...] Curtea Constitutionala nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constitutiei".

2. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate, fara a indica un anume text constitutional care ar fi fost incalcat, considera ca invocarea aplicarii prevederilor Hotararii Guvernului nr. 0282/1993 in art. 8 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/1999 este neconstitutionala, deoarece aceasta hotarare a Guvernului a fost abrogata implicit prin intrarea in vigoare a Legii nr. 138/1999. Curtea constata ca este neintemeiata si aceasta sustinere. Examinarea constitutionalitatii unui text de lege are in vedere compatibilitatea acelui text cu dispozitiile constitutionale pretins incalcate. Problema aplicabilitatii dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/1999, prin care s-a reglementat modalitatea de salarizare a personalului militar si civil din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, vizeaza, de asemenea, reguli privind interpretarea si aplicarea normelor juridice care nu apartin competentei Curtii Constitutionale.

Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

CURTEA

In numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, exceptie ridicata de Daniel Viloiu in Dosarul nr. 6.798/2001 al Judecatoriei Craiova.

Definitiva si obligatorie.

Pronuntata in sedinta publica din data de 30 octombrie 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. Nicolae Popa

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIE Nr 288

din 1 noiembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedura penala

 

Costica Bulai - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecator

Constantin Doldur  - judecator

Kozsokár Gábor - judecator

Petre Ninosu - judecator

Ioan Vida - judecator

Iuliana Nedelcu - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de  neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Gheorghe Neculai si Duman Palfi in Dosarul nr. 3.285/2001 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia penala.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neintemeiata, intrucat dispozitiile art. 141 din Codul de procedura penala nu incalca prevederile constitutionale ale art. 21, referitoare la liberul acces la justitie si nici pe cele ale art. 20 alin. (2), referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului. Dimpotriva, dreptul la un recurs efectiv exista, deoarece incheierea poate fi atacata cu recurs atat de procuror, cat si de inculpat, in conformitate chiar cu dispozitiile legale criticate, prevederi care nu contravin textelor constitutionale invocate si nici celor ale art. 5 pct. 4 si ale art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In final se arata ca asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 141 din Codul de procedura penala Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin mai multe decizii (de exemplu, prin Decizia nr. 180 din 14 iunie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490/2001), statuand ca acestea nu contravin Constitutiei. Intrucat nu se invoca elemente noi care sa determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii, solicita respingerea exceptiei.

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 7 iunie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 3.285/2001, Curtea de Apel Pitesti - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141  din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Gheorghe Neculai si Duman Palfi in recursul declarat impotriva Incheierii din 31 mai 2001 prin care Tribunalul Arges - Sectia penala a respins cererea acestora de revocare a arestarii preventive luate fata de ei, precum si cererea de inlocuire a arestarii preventive cu obligarea de a nu parasi localitatea, prevazuta la art. 136 lit. b) din Codul de procedura penala, apreciind ca nu au incetat cauzele si conditiile care au dus la arestarea inculpatilor.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 20 alin. (2), referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, precum si prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale art. 2 pct. 1 din Protocolul aditional nr. 7 la aceasta conventie. Textul de lege criticat este considerat neconstitutional de catre autorii exceptiei, deoarece nu prevede calea de atac a recursului si impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de revocare a masurii arestarii preventive. De asemenea, se considera ca este incalcat "dreptul la doua grade de jurisdictie in materie penala", principiu prevazut de Protocolul nr. 7 la conventie.

 Exprimandu-si opinia asupra exceptiei, instanta de judecata considera ca aceasta este intemeiata, apreciind ca, in raport cu prevederile art. 20 alin. (2) din Constitutie, referitoare la prioritatea reglementarilor din tratatele internationale privind drepturile omului in cazul existentei unei neconcordante intre legile interne si aceste tratate, la care Romania este parte, textul de lege criticat este neconstitutional, deoarece contravine Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, "in care este consacrat principiul dreptului la doua grade de jurisdictie in materie penala".

