MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 481         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 5 iulie 2002

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

621. - Hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

251. - Ordin al ministrului muncii si solidaritătii sociale privind aprobarea Regulamentului de abilitare a persoanelor fizice si persoanelor juridice pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii

 

491/185. - Ordin al ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 72/44/2002 pentru aprobarea listelor cuprinzând denumirile comune internationale (DCI) ale medicamentelor din Nomenclatorul de medicamente si produse biologice de uz uman, de care beneficiază asiguratii, pe bază de prescriptie medicală în tratamentul ambulatoriu, cu si fără contributie personală, si a sistemului de compensare a preturilor cu amănuntul la unele medicamente  de uz uman, cu modificările si completările ulterioare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 14 din Ordonanta Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă Normele metodologice privind organizarea si desfăsurarea procedurii de selectionare a investitorilor eligibili si stabilirea principalelor tipuri de proiecte de parteneriat public-privat, prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Se aprobă Normele metodologice privind modul de elaborare a studiului de prefezabilitate si a studiului de fezabilitate pentru proiectele de parteneriat public-privat, desfăsurarea negocierilor cu investitorii selectati si continutul standard al contractului de parteneriat public-privat, prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Se aprobă Normele metodologice privind calculul costurilor de proiect si al costului comparativ de referintă, prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 2. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul lucrărilor publice,

transporturilor si locuintei,

Miron Tudor Mitrea

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 20 iunie 2002.

Nr. 621.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORME METODOLOGICE

privind organizarea si desfăsurarea procedurii de selectionare a investitorilor eligibili

si stabilirea principalelor tipuri de proiecte de parteneriat public-privat

 

1. Definitii

1.1. Anunt de intentie - documentul formal publicat de autoritatea publică în vederea demarării unei proceduri de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat.

1.2. Document atasat anuntului de intentie sau document atasat - documentul întocmit de autoritatea publică pentru a comunica tuturor investitorilor interesati descrierea proiectului avut în vedere, descrierea serviciilor necesare, programul de implementare a proiectului, cerintele de capacitate si criteriile de selectie a investitorilor, precum si modalitatea de selectie a investitorilor interesati.

2. Tipuri de proiecte de parteneriat public-privat

2.1. În sensul Ordonantei Guvernului nr. 16/2002, parteneriatul public-privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte, în functie de nivelul de implicare a investitorului. 2.2. Tipurile principale de proiecte de parteneriat publicprivat sunt:

a) proiectare-constructie-operare (DBO) - un contract între autoritatea publică si investitor, în care proiectarea (începând cu faza de proiect tehnic), constructia si exploatarea sunt transferate investitorului pe o durată de maximum 50 de ani. Contractul poate include si finantarea proiectului public-privat de către investitor. Contractul poate prevedea faptul că investitorul asigură si servicii prin intermediul proiectului public-privat. La finalizarea contractului bunul public este transferat, cu titlu gratuit, autoritătii publice, în bună stare si liber de orice sarcină sau obligatie, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 16/2002;

b) constructie-operare-reînnoire (BOR) – investitorul îsi asumă finantarea, constructia si costurile pentru operarea si întretinerea bunului public, pe o durată de maximum 50 de ani. Investitorului i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea bunului public pentru o perioadă stabilită. În acest mod investitorul poate să recupereze investitia si să finanteze întretinerea si poate să asigure un profit rezonabil. Aceste niveluri de tarifare sunt stabilite în prima ofertă a investitorului. Ulterior investitorului i se permite să renegocieze nivelul de tarifare la reînnoirea dreptului de exploatare a facilitătii pentru o nouă perioadă, la expirarea perioadei stabilite initial, dacă aceasta a fost mai mică de 50 de ani. Durata totală a contractului initial si a noii perioade nu poate depăsi 50 de ani în total. La finalizarea contractului bunul public este transferat, cu titlu gratuit, autoritătii publice, în bună stare si liber de orice sarcină sau obligatie, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 16/2002;

c) constructie-operare-transfer (BOT) - un contract în care investitorul îsi asumă constructia, incluzând finantarea, exploatarea si întretinerea unui bun public. Investitorului I se permite să perceapă tarife de utilizare pentru a-si recupera investitia si a-si acoperi costurile de întretinere, inclusiv pentru a obtine un profit rezonabil. La finalizarea contractului bunul public este transferat, cu titlu gratuit, autoritătii publice, în bună stare si liber de orice sarcină sau obligatie, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 16/2002;

d) leasing-dezvoltare-operare (LDO) - un contract încheiat între autoritatea publică si investitor, în care investitorul preia în leasing un bun public existent (având inclusiv dreptul de a obtine venituri din furnizarea anumitor servicii), pentru o perioadă care nu poate depăsi 50 de ani. În acest tip de contract investitorul nu este obligat să investească în bunul public. La finalizarea contractului bunul public este transferat, cu titlu gratuit, autoritătii publice, în bună stare si liber de orice sarcină sau obligatie, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 16/2002;

e) reabilitare-operare-transfer (ROT) - un contract între autoritatea publică si investitor, în care bunul public este transferat investitorului. Investitorul finantează, reabilitează, operează si întretine bunul public pentru o anumită perioadă, care nu poate depăsi 50 de ani. După această perioadă bunul public este transferat, cu titlu gratuit, autoritătii publice, în bună stare si liber de orice sarcină sau obligatie, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 16/2002.

3. Principii de bază

3.1. Procedura de selectionare a investitorilor eligibili are la bază principiul competitiei libere între potentialii investitori.

3.2. Evaluarea candidaturilor investitorilor se face strict în concordantă cu un set de criterii precis cuantificabile, stabilit si aprobat de autoritatea publică si precizat atât în documentul atasat, cât si în anuntul de intentie.

3.3. Comisia de evaluare a scrisorilor de intentie este obligată să păstreze confidentialitatea absolută a tuturor informatiilor si continutului tuturor documentelor puse la dispozitie de investitori.

3.4. Pe tot parcursul procedurii de primire de scrisori de intentie si de evaluare a acestora autoritatea publică si comisia de evaluare vor respecta următoarele elemente cheie ale procesului:

a) Respectarea programului de desfăsurare a procedurii, stabilit de autoritatea publică

Procedura de selectie trebuie să se desfăsoare în strictă concordantă cu programul stabilit si aprobat anterior de autoritatea publică.

b) Claritatea comunicării cerintelor autoritătii publice Cerintele autoritătii publice, orice element prevăzut a prezenta un risc pentru proiect, precum si restrictiile pentru bunul mers al proiectului trebuie să fie clare pentru a fi bine întelese si efectiv comunicate investitorilor.

c) Probitate si independentă

Pe tot parcursul procesului de evaluare membrii comisiei de evaluare trebuie să facă dovada unei probităti morale si profesionale absolute, asumată prin declaratii de confidentialitate si de impartialitate, ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 1.1 si 1.2.

4. Etapele procesului de definire a proiectului publicprivat si de selectie a scrisorilor de intentie

4.1. Procesul de definire a proiectului public-privat si de selectie a investitorilor capabili să realizeze proiectul se desfăsoară în etape, după cum urmează:

a) elaborarea si aprobarea studiului de prefezabilitate de către autoritatea publică;

b) elaborarea documentului atasat la anuntul de intentie;

c) constituirea comisiei de evaluare a scrisorilor de intentie de către autoritatea publică si numirea ei prin ordin sau decizie, după caz;

d) elaborarea si aprobarea criteriilor de evaluare, grilelor de punctaj si a modului de tratare a scrisorilor de intentie întârziate sau primite nesigilate si aprobarea acestora prin decizie/ordin de către autoritatea publică;

e) publicarea anuntului de intentie;

f) distribuirea, fără plată, a documentului atasat la anuntul de intentie;

g) primirea si înregistrarea plicurilor ce contin scrisorile de intentie elaborate de investitorii interesati;

h) convocarea comisiei de evaluare si deschiderea plicurilor continând scrisorile de intentie în prezenta tuturor membrilor comisiei;

i) evaluarea scrisorilor de intentie si a documentelor anexate la acestea;

j) întocmirea raportului de evaluare, adjudecare si prezentarea acestuia autoritătii publice spre aprobare;

k) invitarea investitorilor selectati la negocierea si semnarea acordului de proiect.

5. Conditii generale privind întocmirea documentului atasat la anuntul de intentie

5.1. Documentul atasat la anuntul de intentie reprezintă un element deosebit de important în procesul de selectie a investitorilor eligibili. Scopul acestui document este:

- avizarea formală a potentialilor investitori cu privire la proiectul public-privat si la serviciile pe care autoritatea publică se asteaptă să le găsească pe piată;

- să informeze potentialii investitori despre programul de implementare vizat, criteriile de evaluare si pasii care urmează să fie efectuati în implementare;

- pe baza acestuia să se primească scrisori de intentie din partea investitorilor potentiali, care să permită autoritătii publice să îsi formuleze un punct de vedere privind investitorii capabili să realizeze proiectul public-privat cât mai aproape posibil de obiectivele proiectului.

5.2. Documentul atasat trebuie să furnizeze informatii suficiente si coerente pentru ca potentialii investitori să prezinte scrisori de intentie complete pe baza cărora autoritatea publică să facă o selectie fundamentată.

6. Elaborarea documentului atasat

6.1. Documentul atasat trebuie să contină informatii suficiente pentru a permite investitorilor potentiali să îsi formuleze un punct de vedere în ceea ce priveste capacitatea tehnică, economică si financiară necesară pentru realizarea proiectului public-privat si totodată să ofere clarificări asupra riscurilor proiectului si modului în care se va face distributia riscurilor între autoritatea publică si investitor.

6.2. Documentul atasat trebuie să includă cel putin:

a) o scurtă descriere a autoritătii publice initiatoare, împreună cu atributiile si responsabilitătile sale legate de proiectul public-privat;

b) o descriere sumară a proiectului public-privat, a obiectivelor sale si a modului în care se încadrează în strategia si prioritătile autoritătii publice;

c) propunerea de distributie a riscurilor de proiect (matricea de distributie a riscurilor);

d) detalii privind categoria si tipurile de bunuri si servicii pe care trebuie să le furnizeze investitorul în cadrul proiectului public-privat;

e) calendarul proiectului public-privat, incluzând datele momentelor cheie pentru implementarea proiectului;

f) restrictiile specifice relevante, incluzând nivelul de finantare din partea autoritătii publice, dacă este cazul;

g) principiile comerciale aplicabile, incluzând mecanismele de plată propuse în cadrul proiectului public-privat (până la nivelul la care acesta a fost deja previzionat de autoritatea publică);

h) detalii privind baza de evaluare a scrisorilor de intentie care trebuie să acopere, fără a se limita la acestea, următoarele:

- performantele anterioare ale investitorului în realizarea de proiecte similare;

- balanta capacitătilor si expertizei membrilor asociatiei de investitori, precum si capacitatea acestora de a lucra împreună;

- capacitatea investitorului de a îndeplini cerintele financiare ale proiectului public-privat;

- probitate demonstrată a fiecărui membru în asociatia de investitori;

i) termenii si conditiile generale ale documentului atasat, incluzând:

- o declaratie a autoritătii publice, din care să reiasă clar faptul că aceasta îsi rezervă în mod exclusiv si necontestabil dreptul de a nu continua proiectul public-privat;

- declararea faptului că autoritatea publică nu va rambursa nici unuia dintre investitorii participanti la selectie costurile realizate de acestia ca urmare a pregătirii scrisorilor de intentie sau altor activităti desfăsurate pe timpul negocierilor;

- detalii privind modul în care vor fi protejate drepturile de proprietate intelectuală mentionate în scrisoarea de intentie si anexele sale. În mod obisnuit autoritatea publică trebuie să dea garantii că informatiile prezentate de ofertant în scrisoarea de intentie nu vor fi divulgate; totusi autoritatea publică îsi rezervă dreptul de a utiliza unele comentarii ale investitorilor în etapele următoare de pregătire a proiectului public-privat;

- declararea faptului că autoritătii publice nu i se poate cere si aceasta nu are intentia de a da nici un fel de relatii privind documente sau informatii extrase din dosarele celorlalti ofertanti, ci numai date referitoare la propria ofertă;

- formatul, data si locul primirii scrisorilor de intentie;

j) informatiile pe care investitorii trebuie să le prezinte în răspunsul lor. Acestea includ cel putin:

- detalii privind investitorul, incluzând detalii pentru fiecare membru al asociatiei de investitori, dacă acesta este o asociere, natura si forma relatiei dintre acestia si conditiile generale ale acordului dintre acestia, în cazul în care investitorul intentionează să formeze o companie de proiect;

- o imagine generală a propunerii de abordare a proiectului public-privat - numai la nivelul necesar pentru a garanta faptul că orice solutie creativă a investitorului va fi inclusă în acordul de proiect - si pentru a demonstra că investitorul întelege cerintele autoritătii publice;

- informatii privind expertiza si capacitatea investitorului si, de asemenea, justificarea posibilitătii de satisfacere a cerintelor proiectului;

- detalii privind pozitia financiară a fiecărui membru al asociatiei de investitori, precum si posibilele surse financiare colaterale, dacă este cazul;

- informatii privind cerintele de confidentialitate si eventualele posibile conflicte de interes;

- confirmarea că nici investitorul si nici membrii asociatiei de investitori nu au un conflict de interese actual sau potential;

- evidenta/dovada capacitătii investitorului de a gestiona nivelul propus de alocare a riscurilor.

