MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 44        LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 22 ianuarie 2002

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

1. - Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de constructie a autostrăzilor din România

 

8. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de constructie a autostrăzilor din România

 

2. - Lege pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 13/1997 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania

 

9. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 13/1997 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 315 din 20 noiembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

1. - Regulament privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de constructie a autostrăzilor din România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 16 din 28 ianuarie 1999 pentru aprobarea Programului prioritar de constructie a autostrăzilor din România, emisă în temeiul art. 1 pct. 8 lit. b) din Legea nr. 259/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 29 ianuarie 1999, cu următoarele modificări si completări:

1. Titlul ordonantei va avea următorul cuprins:

“ORDONANTĂ

pentru aprobarea Programului prioritar de constructie

a autostrăzilor si a drumurilor nationale cu patru benzi de

circulatie”

2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - Se aprobă Programul prioritar de constructie a autostrăzilor si a drumurilor nationale cu patru benzi de circulatie din România prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă.”

3. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - Autostrăzile si drumurile nationale cu patru benzi de circulatie, prevăzute în anexă, sunt definite ca drumuri de interes national si european si constituie utilitate publică, expropriator fiind statul român prin Regia Autonomă «Administratia Natională a Drumurilor din România» de sub

autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei.”

4. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - Delimitarea terenurilor necesare amplasării autostrăzilor si drumurilor nationale cu patru benzi de circulatie se realizează cu respectarea legii, în baza studiilor de fezabilitate, a proiectelor tehnice si a documentatiei de urbanism si amenajare a teritoriului.”

5. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - (1) Terenurile aflate în proprietatea publică si privată a statului sau în proprietatea publică a unitătilor administrativ-teritoriale, pe care se execută autostrăzile si drumurile nationale cu patru benzi de circulatie, inclusiv instalatiile, clădirile si dotările aferente acestora, trec în administrarea Regiei Autonome «Administratia Natională a Drumurilor din România» prin hotărâre a Guvernului.

(2) Terenurile aflate în proprietatea privată a unitătilor administrativ-teritoriale sau a persoanelor fizice ori juridice se expropriază potrivit art. 21-40 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, intră în proprietatea publică a statului si trec în administrarea Regiei Autonome «Administratia Natională a Drumurilor din România».”

6. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

“Art. 5. - Terenurile prevăzute la art. 4 se exceptează de la plata taxelor si impozitelor prevăzute de lege.”

7. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - Programul prioritar de constructie a autostrăzilor si a drumurilor nationale cu patru benzi de circulatie poate fi finantat, în baza documentatiilor tehnico-economice aprobate, de la bugetul de stat, din împrumuturi externe si din alte surse legal constituite.”

8. Anexa va avea următorul cuprins:

“ANEXĂ

 

PROGRAMUL PRIORITAR

privind constructia de autostrăzi si drumuri nationale

cu patru benzi de circulatie

 

Tronsoanele de autostrăzi si drumuri nationale cu patru benzi de circulatie însumează 1.701 km si sunt următoarele:

I. Autostrăzi

Bucuresti-Pitesti

96 km

Bucuresti-Fetesti-Cernavodă

151 km

Centura Bucuresti Sud

46 km

Centura Bucuresti Nord

50 km

Bucuresti-Ploiesti

70 km

Ploiesti-Comarnic

36 km

Comarnic-Brasov

65 km

Bors-Oradea-Cluj

167 km

Pitesti-Sibiu

150 km

Sibiu-Lugoj

210 km

Lugoj-Nădlac

130 km

Ploiesti-Albita

310 km

Total tronsoane de autostrăzi:

1.481 km.

 

II. Drumuri nationale cu patru benzi de circulatie

 

Bucuresti-Giurgiu

49 km

Brasov-Sibiu

110 km

Cernavodă-Constanta

61 km

Total tronsoane de drumuri nationale cu patru benzi de circulatie:

220 km

 

NOTĂ: Pentru tronsoanele nefinalizate lungimea este estimativă si se va definitiva pe baza studiilor si proiectelor ulterioare.”

Art. II. - Ordonanta Guvernului nr. 16/1999, modificată si completată prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 29 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 29 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 10 ianuarie 2002.

Nr. 1

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei

Guvernului nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar

de constructie a autostrăzilor din România

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ă :

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de constructie a autostrăzilor din România si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 8 ianuarie 2002.