In final se arata ca "Solutionarea pe fond a cauzelor penale presupune o activitate ce se poate prelungi in timp, iar posibilitatea de a uza de calea de atac a recursului o data cu fondul cauzei constituie o ingradire a drepturilor constitutionale ale partilor, cu consecinte deosebite ce vizeaza starea de libertate". In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece "principiul dublului grad de jurisdictie se aplica, asa cum textual prevede Protocolul nr. 7, persoanelor gasite vinovate de catre un tribunal, prin urmare persoanelor condamnate de prima instanta. Or, textul art. 141 din Codul de procedura penala are un cu totul alt obiect de reglementare, si anume arestarea preventiva. Prin urmare, dispozitiile din protocol nu sunt aplicabile art. 141 din Codul de procedura penala".

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

 examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, inclusiv la cele ale Protocolului nr. 7 aditional la conventie, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele: Din cuprinsul incheierii de sesizare rezulta ca este contestata legitimitatea constitutionala a dispozitiilor art. 141 din Codul de procedura penala. Curtea constata insa ca in realitate obiectul exceptiei il constituie doar dispozitiile alin. 1 al art. 141 din Codul de procedura penala, iar nu ale intregului articol, autorii exceptiei considerand textul art. 141 din Codul de procedura penala ca fiind neconstitutional deoarece nu prevede calea de atac a recursului si impotriva incheierii prin care se respinge cererea de revocare a masurii arestarii preventive (cale de atac prevazuta de alin. 1 contra altor incheieri privind masurile preventive). Or, alin. 2 al aceluiasi articol se refera la recursul declarat impotriva acelor incheieri prin care s-a dispus luarea unei masuri preventive, dispozitii care nu fac obiectul criticilor de neconstitutionalitate. Dispozitiile art. 141 alin. 1 au urmatorul continut: "Incheierea data in prima instanta prin care se dispune luarea, revocarea, inlocuirea sau incetarea unei masuri preventive poate fi atacata separat cu recurs, de procuror sau de inculpat. Termenul de recurs este de 3 zile si curge de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa."

In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia au invocat urmatoarele prevederi constitutionale:

- Art. 20 alin. (2): "Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale." In acest sens autorii exceptiilor sustin ca textul de lege criticat incalca si prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la doua grade de jurisdictie. Curtea observa ca acest drept este prevazut de art. 2 din Protocolul aditional nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care are urmatoarea redactare:

"1. Orice persoana declarata vinovata de o infractiune de catre un tribunal are dreptul sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisdictie superioara. Exercitarea acestui drept, inclusiv motivele pentru care acesta poate fi exercitat, sunt reglementate de lege.

2. Acest drept poate face obiectul unor exceptii in cazul infractiunilor minore, asa cum acestea sunt definite de lege, sau cand cel interesat a fost judecat in prima instanta de catre cea mai inalta jurisdictie ori a fost declarat vinovat si condamnat ca urmare a unui recurs impotriva achitarii sale." Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata pentru considerentele ce urmeaza: Dispozitiile art. 141 alin. 1 din Codul de procedura penala prevad posibilitatea atacarii separat cu recurs, de procuror sau de inculpat, a incheierii date in prima instanta prin care se dispune luarea, revocarea, inlocuirea sau incetarea unei masuri preventive. Curtea observa ca aceste dispozitii se refera la o hotarare care nu solutioneaza fondul cauzei, ci care priveste o masura procesuala provizorie, chiar daca aceasta este privativa de libertate. Inculpatul sau invinuitul poate cere punerea sa in libertate provizorie sub control judiciar sau pe cautiune, conform art. 5 alin. 5 din Codul de procedura penala, in tot cursul procesului penal, iar daca nu mai exista temei care sa justifice mentinerea masurii preventive, aceasta trebuie revocata din oficiu sau la cerere, potrivit art. 139 alin. 2 din Codul de procedura penala. Asadar, Curtea constata ca nu au incidenta in cauza prevederile art. 2 pct. 1 din Protocolul aditional nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care se refera la dreptul oricarei persoane "declarata vinovata de o infractiune penala" de a cere "examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisdictie superioara", deci la dreptul la o cale de atac impotriva hotararii judecatoresti prin care se constata vinovatia penala a unei persoane, iar nu la dreptul la recurs impotriva incheierilor privind masurile preventive.