6.3. Anuntul de intentie si documentul atasat sunt supuse aprobării conducătorului autoritătii publice, împreună cu programul de desfăsurare a procedurii de selectie, comisia de evaluare a scrisorilor de intentie, criteriile de evaluare, grilele de punctaj si modul de tratare a scrisorilor de intentie întârziate sau primite nesigilate.

6.4. Continutul general al documentului atasat este prezentat în anexa nr. 1.3.

6.5. Structura si formatul standard ale scrisorilor de intentie sunt prezentate în anexa nr. 1.4.

7. Anuntul de intentie

7.1. În conformitate cu prevederile art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 16/2002, autoritatea publică este obligată să publice un anunt de intentie în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a. În anexa nr. 1.5 este prezentat modelul anuntului de intentie.

7.2. Pentru a oferi tuturor părtilor interesate posibilitatea de a răspunde la anuntul de intentie autoritatea publică poate să publice acelasi anunt prin mass-media si, concomitent, să transmită un exemplar al cererii către eventualii candidati cunoscuti ca având capacitatea de a îndeplini cerintele proiectului public-privat.

7.3. Autoritatea publică este obligată să distribuie documentul atasat tuturor investitorilor interesati.

7.4. În functie de natura proiectului public-privat, autoritatea publică poate organiza întâlniri pregătitoare cu părtile interesate în acelasi timp. Aceste întâlniri vor avea ca unic scop prezentarea de către autoritatea publică a intentiilor si necesitătilor sale în legătură cu proiectul.

7.5. Autoritatea publică, în baza eventualelor propuneri ale investitorilor, nu poate aduce modificări la anuntul de intentie, dar poate lua în considerare acele propuneri formulate care pot conduce la îmbunătătirea proiectului publicprivat, în cadrul negocierilor.

8. Prezentarea scrisorilor de intentie

8.1. În limita termenului specificat în anuntul de intentie investitorii transmit autoritătii publice scrisoarea de intentie sigilată. Până la expirarea termenului de 60 de zile, precizat la art. 5 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 16/2002, autoritatea publică este obligată să păstreze securitatea si integritatea pachetelor sigilate continând scrisorile de intentie.

8.2. Scrisorile de intentie pot fi transmise prin postă, curier rapid sau depuse direct de un reprezentant al investitorului la adresa mentionată în anuntul de intentie, cu confirmare de primire. Investitorii interesati îsi asumă integral orice risc legat de prezentarea scrisorilor de intentie în termenul, sub forma si în modalitatea de predare solicitate în anuntul de intentie.

8.3. Autoritatea publică nu îsi asumă nici un fel de responsabilitate pentru scrisorile de intentie pierdute, întârziate sau care au fost receptionate fără sigilii, indiferent de cauza care a produs acest eveniment.

8.4. Autoritatea publică este în drept să hotărască procedura de tratare a scrisorilor de intentie întârziate sau nesigilate.

9. Comisia de evaluare a scrisorilor de intentie

9.1. Pentru evaluarea scrisorilor de intentie autoritatea publică numeste prin decizie sau ordin, după caz, o comisie de evaluare compusă din specialisti din cadrul autoritătii publice. Prin aceeasi decizie sau ordin, după caz, este numit si presedintele comisiei. Comisia poate fi completată si cu specialisti din afara autoritătii initiatoare.

9.2. Printre persoanele numite în comisia de evaluare trebuie să se numere cel putin un specialist tehnic, financiar si un consilier juridic specializat în contracte comerciale.

9.3. Autoritatea publică poate opta pentru utilizarea unor agenti economici sau consultanti de specialitate, pe bază de contract, în vederea întăririi capacitătii de evaluare a comisiei.

9.4. Selectia agentilor economici sau a consultantilor de specialitate pentru participarea la comisiile de evaluare se face prin selectie de oferte.

9.5. Persoanele nominalizate în comisia de evaluare vor depune o declaratie formală de impartialitate si una de confidentialitate.

10. Deschiderea scrisorilor de intentie si evaluarea acestora

10.1. La data si ora stabilite comisia de evaluare se întruneste în vederea deschiderii scrisorilor de intentie.

Desfăsurarea procesului de deschidere a scrisorilor de intentie este descrisă într-un proces-verbal de sedintă semnat de toti membrii prezenti la deschidere.

10.2. La sedinta de deschidere a scrisorilor de intentie nu pot participa decât membrii nominalizati în decizia de numire. Reprezentarea membrilor de către alte persoane nu este permisă.

10.3. Evaluarea scrisorilor de intentie se face de către fiecare membru al comisiei pe baza criteriilor de evaluare si a grilelor de punctaj aprobate de autoritatea publică.

10.4. Examinarea scrisorilor de intentie în afara locului desemnat în mod expres pentru această activitate este interzisă.

10.5. Membrii comisiei de evaluare sunt obligati să păstreze confidentialitatea absolută asupra oricăror documente, date si informatii continute sau atasate la scrisorile de intentie. Nerespectarea confidentialitătii absolute atrage consecintele stabilite de reglementările în vigoare.

10.6. În termen de 30 de zile de la data limită de depunere a scrisorilor de intentie comisia de evaluare este obligată să se întrunească pentru finalizarea procedurii de selectie si întocmirea recomandărilor sale către autoritatea publică.

10.7. Rezultatul evaluării si recomandările propuse de comisie sunt mentionate într-un proces-verbal de evaluare a scrisorilor de intentie, redactat si semnat de toti membrii comisiei si aprobat de autoritatea publică.

10.8. Procesul-verbal de evaluare va include lista investitorilor selectionati si motivele neselectionării celorlalti investitori. Decizia comisiei de evaluare se adoptă cu majoritatea calificată a două treimi din numărul membrilor săi.

Presedintele comisiei de evaluare a scrisorilor de intentie are drept de veto.

10.9. Membrii comisiei de evaluare care votează împotrivă vor mentiona în scris motivele deciziei lor. Autoritatea publică nu are dreptul de a lua nici un fel de măsuri administrative sau coercitive împotriva acestor membri.

10.10. Membrii comisiei de evaluare sunt indemnizati de autoritatea publică într-un cuantum stabilit prin decizia acesteia de numire a comisiei de evaluare, în limita sumelor prevăzute în bugetul autoritătii publice cu această destinatie.

10.11. Tentativa investitorilor de a influenta unul sau mai multi membri ai comisiei de evaluare conduce automat la eliminarea investitorului în cauză din procesul de analiză si selectie.

10.12. Comisia de evaluare îsi încetează functionarea o dată cu aprobarea raportului de evaluare de către autoritatea publică.

11. Pregătirea si semnarea acordului de proiect

11.1. În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 16/2002, autoritatea publică încheie cu fiecare dintre investitorii selectionati un acord de proiect.

11.2. Acordul de proiect defineste precis obligatiile si drepturile părtilor, precum si modalitătile de stingere a obligatiilor reciproce pe durata negocierilor.

11.3. Continutul si forma acordului de proiect se negociază de reprezentanti ai autoritătii publice cu fiecare dintre investitorii selectionati, plecându-se de la acordul de proiect-cadru prezentat în anexa nr. 1.6.

11.4. La fiecare acord de proiect se anexează scrisoarea de intentie a investitorului împreună cu documentele atasate prezentate de investitor, anexă care devine parte integrantă a acestui acord.

11.5. Anexele nr. 1.1-1.7 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1.1

la normele metodologice

 

DECLARATIE DE CONFIDENTIALITATE

 

Subsemnatul ..................................................... (nume, prenume, date de identificare), membru în comisia de evaluare a scrisorilor de intentie pentru selectia investitorilor capabili să realizeze proiectul ................................................ (se denumeste proiectul),

declar pe propria răspundere următoarele:

Prin termenul informatie înteleg orice dată, document, grafic, hartă, planuri de executie, programe de calculator, baze de date si altele asemenea stocate prin orice mijloc si, de asemenea, orice informatie pusă la dispozitie de autoritatea publică sau de investitor în legătură directă ori indirectă cu proiectul sau cu activitatea autoritătii publice.

Voi trata orice informatie la care am acces sau mi-a fost dată ori adusă la cunostintă drept secretă si confidentială si nu o voi transmite unei terte părti fără aprobarea în scris a autoritătii publice.

Această obligatie nu se aplică în cazul în care transmiterea se face ca o consecintă a unei obligatii legale în vigoare.

Informatiile pe care le detin le voi folosi în unicul scop de a efectua evaluarea scrisorilor de intentie pentru proiect.

Mă angajez să nu copiez, să nu multiplic si să nu reproduc informatia fără aprobarea conducătorului autoritătii publice si să nu permit persoanelor din afara comisiei de evaluare să intre în contact cu informatia si voi lua toate măsurile rezonabil posibile pentru a împiedica accesul la informatia aflată sub controlul meu, precum si copierea acesteia.

Voi restitui imediat, la cererea autoritătii publice, toate informatiile secrete sau confidentiale aflate în posesia ori sub controlul meu.

Voi informa imediat autoritatea publică dacă am cunostintă despre orice acces neautorizat la orice informatie si modul în care a avut loc acest acces.

Dau prezenta declaratie de confidentialitate pe propria răspundere, cunoscând prevederile legale române cu privire la confidentialitatea si păstrarea secretului informatiei.

 

Numele si prenumele ..................................

Data ..............................................................

Semnătura ....................................................

 

ANEXA Nr. 1.2

la normele metodologice

 

DECLARATIE DE IMPARTIALITATE

 

Subsemnatul ...................................................................................... (se înscrie numele întreg),

angajat al ................................................................................. (se înscriu denumirea si adresa),

declar pe propria răspundere că nu am:

- nici un interes financiar în  ......................................................................... (titlul proiectului public-privat);

- nici un interes financiar fată de oricare potential investitor interesat;

- nici o rudă sau prieten apropiat având interese financiare în legătură cu subiectul sau cu potentialii investitori interesati;

- nici o afinitate sau înclinatie personală care ar putea să îmi afecteze deciziile în legătură cu procesul de selectie;

- nici o obligatie personală sau debite financiare ori de altă natură fată de nici un investitor, care ar putea să îmi afecteze deciziile în legătură cu procesul de selectie; sau

- nici un alt conflict de interese, cu exceptia următoarelor:

1. ..................................................................................................................................

2. ..................................................................................................................................

3. ...................................................................................................................................

4. ....................................................................................................................................

5. .....................................................................................................................................

Mă angajez să prezint o nouă declaratie care să prezinte în detaliu orice conflict, conflict otential sau conflict aparent care ar putea apărea pe parcursul procesului pentru care am fost ominalizat, de îndată ce o astfel de situatie s-ar ivi. În această situatie fiind, mă angajez să accept orice măsură dispusă de autoritatea publică care m-a nominalizat, inclusiv înlocuirea mea.

Semnătura ....................................................

Data ..............................................................

 

ANEXA Nr. 1.3*)

la normele metodologice


*) Anexa nr. 1.3 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.4*)

la normele metodologice


*) Anexa nr. 1.4 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.5

la normele metodologice

 

FORMATUL STANDARD AL ANUNTULUI DE INTENTIE

 

ANUNT DE INTENTIE

 

............................................................................................................... (denumirea si adresa autoritătii publice) intentionează să promoveze implementarea unui proiect de parteneriat public-privat pentru ............................................................................................................................

(se numeste proiectul)

Descrierea proiectului public-privat

(Se descriu cadrul general si obiectivele proiectului, incluzând politica autoritătii publice în domeniul în care este inclus proiectul public-privat.)

Principalele caracteristici tehnice ale proiectului public-privat sunt:

-

-

-

Modalităti de realizare

Proiectul public-privat va fi realizat de un investitor selectionat în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat.

Capacitatea investitorilor interesati

Pentru a putea fi precalificati investitorii sau asocierile de investitori interesati vor trebui să demonstreze:

- capacitatea tehnică de a realiza proiectul public-privat propus;

- experientă, resurse si expertiză în proiecte similare ca anvergură;

- experientă managerială în domeniu;

- capacitatea financiară de a atrage si gestiona în întregime si pe cont propriu resursele financiare pentru un astfel de proiect.

De asemenea, investitorii vor accepta asumarea unei părti din riscurile proiectului pe baza unei matrici de distributie a riscurilor, propusă de autoritatea publică.

Documentul atasat la anuntul de intentie poate fi procurat fără plată de la sediul autoritătii publice, situat în .........................., tel. ............ ,fax ................

Data limită de depunere a scrisorilor de intentie este ....................

Relatii suplimentare se pot obtine de la ................................................................................... (se înscriu denumirea autoritătii publice, adresa, numere de telefon, fax, precum si numele si functia persoanei numite să dea relatii)

 

ANEXA Nr. 1.6

la normele metodologice

 

ACORD DE PROIECT

 

Prezentul acord intră în vigoare la data de ..................................................... si este încheiat între .......................................................................................................................................................,

[autoritatea publică (denumire, adresă, reprezentare)] denumit/denumită în continuare Autoritate publică, si ......................................................................., [investitorul sau liderul asociatiei de investitori (denumire, adresă, reprezentare)] denumit/denumită în continuare Investitor.

Entitătile mentionate mai sus vor fi denumite colectiv părti sau individual parte.

