MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XIV - Nr. 500 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 11 iulie 2002

SUMAR

LEGI SI DECRETE

412. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind navigatia civilã

570. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind navigatia civilã

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind navigatia civilã

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Art. I. - Se aprobã Ordonanta Guvernului nr. 42 din 28 august 1997 privind navigatia civilã, emisã în temeiul art. 1 lit. h) din Legea nr. 134/1997 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 29 august 1997, cu urmãtoarele modificãri si completãri:

1. Titlul ordonantei va avea urmãtorul cuprins:

“ORDONANTÃ

privind transportul naval”

2. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Transportul naval este reglementat prin prevederile prezentei ordonante si ale altor acte normative emise de Guvern sau de autoritatea de stat competentã, precum si prin prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

(2) Prezenta ordonantã stabileste normele specifice aplicabile transportului naval, modul de organizare a sistemului institutional din acest domeniu si organismele care fac parte din acest sistem, normele specifice privind desfãsurarea în sigurantã a navigatiei, precum si normele specifice aplicabile mijloacelor de transport naval si personalului care deserveste mijloacele de transport naval si/sau efectueazã activitãti de transport naval, activitãti conexe si activitãti auxiliare acestora.”

3. Dupã articolul 1 se introduc articolele 11 si 12 cu urmãtorul cuprins:

“Art. 11. - Prevederile prezentei ordonante se aplicã activitãtilor de transport naval, activitãtilor conexe si activitãtilor auxiliare acestora, care se desfãsoarã în apele nationale navigabile si în porturile românesti, navelor care arboreazã pavilionul român, navelor care arboreazã pavilion strãin si navigheazã în apele nationale navigabile ale României, precum si personalului navigant român.

Art. 12. - Prevederile prezentei ordonante nu se aplicã navelor militare si porturilor militare.”

4. Dupã articolul 12 se introduce capitolul I1 cu urmãtorul titlu:

“Sistemul institutional din domeniul transportului naval”

5. Dupã titlul capitolului I1 se introduce sectiunea 1 cu urmãtorul titlu:

“Autoritatea de stat în domeniul transportului naval”

6. Dupã titlul sectiunii 1 se introduc articolele 13-15 cu urmãtorul cuprins:

“Art. 13. - (1) Autoritatea de stat în domeniul transportului naval este Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei, denumit în continuare minister, care elaboreazã si promoveazã actele normative si normele specifice aplicabile transportului naval, urmãreste aplicarea acestora si asigurã aducerea la îndeplinire a obligatiilor ce revin statului din acordurile si conventiile internationale la care România este parte.

(2) Ministerul îsi exercitã atributiile prevãzute la alin. (1) direct sau prin delegare de competentã prin institutiile publice, companiile nationale, regiile autonome sau societãtile comerciale aflate în subordinea sau sub autoritatea sa.

Art. 14. - Ministerul îsi exercitã rolul de autoritate de stat în domeniul transportului naval privind activitãtile de reglementare, autorizare, coordonare, inspectie, control, supraveghere si certificare ale infrastructurilor de transport naval, ale mijloacelor de transport naval, ale activitãtilor de transport naval, ale activitãtilor conexe si ale activitãtilor auxiliare acestora, precum si ale personalului care efectueazã aceste activitãti si deserveste mijloacele de transport naval prin Directia generalã a transporturilor maritime, pe Dunãre si cãi navigabile din cadrul ministerului, denumitã în continuare directie.

Art. 15. - (1) Directia exercitã atributiile ministerului privind coordonarea, supravegherea si controlul, dupã caz, ale institutiilor publice, companiilor nationale, regiilor autonome si societãtilor comerciale din domeniul transportului naval, care functioneazã în subordinea sau sub autoritatea ministerului, în ceea ce priveste activitãtile prevãzute la art. 14.

(2) Organismele prevãzute la alin. (1) formeazã sistemul institutional din domeniul transportului naval si exercitã, potrivit competentelor atribuite, functiile de:

a) autoritate de stat în domeniul sigurantei navigatiei;

b) autoritate portuarã si/sau de cãi navigabile;

c) pregãtire si perfectionare a personalului care deserveste mijloacele de transport naval sau care desfãsoarã activitãti de transport naval, activitãti conexe si activitãti auxiliare acestora;

d) alte functii specifice domeniului transportului naval.”

7. Dupã articolul 15 se introduce sectiunea a 2-a cu urmãtorul titlu:

“Autoritatea Navalã Românã”

“8. Dupã titlul sectiunii a 2-a se introduc articolele 1⁶-1⁸ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 1⁶. - Functia de autoritate de stat în domeniul sigurantei navigatiei este îndeplinitã de Autoritatea Navalã Românã, organ tehnic de specialitate din subordinea ministerului, care are urmãtoarele atributii:

a) aduce la îndeplinire obligatiile ce revin statului din acordurile si conventiile internationale la care România este parte;

b) elaboreazã normele tehnice nationale privind constructia, întretinerea si repararea navelor;

c) certificã si monitorizeazã conformitatea navelor sub pavilion român si a echipamentelor cu normele tehnice nationale si cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte;

d) certificã conformitatea companiilor care opereazã nave care arboreazã pavilion român cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte;

e) acordã brevete, certificate de capacitate, atestate si certificate de conformitate personalului navigant român;

f) organizeazã sesiuni de examene pentru obtinerea brevetelor si a certificatelor de capacitate;

g) acordã dreptul de arborare a pavilionului român, dispune suspendarea sau retragerea acestui drept si elibereazã actele de nationalitate navelor care au obtinut dreptul de arborare a pavilionului român;

h) efectueazã supravegherea navigatiei si controlul traficului de nave în apele nationale navigabile si în porturile românesti;

i) efectueazã inspectia si controlul navelor, indiferent de pavilionul acestora, în apele nationale navigabile si în porturile românesti privind respectarea prevederilor legale nationale în domeniu si ale acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte;

j) efectueazã controlul statului pavilionului la navele care arboreazã pavilionul român;

k) efectueazã controlul statului portului la navele care arboreazã pavilionul altor state si care se aflã în apele nationale navigabile si în porturile românesti;

l) efectueazã înmatricularea si tine evidenta navelor care arboreazã pavilion român, a navelor aflate în constructie în România si a personalului navigant român;

m) coordoneazã activitãtile de cãutare si salvare a vietii omenesti, a navelor si aeronavelor aflate în pericol pe mare si în apele nationale navigabile ale României;

n) coordoneazã activitãtile de prevenire a poluãrii apelor de cãtre navele aflate în apele nationale navigabile si, împreunã cu autoritãtile de protectie a mediului, coordoneazã interventia pentru depoluare;

o) asigurã supravegherea tehnicã privind clasificarea si certificare a sigurantei constructiei navelor care arboreazã pavilionul român, în conformitate cu normele tehnice obligatorii de constructie emise de cãtre minister sau agreate de acesta;

p) efectueazã supravegherea tehnicã a lucrãrilor de constructii a navelor care urmeazã sã arboreze pavilion român si efectueazã certificarea materialelor si a echipamentelor utilizate la constructia acestora;

q) efectueazã supravegherea tehnicã si certificarea constructiei containerelor, în conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte;

r) elibereazã certificate de tonaj navelor care arboreazã pavilionul român;

s) cerceteazã evenimentele si accidentele de navigatie;

t) sanctioneazã contraventional persoanele care încalcã prevederile legale privind navigatia civilã si prevederile legale privind poluarea apelor nationale navigabile de cãtre nave, dacã faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni;

u) transcrie constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arboreazã pavilionul român, precum si asupra navelor aflate în constructie;

v) alte atributii stabilite prin actul normativ de organizare si functionare a Autoritãtii Navale Române.

Art. 1⁷. - (1) Autoritatea Navalã Românã se înfiinteazã ca institutie publicã cu personalitate juridicã, cu finantare extrabugetarã, prin fuziunea Inspectoratului Navigatiei Civile - I.N.C. cu Regia Autonomã “Registrul Naval Român”.

(2) Autoritatea Navalã Românã preia toate drepturile si obligatiile celor douã persoane juridice care se desfiinteazã.

(3) Regulamentul de organizare si functionare a Autoritãtii Navale Române se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.

Art. 1⁸. - Autoritatea Navalã Românã este condusã de un consiliu de conducere compus din 11 membri dintre care unul este presedinte si director general.

(2) Membrii consiliului de conducere, precum si presedintele acestuia se numesc si se revocã prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei.

(3) Salarizarea directorului general si indemnizatia membrilor consiliului de conducere se stabilesc prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei.

(4) Personalul salariat din cadrul Inspectoratului Navigatiei Civile - I.N.C. si al Regiei Autonome “Registrul Naval Român” este considerat transferat în cadrul Autoritãtii Navale Române începând cu data înfiintãrii acesteia.

(5) Salarizarea personalului Autoritãtii Navale Române se face potrivit reglementãrilor în vigoare pentru institutiile publice cu finantare extrabugetarã. Drepturile de salarizare si celelalte drepturi de personal se stabilesc prin contractul colectiv de muncã.

(6) Personalul transferat beneficiazã de salariile si drepturile avute anterior organizãrii Autoritãtii Navale Române, pânã la încheierea contractului colectiv de muncã.

(7) Pentru activitãtile si operatiunile specifice desfãsurate sau pentru activitãtile efectuate în legãturã cu acestea Autoritatea Navalã Românã percepe tarife stabilite prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei.

