MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 470         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 2 iunie 2002

 

SUMAR

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

 

92. - Ordin al presedintelui Consiliului Concurentei privind punerea în aplicare a regulamentelor Consiliului Concurentei, elaborate în baza Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

 

CONSILIUL CONCURENTEI

ORDIN

privind punerea în aplicare a regulamentelor Consiliului Concurentei, elaborate în baza Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat

 

Presedintele Consiliului Concurentei,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. f), ale art. 28 alin. (1) si (2) si ale art. 29 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, precum si ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,

având în vedere Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 84/2002,

emite următorul ordin:

Art. 1. - În urma aprobării în plenul Consiliului Concurentei si avizului favorabil al Consiliului Legislativ, se pun în aplicare următoarele regulamente:

- Regulament privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru întreprinderile mici si mijlocii;

- Regulament privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor în dificultate;

- Regulament privind ajutorul de stat pentru instruirea angajatilor;

- Regulament privind ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare;

- Regulament cu privire la ajutorul de stat pentru protectia mediului.

Art. 2. - Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurentei vor urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin si regulamentele vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI CONCURENTEI,

THEODOR VALENTIN PURCĂREA

 

Bucuresti, 10 mai 2002.

Nr. 92.

 

REGULAMENT

privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru întreprinderile mici si mijlocii

 

Introducere

 

Elaborarea unui cadru juridic care reglementează materia ajutorului de stat reprezintă continuarea armonizării legislatiei românesti cu legislatia europeană, parte a procesului de aderare a României la Uniunea Europeană.

Scopul notificării si autorizării ajutoarelor de stat acordate de autoritătile publice sau de organismele care administrează surse ale statului este de a urmări măsura în care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu concurential normal, într-o economie de piată în care preturile produselor si tarifele serviciilor sunt reglate de cerere si  ofertă.

Orice intentie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un ajutor existent trebuie să fie notificată Consiliului Concurentei. Fără autorizarea Consiliului Concurentei nu poate fi acordat nici un ajutor de stat.

Ajutoarele de stat regionale au ca obiectiv dezvoltarea durabilă a regiunilor slab dezvoltate prin încurajarea efectuării de investitii si a creării de locuri de muncă în aceste zone. Ele favorizează extinderea, modernizarea si diversificarea activitătilor agentilor economici localizati în aceste regiuni si determină crearea de întreprinderi noi. În scopul favorizării acestei dezvoltări si al reducerii potentialelor efecte negative ale unor eventuale relocalizări, este necesar ca acordarea acestor ajutoare de stat să fie subordonată mentinerii pentru o perioadă minimă a investitiilor realizate si a locurilor de muncă create în regiunea respectivă.

În cazuri exceptionale, atunci când dezavantajele structurale ale regiunii avute în vedere sunt prea mari, ajutoarele de stat regionale se pot dovedi insuficiente pentru declansarea unui proces de dezvoltare regională. Doar în aceste cazuri, ajutoarelor de stat regionale li se pot alătura ajutoare de operare.

Întreprinderile mici si mijlocii joacă un rol determinant în crearea de locuri de muncă si reprezintă, în sens larg, un factor de stabilitate socială si de crestere economică. Dezvoltarea acestei categorii de întreprinderi poate să fie totusi limitată de imperfectiunile pietei. Deseori, accesul întreprinderilor mici si mijlocii la capital sau credit este dificil datorită reticentelor înregistrate pe pietele financiare în asumarea riscurilor, precum si datorită garantiilor limitate pe care aceste întreprinderi le pot oferi. Resursele limitate ale acestora pot, de asemenea, reduce accesul la informatii, mai ales la cele referitoare la noi tehnologii si potentiale piete. Ajutoarele de stat ce au ca scop facilitarea dezvoltării activitătilor economice ale întreprinderilor mici si mijlocii nu trebuie totusi să modifice conditiile comerciale într-o măsură contrară interesului comun.

În temeiul dispozitiilor art. 14 alin. (1) lit. f) si ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, Consiliul Concurentei adoptă prezentul regulament.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Domeniu de aplicare

 

Art. 1. - (1) Prezentul regulament se aplică schemelor de ajutor de stat si ajutoarelor individuale regionale si pentru întreprinderi mici si mijlocii acordate în toate sectoarele de activitate, cu exceptia productiei, prelucrării si comercializării produselor agricole cuprinse în anexa nr. 1, pescuitului si industriei carboniere.

(2) În cazul acordării de ajutoare de stat cu caracter regional în sectoarele transporturi, siderurgie, constructii navale, fibre sintetice si industria autoturismelor se aplică legislatia în vigoare în România până la adoptarea unor norme specifice privind acordarea de ajutoare de stat în aceste sectoare.

Scopul ajutoarelor de stat regionale

Art. 2. - Scopul ajutorului pentru dezvoltare regională este de a asigura agentilor economici din zona avută în  vedere aceleasi sanse de dezvoltare ca si celor din alte zone ale tării, fără a determina cresterea capacitătii de productie în sectoarele în care există deja probleme legate de supracapacitate. Ajutorul de stat regional poate fi în legătură cu investitia initială sau cu crearea de locuri de muncă, poate lua forma unui ajutor având caracter de continuitate, conceput în scopul depăsirii unor dezavantaje regionale sau permanente, ori, în mod exceptional, poate fi în legătură cu reducerea cheltuielilor curente ale unei firme, în cazul ajutorului de stat pentru operare.

Modalităti de acordare a ajutorului de stat regional

Art. 3. - Ajutorul de stat regional poate include: subventii; exceptări de la plata unor obligatii fiscale legate direct de investitie sau de crearea de locuri de muncă; renuntarea la obtinerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv acordarea unor împrumuturi cu dobânzi preferentiale; garantii acordate de stat sau de alte autorităti publice în conditii preferentiale; participări cu capital ale statului sau ale altor institutii publice, dacă rata profitului acestor investitii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent; reduceri de pret la bunurile furnizate si la serviciile prestate de către autorităti publice sau alte organisme care administrează resurse ale statului, inclusiv vânzarea unor terenuri apartinând domeniului privat al statului sub pretul pietei.

Nivelul ajutorului regional

Art. 4. - Nivelul ajutorului regional este definit în termeni de intensitate în raport cu costurile eligibile, potrivit art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1) si art. 13.

 

CAPITOLUL II

Ajutor de stat pentru investitia initială

Conceptul de investitie initială

 

Art. 5. - (1) În întelesul prezentului regulament, prin investitie initială se întelege o investitie în capital fix în legătură cu crearea unei noi unităti, extinderea unei unităti existente sau demararea unei activităti care implică o schimbare fundamentală în produsul sau procesul de fabricatie al unei unităti existente, prin rationalizare, diversificare sau modernizare.

(2) Sunt excluse din categoria investitiilor initiale:

a) Investitia de înlocuire destinată conservării potentialului de productie, care nu aduce un spor de venit, ci are functia economică de a-l mentine. Ajutoarele pentru acest tip de investitie fac parte din categoria ajutorului de operare, cărora li se aplică regulile prevăzute la capitolul IV;

b) Măsurile destinate restructurării financiare a unei întreprinderi aflate în dificultate, care intră sub incidenta dispozitiilor “Regulamentului privind ajutorul de stat de salvare si restructurare a întreprinderilor aflate în dificultate”.

(3) O investitie în capital fix realizată sub forma achizitionării unei unităti care a fost închisă sau ar fi fost închisă dacă nu ar fi fost cumpărată, poate fi, de asemenea, considerată investitie initială, cu exceptia cazului în care unitatea vizată apartine unei întreprinderi în dificultate.

Ajutorul pentru preluarea unei unităti poate conferi un avantaj în favoarea întreprinderii aflate în dificultate, caz în care se aplică dispozitiile “Regulamentului privind ajutoarele de stat de salvare si restructurare a întreprinderilor aflate în dificultate”.

Costuri eligibile pentru investitii în imobilizări corporale

Art. 6. - (1) Ajutorul pentru investitia initială este calculat ca procent din valoarea investitiei.

(2) Această valoare este stabilită pe baza unui ansamblu uniform de cheltuieli, corespunzătoare elementelor investitiei, respectiv terenuri, clădiri si echipamente ce for- mează baza standard prevăzută în anexa nr. 2. În sectorul transporturilor, cu exceptia costurilor materialului feroviar rulant, cheltuielile destinate achizitionării mijloacelor si a materialului de transport, bunuri mobile, nu sunt incluse în  ansamblul de cheltuieli ce formează baza standard si, deci, nu sunt eligibile pentru ajutoare de stat referitoare la o investitie initială.

(3) În cazul unei achizitii, trebuie luate în considerare exclusiv costurile de achizitie a celor trei elemente de activ din baza standard, cu conditia că tranzactia să aibă loc în conditiile pietei. Valoarea activelor a căror achizitionare a beneficiat de un ajutor înaintea cumpărării va fi dedusă.

(4) În cazul în care cumpărarea este însotită de o altă investitie initială, cheltuielile legate de aceasta din urmă se vor adăuga la costurile de achizitie.

Costuri eligibile pentru investitii în imobilizări necorporale

Art. 7. - (1) Costurile eligibile pot să includă anumite categorii de investitii în imobilizări necorporale, cu conditia să nu depăsească 25% din baza standard pentru întreprinderile mari. Aceste cheltuieli sunt cheltuielile legate de trasferul de tehnologie sub forma achizitionării de brevete, licente de exploatare sau cunostinte brevetate, cunostinte tehnice nebrevetate.

(2) Pentru a exista siguranta că rămân legate de regiunea beneficiară eligibilă pentru ajutorul cu finalitate regională si, în consecintă, că nu vor face obiectul unui transfer în favoarea altor regiuni, si mai ales a unor regiuni neeligibile pentru ajutoare cu finalitate regională, imobilizările necorporale eligibile trebuie să satisfacă cu prioritate următoarele conditii:

a) să fie exploatate exclusiv în întreprinderea beneficiară de ajutor regional;

b) să fie considerate elemente de activ amortizabile;

c) să fie achizitionate de la un tert în conditiile pietei;

d) să figureze în activele firmei si să rămână în patrimoniul beneficiarului de ajutor regional pe o perioadă de cel putin cinci ani.

Contributia beneficiarului ajutorului de stat regional

Art. 8. - (1) În vederea garantării unui nivel viabil si eficient al investitiilor initiale care beneficiază de ajutor, aportul beneficiarului destinat finantării lor trebuie să fie de cel putin 25%.

(2) Aportul beneficiarului de cel putin 25% nu poate face obiectul unui ajutor de stat.

Intensitatea ajutorului regional

Art. 9. - Intensitatea brută a ajutorului regional nu trebuie să depăsească plafonul de 50% din echivalentul subventiei nete prevăzut în anexa nr. 2.

Plafonul maxim pentru întreprinderi mici si mijlocii

Art. 10. - (1) Pentru întreprinderi micii si mijlocii, plafonul maxim al intensitătii brute a ajutorului prevăzut la art. 9 poate fi suplimentat cu 15 puncte procentuale, cu conditia ca intensitatea totală netă a ajutorului să nu depăsească 75%.

(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile întreprinderilor din sectorul transporturilor.

Mentinerea investitiei

Art. 11. - Ajutorul pentru investitia initială trebuie conditionat, prin modul de alocare sau prin conditiile legate de obtinerea acestuia, de mentinerea investitiei în cauză pentru o perioadă minimă de cinci ani.

 

CAPITOLUL III

Ajutor de stat pentru crearea de locuri de muncă

Conceptul de ajutor pentru crearea de locuri de muncă

 

Art. 12. - (1) Prin conceptul de creare de locuri de muncă se întelege cresterea netă a numărului de locuri de muncă din întreprinderea beneficiară a unui ajutor de stat, raportată la media perioadei de referintă, respectiv media ultimelor 12 luni. Orice loc de muncă pierdut de-a lungul perioadei de referintă trebuie să fie dedus din numărul de locuri de muncă create de-a lungul aceleiasi perioade.

(2) Un loc de muncă este legat de realizarea unei investitii din momentul în care el vizează activitatea la care se raportează investitia si dacă a fost creat într-o perioadă de trei ani de la finalizarea investitiei.

Nivelul ajutorului

Art. 13. - (1) Ajutorul pentru crearea de locuri de muncă este calculat ca procent din nivelul costurilor salariale cu personalul angajat, pe o perioadă de doi ani. Acest procent este egal cu intensitatea admisă pentru ajutoarele de investitii în regiunea în cauză, prevăzută în Harta ajutoarelor de stat cu finalitate regională în România.

(2) În stabilirea nivelului costurilor salariale, Consiliul Concurentei are în vedere ca sistem de referintă statisticile privind costul salarial mediu în România. Costurile salariale nclud salariul brut si contributiile la asigurările sociale obligatorii.

Mentinerea locurilor de muncă nou-create

Art. 14. - Ajutorul de stat regional pentru crearea de locuri de muncă trebuie conditionat, prin modul de acordare sau prin conditiile legate de obtinerea acestuia, de mentinerea locurilor de muncă create pentru o perioadă minimă de cinci ani.

 

CAPITOLUL IV

Ajutor de stat pentru operare

 

Art. 15. - (1) Ajutorul de stat pentru operare, acordat în vederea reducerii cheltuielilor curente ale întreprinderii este, în principiu, interzis.

(2) În mod exceptional, asemenea ajutoare pot fi acordate cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor conditii:

a) ajutoarele să fie justificate prin contributia lor la dezvoltarea regională;

b) nivelul ajutoarelor să fie proportional cu mărimea dezavantajelor pe care vizează să le atenueze.

(3) Furnizorul ajutorului de stat are sarcina să demonstreze existenta dezavantajelor si să evalueze gravitatea acestora, atunci când notifică Consiliului Concurentei intentia de a acorda acest ajutor.

(4) Ajutorul pentru operare trebuie să fie limitat în timp si redus progresiv.

 

CAPITOLUL V

Reguli generale privind cumulul ajutoarelor de stat

 

Art. 16. - (1) Plafoanele intensitătii ajutorului de stat prevăzute la art. 9 si art. 10 se aplică la totalul ajutorului în cazul ajutoarelor acordate concomitent în cadrul mai multor scheme regionale indiferent dacă ajutorul provine din surse locale, regionale, nationale sau comunitare.

(2) Ajutorul de stat pentru investitii prevăzut în capitolul II si ajutorul pentru crearea de locuri de muncă  prevăzut în capitolul III pot fi cumulate în limita plafonului de intensitate prevăzut pentru regiunea în cauză în Harta ajutoarelor de stat cu finalitate regională în România.

(3) Conditia de la alin. (2) este îndeplinită dacă suma ajutorului pentru investitia initială, exprimată ca procent din valoarea investitiei, si cea a ajutorului pentru crearea de locuri de muncă, exprimată ca procent din costurile salariale, nu depăseste valoarea cea mai favorabilă ce rezultă din aplicarea plafoanelor prevăzute la art. 9 si art. 10 sau a procentului prevăzut la art. 13.

(4) Atunci când cheltuielile eligibile pentru ajutoare cu finalitate regională sunt total sau partial eligibile pentru ajutoare cu altă finalitate, partea comună este supusă plafonului cel mai favorabil în cadrul schemelor respective.

(5) În cazul în care un ajutor de stat acordat în cadrul unei scheme de ajutor este cumulat cu ajutoare acordate în cadrul altor scheme, furnizorul trebuie să specifice, pentru fiecare schemă în parte, modul prin care se asigură respectarea regulilor privind cumulul.

 

CAPITOLUL VI

Reguli specifice privind ajutorul de stat acordat pentru întreprinderi mici si mijlocii

 

Definitii

Art. 17. - În sensul prezentului regulament:

a) “întreprinderi mici si mijlocii” sunt întreprinderile definite conform legislatiei nationale în vigoare;

b) “investitii în imobilizări corporale” reprezintă orice investitie în active fixe corporale ce se referă la crearea unei noi unităti, extinderea unei unităti existente sau angajarea într-o activitate ce implică o schimbare fundamentală în produsul sau procesul de productie al unei unităti existente, mai ales prin rationalizare, diversificare sau modernizare. O investitie în active fixe, realizată sub forma achizitionării unei unităti care s-a închis sau care s-ar fi închis dacă nu ar fi fost cumpărată trebuie să fie, de asemenea, considerată o investitie în imobilizări corporale;

c) “investitii în imobilizări necorporale” reprezintă orice investitie în transfer de tehnologie prin dobândirea drepturilor de brevet, a licentelor, a know-how-ului sau a cunostintelor tehnice nebrevetate;

d) “intensitatea brută a ajutorului” reprezintă cuantumul ajutorului exprimat ca procent din costurile eligibile ale proiectului. Toate cifrele utilizate reprezintă sume înainte de aplicarea impozitelor directe. Atunci când se acordă un ajutor sub o altă formă decât subventie, cuantumul ajutorului reprezintă echivalentul - subventie al acestuia. Ajutoarele plătibile în mai multe transe sunt actualizate la valoarea lor din momentul acordării ajutorului. Ratele dobânzilor care trebuie să fie folosite pentru actualizare si pentru calcularea cuantumului ajutorului în cazul unui credit preferential, reprezintă rata de referintă aplicabilă în momentul acordării ajutorului;

e) “intensitatea netă a ajutorului” reprezintă cuantumul ajutorului net, după impozitare, exprimat ca procent din costurile eligibile ale proiectului;

f) “numărul de angajati” reprezintă numărul de unităti de muncă pe an, denumite în continuare UMA, adică numărul de angajati cu normă întreagă într-un an, munca cu normă  partială si cea sezonieră reprezentând fractii ale UMA.

Investitiile

Art. 18. - (1) Ajutoarele pentru investitii în imobilizări corporale si necorporale sunt compatibile cu un mediu concurential dacă îndeplinesc următoarele conditii:

a) intensitatea brută a ajutorului nu depăseste 15% pentru întreprinderile mici;

b) intensitatea brută a ajutorului nu depăseste 7,5% pentru întreprinderile mijlocii.

(2) Consiliul Concurentei poate aproba majorarea intensitătilor mentionate anterior, conform normelor privind ajutorul regional, dacă sunt îndeplinite cumulativ conditiile cu privire la mentinerea investitiei în regiunea beneficiară o perioadă de cel putin cinci ani si la contributia beneficiarului la finantare de cel putin 25%.

(3) Plafoanele stabilite la alin. (1) se aplică intensitătii ajutoarelor calculate ca procent din cheltuielile de investitii eligibile sau ca procent din cheltuielile salariale aferente locurilor de muncă create prin realizarea investitiei, ori prin combinarea celor două, astfel încât ajutorul să nu depăsească cuantumul cel mai favorabil ce rezultă din aplicarea unuia sau altuia dintre aceste moduri de calcul.

Calculul ajutorului de stat

Art. 19. - (1) În cazul în care ajutorul de stat este calculat pe baza cheltuielilor de investitii, costurile eligibile ale unei investitii în imobilizări corporale includ costurile terenurilor, ale clădirilor si ale echipamentului. În sectorul transporturilor, cu exceptia costurilor materialului feroviar rulant, costurile mijloacelor si a materialului de transport, bunuri mobile, nu sunt incluse în ansamblul de cheltuieli ce formează baza standard.

(2) Costurile eligibile ale unei investitii în imobilizări necorporale reprezintă costurile de achizitie a tehnologiei.

(3) În cazul în care ajutorul este calculat pe baza locurilor de muncă create, cuantumul ajutorului este exprimat ca procent din cheltuielile salariale aferente locurilor de muncă create pe o perioadă de doi ani conform următoarelor criterii:

a) crearea de locuri de muncă trebuie să fie legată de executarea unui proiect de investitii în imobilizări corporale  sau necorporale; locurile de muncă trebuie să fie create într-o perioadă de trei ani de la finalizarea investitiei;

b) proiectul de investitii trebuie să conducă la o crestere netă a numărului de salariati din unitatea respectivă, în raport cu media ultimelor douăsprezece luni;

c) locurile de muncă trebuie să fie mentinute pe o perioadă de minimum cinci ani.

Ajutor pentru servicii de consultantă, alte servicii si activităti

Art. 20. - Ajutoarele acordate întreprinderilor mici si mijlocii pentru servicii de consultantă si alte servicii si activităti sunt compatibile cu un mediu concurential dacă îndeplinesc următoarele conditii:

a) pentru serviciile furnizate de către consultantii externi, ajutorul brut nu depăseste 50% din costurile aferente serviciilor prestate; serviciile în cauză nu constituie o activitate permanentă sau periodică si nu sunt legate de cheltuielile normale de functionare a întreprinderii, cum sunt serviciile obisnuite de consultantă fiscală, juridică sau de publicitate.

b) pentru participarea la târguri si expozitii, ajutorul brut nu depăseste 50% din costurile suplimentare ce rezultă din închirierea, amenajarea si organizarea standului.

Cumulul ajutoarelor

Art. 21. - (1) În cazul cumulării ajutoarelor de stat pentru întreprinderi mici si mijlocii cu ajutoarele de  stat având altă finalitate se aplică regulile stabilite la capitolul V.

(2) Ajutoarele de stat nu pot fi cumulate cu un alt ajutor de stat sau cu alte finantări comunitare, care se referă la  aceleasi costuri eligibile, dacă un asemenea cumul atinge o intensitate de ajutor mai mare decât cea prevăzută în prezentul regulament.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 22. - (1) Prezentul regulament se adoptă prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei de punere în aplicare a acestuia si intră în vigoare după 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.

(3) Dispozitiile prezentului regulament se aplică în conformitate cu Regulamentul privind forma, continutul si alte detalii ale notificării unui ajutor de stat si în conformitate cu Regulamentul privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare.

(4) Prezentul regulament se aplică ajutoarelor de stat notificate după intrarea sa în vigoare, precum si atunci când ajutoarele de stat au fost notificate înainte de intrarea sa în vigoare, dar decizia Consiliului Concurentei este ulterioară acestei date sau Consiliul Concurentei nu a emis încă o decizie.