Având în vedere că:

(A) Autoritatea publică este decisă să realizeze ........................................................., denumit

(se nominalizează proiectul) în continuare Proiectul;

(B) Autoritatea publică intentionează ca Proiectul să fie realizat pe baza unui contract de parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 16/2002, si în acest scop a selectionat un număr de potentiali investitori care, în opinia sa si pe baza documentelor furnizate pe propria răspundere de investitorii interesati, sunt capabili de realizarea Proiectului, printre acestia numărându-se si Investitorul;

(C) Investitorul, în numele si asumându-si responsabilitatea solidar cu oricare si cu toti partenerii si subcontractantii săi, enumerati în anexa ..... la prezentul acord, precum si cu alti parteneri sau subcontractanti care ar putea fi atrasi în realizarea Proiectului, este gata să procure sursele financiare si tehnice pentru a realiza Proiectul;

(D) în scopul realizării Proiectului Investitorul este gata să intre în negociere cu Autoritatea publică, în vederea încheierii unui contract de parteneriat public-privat având ca scop realizarea Proiectului în conditiile cerute de Autoritatea publică, părtile convin următoarele:

1. Responsabilitătile Autoritătii publice

Autoritatea publică se angajează:

a) să realizeze pe cheltuiala sa un studiu de fezabilitate care să reprezinte baza negocierii unui contract de parteneriat public-privat [dacă studiul de fezabilitate nu este deja disponibil];

b) să furnizeze Investitorului spre consultare rapoartele intermediare si raportul final ale studiului de fezabilitate;

c) să numească o echipă de negociatori care să acopere aspectele tehnice, comerciale/financiare si legale ale Proiectului;

d) să faciliteze accesul Investitorului la orice date, informatii, studii, statistici si, în general, la orice document care, în opinia Autoritătii publice, ar putea clarifica oricare dintre aspectele tehnice, economice si financiare ale Proiectului;

e) să sprijine Investitorul în procesul de clarificare a statutului proprietătilor care vor fi incluse în Proiect sau care facilitează accesul la acestea;

f) să întreprindă toate măsurile pe care le consideră necesare pentru bunul mers al negocierilor;

g) să respecte confidentialitatea absolută pe parcursul negocierilor si să protejeze, atunci când este cazul, drepturile de autor generate de propunerile sau solutiile oferite de Investitor.

2. Responsabilitătile Investitorului

Investitorul se obligă:

a) să numească o echipă de negociatori care să acopere aspectele tehnice, comerciale/financiare si legale ale Proiectului si să îi acorde depline puteri pentru a negocia;

b) să negocieze cu bună-credintă si în limita timpului fixat prin prezentul acord de proiect;

c) să procure si/sau să pună la dispozitie Autoritătii publice, la cererea acesteia sau din proprie initiativă, toate documentele disponibile care ar putea fi cerute de Autoritatea publică pentru clarificarea oricărui punct de negociere;

d) să pună la dispozitie Autoritătii publice toate rezultatele vizitelor sale pe teren, măsurători, inspectii si în general toate datele care, în opinia sa, ar putea întregi imaginea Proiectului;

e) să respecte confidentialitatea absolută pe parcursul negocierilor si să protejeze, atunci când este cazul, drepturile de proprietate intelectuală generate de propunerile sau solutiile oferite de Autoritatea publică;

f) să restituie toate studiile, documentele, rapoartele sau altele asemenea puse la dispozitia sa de Autoritatea publică;

g) să informeze imediat si în scris Autoritatea publică despre orice modificare a statutului său sau al asociatilor si subcontractantilor săi, a pozitiei sale financiare, a aparitiei unui conflict de interese si, în general, a oricărei si tuturor situatiilor care aduc schimbarea elementelor incluse în scrisoarea de intentie sau care ar prejudicia în vreun fel continuarea negocierilor.

3. Durata acordului de proiect

3.1. Acest acord de proiect intră în vigoare la data semnării si încetează la data de …, indiferent dacă părtile finalizează sau nu negocierile ori dacă părtile ajung sau nu la încheierea unui contract de parteneriat public-privat.

3.2. Calendarul negocierilor este atasat la prezentul acord de proiect si face parte integrantă din acesta.

3.3. Acest acord de proiect îsi încetează aplicabilitatea automat în momentul intrării în vigoare a contractului de parteneriat public-privat, dacă aceasta a survenit înainte de limita de timp mentionată la clauza 3.1.

4. Clauze organizatorice

4.1. Părtile se angajează să analizeze si să hotărască dacă este necesară înfiintarea unei companii de proiect.

4.2. În cazul în care realizarea proiectului impune crearea unei companii de proiect, părtile convin să elaboreze actul constitutiv al noii societăti si să stabilească relatiile dintre această companie si părti până la terminarea prezentului acord de proiect.

5. Clauze speciale

5.1. Autoritatea publică are dreptul exclusiv si necontestabil de a decide în orice moment si fără nici un fel de justificare să nu mai continue proiectul sau să modifice conditiile esentiale de realizare a acestuia până la intrarea în vigoare a unui contract de parteneriat public-privat.

5.2. Autoritătii publice nu i se poate cere rambursarea nici unui cost, asociat direct sau indirect în legătură cu îndeplinirea prezentului acord.

5.3. Toate informatiile, studiile, documentele, sintezele, programele de computer, graficele, prezentările, hărtile, planurile si altele asemenea puse la dispozitie Investitorului de către

Autoritatea publică sunt si rămân proprietatea exclusivă a Autoritătii publice. Copierea, multiplicarea si distribuirea lor de către Investitor prin orice mijloace este strict interzisă.

6. Alte clauze, stabilite în conditiile legii

7. Limba acordului de proiect

Limba care guvernează acordul de proiect este limba română.

Scrisoarea de intentie depusă si asumată de Investitor în numele si în contul tuturor asociatilor si subcontractantilor săi este anexată la prezentul acord de proiect si face parte integrantă din acesta.

Prin prezenta părtile au încheiat acest acord după cum urmează:

 

Pentru si în numele Autoritătii publice,

...................................

(semnătura)

Pentru si în numele Investitorului, ........................

(semnătura)

 

Data .....................

 

ANEXA Nr. 1.7*)

la normele metodologice

 

MATRICEA DE REPARTITIE A RISCURILOR DE PROIECT


*) Anexa nr. 1.7 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

NORME METODOLOGICE

privind modul de elaborare a studiului de prefezabilitate si a studiului de fezabilitate pentru proiectele de parteneriat public-privat, desfăsurarea negocierilor cu investitorii selectati si continutul standard al contractului de parteneriat public-privat

 

1. Definitii

1.1. Termenii utilizati în prezentele norme metodologice au acelasi înteles cu termenii definiti în Ordonanta Guvernului nr. 16/2002.

2. Studiul de prefezabilitate

2.1. Studiul de prefezabilitate reprezintă documentatia care fundamentează necesitatea si oportunitatea realizării unei investitii.

2.2. Studiul de prefezabilitate cuprinde principalele informatii tehnice, economice si financiare ale proiectului public-privat. De asemenea, studiul de prefezabilitate identifică principalele elemente de impact generate prin realizarea proiectului public-privat.

2.3. De regulă, studiul de prefezabilitate este elaborat de autoritatea publică.

2.4. În cazurile în care autoritatea publică nu detine capacitatea organizatorică si tehnică pentru elaborarea studiului de prefezabilitate, aceasta poate apela la serviciile unui consultant sau ale unei societăti comerciale specializate. Selectia consultantului se face pe baza prevederilor legale în vigoare.

2.5. Studiul de prefezabilitate se aprobă de autoritatea publică în conformitate cu regulamentele proprii de organizare si functionare.

3. Studiul de fezabilitate

3.1. Studiul de fezabilitate reprezintă documentatia care cuprinde justificarea tehnică si economică a proiectului public-privat, precum si caracteristicile principale si indicatorii tehnico-economici ai acestuia. Rezultatele studiului de fezabilitate trebuie să ofere informatii complete care să justifice că:

a) proiectul poate fi realizat;

b) au fost luate în considerare toate alternativele de realizare a proiectului;

c) în cazul în care va fi realizat, proiectul răspunde cerintelor si politicilor autoritătii publice;

d) proiectul beneficiază de închidere financiară si în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri, care este sarcina financiară a autoritătii publice, cu încadrarea în prevederile legale.

3.2. Studiul de fezabilitate trebuie să acopere într-o manieră cantitativă principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, institutionale si de mediu ale proiectului public-privat.

3.3. Studiul de fezabilitate trebuie să identifice, să definească si să cuantifice în termeni financiari riscurile de proiect, generându-se totodată matricea preliminară de repartitie a riscurilor de proiect.

3.4. Studiul de fezabilitate se aprobă de autoritatea publică în conformitate cu regulamentele proprii de organizare si functionare.

4. Pregătirea termenilor de referintă pentru elaborarea studiului de fezabilitate

4.1. Studiul de fezabilitate este elaborat de autoritatea publică. Autoritatea publică poate apela la consultanti independenti în vederea elaborării studiului de fezabilitate.

4.2. Autoritatea publică selectionează consultantul în baza următoarelor criterii:

a) întelegerea problematicii si a prioritătilor autoritătii publice;

b) experientă în lucrări similare;

c) cunoasterea situatiei locale;

d) experienta si expertiza individuală a persoanelor din echipa de consultantă.

4.3. Modalitatea de desemnare a consultantului se stabileste de către autoritatea publică.

4.4. Activitatea consultantului se realizează potrivit termenilor de referintă elaborati si aprobati de autoritatea publică. Termenii de referintă fixează liniile directoare ale activitătii consultantului, precum si modul în care acesta prezintă rezultatele studiului.

4.5. Continutul generic al termenilor de referintă pentru elaborarea studiului de fezabilitate este următorul:

a) generalităti - se descriu contextul general si principalele obiective ale proiectului public-privat;

b) scop si obiective - descrierea problemei/problemelor de rezolvat;

c) domeniul acoperit de serviciile solicitate – descrierea activitătilor pe care trebuie să le efectueze consultantul si modul în care va fi utilizată informatia;

d) organizare, implementare - procedurile de monitorizare, revizuire si evaluare a activitătii consultantului, precum si modul în care progresează studiul;

e) calificarea consultantului - capacitatea si experienta cerută consultantului si expertilor acestuia;

f) rapoarte - numărul de rapoarte de fază si finale care trebuie prezentate de consultant si termenele de prezentare;

g) resurse disponibile - orice fel de contributie a autoritătii publice la elaborarea studiului de fezabilitate;

h) programul de lucru - programul de lucru propus de autoritatea publică, cu mentionarea datelor relevante pentru fiecare etapă;

i) localizarea activitătii - locul unde se desfăsoară activitatea consultantului;

j) buget - o indicatie a bugetului disponibil pentru consultantă;

k) alte informatii relevante - modul în care se face selectia, alte conditii speciale.

5. Elaborarea studiului de fezabilitate

5.1. După selectionarea consultantului autoritatea publică trebuie să ia toate măsurile care să asigure că studiul de fezabilitate este elaborat la un standard corespunzător si reflectă în totalitate cerintele si conditiile formulate în termenii de referintă.

5.2. În vederea realizării acestor conditii autoritatea publică nominalizează un comitet de coordonare si supervizare a elaborării studiului de fezabilitate. Membrii comitetului de coordonare si supervizare sunt numiti de autoritatea publică din cadrul specialistilor proprii, la care se pot adăuga experti de specialitate din afara autoritătii publice, în functie de necesităti.

5.3. Principalele atributii ale comitetului de coordonare si supervizare sunt:

a) facilitarea accesului la documente, rapoarte, baze de date, măsurători si, în general, la orice informatie disponibilă care ar putea servi la elaborarea studiului de fezabilitate;

b) facilitarea contactelor consultantilor cu alte autorităti publice si cu terti;

c) analizarea fiecărui raport intermediar si a raportului final, precum si formularea observatiilor si propunerilor de modificare;

d) avizarea îndeplinirii de către consultant a activitătilor desfăsurate în fiecare fază;

e) întocmirea unui raport de avizare a finalizării studiului de fezabilitate si prezentarea acestuia autoritătii publice.

5.4. Studiul de fezabilitate trebuie să cuprindă cel putin analiza următoarelor elemente:

I. Aspecte generale:

a) obiectivele pe termen lung, mediu si imediate ale proiectului public-privat;

b) contributia proiectului public-privat la atingerea politicilor si prioritătilor în domeniu ale autoritătii publice;

c) identificarea beneficiarilor proiectului public-privat;

d) examinarea tuturor optiunilor rezonabile;

e) identificarea si descrierea tuturor riscurilor de realizare a proiectului public-privat, măsurile care trebuie luate pentru reducerea lor si modul de distribuire a acestor riscuri între investitor si autoritatea publică.

II. Fezabilitatea tehnică:

a) modul în care proiectul public-privat poate fi realizat în conditiile definite;

b) eficienta, siguranta si abordabilitatea standardelor propuse pentru proiectul public-privat;

c) abordabilitatea si eficienta costurilor pentru tehnologia propusă în cadrul proiectului public-privat;

d) analiza tuturor elementelor luate în calcul pentru o bună operare si întretinere a infrastructurii si echipamentului cuprins în proiectul public-privat.