Nr. 8

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 13/1997

privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13 din 29 aprilie 1997 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 29 aprilie 1997, aprobată cu modificări prin Legea nr. 139/1997, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Imobilul compus din constructii, situat în municipiul Bucuresti, Calea Victoriei nr. 174, sectorul 1, reprezentând fostul sediu al Ambasadei Germaniei în România până în anul 1944,  se transmite, cu titlu gratuit, în proprietatea Republicii Federale Germania.”

2. După alineatul (2) al articolului 1 se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:

“(3) Terenul aferent imobilului prevăzut la alin. (1) se transmite, cu titlu gratuit, în folosinta Republicii Federale Germania pe perioada existentei dreptului de proprietate asupra constructiei.”

3. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - Patrimoniul municipiului Bucuresti se diminuează cu valoarea imobilului prevăzut la art. 1, la data predării.”

4. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

“Art. 5. - Predarea-preluarea imobilului se va realiza pe bază de protocol încheiat între Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Ambasada Republicii Federale Germania la Bucuresti.”

5. Anexa cuprinzând datele de identificare a imobilului care se transmite Republicii Federale Germania se înlocuieste cu anexa la prezenta lege, care face parte integrantă din aceasta.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 5 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 10 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

GHEORGHE BUZATU

 

Bucuresti, 10 ianuarie 2002.

Nr. 2.

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se transmite Republicii Federale Germania

 

Adresa imobilului

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Municipiul Bucuresti, Calea Victoriei

nr. 174, sectorul 1

Municipiul Bucuresti, prin Consiliul General al Municipiului Bucuresti

Republica Federală Germania

Conform evidentelor Consiliului General al Municipiului

Bucuresti

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea

si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului

nr. 13/1997 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil

în proprietatea Republicii Federale Germania

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ă :

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a  Guvernului nr. 13/1997 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 8 ianuarie 2002.

Nr. 9.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 315

din 20 noiembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale în Dosarul nr. 1.440/2000 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca fiind inadmisibilă, deoarece sesizarea Curtii Constitutionale s-a făcut cu nerespectarea dispozitiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată. Autorul exceptiei avea calitatea de tert în cauză, deoarece prin sentinta instantei de fond a fost admisă exceptia lipsei calitătii procesuale active a acestuia. De altfel, exceptia de neconstitutionalitate este si neîntemeiată, jurisprudenta Curtii Constitutionale fiind în acest sens.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 6 martie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 1.440/2000, Curtea Supremă de Justitie - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Star 2 Impex 95” - S.R.L. din Bucuresti. Dosarul instantei de judecată are ca obiect judecarea recursului declarat de Societatea Comercială “Star 2 Impex 95” - S.R.L. din Bucuresti împotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă, prin care a fost respins apelul declarat de autorul exceptiei împotriva sentintei civile pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă. Prin această sentintă a fost admisă exceptia lipsei calitătii procesuale active si, pe cale de consecintă, s-a respins actiunea formulată de Societatea Comercială “Star 2 Impex 95” - S.R.L. din Bucuresti, cu motivarea că reclamanta ar fi putut cere anularea certificatului de înregistrare a modelului industrial, pe temeiul dispozitiilor art. 8 si 9 din Legea nr. 129/1992.

Prin motivele de recurs, precum si prin memoriul intitulat “Precizări privind exceptia de neconstitutionalitate” s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 “referitor la posibilitatea atacării în contencios administrativ a hotărârilor Comisiei de reexaminare a Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci, în raport cu prevederile art. 21, 41, 48, ale art. 134 alin. (2) lit. a) si c) si ale art. 135 alin. (6) din Constitutie”.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 instituie o discriminare negativă fată de solutiile reglementate prin Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, întrucât împotriva hotărârilor Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci nici titularii certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial, nici tertii, persoane interesate, nu pot exercita căile de atac prevăzute de Legea nr. 64/1991.

Astfel, conform sustinerilor autorului exceptiei, la situatii juridice identice (protectia drepturilor de proprietate industrială) cele două legi oferă solutii diferite, ceea ce contravine dispozitiilor art. 16 din Constitutie. Se mai arată totodată că prevederile legale criticate contravin si dispozitiilor art. 21 din Constitutie, privind liberul acces la justitie. Cu privire la neconstitutionalitatea prevederilor legale criticate, în raport cu dispozitiile art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie, se