(8) Pentru activitãtile pe care le efectueazã în scopul îndeplinirii obligatiilor ce revin statului în temeiul prevederilor unor conventii si acorduri internationale la care România este parte, Autoritatea Navalã Românã primeste fondurile necesare acoperirii cheltuielilor, de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului.

(9) Autoritatea Navalã Românã îsi exercitã atributiile prin aparatul propriu, prin cãpitãniile de port si prin inspectoratele tehnice, care sunt organe teritoriale operative ale acesteia.”

9. Dupã articolul 1⁸ se introduce sectiunea a 3-a cu urmãtorul titlu:

“Administratii portuare si/sau de cãi navigabile”

10. Dupã titlul sectiunii a 3-a se introduce articolul 1⁹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 1⁹. - (1) Functia de autoritate portuarã si/sau de cãi navigabile este îndeplinitã de administratiile portuare si/sau de cãi navigabile, care au ca principal obiect de activitate aplicarea politicii portuare si de cãi navigabile, elaboratã de cãtre minister, coordonarea activitãtilor care se desfãsoarã în porturi si pe cãile navigabile si implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor de transport naval.

(2) Modul de organizare si functionare a activitãtilor în porturi si pe cãile navigabile, de administrare a infrastructurilor de transport naval si de desfãsurare a activitãtilor de transport naval, a activitãtilor conexe si a activitãtilor auxiliare acestora se stabileste prin lege.”

11. Dupã articolul 1⁹ se introduce sectiunea a 4-a cu urmãtorul titlu:

“Centre de pregãtire si perfectionare a personalului din domeniul transportului naval”

12. Dupã titlul sectiunii a 4-a se introduc articolele 1¹⁰-1¹² cu urmãtorul cuprins:

“Art. 1¹⁰. - (1) Functia de pregãtire si perfectionare a personalului care deserveste mijloacele de transport naval sau care desfãsoarã activitãti de transport naval, activitãti conexe si activitãti auxiliare acestora se asigurã prin centre de pregãtire si perfectionare a personalului din domeniul transportului naval, aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului.

(2) Regulamentul de organizare si functionare a centrelor de pregãtire si perfectionare a personalului din domeniul transportului naval se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.

Art. 1¹¹. - (1) Centrele de pregãtire si perfectionare a personalului din domeniul transportului naval, prevãzute la art. 1¹⁰, îsi pot desfãsura activitatea si prin intermediul unor institutii publice, regii autonome, societãti comerciale, asociatii si fundatii acreditate de cãtre minister, cu avizul Ministerului Educatiei si Cercetãrii.

(2) Criteriile si conditiile de acreditare pentru unitãtile prevãzute la alin. (1) se stabilesc de cãtre minister.

Art. 1¹². - (1) Centrele de pregãtire si perfectionare a personalului din domeniul transportului naval, prevãzute la art. 1¹⁰, pot organiza si derula si alte activitãti mentionate în actul normativ de înfiintare.

(2) Pentru activitãtile si operatiunile specifice desfãsurate centrele de pregãtire si perfectionare a personalului din domeniul transportului naval percep tarife stabilite prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei.”

13. Dupã articolul 1¹² se introduce capitolul I2 cu urmãtorul titlu:

“Activitãti de transport naval”

14. Articolul 2 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 2. - (1) În sensul prezentei ordonante, sunt considerate activitãti de transport naval:

a) transporturile publice maritime sau fluviale de persoane si/sau de mãrfuri, efectuate de cãtre persoane juridice;

b) transporturile de persoane si/sau de mãrfuri în folos propriu, pe apele nationale navigabile, efectuate ca activitate accesorie unei alte activitãti economice, efectuate de persoanele juridice sau fizice care le organizeazã, mãrfurile transportate fiind proprietatea acestora sau rezultatul activitãtii lor, iar persoanele transportate fiind angajatii lor;

c) transporturile de bunuri si/sau persoane în interes personal, pe apele nationale navigabile, efectuate de persoane fizice pentru satisfacerea cerintelor proprii de transport pe apã, pentru sport sau agrement;

d) activitãtile conexe activitãtii de transport naval.

(2) În apele nationale se desfãsoarã si activitãti auxiliare activitãtilor de transport naval.

(3) Ministerul stabileste activitãtile de transport naval, activitãtile conexe si activitãtile auxiliare acestora, care sunt supuse autorizãrii, precum si criteriile de autorizare, cu respectarea prevederilor legale.”

15. Dupã articolul 2 se introduce capitolul I3 cu urmãtorul titlu:

“Mijloace de transport naval”

16. Dupã titlul capitolului I3 se introduce sectiunea 1 cu urmãtorul titlu:

“Dispozitii generale”

17. Dupã titlul sectiunii 1 se introduc articolele 2¹-2³ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 2¹. - Toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, pe timpul cât navigheazã sau stationeazã în apele nationale navigabile ale României, sunt supuse prevederilor legislatiei nationale si ale acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

Art. 2². - (1) Orice navã care navigheazã sau stationeazã în apele nationale navigabile, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, trebuie sã fie conformã cu regulile de clasificare si cu regulile tehnice, precum si cu conditiile de muncã si viatã la bordul navelor, prevãzute în acordurile si conventiile internationale la care România este parte, astfel încât sã nu constituie un pericol pentru siguranta navigatiei, a persoanelor si a mãrfurilor transportate, precum si pentru mediu.

(2) Prevederile alin. (1) se aplicã si navelor care navigheazã sau stationeazã în apele nationale, altele decât ele navigabile.

(3) Normele tehnice obligatorii pentru navele sub pavilion român privind proiectarea, constructia, modificarea si repararea se aprobã de cãtre minister. Aceste norme pot fi elaborate de organele de specialitate ale ministerului sau pot fi cele ale unor societãti de clasificare agreate de cãtre minister.

Art. 2³. - În porturile românesti transporturile maritime si fluviale internationale de mãrfuri si/sau de persoane se desfãsoarã cu accesul liber si nediscriminatoriu al tuturor navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã.”

18. Articolul 3 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 3. - (1) Supravegherea navigatiei si controlul traficului în apele nationale navigabile si în porturi se exercitã de cãtre minister, prin Autoritatea Navalã Românã.

(2) Ministerul, prin Autoritatea Navalã Românã, îsi exercitã autoritatea si asupra navelor care arboreazã pavilion român si navigheazã în marea liberã si în apele teritoriale navigabile ale altor state.”

19. Dupã articolul 3 se introduce articolul 3¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 3¹. - (1) Reglementãrile, supravegherea si controlul navigatiei în apele nationale, altele decât cele navigabile, sunt de competenta consiliilor judetene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pe teritoriul cãrora se aflã aceste ape.

(2) Reglementãrile prevãzute la alin. (1), întocmite de consiliile judetene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, se aprobã de cãtre minister.

(3) Activitatea de supraveghere si control se organizeazã de consiliile judetene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, cu avizul Autoritãtii Navale Române.”

20. Articolul 4 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 4. - Ministerul urmãreste asigurarea conditiilor tehnice minime de navigatie în apele nationale navigabile si în porturi, în ceea ce priveste adâncimile, semnalizarea, manevrarea si acostarea navelor si altele asemenea.”

21. Articolul 5 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 5. - (1) Apele nationale navigabile ale României sunt formate din marea teritorialã, apele interioare navigabile, radele si acvatoriile portuare, precum si din bazinele santierelor navale.

(2) Regimul si întinderea mãrii teritoriale si ale apelor maritime interioare se stabilesc prin lege.

(3) Apele interioare navigabile sunt constituite din:

a) fluviul Dunãrea, râurile, canalele si lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe portiunile lor navigabile;

b) apele navigabile de frontierã, de la malul românesc pânã la linia de frontierã;

c) apele maritime interioare.

(4) Fluviul Dunãrea, râurile, canalele si lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe portiunile lor navigabile, precum si apele navigabile de frontierã, de la malul românesc pânã la linia de frontierã, constituie cãile navigabile interioare ale României, denumite în continuare cãi navigabile. Cãile navigabile, precum si administratorii acestora, din punct de vedere al navigatiei, sunt stabilite nominal si pe portiuni, prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministerului.

(5) Acvatoriile portuare sunt constituite din totalitatea suprafetelor apelor incluse în limitele porturilor.

(6) Radele sunt suprafete de apã destinate adãpostirii sau stationãrii navelor si, în cazuri speciale, operãrii navelor si pot fi:

a) rade interioare, care fac parte din acvatoriile portuare;

b) rade exterioare, suprafete de apã în afara limitelor porturilor.

(7) Bazinele santierelor navale sunt suprafete de apã din incinta santierelor navale destinate activitãtilor de constructii si reparatii de nave.

(8) Limitele acvatoriilor si radelor se stabilesc de cãtre minister.”

22. Articolul 6 se abrogã.

23. Articolul 7 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 7. - (1) Ministerul stabileste regulile de sigurantã a navigatiei în apele nationale navigabile si în porturi.

(2) Ministerul stabileste reglementãrile-cadru privind regulile de navigatie pentru navele de agrement.

(3) Conducãtorii navelor de agrement trebuie sã posede certificate de capacitate corespunzãtoare.

(4) Modelul certificatelor si conditiile de obtinere a acestora se stabilesc de cãtre minister.”

