MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 63         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 29 ianuarie 2002

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 348 din 18 decembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 402 alin. 3 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

35. - Ordin al ministrului sănătătii si familiei privind reorganizarea asistentei medicale în ambulatoriul de specialitate si în ambulatoriul de spital

 

122. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea calitătii de auditor financiar persoanelor fizice străine care îndeplinesc conditiile cerute de legislatia română în domeniu

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 348

din 18 decembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 402 alin. 3 din Codul de procedură penală

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 402 alin. 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată din oficiu de instantă în Dosarul nr. 515/p/Ap/2001 al Curtii de Apel Brasov - Sectia penală.

La apelul nominal se constată lipsa părtii Radu Robert Sandor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public precizează că exceptia de neconstitutionalitate vizează în realitate obligatia instantei de a aduce persoana arestată la judecarea, în prima fază, a cererii de revizuire, iar nu de a fi lăsată la aprecierea instantei aducerea acesteia la judecată, astfel cum prevăd dispozitiile art. 402 alin. 3 din Codul de procedură penală. Se consideră că aceste dispozitii sunt în dezacord cu prevederile art. 24 din Constitutie, precum si ale art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul oricărei persoane la un proces echitabil, deoarece un astfel de proces trebuie să garanteze prezenta părtilor la judecată si, respectiv, obligatia instantei de a dispune aducerea la judecată a persoanei arestate.

În final se arată că desemnarea unui apărător din oficiu, prevăzută la alin. 2 al art. 402 din Codul de procedură penală, nu înlocuieste prezenta părtii reprezentate, chiar dacă cererea de revizuire se află în prima fază de solutionare (de admitere în principiu), iar nu în faza ulterioară acestei admiteri, aceea de solutionare în fond a cauzei penale.

Se mai arată că în jurisprudenta sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant necesitatea garantării efective a dreptului la apărare pentru realizarea dreptului oricărei persoane la un proces echitabil.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 septembrie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 515/p/Ap/2001, Curtea de Apel Brasov – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 402 alin. 3 din.Codul de procedură penală, exceptie ridicată de instantă din oficiu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Curtea de Apel Brasov - Sectia penală consideră că dispozitiile art. 402 alin. 3 din Codul de procedură penală contravin prevederilor art. 16 alin. (1), art. 24 si 20 din Constitutie, cu referire la prevederile art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece îngrădesc exercitarea dreptului la apărare si creează o inegalitate în fata legii si a autoritătilor publice pentru revizuientul aflat în stare de arest, în raport cu ceilalti participanti la judecarea cererii de revizuire.

Având în vedere că revizuirea este o cale extraordinară de atac prin care sunt puse în discutie chestiuni care vizează fondul cauzei, cu posibile efecte asupra stabilirii vinovătiei sau nevinovătiei celui în cauză, este evident că revizuientul aflat în stare de detinere trebuie să aibă posibilitatea exercitării depline a dreptului la apărare si în mod egal cu ceilalti participanti.

Art. 402 alin. 3 din Codul de procedură penală îngrădeste dreptul părtii de a fi asistată de un avocat, drept prevăzut la art. 24 alin. (2) din Constitutie, care presupune posibilitatea revizuientului aflat în stare de detinere de a lua legătura cu avocatul pentru a-i solicita să-i sustină toate cererile pe care le consideră necesare si care evident nu mai poate fi exercitat în lipsa revizuientului arestat, cu privire la care instanta a socotit că nu este necesară aducerea sa la judecată.

Se apreciază că prima fază (de admitere în principiu) a judecării cererii de revizuire este tot atât de importantă ca si judecata propriu-zisă, care urmează unei admiteri în principiu a cererii. Mai mult, instanta consideră că în această primă fază prezenta revizuientului aflat în stare de detinere este cu atât mai necesară pentru a i se crea posibilitatea de a-si formula toate apărările pe care le consideră necesare si pentru a dovedi existenta vreunuia dintre cazurile de revizuire.

Se apreciază, de asemenea, că textul de lege criticat contravine si prevederilor art. 20 din Constitutie, raportate la cele ale art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece creează posibilitatea că revizuientul aflat în stare de detinere să nu fie adus la judecată, punându-l într-o situatie inechitabilă si defavorizantă în raport cu procurorul si cu orice persoană interesată, care este în stare de libertate. Lipsind de la judecată, revizuientul nu este în stare să-si sustină în mod contradictoriu propriile apărări si nici nu poate răspunde la argumentele formulate de procuror, care sunt, de regulă, opuse celor ale revizuientului.