apreciază că prin posibilitatea Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci de a acorda două certificate de înregistrare pentru acelasi desen/model industrial “se goleste de continut” dreptul de proprietate industrială acordat primului detinător de certificat, încălcându-se totodată principiul ocrotirii proprietătii, prevăzut la art. 135 din Constitutie. Se mai arată de către autorul exceptiei că prevederile art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 contravin si dispozitiilor art. 48, precum si ale art. 49 din Constitutie, deoarece, desi este vătămat prin hotărârea Comisiei de reexaminare, nu poate cere anularea acestor hotărâri conform Legii nr. 129/1992, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o restrângere nejustificată a dreptului său de a se adresa instantei de contencios administrativ. Prevederile legale criticate contravin, în opinia autorului exceptiei, si dispozitiilor art. 134 alin. (2) lit. a) si c) si ale art. 135 alin. (6) din Constitutie, deoarece “valorificarea factorului de productie (desenul protejat) este grav periclitată prin emiterea altui certificat de înregistrare pentru un model/desen identic”, fiind în acelasi timp “distrusă stimularea cercetării stiintifice”. În final autorul exceptiei arată că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale prin aceea că procedura administrativă instituită prin art. 24 si 25 din lege depăseste “termenul rezonabil” prevăzut de conventie cu privire la dreptul la un “proces echitabil”.

Curtea Supremă de Justitie - Sectia civilă, exprimându-si opinia, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 nu este întemeiată.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 este neîntemeiată. Se arată că aceste prevederi nu creează discriminări între cetăteni, în conditiile în care situatiile juridice reglementate prin cele două acte normative în materia proprietătii industriale, Legea nr. 64/1991 si Legea nr. 129/1992, desi prezintă unele caracteristici comune, nu pot fi considerate identice.

Totodată în punctul de vedere al Guvernului se consideră, în esentă, că nu este încălcată nici una dintre prevederile constitutionale invocate în motivarea exceptiei cu privire la protectia proprietătii, accesul la justitie, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, restrângerea unor drepturi, obligatia statului de a asigura cadrul favorabil pentru valorificarea factorilor de productie si stimularea cercetării stiintifice. Se arată că certificatul de înregistrare a desenului sau modelului industrial conferă titularului său, potrivit art. 2 si 29 din Legea nr. 129/1992, un drept exclusiv de

exploatare, precum si dreptul de a interzice tertilor să efectueze, fără autorizare, anumite acte expres prevăzute. Cu privire la exigentele impuse de Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale se consideră că, lăinstituind o singură fază administrativ-jurisdictională si reglementând o singură cale de atac împotriva hotărârii Comisiei de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci, dispozitiile legale atacate asigură un termen rezonabil pentru judecarea cauzelor în materia desenelor si modelelor industriale, fiind respectate astfel prevederile art. 6 paragraful 1 din conventie”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1993, dispozitii care au următorul continut:

- Art. 24: “Hotărârile privind cererile de înregistrare a desenului sau modelului industrial pot fi contestate pe cale administrativă, în scris si motivat, la Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, în termen de 3 luni de la comunicare. Contestatia va fi examinată, în termen de 3 luni de la înregistrarea acesteia, de o comisie de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci, a cărei componentă este alta decât aceea a comisiei prevăzute la art. 22 alin. 1.”;

- Art. 25: “Hotărârea Comisiei de reexaminare se comunică părtilor în termen de 15 zile de la pronuntare si poate fi atacată la Tribunalul municipiului Bucuresti, în termen de 3 luni de la comunicare.

Hotărârile Comisiei de reexaminare si hotărârile judecătoresti rămase definitive se publică în Buletinul oficial de proprietate industrială al Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci.”

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate se invocă încălcarea următoarelor dispozitii constitutionale:

- Art. 16: “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”;

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”;

- Art. 41: “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.”;

- Art. 48: “(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptătită să obtină recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.

(2) Conditiile si limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.”;

- Art. 134 alin (2) lit. a) si c): “Statul trebuie să asigure:

 a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. […];

c) stimularea cercetării stiintifice nationale;”;

- Art. 135: “(1) Statul ocroteste proprietatea. […];

(6) Proprietatea privată este, în conditiile legii, inviolabilă.”

Sunt invocate totodată si dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, potrivit cărora: “1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si întrun termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronuntată în mod public, dar accesul în sala de sedinte poate fi interzis presei si publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părti a acestuia în interesul moralitătii, al ordinii publice ori al securitătii nationale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protectia vietii private a părtilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instantă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justitiei.”

Analizând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine că aceasta este neîntemeiată.

Astfel, o primă critică formulată de autorul exceptiei constă în aceea că la situatii juridice identice (protectia drepturilor de proprietate industrială) există două solutii diferite (una reglementată prin art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992, iar cealaltă reglementată prin Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, întrucât împotriva hotărârilor Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci nu se poate actiona pentru anularea lor de către alte persoane interesate pentru anularea lor), ceea ce contravine dispozitiilor art. 16 din Constitutie.