In sfarsit, Curtea constata ca nu se pune problema existentei unor neconcordante intre reglementarile internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, mentionate mai sus, reglementari care nu au incidenta in cauza, si legile interne, respectiv Codul de procedura penala (in speta, art. 141 alin. 1), si, prin urmare, retine ca nici prevederile art. 20 alin. (2) din Constitutie nu sunt incalcate. Pe de alta parte, faptul ca legiuitorul nu a prevazut, separat, calea de atac impotriva incheierii prin care a fost respinsa cererea de revocare a masurii arestarii preventive nu poate fi considerat neconstitutional, fiind atributul exclusiv al legiuitorului de a reglementa asemenea cai de atac, potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, care prevede: "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege." De altfel, asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedura penala Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat, respingand exceptiile ridicate (spre exemplu: Decizia nr. 649  din 16 decembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 80 din 19 februarie 1998, si Decizia nr. 38 din 26 februarie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 13 mai 1998). Prin aceste decizii Curtea a retinut ca "restrangerea prin lege a cailor de atac este constitutionala, nefiind contrara dispozitiilor art. 128 din Constitutie".

Curtea constata ca atat considerentele, cat si solutiile pronuntate prin aceste decizii isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,

CURTEA

In numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Gheorghe Neculai si Duman Palfi in Dosarul nr. 3.285/2001 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia penala.

Definitiva si obligatorie.

Pronuntata in sedinta publica din data de 1 noimbrie 2001.

 

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. Costica Bulai

Magistrat-asistent,

Marioara Prodan

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIE Nr 290

din 1 noiembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 224 si ale art. 172 alin. 2 din Codul de procedura penala

 

 

Costica Bulai - presedinte

Nicolae Cochinescu  - judecator

Constantin Doldur - judecator

Kozsokár Gábor - judecator

Petre Ninosu - judecator

Ioan Vida - judecator

Iuliana Nedelcu - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 224  si ale art. 172 alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Andrei Cristian Rusu in Dosarul nr. 10.261/2001 al Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita. Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, arata ca anterior Curtea Constitutionala a mai fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a acestor dispozitii legale, exceptii pe care le-a respins ca neintemeiate. Invoca in acest sens Decizia nr. 210 din 26 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 110 din 5 martie 2001, si Decizia nr. 152 din 10 mai 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 463 din 14 august 2001. Mai arata ca, intrucat argumentele care stau la baza exceptiei de neconstitutionalitate nu aduc elemente noi care sa determine schimbarea practicii Curtii, solutia care se impune este respingerea exceptiei.

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 23 aprilie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 10.261/2001, Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 224 si ale art. 172 alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata, prin aparator, de Andrei Cristian Rusu. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 224 din Codul de procedura penala, referitoare la actele premergatoare urmaririi penale, raportate la dispozitiile art. 172 alin. 2 din acelasi cod, referitoare la asistenta juridica obligatorie in cursul urmaririi penale, sunt contrare prevederilor art. 20, art. 24 alin. (1) si ale art. 49 din Constitutie, precum si ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Autorul exceptiei mai arata ca pe parcursul procesului sau penal s-a incalcat dreptul inculpatului la aparare, in sensul ca in cursul actelor premergatoare nu a avut posibilitatea sa fie asistat de un avocat.

Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, exprimandu-si opinia, apreciaza ca dispozitiile art. 224 si ale art. 172 alin. 2 din Codul de procedura penala sunt constitutionale, intrucat aparatorul unei persoane fata de care se efectueaza acte premergatoare nu este impiedicat sa asiste la efectuarea acestor acte. Imprejurarea ca art. 224 din Codul de procedura penala nu prevede acest drept al aparatorului nu conduce la interpretarea ca textul ar fi neconstitutional, atat timp cat dispozitiile art. 171 si urmatoarele din Codul de procedura penala, privitoare la asistenta juridica si reprezentare, sunt aplicabile pe toata durata procesului penal. Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. 2 si ale art. 224 din Codul de procedura penala este neintemeiata in raport cu prevederile art. 24, 20 si 49 din Constitutie. In motivarea punctului de vedere se mentioneaza ca actele premergatoare se plaseaza in afara procesului penal si ca in cadrul lor se pot desfasura anumite activitati care, prin specificul lor, urmaresc completarea ori verificarea informatiilor pe care organele de urmarire penala le detin intr-o anumita cauza. Aceste acte premergatoare se realizeaza in vederea inceperii urmaririi penale si se situeaza inainte de declansarea fazei urmaririi penale, deci de inceperea procesului penal. De aceea actele premergatoare nu sunt de natura sa aduca atingere dreptului la aparare, atat timp cat acest drept este pe deplin respectat in cursul procesului penal, asa cum precizeaza art. 24 din Constitutie. In ceea ce priveste dispozitiile art. 172 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala, acestea nu fac altceva decat sa transpuna in Codul de procedura penala garantiile prevazute la art. 24 din Constitutie, prin acordarea posibilitatii partilor de a avea garantat, pe tot parcursul procesului penal, dreptul la aparare si de a beneficia, in cursul urmaririi penale, de un avocat. Se arata ca din redactarea art. 224 si a art. 172 alin. 2 din Codul de procedura penala nu rezulta o incalcare a art. 49 din Constitutie, asa cum s-a sustinut, iar in ceea ce priveste dreptul oricarui acuzat de a fi informat asupra naturii acuzatiei ce i se aduce, acesta este reflectat in art. 6 din Codul de procedura penala.

In fine, se arata ca dispozitiile legale criticate nu sunt contrare nici prevederilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul oricarui acuzat de a fi informat asupra naturii acuzatiei si de a dispune de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale. Se argumenteaza in acest sens ca, daca printre actele premergatoare s-ar intalni perchezitia sau ascultarea convorbirilor telefonice ori audierea persoanei suspectate, care pot reprezenta inceputul procesului penal, in sensul art. 6 din conventie, aceste prevederi nu sunt incalcate, atat timp cat pana la trimiterea in judecata persoana este instiintata si are timp suficient sa-si organizeze apararea. Or, potrivit Codului de procedura penala roman, persoana acuzata este instiintata, in timpul urmaririi penale, asupra naturii si cauzei acuzatiei ce i se aduce si in nici un caz o persoana nu poate fi trimisa in judecata fara ca aceasta sa fi avut timpul necesar pregatirii apararii sale.

In ceea ce priveste drepturile persoanei acuzate de a se apara singura sau de a recurge la asistenta unui avocat, dreptul de a beneficia in anumite conditii de asistenta juridica gratuita, dreptul de a putea interoga martorii acuzarii si dreptul de a cita si interoga martorii apararii, in conditii similare celor ale acuzarii, si alte drepturi prevazute in Constitutie, toate sunt garantate in legea procesuala penala romana, astfel incat si sub acest aspect critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor legale mentionate este neintemeiata.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, sustinerile autorului exceptiei, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecatorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptiile de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 224 din Codul de procedura penala raportate la cele ale art. 172 alin. 2 din acelasi cod, care au urmatorul continut:

- Art. 224 : "In vederea inceperii urmaririi penale, organul de urmarire penala poate efectua acte premergatoare. De asemenea, in vederea strangerii datelor necesare organelor de urmarire penala pentru inceperea urmaririi penale, pot efectua acte premergatoare si lucratorii operativi din Ministerul de Interne, precum si din celelalte organe de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, anume desemnati in acest scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale. Procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de proba.";