În final se invocă jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului în care s-a subliniat necesitatea respectării dreptului la un proces echitabil si a principiului egalitătii armelor. În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

În punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor se arată că dispozitiile art. 402 alin. 3 din Codul de procedură penală sunt constitutionale, deoarece în spetă există garantii procesuale privitoare la apărare, la desfăsurarea echitabilă a procesului penal si la egalitatea în fata legii a tuturor părtilor. Astfel, se apreciază că, indiferent dacă persoana arestată, la care se referă revizuirea, este adusă sau nu la judecată, ea se bucură de asistentă juridică obligatorie întrucât o dată cu încunostintarea persoanei instanta îi desemnează si un apărător din oficiu, dispozitiile art. 402 alin. 3 din Codul de procedură penală fiind, de fapt, o exceptie de la dispozitiile art. 314 din acelasi cod, care prevăd că aducerea inculpatului arestat la judecată este obligatorie. Totodată se consideră că dreptul la apărare este garantat prin obligatia organelor judiciare de a-l încunostinta pe învinuit sau pe inculpat despre dreptul de a fi asistat de un apărător, iar în cazurile prevăzute de lege, prin măsurile pentru asigurarea asistentei juridice, dacă nu există apărător ales.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază, de asemenea că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 402 alin. 3 din Codul de procedură penală, persoana arestată este adusă la judecată numai dacă instanta consideră necesar, însă presedintele este obligat să încunostinteze persoana arestată despre termenul de judecată, iar asistenta juridică a acesteia este obligatorie, indiferent dacă este sau nu prezentă la judecată.

La admiterea în principiu persoana arestată care nu participă la judecată este în mod obligatoriu reprezentată prin avocat, iar examinarea cererii, în acest stadiu, nu reprezintă o rejudecare a fondului. De aceea, o eventuală absentă a persoanei arestate la procedura admiterii în principiu nu este de natură a-i încălca dreptul la apărare, deoarece beneficiază de asistenta juridică obligatorie.

Se consideră că nu se încalcă nici principiul egalitătii în fata legii, deoarece condamnatul revizuient se află într-o situatie diferită. În final se apreciază că nu sunt încălcate nici prevederile art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece dreptul la un proces echitabil si la egalitatea sanselor este respectat la examinarea în fond a cererii de revizuire, fiind nesemnificativă această respectare în faza admiterii în principiu a cererii.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitia art. 402 alin. 3 din Codul de procedură penală, care este următoarea: “Persoana arestată este adusă la judecată numai dacă instanta consideră necesar.” În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia a invocat încălcarea următoarelor prevederi constitutionale:

- art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;

- art. 20: “(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale.”;

- art. 24: “(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.”

De asemenea, s-a considerat că textul de lege criticat contravine si art. 6 pct. 1 fraza întâi din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care are următorul cuprins: “Orice persoană are dreptul la judecarea, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este întemeiată, pentru considerentele ce urmează:

Dispozitia legală criticată trebuie corelată cu celelalte dispozitii ale art. 402 din Codul de procedură penală, care constituie “Măsuri pregătitoare”, potrivit denumirii marginale, cuprinzând măsuri pe care presedintele instantei care urmează să examineze cererea de revizuire trebuie să le ia în vederea pregătirii sedintei. Astfel, în alin. 1 al art. 402 se prevede, între altele, că presedintele dispune citarea părtilor interesate, iar în alin. 2 se precizează că atunci când persoana în favoarea sau în defavoarea căreia s-a cerut revizuirea se află în stare de detinere, chiar într-o altă cauză, presedintele dispune încunostintarea acestei persoane despre termen si ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu. În dispozitia cuprinsă în alin. 3 al art. 402 din Codul de procedură penală, care face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, se arată că persoana arestată este adusă la judecată numai dacă instanta consideră necesar.

Expresia “numai dacă instanta consideră necesar” este considerată ca fiind neconstitutională de Curtea de Apel Brasov – Sectia penală. Se apreciază de către această instantă că prin neaducerea la judecată a detinutului revizuient se aduce o gravă atingere dreptului constitutional al acestuia la apărare, acesta este pus într-o situatie dezavantajoasă fată de celelalte părti, contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, si, în acelasi timp, se încalcă prevederile art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul oricărei persoane la un proces echitabil. Instanta consideră că este neconstitutională dispozitia potrivit căreia dreptul constitutional al revizuientului aflat în stare de detinere de a fi prezent la judecarea cauzei sale si de a-si face apărările pe care le consideră necesare este lăsat la aprecierea instantei.