24. Titlul capitolului II si titlul sectiunii I se abrogã.

25. Dupã articolul 7 se introduce sectiunea a 2-a cu urmãtorul titlu:

“Nave”

26. Articolul 8 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 8. - Sunt nave, în întelesul prezentei ordonante, navele maritime si fluviale de orice tip, propulsate sau nepropulsate, care navigheazã la suprafatã sau în imersie, destinate transportului de mãrfuri si/sau de persoane, pescuitului, remorcajului sau împingerii, aparate plutitoare cum ar fi: drage, elevatoare plutitoare, macarale plutitoare, graifere plutitoare si altele asemenea, cu sau fãrã propulsie, precum si instalatiile plutitoare care în mod normal nu sunt destinate deplasãrii sau efectuãrii de lucrãri speciale, cum ar fi: docuri plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave, platforme de foraj si altele asemenea, farurile plutitoare, ambarcatiunile mici si cele destinate activitãtilor de agrement.”

27. Articolul 9 se abrogã.

28. Articolul 10 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 10. - Fac parte din navã instalatiile, masinile si motoarele care asigurã propulsia navei sau produc o altã actiune mecanicã, împreunã cu mecanismele si mijloacele necesare transmiterii acestei actiuni, toate echipamentele necesare navigatiei, diferitelor manevre, sigurantei navei, salvãrii vietii umane, prevenirii poluãrii, comunicatiilor, igienei si exploatãrii potrivit destinatiei navei, precum si proviziile.”

29. Dupã articolul 10 se introduc articolele 10¹ si 10² cu urmãtorul cuprins:

“Art. 10¹. - (1) Conformitatea cu normele tehnice obligatorii de constructie a navelor, prevãzute la art. 22 alin. (3), si cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte se dovedeste cu certificate emise de cãtre Autoritatea Navalã Românã sau de cãtre o organizatie cu care ministerul a încheiat conventii de lucru în acest sens.

(2) Orice navã care se construieste în alt stat si urmeazã, la finalizarea lucrãrilor, sã arboreze pavilionul român trebuie sã fie supravegheatã în timpul constructiei de cãtre Autoritatea Navalã Românã sau de cãtre o organizatie cu care ministerul a încheiat conventii de lucru în acest sens.

Art. 10². - (1) Ministerul aprobã si face publice normele tehnice nationale obligatorii de constructie a navelor.

(2) Anual ministerul aprobã si face publicã lista cuprinzând societãtile de clasificare ale cãror norme tehnice de constructie a navelor sunt agreate de acesta.

(3) Anual ministerul aprobã si face publicã lista cuprinzând organizatiile cu care a încheiat conventii de lucru pentru delegarea dreptului de emitere a certificatelor de conformitate cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte, pentru nave si, dupã caz, pentru companiile care le opereazã.

(4) Criteriile privind alegerea organizatiilor mentionate la alin. (3) se stabilesc de cãtre minister.”

30. Articolul 11 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 11. - Pe timpul cât navigheazã în apele nationale navigabile ale României, opereazã sau stationeazã în porturile românesti, nava, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, trebuie:

a) sã aibã la bord toate actele, certificatele si documentele navei si ale echipajului, valabile, eliberate de autoritãtile competente din statul al cãrui pavilion îl arboreazã sau de organizatii recunoscute de respectivele autoritãti;

b) sã aibã la bord echipajul minim de sigurantã prevãzut în certificatul eliberat de autoritatea competentã din statul al cãrui pavilion îl arboreazã nava.”

31. Articolul 12 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 12. - Reprezentantii Autoritãtii Navale Române si ai cãpitãniilor de port au dreptul la vizitã, la orice orã din zi sau din noapte, la bordul navelor aflate în apele nationale navigabile sau în porturile românesti, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã. Activitatea de control se desfãsoarã în conformitate cu legislatia nationalã în vigoare si cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.”

32. Dupã articolul 12 se introduce articolul 12¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 12¹. - Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, au obligatia, atunci când se aflã în apele nationale navigabile ale României si în porturile românesti, sã respecte dispozitiile Autoritãtii Navale Române, ale cãpitãniilor de port si ale administratiilor portuare si/sau de cãi navigabile privind intrarea/iesirea si navigatia prin acestea, stationarea si operarea în porturi.”

33. La capitolul II, titlul sectiunii a II-a se abrogã.

34. Dupã articolul 12¹ se introduce sectiunea a 3-a cu urmãtorul titlu:

“Înscrierea navelor, constituirea, transmiterea si stingerea drepturilor reale asupra navelor”

35. Articolul 13 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 13. - (1) Navele care arboreazã pavilion român pot fi transmise în proprietatea sau folosinta altor persoane juridice ori fizice, române sau strãine, în conditiile legii.

(2) Constituirea de drepturi reale asupra navelor care arboreazã pavilion român în favoarea unor persoane juridice ori fizice, române sau strãine, este permisã în conditiile legii.

(3) Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arboreazã pavilion român se transcrie, la solicitarea persoanelor juridice sau fizice titulare ale acestor drepturi, în registrele prevãzute la art. 18, fãcându-se mentiunile corespunzãtoare si în actul de nationalitate.”

36. La capitolul II, titlul sectiunii a III-a se abrogã.

37. Articolul 14 se abrogã.

38. Articolul 15 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 15. - (1) Contractul de constructie al navei va fi transcris în registrul prevãzut la art. 18¹.

(2) În acest registru se transcriu transmiterile de proprietate, precum si, dupã caz, constituirile, transmiterile sau stingerile unor drepturi reale asupra navelor în constructie, la solicitarea titularilor acestor drepturi, înainte de obtinerea documentului care sã ateste nationalitatea navei.”

39. Dupã articolul 15 se introduc articolele 15¹-15³ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 15¹. - (1) Orice navã care se construieste în România trebuie sã aibã un proiect avizat de autoritatea competentã a statului al cãrui pavilion urmeazã sã îl arboreze sau de o organizatie recunoscutã de respectiva autoritate.

(2) Persoanele juridice sau fizice care construiesc o navã în România trebuie sã obtinã, înaintea începerii constructiei acesteia, autorizatia de constructie, emisã de cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate se construieste nava, pe baza proiectului prevãzut la alin. (1).

(3) Autoritatea sau organizatia recunoscutã, prevãzutã la alin. (1), are obligatia sã supravegheze executarea constructiei navei.

(4) Ridicarea sau lansarea la apã de pe calã sau doc a unei nave se poate face numai cu aprobarea si sub supravegherea cãpitãniei de port.

Art. 15². - (1) În perioada probelor de mars navele nou-construite în santierele navale din România arboreazã pavilionul român, pe baza unui permis provizoriu emis de cãtre Autoritatea Navalã Românã, la solicitarea santierului naval.

(2) Dupã preluarea de cãtre beneficiar a navelor nou-construite, acestea vor arbora pavilionul statului în care aufost înmatriculate si vor avea la bord documentul care atestã nationalitatea navei, emis de autoritatea competentã a statului respectiv.

(3) Navele nou-construite în România, care urmeazã sã fie înmatriculate în alt stat, pot naviga si pe baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului acelui stat, emis de misiunea diplomaticã pentru România a statului în care urmeazã sã fie înmatriculatã nava.

Art. 15³. - (1) Pânã la obtinerea dreptului de arborare a pavilionului român navele nou construite sau dobândite în afara teritoriului României de persoane juridice sau fizice române pot naviga pe baza unui permis provizoriu emis de misiunea diplomaticã a României pentru statul unde se aflã nava.

(2) Misiunea diplomaticã prevãzutã la alin. (1) elibereazã permisul provizoriu de arborare a pavilionului român numai dacã solicitantul face dovada cã nava îndeplineste conditiile tehnice minime care sã îi permitã stationarea sau deplasarea în sigurantã si cã nu constituie o sursã de poluare a mediului.

(3) Permisele provizorii prin care se acordã dreptul de arborare a pavilionului român, emise de misiunile diplomatice ale României conform alin. (1), pot avea o valabilitate de cel mult 180 de zile, care va putea fi prelungitã numai în mod exceptional, cu acordul ministerului.

(4) Nava care navigheazã în baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului român, emis de o misiune diplomaticã a României, nu poate fi utilizatã în scop comercial.”

40. Articolul 16 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 16. - În scopul tinerii evidentei navele se clasificã dupã cum urmeazã:

a) nave de categoria I: - navele cu propulsie proprie destinate transportului de mãrfuri si/sau de persoane, remorcãrii sau împingerii, cu o putere mai mare de 136 kW, navele fãrã propulsie care au o capacitate de încãrcare mai mare de 10 tone, aparatele si instalatiile plutitoare cu un deplasament mai mare de 15 tone;

b) nave de categoria a II-a: - celelalte tipuri de nave, inclusiv ambarcatiunile mici;

c) nave de agrement: - velierele si iahturile, indiferent de deplasament, construite si echipate pentru cãlãtorii de lungã duratã, precum si cele destinate activitãtilor sportive si de agrement.”

41. Dupã articolul 16 se introduce articolul 16¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 16¹. - Categoriile de nave de agrement, precum si brevetul/certificatul de capacitate pe care trebuie sã îl posede conducãtorii acestora se stabilesc de cãtre minister.”

42. Articolul 17 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 17. - (1) Navele, aparatele si instalatiile plutitoare cu propulsie proprie, de categoria I, se individualizeazã printr-un nume propus de proprietar si aprobat de Autoritatea Navalã Românã.

(2) Navele, aparatele si instalatiile plutitoare fãrã propulsie, de categoria I, se individualizeazã printr-un numãr de înmatriculare acordat de Autoritatea Navalã Românã.

(3) Navele de categoria a II-a si navele de agrement se individualizeazã printr-un numãr acordat de cãpitãnia portului de înmatriculare. La solicitarea proprietarului si cu acordul cãpitãniei portului de înmatriculare, navele de categoria a II-a si navele de agrement pot purta si un nume.

(4) Numele navei sau numãrul prin care navele se individualizeazã se înscrie pe corpul navei, în mod vizibil, pe ambele borduri si în pupa navei si, dupã caz, si pe suprastructura acesteia. În pupa navei se înscrie si numele portului de înmatriculare.

(5) Numele navei sau numãrul prin care nava se individualizeazã se înscrie si pe colacii, plutele, bãrcile si salupele de salvare cu care este echipatã aceasta.”

43. Articolul 18 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 18. - (1) Navele care au obtinut dreptul de arborare a pavilionului român se înregistreazã în registre matricole de evidentã, dupã cum urmeazã:

a) navele de categoria I, în registrele matricole ale navelor de categoria I, tinute de cãtre cãpitãniile de port stabilite de Autoritatea Navalã Românã;

b) navele de categoria a II-a si navele de agrement, în registrele matricole ale navelor de categoria a II-a, tinute de cãtre cãpitãniile de port stabilite de Autoritatea Navalã Românã.

(2) Dupã înregistrarea în registrul matricol al navelor de categoria I, o navã de categoria I se înscrie si în registrul de evidentã centralizatã tinut de cãtre Autoritatea Navalã Românã.”

44. Dupã articolul 18 se introduc articolele 18¹-18⁴ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 18¹. - Evidenta navelor în constructie se tine de cãtre cãpitãniile de port în a cãror zonã de activitate se aflã santierul naval, în registrul de evidentã a navelor în constructie.

Art. 18². - Forma si continutul registrelor matricole si ale registrelor de evidentã a navelor se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãtii Navale Române.

Art. 18³. - (1) Dupã înscrierea în registrele prevãzute la art. 18 se elibereazã actul de nationalitate care atestã dreptul navei de arborare a pavilionului român.

(2) Valabilitatea actelor de nationalitate este de 5 ani si se poate prelungi pe perioade de încã 5 ani, cu conditia ca certificatele de stare tehnicã sã fie valabile.

(3) Forma si continutul actelor de nationalitate si ale certificatelor de stare tehnicã se aprobã si se fac publice de cãtre minister.

Art. 18⁴. - (1) În cazul contractelor de închiriere de tip bare-boat sau leasing pentru nave care arboreazã pavilion român, încheiate între proprietari români si operatori români sau strãini ori între operatori, operatorul care exploateazã efectiv nava trebuie sã solicite, cu acordul proprietarului, eliberarea unui nou act de nationalitate în care, pe lângã numele proprietarului, sã fie mentionat si numele acestuia.

Noul act de nationalitate se elibereazã cu conditia depunerii prealabile a actului de nationalitate initial, care se pãstreazã la Autoritatea Navalã Românã.

(2) Noul act de nationalitate, eliberat în conditiile alin. (1), este valabil pe perioada derulãrii contractului sau pânã la solicitarea în scris a proprietarului privind anularea acestuia.

(3) Dupã expirarea sau anularea actului de nationalitate eliberat în conditiile alin. (1), acesta se depune la Autoritatea Navalã Românã care restituie proprietarului actul de nationalitate initial.”

45. Articolele 19 si 20 se abrogã.

46. Articolul 21 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 21. - Constituirile ori transmiterile de drepturi reale asupra navelor, precum si stingerea acestor drepturi, care nu sunt transcrise în registrele prevãzute la art. 18 si 18¹-18⁴, nu sunt opozabile tertilor.”

47. Articolul 22 se abrogã.

48. La capitolul II, titlul sectiunii a IV-a se abrogã.

49. Dupã articolul 22 se introduce sectiunea a 4-a cu urmãtorul titlu:

“Nationalitatea navei si dreptul de a arbora pavilionul român”

50. Articolul 23 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 23. - (1) Orice navã care se aflã în apele nationale navigabile ale României trebuie sã arboreze pavilionul statului în care este înmatriculatã.

(2) Navele au nationalitatea statului în care au fost înmatriculate si al cãrui pavilion sunt autorizate sã îl arboreze.”

51. Articolul 24 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 24. - (1) În numele Guvernului, ministerul, prin Autoritatea Navalã Românã, acordã dreptul de arborare a pavilionului român si dispune suspendarea sau retragerea acestui drept.

(2) Dreptul de a arbora pavilionul român se acordã:

a) navelor maritime proprietate a persoanelor juridice sau fizice române;

b) navelor maritime proprietate a persoanelor juridice sau fizice strãine care au sediul unei filiale sau domiciliul în România;

c) navelor fluviale proprietate a persoanelor fizice sau juridice române, la care participarea capitalului românesc este de cel putin 51%;

d) navelor maritime proprietate a persoanelor fizice sau juridice strãine, închiriate în bare-boat sau cumpãrate în leasing de persoane fizice sau juridice române;

e) navelor fluviale proprietate a persoanelor fizice sau juridice strãine, închiriate în bare-boat sau cumpãrate în leasing de persoane fizice sau juridice române, la care participarea capitalului românesc este de cel putin 51%.

(3) În toate cazurile prevãzute la alin. (2) trebuie sã se facã dovada cã navele îndeplinesc prevederile art. 101.”

52. Dupã articolul 24 se introduce articolul 24¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 241. - (1) Pentru a obtine dreptul de arborare a pavilionului român, în conditiile art. 24, persoanele juridice române trebuie sã prezinte certificatul de radiere a navelor sau de suspendare a dreptului de arborare a pavilionului, dupã caz, emis de cãtre autoritatea competentã a statului al cãrui pavilion l-au arborat anterior.

(2) Navele mentionate la alin. (1) pierd dreptul de arborare a pavilionului român la încetarea contractului de închiriere de tip bare-boat sau leasing ori la solicitarea în scris a proprietarului sau a operatorului, cu avizul proprietarului, dupã caz.”

53. Articolul 25 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 25. - Navele care au obtinut dreptul de arborare a pavilionului român sunt de nationalitate românã si nu au dreptul sã arboreze pavilionul altui stat.”

54. Dupã articolul 25 se introduce articolul 25¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 25¹. - (1) Navele autorizate sã arboreze pavilionul român au dreptul sã navigheze numai dacã au la bord urmãtoarele documente:

a) documentele care atestã dreptul de a arbora acest pavilion;

b) certificatul de conformitate cu normele tehnice obligatorii;

c) certificatele care sã ateste conformitatea cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

(2) Navele care arboreazã pavilionul român trebuie sã tinã un jurnal de bord si, dupã caz, alte jurnale stabilite de cãtre minister.”

55. Articolul 26 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 26. - Dreptul de a arbora pavilionul român se suspendã la solicitarea proprietarului navei, care are obligatia sã predea Autoritãtii Navale Române actul de nationalitate a navei.”

56. Dupã articolul 26 se introduc articolele 26¹ si 26² cu urmãtorul cuprins:

“Art. 26¹. - Dreptul de a arbora pavilionul român se poate retrage:

a) la solicitarea proprietarului navei;

b) dacã nu mai sunt îndeplinite conditiile prevãzute la art. 24 alin. (2).

Art. 262. - Procedurile privind obtinerea dreptului de a arbora pavilionul român, înmatricularea, luarea si scoaterea din evidentã a navelor, transcrierea drepturilor reale asupra navelor se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãtii Navale Române, si se fac publice de cãtre acesta.”

57. Capitolul III va avea urmãtorul titlu:

“Personalul navigant si echipajul navelor”

58. La capitolul III, sectiunea 1 va avea urmãtorul titlu:

“Personalul navigant. Echipajul navelor”

59. Articolul 27 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 27. - (1) Personalul navigant român este constituit din totalitatea persoanelor care au cetãtenie românã si care posedã un brevet sau un certificat de capacitate, obtinut în conformitate cu prevederile legale si care dã dreptul acestora sã îndeplineascã functii la bordul navelor.

(2) Evidenta personalului navigant român se tine de cãtre Autoritatea Navalã Românã, prin cãpitãniile de port, în registrele de evidentã a personalului navigant.

(3) Forma si continutul registrului de evidentã a personalului navigant român se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãtii Navale Române.”

60. Articolul 28 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 28. - (1) Orice navã care arboreazã pavilionul român este deservitã de un echipaj care asigurã operarea navei în conditii de sigurantã si de protectie a mediului si îndeplineste alte activitãti la bordul navei.

(2) Echipajul este format din personal navigant si personal auxiliar, iar componenta acestuia este stabilitã conform tipului si destinatiei navei.”

61. Dupã articolul 28 se introduc articolele 28¹ si 28² cu urmãtorul cuprins:

“Art. 28¹. - (1) În cadrul echipajului functiile la bordul navelor care arboreazã pavilionul român pot fi îndeplinite numai de personalul navigant care posedã brevete sau certificate de capacitate corespunzãtoare, dupã caz.

(2) Personalul auxiliar efectueazã activitãti la bordul navelor, pentru care nu se elibereazã brevete sau certificate de capacitate.

(3) Toti membrii echipajului trebuie sã facã dovada cã au vârsta minimã necesarã si cã îndeplinesc conditiile de sãnãtate prevãzute în reglementãrile nationale si în acordurile si conventiile internationale la care România este parte.

Art. 28². - (1) Fiecare membru al echipajului trebuie sã posede în mod obligatoriu, ca document de identitate, un carnet de marinar.

(2) Carnetul de marinar se elibereazã, în numele Guvernului, de cãtre minister, prin Autoritatea Navalã Românã.

(3) Forma si continutul carnetului de marinar se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãtii Navale Române.”

62. Articolul 29 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 29. - (1) Personalul de specialitate al santierelor, care participã la efectuarea probelor de mars ale navelor nou-construite sau iesite din reparatii, va fi ambarcat pe perioada probelor fãrã sã posede un carnet de marinar.

(2) Cãpitãnia de port stabileste echipajul minim de sigurantã care trebuie sã fie ambarcat pe aceste nave, pe perioada probelor de mars.”

63. Articolul 30 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 30. - La bordul navelor care arboreazã pavilionul român, în afara echipajului, pot fi îmbarcate si alte persoane, în limita mijloacelor de salvare existente la bord, cu acordul si pe rãspunderea proprietarului/operatorului navei si cu aprobarea cãpitãniei portului de îmbarcare. Aceste persoane nu sunt obligate sã posede carnet de marinar.”

64. La capitolul III, titlul sectiunii a II-a se abrogã.

65. Articolul 31 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 31. - (1) Din punct de vedere al activitãtii desfãsurate personalul navigant este format din urmãtoarele categorii:

a) personal de punte;

b) personal de masini;

c) personal de radiocomunicatii.

(2) Din punct de vedere al calificãrii personalul navigant este format din urmãtoarele categorii:

a) personal navigant posesor de brevete, respectiv personalul prevãzut la art. 32 lit. a)-f);

b) personal navigant posesor de certificate de capacitate, respectiv personalul prevãzut la art. 32 lit. g).

(3) Personalul auxiliar poate fi format din urmãtoarele categorii:

a) personal medico-sanitar;

b) personal sanitar-veterinar;

c) personal de pescuit si de prelucrare a pestelui;

d) personal tehnologic;

e) personal administrativ;

f) personal pentru alte activitãti la bordul navei.”

66. Articolul 32 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 32. - Ierarhia functiilor, în cadrul echipajului navei, este:

a) comandant;

b) secund;

c) ofiteri de punte;

d) sef mecanic;

e) ofiteri mecanici;

f) alti ofiteri;

g) personal cu certificat de capacitate: sef echipaj, fitter, timonier, conducãtor de salupã, ajutor mecanic, electrician, pompagiu, fochist, motorist, marinar;

h) personal auxiliar.”

67. Dupã articolul 32 se introduc articolele 32¹ si 32² cu urmãtorul cuprins:

“Art. 32¹. - Regulamentul-cadru privind serviciul la bordul navelor care arboreazã pavilionul român se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãtii Navale Române.

Art. 32². - (1) Orice navã care arboreazã pavilionul român trebuie sã aibã la bord, indiferent de situatia în care se aflã, un echipaj minim de sigurantã.

(2) Echipajul minim de sigurantã se stabileste în functie de tipul si destinatia navei, de mãrimea acesteia, de numãrul de nave din convoi, de gradul de automatizare al navei, precum si de situatia în care se aflã nava: în mars, în stationare, în reparatii, în conservare sau în iernatic.

(3) Echipajul minim de sigurantã asigurã conducerea navei în sigurantã în timpul navigatiei si al manevrelor, paza si siguranta navei în stationare, vitalitatea navei, prevenirea si stingerea incendiilor la bord, prevenirea poluãrii mediului, exploatarea în sigurantã a instalatiilor si a echipamentelor de propulsie, guvernare, manevrã, navigatie si telecomunicatii.

(4) Autoritatea Navalã Românã stabileste echipajul minim de sigurantã, precum si functiile acestuia, pentru fiecare categorie de navã, si elibereazã un certificat privind echipajul minim de sigurantã. Autoritatea Navalã Românã stabileste conditiile de eliberare si perioada de valabilitate a acestuia.”

68. Articolul 33 se abrogã.

69. Articolul 34 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 34. - (1) Brevetele sau certificatele de capacitate se obtin dupã promovarea unui examen sustinut în fata unei comisii stabilite de Autoritatea Navalã Românã sau, dupã caz, prin echivalare, la cerere.

(2) Brevetele sau certificatele de capacitate se elibereazã de cãtre Autoritatea Navalã Românã, în numele ministerului.”

70. Dupã articolul 34 se introduce articolul 34¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 34¹. - Conditiile de obtinere, reconfirmare, suspendare sau anulare a brevetelor si a certificatelor de capacitate, nomenclatorul, forma si continutul acestora, precum si functiile care pot fi îndeplinite la bordul navelor de posesorii brevetelor si ai certificatelor de capacitate se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãtii Navale Române.”

71. Articolul 35 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 35. - (1) Pentru participarea la examenul prevãzut la art. 34 alin. (1) personalul navigant trebuie sã facã dovada cã a absolvit cursurile de pregãtire si perfectionare organizate în conformitate cu reglementãrile nationale si acordurile si conventiile internationale la care România este parte.

(2) Durata si continutul cursurilor de pregãtire si perfectionare se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãtii Navale Române.”

72. Dupã articolul 35 se introduc articolele 35¹ si 35² cu urmãtorul cuprins:

“Art. 35¹. - Pentru a putea îndeplini o functie la bordul navei personalul navigant si personalul auxiliar trebuie sã facã dovada cã au absolvit cursurile de pregãtire si perfectionare organizate în conformitate cu reglementãrile nationale si acordurile si conventiile internationale la care România este parte.

Art. 35². - Pentru activitãtile sportive, de agrement sau transport în interes personal Autoritatea Navalã Românã va stabili portiunile din apele nationale navigabile si categoriile de nave cu care si unde se desfãsoarã aceste activitãti pentru care sunt necesare certificate de capacitate, precum si conditiile si cursurile obligatorii pentru obtinerea acestora.”

73. Articolul 36 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 36. - (1) Personalul navigant care face parte din echipajul navelor care arboreazã pavilion român trebuie sã aibã cetãtenie românã.

(2) Personalul navigant prevãzut la alin. (1) poate fi si de altã cetãtenie decât cea românã, cu exceptia comandantului, a secundului si a sefului mecanic, cu aprobarea Autoritãtii Navale Române si numai dacã brevetele sau certificatele de capacitate ale acestora sunt recunoscute de cãtre Autoritatea Navalã Românã.

(3) În situatii exceptionale, pentru o perioadã limitatã de timp, cu aprobarea Autoritãtii Navale Române sau dacã prin acordurile internationale la care România este parte se prevede astfel, la bordul unei nave care arboreazã pavilionul român pot fi angajate pe functiile de comandant, secund sau de sef mecanic si persoane care nu sunt de cetãtenie românã, cu conditia ca brevetele acestora sã fie recunoscute de cãtre Autoritatea Navalã Românã.

(4) Toate persoanele care fac parte din echipajul unei nave care arboreazã pavilionul român, dar nu sunt de cetãtenie românã, beneficiazã de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii ca si membrii echipajului de cetãtenie românã.”

74. Articolul 37 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 37. - (1) Personalul navigant român se poate ambarca si pe nave care arboreazã pavilionul altor state, pe cont propriu sau prin intermediul agentiilor de personal navigant.

(2) Agentiile de personal navigant, persoane juridice române, prevãzute la alin. (1), pentru a fi autorizate în conditiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului, au urmãtoarele obligatii:

a) sã respecte prevederile conventiilor internationale la care România este parte, referitoare la echipaje;

b) sã constituie garantia stabilitã pentru a asigura cheltuielile de repatriere a membrilor echipajului, în cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu îsi îndeplineste aceastã obligatie.

(3) Personalul navigant român care a fost ambarcat pe nave care arboreazã pavilion strãin, în conformitate cu prevederile alin. (1), pentru a i se lua în considerare stagiul de ambarcare, trebuie sã prezinte la cãpitãnia de port la care este înregistrat copie de pe contractele individuale de ambarcare si adeverintele privind perioadele de ambarcare, eliberate de la nave.

(4) În cazul nerespectãrii prevederilor alin. (3) perioadele de ambarcare efectuate nu se vor lua în considerare la calculul stagiului în vederea înscrierii la examenele pentru obtinerea de brevete sau certificate de capacitate sau la reconfirmarea acestora si nici pentru stabilirea unor drepturi conform prevederilor legale.”

75. La capitolul III, sectiunea a 3-a va avea urmãtorul titlu:

“Drepturile si obligatiile echipajului”

76. Articolul 38 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 38. - Raporturile de muncã ale membrilor echipajelor navelor care arboreazã pavilionul român cu angajatorii lor se stabilesc pe baza prevederilor legislatiei nationale, ale acordurilor si ale conventiilor internationale la care România este parte, precum si pe baza contractelor colective de muncã si a celor individuale de ambarcare.”

77. Dupã articolul 38 se introduce articolul 38¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 38¹. - Timpul de lucru si cel de odihnã, precum si drepturile si conditiile de muncã si viatã ce trebuie asigurate la bordul navelor care arboreazã pavilionul român se stabilesc de cãtre minister, în conformitate cu legislatia muncii, cu acordurile si conventiile internationale la care România este parte.”

78. Articolul 39 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 39. - (1) Pe perioada în care se aflã ambarcat personalul care formeazã echipajul navei are dreptul la cazare gratuitã pe navã, la hranã sau la alocatie zilnicã de hranã, care se acordã în cuantumul si în conditiile stabilite prin contractul colectiv de muncã si/sau prin contractul individual de ambarcare, pentru societãtile comerciale, sau prin hotãrâre a Guvernului, pentru institutiile publice sau regiile autonome. Cheltuielile pentru hranã sau alocatia zilnicã de hranã se suportã de angajator din cheltuielile de exploatare, sunt deductibile fiscal si nu se includ în veniturile salariale supuse impozitãrii.

(2) În cazul în care o navã care arboreazã pavilionul român efectueazã voiaj international, membrii echipajului au dreptul la o diurnã în valutã pe perioada voiajului, din care se retine contravaloarea hranei asigurate la bord. Nivelul diurnei si moneda în care se plãteste, precum si nivelul contravalorii hranei se stabilesc prin contractul colectiv de muncã si prin contractul individual de ambarcare, în cazul societãtilor comerciale, sau prin hotãrâre a Guvernului, în cazul institutiilor publice sau al regiilor autonome.

(3) Proprietarii sau operatorii navelor care arboreazã pavilionul român au obligatia de a respecta prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte, referitoare la echipajele navelor.

(4) Pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus în timpul ambarcãrii, din cauza serviciului sau a unui eveniment de navigatie si fãrã culpa sa, echipajul are dreptul la o despãgubire al cãrei cuantum este stabilit prin contractul colectiv de muncã si/sau prin contractul individual de ambarcare.”

79. Articolul 40 se abrogã.

80. Articolul 41 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 41. - Comandantul exercitã comanda pe navã si în acest scop este învestit cu autoritate asupra tuturor persoanelor ambarcate pe navã si îndeplineste atributiile ce îi revin potrivit prevederilor legislatiei nationale si acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.”

81. Articolul 42 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 42. - (1) În cazul în care comandantul, indiferent din ce motiv, se aflã în imposibilitatea de a exercita comanda navei, aceasta trece asupra secundului si apoi asupra ofiterilor de punte, dupã caz, în ordinea ierarhicã stabilitã prin Regulamentul privind serviciul la bordul navelor.

(2) Fiecare preluare de comandã se înscrie în jurnalul de bord al navei, mentionându-se circumstantele care au determinat-o.”

82. Dupã articolul 42 se introduc articolele 42¹-42³ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 421. - (1) Comandantul este responsabil de starea de navigabilitate a navei, de mentinerea la bord a conditiilor pentru navigatia în sigurantã si de protectie a mediului, a conditiilor de muncã si viatã a echipajului navei.

(2) Înaintea începerii oricãrui voiaj, precum si în timpul acestuia comandantul trebuie sã se asigure cã nava îndeplineste conditiile prevãzute la alin. (1), în caz contrar acesta trebuind sã informeze proprietarul sau, dupã caz, operatorul navei, pentru remedierea situatiei.

Art. 422. - În cazul în care nava se aflã în pericol, comandantul trebuie sã actioneze pentru a salva persoanele care se aflã la bord, pentru a proteja nava si încãrcãtura si pentru a pãstra în sigurantã jurnalul de bord si celelalte documente ale navei, si nu va pãrãsi nava, cu exceptia cazului când nu mai existã sanse reale de salvare a navei.

Art. 423. - (1) În cazul în care o navã care arboreazã pavilionul român este arestatã, retinutã sau sechestratã de autoritãtile dintr-un alt stat, comandantul va informa imediat cea mai apropiatã misiune diplomaticã a României si Autoritatea Navalã Românã.

(2) În acelasi mod trebuie sã actioneze comandantul si în situatia în care a fost revocatã mãsura arestãrii, retinerii sau sechestrãrii.”

83. Articolul 43 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 43. - (1) Comandantul navei, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, atunci când nava se aflã în stationare sau navigheazã în apele nationale navigabile ale României, navigheazã în apele interioare nationale navigabile ale altor state sau în marea liberã si urmeazã sã facã escalã într-un port românesc, este obligat sã întocmeascã un raport scris despre orice eveniment petrecut pe navã, precum: abordaj, avarie, poluare, incendiu, înec, acte de indisciplinã sau revoltã la bord si altele asemenea.

(2) Comandantul este obligat sã depunã raportul asupra evenimentelor prevãzute la alin. (1), dupã cum urmeazã:

a) la cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate se afla nava în momentul producerii incidentului;

b) la cãpitãnia primului port românesc în care va sosi nava, dacã în momentul evenimentului nava se afla în mars în apele nationale navigabile ale României, în marea liberã sau dacã evenimentul s-a produs pe cãile navigabile interioare între ultimul port strãin si primul port din apele nationale ale României.”

84. Dupã articolul 43 se introduce articolul 43¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 43¹. - În cazul în care navele care arboreazã pavilionul român se aflã în afara apelor nationale navigabile ale României, raportul comandantului privind evenimentele prevãzute la art. 43 se depune dupã cum urmeazã:

a) la autoritatea localã competentã în domeniul navigatiei, dacã evenimentul s-a produs în apele apartinând unui alt stat, fie cã nava se afla în mars, fie cã se afla în stationare; raportul va fi trimis si la misiunea diplomaticã a României în acel stat;

b) la autoritatea localã competentã în domeniul navigatiei din primul port de escalã a navei, dacã evenimentul s-a produs în marea liberã; raportul va fi trimis si la misiunea diplomaticã a României în statul în care se aflã portul de escalã.”

85. Articolul 44 se abrogã.

86. Articolul 45 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 45. - (1) În cazurile prevãzute la art. 43 si 43¹ raportul se depune în termen de 24 de ore de la sosirea navei în port sau de la producerea evenimentului, dacã evenimentul s-a produs pe timpul stationãrii navei în port.

(2) Dacã raportul se depune dupã acest termen, comandantul devine rãspunzãtor de eventuala disparitie a probelor sau de imposibilitatea conservãrii lor, precum si de consecintele acestora.

(3) În cazul în care evenimentul se produce în timpul operatiunilor de încãrcare/descãrcare, comandantul este obligat sã anunte despre producerea evenimentului, în afarã de cãpitãnia de port, si pe operatorul portuar.”

87. Dupã articolul 45 se introduc articolele 45¹-45⁴ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 45¹. - Prin raport al comandantului se întelege inclusiv protestul sau reclamatia pe care o face comandantul navei în cazul tuturor evenimentelor prevãzute la art. 43 alin. (1).

Art. 45². - (1) În situatii deosebite comandantul are dreptul de a impune mãsuri exceptionale la bordul navei, în functie de gravitatea situatiei.

(2) Comandantul are dreptul sã izoleze orice persoanã aflatã la bord, dacã actiunile acesteia, chiar dacã nu întrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni, pun în pericol siguranta navei, a persoanelor sau a lucrurilor aflate pe navã.

Art. 45³. - (1) Comandantul are obligatia de a face cercetãrile care se impun în cazul în care la bordul navei sunt descoperite elemente ale unei infractiuni prevãzute de legislatia românã, sã acorde persoanei acuzate dreptul la apãrare, sã o protejeze pe ea si proprietãtile ei, sã o retinã în conditii normale de viatã la bord si sã o predea autoritãtilor competente din primul port de escalã, împreunã cu documentele întocmite în timpul cercetãrii.

(2) Comandantul are obligatia de a consemna în jurnalul de bord al navei evenimentele prevãzute la alin. (1) si sã informeze în scris misiunea diplomaticã a României în statul în al cãrui port face escalã nava.

Art. 454. - Comandantul are obligatia de a înregistra în jurnalul de bord nasterile, cãsãtoriile si decesele care au loc la bordul navei si are dreptul si obligatia de a certifica testamentul unei persoane aflate la bord, când nava se aflã în mars. Certificarea acordatã de comandant este echivalentã cu certificarea acordatã de un notar public.”

88. Capitolul IV va avea urmãtorul titlu:

“Activitãti efectuate cu mijloacele de transport naval”

89. La capitolul IV, sectiunea I, respectiv articolele 46 si 47, se abrogã.

90. La capitolul IV, sectiunea a 2-a va avea urmãtorul titlu:

“Activitãti care se efectueazã cu nave care arboreazã pavilion român”

91. Articolul 48 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 48. - (1) În apele nationale navigabile ale României urmãtoarele activitãti se efectueazã folosindu-se numai nave care arboreazã pavilionul român:

a) remorcajul de manevrã al navelor maritime în porturi;

b) remorcajul de manevrã al navelor fluviale în porturi;

c) transportul navelor cu remorchere/împingãtoare între porturile românesti;

d) transportul pilotilor care asigurã pilotajul la intrarea si iesirea din porturi, în interiorul acestora si pe cãile navigabile;

e) cabotajul, respectiv transportul de mãrfuri, postã si pasageri, efectuat prin îmbarcarea dintr-un punct situat pe teritoriul României si având ca destinatie un alt punct situat pe acelasi teritoriu;

f) asistenta si salvarea în apele nationale navigabile a persoanelor, navelor si aeronavelor, precum si a încãrcãturii acestora;

g) scoaterea navelor scufundate, a epavelor si a încãrcãturii acestora, aflate în apele nationale navigabile;

h) pescuitul;

i) serviciile de interes local pentru desfãsurarea activitãtii organelor administratiei publice centrale si ale administratiei publice locale, precum si altele asemenea;

j) lucrãrile pentru realizarea si continuarea constructiilor hidrotehnice si pentru asigurarea conditiilor tehnice privind siguranta navigatiei;

k) explorarea si exploatarea mãrii sau a fundului mãrii, în conditiile legii.

(2) Ministerul poate autoriza ca activitãtile prevãzute la alin. (1) lit. a), c), d), e), f), g), i) si j) sã se execute si cu utilizarea unor nave care arboreazã pavilionul altor state, dacã navele care arboreazã pavilionul român nu sunt disponibile, dacã nu existã nave care arboreazã pavilion român specializate sau dacã caracteristicile tehnice ale celor disponibile nu permit efectuarea acestor activitãti la parametri corespunzãtori solicitãrilor.

(3) Activitãtile prevãzute la alin. (1) lit. h) si k) se pot efectua cu nave care arboreazã pavilionul altor state, numai cu aprobarea autoritãtilor competente pentru domeniile de activitate respective.

(4) Dacã în acordurile sau în conventiile internationale la care România este parte se prevede în mod expres, activitãtile prevãzute la alin. (1) se pot efectua si cu nave care arboreazã pavilionul statelor care sunt pãrti la respectivele acorduri sau conventii.”

92. Articolul 49 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 49. - În cazul navelor care arboreazã pavilion strãin, activitatea prevãzutã la art. 48 alin. (1) lit. b) se efectueazã dupã cum urmeazã:

a) cu remorcherele si împingãtoarele administratiei portului respectiv:

b) cu alte remorchere si împingãtoare care arboreazã pavilionul român, dacã administratia portului nu poate pune la dispozitie astfel de nave de manevrã;

c) prin exceptie de la prevederile lit. a) si b), activitatea prevãzutã la art. 48 alin. (1) lit. b) se poate efectua si cu remorchere si împingãtoare care arboreazã pavilionul altui stat, dacã nu sunt disponibile nave de manevre care arboreazã pavilionul român si cu aprobarea cãpitãniei de port.”

93. Dupã titlul sectiunii a 3-a se introduce articolul 49¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 49¹. - Asistenta si salvarea navelor aflate în pericol pe mare sau în apele nationale navigabile, a bunurilor, a încãrcãturii si a persoanelor aflate la bordul acestora sunt reglementate prin prevederile legislatiei nationale si ale acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.”

94. Articolul 50 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 50. - În cazul în care comandantul unei nave care arboreazã pavilionul român primeste un mesaj care indicã faptul cã o navã se aflã în pericol, este obligat ca, în mãsura în care nu îsi pune în primejdie nava, echipajul, pasagerii si/sau încãrcãtura, sã se deplaseze cu toatã viteza posibilã în respectivele circumstante cãtre acea navã pentru a-i acorda asistenta necesarã si pentru a salva persoanele aflate în pericol la bordul acelei nave.”

95. Articolul 52 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 52. - (1) Comandantul nu mai are obligatia de asistentã si salvare în cazul în care comandantul navei aflate în pericol refuzã expres ajutorul, precum si atunci când s-a primit informatia cã ajutorul nu mai este necesar.

(2) Motivele de neacordare a ajutorului prevãzut la alin. (1) se vor consemna în jurnalul de bord.”

96. Articolul 53 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 53. - (1) Asistenta si salvarea navei, a încãrcãturii si/sau a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit întelegerii cu comandantul navei sau cu proprietarul ori cu operatorul acesteia. Întelegerea poate fi scrisã sau transmisã prin orice mijloc de comunicatie si consemnatã în jurnalul de bord.

(2) În cazul în care nava în pericol se aflã în apele nationale navigabile si comandantul, proprietarul sau operatorul acesteia întârzie nejustificat încheierea unei întelegeri pentru asistentã sau salvare si cãpitãnia de port, în a cãrei zonã de activitate se aflã nava în pericol, considerã cã respectiva navã constituie un pericol real pentru siguranta navigatiei, pentru mediu sau pentru populatia din împrejurimi, aceasta poate ordona interventia pentru salvare institutiilor specializate sau altor nave disponibile.

(3) Pentru cazul prevãzut la alin. (2) proprietarul sau operatorul navei ori, dupã caz, proprietarul mãrfii salvate va suporta cheltuielile ocazionate de interventia ordonatã de cãpitãnia de port.

(4) Ordinele cãpitãniei de port, prevãzute la alin. (2), sunt obligatorii pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã.

(5) În cazul prevãzut la alin. (2) cãpitãnia de port are obligatia sã întocmeascã un document care trebuie sã cuprindã: situatia de pericol în care se afla nava, confirmarea operatiunilor de salvare ordonate de ea, numele navelor si ale persoanelor care au participat la solicitarea sa, precum si calculul cheltuielilor justificate de participarea la salvare. Acest document, aprobat de Autoritatea Navalã Românã, constituie titlu executoriu pentru recompensa de salvare cuvenitã fiecãrui participant, persoanã juridicã.”

97. Articolul 54 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 54. - (1) În toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol, poluare si altele asemenea sau de interes general, apãrute pe mare, în apele nationale navigabile sau în porturi, cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate se petrec acestea coordoneazã toate activitãtile de salvare si de limitare a efectelor acestora.

(2) În situatiile prevãzute la alin. (1) cãpitãnia de port poate cere concursul navelor si al echipajelor aflate în port sau în apropiere, precum si al oricãrei persoane care desfãsoarã o activitate de transport naval, acestea fiind obligate sã acorde sprijinul solicitat si sã respecte ordinele date de cãpitãnia de port.”

98. Dupã articolul 54 se introduc articolele 54¹ si 54² cu urmãtorul cuprins:

“Art. 541. - (1) Prevederile art. 49¹, 50, 52-54 se aplicã în mod corespunzãtor si în cazul în care pe mare sau în apele nationale navigabile se aflã în pericol aeronave ori persoane aflate sau cãzute de la bordul acestora.

(2) În caz de imposibilitate sau dacã, în circumstantele speciale în care s-ar afla, comandantul considerã cã nu este rational si nici necesar sã acorde ajutorul sãu, el este obligat sã înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate sã facã aceasta.

Art. 54². - (1) Documentele de confirmare a operatiunilor de salvare a navelor si/sau de limitare a efectelor cazurilor prevãzute la art. 53 alin. (2), aflate în pericol pe mare, în apele nationale navigabile sau în porturile românesti, întocmite de cãpitãnia de port si însotite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operatiuni, precum si cele privind paza si administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu.

(2) Executarea titlului prevãzut la alin. (1), de cãtre unitatea creditoare, se face cu prioritate înaintea oricãrei alte creante”.

99. Articolul 55 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 55. - (1) În cazul în care pe mare, în apele nationale navigabile sau în porturile românesti a avut loc sinistrul sau salvarea unei nave care arboreazã pavilion strãin, Autoritatea Navalã Românã are obligatia sã informeze imediat oficiul consular al statului al cãrui pavilion îl arboreazã nava.

(2) În cazul sinistrului unei nave care arboreazã pavilionul unui stat cu care statul român a încheiat acorduri internationale, se vor aplica dispozitiile din aceste acorduri privind termenele, conditiile de informare si relatiile cu oficiul consular al statului respectiv.”

100. Articolele 56 si 57 se abrogã.

101. La capitolul IV, titlul sectiunii a IV-a si articolele 58-61 si 63 se abrogã.

102. Articolul 62 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 62. - Asistenta si salvarea navelor remorcate sau împinse ori a încãrcãturii acestora de cãtre nava care le remorcheazã sau le împinge dau dreptul salvatorilor la recompensã numai în cazurile în care evenimentul nu s-a produs din culpa echipajului remorcherului sau al împingãtorului, dacã acesta a prestat servicii exceptionale care nu pot fi considerate ca efectuate în îndeplinirea contractului de remorcare.”

103. Articolul 64 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 64. - (1) Comandantul si ceilalti membri ai echipajelor navelor care au participat la operatiunile de asistentã si salvare, precum si angajatii apartinând unitãtilor de pe uscat participante, care au contribuit efectiv la organizarea si la efectuarea operatiunilor de asistentã si salvare, sunt îndreptãtiti sã primeascã o parte din recompensa de salvare. Acestia sunt îndreptãtiti sã primeascã o parte din recompensa de salvare si în cazul în care operatiunile de asistentã si salvare au avut loc între nave apartinând aceleiasi persoane juridice sau fizice.

(2) Personalul din cadrul Autoritãtii Navale Române si personalul operativ din cadrul cãpitãniilor de port, care coordoneazã si participã direct la operatiunile de salvare, au dreptul la o primã de salvare în cuantum de 5% din valoarea netã a recompensei de salvare, pe care beneficiarii recompensei de salvare au obligatia sã o plãteascã.”

104. Dupã articolul 64 se introduc articolele 64¹-64⁵ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 64¹. - (1) Activitatea de cãutare si salvare a vietii omenesti pe mare si în apele nationale navigabile se organizeazã de cãtre minister, în conformitate cu acordurile si conventiile internationale la care România este parte. (2) Activitatea de cãutare si salvare a vietii omenesti, prevãzutã la alin. (1), se efectueazã în mod gratuit de statul român, în conformitate cu revederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte, pentru orice persoanã, indiferent de nationalitatea acesteia.

(3) Centrul de coordonare a activitãtii de cãutare si salvare a vietii omenesti pe mare se organizeazã si functioneazã în cadrul Autoritãtii Navale Române.

(4) Fondurile necesare pentru achizitionarea si întretinerea navelor, a echipamentelor si a instalatiilor utilizate la cãutarea si salvarea vietii omenesti de cãtre institutiile publice, regiile autonome sau companiile nationale aflate sub autoritatea ori în subordinea ministerului, dupã caz, se asigurã din alocatii de la bugetul de stat pentru cheltuieli de capital, în limita sumelor prevãzute cu aceastã destinatie în bugetul ministerului.

Art. 64². - Îndeplinirea obligatiilor ce revin statului din prevederile conventiilor internationale privind prevenirea poluãrii apelor de cãtre navele aflate în apele nationale navigabile si coordonarea actiunilor de depoluare se asigurã de cãtre minister, prin institutiile aflate în subordinea sau sub autoritatea sa, prin delegare de competentã.