III. Fezabilitate economică si financiară:

a) abordabilitatea financiară a proiectului public-privat;

b) perioada de recuperare a investitiei;

c) calculul profitului estimat pentru investitor;

d) cuantumul tarifelor percepute de la utilizatori;

e) cuantumul contributiei autoritătii publice la închiderea financiară a proiectului public-privat;

f) justificarea implicării financiare directe a autoritătii publice pe baza beneficiilor indirecte;

g) analiza proiectiilor financiare în raport cu cerintele autoritătii publice.

IV. Aspecte de mediu - impactul proiectului public-privat asupra mediului si costul măsurilor de eliminare sau de reducere semnificativă a acestui impact

V. Aspecte sociale:

a) identificarea grupurilor sociale afectate negativ si pozitiv de realizarea proiectului public-privat si cuantificarea acestor efecte;

b) costul pierderilor la nivel de grupuri sociale si modalitătile de acoperire a acestora;

c) analiza si cuantificarea impactului pozitiv asupra structurii si ocupării fortei de muncă.

VI. Aspecte institutionale:

a) identificarea aranjamentelor institutionale necesare pentru realizarea proiectului public-privat;

b) stabilirea relatiilor dintre autoritatea publică si investitor, inclusiv analiza de oportunitate pentru crearea unei companii de proiect.

5.5. Continutul standard al studiului de fezabilitate este prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

6. Auditul studiilor de fezabilitate existente

6.1. În situatia în care autoritatea publică detine un studiu de fezabilitate elaborat cu mai mult de un an înainte sau elaborat în baza altor prevederi legale, aceasta trebuie să realizeze o reactualizare a acestuia.

6.2. Volumul revizuirii depinde de la caz la caz si trebuie să acopere cel putin:

a) actualizarea estimărilor initiale prin corectarea elementelor care justifică necesitatea proiectului public-privat;

b) actualizarea balantelor cost-beneficiu;

c) completarea studiului existent pentru a răspunde convingător problemelor mentionate la pct. 5.

6.3. Revizuirea studiului de fezabilitate se face de către un consultant independent pe baza termenilor de referintă elaborati si aprobati de autoritatea publică.

7. Constituirea comisiilor de negociere si negocierea cu investitorii selectionati, pe baza rezultatelor studiului de fezabilitate

7.1. În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 16/2002, autoritatea publică numeste prin ordin sau decizie una sau mai multe comisii de negociere pentru stabilirea conditiilor de realizare a proiectului public-privat, pe baza rezultatelor studiului de fezabilitate si în conformitate cu prevederile acordului sau ale acordurilor de proiect încheiate cu fiecare dintre investitorii selectionati.

7.2. Pentru constituirea comisiilor de negociere autoritatea publică va trebui să identifice acele persoane care au capacitatea, experienta, probitatea si cunostintele de specialitate care să asigure desfăsurarea în bune conditii a procesului de negociere.

7.3. Asigurarea de către autoritatea publică a întregii logistici necesare si punerea la dispozitie comisiilor de negociere a tuturor datelor si informatiilor disponibile negociatorilor sunt obligatorii.

7.4. Pe timpul procesului de negociere comisiile de negociere trebuie să atingă si să clarifice cel putin următoarele elemente:

a) identificarea responsabilitătilor autoritătii publice si ale investitorului;

b) fixarea responsabilitătilor legale ale autoritătii publice si ale investitorului;

c) identificarea clară a standardelor de performantă, facilitătile si echipamentele ce urmează să fie furnizate, serviciile de furnizat si datele de livrare si performantă;

d) asigurarea controlului costurilor, calitătii, serviciilor, sigurantei, relatiilor cu comunitătile locale, precum si controlul cerintelor de operare si întretinere;

e) balansarea riscurilor si beneficiilor între investitor si autoritatea publică;

f) aranjamentele alternative pentru cazurile în care investitorul se lichidează, devine falimentar, contravine contractului sau subcontractelor speciale ori în cazul în care parteneriatul încetează înainte de termen;

g) identificarea mecanismelor de urmărire a performantei, a calitătii serviciului si a altor obiective ale autoritătii publice;

h) stabilirea mecanismelor de rezolvare a conflictelor;

i) negocierea clauzelor de transfer al proiectului public-privat către autoritatea publică;

j) probleme referitoare la forta de muncă preluată sau angajată pentru realizarea proiectului public-privat;

k) alte obiective stabilite de autoritatea publică.

7.5. Negocierea conditiilor de realizare a proiectului public-privat, a clauzelor contractului si a anexelor sale se face numai în limitele mandatului acordat de autoritatea publică.

8. Finalizarea negocierilor conditiilor de realizare a proiectului public-privat

8.1. La finalizarea negocierilor conditiilor de realizare a proiectului public-privat fiecare comisie de negociere elaborează procesul-verbal de negociere care prezintă detaliat rezultatul final al negocierii si conditiile convenite cu fiecare investitor.

8.2. Conditiile de realizare a proiectului public-privat, convenite si acceptate, reprezintă baza de redactare a  clauzelor contractului de parteneriat public-privat.

8.3. Fiecare proces-verbal de negociere se prezintă autoritătii publice în termen de 3 zile lucrătoare de la data finalizării acestuia.

8.4. În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 16/2002, autoritatea publică este obligată să pregătească si să comunice simultan tuturor investitorilor decizia sa cu privire la ierarhizarea investitorilor pe criteriul celei mai bune oferte exprimate în termeni tehnico-economici si financiari.

8.5. În termen de 10 zile calendaristice autoritatea publică este obligată să primească orice contestatie împotriva acestei decizii din partea oricărui investitor participant la procesul de negociere. Contestatia se depune în formă scrisă la sediul autoritătii publice.

8.6. La expirarea termenului mentionat pentru depunerea contestatiilor autoritatea publică este obligată să comunice tuturor investitorilor participanti la negociere faptul că împotriva deciziei au fost depuse contestatii. Comunicarea se face cu mentionarea investitorilor care au depus contestatie.

8.7. În termen de 10 zile de la expirarea termenului de depunere a contestatiilor autoritatea publică trebuie să analizeze toate contestatiile depuse, să formuleze un răspuns si să îl transmită investitorilor care au contestat decizia de ierarhizare.

8.8. La expirarea termenului de formulare a răspunsurilor la contestatiile depuse autoritatea publică este obligată să comunice tuturor investitorilor participanti la selectie acceptarea sau neacceptarea oricăreia ori tuturor contestatiilor depuse.

8.9. În cazul în care rezultatul analizei si acceptarea contestatiilor depuse au modificat ierarhia stabilită initial, noua ierarhie rezultată în urma solutionării contestatiilor se comunică tuturor investitorilor participanti la procesul de selectie.

8.10. Ierarhia stabilită în urma solutionării contestatiilor nu poate fi contestată din nou de nici un alt investitor participant la procesul de selectie.

9. Tipuri de contracte de parteneriat public-privat

9.1. Principalele tipuri de contracte de parteneriat public-privat sunt:

- contracte cu pret fix;

- contracte cu valoare variabilă calculată pe bază de preturi unitare;

- contracte tip cost plus remuneratie;

- contracte pe faze de realizare.

9.2. Un contract cu pret fix se utilizează atunci când managementul si operarea bunului public sunt relativ simple, predictibile si certe. Detaliile lucrărilor si serviciilor sunt stipulate în anexele la contract si se referă la standarde, specificatii, desene si altele asemenea. Totodată în contract se introduc mecanisme clare de măsurare a nivelului de performantă atins în operare.

9.3. Un contract cu valoare variabilă calculată pe bază de preturi unitare are în vedere unităti de servicii si facilităti. Standardele si specificatiile identifică nivelul de servicii asigurate sau de facilităti generate.

9.4. Un contract tip cost plus remuneratie se aplică atunci când domeniul acoperit de proiectul public-privat nu poate fi definit de la început, cum ar fi, de exemplu, cantitătile de lucrări sau de servicii furnizate. În mod normal investitorul negociază o marjă de profit sau o remuneratie, iar autoritatea publică controlează costurile direct sau prin reprezentant.

9.5. Contractul pe faze de realizare se aplică în cazul proiectelor public-private complexe sau în cazul în care facilitătile si serviciile nu sunt bine definite. În acest caz investitorul agreează un pret fix sau un pret unitar în combinatie cu detaliile lucrărilor de efectuat în fiecare fază.

10. Negocierea finală a unui contract de parteneriat public-privat

10.1. La finalizarea procedurii de contestare si de solutionare a contestatiilor autoritatea publică invită, în scris, investitorul cel mai bine clasat pentru negocierea unui contract de parteneriat public-privat.

10.2. Pentru negocierea contractului de parteneriat public-privat autoritatea publică desemnează prin ordin sau decizie o comisie de negociere formată dintr-un negociator si un număr variabil de asistenti, specialisti în domeniile acoperite de contract.

10.3. Nominalizarea unui consilier juridic sau contractarea unei firme de avocatură este obligatorie.

10.4. Prezenta negociatorului la fiecare sedintă de negociere este obligatorie.

10.5. Negocierile se poartă pe baza unui text de contract propus de autoritatea publică sau de investitor, tinând seama de continutul standard al contractului de parteneriat public-privat prevăzut la pct. 11.

10.6. Clauzele contractului de parteneriat public-privat supuse negocierii trebuie să fie redactate pe baza conditiilor de realizare a proiectului deja negociate si acceptate.

10.7. Negocierea tuturor clauzelor contractului de parteneriat public-privat si a anexelor sale se face numai în limitele mandatului acordat de autoritatea publică.

10.8. Toate clauzele acceptate pe parcursul unei sedinte de negociere se înscriu în minuta de sedintă. Redactarea fiecărei clauze de contract se face sub supervizarea consilierului juridic sau, după caz, a avocatului autoritătii publice.

10.9. La finalizarea negocierilor clauzelor contractului de parteneriat public-privat negociatorul autoritătii publice, cu consultarea asistentilor săi, elaborează procesul-verbal de negociere care prezintă detaliat rezultatul final al negocierii.

10.10. La procesul-verbal de negociere se anexează toate minutele de negociere redactate pe parcursul activitătii, precum si versiunea initială si cea finală a fiecărei clauze a contractului si a subcontractelor de specialitate.

10.11. În cazul în care negocierile cu investitorul esuează, negociatorul redactează un proces-verbal de abandonare a negocierii, mentionând în detaliu motivele care conduc la abandonarea negocierii, precum si orice element rezultat pe parcursul negocierii, care să permită  întărirea pozitiei autoritătii publice în negocierile finale cu investitorii selectionati.

10.12. Contractul de parteneriat public-privat în formă negociată este supus spre aprobare autoritătii publice, potrivit competentelor si atributiilor legale ale acesteia, înainte de semnare.

11. Continutul standard al contractului de parteneriat public-privat

11.1. Contractul de parteneriat public-privat trebuie să reflecte clar si fidel raportul juridic dintre autoritatea publică si investitor pe întreaga durată de functionare a proiectului public-privat.

11.2. Contractul de parteneriat public-privat este structurat în general pe două sectiuni, al căror continut este prezentat în continuare:

A. Sectiunea legală, care cuprinde termenii generali, specifici si comuni. În această sectiune diferitele elemente agreate între autoritatea publică si investitor se formulează din punct de vedere legal.

B. Conditii de proiect. În această sectiune conditiile de realizare a proiectului public-privat se identifică pe principalele aspecte ale acestuia, respectiv finantare, constructie, operare si venit.

11.3. Continutul standard al contractului de parteneriat public-privat este:

A. Sectiunea legală

a) Termeni generali:

- părti semnatare;

- scopul contractului;

- durata contractului;

- începerea contractului;

- drepturi de proprietate;

- confidentialitate;

- drepturi de exploatare a bunului public.

b) Termeni specifici:

- încredintarea realizării proiectului public-privat;

- termeni de plată;

- libertate comercială;

- modificări în proiect;

- achizitionarea de terenuri;

- drepturi de exclusivitate;

- compensări;

- regimul taxelor si impozitelor;

- garantii speciale;

- transferul bunurilor publice;

- garantii financiare si de risc valutar;

- interdictii de substitutie a părtilor semnatare;

- monitorizarea proiectării, constructiei si exploatării proiectului public-privat;

- dreptul utilizatorilor;

- cazuri de suspendare sau de încetare anticipată a contractului;

- proceduri de legătură si comunicare;

- revizuirea documentelor;

- compania de proiect (numai în cazul în care părtile au convenit înfiintarea acesteia);

- calculul amortismentelor;

- mecanisme de finantare si auditare financiară pe durata de functionare a proiectului public-privat;

- proceduri de urmărire a realizării obiectivelor proiectului public-privat;

- modul de recuperare a investitiei de către fiecare parte la contract;

- orice angajamente specifice ale părtilor.

c) Termeni comuni:

- legislatie aplicabilă;

- asigurarea proprietătilor;

- încetare;

- fortă majoră;

- dispute si rezolvarea acestora.