Curtea retine că, într-adevăr, dispozitia “numai dacă instanta consideră necesar” din cuprinsul art. 402 alin. 3 din Codul de procedură penală este contrară prevederilor art. 24 din Constitutie, care garantează dreptul la apărare, deoarece face ineficientă prevederea alin. (2) al acestui text constitutional, potrivit căreia, “În tot cursul procesului, părtile au dreptul de a fi asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu”. Astfel, în situatia în care instanta consideră că nu este necesară aducerea la judecată a revizuientului arestat, exercitarea dreptului acestuia de a fi asistat de un avocat (ceea ce presupune prezenta sa la judecată) nu este garantată, absenta arestatului punându-l în imposibilitatea de a-si formula apărările, de a lua legătura cu avocatul său în vederea sustinerii acestor apărări si a prezentării eventualelor probe în vederea admiterii ori respingerii în principiu a cererii de revizuire. Dispozitia legală criticată aduce, prin urmare, o gravă restrângere dreptului fundamental la apărare, restrângere care nu este prevăzută de art. 49 din Constitutie, referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, deoarece nu “[…] se impune pentru apărarea sigurantei nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav”, cazuri în care alin. (1) al art. 49 din Constitutie permite restrângerea unor drepturi sau libertăti fundamentale, în limitele prevăzute de alin. (2) al aceluiasi articol. Curtea constată că, dimpotrivă, atât desfăsurarea instructiei penale, cât si apărarea drepturilor cetătenilor (în spetă, dreptul la apărare) impun exercitarea deplină a dreptului la apărare, fără restrângerea acestuia si fără ca instanta să poată aprecia dacă este sau nu necesară prezenta arestatului la judecarea, în prima fază, a cererii de revizuire. Prin urmare, trebuie ca aducerea la judecată a acestuia să fie obligatorie, pentru ca dreptul la apărare să fie efectiv garantat.

Curtea observă că atât prevederile art. 6 pct. 1 prima frază din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul oricărei persoane la judecarea în mod echitabil, în public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială, cât si prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitoare la egalitatea în drepturi a cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, nu au incidentă în cauză si, prin urmare, nu se pune problema încălcării acestora prin dispozitia legală criticată. Astfel, dreptul la un proces echitabil, prevăzut la pct. 1 al art. 6 din conventia mentionată, se referă la legalitatea, impartialitatea si solutionarea într-un termen rezonabil a cauzei, iar nu la dreptul la apărare, drept reglementat de pct. 3 lit. c) al aceluiasi articol din conventie (neinvocat de autorul exceptiei). De asemenea, nici principiul constitutional al egalitătii în drepturi a cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice nu are aplicabilitate în cauză, deoarece nu există o similitudine de situatie între partea aflată în stare de libertate, care poate să se prezinte singură la proces, si partea care se află în stare de detinere, care pentru a fi prezentă trebuie adusă la judecată din dispozitia instantei.

Din aceeasi perspectivă Curtea constată că nici prevederile art. 20 din Constitutie, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, nu au incidentă în cauză, deoarece nu există neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului si legile interne, Constitutia garantând, prin prevederile art. 24, dreptul la apărare.

În consecintă, Curtea retine că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, dispozitia “numai dacă instanta consideră necesar”, cuprinsă în art. 402 alin. 3 din Codul de procedură penală, fiind contrară prevederilor art. 24 din Constitutie, referitoare la dreptul la apărare.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 402 alin. 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Brasov - Sectia penală în Dosarul nr.  5/p/Ap/2001 al acelei instante, si constată că dispozitia “numai dacă instanta consideră necesar” cuprinsă în acest text este neconstitutională, fiind contrară art. 24 din Constitutie, referitor la dreptul la apărare.

Prezenta decizie se comunică celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 decembrie 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Marioara Prodan

Întrucât magistratul-asistent Marioara Prodan se află în imposibilitate de a semna, deoarece a fost numită judecător la Curtea Supremă de Justitie, în locul său semnează, în temeiul art. 261 din Codul de procedură civilă,

Magistrat-asistent sef,

Claudia Miu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI

 

ORDIN

privind reorganizarea asistentei medicale în ambulatoriul de specialitate si în ambulatoriul de spital

 

Ministrul sănătătii si familiei, având în vedere:

- Referatul de aprobare al Directiei management, salarizare si structuri unităti sanitare nr. DB 479 din 18 ianuarie;

- prevederile Ordonantei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 629/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 noiembrie 2001;