- Art. 172 alin. 2: "Cand asistenta juridica este obligatorie, organul de urmarire penala va asigura prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului." Aceste dispozitii legale sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind contrare: prevederilor art. 24 alin. (1) din Constitutie, care stabilesc ca dreptul la aparare este garantat; prevederilor art. 49, in sensul carora restrangerea exercitarii unor drepturi sau a unor libertati trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii; prevederilor art. 20 din Constitutie raportate la cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care consacra, sub denumirea "Dreptul la un proces echitabil", dreptul oricarei persoane acuzate de a i se aduce la cunostinta acuzarea, de a i se asigura timpul si inlesnirile necesare pregatirii apararii sale, de a se apara singura sau de a fi asistata de aparator, de a asculta si propune martorii si alte drepturi procesuale. Dispozitiile constitutionale pe care autorul exceptiei considera ca prevederile criticate le incalca sunt urmatoarele:

- Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.";

- Art. 24  alin. (1): "Dreptul la aparare este garantat.";

- Art. 49: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii."

Dispozitiile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sunt urmatoarele:

- Art. 6: "1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.

2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia va fi legal stabilita.

3. Orice acuzat are, in special, dreptul:

a) sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa;

b) sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale;

c) sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator, sa poata fi asistat in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justitiei o cer;

d) sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii;

e) sa fie asistat in mod gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere."

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata. Se mai constata ca textele legale criticate nu aduc atingere in nici un mod dreptului fundamental la aparare in procesul penal. De altfel, cu privire la constitutionalitatea acestor dispozitii din Codul de procedura penala, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin mai multe decizii, dintre care mentionam: Decizia nr. 210 din 26 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 110 din 5 martie 2001, si Decizia nr. 138 din 8 mai 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 272 din 25 mai 2001. Prin aceste decizii Curtea Constitutionala a respins exceptiile de neconstitutionalitate, statuand ca prevederile art. 224 si 172 din Codul de procedura penala sunt in concordanta atat cu dispozitiile Constitutiei, cat si cu cele ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Intrucat nu au intervenit elemente noi, care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale in aceasta materie, argumentele exprimate in acele cauze raman valabile si in cauza de fata.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, art. 2, art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

CURTEA

In numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 224 din Codul de procedura penala raportate la cele ale art. 172 alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Andrei Cristian Rusu in Dosarul nr. 10.261/2001 al Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti.

Definitiva si obligatorie.

Pronuntata in sedinta publica din data de 1 noiembrie 2001.

 

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. Costica Bulai

Magistrat-asistent,

Laurentiu Cristescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIE NR. 317

din 20 noiembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 67 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata

 

Nicolae Popa - presedinte

Costica Bulai - judecator

Nicolae Cochinescu - judecator

Constantin Doldur - judecator

Kozsokár Gábor - judecator

Petre Ninosu - judecator

Serban Viorel Stanoiu - judecator

Lucian Stangu - judecator

Ioan Vida - judecator

Paula C. Pantea - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 67 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, exceptie ridicata de Cristian Istratescu, Gavrila Craciun si Evghenia Mante in Dosarul nr. 3.975/2000 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita. Reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata, textul criticat nefiind contrar prevederilor art. 41 din Constitutie.

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 2 mai 2001, pronuntata in Dosarul nr. 3.975/2000, Curtea Suprema de Justitie - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, exceptie ridicata de Cristian Istratescu, Gavrila Craciun si Evghenia Mante intr-o cauza avand ca obiect recursul declarat de acestia impotriva Incheierii de sedinta din 13 iunie 2000 prin care s-a dispus instituirea unor masuri asiguratorii, in temeiul textului de lege criticat. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca masurile prevazute de textul criticat "incalca dreptul de proprietate ocrotit de art. 47 din Constitutia Romaniei, pornind de la premisa de vinovatie, ceea ce este inadmisibil".

Curtea Suprema de Justitie - Sectia de contencios administrativ, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia invocata este neintemeiata, intrucat luarea masurilor asiguratorii de catre instantele Curtii de Conturi nu aduce atingere dreptului de proprietate privata al persoanelor supuse jurisdictiei acestei Curti. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, cu motivarea ca textul de lege criticat nu este contrar prevederilor art. 41 din Constitutie, iar masurile asiguratorii dispuse de Curtea de Conturi in temeiul art. 67 din Legea nr. 94/1992, republicata, au ca scop impiedicarea diminuarii activului patrimonial al debitorului.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 67 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, dispozitii care au urmatorul cuprins:

"(1) In cazurile prevazute la art. 40 alin. (1) si (2), colegiul jurisdictional este obligat sa dispuna luarea masurilor prevazute de lege in scopul asigurarii repararii prejudiciului rezultat din actul de investire, al platii dobanzilor, amenzilor si cheltuielilor de judecata.