B. Conditii de proiect

a) Conditii financiare:

- capitalul investit sau, după caz, capitalul initial sub-

scris si vărsat;

- raportul debit-capital;

- rata de acoperire;

- capitalul de lucru;

- dividende;

- facilităti de creditare stand-by;

- acorduri între actionari;

- rata aplicabilă a dobânzilor;

- valutele împrumuturilor si sursele de finantare;

- contabilitate.

b) Conditii de constructie:

- standarde si specificatii;

- durata de viată proiectată;

- servicii existente;

- durata maximă de constructie;

- metodele de punere în exploatare;

- calitatea constructiilor;

- sursa materialelor;

- caracteristicile constructiilor;

- tehnologii de constructie;

- penalităti de întârziere în constructie;

- programul lucrărilor auxiliare;

- prescriptii temporare, garantii si precautii constructive.

c) Conditii de exploatare:

- specificatii de performantă;

- cerere minimă;

- capacităti de infrastructură;

- metode de transfer;

- metode directe de măsurare a utilizării;

- garantii;

- contabilitate, înregistrări si acces la acestea;

- specificatii de echipament;

- proceduri de control si inspectie;

- penalităti de neîndeplinire a nivelului serviciilor stabilite;

- metode de operare.

d) Conditii de venit:

- nivelul taxelor/tarifelor percepute si modul de percepere;

- perioada pe care vor fi percepute taxe/tarife;

- frecventa si metoda de actualizare a taxelor/tarifelor;

- distributia de venituri;

- valuta veniturilor;

- garantii pentru cererea minimă;

- structura tarifului;

- aranjamente bancare escrow;

- venituri nete maxime;

- formule de variatie a tarifelor;

- subventii si plăti.

 

ANEXĂ

la normele metodologice

 

CONTINUTUL - CADRU

al studiului de fezabilitate pentru proiectele de parteneriat public-privat

 

I. Date generale:

a) denumirea proiectului public-privat;

b) descrierea cadrului general al politicii autoritătii publice în domeniul în care se realizează proiectul public-privat;

c) situatia existentă în domeniul proiectului public-privat;

d) cerinte actuale si prognozate care demonstrează necesitatea si oportunitatea proiectului public-privat;

e) programe de dezvoltare generale si ale autoritătii publice în domeniu si încadrarea proiectului public-privat în aceste programe;

f) beneficiarii proiectului public-privat si părti implicate în realizarea acestuia.

II. Date referitoare la proiectul public-privat:

a) obiectivele generale ale proiectului public-privat;

b) scopul proiectului public-privat;

c) rezultatele atinse prin realizarea proiectului public-privat;

d) activităti pentru implementarea proiectului public-privat.

III. Premise de bază si riscuri:

a) prezentarea premiselor de bază luate în calcul la demonstrarea fezabilitătii;

b) identificarea elementelor de flexibilitate ale proiectului public-privat în raport cu elemente de risc identificate.

IV. Implementarea proiectului public-privat:

a) descrierea elementelor corporale si necorporale pentru realizarea proiectului public-privat;

b) procedurile organizationale si de implementare;

c) programul de implementare;

d) estimarea de cost pentru fiecare element si componentă din cadrul proiectului public-privat;

e) conditii speciale si măsuri colaterale care influentează realizarea proiectului public-privat.

V. Factori care asigură sustenabilitatea proiectului public-privat:

a) sprijinul autoritătii publice, inclusiv modificări ale cadrului legal existent;

b) conditii operationale, inclusiv identificarea nivelului tehnologic necesar pentru realizarea si operarea proiectului public-privat;

c) protectia mediului, inclusiv costurile aferente conditiilor de mediu si pentru reducerea impactului proiectului asupra mediului;

d) aspecte sociale si de ocupare a fortei de muncă;

e) analiza pietei privind cererea pentru serviciile care vor fi furnizate de proiectul public-privat;

f) analiza economico-financiară a proiectului public-privat, inclusiv calculul veniturilor si al cheltuielilor prognozate pentru întreaga durată a proiectului, precum si închiderea financiară a proiectului.

VI. Măsuri de monitorizare a realizării si functionării proiectului public-privat

VII. Concluzii si propuneri

VIII. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului public-privat

Anexe tehnice ale proiectului public-privat:

a) încadrarea zonală a proiectului public-privat;

b) analiza comparativă a tuturor alternativelor identificate pentru realizarea proiectului public-privat si justificarea alternativei propuse pentru realizarea proiectului;

c) proiectul tehnic, în detaliu;

d) orice alte elemente tehnice, economice si operationale care justifică concluziile studiului de fezabilitate.

 

ANEXA Nr. 3

 

NORME METODOLOGICE

privind calculul costurilor de proiect si al costului comparativ de referintă

 

 

Prezentele norme metodologice stabilesc principiile si procedura de calcul ale costului comparativ de referintă si compararea sa cu costul proiectului dacă acesta ar urma să fie realizat prin metoda clasică utilizată de autoritătile publice în cazul investitiilor publice.

Costul comparativ de referintă reprezintă acel element pe baza căruia autoritatea publică poate să îsi fundamenteze decizia de a proceda la realizarea unui proiect public-privat.

Calculul costului comparativ de referintă se efectuează de către autoritatea publică sau de un consultant de specialitate selectionat ori numit de autoritatea publică.

1. Definirea costului comparativ de referintă

1.1. Costul comparativ de referintă, denumit în continuare CCR, estimează un cost ipotetic ajustat cu valoarea riscurilor de proiect pentru cazul în care autoritatea publică ar implementa acel proiect cu forte si resurse financiare proprii.

1.2. Componentele de bază ale CCR sunt costul primar de referintă, neutralitatea competitivă, riscul transferabil si riscul retinut:

a) Costul primar de referintă reprezintă acel cost de bază al proiectului în cazul solutiei clasice de achizitii publice, bunurile si serviciile fiind integral în proprietatea autoritătii publice. Costul primar de referintă include toate cheltuielile de capital, costurile directe si indirecte ale constructiei, întretinerii, reparării si furnizării serviciilor respective pentru o durată egală cu durata parteneriatului public-privat avut în vedere.

b) Neutralitatea competitivă reprezintă totalitatea avantajelor competitive nete ce s-ar putea genera printr-un proiect al autoritătii publice si care sunt rezultate din natura proprietătii publice.

Această componentă permite o cuantificare corectă si echitabilă a costurilor reale pentru un proiect realizat cu resurse private.

c) Riscul transferabil reprezintă cuantificarea valorică a tuturor riscurilor de proiect care urmează să fie preluate de investitor.

d) Riscul retinut reprezintă cuantificarea valorică a tuturor riscurilor de proiect care urmează să fie preluate de autoritatea publică.

2. Costul primar de referintă

2.1. Elementul principal pentru calculul CCR este reprezentat de calculul costului primar de referintă.

2.2. Proiectul de referintă trebuie să reflecte achizitia/constructia unui bun public în conformitate cu cele mai bune si eficiente metode ale autoritătii publice si în concordantă cu specificatiile de proiect si cu standardele relevante luate în considerare la realizarea proiectului.

2.3. Premisa de bază a proiectului de referintă este aceea că autoritatea publică detine în totalitate proprietatea si responsabilitatea operării si întretinerii proiectului respectiv.

2.4. Costul primar de referintă reprezintă costul de bază la care autoritatea publică poate produce sau achizitiona bunul public si serviciile aferente, care constituie proiectul de referintă.

2.5. Costul primar de referintă cuprinde următoarele componente:

- costurile directe (costurile care pot fi identificate si alocate precis unei componente a proiectului);

- costurile indirecte (costurile care nu sunt alocate componentelor proiectului, dar sunt generate de realizarea proiectului);

- se scad veniturile/beneficiile identificate care pot fi obtinute ca urmare a utilizării de către o tertă parte.

2.6. Pentru calculul costului primar de referintă se procedează în felul următor:

- identificarea tuturor costurilor materiale pe întreaga durată de viată a proiectului;

- identificarea si alocarea tuturor costurilor directe;

- identificarea si evaluarea costurilor indirecte;

- cumularea tuturor cash flow aferente fiecărui element de cost;

- din costul total se deduc veniturile rezultate din utilizarea de către terti.

2.7. Costurile directe cuprind:

- costurile directe de capital, cum ar fi: costurile aferente proiectării, costul terenului aferent, costul materiilor prime si al materialelor înglobate în proiect, plăti către furnizorii externi, plăti pentru servicii de consultantă, costul echipamentelor etc.;

- costurile directe de întretinere pe întreaga durată de viată definită pentru proiect, cum ar fi: costurile de capital, necesarul de întretinere periodică, modernizarea investitiei, alte cheltuieli si investitii pentru noi componente în proiect etc.;

- costurile directe de operare asociate cu exploatarea zilnică, cum ar fi: consumurile materiale zilnice, costurile de personal direct implicat în operare (salarii, asigurări, cursuri, cheltuieli de transport), costuri directe de management etc.

2.8. Pentru previzionarea costurilor de operare trebuie făcută diferenta dintre elementele de cost si modul în care sunt generate. Astfel costurile fixe pe termen scurt nu depind de volumul activitătii, costurile variabile cresc o dată cu volumul activitătii, iar cele semivariabile cresc după anumite praguri de crestere a activitătii. Proportia costurilor variabile în totalul costurilor va influenta elasticitatea CCR prin variatia modului de operare.

2.9. Costurile indirecte sunt alte costuri care nu sunt direct legate de furnizarea serviciilor. Acestea pot fi costuri de operare (costuri auxiliare cu energia, curătenia, cheltuieli administrative - salariati neimplicati direct în proiect, programe informatice pentru administratie etc.) si costuri de capital (angajarea partială a echipamentului, folosirea partială a noilor clădiri administrative).

2.10. Determinarea acestor costuri se poate face prin două metode:

- metoda clasică, care ia în considerare măsura în care costul indirect contribuie sau determină serviciul respectiv; sau

- metoda bazată pe activitate, în care fiecare activitate a procesului de productie este apreciată în functie de resursele consumate.

2.11. Veniturile rezultate din utilizarea de către terti trebuie să fie scăzute din costurile operationale totale ale CCR.

Acest tip de venituri poate apărea numai în cazul în care există deja o cerere pentru serviciile proiectului formulată din partea tertilor contra plată, dacă există capacitatea de a furniza servicii la nivelul cerintelor autoritătii publice si dacă există deja o aprobare a autoritătii publice în acest sens.

3. Neutralitatea competitivă

3.1. Neutralitatea competitivă elimină avantajele nete competitive care survin în cazul unui proiect al autoritătii publice, datorită proprietătii publice. Aceasta permite o evaluare competentă a eficientei dintre CCR si costurile sectorului privat prin eliminarea efectelor generate de proprietatea publică cuantificabile în costuri echivalente.

Scopul calculării neutralitătii competitive este dat de necesitatea eliminării distorsiunilor care apar în alocarea resurselor ca urmare a proprietătii directe a autoritătii publice.

3.2. Neutralitatea competitivă include doar avantajele si ezavantajele care survin într-un proiect public si care nu apar în cazul unei afaceri private. Neutralitatea competitivă nu include diferentele de performantă sau eficientă care apar într-o piată competitivă si ar trebui să fie separate de diferentele în materie de costuri aferente în cele două cazuri: sectorul public si sectorul privat.

3.3. Etapele calculului neutralitătii competitive sunt:

- identificarea efectelor proprietătii de stat (avantaje si dezavantaje financiare);

- stabilirea avantajelor nete (cuantificarea valorii nete a acestor avantaje);

- calcularea neutralitătii competitive.

3.4. Necesitatea includerii neutralitătii competitive rezidă din faptul că elementele acesteia au la bază diferente în modul de impozitare suportat de o afacere detinută integral de autoritatea publică, diferente ce privesc reglementările aplicabile calculului de costuri si acordarea de subventii.

3.5. Regimul de taxare poate reprezenta un cost aditional al investitorilor, cost care poate să nu apară în cazul unui proiect de referintă, cum ar fi: taxe funciare, taxe locale, impozite, taxe de timbru etc.

3.6. Neutralitatea competitivă poate să fie si rezultatul faptului că proiectul de referintă beneficiază de unele exceptii de la prevederile cadrului legal existent, exceptii care nu ar avea ca subiect si investitorii în cazul unui proiect privat similar ca dimensiune.

4. Identificarea si evaluarea riscurilor

4.1. Riscul este o parte inerentă a oricărui proiect.

Evaluarea riscului presupune parcurgerea următoarelor etape:

- identificarea tuturor riscurilor;

- cuantificarea consecintelor riscurilor;

- estimarea probabilitătii riscurilor;

- cuantificarea financiară a riscurilor;

- identificarea structurii de alocare a riscurilor;

- calcularea riscului transferabil;

- calcularea riscului retinut.

4.2. În contextul CCR riscul reflectă potentiale costuri suplimentare peste costul de bază presupus în costul primar de referintă.

4.3. Evaluarea riscului total în CCR poate fi abordată independent de alocarea acestuia. Valoarea atribuită riscului în cadrul CCR măsoară costurile estimate ale acelui risc suportat de autoritatea publică în cazul în care proiectul ar fi realizat de autoritatea publică prin sistemul clasic de achizitie publică. De asemenea, valoarea riscului reprezintă o estimare a ceea ce autoritatea publică ar fi dispusă să plătească ca urmare a transferării riscului către investitori într-un aranjament de tip parteneriat public-privat.

4.4. În mod general riscul poate fi inclus în CCR prin una dintre următoarele metode:

- includerea costurilor riscurilor de proiect în cash flow general; sau

- ajustarea ratei de actualizare a costului capitalului în vederea reflectării nivelului specific al riscului pentru fiecare proiect.