 

ANEXA Nr. 1

 

Lista produselor agricole cărora nu li se aplică dispozitiile prezentului regulament

 

Codul corespondent din

Clasificarea produselor si

serviciilor asociate activitătilor

din economia natională

(CPSA)

Numărul din

nomenclatorul de

la Bruxelles

 

Descrierea produselor

conform nomenclatorului de

la Bruxelles

Clasele 0121.1, 0122.1, 0123, 0124.1, 0125.1, 0126.1, 0127.1, 0128.1

Capitolul 1

Animale vii

Clasa 1511 (exclusiv 1511.2, 1511.3, 1511.4)

Capitolul 2

Carne si resturi de carne comestibile

Clasa 1512 (exclusiv 1512.2)

 

 

Clasa 0500

Capitolul 3

Peste, crustacee si moluste

Clasa 1551, 0125.2, 0126.2

Capitolul 4

Produse lactate, ouă de pasăre, miere naturală

Clasele 1511.4, 1511.19, 1512.14

Capitolul 5

Mate, băsici si stomacuri de animale(altele decât de peste), întregi sau bucăti ale acestora

 

 

Produse de origine animală nespecificate sau incluse în altă parte; animale moarte din capitolul 1 sau 2, improprii consumului uman

Clasa 0116

Capitolul 6

Arbori si alte plante; bulbi, rădăcini si altele; flori tăiate si ornamente

Clasa 0115

Capitolul 7

Legume comestibile si anumite rădăcini si tuberculi

Clasa 0117.1

Capitolul 8

Fructe comestibile si nuci, alune etc; coji de pepeni sau fructe citrice

Clasa 0117.2

Capitolul 9

Cafea, ceai si mirodenii, exclusiv mate

Clasa 0117.3

 

 

Clasa 0111

Capitolul 10

Cereale

Clasa 1561 (exclusiv 1561.5)

Capitolul 11

Produse ale industriei de morărit; malt si amidon, gluten, inulină

Clasele 0113.3, 0113.5, 0113.61, 0113.62, 0113.7, 0114

Capitolul 12

Seminte uleioase si fructe oleaginoase; diferite grăunte, seminte si fructe; plante industriale si medicinale; paie si furaje uscate

-

Capitolul 13

Pectina

Clasele 1511.32, 1511.31, 1541 (exclusiv 1541.11) 1541.11, 1542.11, 1542.12, 1542.13, 1543, 1542.2

Capitolul 15

Untura (slănina) si alte tipuri de grăsime de porc transate; grăsime de pasăre transată

 

 

Grăsimi netransate de bovine, oaie, capră; seu; produse din aceste grăsimi

 

 

Stearină din untură, oleostearina si stearina din seu; ulei din untură si ulei din seu, neemulsionate sau amestecate sau preparate în orice mod

 

 

Grăsimi si ulei de peste si mamifere marine, rafinate sau nu

 

 

Uleiuri vegetale, lichide sau solide, nerafinate, rafinate sau purificate

 

 

Grăsimi si uleiuri animale si vegetale, hidrogenate, rafinate sau nu, dar neprelucrate în continuare

 

 

Margarină, untură artificială si alte grăsimi comestibile prelucrate

 

 

Reziduuri ce rezultă din prelucrarea substantelor grase, sau ceruri vegetale sau animale

Clasele 1513, 1520(exclusiv 1520.2)

Capitolul 16

Prelucrarea cărnii, pestelui, crustaceelor si molustelor

Clasele 1583.1

Capitolul 17

Zahăr din sfeclă si zahăr din trestie de zahăr, solid

1562.21

 

Alte tipuri de zahăr; zahăr sub formă de sirop, miere artificială (amestecată sau nu cu miere naturală)

1583.14

 

 

1583.13

 

Melasă, decolorată sau nu

 

 

Zahăr aromatizat sau colorat, siropuri si melasă, fără sucuri de fructe ce contin zahăr în orice proportie

Clasele 1584.1

Capitolul 18

Cacao boabe, întregi sau sparte, crudă sau prăjită

1584.3

 

Cacao coji (pleavă), coji si deseuri

Clasa 1533 (exclusiv 1533.3)

Capitolul 20

Prelucrarea legumelor, fructelor si a altor părti ale plantelor

-

Capitolul 22

Must de struguri, în fermentatie sau oprit din fermentatie altfel decât prin adăugarea de alcool

1593

 

Vin din struguri proaspeti; must de struguri oprit din fermentatie prin adăugarea de alcool

1594

 

 

1592

 

Alte băuturi fermentate (de ex. cidru, cidru de pere si mied)

 

 

Alcool etilic sau băuturi spirtoase, denaturate sau nu, de orice tărie, obtinute din produse agricole, exclusiv lichiorurile si alte băuturi spirtoase si preparate alcoolice compuse (cunoscute ca “extracte concentrate”) pentru fabricarea băuturilor

1587.11

Otet si înlocuitori de otet

 

Clasele 1520.2, 1533.3, 1562.3, 1583.2, 1596.2

Capitolul 23

Reziduuri si deseuri din industria alimentară; furaje de origine animală

Clasa 0113.4

Capitolul 24

Tutun neprelucrat, deseuri de tutun

Clasa 0212.2

Capitolul 45

Plută naturală, neprelucrată, zdrobită, granulată sau măcinată; deseuri de plută

Clasa 0113.63

Capitolul 54

In, crud sau prelucrat dar nefilat; in câlti si deseuri

Clasa 0113.63

Capitolul 57

Cânepă, crudă sau prelucrată dar nefilată; câlti si deseuri de cânepă

 

ANEXA Nr. 2

 

Echivalentul subventiei nete a unui ajutor pentru investitii

 

Metoda de calcul a echivalentului subventiei nete, denumit în continuare ESN, este o metodă utilizată de Consiliul Concurentei în evaluarea pe care acesta o face în cazul schemelor notificate de furnizorul de ajutor.

1. Principii generale

Calculul ESN constă în aducerea tuturor formelor de ajutor legate de o investitie la un numitor comun, acesta fiind intensitatea netă, în scopul de a le compara între ele sau cu un plafon predeterminat. Este vorba de o metodă de comparare ex ante care nu reflectă întotdeauna realitatea contabilă. Ajutoarele fiscale sunt considerate ajutoare legate de investitie atunci când au la bază o sumă investită în regiune. În plus, orice ajutor fiscal poate intra în această categorie dacă se stabileste un plafon exprimat ca procent din suma investită în regiune. Atunci când acordarea unui ajutor fiscal este esalonată pe mai multi ani, fiecare sumă care rămâne la sfârsitul unui an dat poate fi reportată pentru anul următor si majorată conform nivelului ratei de referintă.

Intensitatea netă reprezintă avantajul final pe care întreprinderea îl poate obtine de pe urma ajutorului, în comparatie cu valoarea netă (fără suma T.V.A.) a investitiei subventionate. Calculul va lua în considerare doar cheltuielile de capital fix în terenuri, clădiri si echipamente, care constituie baza standard.

În cazul schemelor de ajutor de stat a căror bază cuprinde cheltuieli suplimentare, acestea din urmă trebuie să fie limitate la o anumită proportie din baza standard.

Astfel, toate schemele de ajutor vor fi examinate în functie de intensitatea lor aferentă doar cheltuielilor prevăzute în baza standard, asa cum prezintă următoarele exemple.

Acest sistem de recalculare a intensitătilor nu se aplică investitiilor în imobilizări necorporale vizate la art. 7 din prezentul regulament.

Exemplul nr. 1:

- Baza schemei: echipamente;

- Intensitatea maximă a schemei: 30%.

Deoarece toate cheltuielile eligibile ale schemei de ajutor figurează în baza standard, Consiliul Concurentei va tine seama doar de intensitatea maximă a schemei, adică 30%. Dacă plafonul intensitătii autorizat de Consiliu Concurentei în regiunea avută în vedere este de 30%, schema de ajutor va fi considerată compatibilă în această privintă.

Exemplul nr. 2:

- Baza schemei: echipamente, clădiri + brevete în limita a 20% din cheltuielile precedente;

- Intensitatea maximă a schemei: 30%.

Toate cheltuielile eligibile figurează fie în baza standard  (echipamente, clădiri), fie în lista cheltuielilor necorporale eligibile (brevete). Acestea din urmă nu trebuie să depăsească 25% din baza standard. În aceste conditii, Consiliul Concurentei va tine seama direct de intensitatea maximă a schemei, adică 30%. Dacă plafonul intensitătii autorizat de Consiliul Concurentei în regiunea avută în vedere este de 30%, schema de ajutor va fi considerată compatibilă din acest punct de vedere.

Exemplul nr. 3:

- Baza schemei: clădiri, echipamente, terenuri + stocuri în limita a 50% din cheltuielile precedente;

- Intensitatea maximă a schemei: 30%

Consiliul Concurentei va lua în considerarea intensitatea maximă a schemei redusă la baza standard, adică: 30% x 1,5 = 45%.

Dacă plafonul intensitătii autorizat de Consiliul Concurentei în regiunea avută în vedere este de 30%, schema nu va fi  considerată compatibilă, decât dacă intensitatea sa va firedusă la 30%: 1,5 = 20%

Exemplul nr. 4:

- Baza schemei: clădiri;

- Intensitatea maximă a programului: 60%

Dacă plafonul regional autorizat de Consiliul Concurentei este de 30%, nu există garantia că ajutoarele respective vor respecta acest plafon. Intensitatea prevăzută prin schema de ajutor este superioară plafonului regional, dar este aplicată unei baze reduse. Schema nu va fi deci considerată compatibilă în această privintă decât dacă este adăugată o conditie expresă privind respectarea plafonului regional aplicat bazei complete.

Determinarea ESN se bazează numai pe calcule legate de regimul de impozitare si de metodele de actualizare, exceptie făcând cazul anumitor forme de ajutor care reclamă un tratament specific. Aceste calcule sunt bazate pe elemente furnizate de schema de ajutor sau de legislatia fiscală, precum si pe anumiti parametri stabiliti prin conventie.

1.1. Impozitare

Intensitatea ajutorului trebuie calculată după impunerea fiscală, adică după ce au fost deduse impozitele plătibile pe suma ajutorului si, în special, a impozitului pe profit.

Aceasta este baza notiunii de ESN, care reprezintă ajutorul obtinut de beneficiar după plata impozitelor legate de acesta, presupunând că întreprinderea obtine profit încă din primul an, astfel încât asupra sumei ajutorului se percepe impozitul maxim.

1.2. Actualizarea

Calcule de actualizare sunt necesare în diferite stadii ale determinării ESN. În primul rând, atunci când ajutoarele si/sau cheltuielile pentru investitii sunt esalonate în timp, trebuie luat în considerare calendarul real al vărsămintelor de ajutoare si al cheltuielilor. În consecintă, cheltuielile pentru investitii si vărsămintele de ajutoare sunt reportate, printr-un calcul de actualizare, la sfârsitul anului în care întreprinderea efectuează prima transă de amortizare. În al doilea rând, astfel de calcule sunt necesare pentru a actualiza valoarea beneficiilor obtinute ca urmare a rambursării unui împrumut cu dobândă subventionată sau a impozitului prelevat din ajutor.

Rata utilizată în astfel de cazuri este rata de referintă/de actualizare. Pe lângă utilizarea sa ca rată de actualizare, ea este, de asemenea, folosită pentru a calcula partea subventionată din dobânda unui împrumut cu dobândă redusă.

1.3. Cazuri particulare

În afară de calculele privitoare la impozitare si actualizare descrise anterior, unele forme de ajutor necesită o analiză particulară. Astfel, în cazul ajutorului acordat în vederea închirierii unei clădiri, ajutorul este evaluat prin actualizarea diferentei dintre chiria plătită de întreprindere si o chirie teoretică egală cu o rată de referintă aplicată la valoarea clădirii, majorată cu o sumă corespunzătoare amortizării clădirii în anul respectiv. O metodă similară este utilizată si pentru ajutoarele pentru finantarea investitiilor prin leasing. Cheltuielile legate de achizitionarea terenului sau clădirilor de către înterprinderea care arendează sau închiriază pot fi considerate eligibile cu conditia să se dovedească necesitatea ajutorului în cauză.

În cazul ajutorului acordat în vederea arendării de terenuri, arenda teoretică este calculată în functie de nivelul ratei de referintă diminuat cu nivelul ratei inflatiei, aplicată la valoarea terenului.

2. Echivalentul subventiei nete al unui ajutor pentru investitii acordat sub formă de subventie de capital

2.1. Principii generale

Ajutorul pentru investitii acordat unei întreprinderi sub forma de subventie de capital este exprimat într-o primă fază ca un procent din investitie, reprezentând echivalentul subventiei nominale sau echivalentul subventiei brute.

Conform metodei uzuale de evaluare a ajutoarelor, echivalentul subventiei nete a ajutorului îl constituie beneficiul care rămâne la dispozitia întreprinderii după plata impozitului pe profit.

În cea mai mare parte a cazurilor, subventia nu este impozabilă ca atare, ci este deductibilă fiscal din valoarea investitiei amortizabile. Ca urmare, pentru că beneficiază de ajutor, investitorul amortizează în fiecare an o sumă mai mică decât dacă nu ar fi beneficiat de ajutor.

Întrucât amortizările se deduc din profitul impozabil, o subventie creste partea prelevată de stat în fiecare an sub formă de impozit pe profit.

Această metodă de impozitare a subventiei, care constă în integrarea acesteia în profituri în acelasi ritm cu amortizările, este des utilizată, de exemplu, în tările Uniunii Europene, fără ca aceasta să însemne că în alte tări nu pot fi întâlnite si alte metode.

2.2. Exemple de calcul

Exemplul nr. 1: Subventia nu este impozabilă.

Subventiile sunt contabilizate în general ca venituri si sunt impozitate. Totusi, în special în cazul anumitor ajutoare pentru cercetare-dezvoltare, este posibil ca ele să fie exceptate de la plata impozitului. În acest caz, echivalentul subventiei nete este egal cu subventia nominală.

Exemplul nr. 2: Investitia implică o singură categorie de cheltuieli si subventia este impozitată în întregime la sfârsitul primului exercitiu financiar.

Aceasta presupune că întreaga subventie este supusă impozitului pe profit aplicabil agentilor  economici încă din primul an. Această reglementare nu este excesivă dacă se admite că întreprinderile, în general deficitare pe parcursul primilor ani de activitate, au posibilitatea să-si reporteze pierderile pe mai multe exercitii financiare.

Pentru a calcula ESN al acestei subventii, se deduce din aceasta suma impozitului cu care va fi taxată.

De exemplu: Investitii: 100

Subventie nominală: 20

Rata impozitării: 40%

Impozitul prelevat pentru subventie este de 20 x 40% = 8

ESN va fi: (20-8)/100=12%

Exemplul nr. 3: Investitia implică o singură categorie de cheltuieli si subventia este impozitată liniar, timp de cinci ani.

În acest caz, subventia este impozitată în cote egale, pe o perioadă de cinci ani. Pe durata acestor cinci ani beneficiile se vor majora, în fiecare an, cu o cincime din subventie. Pentru a calcula ESN, sumele actualizate ale impozitului prelevat în fiecare an din cei cinci, conform regimului fiscal aplicabil, vor fi scăzute din suma ajutorului acordat.

De exemplu: Investitii: 100

Subventie nominală: 20

Rata impozitării: 40%

Rata de actualizare: 8%

În tabelul următor este prezentat modul în care sunt calculate impozitele prelevate anual asupra subventiei, precum si valoarea lor actualizată:

Perioada

Impozit prelevat din subventie(1)

Coeficient de actualizare (2)

Valoare actualizată

(1) x (2)

Sfârsitul primului an

(20/5) x 40%

1,0

1,600

Sfârsitul celui de-al doilea an

(20/5) x 40%

1/(1 + 0,08)1

1,481

Sfârsitul celui de-al treilea an

(20/5) x 40%

1/(1 + 0,08)2

1,372

Sfârsitul celui de-al patrulea an

(20/5) x 40%

1/(1 + 0,08)3

1,270

Sfârsitul celui de-al cincilea an

(20/5) x 40%

1/(1 + 0,08)4

1,176

 

 

Total

6,900

 

Totalul ultimei coloane reprezintă suma impozitelor actualizate prelevate în fiecare an. Acesta trebuie scăzut din subventia nominală pentru a se obtine ESN.

ESN va fi: (20-6,9)/100 = 13,1%.

NOTĂ:

Impozitul prelevat pe ajutor este actualizat la sfârsitul primului an presupunând că întreprinderea efectuează prima transă de amortizare la această dată.

Exemplul nr. 4: Investitia presupune trei categorii de cheltuieli: terenuri, clădiri si echipamente, impozitate în rate diferite.

Aceste trei categorii de cheltuieli constituie ceea ce s-a convenit a fi numită baza standard a ajutorului.

Repartizarea investitiei pe cele trei tipuri de cheltuieli, pentru calcularea ESN în cazul unei scheme de ajutor de stat, se realizează prin utilizarea ponderilor de mai jos, valoarea exactă urmând a fi stabilită de Consiliul Concurentei în functie de conditiile concrete existente la momentul respectiv (suma ponderilor = 100):

- terenuri - între 1% si 5%;

- clădiri - între 30% si 50%;

- echipamente - între 45% si 65%.

Pe de altă parte, în cazul subventiilor individuale se utilizează ponderea efectivă a celor trei categorii de cheltuieli prezente în baza standard.

Dat fiind că rata de impozitare a subventiei este diferită pentru fiecare categorie de cheltuieli, este necesar, în primul rând, ca subventia să fie distribuită proportional între pozitiile care formează baza ajutorului.

Se calculează apoi sumele percepute cu titlu de impozit, separat pentru fiecare categorie de cheltuieli (aceste calcule sunt de acelasi tip cu cele prezentate în tabelul de la Exemplul nr. 3).

Aceste prelevări sunt scăzute apoi din subventia nominală pentru a obtine ESN:

ESN = Subventia nominală minus:

- impozitul prelevat pe subventia alocată pentru terenuri;

- impozitul prelevat pe subventia alocată pentru clădiri;

- impozitul prelevat pe subventia alocată pentru echipamente.

De exemplu: Investitii: 100, din care: terenuri: 3 neamortizabil

clădiri: 33 amortizare liniară, în 20 de ani

echipamente: 64 amortizare degresivă în 5 ani.

Subventia nominală: 20

Rata impozitării: 55%

Rata de actualizare: 8%

Calculul impozitului prelevat pentru subventia destinată terenurilor

În general, terenurile nu sunt amortizabile. Presupunând că subventia este impozitată în acelasi ritm în care are loc amortizarea, subventia acordată pentru terenuri nu este  impozitată si, în consecintă, nu vor fi scăzute impozite din subventia acordată.

Calculul impozitului prelevat pentru subventia destinată clădirilor

Presupunând că subventia pentru clădiri se impozitează în acelasi ritm în care are loc amortizarea, adică 20 de ani, în transe egale:

- subventia nominală alocată pentru clădiri va fi de 20 x 33% = 6,6;

- în fiecare an, partea din subventie integrată în profit va fi de: 6,6/20 = 0,33;

- valoarea impozitului prelevat pentru această parte va fi de: 0,33 x 55% = 0,18.

Referitor la subventia acordată pentru clădiri, o valoare de 0,18 din profit va fi datorată în fiecare an pe o perioadă de 20 de ani. În cazul în care această serie de plăti este actualizată la sfârsitul primului an (calcule de acelasi tip cu cele din tabelul pentru Exemplul 3), totalul impozitului prelevat în această perioadă ca urmare a subventiei acordate pentru clădiri va fi de 1,925.

Calculul impozitului prelevat pentru subventia destinată echipamentelor

Se presupune că subventia destinată echipamentelor este impozitată în acelasi ritm în care are loc amortizarea, adică degresiv, în cinci ani, ritmul fiind următorul: 40%, 24%, 14,4%, 10,8% si 10,8%.

Spre deosebire de situatia clădirilor, în acest caz impozitarea este diferită în fiecare an, astfel încât calculul impozitului va trebui efectuat an de an. Partea din subventia nominală destinată echipamentelor este de: 20 x 64% = 12,8

 

Calculul prelevărilor de impozit:

 

Perioada

Impozit prelevat din subventie(1)

Coeficient de actualizare (2)

Valoare actualizată

(1) x (2)

Sfârsitul primului an

12,8x40%x55%

1,0

2.816

Sfârsitul celui de- al doilea an

12,8x24%x55%

1/(1+0,08)1

1,564

Sfârsitul celui de-al treilea an

12,8x14,4%x55%

1/(1+0,08)2

0,869

Sfârsitul celui de-al patrulea an

12,8x10,8%x55%

1/(1+0,08)3

0,604

Sfârsitul celui de-al cincilea an

12,8x10,8%x55%

1/(1+0,08)4

0,559

 

 

Total:

6,412

 

Calculul echivalentului subventiei nete

- Subventie nominală 20

Diminuată cu:

- impozitul prelevat din subventia destinată terenurilor 0

- impozitul prelevat din subventia destinată clădirilor 1,925

- impozitul prelevat din subventia destinată echipamentelor 6,412

ESN 11,6%

Observatii

1. Impozitarea subventiilor, mentionată în metoda uzuală de evaluare a ajutoarelor prezentată mai sus, depinde, pe de o parte, de legislatia fiscală în vigoare si, pe de altă parte, de modalitătile particulare presupuse de schema în cauză.

2. Pentru calculul ESN trebuie să se cunoască exact:

- nivelul impozitului pe profit aplicat agentului economic respectiv;

- regulile de amortizare în vigoare sau metoda specifică de integrare a subventiei în beneficiile prevăzute de schema în cauză.

3. Echivalentul subventiei nete al unui ajutor pentru investitii acordat sub formă de împrumut cu dobândă redusă

3.1. Principii generale

Ajutorul pentru investitii acordat unei întreprinderi sub formă de împrumut cu dobândă redusă se exprimă, în primul rând, prin numărul de puncte procentuale, reprezentând diferenta între nivelul ratei de referintă si cel al ratei percepute de institutia creditoare.

Această bonificatie are ca unic efect diminuarea sarcinii dobânzii, rambursarea împrumutului putând să se efectueze în acelasi mod, indiferent dacă rata dobânzii este normală sau redusă.

Acest avantaj se exprimă ca procent din investitie, ca si în cazul subventiei de capital, obtinându-se astfel echivalentul subventiei nominale sau echivalentul subventiei brute.

Acesta nu reprezintă, însă, neapărat avantajul final pe care întreprinderea îl obtine de pe urma subventionării dobânzii. Dacă plata dobânzilor se deduce din profitul impozabil, subventionarea dobânzii determină pierderea unei  părti a acestui avantaj fiscal prin cresterea părtii prelevate de stat sub formă de impozit pe profit.

Prin urmare, ESN se obtine scăzând din echivalentul subventiei brute impozitul perceput de stat în urma majorării profitului impozabil ca urmare a acordării bonificatiei.

Ca si în cazul unei subventii de capital, calculul ESN al unui împrumut cu dobândă redusă se efectuează pornind de la elementele furnizate fie de schema de ajutor, fie de legislatia fiscală, la care se adaugă eventuale alte elemente stabilite conventional.

Elementele necesare calculului ESN al unui ajutor pentru investitii acordat sub forma unui împrumut cu dobândă redusă sunt următoarele:

- durata împrumutului;

- perioada de gratie a împrumutului, adică perioada initială pe parcursul căreia împrumutul nu este rambursat, dobânzile fiind achitate la totalul sumei principale;

- numărul de puncte procentuale reprezentând bonificatia;

- durata bonificatiei, care nu este obligatoriu să fie aceeasi ca durata împrumutului;

- ponderea împrumutului în investitie;

- rata de referintă/actualizare;

- rata impozitării.

Trebuie cunoscute, de asemenea, modalitătile de rambursare a împrumutului. În marea majoritate a cazurilor împrumutul este rambursat liniar, în cote egale, dobânzile  fiind plătite asupra sumei rămase. Uneori, rambursarea se efectuează sub formă de rate anuale constante, această situatie fiind luată în considerare la calcularea ESN.

3.2. Exemple de calcul

Exemplul nr. 1

1. Parametrii

- împrumutul este acordat pentru o perioadă de 10 ani cu rambursare liniară si fără perioada de gratie;

- bonificatia este de 3 puncte procentuale pe toată durata împrumutului;

- ponderea împrumutului în investitie este de 40%;

- rata de referintă/actualizare este de 8%;

- rata impozitării este de 35%.