Examinând această critică, Curtea constată că este neîntemeiată. Având în vedere caracterul special al celor două legi (Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale si Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventii), precum si obiectul si scopul diferite ale acestora, este justificată existenta unor solutii diferite în ceea ce priveste modalitatea de exercitare a căilor de atac. De aceea optiunea legiuitorului cu privire la reglementarea acestui aspect nu contravine dispozitiilor art. 16 din Constitutie.

În ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei cu privire la neconcordanta dintre cele două acte normative, urtea retine că aceasta nu poate forma obiect al contenciosului constitutional.

De asemenea, în legătură cu critica dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 129/1992, potrivit cărora hotărârea se comunică părtilor care o pot ataca la tribunal, Curtea constată că aceasta este o normă de procedură. În consecintă, suntincidente dispozitiile constitutionale ale art. 125 alin. (3), conform cărora “Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege”. Legea specială, prevăzând că numai părtile pot ataca în justitie hotărârea pronuntată de Comisia de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci, nu încalcă principiul constitutional al liberului acces la justitie prevăzut la art. 21 din Constitutie. De altfel, Curtea retine că această prevedere este conformă cu principiul efectului relativ a hotărârilor judecătoresti, care se aplică si în cazul hotărârilor pronuntate de organele administrativ-jurisdictionale, principiu în baza căruia numai părtile din proces pot exercita căile de atac împotriva hotărârilor pronuntate. Ca atare, nu se poate retine că această dispozitie ar constitui o încălcare a dreptului la liberul acces la justitie pentru alte persoane care nu au avut calitatea de părti în proces, dar care îsi pot realiza dreptul de a se adresa justitiei, în conditiile legii, inclusiv potrivit Legii nr. 129/1992.

Cu privire la sustinerea că prin posibilitatea Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci de a acorda două certificate de înregistrare pentru acelasi desen sau model industrial “se goleste de continut” dreptul de proprietate acordat primului detinător de certificat, Curtea constată că nici aceasta nu este întemeiată. Din interpretarea dispozitiilor legale criticate rezultă că acestea instituie o procedură prealabilă administrativ-jurisdictională cu privire la contestarea hotărârilor privind cererile de înregistrare a desenului sau modelului industrial (art. 24), precum si posibilitatea ca hotărârile pronuntate de Comisia de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci să fie atacate la Tribunalul Bucuresti în termen de 3 luni de la comunicare.

Rezultă deci că aceste dispozitii, prin ele însele, nu pot fi de natură să încalce dreptul de proprietate al altor persoane care reclamă drepturi în legătură cu desenul sau modelul industrial. În realitate, conform legii, autorul exceptiei, ca si orice altă persoană interesată, dispune de calea prevăzută de un alt text al legii, si anume art. 21 din Legea nr. 129/1992, care prevede dreptul de a ridica obiectii scrise la Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci pri- vind înregistrarea desenului sau modelului industrial, în termen de 3 luni de la data publicării cererii de înregistrare si a reproducerii acestuia în Buletinul oficial de proprietate industrială al oficiului, publicare prevăzută, tocmai în acest

scop, de art. 20 din lege. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 37 din lege “Certificatul de înregistrare a desenului sau modelului industrial, eliberat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, poate fi anulat, în tot sau în parte, la cererea unei persoane interesate, în cazul când se constată că, la data înregistrării cererii, nu erau îndeplinite conditiile pentru acordarea protectiei.

Anularea poate fi cerută pe toată durata de valabilitate a certificatului si se judecă de către Tribunalul municipiului Bucuresti […]”. De altfel, legea prevede la art. 41 si 42 si mijloace de drept penal pentru apărarea calitătii de autor al desenului sau modelului industrial ori reproducerea fără drept a acestora. În consecintă, Curtea retine că nu sunt întemeiate criticile aduse Legii nr. 129/1992, privind încălcarea dispozitiilor constitutionale referitoare la protectia proprietătii private si la obligatiile statului în economia de piată, prevăzute la art. 41 alin. (1) si (2), art. 135 alin. (1) si (6) si la art. 134 alin. (2) lit. a) si c) din Constitutie.

În legătură cu procedura prealabilă, jurisdictional-administrativă, reglementată de art. 24 din Legea nr. 129/1992, Curtea Constitutională s-a pronuntat, în principiu, în jurisprudenta sa, în sensul că o asemenea procedură administrativ-jurisdictională nu poate fi considerată neconstitutională atât timp cât hotărârile pronuntate în cadrul acestei proceduri pot fi atacate în justitie. În acest sens mentionăm, de exemplu, Decizia nr. 163/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 28 decembrie 1998.