(2) Masurile asiguratorii dispuse de colegiul jurisdictional se executa prin organul competent teritorial al Ministerului Finantelor, care este obligat sa procedeze de indata la identificarea bunurilor mobile si imobile, precum si a oricaror venituri ale paratului si sa le indisponibilizeze in limita valorii prejudiciului rezultat din actul de investire, inaintand instantei actele incheiate.

(3) Dispozitiile alin. (2) se aplica si in cazurile cand colegiul jurisdictional a incuviintat luarea masurilor asiguratorii potrivit art. 31 alin. (6) sau, dupa caz, art. 37 alin. (4), mai inainte de a fi investit cu judecarea cauzei.

(4) Impotriva incheierilor colegiului jurisdictional, prin care au fost dispuse ori incuviintate masurile asiguratorii, se poate face recurs jurisdictional, care nu suspenda executarea acestora."

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca aceste dispozitii "incalca dreptul de proprietate ocrotit de art. 47 din Constitutia Romaniei, pornind de la premisa de vinovatie". Curtea constata ca art. 47 din Constitutie statueaza in legatura cu "Dreptul de petitionare" si in consecinta nu are incidenta in cauza. In realitate, din continutul criticii formulate rezulta ca dispozitiile constitutionale considerate a fi fost incalcate sunt cele cuprinse in art. 41 privind "Protectia proprietatii private" si in art. 23 alin. (8), potrivit caruia "Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata". Asa fiind, controlul de constitutionalitate urmeaza sa fie efectuat prin raportare la aceste dispozitii din Constitutie.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea Constitutionala constata ca aceasta este neintemeiata si, in consecinta, urmeaza sa fie respinsa. Art. 67 din Legea nr. 94/1992 , republicata, stabileste, pentru colegiul jurisdictional care judeca si hotaraste cu privire la plata despagubirilor civile pentru pagube cauzate si plata de amenzi pentru abateri cu caracter financiar comise de persoane supuse jurisdictiei Curtii de Conturi, obligatia de a dispune sau incuviinta luarea unor masuri asiguratorii prevazute de lege in scopul asigurarii repararii prejudiciului rezultat din actul de investire. Ratiunea instituirii prin lege a masurilor asiguratorii este aceea de a-l impiedica pe debitor sa-si diminueze, pe parcursul procesului, activul patrimonial, pentru a fi conservate posibilitatile de reparare a prejudiciului cauzat. Aceasta indisponibilizare a bunurilor debitorului nu diminueaza patrimoniul persoanei in cauza. De altfel, art. 41 din Constitutie, invocat chiar de catre autorii exceptiei de neconstitutionalitate, prin alin. (1), garanteaza dreptul de proprietate si creantele asupra statului, dar nu exclude limitarea unor prerogative ale dreptului de proprietate. Conform acestui text "Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege". Asa fiind, Curtea nu poate retine incalcarea prin dispozitiile criticate a prevederilor art. 41 din Constitutie, referitoare la protectia proprietatii private. In legatura cu invocarea incalcarii art. 23 alin. (8) din Constitutie, Curtea observa ca prezumtia de nevinovatie cu privire la care statueaza acest text constitutional este proprie doar procesului penal, neavand nici o legatura cu cauzele de natura civila, comerciala sau de contencios administrativ. In consecinta, si aceasta critica de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

CURTEA

In numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 67 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, exceptie ridicata de Cristian Istratescu, Gavrila Craciun si Evghenia Mante in Dosarul nr. 3.975/2000 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ.

Definitiva si obligatorie.

Pronuntata in sedinta publica din data de 20 noiembrie 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. Nicolae Popa

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu