MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 494         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 10 iulie 2002

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

394. - Lege pentru ratificarea Acordului referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Conventia Natiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988

 

Acord referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Conventia Natiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988

 

547. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Conventia Natiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie  1988

 

415. - Lege privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării

 

574. - Decret pentru promulgarea Legii privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării

 

604. - Decret privind eliberarea din functie a unor judecători si procurori

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

651. - Hotărâre privind trecerea unui teren agricol din domeniul privat al statului si din administrarea Agentiei Domeniilor Statului în domeniul public al judetului Vaslui si în administrarea Consiliului Judetean Vaslui

 

652. - Hotărâre privind trecerea unor terenuri arabile din domeniul public al statului si din administrarea unor societăti comerciale cu profil agricol din judetul Teleorman în domeniul privat al statului

 

653. - Hotărâre privind trecerea unui teren din domeniul privat al statului, aflat în administrarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor - Agentia Domeniilor Statului, în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Finantelor Publice, Directia Generală a Vămilor

 

654. - Hotărâre privind trecerea unui imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Finantelor Publice - Directia Generală a Finantelor Publice Vaslui în administrarea Consiliului Local al Comunei Muntenii de Jos, judetul Vaslui

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg

la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Conventia Natiunilor Unite împotriva

traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se ratifică Acordul referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Conventia Natiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988, la care România a

aderat prin Legea nr. 118/1992, semnat la 19 martie 1998.

Art. 2. - Cu ocazia depunerii instrumentelor de ratificare se vor formula următoarele declaratii:

1. În conformitate cu prevederile art. 8 paragraful 2 din acord, România declară că, atunci când va actiona în calitate de stat intervenient, va putea pune drept conditie pentru interventia sa ca persoanele având cetătenia română care sunt predate statului de pavilion în temeiul art. 15 si

condamnate pentru o infractiune pertinentă să aibă posibilitatea de a fi transferate în România, în vederea executării pedepsei aplicate.

2. În conformitate cu prevederile art. 17 paragraful 1 din acord, România desemnează ca autoritate competentă Inspectoratul General al Politiei de Frontieră.

3. În conformitate cu prevederile art. 17 paragraful 2 din acord, România desemnează ca autoritate competentă Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justitie.

4. În conformitate cu prevederile art. 19 paragraful 3 din acord, România îsi rezervă dreptul de a solicita ca toate cererile si celelalte documente sau piese justificative care I se transmit să fie formulate ori traduse în limba română sau în limba engleză.

5. România interpretează prevederile art. 23 si 24 din acord în sensul obligatiei statului căruia i se transmit datede a le folosi numai pentru scopul pentru care acestea au fost transmise.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 13 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 3 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 14 iunie 2002.

Nr. 394.

 

ACORD * )

referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Conventia Natiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988


*) Traducere.

 

Statele membre ale Consiliului Europei, consimtind a fi obligate prin Conventia Natiunilor Unite împotriva traficului licit de stupefiante si substante psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988, denumită în continuare Conventia de la Viena,

considerând că scopul Consiliului Europei constă în realizarea unei uniuni mai strânse între membrii săi,

fiind convinse de necesitatea de a urma o politică penală comună în scopul protejării societătii,

considerând că lupta împotriva marii criminalităti, care devine din ce în ce mai mult o problemă internatională, cere o cooperare strânsă pe plan international,

dorind să intensifice, în cea mai mare măsură, cooperarea lor în vederea suprimării traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope pe mare, conform dreptului international al mării si în respectul total al principiului libertătii de navigatie,

considerând, în consecintă, că dispozitiile art. 17 din Conventia de la Viena trebuie să fie completate printr-un acord regional care să le dea efect si să le întărească eficacitatea,

au convenit următoarele:

 

CAPITOLUL I

Definitii

ARTICOLUL 1

Definitii

 

În sensul prezentului acord:

a) expresia stat intervenient desemnează un stat parte care a cerut sau îsi propune să ceară autorizarea unei alte părti pentru a lua măsuri, în baza prezentului acord, împotriva unei nave purtând pavilionul sau semnele de înmatriculare ale celuilalt stat parte;

b) prin expresia competentă preferentială trebuie înteles dreptul prioritar al statului de pavilion de a-si exercita competenta privitor la infractiune, cu excluderea exercitării unei asemenea competente care apartine unui alt stat, atunci când statul de pavilion are o competentă concurentă, pentru o infractiune relevantă, cu un alt stat;

c) expresia infractiune relevantă desemnează orice infractiune de natura celei descrise la art. 3 paragraful 1 din Conventia de la Viena;

d) termenul navă desemnează un vapor sau orice altă ambarcatiune maritimă de orice natură, inclusiv aeroglisoare si ambarcatiunile submersibile.

 

CAPITOLUL II

Cooperarea internatională

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

ARTICOLUL 2

Principii generale

 

1. Părtile vor coopera, în cea mai mare măsură posibilă, pentru suprimarea traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope pe mare, în conformitate cu dreptul international al mării.

2. În aplicarea prezentului acord părtile vor veghea ca actiunile lor să optimizeze eficacitatea măsurilor coercitive de luptă împotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope pe mare.

3. Orice măsură luată în conformitate cu prezentul acord va tine seama de necesitatea, prevăzută de dreptul international al mării, de a nu aduce atingere altor drepturi si obligatii sau exercitării competentei statelor de coastă si nici de a modifica aceste drepturi, obligatii sau competente.

4. Nici o dispozitie a prezentului acord nu poate fi interpretată într-o manieră care să aducă atingere principiului non bis in idem, astfel cum este aplicat în legea internă.

5. Părtile recunosc utilitatea de a aduna si de a schimba informatii asupra navelor, încărcăturii si faptelor, dacă ele consideră că acest schimb de informatii ar putea ajuta o parte să suprime traficul ilicit de stupefiante si substante psihotrope pe mare.

6. Nici o dispozitie a prezentului acord nu afectează imunitatea de care se bucură navele de război si alte nave de stat utilizate în scopuri necomerciale.

 

ARTICOLUL 3

Competenta

 

1. Fiecare parte va lua măsurile necesare pentru a-si stabili competenta cu privire la infractiunile relevante, atunci când infractiunea este comisă la bordul unei nave care arborează pavilionul său.

2. În scopul aplicării prezentului acord fiecare parte va lua măsurile necesare pentru a-si stabili competenta cu privire la infractiunile relevante comise la bordul unei nave arborând pavilionul, având înmatricularea sau orice alt indiciu privind nationalitatea unei alte părti la prezentul acord.

Această competentă nu poate fi exercitată decât în conformitate cu prezentul acord.

3. În scopul aplicării prezentului acord fiecare parte va lua măsurile necesare pentru a-si stabili competenta cu privire la infractiunile relevante comise la bordul unei nave fără nationalitate sau care este asimilată unei nave fără nationalitate, conform dreptului international.

4. Statul de pavilion va avea competentă preferentială cu privire la orice infractiune relevantă comisă la bordul navei sale.