4.5. Principalele categorii de riscuri sunt reprezentate de:

- riscul îndeplinirii cerintelor specifice impuse proiectului;

- riscul de proiectare si constructie;

- riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările;

- riscul asociat protectiei mediului;

- riscul de finantare;

- riscul de aparitie a unei situatii de fortă majoră;

- risc operational si al asigurării nivelului de performantă;

- riscul schimbării legislative;

- riscul valorii reziduale;

- riscul uzurii morale si al necesitătii modernizării;

- riscul specific proiectului.

4.6. La finalizarea identificării tuturor riscurilor autoritatea publică trebuie să evalueze si să cuantifice posibilele urmări ale fiecărui risc, incluzând si efectul oricărei succesiuni sau sincronizări a elementelor de risc.

4.7. Consecinta aparitiei unui risc măsoară diferenta dintre nivelul de bază al costului din CCR si noul cost generat prin aparitia acelui risc, armonizat cu probabilitatea deaparitie a acestui risc.

4.8. Consecintele aparitiei riscului pot fi directe sau indirecte. Consecintele directe includ valoarea, timpul si costurile ce depăsesc nivelul de bază din costul primar de referintă. Consecintele indirecte apar din interactiunea între riscuri diferite.

4.9. Toate riscurile identificate si cuantificate trebuie incluse în CCR.

5. Calcularea riscului transferabil

5.1. După identificarea si evaluarea tuturor riscurilor materiale fiecare risc trebuie analizat ca un risc transferabil sau retinut, în măsura în care el poate fi transferat partenerului privat ori retinut de către autoritatea publică în cadrul unui aranjament de tip parteneriat public-privat.

5.2. În vederea calculării CCR costul fiecărui risc transferabil trebuie cumulat pentru obtinerea costului prezent net al acestuia ca o componentă a CCR.

5.3. Dacă un risc transferabil este asigurabil, valoarea acelui risc poate fi aproximată la nivelul plătilor periodice reprezentând prime de asigurare, valoarea acestora urmând să fie inclusă ca un cost în structura costului primar de referintă.

6. Calcularea riscului retinut

6.1. Riscul retinut reprezintă suma acelor riscuri propuse să fie asumate de autoritatea publică în cadrul parteneriatului public-privat. Aceste riscuri trebuie adăugate la valoarea proiectelor, obtinându-se astfel costul real suportat de autoritatea publică în cadrul unui parteneriat public-privat.

6.2. Evaluarea riscurilor retinute reprezintă faza finală în constructia unui CCR. Astfel de riscuri pot fi: schimbări în legislatie, riscuri induse de omisiuni în cadrul specificatiilor de proiect, portiunea asumată de autoritatea publică din riscul diminuării cererii etc.

6.3. Factorii care pot diminua riscurile retinute sunt:

- abilitatea de a influenta direct probabilitatea aparitiei unui risc;

- colaborarea cu contractanti cu reputatie si utilizarea de tehnologii performante, pârghii eficiente de monitorizare si management al riscului, acoperirea eficientă a riscurilor prin asigurare.

6.4. Riscurile retinute pot fi estimate pe baza unor pierderi anterioare sau în comparatie cu valoarea primei de asigurare pentru un risc echivalent.

6.5. Toate riscurile retinute trebuie evaluate, cuantificate si incluse pentru a da o valoare reală a costului suportat de autoritatea publică. În cazul în care un risc nu poate fievaluat obiectiv se va realiza o apreciere subiectivă rezonabilă.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MUNCII SI SOLIDARITĂTII SOCIALE

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de abilitare a persoanelor fizice si persoanelor juridice pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii

 

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

în temeiul prevederilor art. 5 din Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicată, ale art. 25 din Decretul-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice pe baza liberei initiative si ale art. 35 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată,

în baza art. 7 si art. 14 lit. D pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 4/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, cu modificările si completările ulterioare,

în conformitate cu art. 39 din Normele generale de protectie a muncii,

emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de abilitare a persoanelor fizice si persoanelor juridice pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Regulamentul prevăzut la art. 1 intră în vigoare la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Începând cu aceeasi dată se abrogă Regulamentul de atestare a capacitătii profesionale a unor persoane fizice si de abilitare a unor persoane juridice pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii, aprobat prin Ordinul ministrului muncii si protectiei sociale nr. 236/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 mai 1998.

Art. 3. - Directia securitătii si sănătătii în muncă, Inspectia Muncii si inspectoratele teritoriale de muncă vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Marian Sârbu

 

Bucuresti, 1 iunie 2002.

Nr. 251.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de abilitare a persoanelor fizice si persoanelor juridice pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentul regulament stabileste conditiile necesare pentru persoanele fizice si juridice care solicită abilitarea pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii, în conformitate cu prevederile art. 39 din Normele generale de protectie a muncii, precum si procedura de abilitare a acestora.

Art. 2. - Pe baza evaluării capacitătii si competentei solicitantului de a presta servicii în domeniul protectiei muncii, Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale emite Certificatul de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii.

Art. 3. - (1) Persoanele fizice si persoanele juridice abilitate de către Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale pot încheia contracte de prestări de servicii cu persoane juridice care desfăsoară activităti cu personal angajat, pentru următoarele activităti din domeniul protectiei muncii:

a) elaborarea documentatiilor necesare în vederea obtinerii autorizatiei de functionare a persoanelor juridice din punct de vedere al protectiei muncii, în conformitate cu art. 18 alin. (1) lit. b) din Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicată, precum si cu art. 1 alin. (4) si art. 3 alin. (5) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalităti administrative pentru înregistrarea si autorizarea functionării comerciantilor;

b) elaborarea si/sau completarea instructiunilor tehnice, de lucru, precum si a instructiunilor proprii de aplicare a normelor de protectie a muncii în functie de particularitătile proceselor de muncă, în conformitate cu art. 5 alin. (6) si art. 18 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 90/1996, republicată;

c) efectuarea instructajului de protectie a muncii, precum si testarea cunostintelor în domeniul protectie a muncii la categoriile de personal stabilite de conducerea unitătii contractante, în conformitate cu art. 18 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 90/1996, republicată, si cu art. 56 din Normele generale de protectie a muncii;

d) cercetarea accidentelor de muncă ce au produs incapacitate temporară de muncă, în conformitate cu art. 27 alin. (1) din Legea nr. 90/1996, republicată, si întocmirea dosarului;

e) verificarea dotărilor echipamentelor tehnice cu aparatură de măsură si control al parametrilor tehnologici, a dispozitivelor de protectie, precum si a dotărilor cu mijloace de prevenire si avertizare a stărilor de pericol si informarea conducătorului unitătii în conformitate cu art. 12 alin. (1)-(3) din Legea nr. 90/1996, republicată;

f) studii referitoare la procesele tehnologice si/sau de muncă si evaluarea factorilor de risc de accidentare sau de îmbolnăvire profesională, inclusiv stabilirea măsurilor de asigurare a unor conditii normale de lucru;

g) verificarea documentatiilor de proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor tehnice, precum si a tehnologiilor de fabricatie, cu respectarea normelor de protectie a muncii si/sau a standardelor, în conformitate cu art. 18 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 90/1996, republicată;

h) elaborarea documentatiei necesare pentru certificarea echipamentelor tehnice si echipamentelor individuale de protectie, precum si pentru avizarea prototipurilor de echipament individual de protectie si de lucru, în conformitate cu art. 12 alin. (4) si art. 15 alin. (2) si (3) din Legea nr. 90/1996, republicată;

i) formarea specialistilor în domeniul protectiei muncii, în conformitate cu art. 20 lit. m) din Legea nr. 90/1996, republicată, si cu art. 80 din Normele generale de protectie a muncii;

j) instruirea, testarea si perfectionarea profesională a persoanelor cu atributii în domeniul protectiei muncii, în conformitate cu art. 18 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 90/1996, republicată;

k) verificarea aptitudinilor psihoprofesionale ale solicitantilor, în scopul orientării si îndrumării acestora pe locuri de muncă si profesiuni, în concordantă cu caracteristicile lor psihologice, în raport cu particularitătile activitătii si cu conditiile de muncă impuse de postul de lucru, în conformitate cu art. 18 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 90/1996, republicată, si cu art. 40 din Normele generale de protectie a muncii;

l) orice alte servicii care vizează îmbunătătirea conditiilor de muncă, prevenirea accidentelor de muncă si a îmbolnăvirilor profesionale (sistem informational si de evidentă statistică în domeniul protectiei muncii, întocmirea registrelor de evidentă ale unitătii si a rapoartelor anuale, în conformitate cu prevederile stabilite de Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale, sau la perioadele solicitate de angajator, cu privire la situatia conditiilor de muncă din unităti, întocmirea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si atentionare specifice unitătii).

(2) Activitătile prevăzute la alin. (1) sunt cele care revin angajatorului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 4. - (1) Serviciile în domeniul protectiei muncii se pot efectua numai de către persoanele cu studii si competentă în domeniu, după cum urmează:

a) persoanele care au lucrat cel putin 5 ani în cadrul directiilor de specialitate ale Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, Inspectiei Muncii si inspectoratelor teritoriale de muncă si care în prezent sunt în activitate în alte unităti sau sunt pensionate de cel mult 3 ani;

b) persoanele cu studii superioare din compartimentele de protectia muncii din unităti, aflate în activitate sau pensionate de cel mult 3 ani, având o vechime de cel putin 5 ani în această activitate;

c) persoanele cu studii medii, cu o vechime de cel putin 10 ani în compartimentele de protectia muncii din unităti;

d) persoanele cu studii superioare tehnice, care au absolvit cursuri postuniversitare de minimum 8 săptămâni în domeniul protectiei muncii;

e) persoanele cu studii superioare de specialitate în psihologie;

f) persoanele care au dobândit functia de psiholog până în anul 1990, cu obligatia prezentării de documente justificative care să ateste o experientă de minimum 5 ani în domeniu.

(2) Se interzice acordarea de consultantă, în baza prezentului regulament, de către persoanele aflate în activitate în cadrul Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, Inspectiei Muncii si inspectoratelor teritoriale de muncă.

Art. 5. - Certificatul de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii se acordă pentru efectuarea activitătilor prevăzute la art. 3 alin. (1), dacă sunt îndeplinite conditiile prevăzute la art. 4, precum si conditiile generale si specifice prevăzute în prezentul regulament.

Art. 6. - Conditiile generale pentru toate activitătile mentionate la art. 3 alin. (1) sunt cunoasterea Legii nr. 90/1996, republicată, a Normelor generale de protectie a muncii si a normelor specifice de securitate a muncii pentru ramurile, subramurile si activitătile din economia natională pentru care se solicită certificatul.

Art. 7. - Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. a) conditiile specifice se referă la cunoasterea Normelor metodologice privind autorizarea functionării persoanelor fizice si juridice din punct de vedere al protectiei muncii, Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 76/2001, Hotărârii Guvernului nr. 599/2001 pentru stabilirea modelului si continutului cererii de înregistrare si ale certificatului de înregistrare a comerciantului si a Hotărârii Guvernului nr. 625/2001 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionării comerciantilor - partea referitoare la protectia muncii.

Art. 8. - Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. b) nu sunt necesare conditii specifice.

Art. 9. - Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. c) conditiile specifice se referă la cunoasterea Normelor metodologice privind avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul protectiei muncii.

Art. 10. - Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. d) conditiile specifice se referă la cunoasterea Normelor metodologice privind comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidenta accidentelor de muncă si declararea, confirmarea, înregistrarea, raportarea, evidenta bolilor profesionale, precum si a celorlalti indicatori care definesc morbiditatea profesională.

Art. 11. - Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. e) nu sunt necesare conditii specifice.

Art. 12. - Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. f) conditiile specifice sunt după cum urmează:

a) solicitantul trebuie să fie absolvent al cursurilor post-universitare de minimum 8 săptămâni, dedicate metodelor de evaluare a riscurilor;

b) solicitantul trebuie să posede cunostinte în domeniu.

Art. 13. - Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. g) conditiile specifice se referă la cunoasterea cerintelor esentiale de securitate si sănătate în muncă, transpuse prin norme, standarde si alte reglementări în vigoare.

Art. 14. - Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. h) conditiile specifice sunt după cum urmează:

a) solicitantul trebuie să fie absolvent al cursurilor post-universitare de minimum 8 săptămâni, dedicate certificării;

b) solicitantul trebuie să posede cunostinte despre Normele metodologice privind certificarea calitătii de protectie a prototipurilor sortimentelor de echipament individual de protectie si de lucru si avizarea introducerii lor în fabricatie, cu modificările si completările ulterioare;

c) solicitantul trebuie să posede cunostinte despre Normele metodologice referitoare la certificarea calitătii din punct de vedere al securitătii muncii, a echipamentelor tehnice, cu modificările si completările ulterioare;

d) solicitantul trebuie să posede cunostinte despre cerintele esentiale de securitate si sănătate în muncă, transpuse în norme, standarde si alte reglementări în vigoare;

e) solicitantul trebuie să posede cunostinte despre seria de standarde ISO 9000 si EN 45000.

Art. 15. - (1) Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. i) conditiile specifice se referă la obligativitatea solicitantului de a avea cunostinte despre Normele metodologice privind avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul protectiei muncii si de a demonstra, cu documente, că pentru o perioadă de cel putin 3 ani detine sau are acces la:

a) spatiu în conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii si ale normelor specifice de securitate a muncii;

b) aparatură în conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii;

c) mobilier în conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

(2) Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. i) conditiile specifice se referă la obligativitatea solicitantului de a prezenta materialul didactic (manuale, suport de curs, norme, standarde, cărti, brosuri etc.) si testele de verificare a cunostintelor, avizate de Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale.

(3) Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. i) conditiile specifice se referă la obligativitatea solicitantului de a demonstra că lectorii au o vechime în domeniul protectiei muncii de cel putin 5 ani si se încadrează în următoarele categorii:

a) sunt din reteaua directiilor de specialitate în domeniu din cadrul Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, Inspectiei Muncii si inspectoratelor teritoriale de muncă, în conditiile tarifării conform ordinelor ministrului muncii si solidaritătii sociale;

b) sunt din cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii - I.N.C.D.P.M. Bucuresti;

c) sunt pensionari proveniti din reteaua directiilor de specialitate în domeniu din cadrul Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, Inspectiei Muncii si inspectoratelor teritoriale de muncă;

d) sunt cadre didactice care predau cunostinte generale în domeniul protectiei muncii pentru institutiile de învătământ liceal, tehnic, de maistri, postliceal si superior.

(4) Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. i) conditiile specifice se referă la obligativitatea solicitantului de a demonstra că detine avizul Ministerului Educatiei si Cercetării.

Art. 16. - (1) Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. j) conditiile specifice se referă la obligativitatea solicitantului de a avea cunostinte despre Normele metodologice privind avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul protectiei muncii si de a demonstra, cu documente, că pentru o perioadă de cel putin 3 ani detine sau are acces la:

a) spatiu în conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii si ale normelor specifice de securitate a muncii;

b) aparatură în conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii;

c) mobilier în conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

(2) Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. j) conditiile specifice se referă la obligativitatea solicitantului de a prezenta materialul didactic (manuale, suport de curs, norme, standarde, cărti, brosuri etc.) si testele de verificare a cunostintelor, avizate de Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale.

(3) Conditiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească lectorii sunt similare cu cele prevăzute la art. 15 alin. (3).

Art. 17. - (1) Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. k) conditiile specifice se referă la obligativitatea solicitantului de a demonstra că pentru o perioadă de cel putin 3 ani detine sau are acces la:

a) spatiu, în conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii si ale normelor specifice de securitate a muncii;

b) aparatură adecvată.

(2) Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. k) conditiile specifice se referă la obligativitatea solicitantului de a demonstra că detine baterii de teste pentru determinarea caracteristicilor psihoprofesionale ale solicitantilor.

(3) Solicitantul trebuie să aibă studii superioare în domeniul psihologiei.

Art. 18. - Pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. l) conditiile specifice se referă la obligativitatea solicitantului de a avea cunostinte despre:

a) Normele metodologice privind locul de muncă cu pericol deosebit si pericol iminent de accidentare;

b) Normele metodologice privind finantarea cheltuielilor pentru realizarea măsurilor de protectie a muncii;

c) Normele metodologice privind comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidenta accidentelor de muncă si declararea, confirmarea, înregistrarea, raportarea, evidenta bolilor profesionale, precum si a celorlalti indicatori care definesc morbiditatea profesională.

 

CAPITOLUL II

Procedura de acordare a Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii

 

Art. 19. - În vederea obtinerii Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii, persoanele fizice si juridice interesate vor înainta Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale - Directia securitătii si sănătătii în muncă un dosar cuprinzând documentele necesare conform prezentului regulament.

Art. 20. - Pentru persoanele fizice care solicită abilitarea din punct de vedere al protectiei muncii dosarul trebuie să contină următoarele documente:

a) cerere-tip de acordare a Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii (anexa nr. 1), în două exemplare semnate în original;

b) curriculum vitae;

c) copii de pe documentele care atestă pregătirea profesională (diplomă de studii, certificate sau adeverinte de absolvire a cursurilor de formare si/sau instruire, testare si perfectionare în domeniul protectiei muncii);

d) documente care atestă vechimea în activitatea de protectie a muncii si experienta în ramurile, subramurile si activitătile pentru care se solicită Certificatul de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii (copie de pe cartea de muncă sau adeverinte de la locul de muncă);

e) copie de pe decizia de pensionare, în cazul pensionarilor;

f) copii de pe documentele care dovedesc atestarea acestora de către institutii abilitate, ca de exemplu: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii - I.N.C.D.P.M. Bucuresti (evaluarea riscurilor), organisme abilitate de Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale (medii explozive), Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (cazane si recipiente sub presiune, mecanisme si instalatii de ridicat), Compania Natională de Electricitate - S.A. (instalatii electrice), Societatea Natională de Gaze Naturale “Romgaz” - S.A. (instalatii de alimentare cu gaze  Naturale);

g) documente care să ateste îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 12 lit. a), art. 14 lit. a), art. 15, 16 si 17, după caz;

h) avizul scris al inspectoratului teritorial de muncă din judetul în care îsi are sediul persoana juridică sau domiciliul persoana fizică.

Art. 21. - (1) Pentru persoanele juridice care solicită abilitarea din punct de vedere al protectiei muncii sunt necesare următoarele documente:

a) cerere-tip de acordare a Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii (anexa nr. 1), în două exemplare semnate în original;

b) actul constitutiv al societătii comerciale, cu mentionarea, în cadrul obiectului de activitate al persoanei juridice, a activitătilor de prestări de servicii în domeniul protectiei muncii;

c) fisa de prezentare a persoanei juridice;

d) acte care să dovedească faptul că persoana nominalizată să coordoneze activitatea de prestări de servicii în domeniul protectiei muncii, desfăsurată în cadrul persoanei juridice, se încadrează în prevederile art. 4;

e) curriculum vitae al coordonatorului activitătii si al personalului de specialitate în domeniul protectiei muncii (experti pe domenii);

f) copii de pe documentele care atestă pregătirea profesională (diplomă de studii, certificate sau adeverinte de absolvire a cursurilor de formare si/sau instruire, testare si perfectionare în domeniul protectiei muncii) pentru personalul de conducere si de administrare a persoanei juridice, pentru coordonatorul activitătii si pentru personalul de specialitate în domeniul protectiei muncii;

g) copii de pe documentele care să ateste pentru personalul de specialitate angajat ca expert o vechime în protectia muncii de minimum 3 ani;

h) cazierul personalului de conducere si de administrare a persoanei juridice, precum si cazierul coordonatorului activitătii în domeniul protectiei muncii;

i) documente care atestă vechimea în activitatea de protectie a muncii si experienta în ramurile, subramurile si activitătile pentru care se solicită abilitarea (copie de pe cartea de muncă sau adeverinte de la locul de muncă) persoanei care va coordona activitatea de prestări de servicii în domeniu, precum si documente care atestă vechimea si experienta personalului de specialitate;

j) documente care să ateste angajarea de către persoana juridică a coordonatorului activitătii de prestări de servicii în domeniul protectiei muncii;

k) după caz, în functie de activitătile pentru care se solicită certificatul, documente care să ateste îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 12 lit. a), art. 14 lit. a), art. 15, 16 si 17, după caz.

(2) La interviu persoana juridică va fi reprezentată de patronul firmei si de persoana sau persoanele nominalizate să coordoneze activitatea în domeniul protectiei muncii.

(3) Din fisa de prezentare a persoanei juridice, însotită de memoriu, trebuie să rezulte:

a) competenta persoanei juridice, exprimată prin număr de salariati, număr de ingineri, juristi, alti specialisti, documente referitoare la sediu (amplasamentul, schita spatiului disponibil), dacă are acces la cabinet amenajat, dotarea cu mobilier, aparatură, materiale de instruire, de testare si mijloace de propagandă, eventuale recomandări etc.;

b) compatibilitatea obiectivelor din sfera de activitate a persoanei juridice cu cerintele actelor normative (legi, hotărâri ale Guvernului, norme, normative, standarde etc.) din domeniul protectiei muncii;

c) pregătirea profesională si experienta personalului de specialitate (experti pe domenii), a celui de conducere si de administrare, cursuri de formare si instruire/perfectionare,  în domeniul protectiei muncii, absolvite. În functie de activitătile pentru care se solicită Certificatul de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii se vor prezenta copii de pe documentele care dovedesc atestarea de către institutii abilitate, ca de exemplu: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii - I.N.C.D.P.M. Bucuresti (evaluarea riscurilor), organisme abilitate de Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale (medii explozive), Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (cazane si recipiente sub presiune, mecanisme si instalatii de ridicat), Compania Natională de Electricitate - S.A. (instalatii electrice), Societatea Natională de Gaze Naturale “Romgaz” - S.A. (instalatii de alimentare cu gaze naturale).

Art. 22. - Persoanele fizice sau juridice care solicită acordarea Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. k) vor depune dosarele la Comisia de evaluare pentru psihologi ulterior verificării continutului de către Directia securitătii si sănătătii în muncă din cadrul Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale.

Art. 23. - În situatia în care o persoană juridică, titulară a unui certificat de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii, intentionează să îsi deschidă filială în alt judet decât cel în care îsi are sediul, va înainta comisiei din cadrul Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale cererea si documentatia necesară pentru abilitarea filialei de a presta servicii în domeniul protectiei muncii. În acest caz dosarul va contine si certificatul de abilitare al persoanei juridice de care apartine filiala, precum si avizul scris al inspectoratului teritorial de muncă din judetul pe teritoriul căruia îsi va desfăsura activitatea filiala.

Art. 24. - (1) În cadrul Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale se înfiintează Comisia de abilitare a persoanelor fizice si persoanelor juridice pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii, ale cărei atributii sunt:

a) analiza documentatiei prin care se solicită abilitarea;

b) organizarea unui examen scris si a unui interviu cu solicitantii pentru evaluarea competentei si capacitătii de a presta servicii în domeniul protectiei muncii. Examenul scris si interviul se sustin de către toti solicitantii, fără exceptii;

c) evaluarea, după caz, în functie de ramurile, subramurile si activitătile pentru care se solicită abilitarea, a gradului de îndeplinire a conditiilor prevăzute la art. 12 lit. a), art. 14 lit. a), art. 15, 16 si 17, după caz;

d) realizarea, dacă este cazul, a unui audit la sediul solicitantului;

e) aprobarea sau respingerea solicitării de abilitare.

(2) Componenta si modul de organizare si functionare a Comisiei de abilitare a persoanelor fizice si persoanelor juridice pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii se stabilesc prin ordin al secretarului de stat coordonator al activitătii de securitate si sănătate în muncă din cadrul Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale.

Art. 25. - Pentru persoanele fizice sau juridice care solicită acordarea Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. k), examenul scris se va realiza de către Comisia de evaluare pentru psihologi.

Art. 26. - (1) Certificatul de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii, conform anexei nr. 2, se eliberează în următoarele conditii:

a) persoana fizică sau coordonatorul activitătii de prestări de servicii în domeniul protectiei muncii, în cazul persoanei juridice, îndeplineste conditiile prevăzute la art. 4 si dovedeste aceasta cu documente;

b) solicitantul îndeplineste conditiile prevăzute la art. 12 lit. a), art. 14 lit. a), art. 15, 16 si 17, după caz;

c) documentatia depusă la comisie este completă;

d) există avizul favorabil scris al inspectoratului teritorial de muncă din judetul în care solicitantul îsi are sediul ori, după caz, domiciliul;

e) solicitantul este declarat admis la examenul sustinut în fata comisiei.

(2) În cazul în care solicitantul nu îndeplineste una dintre conditiile mentionate mai sus sau nu promovează examenul, dosarul se restituie pe bază de semnătură.

Art. 27. - (1) Valabilitatea Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii este de 3 ani. Pentru reînnoirea acestuia personalul de specialitate va absolvi în mod obligatoriu cursuri de instruire, testare si perfectionare. Cheltuielile pentru aceste cursuri vor fi suportate de către titularul certificatului.

(2) Modificarea oricărei conditii initiale în baza căreia s-a obtinut certificatul conduce la încetarea valabilitătii acestuia.

Art. 28. - Inspectoratele teritoriale de muncă vor verifica respectarea de către persoanele care detin Certificatul de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii a tuturor conditiilor prevăzute în prezentul regulament si vor propune comisiei din cadrul Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, dacă este cazul, retragerea certificatului.

Art. 29. - Pentru persoanele fizice sau juridice abilitate în domeniul protectiei muncii pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. k) supravegherea activitătii si respectării conditiilor pentru care a fost emis certificatul va fi efectuată de către Comisia de evaluare pentru psihologi împreună cu inspectoratele teritoriale de muncă.

 

CAPITOLUL III

Procedura de reînnoire si/sau extindere a Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii

 

Art. 30. - Reînnoirea Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii se face la expirarea termenului sau la modificarea conditiilor initiale ori în situatia extinderii domeniului de valabilitate a acestuia.

Art. 31. - Cererea de reînnoire a Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii se va depune cu 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate.