2. Calculul unitătii de ajutor

Unitatea de ajutor reprezintă echivalentul subventiei nominale a unei bonificări a dobânzii de un punct procentual pentru un împrumut care reprezintă 100% din investitie, tinând seama de caracteristicile ajutorului folosite ca parametri. Se calculează după cum urmează:

 

Sfârsitul anului

Împrumut:

sold restant datorat(1)

Bonificatie 1 punct (2)

Avantaj dobândit  (1) x (2)

Coeficient de actualizare (3)

Valoare actualizată*) (1) x (2) x (3)

1

100

1%

1

1/(1+0,08)1

0,926

2

90

1%

0,9

1/(1+0,08)2

0,772

3

80

1%

0,8

1/(1+0,08)3

0,635

4

70

1%

0,7

1/(1+0,08)4

0,515

5

60

1%

0,6

1/(1+0,08)5

0,408

6

50

1%

0,5

1/(1+0,08)6

0,315

7

40

1%

0,4

1/(1+0,08)7

0,233

8

30

1%

0,3

1/(1+0,08)8

0,162

9

20

1%

0,2

1/(1+0,08)9

0,100

10

10

1%

0,1

1/(1+0,08)10

0,046

 

 

 

 

Unitatea de ajutor

4,112

 

*) Actualizarea se realizează la începutul primului an

 

3. Calculul ESN

ESN se obtine prin multiplicarea unitătii de ajutor cu caracteristicile ajutorului: numărul de puncte de bonificatie (3), ponderea împrumutului în investitie (40%) si partea neimpozabilă din ajutor: (1-35%):

ESN = 4,112 x 3 x 40% x (1-35%) = 3,21%

Exemplul nr. 2

1. Parametrii

Parametrii sunt aceiasi din Exemplul nr. 1 dar cu o perioadă de gratie de doi ani. Aceasta înseamnă că în primii doi ani nu se rambursează nimic din împrumutul propriu-zis.

Împrumutul acordat pe o durată de zece ani va fi astfel rambursat în opt transe egale începând din al treilea an si până în cel de-al zecelea. Pe durata acestor zece ani dobânzile vor fi plătite pentru sumele rămase după fiecare an.

2. Calculul unitătii de ajutor

 

Sfârsitul anului

Împrumut:

sold restant datorat(1)

Bonificatie 1 punct (2)

Avantaj dobândit  (1) x (2)

Coeficient de actualizare (3)

Valoare actualizată*) (1) x (2) x (3)

1

100

1%

1

1/(1+0,08)1

0,926

2

100

1%

1

1/(1+0,08)2

0,857

3

100

1%

1

1/(1+0,08)3

0,794

4

87,5

1%

0,875

1/(1+0,08)4

0,643

5

75,0

1%

0,750

1/(1+0,08)5

0,510

6

62,5

1%

0,625

1/(1+0,08)6

0,394

7

50

1%

0,500

1/(1+0,08)7

0,292

8

37,5

1%

0,375

1/(1+0,08)8

0,203

9

25,0

1%

0,250

1/(1+0,08)9

0,125

10

12,5

1%

0,125

1/(1+0,08)10

0,058

 

 

 

 

Unitatea de ajutor

4,802%

 

*) Actualizarea se realizează la începutul primului an

 

3. Calculul ESN

Ca si în Exemplul nr. 1, unitatea de ajutor este multiplicată cu numărul de puncte de bonificatie, ponderea împrumutului în investitie si partea neimpozabilă din ajutor:

ESN = 4,802 x 3 x 40% x (1-35%) = 3,75%

Notă: Se constată că toate elementele rămânând aceleasi, introducerea unei perioade de gratie pentru rambursare are drept efect majorarea ESN. Perioada de gratie măreste pentru fiecare an suma rămasă de rambursat, deci si avantajul dobândit ca urmare a bonificării dobânzii si, în consecintă, măreste si unitatea de ajutor.

Exemplul nr. 3

1. Parametrii

Aceleasi elemente ca si pentru Exemplul nr. 2, dar rambursarea împrumutului se va face sub formă de rate anuale constante.

În acest caz, metoda de calcul este fundamental diferită de cea utilizată în cele două exemple precedente: în primul rând, trebuie să fie calculate anuitătile “normale”, adică fără reducerea ratei dobânzii, apoi anuitătile “bonificate” obtinute în conditiile reducerii ratei dobânzii; diferenta dintre  cele două serii este stabilită anual si, în final, se actualizează rezultatele acestei ultime operatii pentru a se obtine echivalentul subventiei.

2. Calculul echivalentului subventiei

Anuitătile constante, exprimate ca procent din împrumut, se calculează cu ajutorul următoarei formule:

A = i/(1-rn)

unde r = 1/(1+i)

“i” fiind rata dobânzii si “n” numărul de ani pentru care se calculează anuitatea. Calculele următoare sunt efectuate entru un împrumut de 100 de unităti:

 

Anii

Anuităti normale (1)

Anuităti bonificate  (2)

Avantaje dobândite (3)

Coeficient de actualizare (4)

Valoare actualizată*) (3) x (4)

1

8

5

3

1/(1 + 0,08)1

2,778

2

8

5

3

1/(1 + 0,08)2

2,572

3

17,401

15,472

1,929

1/(1 + 0,08)3

1,532

4

17,401

15,472

1,929

1/(1 + 0,08)4

1,418

5

17,401

15,472

1,929

1/(1 + 0,08)5

1,313

6

17,401

15,472

1,929

1/(1 + 0,08)6

1,216

7

17,401

15,472

1,929

1/(1 + 0,08)7

1,126

8

17,401

15,472

1,929

1/(1 + 0,08)8

1,042

9

17,401

15,472

1,929

1/(1 + 0,08)9

0,965

10

17,401

15,472

1,929

1/(1 + 0,08)10

0,894

 

 

 

 

Unitatea de ajutor

14,85%

*) Actualizarea se realizează la începutul primului an

 

3. Calculul ESN

ESN se obtine prin multiplicarea echivalentului subventiei cu procentul reprezentând ponderea împrumutului în investitie, deducându-se apoi partea prelevată prin impozitare:

ESN = 14,85 x 40% x (1-35%) = 3,86%

Notă: în absenta perioadei de gratie, ESN calculat în acelasi mod va fi de 3,41%.

3.3. Formule de calculare a ESN pentru un împrumut cu dobândă redusă

Metodele prezentate anterior, usor de transpus în formule tabelare, permit calcularea ESN a unui împrumut cu dobânda redusă în functie de particularitătile fiecărui caz în parte. În cazurile uzuale se poate recurge si la calculul direct prin intermediul formulelor prezentate în continuare.

1. Notatii

- i = rata de referintă, r = 1/(1+i)

- I’ = rata bonificată, r’ = 1/(1+I’)

- P = durata (în număr de rate de rambursare) împrumutului

- Q = ponderea împrumutului în investitie

- T = rata de impozitare

- F = durata, exprimată în număr de rate de rambursare, a unei eventuale perioade de gratie.

Pe parcursul perioadei de gratie nu se plătesc decât dobânzile pentru împrumut, la valoarea subventionată. (În absenta perioadei de gratie F=0).

2. Cazul unei rambursări liniare

 

ESN = (1-T)Q(1 - i’/i)(1 + ri’-rf/I x (P-F)

 

3. Rambursarea în forma unor anuităti constante

 

ESN = (1-T)Q[1-(i’/i) x (1- rF + rF - rP/1 - r’P-F)]

 

REGULAMENT

privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor în dificultate

 

În temeiul art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, precum si al art. 14 alin. (1) lit. e) si art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,

 

Consiliul Concurentei adoptă prezentul regulament.

 

CAPITOLUL 1

Dispozitii generale

Introducere

 

Art. 1. - (1) Elaborarea unui cadru juridic de reglementare a disciplinei ajutorului de stat reprezintă continuarea procesului de armonizare a legislatiei românesti cu legislatia europeană, parte a procesului de aderare a României la Uniunea Europeană.

(2) Scopul controlului ajutoarelor de stat acordate de autoritătile publice sau de organismele care administrează surse ale statului este de a urmări măsura în care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu concurential normal, într-o economie de piată în care preturile produselor si tarifele serviciilor sunt determinate de cerere si ofertă.

Orice intentie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un ajutor existent trebuie să fie notificată Consiliului Concurentei.

(3) Ajutorul de stat pentru salvarea firmelor aflate în dificultate de la faliment si sprijinirea lor în vederea restructurării poate fi privit ca fiind legitim doar în anumite conditii.

Acest ajutor poate fi justificat, de exemplu, de considerente de politică regională si/sau socială, de nevoia de a tine seama de rolul benefic pe care îl au întreprinderile mici si mijlocii (I.M.M.) în economie sau, în mod exceptional, de dorinta de a mentine o structură de piată competitivă în cazul în care disparitia anumitor firme ar putea să conducă la o situatie de monopol sau de oligopol.

Conceptul de “firmă în dificultate”

Art. 2. - (1) Consiliul Concurentei consideră că o firmă este în dificultate atunci când nu este capabilă, fie prin resurse financiare proprii, fie prin resursele pe care poate să le obtină de la proprietari/actionari sau creditori, să acopere pierderile care, în absenta unei interventii din exterior din partea autoritătilor publice, o vor condamna aproape sigur la iesirea pe termen scurt sau mediu din circuitul economic.

(2) O firmă este considerată ca fiind în dificultate, în orice conditii si indiferent de mărimea ei, în sensul prezentului regulament, în special:

a) în cazul unei societăti cu răspundere limitată, când se constată pierderea a mai mult de jumătate din capitalul social si, în plus, când mai mult de un sfert din capital s-a pierdut în ultimele 12 luni; sau

b) în cazul unei societăti pe actiuni, când se constată pierderea a mai mult de jumătate din capitalul social, asa cum apare în evidentele contabile ale societătii, si, în plus, când mai mult de un sfert din capital s-a pierdut în ultimele 12 luni; sau

c) indiferent de forma societătii respective, când aceasta îndeplineste criteriile prevăzute în legislatia privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, pentru a fi supusă procedurilor colective de faliment.

(3) Semnele după care se poate considera că o firmă este în dificultate sunt cresterea pierderilor, scăderea cifrei de afaceri, cresterea volumului stocurilor, supracapacitate de productie, scăderea fluxului de numerar, cresterea datoriilor, cresterea spezelor financiare si scăderea si disparitia valorii activului net. În cazuri grave, societatea poate să fi devenit deja insolvabilă sau poate să fi făcut obiectul unor proceduri colective de faliment în conformitate cu dispozitiile legislatiei în vigoare referitoare la procedura reorganizării judiciare si a falimentului. În ultimul caz, prezentul regulament se aplică oricărui ajutor acordat în contextul unor astfel de proceduri, care au ca finalitate continuarea activitătii societătii. În orice caz, o firmă în dificultate este eligibilă numai dacă nu poate să se redreseze prin resursele proprii sau fondurile pe care le obtine de laproprietarii/actionarii sau creditorii săi.

(4) În sensul prezentului regulament o firmă nou-constituită nu este eligibilă pentru acordarea ajutorului pentru salvare sau restructurare, chiar dacă pozitia sa financiară initială este precară. Acesta este cazul, de exemplu, al unei firme care rezultă din lichidarea unei firme anterioare sau care preia activele unei astfel de firme. Crearea de către o companie a unei filiale tocmai ca un vehicul pentru preluarea activelor si, posibil, a pierderilor sale nu este considerată creare de firmă nouă.

(5) O societate apartinând unui grup nu este în mod normal eligibilă pentru acordarea ajutorului pentru salvare si restructurare, cu exceptia cazului în care se poate demonstra că dificultătile societătii sunt proprii si nu rezultă dintr-o alocare arbitrară a costurilor în cadrul grupului si că dificultătile sunt prea serioase pentru a fi rezolvate de grup.

Definirea ajutorului pentru salvare si a ajutorului pentru restructurare

Art. 3. - (1) Ajutorul pentru salvare si ajutorul pentru restructurare sunt reglementate de acelasi regulament deoarece în ambele cazuri autoritătile publice se confruntă cu o firmă care se află în dificultate, iar salvarea si restructurarea sunt adeseori două faze ale aceleiasi operatiuni, chiar dacă ele presupun mecanisme diferite.

(2) Ajutorul pentru salvare este, prin natura lui, temporar. Acest lucru ar trebui să facă posibilă mentinerea ocietătii în circuitul economic pentru o perioadă în care să se elaboreze un plan de restructurare sau lichidare si/sau pe o durată necesară Consiliului Concurentei să ia o decizie referitoare la acest plan.

(3) Restructurarea, pe de altă parte, se va baza pe un studiu de fezabilitate coerent si pe termen lung pentru revigorarea societătii pe termen lung. Restructurarea implică de obicei unul sau mai multe din următoarele elemente: restructurarea si rationalizarea activitătilor societătii pe o bază cât mai eficientă, presupunând, în special, retragerea societătii din activitătile generatoare de pierderi, restructurarea activitătilor existente care pot deveni din nou competitive si eventual diversificarea lor în directia unor activităti noi si viabile. Restructurarea industrială trebuie să fie însotită, de regulă, de restructurarea financiară, cum ar fi infuzia de capital, reducerea creantelor etc.

Totusi, operatiunile de restructurare, în sensul prezentului regulament, nu se pot limita la ajutorul financiar destinat compensării pierderilor fără a interveni asupra cauzelor care au dus la aceste pierderi.

Domeniul de aplicare a prezentului regulament

Art. 4. - Prezentul regulament se aplică agentilor economici din toate sectoarele economiei, cu exceptia sectorului otelului si cărbunelui.

Caracterul exceptional al ajutorului de salvare si al ajutorului de restructurare

Art. 5. - (1) Ajutorul de stat pentru salvarea sau restructurarea firmelor aflate în dificultate reprezintă măsuri exceptionale, întrucât, prin natura lor, acestea tind să denatureze concurenta.

(2) Ajutorul de stat pentru restructurare poate să ia forme diferite, cum ar fi infuzii de capital, anularea datoriilor, împrumuturi, scutiri de taxe sau de contributii la bugetul asigurărilor sociale de stat sau garantii de stat pentru împrumuturi.

(3) Ajutorul de stat pentru salvare trebuie să se limiteze la împrumuturi sau garantii pentru împrumuturi, dacă nu se stipulează altfel în alte reglementări cu privire la ajutorul de stat (art. 8).

(4) Furnizorul ajutorului se poate situa la orice nivel al administratiei, respectiv central, regional si local si orice “întreprindere publică”. Astfel, de exemplu, ajutorul pentru salvare si restructurare poate proveni de la holding-uri publice sau de la societăti de investitii publice.

(5) Pentru determinarea cazului în care o nouă infuzie de capital, efectuată de autoritătile publice în societătile pe care acestea le detin, constituie ajutor de stat, criteriul care se aplică este principiul “investitorului privat în economia de  piată”. Acest principiu prevede că, în conditiile în care un investitor privat, care îsi desfăsoară activitatea într-o economie de piată, ar fi pus la dispozitia societătii fondurile sau ar fi garantat finantarea societătii respective, acest sprijin nu este considerat ajutor de stat.

(6) Totusi, în cazul în care statul asigură sau garantează finantarea unei întreprinderi care are dificultăti financiare, este posibil ca transferurile financiare să reprezinte un ajutor de stat. Prin urmare, astfel de tranzactii financiare trebuie comunicate Consiliului Concurentei în prealabil, dacă este cazul, prin notificarea unei scheme generale, în conformitate cu art. 6 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. Prezumtia existentei ajutorului este mai puternică în cazurile în care există supracapacitate de productie structurală pe piata în care societatea care primeste ajutorul este activă sau în cazul în care industria respectivă, în ansamblul său, se află în dificultate.

(7) Evaluarea ajutorului pentru salvare sau a ajutorului pentru restructurare nu trebuie să fie afectate de modificările în structura proprietătii societătii care beneficiază de ajutor.

Compatibilitatea cu Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat

Art. 6. - (1) Consiliul Concurentei poate autoriza ajutorul de salvare si ajutorul de restructurare, conform art. 14 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat si în con- formitate cu prevederile prezentului regulament.

(2) Consiliul Concurentei consideră că ajutorul pentru salvare si restructurare poate contribui la dezvoltarea activitătilor economice, fără să afecteze concurenta si aplicarea corespunzătoare a acordurilor internationale la care România este parte într-o măsură contrară Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, dacă sunt îndeplinite conditiile stabilite în prezentul regulament. În cazul în care firmele care urmează să fie salvate sau restructurate se situează în  zone asistate, în sensul prevederilor art. 20, Consiliul Concurentei va tine seama de considerentele regionale.

 

CAPITOLUL 2

Conditii generale de autorizare a ajutoarelor pentru salvare si/sau restructurare notificate individual Consiliului Concurentei

 

Ajutoare individuale

Art. 7. - Acest capitol se referă în exclusivitate la ajutoarele notificate individual Consiliului Concurentei. În conditiile legii, Consiliul Concurentei poate autoriza scheme de acordare a ajutorului pentru salvare sau restructurare.

Conditiile de autorizare a acestor scheme sunt stabilite în capitolul 3.

A. Ajutorul de stat pentru salvare

Art. 8. - (1) Pentru a fi autorizat de către Consiliul Concurentei, ajutorul pentru salvare, asa cum a fost definit la art. 3, trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) să reprezinte un sprijin acordat lichiditătii firmei sub formă de garantii pentru împrumuturi sau împrumuturi. În ambele cazuri, împrumutul trebuie să fie acordat la o rată a dobânzii cel putin comparabilă cu rata de referintă care reprezintă dobânda medie la creditele acordate de băncile comerciale;

b) să fie în legătură cu împrumuturi care urmează să fie rambursate într-un termen de maximum 12 luni de la plata ultimei transe către firmă;

c) să fie justificat de motive sociale grave;

d) să fie însotit la notificare de un angajament din partea furnizorului prin care se obligă să comunice Consiliului Concurentei, în termen de maximum sase luni de la autorizarea măsurii ajutorului pentru salvare, un plan de restructurare sau de lichidare sau să facă dovada că împrumutul a fost rambursat integral si/sau că garantia a expirat;

e) să se limiteze la suma necesară pentru a mentine societatea în circuitul economic pe durata pentru care a fost autorizat ajutorul (suma necesară, de exemplu, pentru acoperirea costurilor cu salariile sau aprovizionările curente.

(2) Ajutorul pentru salvare poate fi autorizat initial pentru o perioadă de maximum sase luni sau, dacă furnizorul în cauză a prezentat un plan de restructurare în această perioadă, până când Consiliul Concurentei ia o decizie în legătură cu acest plan. În conditii exceptionale si la cererea furnizorului în cauză, Consiliul Concurentei poate prelungi perioada initială de sase luni, prelungire ce nu va putea fi mai lungă decât perioada initială.

(3) Ajutorul pentru salvare este o măsură exceptională care are drept scop mentinerea societătii în circuitul economic pentru o perioadă limitată, timp în care se poate evalua viitorul acesteia. Pe de altă parte, nu pot fi autorizate ajutoare repetate care nu ar face altceva decât să mentină situatia grea existentă, să amâne inevitabilul si între timp să transfere problemele economice si sociale existente către alti producători mai performanti.

(4) Dacă furnizorul nu comunică datele mentionate la alin. (1) lit. d) înainte de expirarea termenului limită de sase luni si nu face o cerere întemeiată de prelungire a termenului limită, Consiliul Concurentei va aplica prevederile  art. 18 alin. (2) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

(5) Autorizatea ajutorului pentru salvare nu atrage după sine, în mod obligatoriu, autorizarea ajutorului de stat pentru restructurare, având la bază planul de restructurare solicitat; ajutorul pentru restructurare trebuie să fie evaluat pe baza caracteristicilor proprii.

B. Ajutorul de stat pentru restructurare

 I. Principiul de bază

Art. 9. - Ajutorul de stat pentru restructurare ridică anumite probleme de concurentă întrucât poate să transfere o parte inechitabilă a poverii ajustării structurale si problemelor sociale si economice care decurg din aceasta asupra altor producători care nu beneficiază de ajutor si asupra altor furnizori de ajutor. Principiul general trebuie, prin urmare, să permită acordarea ajutorului pentru restructurare numai în conditiile în care se poate demonstra că nu contravine mediului concurential normal si aplicării corespunzătoare a acordurilor internationale la care România este parte. Acest lucru este posibil numai cu îndeplinirea strictă a criteriilor si dacă este sigur că avantajele care rezultă din supravietuirea agentului economic vor compensa orice distorsionare a concurentei, în special, în cazul în care este clar că efectul net al disponibilizărilor ca urmare a falimentului societătii, combinat cu efectele pe care le poate avea asupra furnizorilor, ar exacerba problemele somajului la nivel national, regional sau local, sau în mod exceptional, când disparitia societătii ar conduce la aparitia unei situatii de monopol sau de oligopol, cu luarea, dacă este cazul, a unor măsuri compensatorii adecvate în favoarea concurentilor.

II. Conditii pentru autorizarea ajutorului

Art. 10. - Sub rezerva dispozitiilor speciale pentru zonele asistate si întreprinderile mici si mijlocii, Consiliul Concurentei va autoriza ajutorul notificat numai dacă sunt îndeplinite cumulativ conditiile prevăzute în art. 11-17.

Eligibilitatea societătii

Art. 11. - Societatea trebuie să fie considerată firmă în dificultate, în sensul prevederilor art. 2 din prezentul regulament.

Restaurarea viabilitătii societătii

Art. 12. - (1) Acordarea ajutorului este conditionată de aplicarea planului de restructurare, care stă la baza autorizării Consiliului Concurentei, în cazul tuturor măsurilor de ajutor individual.

(2) Planul de restructurare, a cărui durată trebuie să fie cât mai scurtă posibil, trebuie să revigoreze societatea pe termen lung, într-o perioadă rezonabilă si pe baza unor evaluări realiste cu privire la conditiile de functionare viitoare. Prin urmare, ajutorul pentru restructurare trebuie să fie corelat cu un plan de restructurare la care furnizorul în cauză se angajează. Planul trebuie prezentat Consiliului Concurentei, trebuie să contină toate detaliile relevante si să includă, în special, un studiu de piată. Restaurarea viabilitătii trebuie să derive în principal din măsurile interne cuprinse în planul de restructurare si poate să se bazeze si pe factori externi, cum ar fi: fluctuatiile de preturi si ale cererii asupra cărora societatea nu are o influentă mare, dar numai dacă ipotezele cu privire la evolutia pietei sunt  general recunoscute. Restructurarea trebuie să cuprindă abandonarea activitătilor care ar rămâne producătoare de pierderi chiar si după restructurare.

(3) Planul de restructurare trebuie să descrie circumstantele care au condus la aparitia dificultătilor societătii, prin aceasta asigurându-se o bază pentru evaluarea faptului că măsurile sunt cele adecvate. Trebuie să se aibă în vedere, între altele, situatia prezentă si de perspectivă a cererii si ofertei pe piata relevantă a produsului, cu scenarii care să reflecte ipotezele optimiste, pesimiste si intermediare si punctele slabe si tari ale societătii. Planul de restructurare trebuie să permită societătii să progreseze către o nouă structură, care să îi ofere viabilitate pe termen lung si să îi permită să functioneze cu resurse proprii.

(4) Planul de restructurare trebuie să asigure o schimbare radicală care să permită societătii, după finalizarea restructurării, să îsi acopere costurile integral, inclusiv amortizarea si cheltuielile financiare. Rentabilitatea estimată a capitalului trebuie să fie suficientă pentru a permite  societătii restructurate să concureze pe piată prin forte proprii.

Evitarea denaturării semnificative a mediului concurential

Art. 13. - (1) Consiliul Concurentei trebuie să ia măsuri pentru a atenua cât mai mult posibil efectele nefavorabile ale ajutorului asupra concurentilor. În caz contrar, ajutorul nu trebuie autorizat.