În ceea ce priveste invocarea încălcării dispozitiilor art. 48 din Constitutie, privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, si ale art. 49 din Legea fundamen- tală, privind restrângerea exercitiului unor drepturi, Curtea retine că, întrucât legea prevede căi speciale de atac în justitie pentru persoanele interesate, precum si proceduri speciale, adecvate situatiilor juridice pe care această lege specială le protejează, nu se poate retine că prevederile legale criticate încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

În sfârsit, Curtea constată că este neîntemeiată si sustinerea potrivit căreia prevederile art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 contravin dispozitiilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Dispozitiile privind posibilitatea de a se contesta pe cale administrativ-jurisdictională hotărârile privind cererile de înregistrare a desenului sau modelului industrial, precum si exercitarea căii de atac la instanta de judecată împotriva hotărârilor Comisiei de reexaminare sunt în concordantă cu dispozitiile art. 6 paragraful 1 din conventie, nefiind de natură să prelungească excesiv durata procesului. Dimpotrivă, textele legale criticate instituie termene de natură să asigure celeritatea în solutionarea litigiilor.

În consecintă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 urmează să fie respinsă.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Star 2 Impex 95” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 1.440/2000 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 noiembrie 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

REGULAMENT

privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare

 

Având în vedere prevederile art. 2 alin. (2), ale art. 23 si ale art. 24 alin. (1) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 38 alin. (1), ale art. 39 alin. (1) si ale art. 63 din Legea bancară nr. 58/1998, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 50 din Legea nr. 101/1998, cu modificările si completările ulterioare,

 

Banca Natională a României emite prezentul regulament.

 

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentul regulament stabileste principiile si modul de desfăsurare a procesării si decontării pe bază brută, în aceeasi zi bancară, a plătilor de mare valoare între participanti, prin sistemul de transfer de fonduri de mare valoare administrat de Societatea Natională de Transfer de Fonduri si Decontări - TransFonD - S.A., în calitatea sa de agent al Băncii Nationale a României, denumit în continuare TransFonD.

Art. 2. - În sensul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) participanti *) - băncile persoane juridice române, sucursalele din România ale băncilor persoane juridice străine, denumite în continuare bănci, si Banca Natională a României, care au acces la sistemul de transfer de fonduri de mare valoare prin intermediul unui unic punct de acces;

*) În această categorie sunt incluse si centralele băncilor aflate în regim special de decontare.

 

b) plată de mare valoare - instructiunea de transfercredit, în general de mare valoare, inclusiv cea aferentă pietelor valutară/monetară, între participanti, efectuată de acestia în nume propriu sau în numele clientilor;

c) prioritate la refuz - numărul de ordin atribuit de către participantul plătitor anumitor plăti de mare valoare, indiferent de tipul acestora, în scopul ierarhizării lor pentru efectuarea eventualelor refuzuri ca urmare a lipsei de lichidităti în contul său deschis la Banca Natională a României;

d) revocare - retragerea de la decontare a unei plăti de mare valoare în interiorul intervalului de receptie;

e) sistem de transfer de fonduri - acord formal având la bază un contract între membrii acestuia, cu reguli comune si proceduri standardizate pentru transmisia si decontarea obligatiilor bănesti apărute între membrii si/sau alti beneficiari ai sistemului;

f) sistem intrabancar - totalitatea unitătilor teritoriale ale participantului si a relatiilor dintre acestea privind transferurile de fonduri;

g) sistem de transfer de fonduri de mare valoare – sistem de transfer de fonduri, prin care plătile de mare valoare între participanti sunt procesate instructiune cu instructiune, decontarea acestora asigurându-se pe bază brută agregată în aceeasi zi bancară;

h) TEMP - modulul informatic (Transfer Electronic al Mesajelor de Plată) pus la dispozitie participantilor de sistemul de transfer de fonduri de mare valoare pentru transferul plătilor de mare valoare ale participantilor;

i) unitate initiatoare a participantului - unitatea teritorială apartinând participantului care initiază o plată de mare valoare în nume propriu sau în numele clientilor săi;

j) unitate destinatară a participantului - unitatea teritorială apartinând participantului care acceptă o plată de mare valoare în nume propriu sau pentru a pune la dispozitie clientilor săi o anumită sumă de bani;

k) ziua z - ziua bancară în care are loc decontarea plătilor de mare valoare în cadrul sistemului de transfer de fonduri de mare valoare.