Art. 32. - În vederea reînnoirii si/sau extinderii Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii, persoanele fizice si persoanele juridice abilitate vor prezenta următoarele documente:

a) cerere pentru reînnoirea si/sau extinderea certificatului (anexa nr. 1), în două exemplare semnate în original;

b) avizul scris al inspectoratului teritorial de muncă, care să contină o evaluare a activitătii desfăsurate de solicitant;

c) Certificatul de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii, în original;

d) originalul si copia de pe documentele care justifică reînnoirea si/sau extinderea certificatului (certificatul de absolvire a cursurilor de instruire, testare si perfectionare în domeniul protectiei muncii ori de pregătire profesională în alte ramuri si subramuri de activitate etc.);

e) document de la primărie, care să ateste că persoana fizică este autorizată să desfăsoare activităti independente, potrivit legii, sau în cazul persoanei juridice, actul constitutiv (statut si/sau contract de societate) si dovada înmatriculării societătii comerciale în registrul comertului.

Art. 33. - Solicitantii vor sustine un examen scris si un interviu în vederea reînnoirii si/sau extinderii Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii. Pentru persoanele fizice si juridice abilitate în domeniul protectiei muncii pentru activitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. k) reînnoirea se va face si pe baza unui acord de principiu dat de către Comisia de evaluare pentru psihologi.

 

CAPITOLUL IV

Obligatiile si răspunderile persoanelor fizice atestate si persoanelor juridice abilitate să presteze servicii în domeniul protectiei muncii

 

Art. 34. - Persoanele fizice si persoanele juridice abilitate să presteze servicii în domeniul protectiei muncii au următoarele obligatii:

a) prezentarea unui raport semestrial asupra activitătii desfăsurate în domeniul protectiei muncii, care se va înainta la inspectoratul teritorial de muncă până la data de 20 a lunii următoare încheierii semestrului, întocmit conform formularului prevăzut în anexa nr. 3;

b) cunoasterea legislatiei în domeniul securitătii si sănătătii în muncă, a Normelor generale de protectie a muncii si a normelor specifice de securitate a muncii pentru unitătile cu care încheie contracte de prestări de servicii;

c) cunoasterea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 90/1996, republicată, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale - Protectia muncii;

d) cunoasterea metodelor de evaluare a nivelului de risc profesional si de stabilire a locurilor de muncă cu pericol deosebit;

e) evaluarea situatiei protectiei muncii, potrivit contractului de prestări de servicii, în strictă corelare cu prevederile actelor normative în vigoare;

f) respectarea strictă a regulilor si măsurilor de protectie a informatiilor confidentiale privind persoanele juridice contractante de prestări de servicii;

g) mentinerea capacitătii tehnice si organizatorice care să permită prestarea serviciilor în domeniul protectiei muncii în conditiile pentru care a fost emis Certificatul de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii.

Art. 35. - Persoanele fizice si juridice care detin Certificat de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii au răspunderea pentru:

a) calitatea si legalitatea serviciilor prestate;

b) sesizarea în scris a patronului sau managerului asupra unor deficiente ale echipamentelor tehnice (lipsa sau nefunctionarea aparaturii de măsură si control, a dispozitivelor de protectie etc.) care pot genera accidente de muncă sau boli profesionale;

c) sesizarea în scris a inspectoratelor teritoriale de muncă asupra unor riscuri care pot genera accidente cu urmări grave, constatate cu prilejul prestării serviciilor;

d) prestarea serviciilor numai în domeniile (ramuri, subramuri si activităti) si conditiile pentru care s-a eliberat Certificatul de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 36. - Contractul de prestări de servicii în domeniul protectiei muncii, încheiat între prestator si beneficiar, nu absolvă patronul sau managerul de răspunderea ce îi revine, potrivit legii, pentru asigurarea securitătii si sănătătii salariatilor săi în exercitarea profesiei si a atributiilor pentru care au fost angajati.

Art. 37. - Tarifele pentru plata serviciilor prestate se stabilesc, în functie de complexitatea acestor servicii, pe bază de negocieri între părtile contractante.

Art. 38. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament si au următorul continut:

- anexa nr. 1 - Cerere de solicitare a Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii;

- anexa nr. 2 - Certificat de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii;

- anexa nr. 3 - Raport de activitate semestrial.

 

ANEXA Nr. 1

 

Numărul si data de înregistrare

la persoana solicitantă

..................../....................

 

Către

MINISTERUL MUNCII SI SOLIDARITĂTII SOCIALE

 

Comisia de abilitare a persoanelor fizice si persoanelor juridice pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii

Prin prezenta vă rugăm să analizati dosarul anexat, în vederea eliberării Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii. Avem competentă, capacitate si personal cu pregătire corespunzătoare.

În sustinerea celor de mai sus vă prezentăm următoarele:

1. Denumirea/Numele si prenumele, precum si sediul/adresa persoanei juridice/fizice ..........................................................................................................................., codul postal ….

Telefon acasă ......................, telefon serviciu ......................, fax .......................

2. Numele si prenumele patronului sau ale persoanei fizice ....................................................

......................................................................................................................................................

3. Numele si prenumele, pregătirea profesională si experienta personalului care va presta asemenea servicii1):

 

Nr. crt.

Numele si prenumele

Pregătirea profesională

Functii îndeplinite2)

 

 

 

 

 

4. Activitătile pentru care se solicită certificatul (conform art. 3 din Regulamentul de abilitare a persoanelor fizice si persoanelor juridice pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii):

......................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

5. Ramurile si subramurile economiei nationale pentru care se solicită certificatul (conform Clasificării Activitătilor din Economia Natională):

.......................................................................................................................................

........................................................................................................................................


1) Se va completa numai de către persoanele juridice.

2) Se vor completa functiile îndeplinite în activitatea de prestări de servicii în domeniul protectiei muncii din cadrul persoanei juridice (coordonator al activitătii, expert tehnic, executant etc.).

 

ANEXA Nr. 2

 

România

Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale

 

CERTIFICAT DE ABILITARE

pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii

Nr. 43PS ............ din ..........................

 

Se abilitează persoana fizică/juridică .........................................1) pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii pentru următoarele ramuri, subramuri si activităti:

- ramurile si subramurile .......................................................................................................

- activitătile conform anexei care face parte integrantă din prezentul certificat.

Serviciile prestate vor respecta cu strictete prevederile Legii protectiei muncii nr. 90/1996, republicată, Normele generale de protectie a muncii, normele metodologice, normele specifice de securitate a muncii si celelalte acte normative referitoare la securitatea si sănătatea în muncă.

Valabil până la ....................., cu posibilitate de prelungire.

 

Secretar de stat,

.......................................

Presedintele

Comisiei de abilitare a persoanelor fizice si persoanelor juridice pentru a presta

servicii în domeniul protectiei muncii,

...........................................................

1) Se vor completa denumirea si adresa persoanei fizice/juridice.

 

ANEXĂ

la Certificatul nr. ..............

 

LISTA

cuprinzând activitătile de prestări de servicii în domeniul protectiei muncii pentru care se eliberează certificatul

...............................................................................................................................................*)


*) Se vor completa denumirea si adresa titularului de autorizatie (persoană fizică sau persoană juridică), precum si numele si prenumele coordonatorului activitătii de prestări de servicii în domeniul protectiei muncii, după caz.

 

a) elaborarea documentatiilor necesare în vederea obtinerii autorizatiei de functionare a persoanelor juridice din punct de vedere al protectiei muncii, potrivit art. 18 alin. (1) lit. b) din Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicată, precum si art. 1 alin. (4) si art. 3 alin. (5) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalităti administrative pentru înregistrarea si autorizarea functionării comerciantilor;

b) elaborarea si/sau completarea instructiunilor tehnice de lucru, precum si a instructiunilor proprii de aplicare a normelor de protectie a muncii în functie de particularitătile proceselor de muncă, în conformitate cu art. 5 alin. (6) si art. 18 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 90/1996, republicată;

c) efectuarea instructajului de protectia muncii, precum si testarea cunostintelor în domeniul protectiei muncii la categoriile de personal stabilite de conducerea unitătii contractante, potrivit art. 18 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 90/1996, republicată, si art. 56 din Normele generale de protectie a muncii;

d) cercetarea accidentelor de muncă ce au produs incapacitate temporară de muncă, potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 90/1996, republicată, si întocmirea dosarului;

e) verificarea dotărilor echipamentelor tehnice cu aparatură de măsură si control al parametrilor tehnologici, a dispozitivelor de protectie, precum si a dotărilor cu mijloace de prevenire si avertizare a stărilor de pericol si informarea conducătorului unitătii potrivit art. 12 alin. (1)-(3) din Legea nr. 90/1996, republicată;

f) studii referitoare la procesele tehnologice si/sau de muncă si evaluarea factorilor de risc de accidentare sau de îmbolnăvire profesională, inclusiv stabilirea măsurilor de asigurare a unor conditii normale de lucru;

g) verificarea documentatiilor de proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor tehnice, precum si a tehnologiilor de fabricatie cu respectarea normelor de protectie a muncii si/sau a standardelor, potrivit art. 18 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 90/1996, republicată;

h) elaborarea documentatiei necesare pentru certificarea echipamentelor tehnice si echipamentelor individuale de protectie, precum si pentru avizarea prototipurilor de echipament individual de protectie si de lucru, potrivit art. 12 alin. (4) si art. 15 alin. (2) si (3) din Legea nr. 90/1996, republicată;

i) formarea specialistilor în domeniul protectiei muncii, potrivit art. 20 lit. m) din Legea nr. 90/1996, republicată, si art. 80 din Normele generale de protectie a muncii;

j) instruirea, testarea si perfectionarea profesională a persoanelor cu atributii în domeniul protectiei muncii, potrivit art. 18 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 90/1996, republicată;

k) verificarea aptitudinilor psihoprofesionale ale solicitantilor în scopul orientării si îndrumării acestora pe locuri de muncă si profesiuni, în concordantă cu caracteristicile lor psihologice, în raport cu particularitătile activitătii si cu conditiile de muncă impuse de postul de lucru, potrivit art. 18 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 90/1996, republicată, si art. 40 din Normele generale de protectie a muncii;

l) orice alte servicii care vizează îmbunătătirea conditiilor de muncă, prevenirea accidentelor si a îmbolnăvirilor profesionale (sistem informational si de evidentă statistică în domeniul protectiei muncii, întomirea registrelor de evidentă ale unitătii si a rapoartelor anuale, în conformitate cu cerintele Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, sau la perioadele solicitate de client, cu privire la situatia conditiilor de muncă din unităti, întocmirea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si atentionare specifice unitătii).

 

Secretarul Comisiei de abilitare

a persoanelor fizice si persoanelor juridice

pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii,

......................................................

 

ANEXA Nr. 3

Denumirea persoanei juridice/numele persoanei fizice ...........................

Nr. ............../..................

 

Adresa .......................................................................................................

Localitatea ..............................., judetul ....................................................

Cod postal ......................., telefon ...................., fax ..............................

Posesor al Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în

domeniul protectiei muncii nr. ................................... din .......................

 

RAPORT DE ACTIVITATE SEMESTRIAL

 

Nr. crt.

Activitatea desfăsurată

Beneficiarul

Date referitoare la beneficiar

 

 

Profilul activitătii

Numărul total de salariati

Numărul de participanti la activitatea desfăsurată

Dacă s-au înregistrat evenimente

Felul evenimentelor

Observatii

Accidente usoare

Accidente de muncă

Accidente de traseu sau de circulatie

Incidente periculoase

Îmbolnăviri profesionale

Cauza evenimentului

DA

NU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Titularul Certificatului de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii 1)

Coordonatorul activitătii de prestări de servicii în domeniul protectiei muncii 2)

 


1) Semnătura persoanei fizice sau semnătura si stampila conducătorului persoanei juridice.

2) Valabil numai pentru persoane juridice.

 

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI

Nr. 491 din 3 iulie 2002

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 185 din 28 iunie 2002

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 72/44/2002 pentru aprobarea listelor cuprinzând denumirile comune internationale (DCI) ale medicamentelor din Nomenclatorul de medicamente si produse biologice de uz uman, de care beneficiază asiguratii, pe bază de prescriptie medicală în tratamentul ambulatoriu, cu si fără contributie personală, si a sistemului de compensare a preturilor cu amănuntul la unele medicamente de uz uman, cu modificările si completările ulterioare

 

Ministrul sănătătii si familiei si presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul art. 24 alin. (1) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere:

- prevederile art. 33 din Legea nr. 100/1998 privind asistenta de sănătate publică;

- art. 3 pct. 19 din Hotărârea Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 5 pct. 15 din Statutul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 37/2001, cu modificările si completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 29 martie 2001,

emit următorul ordin:

 

Art. I. - Ordinul ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 72/44/2002 pentru aprobarea listelor cuprinzând denumirile comune internationale (DCI) ale medicamentelor din Nomenclatorul de medicamente si produse biologice de uz uman, de care beneficiază asiguratii, pe bază de prescriptie medicală în tratamentul ambulatoriu, cu si fără contributie personală, si a sistemului de compensare a preturilor cu amănuntul la unele medicamente de uz uman, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 18 februarie 2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (4) al articolului 3 se abrogă.

2. După articolul 5 se introduce articolul 51 cu următorul cuprins:

“Art. 51. - Prescriptiile medicale pentru medicamentele cu contributie personală vor contine, în mod obligatoriu, numărul bonului de casă.”

Art. II. - Prevederile prezentului ordin intră în vigoare începând cu data de 8 iulie 2002.

Art. III. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

prof. univ. dr. Eugeniu Turlea