(2) Această conditie ia, de regulă, forma unei limitări a prezentei de care societatea se bucura pe o piată sau pe mai multe piete după terminarea perioadei de restructurare.

Când mărimea pietei (pietelor) relevante este neglijabilă la nivelul tării, sau segmentul detinut de firmă pe piata/pietele relevante este neglijabil, trebuie să se considere că nu există nici o denaturare semnificativă a concurentei.

Această conditie trebuie considerată ca fiind în mod normal inaplicabilă întreprinderilor mici si mijlocii, cu exceptia cazului în care există dispozitii contrare.

(3) Limitarea sau reducerea obligatorie a prezentei societătii pe piata sau pietele relevante reprezintă un factor compensator în favoarea concurentilor societătii. Trebuie să existe un echilibru între factorii compensatori si efectele denaturante ale ajutorului si, în special, între acestia si importanta relativă a societătii pe piata sau pe pietele sale.

Consiliul Concurentei va determina dimensiunea acestei limitări sau reduceri a prezentei societătii pe piată, pe baza unui studiu de piată anexat la planul de restructurare, iar atunci când a fost deja initiată procedura, pe baza informatiilor furnizate de către părtile interesate. Reducerea prezentei societătii pe piata sau pietele relevante trebuie să se realizeze prin planul de restructurare si conditiile anexate la acesta.

(4) Se poate avea în vedere o diminuare a nevoii de măsuri compensatorii, dacă o astfel de reducere sau limitare a prezentei societătii pe piata sau pietele relevante poate cauza o deteriorare vizibilă a structurii pietei, de exemplu, prin crearea în mod indirect a unei situatii de monopol sau de oligopol.

(5) Măsurile compensatorii pot lua forme diferite, în functie de faptul dacă societatea operează sau nu pe o piată unde există supracapacitate de productie. Pentru a determina existenta sau absenta supracapacitătii de productie pe o piată dată, Consiliul Concurentei tine seama de toate datele relevante pe care le detine, după cum urmează:

a) în cazul în care există supracapacitate de productie structurală în toată tara pe o anumită piată care este deservită de către beneficiarul ajutorului, planul de restructurare trebuie să contribuie proportional cu suma primită ca ajutor si cu impactul pe care îl are pe piată, la îmbunătătirea conditiilor de piată prin reducerea ireversibilă a capacitătii de productie. O reducere a capacitătii de productie este considerată ca fiind ireversibilă atunci când activele relevante se află într-o permanentă incapacitate de a atinge un nivel de productie anterior sau li se acordă în permanentă o altă utilizare. Vânzarea capacitătii de productie către concurenti nu este în acest caz suficientă, exceptie făcând cazul în care instalatiile sunt vândute pentru utilizare într-o zonă geografică în care sunt folosite în continuare, dar fără a avea efecte semnificative asupra concurentei pe piata natională. Cerintele de reducere a capacitătii trebuie să conducă la reducerea prezentei firmelor beneficiarului pe piata sau pietele sale;

b) în cazul în care nu există supracapacitate de productie structurală la nivelul tării pe o piată deservită de beneficiarul ajutorului, Consiliul Concurentei trebuie să examineze dacă este necesară solicitarea de măsuri compensatorii. În cazul în care orice astfel de măsură compensatorie implică o reducere a capacitătii de productie a societătii în cauză, această reducere necesară se poate efectua printr-o vânzare a activelor sau filialelor societătii.

Consiliul Concurentei trebuie să analizeze măsurile compensatorii propuse de furnizorii de ajutor în cauză, sub orice formă, si să determine dacă sfera lor este suficient de cuprinzătoare pentru a atenua posibilele efecte denaturante ale ajutorului asupra concurentei. În examinarea măsurilor compensatorii necesare, Consiliul Concurentei va tine seama de situatia pietei si în special de nivelul ei de extindere, precum si de măsura în care sunt onorate cererile.

Ajutor limitat la minimum

Art. 14. - (1) Cuantumul si intensitatea ajutorului trebuie limitate la minimul strict necesar, pentru a permite restructurarea în functie de resursele financiare existente ale societătii, ale actionarilor sau ale grupului de afaceri din care face parte societatea. Beneficiarii ajutorului trebuie să contribuie semnificativ la planul de restructurare, prin resurse financiare proprii, inclusiv prin vânzarea activelor care nu sunt esentiale pentru supravietuirea societătii sau din finantări externe obtinute în conditiile pietei. Pentru a limita denaturarea concurentei, trebuie să se evite acordarea ajutorului într-un cuantum sau sub o formă care să ducă la un surplus de lichidităti în firmă, surplus care ar putea fi folosit în activităti agresive de denaturare a pietei si care nu au legătură cu procesul de restructurare.

Consiliul Concurentei va examina în mod corespunzător nivelul pasivului societătii după restructurare, inclusiv situatia existentă după amânarea sau reducerea creantelor, în special, în contextul continuării activitătii acesteia după procedurile de faliment potrivit prevederilor legale în vigoare privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului.

Ajutorul nu trebuie să servească la finantarea unei noi investitii, care nu este esentială pentru restaurarea viabilitătii societătii.

(2) În orice caz, trebuie să se demonstreze Consiliului Concurentei că ajutorul va fi utilizat numai în scopul restaurării viabilitătii societătii si că acest ajutor nu îi permite beneficiarului, în timpul aplicării planului de restructurare, să îsi extindă capacitatea de productie, exceptând cazul în care acest lucru este esential pentru revigorare, dar fără a cauza o denaturare a concurentei.

Conditii specifice aplicabile în cazul autorizării ajutorului

Art. 15. - (1) Pe lângă măsurile compensatorii descrise la art. 13 si în cazul în care astfel de măsuri nu au fost luate de către furnizorul în cauză, Consiliul Concurentei  poate impune orice conditii si obligatii pe care le consideră necesare pentru a se asigura că ajutorul nu denaturează concurenta într-o măsură care contravine Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

(2) În acest sens, Consiliul Concurentei poate solicita autoritătilor competente următoarele:

a) să ia anumite măsuri (de exemplu, să deschidă anumite piete pentru ceilalti agenti economici);

b) să impună anumite obligatii societătii beneficiare (de exemplu, să nu actioneze ca lider de pret pe anumite piete);

c) să nu acorde alte tipuri de ajutor societătii beneficiare în timpul perioadei de restructurare.

Aplicarea integrală a planului de restructurare si respectarea conditiilor

Art. 16. - (1) Societatea trebuie să aplice integral planul de restructurare care a fost acceptat de către Consiliul oncurentei. Consiliul Concurentei va considera orice nerespectare a planului sau neîndeplinire a altor obligatii ca reprezentând o utilizare abuzivă a ajutorului.

(2) În cazul în care restructurarea se întinde pe câtiva ani si implică sume substantiale acordate ca ajutor, Consiliul Concurentei poate solicita împărtirea ajutorului pentru restructurare în mai multe transe care pot fi plătite, pe baza:

a) confirmării aplicării satisfăcătoare a fiecărei etape a planului de restructurare, înainte de fiecare plată, în conformitate cu termenele prevăzute; sau

b) aprobării lor, înainte de fiecare plată, după ce se verifică dacă planul este pus în aplicare în mod corespunzător.

Monitorizarea si raportul anual

Art. 17. - (1) Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei trebuie să fie în măsură să se asigure că planul de restructurare este corect implementat, prin primirea unor rapoarte periodice detaliate, comunicate de furnizorul de ajutor de stat în cauză.

(2) În cazul acordării de ajutor firmelor mari, primul din aceste rapoarte trebuie să fie transmis în mod normal Consiliului Concurentei nu mai târziu de sase luni de la  autorizarea ajutorului. Ulterior, rapoartele vor fi transmise Consiliului Concurentei cel putin o dată pe an, la o dată fixă, până când se va considera că au fost îndeplinite obiectivele planului de restructurare. Aceste rapoarte trebuie să contină toate informatiile necesare Consiliului Concurentei pentru monitorizarea aplicării planului de restructurare, esalonarea plătilor către firmă si pozitia financiară a acesteia, precum si pentru urmărirea respectării conditiilor sau obligatiilor prevăzute în decizia de autorizare a ajutorului. Rapoartele trebuie să contină toate informatiile relevante cu privire la orice tip de ajutor pe care l-a primit societatea, fie individual, fie în cadrul unei scheme, în timpul perioadei de restructurare (art. 30). În cazurile în care Consiliul Concurentei are nevoie în timp util de confirmări ale anumitor informatii importante, cum ar fi închiderea sau reducerea capacitătii de productie, acesta poate solicita rapoarte mai frecvente.

(3) În cazul ajutoarelor pentru întreprinderi mici si mijlocii, este suficientă în mod normal transmiterea anuală a unei copii a bilantului contabil al societătii beneficiare si a  contului de profit si pierderi, exceptând cazul în care în decizia de autorizare a ajutorului sunt prevăzute conditii mai stricte.

(4) Furnizorii si beneficiarii ajutorului de stat au obligatia de a raporta ajutoarele de stat conform Hotărârii  Guvernului nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare în aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

III. Principiul “prima si ultima dată”

Art. 18. - (1) Pentru a nu se permite ca firmele să fie asistate într-o proportie necorespunzătoare, ajutorul de restructurare trebuie să fie acordat o singură dată. În notificarea ajutorului pentru restructurare transmisă Consiliului Concurentei, furnizorul de ajutor trebuie să specifice dacă societatea în cauză a mai primit în trecut ajutor pentru restructurare, precum si orice ajutor nenotificat. În acest caz si în situatia în care au trecut mai putin de zece ani de la încheierea perioadei de restructurare sau de la stoparea implementării planului, Consiliul Concurentei va autoriza ajutorul pentru restructurare numai în prezenta unor conditii exceptionale si neprevăzute, conditii de care societatea nu este răspunzătoare. O conditie neprevăzută este o conditie care nu ar fi putut fi în nici un caz anticipată în perioada în care a fost întocmit planul de restructurare.

(2) Aplicarea acestei reguli nu va fi în nici un caz influentată de schimbarea proprietătii asupra societătii beneficiare în urma acordării ajutorului sau în urma oricărei proceduri judiciare sau administrative care are ca efect îmbunătătirea situatiei financiare prezentate în bilant, reducerea creantelor sau anularea datoriilor anterioare, în cazul în care este aceeasi societate cea care îsi continuă activitatea.

(3) În cazul în care un agent economic preia activele altei firme si, în special, ale unui agent economic care a făcut obiectul uneia din procedurile enumerate la art. 18 alin. (2) sau obiectul unei proceduri colective de faliment în conformitate cu legislatia natională privind procedura reorganizării si lichidării judiciare si care a primit deja ajutor pentru salvare sau restructurare, principiul “prima si ultima dată” nu se aplică societătii cumpărătoare, dacă sunt îndeplinite următoarele trei conditii:

a) societatea cumpărătoare se distinge net de societatea anterioară;

b) societatea cumpărătoare a achizitionat activele societătii anterioare la pretul pietei (prin aceasta evitându-se ca ajutorul acordat în trecut să fie directionat către noua societate);

c) lichidarea sau restructurarea judiciară si cumpărarea societătii anterioare nu sunt simple formule care să aibă drept scop evitarea aplicării principiului “prima si ultima dată”. Consiliul Concurentei poate stabili, după caz, dacă  dificultătile întâlnite de către societatea cumpărătoare erau previzibile când aceasta a preluat activele societătii anterioare.

(4) Trebuie totusi subliniat că ajutoarele pentru cumpărarea activelor unei societăti fiind considerate ajutoare pentru investitia initială nu pot fi autorizate în conformitate cu dispozitiile prezentului regulament (art. 2 alin. 4), neintrând sub incidenta acestuia.

IV. Modificarea planului de restructurare

Art. 19. - (1) În cazul în care a fost autorizat un ajutor pentru restructurare, furnizorul de ajutor poate solicita Consiliului Concurentei, în perioada de restructurare, să autorizeze modificările intervenite în planul de restructurare si în cuantumul ajutorului.

(2) Consiliul Concurentei poate permite astfel de modificări, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele conditii:

a) planul revizuit trebuie să demonstreze o restaurare a viabilitătii societătii într-un termen rezonabil;

b) dacă a crescut cuantumul ajutorului, măsurile compensatorii necesare trebuie să fie mai extinse decât cele impuse initial;

c) dacă măsurile compensatorii propuse sunt mai restrânse decât cele planificate initial, atunci cuantumul ajutorului acordat trebuie să fie redus corespunzător;

d) noul calendar de aplicare a măsurilor compensatorii poate fi amânat fată de calendarul adoptat initial numai din motive care nu tin de societatea în cauză sau de controlul exercitat de furnizorul de ajutor. În caz contrar, cuantumul ajutorului trebuie să fie redus corespunzător.

V. Ajutorul pentru restructurare în zonele asistate

Art. 20. - (1) Consiliul Concurentei trebuie să tină seama de necesitatea dezvoltării regionale în evaluarea ajutorului pentru restructurare. România este considerată în întregime o zonă identică cu acele zone ale Comunitătii vizate de prevederile art. 87(3)(a) din Tratat, conform Deciziei nr. 2/2000 a Consiliului de Asociere România-Uniunea Europeană. Faptul că o firmă în dificultate are sediul într-o zonă asistată nu justifică o abordare permisivă cu privire la ajutorul pentru restructurare: pe termen mediu si lung, sustinerea artificială a societătilor nu este în folosul regiunii. Mai mult, tinând seama de cuantumul limitat al resurselor disponibile pentru promovarea dezvoltării regionale, este în interesul regiunii ca aceste resurse limitate să fie utilizate pentru dezvoltarea cât mai curând posibil a unor activităti alternative care să fie viabile si durabile.

Denaturarea concurentei trebuie să fie redusă la minimum, chiar si în cazul ajutorului acordat firmelor din zonele asistate.

(2) Prin urmare, criteriile prevăzute la art. 10-19 se aplică si în cazul în care se iau în considerare nevoile de dezvoltarea regională. Când se are în vedere dezvoltarea regională si în absenta unor dispozitii contrare, în normele sectoriale cu privire la ajutorul de stat, conditiile pentru autorizarea acestuia pot fi mai putin stricte în ceea ce priveste aplicarea măsurilor compensatorii, în special în ceea ce priveste reducerea capacitătii de productie.

VI. Ajutorul pentru restructurarea întreprinderilor mici si mijlocii

Art. 21. - Ajutorul acordat agentilor economici care fac parte din categoria întreprinderilor mici si mijlocii tinde să afecteze concurenta mai putin decât ajutorul acordat agentilor economici mari. Acest lucru este valabil si pentru  ajutorul pentru restructurare, astfel încât conditiile prevăzute la art. 10-17 trebuie să fie aplicate mai putin strict: acordarea ajutorului pentru restructurarea întreprinderilor mici si mijlocii nu va fi legat, de regulă, de măsuri compensatorii conform prevederilor art. 13, dacă nu există dispozitii contrare în normele privind ajutorul de stat pentru un anumit sector, iar cerintele privind continutul rapoartelor vor fi mai putin stricte conform prevederilor art. 17. Pe de altă parte, principiul “prima si ultima dată” conform prevederilor art. 18 se aplică pe deplin si în cazul întreprinderilor mici si mijlocii.

VII. Ajutorul pentru acoperirea costurilor sociale ale restructurării

Art. 22. - (1) Planurile de restructurare determină, de obicei, reduceri sau abandonări ale activitătilor afectate (în dificultate). Astfel de reduceri ale cheltuielilor sunt deseori  necesare în sensul rationalizării si eficientizării, independent de orice reducere de capacitate care ar putea fi  impusă ca o conditie pentru acordarea ajutorului (în special în cazurile în care există supracapacitate de productie structurală la nivel national conform prevederilor art. 13). Oricare ar fi cauzele, aceste măsuri conduc în general la reduceri ale numărului de personal al firmei respective.

(2) Legislatia muncii poate cuprinde programe generale de asigurări sociale conform cărora angajatii disponibilizati beneficiază de plăti compensatorii si pensii anticipate.

Astfel de scheme nu trebuie considerate ajutoare de stat conform Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, în cazul  în care statul negociază direct cu angajatii iar societatea nu este implicată.(3) Pe lângă acordarea de plăti compensatorii directe si  pensii anticipate, programele generale de ajutor social prevăd acoperirea de către Guvern a costurilor plătilor compensatorii pe care societatea le acordă lucrătorilor disponibilizati dincolo de obligatiile sale legale sau contractuale. În cazul în care astfel de programe sunt disponibile, în general, fără limitări sectoriale pentru orice lucrător care întruneste conditiile de eligibilitate stabilite în prealabil si care prevăd acordarea acestor avantaje automat, acestea nu sunt considerate ca reprezentând un ajutor de stat conform Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. Pe de altă parte, dacă programele sunt utilizate pentru sustinerea restructurării anumitor sectoare industriale, acestea pot să implice elemente de ajutor de stat datorită modului selectiv în care sunt folosite.

(4) Obligatiile pe care firma si le asumă în conformitate cu legislatia muncii sau contractele colective încheiate cu sindicatele în ceea ce priveste plătile compensatorii si/sau pensiile anticipate sunt parte a costurilor normale pe care o întreprindere trebuie să le acopere din resurse proprii. În această situatie, orice contributie a statului la aceste costuri trebuie considerată ca fiind un ajutor. Acest fapt rămâne valabil indiferent dacă plătile sunt făcute direct către firmă sau sunt administrate printr-o agentie guvernamentală si plătile sunt făcute direct către angajati.

(5) Consiliul Concurentei are o abordare pozitivă fată de un astfel de ajutor, deoarece aduce avantaje economice si indiferent de interesele societătii în cauză înlesneste schimbările structurale si reducerea dificultătilor si deseori serveste la atenuarea diferentelor cu privire la obligatiile impuse societătilor de legislatia natională.

(6) Pe lângă suportarea costului plătilor compensatorii si ale pensionării anticipate, ajutorul se acordă, în mod normal, într-un anumit caz de restructurare, pentru formare, consiliere profesională si sprijin practic în găsirea unor locuri de muncă alternative, asistentă pentru reinstalare si formare profesională si asistentă pentru angajatii care doresc să înceapă afaceri noi. Consiliul Concurentei priveste favorabil astfel de ajutoare.

(7) Tipul de ajutor prevăzut la art. 22 alin. (1)-(6) trebuie să fie clar precizat în planul de restructurare, întrucât ajutorul pentru măsurile sociale exclusiv în beneficiul angajatilor disponibilizati este ignorat atunci când se stabileste dimensiunea măsurilor compensatorii prevăzute la art. 13.

(8) Consiliul Concurentei se va asigura, în contextul planului de restructurare, că efectele sociale ale restructurării sunt mentinute la un nivel minim.

 

CAPITOLUL 3

Conditii generale de autorizare a schemelor de ajutor de stat pentru întreprinderi mici si mijlocii

 

Principii generale

Art. 23. - Consiliul Concurentei va autoriza scheme de ajutor pentru salvarea si/sau restructurarea întreprinderilor mici si mijlocii în dificultate numai în cazul în care firmele în cauză se încadrează în definitia privind întreprinderile mici si mijlocii din legislatia natională în vigoare. Sub rezerva dispozitiilor specifice cuprinse în acest capitol, compatibilitatea unor astfel de scheme este evaluată în temeiul conditiilor prevăzute în cap. 1 si 2.

Eligibilitatea

Art. 24. - Dacă nu se stipulează altfel în reglementările privind ajutorul de stat pentru un anumit sector, alocările specifice de ajutoare de stat în cadrul unor scheme autorizate de acum înainte vor fi notificate individual, dacă în decizia sa privind schema de ajutor Consiliul Concurentei a solicitat în mod expres acest lucru conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

Conditii pentru autorizarea schemelor de ajutor pentru salvare

Art. 25. - (1) Pentru a fi autorizate de către Consiliul Concurentei, schemele de ajutor pentru salvare trebuie să satisfacă cumulativ conditiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a), b), c) si e) din prezentul regulament si alin. (2) din prezentul articol.

(2) Ajutorul pentru salvare poate fi acordat pentru o perioadă de maximum sase luni, timp în care trebuie efectuată o analiză a situatiei societătii. Înainte de sfârsitul perioadei, furnizorul de ajutor trebuie fie să aprobe un plan de restructurare sau de lichidare, fie să solicite beneficiarului rambursarea împrumutului si a ajutorului corespunzător primei de risc asociate beneficiarului. Orice ajutor pentru salvare acordat pentru o perioadă mai mare de sase luni trebuie notificat individual Consiliului Concurentei.

Conditii pentru autorizarea schemelor de ajutoare pentru restructurare

Art. 26. - (1) Consiliul Concurentei va autoriza schemele de ajutor pentru restructurare numai dacă acordarea acestuia este conditionată de aplicarea integrală de către beneficiar a planului de restructurare care a fost aprobat de furnizorul de ajutor în cauză si dacă îndeplineste următoarele conditii:

a) Restaurarea viabilitătii: se aplică criteriile stabilite la art. 11 si 12.

b) Evitarea unor denaturări nepotrivite ale concurentei: întrucât ajutoarele pentru întreprinderi mici si mijlocii tind să denatureze concurenta în mai mică măsură, principiul prevăzut la art. 13, si anume reducerea prezentei societătii beneficiare pe piata sau pietele relevante, nu se aplică decât dacă se stipulează altfel în normele privind ajutorul de stat pentru un anumit sector. Schemele trebuie să prevadă obligatia firmelor beneficiare de a nu efectua o mărire a capacitătii de productie în timpul planului de restructurare.

c) Ajutorul limitat la minimul necesar: se aplică principiile prevăzute de art. 14.

d) Principiul “prima si ultima dată”: se aplică regula prevăzută la art. 18.

e) Modificarea planului de restructurare: orice schimbare adusă planului de restructurare trebuie să fie în conformitate cu normele prevăzute la art. 19.

(2) Furnizorul de ajutor trebuie să notifice individual măsurile de ajutor la Consiliul Concurentei, atunci când se face exceptie de la principiul “prima si ultima dată”, astfel:

a) în conditii exceptionale si neprevăzute, pentru care societatea nu este răspunzătoare;

b) în cazul în care o firmă preia activele unei alte firme care a primit deja un ajutor pentru salvare si restructurare.

Conditia comună de autorizare a schemelor de ajutoare pentru salvare si/sau restructurare

Art. 27. - Schemele de ajutor trebuie să specifice cuantumul maxim al ajutorului care poate fi acordat oricărei firme ca parte a operatiunii de salvare si/sau restructurare, inclusiv când planul este modificat. Orice ajutor care depăseste acest cuantum trebuie notificat individual la Consiliul Concurentei. Cuantumul maxim al ajutorului nu trebuie să depăsească 10 milioane euro, inclusiv orice alt ajutor acordat din alte surse sau în cadrul altor scheme.

Monitorizarea si rapoartele anuale

Art. 28. - (1) Prevederile art. 17 nu se aplică schemelor de ajutor. O conditie pentru autorizare este aceea de a se prezenta rapoarte cu privire la aplicarea schemelor, în mod normal rapoarte anuale.

(2) Rapoartele trebuie, de asemenea, să contină o listă a tuturor firmelor beneficiare, care să cuprindă pentru fiecare dintre ele:

a) numele societătii;

b) codul activitătii;

c) numărul de angajati;

d) cifra de afaceri anuală si bilantul contabil;

e) cuantumul ajutorului acordat;

f) dacă este cazul, orice ajutor pentru restructurare sau altă formă similară de asistentă primită în trecut;

g) dacă societatea beneficiară a fost sau nu lichidată si dacă a fost supusă unor proceduri colective de faliment înainte de încheierea perioadei de restructurare.

 

CAPITOLUL 4

Dispozitii finale

Notificarea individuală a oricărui ajutor pentru o investitie în imobilizări corporale în perioada de restructurare

 

Art. 29. - (1) În cazul în care o întreprindere mare primeste un ajutor pentru restructurare, conform prezentului regulament, acordarea unui alt ajutor pentru investitii în timpul perioadei de restructurare, chiar si în conformitate cu o schemă care a fost deja autorizată, poate influenta evaluarea Consiliului Concurentei cu privire la nivelul măsurilor compensatorii necesare.

(2) În timpul perioadei de restructurare a unei întreprinderi, orice ajutor pentru încurajarea investitiilor în imobilizări corporale (indiferent dacă aceste ajutoare au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale, protectia mediului sau alte obiective) trebuie notificat individual, dacă nu intră sub incidenta Regulamentului privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare.

Necesitatea informării Consiliului Concurentei si Oficiului Concurentei cu privire la orice ajutor acordat societătii beneficiare

Art. 30. - (1) Când o întreprindere mare primeste ajutor conform prezentului regulament, monitorizarea aplicării corespunzătoare a deciziilor Consiliului Concurentei privind un astfel de ajutor necesită un grad înalt de transparentă cu privire la orice alt ajutor pe care societatea l-ar putea primi în viitor, chiar dacă va fi acordat în conformitate cu o schemă care a fost deja autorizată si chiar dacă un astfel de ajutor nu presupune o notificare individuală conform dispozitiilor art. 29.

(2) Notificările ajutoarelor pentru restructurarea unei întreprinderi mari trebuie să precizeze, cu titlu informativ, toate celelalte ajutoare de orice fel, care sunt planificate să fie acordate beneficiarului în perioada de restructurare, dacă nu intră sub incidenta Regulamentului privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare.

(3) În mod similar, rapoartele care urmează să fie prezentate, conform art. 17 din prezentul regulament, trebuie să indice orice alt ajutor acordat societătii beneficiare în perioada de acordare a ajutorului si orice alt ajutor care este planificat a fi acordat societătii beneficiare în perioada  de restructurare, dacă nu intră sub incidenta Regulamentului privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare.

(4) Consiliul Concurentei îsi rezervă dreptul de a initia procedura prevăzută în art. 12 alin. (3) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat împotriva tuturor ajutoarelor acordate unei firme, dacă există suspiciunea că acordarea ajutorului în conformitate cu schemele autorizate eludează cerintele prezentului regulament.

(5) Oficiul Concurentei va monitoriza modul de implementare a deciziilor Consiliului Concurentei, iar furnizorii si beneficiarii ajutorului de stat au obligatia de a raporta ajutoarele de stat conform Hotărârii Guvernului nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare în aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

Art. 31. - Prezentul regulament intră în vigoare după 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României a ordinului presedintelui Consiliului Concurentei de punere în aplicare a acestuia.

 

ANEXA I

 

Formular de notificare a ajutorului individual pentru restructurare

 

I. Informatii privind societatea

- numele societătii;

- forma juridică;

- domeniul de activitate;

- numele principalilor actionari si cota de participare a fiecărui actionar la capitalul social;

- lista acordurilor dintre actionari (crearea unui nucleu al actionarilor, dreptul de preemptiune etc.);

- dacă societatea face parte dintr-un grup, copia organigramei complete si actualizate a grupului, cu legăturile dintre membri (capital si drepturi de vot);

- dacă societatea a fost creată prin achizitionarea de active în urma unei proceduri de lichidare sau restructurare judiciară, trebuie de asemenea prezentate detaliile mentionate mai sus cu privire la societatea sau societătile în cauză;

- localizarea principalelor capacităti de productie cu precizarea numărului personalului angajat;

- dacă societatea este asimilată unei întreprinderi mici si mijlocii, furnizorul ajutorului trebuie să prezinte dovada că aceasta îndeplineste toate criteriile cuprinse în definitia privind întreprinderile mici si mijlocii din legislatia natională în vigoare. În acest caz, furnizorul de ajutor trebuie să explice de ce societatea nu poate beneficia de un ajutor în cadrul unei scheme pentru întreprinderi mici si mijlocii (fie nu există o asemenea schemă, fie societatea nu îndeplineste criteriile de eligibilitate);

- copia contului de profit si pierderi pe ultimii trei ani (dacă este posibil) sau cel putin pe ultimul an;

- copia oricărei hotărâri judecătoresti care desemnează un administrator sau deschide o procedură judiciară cu privire la firmă.

II. Studii de piată

Beneficiarul trebuie să furnizeze o copie a studiului de piată (piete) pe care este prezentă societatea care se află în dificultate, precizând numele organizatiei care l-a elaborat. Studiul de piată trebuie să prezinte în special:

- definirea precisă a pietei care face obiectul studiului;

- numele principalilor concurenti ai societătii, cu segmentele pe care le detin pe piata natională;

- evolutia segmentului de piată pe care a activat societatea în ultimii ani;

- evaluarea capacitătii totale de productie si a cererii la nivel national, stabilindu-se dacă există sau nu supracapacitate de productie pe piată;

- previziunile la nivel national pentru următorii cinci ani cu privire la evolutia cererii, evolutia capacitătii de productie agregate a pietei si evolutia preturilor pe această piată.

III. Descrierea ajutorului

- să se demonstreze că dificultătile societătii îi sunt proprii si nu sunt rezultatul unor alocări arbitrare de costuri în cadrul grupului;

- să se precizeze dacă societatea a primit deja un ajutor pentru salvare si, dacă da, să se precizeze data aprobării acestuia si să se ataseze angajamentul furnizorului de ajutor privind întocmirea unui plan de restructurare sau de lichidare;

- să se precizeze dacă societatea sau filialele sale la care detine o cotă de participare la capitalul social de cel putin 25% au primit în trecut ajutor pentru restructurare sau alt ajutor similar. Dacă da, trebuie să se facă referire la deciziile anterioare ale Consiliului Concurentei;

- să se indice forma ajutorului si cuantumul total al avantajului financiar implicat;

- să se descrie măsurile compensatorii propuse în vederea atenuării denaturării concurentei la nivel national;

- să se specifice toate ajutoarele de orice gen pe care societatea ar putea să le primească înainte de terminarea perioadei de restructurare, dacă nu intră sub incidenta Regulamentului privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare.

IV. Planul de restructurare

Furnizorul de ajutor trebuie să transmită un plan de restructurare întocmit în conformitate cu prevederile art. 10-17 si care să contină cel putin următoarele informatii:

- prezentarea diferitelor ipoteze de evolutie a pietei rezultate din studiul de piată;

- analiza motivului pentru care societatea are probleme;

- prezentarea strategiei viitoare propuse pentru firmă;

- descrierea diferitelor măsuri de restructurare planificate si costurile pe care le presupun;

- evaluarea comparativă a consecintelor economice si sociale, la nivel regional si/sau national, ale disparitiei societătii respective si ale aplicării planului de restructurare;

- calendarul de aplicare a diferitelor măsuri si termenul limită de aplicare în întregime a planului pentru restructurare;

- descrierea foarte precisă a acordurilor financiare pentru restructurare;

- utilizarea capitalului încă disponibil;

- vânzarea activelor sau filialelor pentru a ajuta la finantarea restructurării;

- angajamentul financiar din partea diferitilor actionari particulari si a principalelor bănci creditoare;

- cuantumul asistentei publice si demonstrarea necesitătii acestui cuantum;

- dacă este cazul, acordarea de împrumuturi rambursabile sau inserarea unei clauze de rambursare în momentul îmbunătătirii situatiei financiare a întreprinderii pentru a se asigura rambursarea împrumutului;

- previziunea contului de profit si pierderi pentru următorii cinci ani cu estimarea rentabilitătii capitalului propriu si analizarea capacitătii economico-financiare a societătii;

- înregistrarea discutiei privind restructurarea avută în vedere cu sindicatele care reprezintă angajatii societătii;

- numele autorului/autorilor planului de restructurare si data la care a fost întocmit.

V. Angajamentul furnizorului de ajutor

Furnizorul de ajutor trebuie să se angajeze să furnizeze, în rapoartele privind ajutorul pentru restructurare care a fost autorizat, toate informatiile relevante referitoare la ajutoare de orice tip acordate societătii care primeste ajutorul pentru restructurare, indiferent dacă este cuprins sau nu într-o schemă, până la încheierea perioadei de restructurare.

 

ANEXA II

 

Formular de notificare a ajutorului pentru salvare

 

I. Informatii esentiale privind societatea

Numele societătii:

Forma juridică:

Domeniul de activitate:

Numărul angajatilor (consolidat dacă este cazul):

Cheltuielile de operare si cele financiare pe ultimele 12 luni:

Suma maximă a împrumutului:

Numele creditorului:

II. Documente justificative indispensabile:

- ultimul cont de profit si pierderi împreună cu bilantul contabil sau hotărârile judecătoresti privind deschiderea unei proceduri privind societatea conform Legii nr. 31/1990;

- angajamentul furnizorului de a depune la Consiliul Concurentei, în cel mult sase luni de la data autorizării ajutorului pentru salvare, fie un plan de restructurare, fie un plan de lichidare, sau dovada că atât împrumutul cât si ajutorul au fost rambursate integral;

- planul fluxului de numerar pentru următoarele sase luni, indicând sumele care urmează să fie împrumutate pe termen scurt;

- copia ofertei împrumutului (corelat cu ajutorul pentru salvare) pentru societatea în dificultate, specificând conditiile de plată a sumelor împrumutate si modalitatea de rambursare;

- copia contractului de garantie pentru împrumutul în cauză, atunci când este prevăzută o astfel de garantie.

 

REGULAMENT

privind ajutorul de stat pentru instruirea angajatilor

 

În temeiul dispozitiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, Consiliul Concurentei adoptă prezentul regulament.

 

Introducere

Elaborarea unui cadru juridic care reglementează materia ajutorului de stat reprezintă continuarea armonizării

legislatiei românesti cu legislatia europeană, parte a procesului de aderare a României la Uniunea Europeană.

Scopul notificării si autorizării ajutoarelor de stat acordate de autoritătile publice sau de organismele care administrează surse ale statului este de a urmări măsura în care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu concurential normal, într-o economie de piată în care preturile produselor si tarifele serviciilor sunt reglate de cerere si ofertă.

Orice intentie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un ajutor existent trebuie să fie notificată Consiliului Concurentei. Fără autorizarea Consiliului Concurentei nu poate fi acordat nici un ajutor de stat.

Procesul de instruire a angajatilor produce, în mod obisnuit, efecte pozitive asupra societătii în ansamblul său deoarece măreste ponderea personalului calificat la care pot apela ceilalti agenti economici, creste competitivitatea industriei nationale si joacă un rol important în cadrul strategiei de ocupare a fortei de muncă. Având în vedere că întreprinderile investesc în general mai putin decât este necesar în scopul instruirii angajatilor lor, ajutoarele de stat acordate în acest scop pot ajuta la corectarea acestei imperfectiuni a pietei, putându-se deci considera că, în anumite conditii, sunt compatibile cu un mediu concurential normal.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Domeniu de aplicare

Art. 1. - (1) Prezentul regulament se aplică schemelor de ajutor de stat si ajutoarelor individuale acordate pentru instruirea angajatilor în toate sectoarele.

(2) Prezentul regulament se aplică măsurilor de instruire a angajatilor, măsuri care constituie ajutor de stat în sensul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. Unele măsuri de instruire nu se încadrează în dispozitiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, constituind măsuri cu caracter general deoarece sunt deschise întreprinderilor din toate sectoarele, fără discriminări si fără a se acorda puteri discretionare autoritătilor care aplică măsurile, de exemplu schemele ce instituie stimulente fiscale deschise tuturor firmelor care investesc în instruirea angajatilor. Alte măsuri de instruire nu se încadrează în domeniul de aplicare al art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, pentru că de acestea beneficiază în mod direct orice persoană si nu implică nici un avantaj pentru anumite întreprinderi ori sectoare, cum ar fi: scolarizarea si instruirea profesională initială; instruirea sau recalificarea somerilor, inclusiv burse de formare în întreprinderi; măsuri care îi vizează direct pe lucrători sau chiar anumite categorii de lucrători, dându-le posibilitatea de a beneficia de instruire nelegată de firma sau industria în care lucrează.

Definitii

Art. 2. - În sensul prezentului regulament, următorii termeni se definesc astfel:

I. “întreprinderi mici si mijlocii” înseamnă întreprinderile definite conform legislatiei nationale în vigoare;

II. “întreprinderi mari” înseamnă întreprinderile care nu se încadrează în categoria întreprinderilor prevăzute la pct. I;

III. “instruire specifică” înseamnă instruirea angajatilor care implică achitarea de taxe de scolarizare pentru instruirea care priveste în principal pozitia prezentă sau viitoare a angajatului din firma sprijinită si care presupune calificări care nu sunt, ori sunt în mică măsură, transferabile la alte firme sau în alte domenii de activitate;

IV. “instruire generală” înseamnă instruirea angajatilor care implică achitarea unei taxe de scolarizare pentru instruirea care nu priveste în principal sau exclusiv pozitia prezentă sau viitoare a angajatului din firma sprijinită, ci care oferă calificări transferabile pe scară largă la alte firme sau în alte domenii de activitate si care, prin aceasta, îmbunătăteste substantial potentialul de ocupare în muncă a angajatului. Instruirea va fi considerată a avea caracter general dacă, de exemplu, este organizată în comun de către diferite întreprinderi sau dacă angajatii diferitelor întreprinderi se pot folosi ei însisi de aceasta sau dacă este recunoscută, acreditată ori validată de către autoritătile sau organismele publice sau de către alte organisme sau institutii cărora autoritătile abilitate le-au conferit împuternicirea necesară;

V. “intensitatea ajutorului” înseamnă valoarea brută a ajutorului exprimată ca procent din costurile eligibile ale proiectului. Toate sumele utilizate vor fi luate în considerare înainte de deducerea oricăror impozite directe. Dacă ajutorul se acordă sub altă formă decât aceea a unor fonduri nerambursabile, valoarea ajutorului va fi echivalentul subventionării acestuia. Ajutorul ce urmează să fie primit în viitor, într-o singură transă sau în mai multe, trebuie actualizat la valoarea prezentă a acestuia. Rata dobânzii utilizată pentru operatiuni de actualizare si pentru calcularea valorii ajutorului în cazul unui credit cu dobândă redusă va fi rata de referintă aplicabilă în momentul acordării ajutorului;

VI. “lucrător dezavantajat” înseamnă:

a) orice persoană ce nu a împlinit vârsta de 25 de ani, neîncadrată anterior într-o muncă remunerată în mod regulat;

b) orice persoană cu handicap grav rezultat al unor afectiuni fizice si/sau psihice, care poate totusi să pătrundă pe piata muncii;

c) orice persoană care imigrează în România sau care devine rezident în România în scopul de a munci si care are nevoie de instruire;

d) orice persoană care si-a găsit un loc de muncă după o pauză de cel putin trei ani, în special cei care au renuntat la serviciu datorită dificultătii de a concilia activitatea profesională cu viata de familie, în primele sase luni după angajare;

e) orice persoană peste vârsta de 45 de ani care nu a frecventat o formă de învătământ secundar ori echivalentul acestuia;

f) orice persoană care nu a avut loc de muncă timp de 12 luni consecutiv, aflată în primele sase luni după angajare.

 

CAPITOLUL II

Reguli aplicabile ajutorului de stat pentru instruirea angajatilor

 

Conditiile care trebuie îndeplinite pentru autorizarea ajutorului de stat pentru instruirea angajatilor

Art. 3. - În conformitate cu prezentul regulament, Consiliul Concurentei poate autoriza orice ajutor individual sau orice schemă de ajutor care îndeplineste conditiile prevăzute la art. 4-6.

Intensitatea ajutorului

Art. 4. - (1) Plafonul intensitătii ajutorului acordat pentru instruire specifică nu trebuie să depăsească 35% în cazul întreprinderilor mari si 45% în cazul întreprinderilor mici si mijlocii.

(2) Plafonul intensitătii ajutorului acordat pentru instruire generală nu trebuie să depăsească 60% în cazul întreprinderilor mari si 80% în cazul întreprinderilor mici si mijlocii.

(3) Plafoanele intensitătilor maxime prevăzute la alin. (1) si (2) vor fi mai mari cu 10 puncte procentuale, în cazul în care de instruire beneficiază lucrători dezavantajati.

(4) În cazul în care proiectul de ajutor cuprinde atât componenta de instruire specifică cât si pe cea de instruire generală, care nu pot fi separate la calcularea intensitătii ajutorului, precum si în cazul în care nu poate fi stabilit caracterul specific ori general al instruirii, se vor aplica plafoanele intensitătilor stabilite în cazul instruirii specifice, conform alin. (1).

(5) Dacă ajutorul se acordă în sectorul transporturi maritime, acesta poate ajunge la o intensitate de 100%, indiferent dacă proiectul priveste instruirea specifică sau instruirea generală, în măsura în care sunt îndeplinite următoarele conditii:

a) cursantul nu este un membru activ al echipajului, ci excede personalul obisnuit la bordul navei; si

b) instruirea trebuie să se desfăsoare la bordul navelor înscrise în registrele maritime ale României.

Costuri eligibile

Art. 5. - (1) Costurile eligibile ale proiectului de ajutor pentru instruirea angajatilor sunt următoarele:

a) costurile de personal aferente expertilor care asigură instruirea;

b) cheltuielile cu deplasarea expertilor si a personalului care este instruit;

c) alte cheltuieli curente cum ar fi cele referitoare la rechizite si alte materiale;

d) cheltuielile cu amortizarea echipamentelor, în măsura în care acestea sunt utilizate exclusiv în scopul instruirii angajatilor;

e) cheltuielile aferente serviciilor de consultantă si îndrumare legate de proiectul de instruire;

f) costurile de personal aferente cursantilor, cu conditia ca acestea să nu depăsească totalul celorlalte costuri eligibile la care se referă lit. a)-e). Se vor lua în considerare numai orele în care cursantul participă efectiv la instruire, după deducerea tuturor orelor productive sau a echivalentului acestora.

(2) Costurile eligibile vor fi probate cu documente justificative.

Cumularea ajutoarelor

Art. 6. - (1) Plafoanele intensitătii ajutorului fixate la art. 4 se aplică indiferent dacă proiectul este finantat integral sau partial din surse ale statului.

(2) Ajutorul pentru instruirea angajatilor nu se cumulează cu nici un alt ajutor de stat sau cu alte fonduri comunitare raportate la aceleasi costuri eligibile, dacă această cumulare conduce la o intensitate a ajutorului ce depăseste valoarea fixată prin prezentul regulament.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 7. - (1) Prezentul regulament se adoptă prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei de punere în aplicare a acestuia si intră în vigoare după 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

(2) Dispozitiile prezentului regulament se vor aplica în conformitate cu Regulamentul privind forma, continutul si alte detalii ale notificării unui ajutor de stat si cu

Regulamentul privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 27/2000.

(3) Prezentul regulament se aplică ajutoarelor de stat acordate pentru instruirea angajatilor, notificate după intrarea în vigoare a acestui regulament, precum si atunci când ajutoarele de stat au fost notificate înainte de intrarea sa în vigoare, dar decizia Consiliului Concurentei este ulterioară acestei date sau Consiliul Concurentei nu a emis încă o decizie.

 

REGULAMENT

privind ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare

 

În temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, Consiliul Concurentei adoptă prezentul regulament.

Introducere

Elaborarea unui cadru legal de reglementare a materiei ajutoarelor de stat reprezintă continuarea procesului de armonizare a legislatiei românesti cu legislatia europeană, care face parte din procesul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Scopul controlului asupra ajutoarelor de stat, pe care îl exercită autoritătile publice sau oricare alte organisme care administrează surse în numele statului, este acela de a evalua compatibilitatea ajutorului de stat cu un mediu concurential normal din cadrul unei economii de piată în care preturile produselor si tarifele serviciilor sunt reglate de cerere si ofertă.

Orice intentie de a acorda un ajutor de stat ori de a modifica un ajutor existent trebuie notificată Consiliului Concurentei.

Abordarea Consiliului Concurentei din prezentul regulament constă deci în stabilirea conditiilor în care ajutorul de stat poate fi considerat necesar pentru a asigura extinderea sau accelerarea activitătii de cercetare si dezvoltare, fără a avea ulterior efecte dăunătoare asupra

concurentei si cresterii economice.

 

CAPITOLUL I

Aplicabilitatea regulilor privind ajutoarele de stat la ajutorul pentru cercetare si dezvoltare

 

Ajutorul de stat incompatibil cu mediul concurential

Art. 1. - (1) Orice sprijin, din surse de stat, acordat de autorităti publice sau de alte organisme care le administrează în numele statului, în orice formă, care denaturează semnificativ ori amenintă să denatureze semnificativ concurenta prin favorizarea anumitor agenti economici, producerea anumitor bunuri sau prestarea anumitor servicii este incompatibil cu un mediu concurential, în măsura în care afectează aplicarea acordurilor internationale la care România este parte.

(2) Cu cât activitatea de cercetare si dezvoltare se situează mai aproape de piată, cu atât mai semnificativ poate fi efectul denaturant al ajutorului de stat. Pentru a stabili gradul de apropiere fată de piată a ajutorului pentru cercetare si dezvoltare, Consiliul Concurentei face distinctia între activitătile de cercetare fundamentală, de cercetare aplicativă si de cercetare precompetitivă, denumită si preconcurentială, definite la art. 14 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

Activitătile inovatoare care beneficiază de ajutor de stat

Art. 2. - Inovatia nu reprezintă o categorie distinctă a activitătii de cercetare si dezvoltare. Activitătile care ar putea fi considerate inovatoare, dar care nu se încadrează în cele mentionate la art. 1 alin. (2), pot beneficia de ajutor de stat numai dacă îndeplinesc conditiile prevăzute de Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat si ale Regulamentului privind ajutorul de stat regional si ajutorul pentru întreprinderile mici si mijlocii.

Activitătile de cercetare si dezvoltare ale institutiilor fără scop lucrativ

Art. 3. - (1) Finantarea publică a activitătilor de cercetare si dezvoltare realizate de către institutiile făcă scop lucrativ de învătământ superior sau de cercetare nu constituie ajutor de stat în sensul art. 2 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. În cazul în care rezultatele proiectelor de cercetare si dezvoltare finantate din surse publice, realizate de aceste institutii, sunt puse în mod nediscriminator la dispozitia industriei românesti, ajutorul de stat nu este implicat.

(2) Când activitatea de cercetare si dezvoltare se efectuează de către institutii fără scop lucrativ de învătământ superior sau de cercetare în numele sau în colaborare cu gentii economici industriali, ajutorul de stat, în sensul art. 2 din Legea nr. 143/1999, nu este implicat în următoarele situatii:

a) dacă institutiile fără scop lucrativ de învătământ superior sau de cercetare contribuie la proiectele de cercetare asa cum ar proceda o societate comercială, de pildă în schimbul achitării la pretul pietei a serviciilor pe care le furnizează;

b) dacă agentii economici industriali care participă la cercetare suportă costul integral al proiectului;

c) dacă rezultatele care nu generează drepturi de proprietate intelectuală pot fi diseminate pe scară largă;

d) dacă drepturile de proprietate intelectuală asupra rezultatelor activitătii de cercetare si dezvoltare sunt în întregime alocate institutiilor publice fără scop lucrativ;

e) dacă institutiile publice nelucrative primesc de la agentii economici industriali compensatia echivalentă pretului de piată al drepturilor de proprietate intelectuală care derivă din proiectul de cercetare si care sunt detinute de către agentii economici industriali respectivi.

Contractarea activitătilor de cercetare si dezvoltare sau a rezultatelor acestor activităti

Art. 4. - (1) Autoritătile publice pot angaja agenti economici pentru activităti de cercetare si dezvoltare sau pot cumpăra rezultatele activitătii de cercetare si dezvoltare direct de la acestia. În aceste cazuri, dacă nu are loc o procedură de licitatie, poate fi implicat ajutorul de stat, în sensul art. 2 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

(2) Dacă aceste contracte sunt încheiate în conditiile pietei, atunci ajutorul de stat, în sensul art. 2 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, nu este implicat.

 

CAPITOLUL II

Compatibilitatea ajutorului de stat pentru activitătile

de cercetare si dezvoltare

 

Autorizarea ajutorului de stat

Art. 5. - Ajutorul de stat pentru activităti de cercetare si dezvoltare poate fi autorizat de către Consiliul Concurentei, dacă îndeplineste conditiile prevăzute de Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat si de prezentul regulament.

Factori care influentează evaluarea compatibilitătii ajutorului de stat

Art. 6. - La evaluarea compatibilitătii ajutorului notificat cu mediul concurential, Consiliul Concurentei va acorda o atentie deosebită tipului de activitate de cercetare efectuată, beneficiarilor, intensitătii ajutorului, accesibilitătii la rezultate si altor factori relevanti, potrivit prevederilor cap. IV si V.

 

CAPITOLUL III

Notificarea ajutorului de stat pentru activitătile de cercetare si dezvoltare

 

Notificarea ajutorului de stat

Art. 7. - (1) Ajutorul de stat pentru activitătile de cercetare si dezvoltare trebuie notificat Consiliului Concurentei în conformitate cu art. 6 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. Notificarea se va face prin completarea formularului de notificare a ajutorului de stat prevăzut în anexa nr. 1 a Regulamentului cu privire la forma, continutul si alte detalii ale notificării unui ajutor de stat, pus în apli are prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 27/2000.

(2) Chestionarul suplimentar privitor la ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare, cuprins în anexa nr. 2, trebuie, de asemenea, completat de către furnizorii ajutorului si înaintat Consiliului Concurentei.

Transparenta schemelor de ajutor de stat

Art. 8. - (1) În aplicarea schemelor de ajutor, Consiliul Concurentei va urmări atingerea unui grad de transparentă cât mai înalt, prin precizarea clară a obiectivelor de îndeplinit, a beneficiarilor si a altor aspecte relevante în acest scop.

(2) În notificare trebuie specificate diferitele categorii de costuri pe care ajutorul de stat este menit să le reducă, iar ajutorul trebuie acordat astfel încât să permită calcularea intensitătii ajutorului în functie de aceste costuri, conform listei de la anexa nr. 1.

Verificarea echivalentului ajutorului de stat

Art. 9. - Dacă ajutorul de stat nu este acordat sub forma unui împrumut nerambursabil direct, furnizorul acestuia trebuie să transmită informatii suficiente pentru a permite Consiliului Concurentei verificarea calculului echivalentului ajutorului.

Modificarea bugetului anual al schemei de ajutor

Art. 10. - (1) Notificarea cresterii bugetului anual al unei scheme de ajutor de stat autorizate nu este necesară dacă această crestere nu depăseste 100% (în termeni nominali) din valoarea anuală initială, cu conditia ca schema să aibă durată nelimitată sau ca cresterea să aibă loc în perioada de valabilitate a schemei cu durată limitată.

(2) Prelungirile termenului de aplicare a ajutorului de stat, cu sau fără crestere bugetară (până la limita mentionată de 100%), fără modificări ale conditiilor de implementare ale schemelor de ajutor autorizate anterior si consecvente cu noul cadru, trebuie notificate numai dacă sunt realizate din al cincilea an de la expirarea valabilitătii schemei initiale.

(3) Furnizorii ajutorului au obligatia de a informa anticipat Consiliul Concurentei cu privire la aceste refinantări/prelungiri si de a raporta ajutoarele de stat conform Hotărârii Guvernului nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare în aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

Alocări specifice de ajutoare; notificarea ajutorului de stat individual

Art. 11. - (1) Alocările specifice de ajutoare acordate în cadrul unei scheme de cercetare si dezvoltare, care a fost autorizată de către Consiliul Concurentei, nu trebuie să fie notificate, cu exceptia cazului în care Consiliul Concurentei a solicitat explicit acest lucru în decizia de autorizare a schemei de ajutor de stat.

(2) Pentru a evalua alocările cu valori semnificative acordate în cadrul schemelor autorizate, precum si compatibilitatea acestor alocări cu mediul concurential, Consiliul Concurentei solicită notificarea prealabilă a tuturor proiectelor de cercetare individuale care costă mai mult decât echivalentul în lei a 25 milioane euro si pentru care se propune acordarea ajutorului al cărui echivalent brut în lei este mai mare de 5 milioane euro.

(3) Ajutoarele de stat individuale pentru cercetare si dezvoltare trebuie notificate conform art. 6 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu exceptia cazului în care se situează sub pragul

minim.

 

CAPITOLUL IV

Intensitatea ajutorului

 

Stabilirea intensitătii ajutorului de stat

Art. 12. - (1) Intensitatea permisă a ajutorului va fi stabilită de către Consiliul Concurentei de la caz la caz.

(2) Evaluarea făcută de Consiliul Concurentei în fiecare caz în parte va lua în considerare natura proiectului sau programului, consideratiile de politică generală referitoare la competitivitatea industriei, riscul denaturării concurentei si al încălcării prevederilor tratatelor la care România este parte.

(3) Evaluarea generală a acestor riscuri poate îndreptăti Consiliul Concurentei să considere că pentru activitătile de cercetare fundamentală si cercetare aplicativă se pot acorda niveluri mai mari de ajutoare decât pentru activitătile de cercetare precompetitivă, care sunt mai strâns legate de introducerea pe piată a rezultatelor activitătii de cercetare si dezvoltare si care, dacă beneficiază de ajutor, ar putea determina mai usor denaturări ale concurentei si comertului.

Intensitatea ajutorului pentru activitatea de cercetare fundamentală

Art. 13. - (1) Finantarea publică a cercetării fundamentale care, în mod normal, se efectuează în mod independent de către institutiile fără scop lucrativ de învătământ superior sau de cercetare, nu constituie ajutor de stat, în sensul art. 2 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

(2) În cazurile exceptionale în care activitatea de cercetare fundamentală este efectuată de către sau pentru agenti economici, deoarece acest tip de cercetare este departe de piată, iar rezultatele sale sunt în principiu disponibile pe scară largă pentru exploatarea pe baze nediscriminatorii si la ratele pietii, ajutorul pentru acest tip de activitate poate fi acordat la o intensitate brută a ajutorului de până la 100%.

(3) Pentru a fi calificată drept cercetare fundamentală, activitatea trebuie să nu fie legată de obiectivele industriale sau comerciale ale unei anumite întreprinderi si trebuie garantată o largă diseminare a rezultatelor cercetării.

Intensitatea ajutorului pentru activitatea de cercetare aplicativă

Art. 14. - (1) Ca regulă generală, intensitatea brută a ajutorului pentru cercetarea aplicativă trebuie să nu depăsească 50% din costurile eligibile ale proiectului, conform definitiei cuprinse în anexa nr. 1.

(2) Pentru studiile tehnice de fezabilitate pregătitoare ale activitătilor de cercetare aplicativă se poate acorda un ajutor de stat de până la 75% din costurile studiului, în timp ce pentru studiile pregătitoare ale activitătilor de dezvoltare preconcurentială se poate acorda un ajutor de până la 50% din costurile studiului. Aceste plafoane au fost stabilite având în vedere impactul neglijabil al acestor ajutoare asupra conditiilor concurentei si conditiilor de desfăsurare a comertului.

Intensitatea ajutorului pentru activitatea de cercetare precompetitivă

Art. 15. - Activitătile de cercetare precompetitivă se situează aproape de piată si există un risc mai mare ca ajutorul acordat să denatureze concurenta si tratatele internationale la care România este parte. Intensitatea brută permisă a ajutorului pentru activitătile de cercetare precompetitivă este de 25% din costurile eligibile ale proiectului, conform definitiei cuprinse în anexa nr. 1.

Ajutorul de stat rambursabil

Art. 16. - (1) În cazul avansurilor rambursabile numai în eventualitatea succesului activitătilor de cercetare, intensitatea permisă a ajutorului, exprimată în echivalent brut, este cea prevăzută în prezentul regulament pentru diversele etape ale cercetării.

(2) În eventualitatea esecului cercetării respective, Consiliul Concurentei poate autoriza un nivel mai ridicat al intensitătii ajutorului în măsura în care esecul proiectului reduce riscul denaturării concurentei si comertului, dar cu respectarea limitelor legale de intensitate.

(3) La notificarea ajutorului rambursabil furnizorii ajutorului trebuie să informeze Consiliul Concurentei asupra sumelor si procedurilor exacte de rambursare, conditiile propuse fiind analizate de către Consiliul Concurentei de la caz la caz.

Ajutorul de stat pentru aplicarea inventiilor brevetate

Art. 17. - În vederea încurajării diseminării rezultatelor cercetării, ajutoarele de stat pentru aplicarea inventiilor brevetate si a îmbunătătirilor ulterioare de către întreprinderile ici si mijlocii pot fi acordate până la acelasi nivel ca si entru activitătile de cercetare care au condus la realizarea nventiilor respective.

Nivelul ajutorului pentru un proiect de cercetare si dezvoltare realizat prin colaborarea dintre institutiile publice de cercetare si agentii economici

Art. 18. - În cazul unui proiect de cercetare si dezvoltare care se realizează prin colaborarea dintre institutiile publice de cercetare si agenti economici, ajutorul combinat provenit din sprijin guvernamental direct pentru un proiect specific de cercetare si contributiile din partea institutiilor publice de cercetare la proiectul respectiv, dacă acestea din urmă constituie ajutor de stat în conformitate cu art. 3 din prezentul regulament, nivelul ajutorului de stat combinat nu poate depăsi plafoanele de ajutor prevăzute pentru activitatea de cercertare în cauză.

Intensitatea ajutorului pentru activitătile de cercetare si dezvoltare care acoperă atât cercetarea aplicativă, cât si cercetarea precompetitivă

Art. 19. - În cazul activitătii de cercetare si dezvoltare care acoperă atât cercetarea aplicativă, cât si activităti de cercetare precompetitivă, intensitatea permisă a ajutorului nu va depăsi media ponderată a intensitătilor permise pentru ajutoarele aplicabile celor două tipuri de cercetare.

Modificarea intensitătii ajutorului de stat

Art. 20. - (1) Fără a aduce atingere analizei de la caz la caz, intensitatea ajutoarelor de stat prevăzută la art. 14-18 din prezentul regulament poate creste în situatiile mentionate la alin. (2)-(6).

(2) Dacă ajutorul se acordă întreprinderilor mici si mijlocii, intensitatea ajutorului poate creste cu 10 puncte procentuale.

(3) Dacă proiectul de cercetare se efectuează într-o zonă asistată, intensitatea ajutorului poate fi depăsită cu 10 puncte procentuale. Toate regiunile din România sunt considerate regiuni asistate si, în consecintă, sunt eligibile pentru acest bonus.

(4) Bonusul regional mentionat la alin. (3) poate fi depăsit tinându-se seama de plafoanele aplicabile ajutorului de stat regional pentru investitii si de nevoia de a stimula investitiile necorporale, fără a se depăsi însă limitele prevăzute la alin. (8).

(5) Dacă proiectul de cercetare se conformează obiectivelor unui proiect sau program specific derulat ca parte a programului comunitar cadru de cercetare si dezvoltare, acesta poate beneficia de un supliment de 15 puncte procentuale. Această cifră poate creste până la 25 puncte procentuale dacă proiectul implică si cooperare efectivă transfrontalieră între firme si organismele publice de cercetare sau între cel putin doi parteneri independenti, unul din România si unul din statele membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European sau din tările care au încheiat acorduri de asociere care instituie asocierea dintre Uniunea Europeană si statele sale membre, pe de o parte, si tările respective, pe de altă parte, si dacă rezultatele sunt diseminate si publicate pe scară largă, respectându-se totodată drepturile de proprietate intelectuală si industrială.

(6) Dacă proiectul de cercetare nu este în concordantă cu obiectivele unui proiect ori program specific derulat ca parte a programului cadru comunitar existent pentru cercetare si dezvoltare, Consiliul Concurentei poate permite cresteri de până la 10 puncte procentuale, cu respectarea a cel putin uneia din următoarele conditii:

a) proiectul implică cooperarea transfrontalieră efectivă dintre cel putin doi parteneri independenti, unul din România si unul dintr-un stat membru al Uniunii Europene si al Spatiului Economic si European sau din tările care au încheiat acorduri de asociere care instituie asocierea dintre Uniunea Europeană si statele sale membre, pe de o parte, si tările respective, pe de altă parte, în special în contextul coordonării politicilor nationale de cercetare-dezvoltare;

b) proiectul implică cooperarea efectivă dintre agenti economici si organisme publice de cercetare, în special în contextul coordonării politicilor nationale de cercetare dezvoltare;

c) rezultatele proiectului sunt diseminate si publicate pe scară largă, se acordă brevete si licente sau se iau alte măsuri în conditii asemănătoare cu cele privind diseminarea rezultatelor cercetării dezvoltării din Uniunea Europeană.

(7) Furnizorii ajutorului de stat trebuie să transmită Consiliului Concurentei informatii suficiente pentru a-i permite acestuia să analizeze îndeplinirea criteriilor de acordare a ajutorului de stat.

(8) Cumularea cresterii prevăzute la alin. (2)-(6) cu procentele prevăzute la art. 14 alin. (1) si art. 18 nu poate depăsi o intensitate brută maximă de 75% pentru cercetarea aplicativă si de 50% pentru activitătile de cercetare precompetitivă. Aceste limite trebuie respectate în toate cazurile.

Factorii care influentează evaluarea ajutorului de stat pentru activitătile de cercetare si dezvoltare

Art. 21. - La evaluarea ajutorului de stat pentru activitătile de cercetare si dezvoltare, Consiliul Concurentei trebuie să tină seama de efectul asupra concurentei si comertului al ajutorului de stat cumulat cu alte surse de finantare comunitară. Acolo unde finantarea comunitară se cumulează cu ajutorul de stat, sprijinul total nu poate depăsi 75% în cazul cercetării aplicative si 50% în cazul activitătilor de cercetare precompetitivă.

Intensitatea ajutorului de stat pentru activitătile de cercetare si dezvoltare privind produsele din anexa nr. 1 a Regulamentului privind ajutorul de stat regional si ajutorul pentru întreprinderi mici si mijlocii

Art. 22. - (1) În ceea ce priveste ajutorul de stat pentru activitătile de cercetare si dezvoltare referitoare la produsele din anexa nr. 1 a Regulamentului privind ajutorul de stat regional si ajutorul pentru întreprinderi mici si mijlocii, sunt permise, prin derogare de la limitele intensitătii ajutoarelor sau bonusurilor prevăzute în prezentul regulament, intensităti brute ale ajutoarelor de până la 100% chiar si în cazurile în care cercetarea si dezvoltarea se derulează de către agentii economici, cu conditia îndeplinirii cumulative, în fiecare caz, a următoarelor cerinte:

a) să fie de interes general pentru sectorul (ori subsectorul) în cauză, fără a se denatura în mod nepermis concurenta din celelalte sectoare (ori subsectoare).

b) informatiile să fie publicate în jurnalele de specialitate care sunt cel putin de circulatie natională si nu sunt limitate doar la membrii anumitor organizatii, pentru a asigura faptul că orice agent economic potential interesat de respectiva activitate are posibilitatea să afle imediat despre desfăsurarea acelei activităti sau că rezultatele sunt sau vor fi puse, la cerere, la dispozitia tuturor celor interesati.

Aceste informatii vor fi publicate nu mai târziu de momentul în care sunt puse la dispozitia membrilor unei organizatii sau alteia.

c) rezultatele activitătii să fie puse la dispozitie pentru a fi exploatate de către toti cei interesati în conditii de egalitate din punctul de vedere al costurilor si timpului.

(2) În cazul în care conditiile prevăzute la alin. (1) nu sunt îndeplinite, intensitatea ajutoarelor de stat respective va fi stabilită între limitele ajutoarelor sau bonusurilor prevăzute în prezentul regulament.

 

CAPITOLUL V

Efectul stimulator al ajutorului de stat pentru cercetare si dezvoltare

 

Efectul stimulator al ajutorului de stat

Art. 23. - Ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare trebuie să servească drept stimulent pentru ca agentii economici să întreprindă activităti de cercetare si dezvoltare pe lângă activitătile normale curente. Acest ajutor poate încuraja agentii economici care nu efectuează cercetare si dezvoltare să realizeze astfel de activităti. Dacă acest efect stimulator nu este evident, Consiliul Concurentei poate evalua ajutorul respectiv într-o manieră mai putin favorabilă decât în mod obisnuit.

Factori care influentează evaluarea efectului stimulator al ajutorului de stat

Art. 24. - (1) Pentru a verifica dacă ajutorul propus va impulsiona agentii economici să efectueze activităti de cercetare pe care altfel nu le-ar desfăsura, Consiliul Concurentei trebuie să tină seama în special de factorii cuantificabili, cum ar fi modificările legate de cheltuielile cu cercetarea si dezvoltarea, de numărul de persoane cu sarcini de cercetare si dezvoltare si de cheltuielile cu cercetarea si dezvoltarea ca procentaj din cifra totală de afaceri, precum si de esecurile de piată, costurile suplimentare legate de cooperarea transfrontalieră si alti factori relevanti indicati de către furnizorul ajutorului.

(2) Ajutorul propus poate fi autorizat si în cazul în care contribuie la extinderea domeniului cercetării ori la accelerarea acesteia.

Necesitatea demonstrării efectului stimulator al ajutorului de stat

Art. 25. - (1) Cu ocazia notificării ajutorului de stat pentru cercetare si dezvoltare, Consiliul Concurentei va cere furnizorului de ajutor să demonstreze faptul că ajutorul este necesar ca stimulent si că nu este în nici un caz ajutor de exploatare (operare).

(2) De asemenea, Oficiul Concurentei va solicita furnizorului, în momentul depunerii rapoartelor anuale privind implementarea schemelor de ajutor aprobate, să demonstreze faptul că ajutorul este necesar ca stimulent si că nu este în nici un caz ajutor de exploatare (operare).

Ajutorul de stat pentru întreprinderile mici si mijlocii

Art. 26. - Se consideră că ajutorul oferă stimulentul necesar dacă beneficiarul este o întreprindere din categoria celor mici si mijlocii.

Prevederi suplimentare referitoare la art. 24 si art. 25

Art. 27. - Consiliul Concurentei va acorda o importantă deosebită conditiilor de la art. 24 si art. 25:

a) în cazul proiectelor de cercetare individuale, situate aproape de piată, când acestea sunt realizate de către societătile comerciale mari;

b) în toate cazurile în care un procentaj semnificativ al cheltuielilor cu cercetarea si dezvoltarea a fost efectuat anterior depunerii solicitării de ajutor.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Conditii care trebuie respectate în aplicarea prezentului regulament

Art. 28. - (1) Dispozitiile prezentului regulament se aplică cu respectarea prevederilor Regulamentului privind forma, continutul si alte detalii ale notificării unui ajutor de stat si ale Regulamentului privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 27/2000.

(2) Anexele nr. 1 si nr. 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Ajutoarele de stat care intră sub incidenta prezentului regulament

Art. 29. - Prezentul regulament se aplică ajutoarelor de stat acordate pentru activitătile de cercetare-dezvoltare, notificate după intrarea sa în vigoare, precum si atunci când ajutoarele de stat au fost notificare înainte de intrarea sa în vigoare, dar decizia Consiliului Concurentei este ulterioară acestei date sau Consiliul Concurentei nu a emis încă o decizie.

Intrarea în vigoare a prezentului regulament

Art. 30. - Prezentul regulament intră în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului presedintelui Consiliului Concurentei de punere în aplicare a acestuia.

 

ANEXA Nr. 1

 

Costurile de cercetare si dezvoltare eligibile în scopul calculării intensitătii ajutoarelor

 

Costurile prevăzute mai jos vor fi considerate eligibile pentru calcularea intensitătii ajutoarelor de stat pentru cercetare si dezvoltare (dacă sunt generate si de alte activităti

- în special alte activităti de cercetare si dezvoltare - trebuie defalcate pe tipuri de activităti):

1 - costurile de personal (cercetători, tehnicieni si alt personal de sprijin angajat exclusiv pentru activitate de cercetare);

2 - costurile instrumentelor, echipamentelor, terenurilor si incintelor utilizate exclusiv si în mod continuu pentru activităti de cercetare;

3 - costurile aferente consultantei si serviciilor echivalente utilizate exclusiv în activitatea de cercetare, inclusiv cercetare, cunostinte tehnice si brevete etc. aduse din surse externe;

4 - cheltuielile de regie suplimentare angajate direct ca rezultat al activitătii de cercetare;

5 - alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi costurile legate de materiale, aprovizionări si alte produse similare, angajate direct ca rezultat al activitătii de cercetare.

 

ANEXA Nr. 2

 

Informatii suplimentare care vor fi furnizate în notificarea prevăzută la art. 6 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare (scheme, alocări specifice de ajutoare acordate în cadrul unei scheme aprobate si ajutoare individuale)

 

1. Obiective

Descrierea detaliată a scopurilor măsurii si a tipului/naturii activitătii de cercetare si dezvoltare care va beneficia de asistentă.

2. Descrierea activitătilor de cercetare si dezvoltare eligibile pentru ajutor

2.1. Cercetarea fundamentală.

2.2. Definitia studiilor de fezabilitate.

2.3. Cercetarea aplicativă.

2.4. Cercetarea precompetitivă.

2.5. Proiectele pilot sau demonstrative.

3. Detalii cu privire la elementele de cost eligibile pentru ajutor

3.1. Costurile de personal (cercetători, tehnicieni si alt personal auxiliar angajat exclusiv pentru activitatea de cercetare).

3.2. Costurile instrumentelor, echipamentelor, terenului si incintelor utilizate exclusiv si în mod continuu (cu exceptia cheltuielilor ocazionate de comercializarea lor) pentru activitatea de cercetare.

3.3. Cheltuielile de consultantă si servicii echivalente utilizate exclusiv pentru activitatea de cercetare, inclusiv cercetarea, cunostintele tehnice si brevetele etc. achizitionate din surse externe.

3.4. Cheltuieli de regie suplimentare angajate direct ca rezultat al activitătii de cercetare.

3.5. Alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi costurile legate de materiale, aprovizionări si alte produse similare angajate direct ca rezultat al activitătii de cercetare.

4. Tipul si intensitatea ajutorului

4.1. Descrierea tipului si intensitătii ajutorului pentru fiecare etapă de cercetare si dezvoltare care beneficiază de ajutor.

4.2. Descrierea detaliată a tuturor bonusurilor aplicabile, precum si precizarea intensitătii si a nivelului maxim al ajutorului.

5. Cercetarea prin cooperare

5.1. Proiectele se desfăsoară prin cooperarea dintre o serie de agenti economici eligibili pentru ajutor? Există conditii/clauze speciale de cooperare? Dacă da, care sunt aceste conditii/clauze?

5.2. Propunerea de ajutor prevede cooperarea dintre agenti economici si alte organisme, cum ar fi institutele de cercetare si universitătile? Există conditii/clauze speciale? Dacă da, a se descrie.

5.3. Dacă institutele de cercetare primesc ajutor pentru un proiect de cercetare specific, care este valoarea si intensitatea acelui ajutor?

6. Aspecte multinationale

Propunerea (ajutor individual/schemă/program) are aspecte multinationale? Dacă da:

6.1. Propunerea presupune cooperarea cu parteneri din alte tări? Dacă da, precizati:

(a) care state membre ale Uniunii Europene (b) care state terte

(c) care agenti economici ori centre de cercetare din alte tări

6.2. Care este costul total al propunerii (ajutor individual/schemă/program)?

6.3. Prezentati defalcarea costurilor totale pe fiecare partener.

7. Aplicarea rezultatelor

7.1. Cine va fi proprietarul rezultatelor de cercetare si dezvoltare?

7.2. Există conditii la acordarea licentelor privitoare la rezultate?

7.3. Există reguli care guvernează publicarea/diseminarea generală a rezultatelor de cercetare si dezvoltare?

7.4. Precizati măsurile planificate pentru valorificarea/dezvoltarea ulterioară a rezultatelor.

8. Efectul stimulator al ajutoarelor pentru cercetare si dezvoltare

8.1. În ceea ce priveste schemele, ce măsuri sunt avute în vedere pentru a asigura faptul că ajutorul are efect stimulator asupra cercetării si dezvoltării (a se vedea capitolul V din prezentul regulament).

8.2. În ceea ce priveste ajutoarele individuale - în special cazurile la care se referă art. 27 din prezentul regulament - ce factori au fost luati în considerare pentru a asigura faptul că ajutorul are efect stimulator asupra cercetării si dezvoltării.

 

REGULAMENT

cu privire la ajutorul de stat pentru protectia mediului

 

În temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, Consiliul Concurentei adoptă prezentul regulament.

Introducere

Elaborarea unui cadru juridic de reglementare a disciplinei ajutorului de stat reprezintă continuarea procesului de armonizare a legislatiei românesti cu legislatia europeană, parte a procesului de aderare a României la Uniunea Europeană.

Scopul controlului ajutoarelor de stat acordate de autoritătile publice sau de organismele care administrează surse ale statului este de a urmări măsura în care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu concurential normal, într-o economie de piată în care preturile produselor si tarifele serviciilor sunt determinate de cerere si ofertă.

Orice intentie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un ajutor existent trebuie să fie notificată Consiliului Concurentei.

Conform Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, Consiliul Concurentei poate autoriza ajutorul pentru protectia mediului, cu conditia respectării principiului “poluatorul plăteste”.

Politica privind controlul ajutoarelor de stat în domeniul mediului înconjurător trebuie să integreze obiectivele politicii de mediu, îndeosebi în ceea ce priveste promovarea unei dezvoltări durabile. Politica de concurentă si politica de mediu nu sunt deci antagoniste, dar exigentele protectiei mediului trebuie integrate în definitia si punerea în aplicare a politicii de concurentă, în special în scopul promovării unei dezvoltări durabile.

Luarea în considerare a imperativelor în domeniul protectiei mediului nu înseamnă că orice ajutor va fi autorizat.

Trebuie să se acorde atentie efectelor pe care ajutorul le poate avea din punctul de vedere al dezvoltării durabile si al aplicării depline a principiului “poluatorul plăteste”. Unele forme de ajutor se încadrează în mod clar în această categorie, în special atunci când permit atingerea unui nivel ridicat de protectie a mediului, evitându-se în acelasi timp orice conflict cu principiul internalizării costurilor. În schimb, alte forme de ajutor de stat, pe lângă faptul că au efecte nocive asupra concurentei, pot contraveni principiului “poluatorul plăteste” si constituie o frână în calea procesului de dezvoltare durabilă.

Este cazul, de exemplu, al ajutoarelor care au drept scop numai favorizarea adaptării la noile standarde obligatorii.

Abordarea realizată de Consiliul Concurentei prin prezentul regulament constă în a stabili în ce măsură si în ce conditii ajutorul de stat poate fi considerat necesar pentru a asigura protectia mediului si dezvoltarea durabilă fără efecte disproportionate asupra concurentei si a cresterii economice.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Definitii

Art. 1. - Pentru aplicarea prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează:

a) Protectia mediului: orice actiune menită să remedieze ori să prevină pagubele produse mediului fizic sau resurselor naturale, sau care încurajează utilizarea eficientă a acestor resurse.

b) Internalizarea costurilor: principiu potrivit căruia toate costurile legate de protectia mediului trebuie să fie incluse în costurile de productie ale agentului economic.

c) Principiul “poluatorul plăteste”: principiu potrivit căruia costurile măsurilor de luptă împotriva poluării trebuie să fie suportate de către poluator.

d) Poluatorul: cel care, în mod direct sau indirect, cauzează prejudicii mediului înconjurător sau creează, favorizează sau întretine conditiile care conduc la asemenea prejudicii.

e) Preturile trebuie să reflecte costurile: principiu care prevede că preturile bunurilor sau serviciilor trebuie să înglobeze costurile externe legate de impactul negativ asupra mediului generat de activitătile de productie si comercializare.

f) Standarde de mediu: norme obligatorii care stabilesc nivelurile care trebuie atinse în materie de mediu si obligatia ce rezultă din legislatia în domeniu de a utiliza cele mai bune tehnici disponibile care nu antrenează costuri excesive.

g) Surse de energie regenerabile: sursele de energie regenerabile nefosile, adică energia eoliană, energia solară, energia geotermală, talazoenergia, energia mareelor, instalatiile hidroelectrice cu capacitate mai mică de 10 MW si biomasa, care include produsele din agricultură si silvicultură, deseurile vegetale din agricultură, silvicultură si industria alimentară, precum si deseurile lemnoase si din plută netratate.

h) Energia electrică produsă din surse de energie regenerabile: energia electrică produsă de centralele care folosesc exclusiv surse de energie regenerabile, precum si acea parte a energiei electrice produsă din surse de energie regenerabile în centralele hibride care utilizează surse de energie traditionale, în special pentru situatii neprevăzute.

i) Taxa de mediu: taxa a cărei bază de impozitare are un efect negativ clar asupra mediului. O taxă poate fi considerată ca fiind taxă de mediu si atunci când are un efect pozitiv mai putin clar, dar sesizabil, asupra mediului.

Autoritătile competente care o impun sunt cele care demonstrează efectul de mediu preconizat al taxei.

j) Măsuri de economisire a energiei: actiuni care permit întreprinderilor să reducă cantitatea de energie utilizată în ciclul de productie.

Domeniul de aplicare

Art. 2. - (1) Prezentul regulament se aplică ajutorului pentru protectia mediului în toate sectoarele, cu exceptia sectorului agriculturii. Prezentul regulament se aplică, de asemenea, sectorului de pescuit si acvacultură. Ajutoarele de stat pentru cercetare si dezvoltare în domeniul mediului intră sub incidenta prevederilor prevăzute în Regulamentul Consiliului Concurentei cu privire la ajutoarele de stat pentru cercetare si dezvoltare. De asemenea, ajutoarele pentru activităti de instruire a angajatilor în domeniul mediului nu prezintă particularităti de natură să justifice o analiză distinctă. Aceste ajutoare sunt examinate conform prevederilor Regulamentului Consiliului Concurentei cu privire la ajutorele pentru instruirea angajatilor.

(2) Măsurile de economisire a energiei si utilizarea surselor de energie regenerabile intră tot în categoria actiunilor în favoarea protectiei mediului. Proiectarea si fabricarea de utilaje sau mijloace de transport care pot fi exploatate cu mai putine resurse naturale nu fac obiectul prezentului regulament. Actiunile întreprinse în cadrul instalatiilor sau al altor unităti de productie în vederea îmbunătătirii sigurantei în exploatare sau igienizării sunt importante si pot fi eligibile pentru anumite tipuri de ajutor, dar nu fac obiectul prezentului regulament.

 

CAPITOLUL II

Politica de control al ajutoarelor de stat si politica de mediu

 

Principiile acordării ajutoarelor de stat pentru protectia mediului în contextul promovării dezvoltării durabile

Art. 3. - (1) Pagubele produse mediului generează costuri pentru societate în ansamblul său, în timp ce actiunile vizând protectia mediului pot produce beneficii sub forma cresterii economice, ocupării fortei de muncă si competitivitătii, iar aplicarea efectivă a principiului “poluatorul plăteste”, precum si internalizarea integrală a costurilor de mediu, prin imputarea lor poluatorilor, reprezintă principala cale de realizare a acestora.

(2) Politica Consiliului Concurentei cu privire la controlul ajutoarelor de stat pentru protectia mediului trebuie să satisfacă un dublu imperativ:

a) să asigure functionarea competitivă a pietei si cresterea competitivitătii operatorilor pe piată;

b) să asigure faptul că cerintele protectiei mediului sunt integrate în definitia si aplicarea politicii concurentei, în special pentru a promova dezvoltarea durabilă.

Internalizarea costurilor reprezintă un obiectiv prioritar care poate fi atins în diverse moduri, inclusiv printr-o serie de instrumente bazate pe legile pietei ori bazate pe reglementări, acestea fiind instrumentele cele mai eficiente de realizare a obiectivelor descrise mai sus.

(3) Internalizarea costurilor contribuie la reflectarea cu acuratete a costurilor în preturi, în măsura în care agentii economici îsi repartizează resursele financiare în functie de preturile bunurilor si serviciilor pe care doresc să le achizitioneze. Lipsa reflectării cu acuratete a costurilor în preturi are drept consecintă limitarea posibilitătilor de sensibilizare a opiniei publice cu privire la importanta acestor demersuri si favorizează supraexploatarea resurselor naturale.

(4) Asigurarea reflectării costurilor în preturi în toate etapele procesului economic constituie cea mai bună modalitate de sensibilizare a tuturor părtilor interesate asupra costurilor pe care le generează protectia mediului. Pe lângă potentialele efecte negative asupra comertului si concurentei, ajutorul de stat subminează în general acest obiectiv al reflectării costurilor în preturi deoarece permite anumitor societăti comerciale să-si reducă costurile în mod artificial si să nu dezvăluie consumatorilor costurile legate de protectia mediului. Ca urmare, pe termen lung, unele forme de ajutor de stat pot să contravină obiectivelor de dezvoltare durabilă.

(5) Principiul “oluatorul plăteste” si necesitatea ca gentii economici să-si internalizeze costurile legate de protectia mediului pledează a priori împotriva acordării ajutoarelor de stat.

(6) Acordarea ajutoarelor de stat se poate justifica în două împrejurări:

a) în anumite conditii specifice în care nu este încă posibil ca agentii economici să realizeze internalizarea totală a costurilor, ajutorul poate reprezenta o solutie alternativă temporară prin încurajarea acestora de a se adapta la standarde;

b) ajutorul poate avea un efect stimulator pentru agentii economici, în sensul depăsirii normelor sau realizării altor investitii menite să reducă poluarea generată de instalatiile lor.

(7) Acordarea ajutoarelor pentru protectia mediului nu trebuie utilizată pentru a compensa lipsa internalizării costurilor. Luarea în considerare pe termen lung a imperativelor legate de protectia mediului necesită includerea în totalitate a costurilor în preturi si internalizarea integrală a costurilor de mediu. Prin urmare, ajutorul nu se justifică în cazul investitiilor menite doar să alinieze agentii economici la standardele tehnice existente sau noi, decât în cazurile bine justificate si ca solutie alternativă temporară.

(8) Pentru a răspunde dificultătilor particulare întâmpinate de întreprinderile mici si mijlocii, denumite în continuare IMM-uri, s-a convenit să se prevadă posibilitatea de a acorda acestor întreprinderi ajutoare de stat pentru a se conforma noilor norme pentru o perioadă de trei ani de la adoptarea acestora.

(9) Ajutorul poate fi considerat util si dacă acesta serveste ca stimulent pentru atingerea unor niveluri de protectie a mediului mai mari decât cele prevăzute de standardele în vigoare.

(10) Ajutorul nu are un efect stimulator dacă este menit doar să ajute agentii economici să se conformeze standardelor tehnice noi sau existente. Acestor standarde, prevăzute de legislatia în domeniu, trebuie să li se conformeze toti agentii economici si nu este necesar să li se acorde ajutoare pentru a-i stimula să respecte legea.

Cazul specific al sectorului energetic si reducerile de taxe

Art. 4. - (1) Autoritătile competente pot lua în considerare stabilirea unor taxe cu efecte favorabile asupra protectiei mediului. În unele cazuri, exceptarea sau reducerea taxelor este acordată agentilor economici din categorii speciale pentru a se evita plasarea acestora într-o situatie concurentială dificilă. Aceste măsuri pot constitui ajutoare de stat în sensul prevederilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. Efectele negative ale acestor ajutoare pot fi compensate de efectele pozitive ale adoptării taxelor. În consecintă, dacă sunt necesare asemenea exceptări pentru a se asigura adoptarea sau mentinerea taxelor aplicabile tuturor produselor, acestea sunt admisibile, în anumite conditii si pentru o perioadă de timp limitată. Perioada poate dura 10 ani dacă sunt îndeplinite conditiile. La expirarea acestei perioade, autoritătile competente au posibilitatea de a renotifica măsurile în cauză Consiliului Concurentei, care ar putea să adopte aceeasi abordare în analiza sa, tinând seama în acelasi timp de rezultatele pozitive obtinute în privinta protectiei mediului.

(2) Autoritătile competente trebuie să promoveze utilizarea surselor de energie regenerabile si productia combinată de energie termică si electrică, datorită avantajelor majore pentru mediu. Prin urmare, în cazul în care măsurile de promovare a surselor de energie regenerabile si a productiei combinate de energie termică si electrică constituie ajutoare de stat, acestea sunt admisibile dacă se respectă anumite conditii si dacă există certitudinea că ajutorul respectiv nu încalcă alte prevederi din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat sau din legislatia secundară.

 

CAPITOLUL III

Conditii generale de autorizare a ajutoarelor pentru protectia mediului

 

Ajutorul pentru investitii

Art. 5. - (1) Pentru o perioadă de trei ani de la adoptarea unor standarde obligatorii, ajutoarele pentru investitii, menite să ajute IMM-urile să îndeplinească noile standarde, pot fi autorizate până la o intensitate maximă de 15% brut din costurile eligibile, asa cum sunt definite la art. 6.

(2) Ajutoarele pentru investitii care permit agentilor economici să depăsească standardele de mediu existente pot fi autorizate până la o intensitate de maximum 30% brut din costurile de investitii eligibile. Aceste conditii se aplică si în cazul ajutoarelor pentru agentii economici care fac investitii în absenta unor standarde obligatorii.

(3) Conform definitiei de la art. 1, investitiile pentru economisirea de energie sunt incluse în categoria investitiilor pentru promovarea protectiei mediului. Aceste investitii joacă un rol foarte important în realizarea obiectivelor nationale de mediu cu un consum redus de resurse.

Prin urmare, investitiile respective sunt eligibile pentru ajutorul de investitii la o rată de bază de 40% din costurile eligibile.

(4) Investitiile în producerea combinată de energie electrică si termică pot beneficia de prevederile prezentului regulament dacă se demonstrează că măsurile sunt benefice din punctul de vedere al protectiei mediului, fie pentru că randamentul conversiei este deosebit de ridicat, fie pentru că măsurile permit reducerea consumului de energie, fie pentru că procesul de productie este mai putin dăunător pentru mediu. În acest sens, se va tine seama în mod special de tipul de energie primară utilizată în procesul de productie si de faptul că o crestere a utilizării energiei obtinute din productia combinată de energie termică si electrică constituie o prioritate natională de mediu. Aceste investitii pot beneficia de ajutor de stat la o rată de bază de 40% din costurile eligibile.

(5) Investitiile pentru promovarea surselor de energie regenerabile sunt asimilate investitiilor pentru mediu realizate în lipsa standardelor nationale obligatorii. Măsurile menite să sustină sursele de energie regenerabile reprezintă unul din obiectivele pe termen lung care trebuie încurajate cu precădere. Rata de bază a ajutorului pentru investitiile realizate în favoarea acestor forme de energie este de 40% din costurile eligibile.

(6) În cazul instalatiilor de producere a energiei regenerabile care asigură acoperirea integrală a necesarului de nergie al unei comunităti, investitiile realizate pot beneficia de un bonus de 10% peste rata de bază de 40% din costurile eligibile.

(7) Atunci când caracterul indispensabil al investitiei este demonstrat, autoritatea furnizoare va putea acorda ajutoare pentru investitii în favoarea producerii de energii regenerabile care pot atinge până la 100% din costurile eligibile.

Instalatiile în cauză nu vor mai avea dreptul să beneficieze de nici o altă formă de sprijin.

(8) În regiunile eligibile pentru a beneficia de regimul national al ajutoarelor cu finalitate regională, întreprinderile pot beneficia de ajutoare pentru dezvoltare regională. În scopul de a încuraja întreprinderile să efectueze investitii complementare în favoarea protectiei mediului, acestea pot beneficia de o valoare superioară a ajutorului, luând în considerare investitiile efectuate pentru protectia mediului cu respectarea dispozitiilor alin. (2).

(9) Rata maximă a ajutorului de stat pentru protectia mediului aplicabilă la costurile eligibile este cea mai mare dintre următoarele două optiuni:

a) rata de bază aplicabilă ajutorului pentru investitia în favoarea protectiei mediului, adică 30% brut în sistem standard, 40% brut în cazul investitiilor în economisirea de energie, în surse de energie regenerabile sau pentru promovarea producerii combinate de energie electrică si termică sau 50% brut în cazul investitiilor în surse de energie regenerabile furnizate unei comunităti întregi, majorate cu 10% brut pentru regiunile asistate*). Investitiile pentru dezvoltarea regională sunt eligibile pentru ajutorul de stat pentru investitii dacă sunt îndeplinite conditiile din Regulamentul Consiliului Concurentei cu privire la ajutoarele regionale si ajutoarele pentru IMM-uri;

b) rata ajutorului regional plus 10% brut.

(10) Atunci când investitiile de natura celor la care se referă alin. (2) si (3) sunt făcute de către IMM-uri, se poate autoriza o suplimentare a ajutorului cu 10% brut.

(11) Bonusurile pentru regiunile asistate si pentru IMM-uri pot fi cumulate, dar rata maximă a ajutorului de mediu nu poate depăsi în nici o situatie 100% brut din costurile eligibile. IMM-urile nu pot beneficia de bonus dublu pentru aplicarea prevederilor referitoare la ajutoarele regionale si pentru aplicarea dispozitiilor referitoare la protectia mediului.

(12) Investitiile vizate de alin. (2) si (3) sunt investitii în terenuri dacă acestea sunt strict necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu, investitii în clădiri, instalatii si utilaje menite să reducă sau să elimine poluarea si consecintele acesteia, precum si investitiile pentru adaptarea metodelor de productie în vederea protejării mediului.

(13) Pot fi considerate investitii si cheltuielile cu transferul de tehnologie sub forma achizitionării de licente de operare ori know-how brevetat sau nebrevetat. Aceste active necorporale trebuie să satisfacă următoarele conditii:

a) să fie considerate elemente de activ amortizabile;

b) să fie achizitionate în conditiile pietei, de la o firmă asupra căreia cumpărătorul nu are putere de control direct ori indirect;

c) să fie incluse în activul agentului economic, să rămână si să fie utilizate în unitatea beneficiarului ajutorului timp de cel putin cinci ani de la data acordării ajutorului.

Această conditie nu se aplică dacă aceste active necorporale sunt depăsite din punct de vedere tehnic. Dacă activele în cauză sunt revândute pe parcursul celor cinci ani, beneficiul obtinut din vânzare trebuie dedus din costurile eligibile, iar ajutorul trebuie rambursat partial sau total, după caz.

Costuri eligibile

Art. 6. - (1) Costurile eligibile trebuie să se limiteze strict la costurile suplimentare generate de investitiile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de protectie a mediului.

Acest fapt conduce la următoarea situatie: în cazul în care costul investitiei pentru protectia mediului nu poate fi usor identificat în costul total, Consiliul Concurentei ia în considerare metode de calcul obiective si transparente, de exemplu costul unei investitii comparabile din punct de vedere tehnic, dar care nu permite atingerea aceluiasi nivel de protectie a mediului.

(2) În toate cazurile, costurile eligibile trebuie calculate făcând abstractie de avantajele obtinute dintr-o eventuală crestere a capacitătii, de economiile de costuri realizate în primii cinci ani de viată ai investitiei si de productia auxiliară suplimentară obtinută în respectiva perioadă de cinci ani. Dacă investitiile vizează exclusiv protectia mediului, fără alte beneficii economice, nu se aplică nici o altă reducere suplimentară la stabilirea costurilor eligibile.

(3) În cazul energiei regenerabile, costurile eligibile ale investitiei sunt, în mod normal, costurile suplimentare suportate de către agentul economic în comparatie cu o instalatie de energie conventională care are aceeasi capacitate de productie efectivă de energie.

(4) În cazul adaptării IMM-urilor la noi standarde de mediu, costurile eligibile includ costurile investitiilor suplimentare necesare atingerii nivelului de protectie a mediului prevăzut de standardele respective.

(5) Dacă agentul economic efectuează o depăsire benevolă a standardelor în vigoare costurile eligibile constau în costurile suplimentare cu investitia necesară atingerii unui nivel de protectie a mediului superior celui prevăzut de normele existente. Costurile investitiei necesare atingerii nivelului de protectie prevăzut de standardele existente nu sunt eligibile pentru ajutor de stat.

(6) Dacă nu există nici un fel de standarde, costurile eligibile constau în costurile cu investitia necesară atingerii unui nivel de protectie a mediului superior celui pe care agentul sau agentii economici respectivi l-ar atinge în lipsa ajutorului de mediu.

*) Decizia nr. 2/2000 a Consiliului de Asociere România - Uniunea Europeană prevede relungirea cu cinci ani, începând din 1998, a perioadei în care toate ajutoarele de stat acordate în România sunt evaluate tinând cont de faptul că România este considerată o zonă identică cu acele zone ale Comunitătii vizate de prevederile art. 87 (3) (a) din Tratatul privind instituirea Comunitătii Europene. Conform art. 64 din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, si Comunitătile Europene si statele membre ale acestora, pe de altă parte, Consiliul de Asociere va decide, tinând cont de situatia economică din România, dacă perioada respectivă va fi extinsă pentru o nouă perioadă de cinci ani.

 

Reabilitarea amplasamentelor industriale poluate

Art. 7. - (1) Interventiile agentilor economici pentru repararea daunelor aduse mediului prin reabilitarea amplasamentelor industriale poluate se pot încadra în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Daunele vizate pot fi daune aduse calitătii solului si apelor de suprafată sau subterane. Toate cheltuielile angajate de un agent economic pentru reabilitarea amplasamentului, fie că pot sau nu pot fi demonstrate ca reprezentând active fixe în bilantul contabil, au statutul de investitii eligibile în cazul reabilitării amplasamentelor poluate.

(2) Dacă poluatorul poate fi clar identificat, acesta trebuie să finanteze reabilitarea mediului în conformitate cu principiul “poluatorul plăteste” si nu se poate acorda ajutor de stat.

(3) Dacă poluatorul nu poate fi identificat sau nu poate fi determinat să suporte costurile, prestatorul responsabil cu realizarea activitătii de reabilitare poate beneficia de un ajutor pentru această activitate.

(4) Ajutorul pentru reabilitarea amplasamentelor industriale poluate se poate ridica la 100% din costurile eligibile, plus 15% din costul total al lucrării. Costurile eligibile sunt egale cu costurile lucrării de reabilitare diminuate cu cresterea valorii terenului.

(5) Valoarea totală a ajutorului nu poate depăsi în nici o situatie cheltuielile reale angajate de către agentul economic.

Reamplasarea agentilor economici

Art. 8. - (1) Ca regulă generală, reamplasarea agentilor economici pe amplasamente noi nu implică activităti de protectie a mediului si, deci, nu poate beneficia de dreptul de a primi un ajutor de stat în virtutea prezentului regulament.

(2) Acordarea ajutorului se poate justifica dacă un agent economic situat într-o zonă urbană sau într-o zonă protejată ecologic desfăsoară în mod legal activităti care produc poluări majore si trebuie, din motive de amplasare, să se mute de pe acel amplasament într-o zonă mai potrivită.

(3) În acest sens, trebuie îndeplinite simultan următoarele criterii:

a) schimbarea amplasării să fie dictată de motive de protectie a mediului si trebuie să fi fost dispusă prin hotărâre administrativă sau judecătorească;

b) agentul economic să se conformeze celor mai stricte standarde de mediu aplicabile în noua regiune în care se stabileste.

(4) Agentul economic care îndeplineste conditiile de la alin. (3) poate beneficia de ajutor pentru investitii în conformitate cu art. 5 alin. (2). De asemenea, se vor aplica prevederile art. 5 alin. (10) cu privire la acordarea de bonusuri IMM-urilor.

(5) Pentru a stabili valoarea costurilor eligibile în cazul ajutorului de reamplasare, se iau în considerare, pe de o parte, veniturile obtinute de pe urma vânzării sau închirierii instalatiilor si a terenurilor abandonate, precum si despăgubirile plătite în caz de expropriere si, pe de altă parte, costurile legate de cumpărarea unui teren, construirea sau cumpărarea de instalatii noi cu aceeasi capacitate ca si instalatiile abandonate. Se pot lua în calcul si alte câstiguri legate de transferul instalatiilor, mai ales câstigurile care decurg din îmbunătătirea cu ocazia transferului a tehnologiilor utilizate, precum si câstigurile contabile legate de utilizarea superioară a instalatiilor. Investitiile legate de eventualele cresteri ale capacitătilor nu pot fi luate în considerare la calculul costurilor eligibile pentru acordarea ajutorului de stat pentru protectia mediului.

(6) Dacă hotărârea administrativă sau judecătorească prin care se dispune schimbarea amplasării duce la o reziliere timpurie a contractului de închiriere a terenului sau a clădirilor, calculul costurilor eligibile poate lua în considerare eventualele penalităti suportate de agentul economic pentru rezilierea contractului.

Ajutorul acordat IMM-urilor pentru servicii de consultantă/consiliere în materie de mediu

Art. 9. - Serviciile de consultantă/consiliere joacă un rol important în sprijinirea IMM-urilor în directia realizării unor progrese în domeniul protectiei mediului. Ajutoarele pentru consultantă/consiliere pot fi acordate în baza prevederilor Regulamentului Consiliului Concurentei cu privire la ajutoarele regionale si ajutoarele pentru IMM-uri.

 

CAPITOLUL IV

Ajutorul de operare

 

Reguli generale aplicabile ajutoarelor de operare în favoarea gestionării deseurilor si economisirii de energie

Art. 10. - (1) Ajutoarele de operare, cărora le sunt aplicabile dispozitiile prezentului capitol, sunt următoarele:

a) ajutorul pentru gestionarea deseurilor, dacă gestionarea respectă clasificarea ierarhică a principiilor gestionării deseurilor, conform căreia conceptul de valorificare a deseurilor trebuie privit în tripla sa dimensiune de refolosire, reciclare si recuperare de energie, iar deseurile a căror productie nu poate fi evitată trebuie să fie valorificate si eliminate fără pericole;

b) ajutorul în domeniul economisirii de energie.

(2) Dacă se demonstrează că acest ajutor este absolut necesar, el trebuie limitat la compensarea costurilor de productie suplimentare comparativ cu preturile pietei pentru produsele sau serviciile în cauză. Acest ajutor trebuie, de asemenea, să fie temporar si, ca regulă generală, degresiv, astfel încât să constituie un stimulent pentru respectarea, într-un interval rezonabil de timp, a  principiului reflectării costurilor în preturi.

(3) Agentii economici trebuie, în mod normal, să suporte costurile tratării deseurilor industriale, conform principiului “poluatorul plăteste”. Agentii economici care primesc ajutor de operare în vederea tratării deseurilor industriale si neindustriale trebuie să finanteze serviciul în cauză proportional cu cantitatea de deseuri pe care o produc si/sau cu costul tratării.

(4) Toate ajutoarele de operare de acest fel se supun unei durate limitate la cinci ani, dacă ajutorul este “degresiv”. Intensitatea ajutorului poate ajunge până la 100% din costurile suplimentare în primul an, dar trebuie să descrească liniar, pentru a atinge rata zero până la sfârsitul celui de al cincilea an.

(5) În cazul ajutoarelor “nedegresive”, durata acestora este limitată la cinci ani, iar intensitatea nu trebuie să depăsească 50% din costurile suplimentare.

Dispozitii aplicabile tuturor ajutoarelor de operare acordate sub forma reducerii taxelor sau a exceptării de la plata acestora

Art. 11. - (1) La adoptarea taxelor care vor fi percepute pentru anumite activităti din motive legate de protectia mediului, autoritătile responsabile pot considera necesar să prevadă derogări temporare în favoarea unor agenti economici. În general, aceste derogări constituie ajutor de operare prevăzut de Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. În analiza acestor măsuri, trebuie să se stabilească, printre altele, dacă taxa este impusă ca rezultat al unei hotărâri luate la nivel national sau al unei hotărâri autonome a autoritătii responsabile.

(2) Dacă taxa este impusă ca rezultat al unei decizii autonome a unei autorităti responsabile, agentii economici afectati de aceasta pot avea dificultăti în a se adapta rapid la noile niveluri de impunere fiscală. Într-o asemenea ipoteză, se poate justifica derogarea temporară în favoarea unor agenti economici care să le permită să se adapteze la noul nivel de impunere fiscală.

(3) Dacă taxa este percepută ca rezultat al unei reglementări nationale, există două situatii posibile:

a) o autoritate responsabilă aplică pentru anumite produse o taxă la o rată mai mare decât rata minimă prevăzută prin reglementările nationale si acordă o derogare anumitor agenti economici care, în felul acesta, plătesc o taxă mai mică dar care rămâne, totusi, cel putin egală cu rata minimă prevăzută în reglementările în domeniu. În aceste împrejurări, se poate justifica o derogare temporară pentru a permite agentilor economici să se adapteze fiscalitătii mai ridicate si pentru a-i stimula să-si desfăsoare activitatea într-un mod mai favorabil protectiei mediului;

b) o autoritate responsabilă aplică pentru anumite produse o taxă la rata minimă prevăzută prin reglementările nationale si acordă o derogare în favoarea unor agenti economici, care vor fi supusi unui nivel de impozitare inferior ratei minime. Dacă această derogare nu este autorizată prin reglementările nationale în domeniu, ea va constitui ajutor de stat incompatibil cu prevederile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. Dacă derogarea este autorizată de reglementările nationale, aceasta poate fi considerată compatibilă cu prevederile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, în măsura în care este necesară si nu este disproportionată în raport cu obiectivele nationale urmărite. Se va acorda o importantă deosebită strictei limitări în timp a unei asemenea derogări.

(4) În general, măsurile fiscale în cauză ar trebui să aibă o contributie semnificativă la protectia mediului. Se va urmări ca derogările să nu submineze, prin natura lor, obiectivele generale urmărite.

(5) Aceste derogări pot constitui ajutor de exploatare care poate fi autorizat în următoarele conditii:

I. Dacă, din ratiuni legate de protectia mediului, o autoritate responsabilă introduce o nouă taxă într-un sector de activitate sau la produse pentru care nu s-au aplicat taxe nationale sau dacă taxa avută în vedere de către autoritatea responsabilă depăseste valoarea taxei prevăzute de legislatia natională, se pot justifica decizii de exceptare pe o perioadă de 10 ani, fără degresivitate, în următoarele situatii:

a) dacă aceste exceptări reprezintă conditionări în cadrul contractelor încheiate între autoritatea de resort responsabilă si agentii economici beneficiari, prin care agentii economici sau asociatii ale agentilor economici se angajează să realizeze obiective de protectia mediului pe perioada pe care se acordă exceptarea, sau dacă agentii economici încheie acorduri benevole care au acelasi efect.

Aceste acorduri sau angajamente se pot referi, printre altele, la reducerea consumului de energie, reducerea emisiilor de noxe sau la orice alte măsuri de protectie a mediului.

Continutul acordurilor trebuie negociat de către fiecare autoritate responsabilă si va fi analizat de către Consiliul Concurentei în momentul notificării proiectului de ajutor.

Autoritătile responsabile trebuie să asigure o monitorizare strictă a angajamentelor asumate de către agentii economici sau asociatiile agentilor economici. Acordurile încheiate între autoritatea responsabilă si agentii economici sau asociatiile agentilor economici vizati trebuie să prevadă modalitătile de sanctionare în cazul nerespectării angajamentelor.

Aceste prevederi se aplică si atunci când o autoritate responsabilă dispune o reducere fiscală în conditii care au acelasi efect cu acordurile sau angajamentele mentionate anterior;

b) aceste exceptări pot să nu reprezinte în mod necesar conditionări rezultate din acordurile încheiate între autoritatea de resort responsabilă si agentii economici beneficiari, dacă sunt îndeplinite conditii specifice. Astfel, dacă reducerea priveste o taxă natională, suma efectiv plătită de  către agentii economici după reducere trebuie să rămână superioară taxei minime nationale pentru a stimula agentii economici să actioneze în directia ameliorării protectiei mediului. Dacă reducerea priveste o taxă locală aplicată în absenta taxei nationale, agentii economici beneficiari ai reducerii trebuie totusi să achite un procent semnificativ din taxa natională.

II. Prevederile de la punctul I se pot aplica taxelor existente dacă se îndeplinesc simultan următoarele două conditii:

a) taxa în cauză trebuie să aibă un efect pozitiv apreciabil din punctul de vedere al protectiei mediului;

b) derogările în favoarea agentilor economici beneficiari trebuie să fi fost deja hotărâte în momentul adoptării taxei sau trebuie să fi devenit necesare ca rezultat al unei schimbări semnificative a conditiilor economice care au plasat agentii economici într-o situatie concurentială deosebit de dificilă. În acest ultim caz, valoarea reducerii taxei nu poate depăsi cresterea costurilor generate de modificarea conditiilor economice. Atunci când conditiile economice nu mai generează majorări de costuri, reducerea taxei trebuie să dispară la rândul ei.

(6) Autoritatea responsabilă poate, de asemenea, să încurajeze dezvoltarea tehnologiilor de producere a electricitătii pe baza surselor de energie conventionale precum gazul metan, care permit o eficientă energetică mult mai mare decât eficienta energetică obtinută cu procedeele traditionale de productie. În aceste cazuri, dată fiind importanta acestor tehnici pentru protectia mediului si sub rezerva că energia primară utilizată reduce semnificativ efectele negative asupra mediului, exceptările totale de la plata taxelor se pot justifica pentru o perioadă de cinci ani, în cazul în care ajutorul este nedegresiv. Se pot acorda si derogări pe o perioadă de 10 ani în conformitate cu conditiile prevăzute la alin. (5) punctele I si II.

(7) Atunci când o taxă existentă face obiectul unei majorări semnificative si când autoritatea de resort responsabilă consideră că sunt necesare derogări în cazul unor agenti economici, se aplică prin analogie conditiile prevăzute la alin. 5 punctul I cu privire la taxele noi.

(8) Atunci când reducerea priveste o taxă care face obiectul unei reglementări la nivel national si când taxa locală este mai mică sau egală cu valoarea minimă natională, exceptările pe termen lung nu se justifică. În acest caz, toate exceptările acordate trebuie să respecte conditiile prevăzute la art. 10 alin. (4) si (5) si, în orice caz, să facă obiectul unei autorizări exprese privind derogarea de la valoarea minimă natională.

În toate cazurile de reducere a taxei, autoritatea responsabilă poate acorda ajutor de exploatare în conformitate cu conditiile prevăzute la art. 10 alin. (4) si (5).

Reglementările aplicabile ajutoarelor de operare în favoarea productiei de energie regenerabilă

Art. 12. - (1) Ajutoarele de operare în favoarea productiei de energie regenerabilă constituie, în general, ajutoare pentru protectia mediului susceptibile să beneficieze de prevederile prezentului regulament.

(2) Aceste ajutoare pot beneficia de o abordare specială datorită dificultătilor pe care le întâmpină uneori agentii economici care produc acest tip de energie în a concura în mod eficient cu producătorii de energie conventională.

Trebuie să se retină si necesitatea de a încuraja dezvoltarea acestor forme de energie, în special din ratiuni care vizează protectia mediului. Ajutorul poate fi necesar mai ales atunci când procesele tehnice disponibile nu permit ca energia regenerabilă să fie produsă la costuri unitare comparabile cu cele ale surselor conventionale.

(3) Ajutoarele de operare se pot justifica, în acest caz, pentru a acoperi diferenta dintre costul producerii energiei din surse de energie regenerabilă si pretul pietei pentru acest tip de energie. Forma acestor ajutoare poate varia în functie de tipul de energie vizat si de mecanismul de sprijin prevăzut. În procesul de analiză a cazurilor, Consiliul Concurentei va lua în considerare pozitia competitivă a fiecărei forme de energie vizată.

(4) Ajutoarele de stat pot fi acordate pentru sursele de energie regenerabile conform următoarelor optiuni:

I. a) În domeniul energiei regenerabile, costurile unitare ale investitiei sunt deosebit de mari si, în general, reprezintă un procent semnificativ din costurile agentilor economici, nepermitându-le acestora să aibă preturi competitive pe pietele pe care acestia vând energia produsă. Pentru a tine seama în mod corect de această bariera la intrarea pe piată pentru energia regenerabilă, ajutoarele de stat se pot acorda pentru a compensa diferenta dintre costurile de productie a energiei regenerabile si pretul pietei la respectiva formă de energie. Orice ajutor de operare poate fi în acest caz acordat numai pentru amortizarea instalatiei.

Productia suplimentară de energie a instalatiei nu poate beneficia de nici un fel de sprijin. Ajutorul poate acoperi numai o remunerare echitabilă a capitalului dacă se demonstrează că acesta este indispensabil dată fiind slaba competitivitate a anumitor surse de energie regenerabile.

La stabilirea valorii ajutorului de operare trebuie să se tină seamă si de eventualele ajutoare pentru investitii acordate agentului economic în cauză pentru realizarea instalatiei noi. În notificarea schemelor de ajutor de stat la Consiliul Concurentei, autoritătile care acordă ajutorul trebuie să prezinte în detaliu mecanismele precise de sprijin si, în special, metodele de calcul al valorii ajutorului. În cazul în care Consiliul Concurentei autorizează schema, furnizorii de ajutor de stat trebuie să aplice respectivele mecanisme si metode de calcul în momentul acordării de ajutoare agentilor economici.

b) Spre deosebire de majoritatea formelor de energie regenerabilă, biomasa necesită investitii relativ mai mici, dar presupune costuri de operare mai ridicate. Prin urmare, Consiliul Concurentei va avea o pozitie favorabilă fată de ajutoarele de operare care depăsesc valoarea investitiei dacă se poate demonstra că, costurile totale suportate de agentul economic după amortizarea instalatiei continuă să rămână mai mari decât pretul de piată al energiei.

II. Se poate acorda sprijin pentru energia regenerabilă prin utilizarea mecanismelor de piată cum ar fi certificatele ecologice sau licitatiile. Aceste sisteme permit tuturor producătorilor de energie regenerabilă să beneficieze indirect de o cerere garantată pentru energia pe care o produc, la un pret superior pretului de piată al energiei conventionale. Pretul acestor certificate ecologice nu este fixat dinainte, ci depinde de raportul dintre cerere si ofertă. Atunci când reprezintă ajutoare de stat, aceste sisteme pot fi autorizate de către Consiliul Concurentei dacă autoritătile care acordă ajutorul pot demonstra că sprijinul respectiv este indispensabil pentru a asigura viabilitatea tipului de energie regenerabilă respectiv, nu antrenează per total o supracompensare în beneficiul producerii de energie regenerabilă si nu descurajează producătorii de energie regenerabilă în a deveni mai competitivi. În scopul de a verifica dacă aceste criterii sunt îndeplinite, Consiliul Concurentei poate să autorizeze aceste sisteme de ajutor pe o perioadă de zece ani, după care va trebui să analizeze dacă este necesară continuarea măsurii de sprijin.

III. Ajutoarele de operare pot fi acordate instalatiilor noi care produc energie regenerabilă, calculul valorii acestora făcându-se pe baza costurilor externe care sunt evitate. Acestea sunt costuri de mediu pe care societatea ar trebui să le suporte dacă aceeasi cantitate de energie ar fi produsă de către o unitate de productie care functionează cu energie conventională. Costurile respective se calculează pe baza diferentei dintre costurile externe generate si neachitate de către producătorii de energie regenerabilă si costurile externe generate si neachitate de producătorii de energie neregenerabilă.

Pentru a efectua aceste calcule, furnizorii de ajutoare de stat vor trebui să folosească o metodă de calcul recunoscută pe plan international si comunicată Consiliului oncurentei. Furnizorul trebuie să ofere, printre altele, o analiză de cost comparativă, obiectivă si determinată sub aport cantitativ, împreună cu evaluarea costurilor externe ale producătorilor de energie concurenti, pentru a demonstra că ajutorul compensează în mod real costurile externe neacoperite. Valoarea ajutorului astfel acordat producătorului de energie regenerabilă nu trebuie să depăsească echivalentul în lei a 0,05 euro pe kWh. În plus, valoarea ajutorului acordat producătorilor care depăseste valoarea ajutorului acordat ca urmare a Optiunii I trebuie obligatoriu reinvestită de către agentii economici în surse de energie regenerabile. Consiliul Concurentei va analiza dacă si această activitate se califică pentru ajutor de stat.

Pentru ca Optiunea III să rămână coerentă cu reglementările generale privind concurenta, Consiliul Concurentei trebuie să aibă certitudinea că ajutorul nu dă nastere nici unei distorsionări a concurentei pe piată si va conduce la o crestere globală reală a utilizării surselor de energie regenerabile în detrimentul surselor de energie conventionale, si nu la un simplu transfer al segmentelor de piată între sursele de energie regenerabile. În acest sens, este necesară îndeplinirea următoarelor conditii:

a) ajutorul acordat pe baza acestei optiuni să facă parte dintr-o schemă care tratează agentii economici din sectorul energiei regenerabile de pe pozitii de egalitate;

b) schema să prevadă acordarea nediscriminatorie a ajutoarelor agentilor economici care produc acelasi tip de energie regenerabilă;

c) schema să fie reexaminată de către Consiliul Concurentei la fiecare cinci ani.

IV. Autoritătile de resort competente pot acorda în continuare ajutoare pentru exploatare în conformitate cu reglementările generale care guvernează aceste ajutoare prevăzute la art. 10 alin. (4) si (5).

Reglementările aplicabile ajutoarelor de operare pentru producerea combinată de energie electrică si termică

Art. 13. - (1) Ajutorul de operare pentru producerea combinată a energiei electrice si termice se poate justifica cu conditia îndeplinirii cerintelor art. 5 alin. (4). Acest ajutor poate fi acordat agentilor economici care distribuie energie electrică si termică publicului larg dacă costurile de producere a energiei electrice sau termice depăsesc pretul pietei. În conditii similare, ajutorul de operare se poate acorda în conformitate cu reglementările art. 12 alin. (4). Caracterul indispensabil al ajutorului va fi stabilit luând în considerare costurile si veniturile rezultate ca urmare a producerii si comercializării de energie electrică si termică.

(2) Ajutorul de operare se poate acorda în aceleasi conditii si pentru utilizarea industrială a productiei combinate de energie electrică si termică dacă se poate demonstra că, prin folosirea tehnicii respective, costul de productie al unei unităti de energie depăseste pretul pietei pe unitatea de energie conventională. Costurile de productie pot include rentabilitatea normală a instalatiei, dar orice câstig obtinut de agentul economic din productia de energie termică trebuie dedus din costurile de productie.

Baza de exceptare pentru toate proiectele examinate de către Consiliul Concurentei

Art. 14. - În limitele si conditiile prevăzute de prezentul regulament, ajutorul de stat pentru protectia mediului poatefi autorizat de Consiliul Concurentei ca ajutor pentru facilitarea dezvoltării anumitor activităti economice sau a anumitor regiuni economice, dacă acest ajutor nu are efecte nocive asupra comertului în asa fel încât să contravină aplicării corespunzătoare a acordurilor internationale la care România este parte.

 

CAPITOLUL V

Cumulul ajutoarelor acordate din mai multe surse

Plafoanele de ajutor acordate pentru acelasi scop sau pentru scopuri diferite

 

Art. 15. - (1) Plafoanele pentru ajutoarele de stat prevăzute de prezentul regulament sunt aplicabile indiferent dacă ajutorul în cauză este finantat integral sau partial din resurse de stat. Ajutoarele autorizate conform prezentului  regulament nu pot fi combinate cu alte forme de ajutor de stat în sensul art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat dacă un asemenea cumul atinge o intensitate a ajutorului mai mare decât cea prevăzută de prezentul regulament.

(2) În cazul ajutoarelor de stat care servesc unor scopuri diferite si care presupun aceleasi costuri eligibile, se aplică plafonul de ajutor cel mai favorabil.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

Conditii care trebuie respectate în aplicarea prezentului regulament

 

Art. 16. - Dispozitiile prezentului regulament se aplică cu respectarea prevederilor Regulamentului privind forma, continutul si alte detalii ale notificării unui ajutor de stat si ale Regulamentului privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 27/2000.

Ajutoarele de stat care intră sub incidenta prezentului regulament

Art. 17. - Prezentul regulament se aplică ajutoarelor de stat acordate pentru protectia mediului, notificate după intrarea în vigoare a acestui regulament, precum si atunci  când ajutoarele de stat au fost notificate înainte de intrarea sa în vigoare, dar decizia Consiliului Concurentei este ulterioară acestei date sau Consiliul Concurentei nu a emis încă o decizie.

Intrarea în vigoare a prezentului regulament

Art. 18. - Prezentul regulament se adoptă prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei de punere în aplicare a acestuia si intră în vigoare după 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României.