5. Orice stat va putea, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare sau la o dată ulterioară, printr-o declaratie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să indice celorlalte părti la acord criteriile pe care întelege să le aplice în exercitarea competentei sale stabilite conform paragrafului 2 al acestui articol.

6. Orice stat care nu are în serviciul său nave de război, aeronave militare sau alte nave ori aeronave utilizate în scopuri necomerciale, care l-ar îndreptăti să actioneze în calitate de stat intervenient, în conformitate cu prezentul acord, va putea, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, printr-o declaratie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să declare că nu va aplica dispozitiile paragrafelor 2 si 3 ale prezentului articol.

Un stat care a formulat o astfel de declaratie va fi obligat să o retragă când circumstantele care au justificat-o nu vor mai exista.

 

ARTICOLUL 4

Asistenta pentru statul de pavilion

 

1. Partea care are motive rezonabile să presupună că o navă sub pavilionul său săvârseste sau este folosită pentru săvârsirea unei infractiuni relevante poate cere celorlalte părti să o ajute în împiedicarea acestei utilizări. Părtile astfel solicitate vor acorda o astfel de asistentă în limita mij-

loacelor de care dispun.

2. În formularea solicitării sale statul de pavilion poate, printre altele, să autorizeze partea solicitată să ia unele sau toate măsurile specificate în prezentul acord, sub rezerva oricăror conditii sau limitări ce ar putea fi impuse.

3. Când partea solicitată consimte să actioneze în baza autorizării date de statul de pavilion conform paragrafului 2, dispozitiile prezentului acord referitoare la drepturile si obligatiile statului intervenient si ale statului de pavilion se vor aplica, dacă este cazul si dacă nu sunt indicatii contrare, atât părtii solicitate, cât si, respectiv, părtii solicitante.

 

ARTICOLUL 5

Navele fără nationalitate

 

1. Partea care are motive rezonabile să presupună că o navă fără nationalitate sau asimilată unei nave fără nationalitate în virtutea dreptului international săvârseste sau este folosită pentru săvârsirea unei infractiuni relevante va informa despre aceasta celelalte părti ce par a fi direct afectate si va putea cere asistentă oricărei părti pentru a suprima folosirea navei pentru un astfel de scop. Partea astfel solicitată va acorda această asistentă în limita mijloacelor de care dispune.

2. Atunci când, în baza paragrafului 1, o parte a primit informatii si actionează, apreciază măsurile adecvate în acest scop si îsi exercită competenta cu privire la orice infractiune relevantă comisă eventual de orice persoană la bordul navei.

3. Orice parte care a luat măsuri în baza prezentului articol va comunica, cât mai curând posibil, părtii care i-a furnizat informatiile sau care a formulat o cerere de asistentă rezultatele oricărei măsuri luate în legătură cu nava sau cu orice persoană de la bordul acesteia.

 

SECTIUNEA a 2-a

Procedura de autorizare

ARTICOLUL 6

Norme fundamentale în materie de autorizare

 

Când statul intervenient are motive rezonabile să presupună că o navă sub pavilionul său, având înmatricularea unei alte părti sau orice alt indiciu al nationalitătii navei, săvârseste sau este folosită pentru săvârsirea unei infractiuni relevante, statul intervenient va putea cere statului de pavilion autorizarea de a opri nava si de a urca la bordul acesteia, în afara mării teritoriale a oricărei părti, si de a lua toate sau unele dintre măsurile specificate în prezentul acord. Nici o astfel de măsură nu va putea fi luată în baza acestui acord fără autorizarea statului de pavilion.

 

ARTICOLUL 7

Decizia asupra cererii de autorizare

 

Statul de pavilion va confirma imediat primirea cererii de autorizare în baza art. 6 si va comunica decizia sa asupra cererii cât mai curând posibil si, în măsura în care este posibil, în decurs de 4 ore de la primirea  cererii.

 

ARTICOLUL 8

Conditii

 

1. Dacă statul de pavilion autorizează cererea, această autorizatie poate fi supusă unor conditii sau restrictii. Astfel de conditii sau restrictii pot să prevadă ca statul de pavilion să îsi dea în mod expres autorizarea înainte ca statul intervenient să ia măsuri speciale.

2. Orice stat va putea, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, printr-o declaratie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să declare că, atunci când va actiona în calitate de stat intervenient, va putea

pune drept conditie pentru interventia sa ca persoanele având cetătenia sa, care sunt predate statului de pavilion în temeiul art. 15 si condamnate pentru o infractiune relevantă, să aibă posibilitatea de a fi transferate statului intervenient în vederea executării pedepsei aplicate.

 

SECTIUNEA a 3-a

Reguli privind măsurile aplicabile

ARTICOLUL 9

Măsuri autorizate

 

1. După ce a primit autorizarea statului de pavilion si sub rezerva, după caz, a conditiilor sau restrictiilor formulate în temeiul art. 8 paragraful 1, statul intervenient va putea lua următoarele măsuri:

(i) a) să oprească nava si să urce la bordul acesteia;

b) să preia controlul efectiv al navei si al oricărei persoane aflate la bordul acesteia;

c) să ia orice măsură prevăzută la alin. (ii) al prezentului articol, considerată necesară pentru a stabili dacă o infractiune relevantă a fost săvârsită, si să preleveze elementele de probă referitoare la aceasta;

d) să impună navei sau oricărei persoane aflate la bordul acesteia să fie escortată până pe teritoriul statului intervenient si să retină nava în scopul de a întreprinde cercetări mai detaliate;

(ii) si, după luarea controlului efectiv al navei:

a) să perchezitioneze nava, precum si orice persoană sau obiect aflat la bordul acesteia, inclusiv încărcătura acesteia;

b) să deschidă sau să ceară deschiderea oricărui container, să testeze ori să ia esantioane din tot ce se află la bordul navei;

c) să ceară oricărei persoane care se află la bordul navei să furnizeze informatii în ceea ce o priveste sau în legătură cu orice obiect ce se află la bordul navei;

d) să ceară să i se prezinte documente, cărti sau registre referitoare la navă sau la orice persoană ori obiect care se găseste la bordul acesteia si să facă fotografii sau copii ale oricărui obiect a cărui prezentare poate fi cerută de autoritătile competente;

e) să ridice, să sigileze si să conserve orice element de probă sau material descoperit la bordul navei.

2. Orice măsură luată în temeiul paragrafului 1 al acestui articol nu va prejudicia orice drept al suspectului, existent conform legii statului intervenient, de a nu furniza elemente pentru propria

incriminare.

 

ARTICOLUL 10

Măsuri de executare

 

1. Dacă în urma măsurilor luate pentru aplicarea art. 9 statul intervenient detine probe că s-a săvârsit o infractiune relevantă, probe care, în temeiul propriei legislatii, ar justifica fie arestarea persoanelor implicate, fie retinerea navei sau ambele, va putea lua măsuri în acest sens.

2. Statul intervenient va notifica fără întârziere statului de pavilion măsurile luate în aplicarea paragrafului 1.

3. Perioada de retinere a navei nu poate să depăsească durata strict necesară pentru finalizarea investigatiilor privind infractiunile relevante. Atunci când există motive rezonabile pentru a presupune că proprietarii navei sunt direct implicati în una dintre infractiunile sus-mentionate, nava si încărcătura sa pot fi retinute si după terminarea anchetei. Persoanele care nu sunt bănuite a fi comis o infractiune relevantă vor fi eliberate, iar obiectele ce nu pot servi drept probă vor fi restituite.

4. Fără a se aduce atingere dispozitiilor paragrafului anterior, statul intervenient si statul de pavilion pot să convină cu un stat tert, parte la prezentul acord, ca nava să fie escortată până în teritoriul acestuia din urmă; statul tert este considerat în scopurile prezentului acord stat intervenient după ce nava a atins teritoriul său.

 

ARTICOLUL 11

Executarea măsurilor

 

1. Măsurile luate în temeiul art. 9 si 10 sunt guvernate de legile statului intervenient.

2. Măsurile luate în temeiul art. 9 paragraful 1 lit. a), b) si d) nu sunt executate decât de navele de război sau de aeronave militare ori de alte nave sau aeronave ce poartă în mod vizibil un semn exterior si identificabil ca fiind în serviciul statului si legal abilitate în acest scop.

3. a) Un agent al statului intervenient nu poate fi urmărit în teritoriul statului de pavilion pentru nici o faptă comisă în exercitarea functiilor sale. Într-un astfel de caz el va fi pasibil de urmărire în statul intervenient, ca si cum faptele ce constituie infractiunea ar fi fost comise pe teritoriul aflat sub jurisdictia acelui stat.

b) În orice procedură declansată în statul de pavilion infractiunile săvârsite împotriva unui agent al statului inter venient în legătură cu măsurile luate în temeiul art. 9 si 10 vor fi considerate ca fiind săvârsite împotriva unui agent al statului de pavilion.

4. Comandantul unei nave abordate în aplicarea prezentului acord are dreptul să comunice cu autoritătile statului de pavilion si cu proprietarii sau cu administratorii navei pentru a le notifica abordarea sa. Totusi autoritătile statului intervenient pot să împiedice sau să amâne orice comunicare cu proprietarii sau cu administratorii navei, dacă au motive întemeiate să presupună că această comunicare riscă să obstructioneze ancheta privind o infractiune relevantă.

 

ARTICOLUL 12

Precautii în aplicarea practică

 

1. În aplicarea prezentului acord părtile vor tine seama în mod corespunzător de necesitatea de a nu compromite siguranta pe mare a persoanelor, a navei si a încărcăturii si de a nu aduce atingere unor interese comerciale sau juridice. În mod deosebit vor tine seama de:

a) riscurile pe care le implică abordarea unei nave pe mare si posibilitatea de a executa această operatiune, în conditiile cele mai bune de sigurantă, în următorul port de escală a navei;

b) necesitatea de a minimaliza orice atingere a activitătilor comerciale legitime ale unei nave;

c) necesitatea de a evita ca nava să fie retinută sau să fie întârziată în mod injust;

d) necesitatea de a limita la minimum folosirea fortei pentru asigurarea respectării instructiunilor statului intervenient.

2. Folosirea armelor de foc pe navă sau împotriva acesteia va fi semnalată cât mai curând posibil statului de pavilion.

3. Decesul sau vătămarea unei persoane de la bordul navei va fi raportată cât mai curând posibil statului de pavilion. Autoritătile statului intervenient vor coopera deplin cu autoritătile statului de pavilion în orice anchetă pe care acesta din urmă ar putea să o declanseze în legătură cu decesul sau rănirea respectivă.

 

SECTIUNEA a 4-a

Dispozitii privitoare la exercitarea competentei

ARTICOLUL 13

Proba infractiunilor

 

1. Pentru a permite statului de pavilion să decidă asupra exercitării sau neexercitării competentei sale preferentiale în conformitate cu dispozitiile art. 14 statul intervenient va transmite fără întârziere statului de pavilion un rezumat al probelor strânse cu privire la infractiunile descoperite ca urmare a măsurilor luate în temeiul art. 9.

Statul de pavilion va trebui să confirme neîntârziat primirea acestuia.

2. Dacă statul intervenient descoperă elemente care îl îndreptătesc să creadă că infractiuni nerelevante în sensul prezentului acord au putut fi comise sau că persoane care nu sunt implicate în săvârsirea unor infractiuni relevante se află la bordul navei, va informa despre aceasta statul de

pavilion. Dacă va fi cazul, părtile în cauză se vor consulta.

3. Dispozitiile prezentului acord vor fi interpretate ca permitând statului intervenient să ia si alte măsuri decât cele vizând investigarea si urmărirea infractiunilor relevante, inclusiv detinerea de persoane, numai atunci când:

a) statul de pavilion îsi dă în mod expres consimtământul; sau

b) măsurile respective privesc investigarea si urmărirea infractiunilor săvârsite după ce persoana a fost condusă pe teritoriul statului intervenient.

 

ARTICOLUL 14

Exercitarea competentei preferentiale

 

1. Statul de pavilion care doreste să îsi exercite competenta preferentială o va face conform dispozitiilor următoare ale prezentului articol.

2. El va înstiinta despre aceasta statul intervenient cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 14 zile de la primirea rezumatului probelor mentionat la art. 13. Dacă statul de pavilion omite să înstiinteze, se va presupune că a renuntat la dreptul său de a-si exercita competenta preferentială.

3. Atunci când statul de pavilion a notificat statului intervenient că intentionează să îsi exercite competenta preferentială, exercitarea competentei statului intervenient este suspendată, în afara cazurilor de predare a unor persoane, nave, încărcături si probe, conform prezentului acord.

4. Statul de pavilion va transmite imediat cazul autoritătilor sale competente în scopul urmăririi penale.

5. Măsurile luate de statul intervenient împotriva navelor si persoanelor de la bord pot fi considerate că au fost îndeplinite în cadrul procedurii statului de pavilion.

 

ARTICOLUL 15

Predarea navelor, încărcăturii, persoanelor si probelor

 

1. Atunci când statul de pavilion a notificat statului intervenient intentia sa de a-si exercita competenta preferentială si dacă statul solicită acest lucru, persoanele arestate, nava, încărcătura si probele retinute trebuie să fie predate acelui stat, conform dispozitiilor prezentului acord.

2. Cererea de predare a persoanelor arestate va trebui să fie însotită, pentru fiecare persoană, de originalul sau de copia certificată a mandatului de arestare ori a altei decizii având acelasi efect, emisă de o autoritate judiciară conform procedurii prescrise de dreptul statului de pavilion.

3. Părtile se angajează să depună toate eforturile pentru ca predarea persoanelor, navelor, încărcăturilor si probelor să aibă loc cât mai urgent.

4. Nici o dispozitie a prezentului acord nu poate fi interpretată ca privând o persoană retinută de dreptul său, în virtutea legii statului intervenient, de a ataca detentia sa în fata unei instante a acelui stat, potrivit procedurilor stabilite de dreptul său intern.

5. În loc de a cere predarea persoanelor arestate sau a navei, statul de pavilion poate cere eliberarea lor imediată.

Când această cerere a fost formulată, statul intervenient trebuie să le elibereze de îndată.

 

ARTICOLUL 16

Pedeapsa capitală

 

Dacă infractiunea pentru care statul de pavilion decide să îsi exercite competenta preferentială conform art. 14 se pedepseste cu pedeapsa capitală conform legii acestui stat

si dacă pentru aceeasi infractiune pedeapsa capitală nu este prevăzută de legislatia statului intervenient sau aceasta nu este, în general, executată, predarea oricărei persoane poate să nu fie acordată decât cu conditia ca statul de pavilion să dea astfel de asigurări care să fie considerate de statul intervenient ca suficiente că pedeapsa capitală nu va fi executată.

 

SECTIUNEA a 5-a

Reguli de procedură si alte dispozitii generale

ARTICOLUL 17

Autorităti competente

 

1. Fiecare parte va desemna o autoritate responsabilă cu transmiterea cererilor si a răspunsurilor la cererile formulate în temeiul art. 6 si 7. În măsura în care este posibil fiecare parte va lua măsuri pentru ca această autoritate să poată primi cererile si să răspundă la ele la orice oră din zi sau din noapte.

2. Totodată părtile vor desemna o autoritate centrală responsabilă cu notificarea exercitării competentei preferentiale în temeiul art. 14 si cu orice alte comunicări sau notificări în temeiul prezentului acord.

3. Fiecare parte, în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, va comunica secretarului general al Consiliului Europei denumirea si adresa autoritătilor desemnate în aplicarea prezentului articol, precum si orice altă informatie de atură a facilita comunicarea conform prezentului acord.

Orice modificare ulterioară a denumirii, a adresei sau a altei informatii privind aceste autorităti va fi comunicată, de asemenea, secretarului general.

 

ARTICOLUL 18

Comunicarea dintre autoritătile desemnate

 

1. Autoritătile desemnate în temeiul art. 17 vor comunica direct între ele.

2. Atunci când, indiferent de motiv, comunicarea directă nu se poate realiza, părtile pot conveni să folosească canalele de comunicatie ale O.I.P.C. - INTERPOL sau ale Consiliului de Cooperare Vamală.

 

ARTICOLUL 19

Forma cererii si limbile folosite

 

1. Orice comunicare în temeiul art. 4-16 se face în scris. Pot fi folosite si mijloacele moderne de telecomunicatii, precum faxul.

2. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 3 al prezentului articol, nu se cere traducerea cererilor si nici a altor documente sau piese justificative.

3. Orice parte, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, va putea, printr-o declaratie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să îsi rezerve dreptul de a solicita ca cererile, celelalte documente sau piesele justificative care i-au fost trimise să fie formulate ori însotite de o traducere în propria limbă sau în una dintre limbile oficiale ale Consiliului Europei ori în orice altă limbă pe care o va indica. Orice parte va putea, cu această ocazie, să declare că este dispusă să accepte traduceri în orice altă limbă pe care o va indica. Celelalte părti vor putea aplica regula reciprocitătii.

 

ARTICOLUL 20

Autentificarea si legalizarea

 

Documentele transmise în aplicarea prezentului acord sunt scutite de orice formalităti de autentificare si de legalizare.

 

ARTICOLUL 21

Continutul cererii

 

Orice cerere prezentată în temeiul art. 6 trebuie să contină:

a) denumirea autoritătii care face solicitarea si a autoritătii abilitate să efectueze investigatii sau acte de procedură;

b) informatii amănuntite despre nava respectivă, inclusiv, în măsura în care este posibil, numele, descrierea navei, înmatricularea si celelalte elemente ce indică nationalitatea sa, precum si locul unde se află, însotite de o cerere de confirmare că nava are nationalitatea părtii solicitate;

c) informatii amănuntite despre infractiunile în cauză, precum si motivele pe care se bazează bănuielile;

d) măsurile ce se propune a fi luate si asigurarea că vor fi luate dacă nava poartă pavilionul statului intervenient.

 

ARTICOLUL 22

Informatii pentru proprietarii si comandantii navelor

 

Fiecare parte va lua măsurile necesare pentru a informa proprietarii si comandantii navelor ce poartă pavilionul său că statele părti la prezentul acord pot fi autorizate să urce la bordul navelor, în afara apelor teritoriale ale oricăreia dintre părti, pentru scopurile mentionate în prezentul acord si pentru a-i informa în special asupra obligatiei lor de a se conforma instructiunilor date de serviciile de coastă ale statului intervenient, învestite cu această competentă.

 

ARTICOLUL 23

Restrângerea folosintei

 

Statul de pavilion va putea subordona autorizarea prevăzută la art. 6 conditiei ca informatiile sau elementele de probă obtinute să nu fie folosite sau transmise de autoritătile statului intervenient în legătură cu alte investigatii sau proceduri decât cele referitoare la infractiuni relevante, fără consimtământul său prealabil.

 

ARTICOLUL 24

Confidentialitatea

 

Părtile interesate trebuie, cu conditia ca aceasta să nu fie contrară principiilor fundamentale ale dreptului lor intern, să păstreze confidentialitatea tuturor mijloacelor de probă si a informatiilor comunicate de o altă parte în virtutea prezentului acord, cu exceptia cazului în care divulgarea lor

este necesară pentru aplicarea prezentului acord sau pentru orice anchete sau proceduri.

 

SECTIUNEA a 6-a

Cheltuieli si daune-interese

ARTICOLUL 25

Cheltuieli

 

1. Dacă părtile interesate nu convin altfel, cheltuielile necesare pentru executarea măsurilor prevăzute de art. 9 si 10 sunt în sarcina statului intervenient si cheltuielile necesare pentru îndeplinirea oricărei măsuri în temeiul art. 4 si 5 sunt, în mod normal, în sarcina părtii care acordă asistentă.

2. În cazul în care statul de pavilion si-a exercitat competenta preferentială conform art. 14, acesta va suporta cheltuielile returnării navei si cheltuielile pentru transportul persoanelor suspecte si al elementelor de probă.

 

ARTICOLUL 26

Daune-interese

 

1. Dacă în cursul actiunilor angajate în aplicarea art. 9 si 10 o persoană fizică sau juridică suferă o pierdere, o daună ori un prejudiciu ca urmare a neglijentei sau a altor fapte imputabile statului intervenient, acesta din urmă este răspunzător pentru reparatii.

2. Atunci când actiunea este desfăsurată într-o manieră care nu poate fi justificată de dispozitiile prezentului acord, statul intervenient este răspunzător să compenseze orice pierdere, daună sau prejudiciu rezultat din actiunea respectivă. Statul intervenient este, de asemenea, răspunzător pentru compensarea unei astfel de pierderi, daună sau prejudiciu, dacă suspiciunile se dovedesc a fi neîntemeiate si cu conditia ca nava abordată, armatorul sau echipajul să nu fi comis nici un act care să îl facă suspect.

3. Responsabilitatea pentru orice daună produsă ulterior unei actiuni angajate în temeiul art. 4 revine statului solicitant, care poate cere compensatii statului solicitat în cazul în care daunele au fost rezultatul neglijentei sau al altor fapte imputabile statului solicitat.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

ARTICOLUL 27

Semnarea si intrarea în vigoare

 

1. Prezentul acord este deschis spre semnare pentru toate statele membre ale Consiliului Europei care au consimtit deja să fie legate prin Conventia de la Viena. Ele vor putea să îsi exprime în mod expres consimtământul de a fi legate prin prezentul acord:

a) fie prin semnarea fără rezerva ratificării, acceptării sau aprobării;

b) fie prin semnarea sub rezerva ratificării, acceptării sau aprobării, semnarea fiind urmată de ratificare, acceptare sau aprobare.

2. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse pe lângă secretarul general al Consiliului Europei.

3. Prezentul acord va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unui termen de 3 luni după data la care 3 state membre ale Consiliului Europei vor fi declarat consimtământul lor de a fi legate prin prezentul acord conform dispozitiilor paragrafului 1.

4. Pentru orice stat semnatar care îsi va exprima ulterior consimtământul de a fi legat prin prezentul acord acesta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data la care acesta îsi va fi exprimat consimtământul de a fi legat prin prezentul acord conform dispozitiilor paragrafului 1.

 

ARTICOLUL 28

Aderarea

 

1. După intrarea în vigoare a prezentului acord Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei va putea, după consultarea statelor contractante la acord, să invite orice stat nemembru al Consiliului, dar care si-a exprimat consimtământul de a fi legat prin Conventia de la Viena să adere la prezentul acord, printr-o decizie luată cu majoritatea prevăzută la art. 20.d din Statutul Consiliului Europei si

cu unanimitatea reprezentantilor statelor contractante ce au dreptul de a desemna membri în Comitetul Ministrilor.

2. Pentru orice stat care aderă prezentul acord va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii instrumentului de aderare pe lângă secretarul general al Consiliului Europei.

 

ARTICOLUL 29

Aplicarea teritorială

 

1. Orice stat va putea, în momentul semnării sau cu ocazia depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, să precizeze teritoriul sau teritoriile cărora li se aplică consimtământul său de a fi legat prin prezentul acord.

2. Orice stat va putea în orice alt moment ulterior, printr-o declaratie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să extindă consimtământul său de a fi legat prin prezentul acord asupra oricărui alt teritoriu mentionat în declaratie. Acordul va intra în vigoare, pentru un astfel de teritoriu, în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii declaratiei de către secretarul general.

3. Pentru orice teritoriu ce face obiectul unei declaratii în temeiul paragrafelor 1 si 2 vor putea fi desemnate autorităti prin aplicarea art. 17 paragrafele 1 si 2.

4. Orice declaratie făcută în temeiul paragrafelor precedente va putea fi retrasă, în privinta oricărui teritoriu mentionat în această declaratie, printr-o notificare adresată secretarului general. Retragerea va intra în vigoare din prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii notificării de către secretarul general.

 

ARTICOLUL 30

Relatia cu alte conventii si acorduri

 

1. Prezentul acord nu afectează drepturile si obligatiile decurgând din Conventia de la Viena sau din conventii internationale multilaterale privind probleme speciale.

2. Părtile la acord vor putea încheia între ele acorduri bilaterale sau multilaterale privitoare la problemele la care se referă prezentul acord, în scopul completării sau al consolidării dispozitiilor acestuia ori pentru a facilita aplicarea principiilor consacrate prin art. 17 din Conventia de la

Viena sau prin prezentul acord.

3. Dacă două sau mai multe părti au încheiat deja un acord sau un tratat asupra unui subiect vizat de prezentul acord ori dacă au stabilit în alt mod relatiile lor în privinta acestui subiect, ele vor putea aplica respectivul acord, tratat sau aranjament în locul prezentului acord, dacă astfel se facilitează cooperarea internatională.

 

ARTICOLUL 31

Rezerve

 

1. Orice stat va putea, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, să declare că se va prevala de una sau mai multe rezerve prevăzute la art. 3 paragraful 6, la art. 19 paragraful 3 si la art. 34 paragraful 5. Nici o altă rezervă nu este admisă.

2. Orice stat care a formulat o rezervă în temeiul paragrafului precedent va putea să o retragă, integral sau partial, printr-o notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va avea efect la data primirii notificării de către secretarul general.

3. O parte care a formulat rezerve asupra unei dispozitii a prezentului acord nu poate pretinde aplicarea dispozitiei respective de către o altă parte; ea va putea, dacă rezerva este partială sau conditionată, să pretindă aplicarea dispozitiei respective în măsura în care a acceptat-o.

 

ARTICOLUL 32

Comitetul de supraveghere

 

1. După intrarea în vigoare a prezentului acord Comitetul de supraveghere, compus din experti reprezentând părtile, va fi convocat, la cererea uneia dintre părtile la acord, de către secretarul general al Consiliului Europei.

2. Comitetul de supraveghere va examina modul de aplicare a prezentului acord si va propune măsurile adecvate în vederea asigurării eficacitătii functionalitătii acestuia.

3. Comitetul de supraveghere va putea să hotărască propriile sale reguli de procedură.

4. Comitetul de supraveghere va putea decide să invite state care nu sunt părti la prezentul acord, precum si organizatii sau organisme internationale, după caz, să participe la reuniunile sale.

5. Fiecare parte va trimite secretarului general al Consiliului Europei, din 2 în 2 ani, un raport asupra aplicării prezentului acord, în forma si potrivit modalitătilor decise de Comitetul de supraveghere sau de către Comitetul European pentru Probleme Penale. Comitetul de supraveghere va putea decide ca informatia furnizată sau raportul stabilit pe baza acestei informări să fie distribuit părtilor si organizatiilor ori instantelor internationale pe care le consideră interesate.

 

ARTICOLUL 33

Amendamente

 

1. Amendamente la prezentul acord pot fi propuse de fiecare parte si orice propunere va fi comunicată de către secretarul general al Consiliului Europei statelor membre ale Consiliului Europei si fiecărui stat nemembru care a aderat sau a fost invitat să adere la prezentul acord, conform dispozitiilor art. 28.

2. Orice amendament propus de o parte va fi comunicat Comitetului European pentru Probleme Penale, care va supune Comitetului Ministrilor avizul său asupra amendamentului propus.

3. Comitetul Ministrilor va examina amendamentul propus si avizul Comitetului European pentru Probleme Penale, după care va putea adopta amendamentul.

4. Textul oricărui amendament adoptat de Comitetul Ministrilor conform paragrafului 3 al prezentului articol va fi transmis părtilor pentru acceptare.

5. Orice amendament adoptat conform paragrafului 3 al prezentului articol va intra în vigoare în a 30-a zi după ce toate părtile îl vor fi informat pe secretarul general că l-au acceptat.

 

ARTICOLUL 34

Reglementarea diferendelor

 

1. Comitetul European pentru Probleme Penale al Consiliului Europei va fi informat despre interpretarea si aplicarea prezentului acord.

2. În cazul unui diferend între ele asupra interpretării sau aplicării prezentului acord părtile se vor strădui să solutioneze diferendul prin negocieri sau prin alte mijloace pasnice alese de acestea, inclusiv supunerea diferendului Comitetului European pentru Probleme Penale, unui tribunal arbitral, care va lua decizii obligatorii pentru părtile la diferend, prin mediere sau conciliere ori prin altă procedură judiciară convenită între părtile interesate.

3. Orice stat poate, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare sau la o dată ulterioară, printr-o declaratie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să declare că pentru orice diferend asupra interpretării sau aplicării prezentului acord va recunoaste ca obligatorie, fără un acord prealabil si sub rezerva reciprocitătii, supunerea respectivului diferend arbitrajului, în conformitate cu procedura prevăzută în anexa la prezentul acord.

4. Orice diferend care nu a fost solutionat în temeiul paragrafelor 2 si 3 ale acestui articol va fi supus, la cererea oricăruia dintre statele părti la diferend, Curtii Internationale de Justitie, care va decide.

5. Orice stat va putea, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, printr-o declaratie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să declare că nu se consideră legat prin paragraful 4 al acestui articol.

6. Orice parte care a făcut o declaratie în temeiul paragrafelor 3 si 5 ale acestui articol va putea în orice moment să retragă această declaratie printr-o notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei.

 

ARTICOLUL 35

Denuntarea

 

1. Orice parte va putea în orice moment să denunte prezentul acord printr-o notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei.

2. Denuntarea va avea efect în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii notificării de către secretarul general.

3. Totusi prezentul acord va rămâne în vigoare în privinta oricărei actiuni sau proceduri initiate în urma unor cereri ori comunicări formulate în cursul perioadei sale de validitate fată de partea care a denuntat prezentul acord.

 

ARTICOLUL 36

Notificări

 

Secretarul general al Consiliului Europei va notifica tuturor statelor membre ale Consiliului Europei sau oricărui stat care a aderat la prezentul acord, precum si secretarului general al Natiunilor Unite:

a) orice semnare;

b) depunerea oricărui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;

c) denumirea oricărei autorităti si orice alte informatii comunicate în temeiul art. 17;

d) orice rezervă făcută în temeiul art. 31 paragraful 1;

e) data intrării în vigoare a prezentului acord conform art. 27 si 28;

f) orice cerere făcută în temeiul art. 32 paragraful 1, precum si data oricărei reuniuni organizate conform acelui paragraf;

g) orice declaratie făcută în temeiul art. 3 paragrafele 5 si 6, art. 8 paragraful 2, art. 19 paragraful 3 si art. 34 paragrafele 3 si 5;

h) orice alt act, notificare sau comunicare referitoare la prezentul acord.

Drept care subsemnatii, legal împuterniciti în acest scop, au semnat prezentul acord.

Întocmit la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în limbile franceză si engleză, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus la arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va trimite copii certificate fiecărui stat membru al Consiliului Europei si oricărui stat invitat să adere la prezentul acord.

 

ANEXĂ

 

1. Partea la diferend care solicită un arbitraj, în aplicarea art. 34 paragraful 3, va notifica în scris celeilalte părti această cerere, precum si considerentele care o motivează.

2. Părtile interesate vor stabili un tribunal arbitral.

3. Tribunalul arbitral este format din 3 membri. Fiecare parte numeste un arbitru. Ambele părti, de comun acord, desemnează presedintele completului arbitral.

4. Dacă o astfel de nominalizare sau desemnare nu intervine în intervalul de 4 luni ce urmează datei la care arbitrajul a fost solicitat, sarcina nominalizării sau desemnării necesare revine secretarului general al Tribunalului Permanent de Arbitraj.

5. Dacă părtile nu convin altfel, tribunalul îsi va desemna propria procedură.

6. Dacă părtile nu convin altfel, tribunalul hotărăste pe baza regulilor de drept international aplicabile si, în absenta unor astfel de reguli, pe baza principiului ex aequo et bono.

7. Tribunalul va hotărî cu majoritate de voturi. Deciziile sale vor fi definitive si obligatorii.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Conventia Natiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Conventia Natiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 13 iunie 2002.

Nr. 547.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Consiliul Suprem de Apărare a Tării este autoritatea administrativă autonomă învestită, potrivit Constitutiei, cu organizarea si coordonarea unitară a activitătilor care privesc apărarea tării si siguranta natională.

Art. 2. - Activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Tării este supusă examinării si verificării parlamentare.

Anual, nu mai târziu de primul trimestru al anului următor, precum si la cererea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului sau ori de câte ori se consideră necesar, Consiliul Suprem de Apărare a Tării prezintă, în sedintă comună a Camerei Deputatilor si Senatului, rapoarte asupra activitătii desfăsurate.

Art. 3. - În exercitarea atributiilor ce îi revin Consiliul Suprem de Apărare a Tării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autoritătile administratiei publice si institutiile publice la care se referă. Acestea răspund, în conditiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în

aplicare.

 

CAPITOLUL II

Atributii

 

Art. 4. - Consiliul Suprem de Apărare a Tării are următoarele atributii:

a) analizează si/sau propune, potrivit legii, promovarea:

1. strategiei de securitate natională a României;

2. strategiei militare a României;

3. strategiilor de ordine publică si sigurantă natională ale României, în raport cu răspunderile institutiilor abilitate;

4. datelor, informărilor si evaluărilor furnizate de serviciile de informatii si de celelalte structuri cu atributii în domeniul sigurantei nationale;

b) la solicitarea Presedintelui României, analizează si propune măsuri pentru:

1. instituirea stării de asediu sau a stării de urgentă în întreaga tară ori în unele localităti;

2. declararea mobilizării partiale sau generale a fortelor armate;

3. respingerea agresiunii armate îndreptate împotriva tării;

4. declararea stării de război si încetarea sa;

5. initierea, suspendarea sau încetarea actiunilor militare;

c) propune spre aprobare:

1. punerea în aplicare a planului de mobilizare a economiei nationale si a executiei bugetului de stat, pentru primul an de război;

2. măsurile necesare pentru apărarea si restabilirea ordinii constitutionale;

d) avizează proiectele de acte normative initiate sau emise de Guvern privind:

1. securitatea natională;

2. organizarea generală a fortelor armate si a celorlalte institutii cu atributii în domeniul securitătii nationale;

3. organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării;

4. pregătirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru apărare;

5. propunerile de buget ale institutiilor cu atributii în domeniul securitătii nationale;

6. alocatiile bugetare destinate ministerelor si serviciilor cu atributii în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale;

7. conditiile de intrare, trecere sau stationare pe teritoriul României a trupelor străine;

8. numirea în functiile prevăzute în statele de organizare cu grad de general-locotenent, viceamiral, similare si superioare acestora;

e) supune spre aprobare comandantului fortelor armate planurile de întrebuintare a fortelor pe timp de pace, în situatii de criză si la război;

f) aprobă:

1. orientările de bază în domeniul relatiilor internationale privind securitatea natională;

2. proiectele tratatelor si acordurilor internationale în domeniul securitătii nationale sau cu incidente în acest domeniu;

3. stabilirea de relatii cu organisme similare din străinătate de către institutiile si structurile cu atributii în domeniul sigurantei nationale;

4. completarea structurilor militare cu efective, potrivit statelor de organizare în timp de pace;

5. executarea alarmei de luptă pentru aducerea structurilor militare în starea care să le permită trecerea, la ordin, la îndeplinirea misiunilor de luptă;

6. planurile de actiune la declararea mobilizării si la declararea stării de război;

7. planurile de actiune la instituirea stării de asediu si a stării de urgentă;

8. proiectul planului de mobilizare a economiei nationale si proiectul bugetului de stat, pentru primul an de război;

9. planul verificării stadiului pregătirii populatiei pentru apărare prin exercitii si antrenamente de mobilizare;

10. repartitia numărului de recruti încorporati pe institutiile cu atributii în domeniul securitătii nationale;

11. obiectivele de pregătire a teritoriului destinate asigurării nevoilor operationale ale fortelor sistemului national de apărare;

12. nomenclatorul si nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare;

13. programele multianuale privind înzestrarea fortelor sistemului national de apărare;

14. militarizarea, în conditiile legii, a agentilor economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării;

15. planul comun de interventie a unitătilor Ministerului Apărării Nationale si ale Ministerului de Interne pentru limitarea si înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul national;

16. regimul retelelor si echipamentelor de telecomunicatii speciale si criteriile de repartizare a posturilor de abonat pentru utilizatorii acestor retele;

17. structura organizatorică si atributiile Marelui Cartier General;

18. înfiintarea functiei de comandant militar subordonat Marelui Cartier General si atributiile acestuia pentru asigurarea conducerii unitare pe timp de război;

19. persoanele si obiectivele care beneficiază de protectia si paza Serviciului de Protectie si Pază si normele privind protectia antiteroristă a demnitarilor români si străini, precum si a altor persoane oficiale;

20. rapoartele si informările prezentate de conducători ai organelor administratiei publice, referitoare la securitatea natională;

21. planurile generale de căutare a informatiilor prezentate de institutiile si structurile cu atributii în domeniul sigurantei nationale;

22. principalele directii de activitate si măsurile generale necesare pentru înlăturarea amenintărilor la adresa sigurantei nationale;

23. structura organizatorică, efectivele si regulamentele de functionare ale Serviciului Român de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Telecomunicatii Speciale si Serviciului de Protectie si Pază;

24. cheltuielile operative destinate realizării sigurantei nationale;

25. normele privind planificarea, evidenta, utilizarea, justificarea si controlul cheltuielilor operative destinate realizării sigurantei nationale pentru institutiile cu atributii în acest domeniu;

26. conturile anuale de executie bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării sigurantei nationale, ale institutiilor cu atributii în domeniul sigurantei nationale, după aprobarea rapoartelor asupra activitătii desfăsurate de acestea;

27. înfiintarea, desfiintarea, dislocarea si redislocarea, în timp de pace, pe teritoriul national, a marilor unităti militare de la esalonul brigadă, inclusiv, în sus;

28. propunerile de acordare a gradului de maresal, de general, amiral si similare;

g) coordonează activitatea de integrare în structurile de securitate europene si euroatlantice, monitorizează procesul de adaptare a fortelor armate la cerintele NATO si formulează recomandări, în concordantă cu standardele Aliantei;

h) numeste si revocă în/din functii, în cazurile si conditiile stabilite de lege;

i) exercită orice alte atributii prevăzute de lege în domeniul apărării tării si al sigurantei nationale.

 

CAPITOLUL III

Organizare si functionare

 

Art. 5. - (1) Presedintele României îndeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Tării.

(2) Primul-ministru al Guvernului României îndeplineste functia de vicepresedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Tării.

(3) Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tării sunt: ministrul apărării nationale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justitiei, ministrul industriei si resurselor, ministrul finantelor publice, directorul Serviciului Român de Informatii, directorul Serviciului de Informatii Externe, seful Statului Major General si consilierul prezidential pentru securitate natională.

(4) Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Tării este numit de Presedintele României si are rang de consilier de stat în cadrul Administratiei Prezidentiale.

Art. 6. - (1) Consiliul Suprem de Apărare a Tării se convoacă de presedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar.

(2) Consiliul Suprem de Apărare a Tării poate fi convocat si la initiativa a cel putin o treime din numărul membrilor săi.

(3) Consiliul Suprem de Apărare a Tării lucrează în prezenta a cel putin două treimi din numărul membrilor săi si adoptă hotărâri prin consens.

Art. 7. - (1) Sedintele Consiliului Suprem de Apărare a Tării au caracter secret. Sedintele Consiliului Suprem de Apărare a Tării sunt conduse de presedintele acestuia, iar în absenta sa, de vicepresedinte.

(2) Ordinea de zi se stabileste de presedinte, cu consultarea vicepresedintelui.

(3) Propunerile ministerelor trebuie avizate de primul-ministru pentru a fi înscrise pe ordinea de zi.

Art. 8. - În situatia în care un membru al Consiliului Suprem de Apărare a Tării nu poate participa la sedintă, el poate fi reprezentat, fără drept de vot, de înlocuitorul său legal.

Art. 9. - La lucrările Consiliului Suprem de Apărare a Tării pot participa ca invitati, cu aprobarea presedintelui, reprezentanti ai Parlamentului, administratiei publice centrale si locale, ai organizatiilor neguvernamentale, ai altor institutii publice cu atributii în domeniul apărării si sigurantei nationale, precum si ai societătii civile, persoane a căror prezentă este necesară în raport cu problemele aflate pe agenda de lucru.

Art. 10. - Consiliul Suprem de Apărare a Tării îsi desfăsoară activitatea pe baza unui regulament de functionare aprobat prin hotărâre a acestuia.

Art. 11. - (1) Consiliul Suprem de Apărare a Tării dispune de un secretariat care functionează în cadrul Administratiei Prezidentiale, fiind coordonat de secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Tării.

(2) Atributiile, organizarea si functionarea secretariatului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Tării.

Art. 12. - (1) Hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Tării se semnează de presedintele acestuia si se comunică autoritătilor administratiei publice si institutiilor publice la care se referă, integral sau în extras, cu exceptia celor pentru care se hotărăste altfel. Hotărârile care au caracter de secret de stat se comunică cu respectarea prevederilor legale privind protectia informatiilor clasificate.

(2) Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Tării poate transmite comunicate de presă, al căror continut este aprobat de consiliu.

Art. 13. - Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tării sunt răspunzători de respectarea hotărârilor adoptate de acesta.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 14. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pe aceeasi dată Legea nr. 39/1990 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 13 decembrie 1990, precum si orice alte dispozitii contrare se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 30 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 18 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 27 iunie 2002.

Nr. 415.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si (3) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 27 iunie 2002.

Nr. 574.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din functie a unor judecători si procurori

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), ale art. 99 alin. (1) si ale art. 133 alin. (1) din Constitutia României, ale art. 14 si ale art. 58 alin. 1 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicată, precum si ale art. 92 alin. 1 lit. a) si b) si ale art. 131 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 219/2002,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se eliberează din functie judecătorii si procurorii prevăzuti în anexa la prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 28 iunie 2002.

Nr. 604.

 

ANEXĂ

 

A. Eliberarea din functie ca urmare a demisiei

- doamna Nita Visan - judecător la Tribunalul Cluj, pe data de 1 mai 2002;

- domnul Ovidiu-Ioan Budusan - procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, pe data de 16 iunie 2002;

- domnul Visărică-Octavian Mitache - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, pe data de 28 mai 2002;

- domnul Nicu Stan - procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucuresti, pe data de 17 iunie 2002.

B. Eliberarea din functie ca urmare a pensionării sau a încetării activitătii pensionarului reîncadrat

- domnul Paul Mitroi - judecător la Curtea Supremă de Justitie, pe data de 1 septembrie 2002, la cerere;

- domnul Mircea Comsa - judecător la Curtea de Apel Alba Iulia, pe data de 1 iulie 2002, la cerere;

- domnul Nicolae Dotiu - judecător la Curtea de Apel Alba Iulia, pe data de 1 iulie 2002, prin retragerea avizului conducătorului instantei, în conformitate cu dispozitiile art. 68 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

- domnul Vasile Munteanu - judecător la Judecătoria Moinesti, pe data de 1 iulie 2002, la cerere;

- domnul Marin Antoci - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, pe data de 1 mai 2002, la cerere;

- domnul Gheorghe Pavel - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Adjud, pe data de 1 iunie 2002, la cerere.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea unui teren agricol din domeniul privat al statului si din administrarea

Agentiei Domeniilor Statului în domeniul public al judetului Vaslui si în administrarea Consiliului Judetean Vaslui

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, precum si ale art. 8 alin. (1) si ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea, fără plată, a unei suprafete de 20 ha teren agricol, situat în comuna Rosiesti, judetul Vaslui, identificată potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul privat al statului si din administrarea Agentiei Domeniilor Statului în domeniul public al judetului Vaslui si în administrarea Consiliului Judetean Vaslui, pentru realizarea proiectului “Managementul deseurilor urbane în judetul Vaslui, zona Bârlad-Vaslui”.

Art. 2. - Predarea-preluarea terenului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Petre Daea,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 20 iunie 2002.

Nr. 651.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a suprafetei de teren agricol, proprietate privată a statului, care se transmite, fără plată,

din administrarea Agentiei Domeniilor Statului în proprietatea publică a judetului Vaslui si în administrarea Consiliului Judetean Vaslui

 

Locul unde este situat terenul care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite terenul

Persoana juridică la care se transmite terenul

Caracteristicile tehnice ale terenului

Comuna Rosiesti, judetul Vaslui

Agentia Domeniilor Statului

Consiliul Judetean Vaslui

Teren agricol: - suprafata = 20 ha;

- tarlaua 57, parcela 1048A;

- clasa de fertilitate: III.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea unor terenuri arabile din domeniul public al statului si din administrarea

unor societăti comerciale cu profil agricol din judetul Teleorman în domeniul privat al statului

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, ale art. 10 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, precum si ale art. 10 alin. (1) si (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea unor terenuri arabile în suprafată totală de 1.739,71 ha din domeniul public al statului si din administrarea unor societăti comerciale din judetul Teleorman în domeniul privat al statului.

Art. 2. - Terenurile prevăzute la art. 1 si identificate  potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre vor fi puse la dispozitia comisiilor locale de aplicare a legilor fondului funciar din judetul Teleorman, urmând să fie atribuite persoanelor îndreptătite potrivit legii.

Art. 3. - Predarea-preluarea terenurilor prevăzute la art. 1 se va face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărări.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Petre Daea,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 20 iunie 2002.

Nr. 652.

 

ANEXĂ*)

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a suprafetelor de teren agricol care trec din domeniul public în domeniul privat al statului, administrate de societăti comerciale cu profil agricol din judetul Teleorman, în vederea retrocedării dreptului de proprietate potrivit Legii nr. 1/2000

 


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea unui teren din domeniul privat al statului, aflat în administrarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor - Agentia Domeniilor Statului, în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Finantelor Publice, Directia Generală a Vămilor

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, precum si ale art. 8 alin. (1) si ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă trecerea terenului în suprafată de 5 ha, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul privat al statului în domeniul public al statului.

(2) Se aprobă transmiterea terenului prevăzut la alin. (1) din administrarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor - Agentia Domeniilor Statului în administrarea Ministerului Finantelor Publice, Directia Generală a Vămilor.

Art. 2. - Predarea-preluarea terenului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Petre Daea,

secretar de stat

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

 

Bucuresti, 20 iunie 2002.

Nr. 653.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a terenului care se transmite din administrarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor - Agentia Domeniilor Statului în administrarea Ministerului Finantelor Publice, Directia Generală a Vămilor

 

Locul unde este situat

terenul care se transmite

Persoana juridică de la care

se transmite terenul

Persoana juridică la care

se transmite terenul

Caracteristicile tehnice ale terenului si

numărul cadastral pentru identificare

Numărul de identificare atribuit

de Ministerul Finantelor Publice,

Directia Generală a Vămilor

Localitatea Negru Vodă, judetul Constanta

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei Publice si Pădurilor - Agentia Domeniilor Statului

Ministerul Finantelor, Directia Generală a Vămilor

Suprafata terenului = 5 ha, din care: Parcela A 120/1 = 1,5 ha

Parcela A 128/4/2 = 3,5 ha

Urmează să fie atribuit după adoptarea prezentei hotărâri.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea unui imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Finantelor Publice - Directia Generală a Finantelor Publice Vaslui în administrarea Consiliului Local al Comunei Muntenii de Jos, judetul Vaslui

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, precum si ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea unui imobil, proprietate publică a statului, situat în comuna Muntenii de Jos, judetul Vaslui, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Ministerului Finantelor Publice - Directia Generală a Finantelor Publice Vaslui în administrarea Consiliului Local al Comunei Muntenii de Jos, judetul Vaslui.

Art. 2. - Predarea-preluarea terenului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 20 iunie 2002.

Nr. 654.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului proprietate publică a statului care se transmite din administrarea Ministerului Finantelor Publice – Directia Generală a Finantelor Publice Vaslui în administrarea Consiliului Local al Comunei Muntenii de Jos, judetul Vaslui

 

Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică de la care se transmite imobilul si numărul

de inventar al acestuia conform

Hotărârii Guvernului nr. 1.326/2001

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

care se transmite

Comuna Muntenii de Jos, judetul Vaslui

- Ministerul Finantelor Publice

- Anexa nr. 11, număr inventar M.F.P. 26963, cod clasificare 8.29.06

Consiliul Local al Comunei Muntenii de Jos, judetul Vaslui

- Suprafata totală a constructiei = 228 m2

- Suprafata utilă a constructiei = 196 m2

- Suprafata terenului = 1.250 m2