- Normele Ministerului Sănătătii si Colegiului Medicilor din România nr. 786/1998 privind formele de exercitare a profesiunii de medic, prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, în temeiul prevederilor art. 4 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările si completările ulterioare,

emite următorul ordin:

Art. 1. - Asistenta medicală de specialitate în ambulatoriu se reorganizează, urmând să fie acordată sub următoarele forme:

1. ambulatorii de specialitate:

a) cabinet medical individual;

b) cabinete medicale grupate;

c) cabinete medicale asociate;

d) societate civilă medicală;

2. ambulatoriu de spital;

3. centre de diagnostic si tratament si centre medicale;

4. ambulatoriul de specialitate în care se desfăsoară activitate de învătământ medical.

Art. 2. - Activitatea ambulatoriilor de specialitate este coordonată de directiile de sănătate publică si respectă principiile ofertei de servicii medicale în sistem integrat: asistentă medicală primară - ambulatoriul de specialitate - spital.

Art. 3. - Ambulatoriul spitalului este coordonat de conducerea spitalului si asigură servicii medicale prin cabinete atât pentru specialitătile din sectiile cu paturi, cât si pentru specialitătile care nu au corespondent la nivelul acestora, prin care se asigură buna functionare a activitătii spitalului.

Art. 4. - (1) Atribuirea spatiilor si a bunurilor mobile, inclusiv a aparaturii medicale, existente în dotarea unitătilor sanitare care se reorganizează, necesare înfiintării cabinetelor medicale prevăzute la art. 1 pct. 1, se face cu respectarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 629/2001, si a

criteriilor mentionate în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Structura ambulatoriului de spital care are sediu comun cu spitalul, precum si structura ambulatoriului în care se desfăsoară activităti de învătământ medical nu pot fi atribuite în comodat.

(3) Bunurile mobile, inclusiv aparatura medicală din dotarea unitătilor care se reorganizează, rămân în patrimoniul spitalului sau, după caz, trec în patrimoniul spitalului desemnat de directia de sănătate publică.

Art. 5. - Actualele structuri din ambulatoriul de specialitate existente în reteaua Ministerului Sănătătii si Familiei se reorganizează sub formele prevăzute la art. 1, astfel:

- ambulatoriile de specialitate ale spitalelor, înfiintate prin reorganizarea fostelor policlinici, care nu au sediu comun cu spitalul;

- ambulatoriul de spital care are sediu comun cu spitalul;

- centrele de diagnostic si tratament si centrele medicale cu personalitate juridică se reorganizează, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 124/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 629/2001, numai prin ordin al ministrului sănătătii si familiei, până la data de 31 decembrie 2002.

Art. 6. - Laboratoarele medicale - radiologie si imagistică medicală, analize medicale, explorări functionale, recuperare, medicină fizică si balneologie etc. - se asimilează cu cabinetele medicale de specialitate, aplicându-se aceleasi prevederi. Nu fac obiectul reorganizării laboratoarele unice din structura spitalului, care deservesc atât sectiile cu paturi, cât si ambulatoriul spitalului.

Art. 7. - Cabinetele medicale organizate sub formele prevăzute la art. 1 pct. 1 se înregistrează în Registrul unic al cabinetelor medicale, la directia de sănătate publică.

Art. 8. - (1) Contractele individuale de muncă ale medicilor care vor functiona în cabinetele medicale organizate conform Ordonantei Guvernului nr. 124/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 629/2001, încetează, în conditiile art. 129 din Codul muncii, prin acordul dintre persoana încadrată în muncă si unitate; personalul sanitar superior de altă specialitate se preia de către titularul cabinetului medical prin transfer, conform prevederilor art. 69 din Codul muncii.

(2) Beneficiarii contractelor de comodat au obligatia de a păstra personalul cu pregătire medie sanitară existent în unitătile sanitare reorganizate, timp de 5 ani, în limita normativului de personal. Această obligatie încetează în situatia în care veniturile cabinetului medical timp de 3 luni consecutive nu permit acordarea salariilor negociate pentru întregul personal. Personalul, inclusiv personalul administrativ si auxiliar care nu poate fi preluat, va fi redistribuit la alte unităti pe posturi vacante, în limita normativului de personal, cu consultarea sindicatelor.

(3) Contractele individuale de muncă ale personalului prevăzut la alin. (2) încetează în conditiile art. 130 alin. (1) lit. a) si b), ale art. 69 din Codul muncii prin transfer, ale art. 129 din acelasi cod prin acordul dintre persoana încadrată în muncă si unitate.

(4) Medicii, stomatologii si farmacistii rezidenti cu examen de rezidentiat pe post, care au încheiate contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată, se transferă la spitalele teritoriale desemnate de directia de sănătate publică, cu respectarea localitătii alese la concurs. Medicii rezidenti din ultimul an de pregătire cu examen de rezidentiat pe post pot opta pentru comodarea de spatii si constituirea de cabinete medicale.

(5) În cazul persoanelor care ocupă functii de demnitate publică si care au contracte individuale de muncă cu unitătile sanitare cu personalitate juridică ce se desfiintează, contractul individual de muncă al acestora va fi preluat de spita-.lul desemnat de directia de sănătate publică sau acestea optează pentru organizarea unui cabinet medical de specialitate, conform prevederilor prezentului ordin.

Art. 9. - Directiile de sănătate publică urmăresc modul de îndeplinire a prevederilor contractului de comodat.

Art. 10. - Decontarea contravalorii serviciilor medicale efectuate de cabinetele medicale pentru asistenta medicală ambulatorie de specialitate, organizate conform Ordonantei Guvernului nr. 124/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 629/2001, se face potrivit Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate si normelor metodologice de aplicare.

Art. 11. - (1) În structura spitalelor se organizează sau se mentin, după caz, următoarele unităti fără personalitate juridică, ce acordă servicii ambulatorii, astfel:

a) dispensarele TBC care functionează, după caz, în structura spitalelor de specialitate, a spitalului în care functionează sectia de pneumologie sau a spitalului teritorial;

b) laboratoarele de sănătate mintală si stationarele de zi care asigură asistenta medicală psihiatrică a bolnavilor în ambulatoriu vor fi incluse în structura spitalelor de specialitate, a spitalului în care functionează sectia de psihiatrie sau, după caz, a spitalului teritorial;

c) cabinetele medicale pentru consultatii de specialitate: oncologie medicală, diabet zaharat, nutritie si boli metabolice;

d) cabinetele de boli infectioase care functionează, după caz, în structura spitalelor de specialitate sau a spitalului în care functionează sectia de boli infectioase;

e) cabinetele de planificare familială organizate prin ordin al ministrului sănătătii si familiei;

f) cabinetul stomatologic cu program permanent pentru urgentele medicale stomatologice;

g) ambulatoriile spitalelor.

(2) Decontarea contravalorii serviciilor medicale efectuate de ambulatoriul spitalului se face, potrivit legii, prin contract aditional la contractul spitalului, încheiat cu casa de asigurări de sănătate.

Art. 12. - (1) În structura spitalelor se mentin următoarele unităti sanitare fără personalitate juridică: cabinetele de medicină sportivă, dispensarele medicale din grădinite, scoli, unităti de învătământ superior, cabinetele de medicina muncii, serviciile de medicină legală, cabinetele de medicină legală, care se finantează potrivit legii.

(2) Cabinetele de medicină sportivă, cabinetele de medicina muncii si cabinetele medicale scolare, care functionează în unităti sanitare ambulatorii de specialitate, cu personalitate juridică, ce se reorganizează, trec în structura spitalului desemnat de directia de sănătate publică, care preia patrimoniul si personalul existent.

(3) Celelalte cabinete medicale de specialitate din fostele policlinici pentru sportivi si din fostele policlinici pentru studenti se reorganizează potrivit prevederilor prezentului ordin.

Art. 13. - Ministerul Sănătătii si Familiei si Casa Natională de Asigurări de Sănătate, directiile de sănătate publică si casele de asigurări de sănătate, precum si unitătile sanitare din reteaua Ministerului Sănătătii si Familiei vor lua măsuri pentru aplicarea reorganizărilor prevăzute de prezentul ordin. Termenul final de încheiere a actiunii de reorganizare este 31 martie 2002, cu informarea Ministerului Sănătătii si Familiei.

Art. 14. - Farmaciile care functionează ca persoană juridică în cadrul centrelor de diagnostic si tratament, al centrelor medicale sau al ambulatoriilor de specialitate vor functiona în acelasi spatiu. Acestea vor încheia contracte de furnizare de servicii cu casele de asigurări de sănătate, conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 15. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice dispozitii contrare prevederilor acestuia.

Art. 16. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage răspunderea disciplinară a persoanelor vinovate.

Art. 17. - Ministerul Sănătătii si Familiei va elabora instructiuni de aplicare a prezentului ordin, în termen de 15 zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 18. - Directiile generale si directiile din cadrul Ministerului Sănătătii si Familiei, directiile de sănătate publică, precum si unitătile subordonate Ministerului Sănătătii si Familiei vor aduce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 19. - Prevederile prezentului ordin se aplică retelei sanitare a Ministerului Sănătătii si Familiei.

Art. 20. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

 

Bucuresti, 18 ianuarie 2002.

Nr. 35.

 

ANEXĂ

 

CRITERII

de atribuire în folosintă gratuită a spatiilor necesare înfiintării cabinetelor medicale

 

I. Obiectul contractului de comodat (folosintă gratuită):

1. Spatiile aflate în proprietatea publică a statului si în administrarea directă a Ministerului Sănătătii si Familiei, prin directiile de sănătate publică si unitătile subordonate acestora si prin unitătile sanitare subordonate ministerului, spatii apartinând actualelor unităti ambulatorii de specialitate

2. Spatiile aflate în proprietatea publică a unitătilor administrativ-teritoriale si în administrarea directiilor de sănătate publică si a unitătilor subordonate acestora, cu aprobarea consiliilor locale

3. Spatiile care apartin unor institutii sau agenti economici, după obtinerea aprobării din partea organului de conducere al acestora

4. Bunurile mobile, inclusiv aparatura medicală, aflate în dotarea actualelor unităti ambulatorii de specialitate, pot fi date în folosintă gratuită, la cerere, cabinetelor medicale înfiintate potrivit Ordonantei Guvernului nr. 124/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 629/2001, cu aprobarea directiei de sănătate publică, în vederea realizării dotării minime prevăzute de normele în vigoare. Celelalte bunuri mobile care exced baremului de dotare minimă vor putea fi folosite în comun de cabinetele medicale organizate în incinta aceluiasi imobil, până la vânzarea sau concesionarea acestora, în conditii ce vor fi reglementate prin hotărâre a Guvernului.

Nu pot face obiectul contractului de comodat:

1. Spatiile în care functionează în prezent cabinete medicale (altele decât cele de stomatologie si ale medicilor de familie) aflate în ambulatoriile de specialitate fără personalitate juridică, care au sediu comun cu spitalul. Aceste spatii sunt destinate ambulatoriului de spital.

2. Spatiile în care functionează cabinete medicale scolare din cadrul unitătilor de învătământ, cabinete de medicină sportivă si cabinete de medicina muncii

3. Spatiile în care functionează dispensare TBC, laboratoare de sănătate mintală, stationare de zi, cabinete de planificare familială, cabinete medicale pentru consultatii de specialitate: oncologie medicală, diabet zaharat, nutritie si boli metabolice

4. Pentru serviciul de urgentă unitatea spitalicească poate păstra un cabinet stomatologic cu program permanent.

5. Structurile ambulatoriilor în care se desfăsoară activităti de învătământ medical.

II. Beneficiarii contractelor de comodat

1. Beneficiarii contractelor de comodat sunt cabinetele medicale care intră în relatii contractuale cu casele de asigurări de sănătate.

2. Titularii acestor cabinete medicale care beneficiază de spatii atribuite în folosintă gratuită trebuie să fie medicii, inclusiv cadrele didactice si din cercetare, care au contract de muncă pe durată nedeterminată si folosesc efectiv spatiul pe care îl solicită. Această categorie beneficiază de prioritate la atribuirea spatiilor, prioritate care se aplică numai pentru o singură solicitare.

III. Conditii speciale

1. Contractul de comodat se încheie pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii de drept pe aceeasi perioadă sau până la concesionarea ori punerea în vânzare a spatiilor.

2. Contractul de comodat se desfiintează de drept la data încetării contractului cu casa de asigurări de sănătate.

3. Laboratoarele medicale au acelasi regim ca si cabinetele medicale, aplicându-se aceleasi criterii si priorităti de atribuire.

4. Spatiile de folosintă comună (vestiare, spatii pentru sterilizare, săli de asteptare etc.) se atribuie si se folosesc în comun.

5. În cazul în care într-un spatiu cu destinatie de cabinet medical activează 2 sau mai multi medici, contractul de comodat va fi încheiat cu cabinetele medicale ai căror titulari sunt acestia, urmând să se opteze ulterior pentru una dintre formele de asociere prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 124/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 629/2001.

16. În termen de 90 de zile de la încheierea contractului de comodat beneficiarii acestor contracte au obligatia de a depune la directia de sănătate publică copia de pe contractul de furnizare de servicii medicale încheiat cu casa de asigurări de sănătate.

17. Cererile de atribuire în folosintă gratuită a spatiului, respectiv a bunurilor mobile, inclusiv a aparaturii medicale, pentru înfiintarea cabinetelor medicale se depun la directiile de sănătate publică, care eliberează o adeverintă de conformitate potrivit modelului anexat, pe baza căreia se va încheia contractul de comodat. Rezolvarea eventualelor plângeri împotriva modului de solutionare a acestor cereri este de competenta comisiilor paritare judetene, formate din reprezentanti ai directiei de sănătate publică si ai colegiului medicilor judetean sau al municipiului Bucuresti.

18. Contractele de comodat pentru cabinetele medicale din ambulatoriul de spital, în vigoare la data aplicării prezentului ordin, vor fi mentinute până la expirarea termenului pentru care au fost încheiate. La expirarea termenului pentru care au fost încheiate directia de sănătate publică poate oferi spatii similare, la solicitarea medicilor. Cu acordul părtilor contractul de comodat poate înceta  înainte de termenul stabilit. În această situatie directia de sănătate publică va oferi, cu prioritate, spatii similare, dar nu mai târziu de data de 31 martie 2002.

19. Contractul de comodat se încheie conform modelului anexat.

10. Încheierea contractului de comodat va fi urmată în mod obligatoriu de încheierea unui proces-verbal de predare-preluare a spatiului si a bunurilor mobile în dotare, completat corespunzător cu dispozitiile Codului civil.

 

CONTRACT DE COMODAT

Nr........... din............................,

- model -

 

Între:

1. Unitatea sanitară........................................................., cu sediul în.......................................,

str. .................................. nr. ......., judetul/sectorul ......, reprezentată prin dr. ......................................, medic director, si.............................., director adjunct financiar-contabilitate (contabil-sef), în calitate de comodant, pe de o parte, si

2. Domnul/doamna dr. ..................................................., (numele si prenumele) medic.........................................................,  (gradul, specialitatea) titular al cabinetului medical, domiciliat în.........................., str. ...................... nr. ........, judetul/sectorul ..............., în calitate de comodatar, pe de altă parte, a intervenit următorul contract de comodat, cu respectarea următoarelor clauze:

Obiectul contractului

Art. 1. - Comodantul se obligă să pună la dispozitie comodatarului cabinetul medical format din....... încăperi, în suprafată totală de .............. m 2 , si spatiul de folosintă comună, în suprafată

de ........ m2 , cu sediul în ........................., str. ..................... nr. ......., judetul/sectorul ....................., în folosintă temporară si gratuită, cu obligatia comodatarului de a-l restitui în individualitatea sa.

Art. 2. - Comodantul se obligă să pună la dispozitie comodatarului bunurile mobile reprezentate de următoarele:

Aparatură medicală, Valoarea Anul Seria si/sau mobilier si alte Marcă/Tip U.M. Cantitatea de inventar de fabricatie numărul obiecte de inventar de inventar

Bunurile mobile prevăzute mai sus se acordă de către comodant comodatarului în mod gratuit, cu obligatia comodatarului de a le restitui în individualitatea lor.

Durata contractului

Art. 3. - Durata contractului este de 5 ani, respectiv până la data de ................................. .

Art. 4. - Prezentul contract poate fi prelungit de comun acord pe aceeasi perioadă sau până la concesionarea ori punerea în vânzare a spatiilor.

Obligatiile părtilor

A. Obligatiile comodantului

Art. 5. - Comodantul nu poate solicita restituirea spatiului si a bunurilor mobile înainte de împlinirea termenului pentru care s-a încheiat prezentul contract, cu exceptia situatiei în care se modifică statutul juridic al imobilului.

Art. 6. - În cazul în care comodantul, pe parcursul executării contractului si înainte de termenul convenit, va avea nevoie de spatiul respectiv pentru asigurarea unor nevoi obiective, urgente de

asigurare a asistentei medicale populatiei, poate cere restituirea spatiului de la comodatar.

Art. 7. - În situatia în care una dintre părti nu respectă clauzele contractului, cealaltă parte este în drept să rezilieze contractul în urma unui preaviz de 15 zile.

Art. 8. - Contractul încetează de drept la data expirării contractului cu casa de asigurări de sănătate.

B. Obligatiile comodatarului

Art. 9. - Comodatarul este obligat să se îngrijească, ca un bun gospodar, de conservarea spatiului si a bunurilor mobile ce formează obiectul contractului.

Art. 10. - Comodatarul este obligat să se servească de spatiul respectiv exclusiv pentru activitatea medicală; nerespectarea acestei obligatii conduce la rezilierea contractului.