Art. 3. - (1) Accesul participantilor în sistemul de transfer de fonduri de mare valoare se efectuează centralizat, prin intermediul unui unic punct de acces, situat la centrala TransFonD.

(2) Orice bancă autorizată de Banca Natională a României, care are cont curent deschis în evidentele acesteia, are dreptul să participe în cadrul sistemului de transfer de fonduri de mare valoare.

Art. 4. - Băncile cu centrala situată în alte localităti decât în Bucuresti au posibilitatea ca, în baza unei notificări oficiale, transmisă în prealabil TransFonD, să delege în calitate de participant propria unitate teritorială din Bucuresti.

Art. 5. - Participantii au obligatia să colecteze si să difuzeze în propriul sistem intrabancar informatia privind initierea si, respectiv, acceptarea plătilor de mare valoare în cadrul intervalelor maximale precizate în anexa nr. 1.

 

CAPITOLUL II

Tipuri de plăti de mare valoare

 

Art. 6. - (1) În categoria plătilor de mare valoare sunt incluse următoarele tipuri de operatiuni:

a) plăti între participanti efectuate în nume propriu, în numele clientilor lor, în numele unitătilor lor teritoriale sau al clientilor unitătilor lor teritoriale, în sumă de minimum 500 milioane lei sau indiferent de valoare, în cazul în care initiatorul acesteia decide să utilizeze sistemul de transfer de fonduri de mare valoare;

b) plăti aferente pietelor valutară si monetară între participanti, inclusiv cele aferente facilitătilor permanente acordate de Banca Natională a României.

(2) Banca Natională a României îsi rezervă dreptul de a modifica limita inferioară stabilită la alin. (1) lit. a), în functie de conditiile pietei.

 

CAPITOLUL III

Etapele prelucrării plătilor de mare valoare în cadrul

sistemului de transfer de fonduri de mare valoare

SECTIUNEA 1

Receptia si revocarea

 

Art. 7. - Plătile de mare valoare initiate de participantiiplătitori sunt transmise de către acestia în vederea procesării lor de către TransFonD, prin intermediul uneia dintre următoarele modalităti:

a) pe suport hârtie (ordine de plată), în conformitate cu reglementările în vigoare;

b) pe suport electronic - TEMP, în baza unui acord prealabil încheiat cu TransFonD;

c) pe suport electronic - TELEX, în baza unui acord prealabil încheiat cu TransFonD.

Art. 8. - Participantii-plătitori au obligatia ca la plătile de mare valoare initiate pe suport hârtie să anexeze, dacă este necesar, unul dintre următoarele documente:

a) exemplarul roz al ordinului de plată întocmit de client sau de participantul-plătitor si acceptat în original de către acesta;

b) exemplarul roz al ordinului de plată sau transmisia telex/modem a acestuia (acceptată de către participantul plătitor) apartinând unitătilor initiatoare ale participantului sau clientilor lor;

c) comunicarea de refuz la executare, emisă în conformitate cu reglementările în vigoare în domeniu, în situatia refuzului la încasare a unei plăti de mare valoare;

d) documentele mentionate la lit. a) sau la lit. b) întocmite de participantul-plătitor sau de o unitate initiatoare a sa si aferente instrumentelor de plată de debit, acceptate total sau partial, în situatia excluderii temporare din calculul compensării fie a participantului-plătitor, fie a  participantului-beneficiar.

Art. 9. - TransFonD acceptă, în vederea procesării, plătile de mare valoare transmise prin TEMP, însotite numai de ordinele de plată initiate de participanti si, dacă este cazul, a unuia dintre documentele mentionate la art. 8.

Art. 10. - Intervalele de receptie ale plătilor de mare valoare în sistemul de transfer de fonduri de mare valoare sunt cele prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 11. - În situatia prevăzută la art. 9 participantii au posibilitatea să transmită TransFonD ordinele de plată aferente plătilor de mare valoare, receptionate prin modulul informatic TEMP, cu maximum o jumătate de oră peste intervalele de receptie stabilite.

Art. 12. - TransFonD are obligatia să refuze, în cursul aceleiasi zile bancare, plătile de mare valoare receptionate de la participanti, în situatia în care acestea nu respectă conditiile de fond si de formă stabilite pe baza reglementărilor în vigoare si a cadrului contractual.