Art. 11. - Comodatarul este obligat să asigure bunurile care fac obiectul contractului împotriva oricăror cauze de deteriorare, incendii etc., fiind obligat ca la încetarea contractului să le restituie comodantului în integritatea lor.

Art. 12. - Comodatarul este obligat să suporte toate cheltuielile de folosintă a spatiului, cheltuielile de întretinere, energie electrică si termică, telefon, reparatii, precum si orice alte cheltuieli rezultate din folosirea imobilului.

Art. 13. - Comodatarul este obligat să suporte toate cheltuielile pentru buna functionare a bunurilor mobile, inclusiv pentru aparatura medicală.

Art. 14. - Comodatarul este obligat să restituie comodantului bunurile la termenul stabilit prin prezentul contract.

Art. 15. - Comodatarul nu poate cere restituirea cheltuielilor făcute pentru asigurarea uzului curent al spatiului contractat si nici nu poate retine spatiul cu titlu de compensare pentru eventualele creante pe care le-ar avea asupra comodantului.

Art. 16. - În termen de 30 de zile de la încheierea contractului de comodat comodatarul este obligat să depună la directia de sănătate publică copia de pe contractul cu casa de asigurări de sănătate.

Solutionarea litigiilor

Art. 17. - Eventualele litigii ce pot interveni între părti se vor solutiona pe cale amiabilă. Dacă acest lucru nu este posibil, solutionarea se va face prin instanta de judecată competentă în a cărei rază teritorială îsi are sediul comodantul, conform normelor procedurale de drept comun.

Art. 18. - Prezentul contract produce efecte după semnarea procesului-verbal de predarepreluare a spatiului, a bunurilor mobile, inclusiv a aparaturii medicale, si se completează corespunzător cu dispozitiile Codului civil.

Încheiat astăzi, ...................................... .

 

Comodant,

Comodatar,

1. Director(medic director),.................

.................

2. Director adjunct financiar-contabilitate

(contabil-sef)

.................

 

 

Directia de sănătate publică a judetului....../ municipiului Bucuresti

Nr. ................. din .................

 

ADEVERINTĂ DE CONFORMITATE

- model –

 

Prin prezenta se adevereste că astăzi, .............................., Directia de sănătate publică a judetului...................../municipiului Bucuresti a luat act de cererea domnului/domnilor doctor/doctori în calitate de titular/titulari al/ai cabinetului medical:

1. .....................................................

2. .....................................................

3. .....................................................

privind:

I. Atribuirea în folosintă gratuită, în scopul înfiintării unui cabinet medical conform Ordonantei Guvernului nr. 124/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 629/2001, a spatiului din localitatea

........................, str. .............................. nr. ........., judetul/sectorul ........., compus din ......................... camere, în suprafată de ..................... m 2 .

Spatiul în folosintă comună este format din ..........................., în suprafată de ................. m 2 , pe care domnul/doamna dr. ................................ se angajează să îl utilizeze în bună întelegere, în comun cu ceilalti beneficiari ai spatiului.

 

II. Atribuirea în folosintă gratuită a bunurilor mobile reprezentate de următoarele:

Aparatură medicală, mobilier si alte obiecte de inventar

Marcă/Tip

U.M.

Cantitatea

Valoarea de inventar

Anul de fabricatie

Seria si/sau

numărul

de inventar

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nu există litigii între medicii cărora li s-a eliberat prezenta adeverintă de conformitate, la data eliberării acesteia.

Prezenta adeverintă se eliberează pentru a servi la încheierea contractului de comodat.

 

Director, strategie si management, ............................

Director adjunct

 .........................................

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea calitătii de auditor financiar persoanelor fizice străine

care îndeplinesc conditiile cerute de legislatia română în domeniu

 

Ministrul finantelor publice, în temeiul prevederilor art. 14 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare, în baza prevederilor art. 33 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar si ale art. 14 din Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Auditorilor din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 591/2000, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă calitatea de auditor financiar persoanelor fizice prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, care au obtinut calificarea de auditor financiar în străinătate si au sustinut testul de aptitudini profesionale.

Art. 2. - Directia de reglementări contabile va lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 21 ianuarie 2002.

Nr. 122.

 

ANEXĂ

 

LISTA

cuprinzând persoanele fizice care au calificarea de auditor financiar obtinută în străinătate si calitatea de auditor financiar dobândită în România

 

Nr.

crt.

Numele si prenumele

1.

Demetrios Demetriou

2.

Still Barbara

3.

McKeown David Thomas

4.

Lane John

5.

Leonard Patrick

6.

Hedding W. Alan