Art. 13. - Plătile de mare valoare receptionate de sistemul de transfer de fonduri de mare valoare pot fi revocate de participantul-plătitor, fără acordul participantului-beneficiar sau al TransFonD, în interiorul intervalelor de receptie ale acestora, în baza unei notificări oficiale remise TransFonD, semnată de persoanele autorizate să angajeze participantul, în conformitate cu fisa specimenelor de semnătură aprobate.

Art. 14. - Revocarea plătilor de mare valoare după încheierea intervalelor aferente receptiei acestora este interzisă. Participantul-plătitor are posibilitatea să recupereze suma de bani numai în baza acordului cu participantul-beneficiar, conform procedurii mentionate la art. 19.

 

SECTIUNEA a 2-a

Procesarea

 

Art. 15. - TransFonD procesează plătile de mare valoare receptionate, instructiune cu instructiune, prin intermediul conturilor analitice deschise în evidentele Băncii Nationale a României pe numele participantilor. Conturile analitice utilizate în cadrul sistemului de transfer de fonduri de mare valoare sunt cele cuprinse în anexa nr. 3.

Art. 16. - În situatia insuficientei disponibilitătilor în conturile participantilor-plătitori TransFonD este autorizat să refuze procesarea plătilor de mare valoare receptionate, în ordinea prioritătii la refuz, atribuită acestora de către fiecare participant-plătitor. Plătile de mare valoare refuzate sunt restituite participantilor-plătitori însotite de comunicări de refuz la executare semnate de persoanele autorizate să angajeze TransFonD, în cadrul intervalelor de eliberare a extraselor de cont.

Art. 17. - În cazul în care participantul nu a stabilit priorităti la refuz plătilor de mare valoare sau valoarea plătilor de mare valoare cărora li s-au stabilit priorităti la refuz este mai mică decât lipsa de lichidităti din contul participantului-plătitor, refuzul acestora se va efectua de TransFonD conform principiului “plata/plătile de mare valoare cu cea mai apropiată valoare de lipsa de lichidităti din contul participantului este/sunt rejectată/rejectate”.

Art. 18. - Dacă până în cea de-a doua zi bancară următoare datei debitării contului clientului plătitor care a initiat o plată de mare valoare banca-plătitoare nu a fost în măsură să îsi asigure în contul său curent, deschis la Banca Natională a României, disponibilitătile necesare efectuării acestei plăti, banca-plătitoare are obligatia ca până la sfârsitul intervalului precizat anterior să pună la dispozitie clientului plătitor, direct sau prin intermediul unitătii sale initiatoare, suma de bani care nu poate fi transferată în contul participantului-beneficiar, inclusiv comisioanele, spezele si orice alte taxe retinute în vederea efectuării serviciului de transfer de fonduri.

Art. 19. - Refuzul la încasare al plătilor de mare valoare se efectuează prin initierea de către participantul-beneficiar a unei instructiuni de transfer-credit obisnuite, însotită de o comunicare de refuz la executare, în conditiile reglementărilor în vigoare si încadrării în intervalele maximale precizate în anexa nr. 4.

 

SECTIUNEA a 3-a

Decontarea finală si irevocabilă

 

Art. 20. - Decontarea finală si irevocabilă a plătilor de mare valoare, procesate de TransFonD instructiune cu instructiune, este asigurată de Banca Natională a României pe bază brută agregată, în aceeasi zi bancară, în limita disponibilitătilor din conturile participantilor, la orele stabilite în anexa nr. 2.

Art. 21. - Sistemul de transfer de fonduri de mare valoare pune la dispozitie participantilor, în interioriul intervalelor stabilite în anexa nr. 2, extrase de cont sub sigla Băncii Nationale a României privind plătile de mare valoare decontate final si irevocabil.

 

SECTIUNEA a 4-a

Raportări

 

Art. 22. - TransFonD are obligatia să raporteze Băncii Nationale a României, la sfârsitul fiecărei zile bancare, următoarele:

a) situatia plătilor de mare valoare refuzate în ziua respectivă din cauza insuficientei disponibilitătilor în conturile participantilor-plătitori;

b) situatia plătilor de mare valoare aferente pietei secundare a titlurilor de stat decontate în ziua respectivă.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

SECTIUNEA 1

Comisioane

 

Art. 23. - (1) Pentru serviciile oferite în cadrul sistemului de transfer de fonduri de mare valoare Banca Natională a României, prin intermediul TransFonD, percepe automat comisioane participantilor, altii decât Banca Natională a României.

(2) Participantii-plătitori si participantii-beneficiari datorează următoarele comisioane:

a) 150.000 lei pentru fiecare plată de mare valoare decontată prin intermediul sistemului de transfer de fonduri de mare valoare, cu exceptia celor prevăzute la lit. b) si la alin. (3);

b) 300.000 lei pentru fiecare plată aferentă depozitelor la Banca Natională a României si dobânzilor corespunzătoare acestora.

(3) În mod exceptional participantii-plătitori datorează următoarele comisioane:

a) 300.000 lei pentru fiecare plată de mare valoare prelucrată prin intermediul sistemului de transfer de fonduri de mare valoare, transmisă în ultima jumătate de oră a inter- valului de receptie stabilit în anexa nr. 2;

b) 300.000 lei pentru fiecare plată de mare valoare refuzată pe motiv de lipsă de disponibilităti în contul participantului-plătitor.

 

SECTIUNEA a 2-a

Corectarea eventualelor erori de înregistrare

 

Art. 24. - Pentru eventualele erori de înregistrare în cadrul sistemului de transfer de fonduri de mare valoare participantii au obligatia să sesizeze în scris Banca Natională a României într-un interval de maximum 10 zile bancare de la data înregistrării erorii în extrasul de cont al participantului. După expirarea acestui termen nu poate fi angajată răspunderea Băncii Nationale a României.

 

SECTIUNEA a 3-a

Sanctiuni

 

Art. 25. - Contractele încheiate de către bănci cu clientii lor, persoane fizice sau juridice, trebuie să contină, fără a se limita la acestea, următoarele clauze:

a) plata unei dobânzi de întârziere de minimum 0,05% din valoarea plătii de mare valoare, pe fiecare zi de întârziere, suportată de bănci sau de unitătile lor teritoriale, în cazul în care acestea nu au respectat intervalele maximale stabilite în anexele nr. 1 si 4;

b) plata unei penalităti de minimum 0,1% din valoarea plătii de mare valoare, pe fiecare zi de întârziere, suportată de bănci sau de unitătile lor teritoriale, în cazul în care acestea nu au respectat prevederile art. 18.

Art. 26. - Băncile au obligatia să includă clauzele prevăzute la art. 25 în contractele încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament cu propriii clienti, până la data de 1 iulie 2002.

 

SECTIUNEA a 4-a

Alte dispozitii finale

 

Art. 27. - TransFonD asigură băncilor care nu au organizate propriile structuri interbancare astfel încât să răspundă prevederilor prezentului regulament procesarea plătilor de mare valoare prin intermediul sucursalelor sale deschise în toate orasele resedintă de judet si în munici- piul Bucuresti, pentru un interval de timp de 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Art. 28. - Pentru intervalul stabilit la art. 27 sucursalele si centrala TransFonD vor asigura procesarea plătilor de mare valoare în ziua bancară a receptionării lor, în conditiile respectării tuturor celorlalte prevederi ale prezentului regulament.

Art. 29. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament activitătile de transfer de fonduri aferente pietelor valutară si monetară, inclusiv piata secundară a titlurilor de stat, între bănci si Banca Natională a României, precum si decontarea acestor transferuri se vor efectua prin intermediul TransFonD, în calitate de agent al Băncii Nationale a României, în baza prezentului regulament.

Art. 30. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament transferurile de fonduri aferente pietelor valutară si monetară, inclusiv piata primară a titlurilor de stat, între bănci si Trezoreria statului se vor efectua direct de Banca Natională a României, sediul OIS 96150, decontarea finală si irevocabilă a acestor transferuri de fonduri având loc la ora 16,30.

Art. 31. - Transferurile de fonduri aferente înfiintării, validării sau reîntregirii operatiunilor de poprire pe conturile participantilor, în care Banca Natională a României are calitatea de tert poprit, se vor efectua, începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament, direct de Banca Natională a României, sediul OIS 96100, decontarea finală si irevocabilă a acestor transferuri de fonduri având loc la ora 9,00.

Art. 32. - Banca Natională a României si băncile vor proceda, în maximum 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, la actualizarea contractelor de prestări de servicii privind furnizarea prin fax, în regim de confidentialitate, a extraselor de cont analitice aferente procesării plătilor de mare valoare, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

Art. 33. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Art. 34. - Prezentul regulament intră în vigoare la data de 15 februarie 2002.

Art. 35. - La data intrării în vigoare a prezentului regulament îsi încetează aplicabilitatea Circulara Băncii Nationale a României nr. 44/1995 privind ordinele de plată cu valori mai mari de un miliard lei si alimentarea conturilor de decontare a tranzactiilor cu valori mobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 13 decembrie 1995, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE

AL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 

Bucuresti, 16 ianuarie 2002.

Nr. 1.