Art. 64³. - (1) Coordonarea activitãtilor de prevenire a poluãrii apelor de cãtre navele aflate în apele nationale navigabile si de interventie pentru depoluare se deleagã Autoritãtii Navale Române.

(2) În cadrul Autoritãtii Navale Române se organizeazã si functioneazã Centrul de coordonare a activitãtilor de prevenire a poluãrii apelor de cãtre navele aflate în apele nationale navigabile si de interventie pentru depoluare.

Art. 64⁴. - Activitatea de interventie în caz de poluare a apelor nationale navigabile de cãtre nave se efectueazã de agenti economici care detin mijloacele necesare, la solicitarea Autoritãtii Navale Române.

Art. 64⁵. - Poluatorul are obligatia de a suporta cheltuielile ocazionate de interventia pentru depoluarea apelor nationale navigabile, limitarea si îndepãrtarea consecintelor poluãrii, în cazul poluãrii acestora de cãtre nave.”

105. La capitolul IV, sectiunea a 5-a va avea urmãtorul titlu:

“Scoaterea navelor scufundate sau esuate în apele nationale navigabile. Regimul bunurilor gãsite”

106. Articolul 66 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 66. - (1) Dacã o navã esueazã sau se scufundã în apele nationale navigabile, proprietarul sau operatorul navei are obligatia de a dezesua sau de a ranflua nava si de a curãta albia. Cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate s-a produs evenimentul va notifica, în scris, proprietarului sau operatorului navei termenul limitã de începere a acestor operatiuni.

(2) În functie de situatia concretã acest termen va fi cuprins între 10 si 60 de zile de la data notificãrii.

(3) În caz de neîndeplinire a obligatiei prevãzute la alin. (1) de cãtre proprietar sau operator, cãpitãnia de port va solicita administratiei portuare si/sau de cãi navigabile a zonei respective sã efectueze aceste operatiuni în contul si pe cheltuiala proprietarului sau operatorului navei, direct sau prin intermediul unui agent economic specializat.”

107. Articolul 67 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 67. - Prevederile art. 66 se aplicã si în cazul mãrfurilor sau al altor bunuri scufundate în apele nationale navigabile.”

108. Dupã articolul 67 se introduce articolul 67¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 67¹. - (1) În situatiile prevãzute la art. 66 alin. (3) si la art. 67 administratia portuarã si/sau de cãi navigabile a zonei respective este îndreptãtitã sã vândã, în conditiile legii, cu avizul cãpitãniei de port, bunurile ce nu se pot pãstra sau a cãror conservare necesitã o cheltuialã mai mare decât valoarea lor.

(2) Sumele obtinute prin vânzare vor fi pãstrate de cãtre administratia portuarã si/sau de cãi navigabile respectivã si vor sta la dispozitia celor care fac dovada cã au fost proprietarii acelor bunuri, mai putin sumele care reprezintã cheltuielile de scoatere la suprafatã, precum si cele privind valorificarea acestora.”

109. Articolul 68 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 68. - (1) Dupã terminarea operatiunilor de scoatere a navei si a încãrcãturii cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate s-a întâmplat sinistrul va face publicitate pentru înstiintarea persoanelor interesate, invitându-le sã dovedeascã drepturile ce le au asupra bunurile salvate.

Înstiintarea se va face prin publicarea anuntului într-un ziar local, într-unul national si, dupã caz, într-unul de circulatie internationalã, precum si prin mijloace electronice si afisarea la sediul cãpitãniei de port.

(2) Dacã în termen de 90 de zile de la data înstiintãrii cei interesati nu se prezintã pentru a-si lua în primire bunurile salvate, administratia portuarã si/sau de cãi navigabile a zonei respective va proceda la vânzarea acestora, în conditiile legii. Sumele rezultate din vânzare sunt utilizate de aceasta pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu ocazia operatiunilor de ranfluare a navei, a cheltuielilor si a primei de salvare, dupã caz, a plãtii taxelor si a altor plãti cãtre bugetul de stat, precum si a altor cheltuieli generate de îndeplinirea procedurilor prevãzute în acest capitol.

Suma rãmasã este consemnatã de cãpitãnia de port si este pãstratã într-un cont distinct de cãtre administratia portuarã si/sau de cãi navigabile a zonei respective.

(3) Dacã pânã la împlinirea unui an de la data consemnãrii sumei rãmase, conform alin. (2), cei interesati nu si-au valorificat drepturile sau dacã pretentiile formulate înãuntrul aceluiasi termen în fata organelor de jurisdictie au fost respinse prin hotãrâre definitivã si irevocabilã, atunci suma consemnatã se face venit la bugetul de stat.”

110. Articolul 69 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 69. - (1) În cazul în care cãpitãnia de port considerã cã esuarea sau scufundarea unei nave în apele nationale navigabile constituie un pericol iminent pentru navigatie, aceasta va notifica, în scris, proprietarului sau operatorului navei sã procedeze în maximum 24 de ore de la notificare la începerea operatiunilor de scoatere a navei si la curãtarea fundului albiei.

(2) În cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu începe aceste operatiuni în termenul prevãzut la alin. (1), cãpitãnia de port va proceda în conformitate cu prevederile art. 66 alin. (3).

(3) În situatii exceptionale, în care pericolul de navigatie sau poluare determinã actiunea imediatã, cãpitãnia de port dispune administratiei portuare si/sau de cãi navigabile a zonei respective efectuarea operatiunilor, fãrã notificarea scrisã prevãzutã la alin. (1).”

111. Articolul 70 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 70. - (1) Dacã proprietarul sau operatorul navei nu restituie cheltuielile ocazionate de operatiunile de dezesuare sau ranfluare si de curãtare a albiei, nava si toate bunurile recuperate, rãmase în custodia administratiei portuare si/sau de cãi navigabile a zonei respective, vor fi vândute de cãtre aceasta în conformitate cu prevederile legale.

(2) Sumele obtinute din vânzare vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operatiunile de dezesuare sau ranfluare si de limitare si îndepãrtare a consecintelor, precum si de curãtare a albiei, plata creantelor cãtre cãpitãnia de port si administratia portuarã si/sau de cãi navigabile care greveazã nava, eventuala diferentã rãmânând la dispozitia proprietarului sau a operatorului navei.

(3) În cazul în care cheltuielile prevãzute la alin. (2) depãsesc suma obtinutã prin vânzare, proprietarul/operatorul navei sau reprezentantii acestora rãmân obligati la plata diferentei.”

112. Articolul 71 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 71. - (1) Documentele de confirmare a operatiunilor de scoatere a epavelor, de ranfluare a navelor scufundate sau esuate, de scoatere a bunurilor scufundate, de curãtare a albiei, precum si de limitare si îndepãrtare a consecintelor, întocmite de cãpitãnia de port si însotite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operatiuni, precum si cele privind paza si administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu.

(2) Executarea titlului prevãzut la alin. (1) de cãtre unitatea creditoare se face cu prioritate înaintea oricãrei alte creante.”

113. Articolele 72-75 se abrogã.

114. La capitolul IV, sectiunea a 6-a va avea urmãtorul titlu:

“Pilotajul navelor maritime”

115. Articolul 76 se abrogã.

116. Dupã articolul 76 se introduc articolele 76¹ si 76² cu urmãtorul cuprins:

“Art. 76¹. - Pilotajul navelor maritime în porturi si pe cãi navigabile este serviciu de sigurantã de interes national si se efectueazã sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arboreazã, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea si tarifele practicate.

Art. 76². - Prin serviciul de pilotaj se asigurã desfãsurarea în conditii de sigurantã a navigatiei navelor în porturi si pe cãi navigabile, prin intermediul unei persoane calificate si autorizate în acest sens, denumitã în continuare pilot, si al unor mijloace specializate.”

117. Articolul 77 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 77. - (1) Pilotul nu face parte din echipajul navei si nu se substituie comandantului, cãruia îi revine întreaga responsabilitate privind navigatia si manevrele efectuate de nava aflatã sub comanda sa.

(2) Dacã informatiile furnizate de pilot au fost eronate ori au fost transmise eronat cu bunã stiintã, rãspunderea pentru accidentul sau evenimentul produs revine pilotului.

În acest caz administratia portuarã si/sau de cãi navigabile, agentul economic sau asociatia profesionalã cãreia îi apartine pilotul poartã rãspunderea pentru daunele rezultate.

(3) Comandantul navei pilotate are urmãtoarele obligatii:

a) sã furnizeze pilotului datele corecte privind pescajul, dimensiunile, tonajul, încãrcãtura, caracteristicile si puterea motoarelor, a propulsoarelor, manevrabilitatea, precum si orice alte caracteristici ale navei solicitate de pilot;

b) sã îl informeze pe pilot în cazul în care pãrãseste comanda navei, precum si despre persoana desemnatã sã îl înlocuiascã.”

118. Dupã articolul 77 se introduc articolele 77¹ si 77² cu urmãtorul cuprins:

“Art. 77¹. - (1) Comandantul navei pilotate nu are dreptul sã retinã pilotul la bord dupã iesirea navei din zona sau din portul unde pilotajul este obligatoriu si are obligatia sã îl debarce în sigurantã.

(2) În cazul în care debarcarea nu se poate face în sigurantã datoritã conditiilor meteorologice si hidrologice, comandantul navei are obligatia de a asigura debarcarea pilotului în cel mai apropiat loc sigur, precum si întoarcerea acestuia la locul sãu de resedintã, pe cheltuiala navei.

Art. 77². - Pe timpul cât se aflã la bordul navei pilotul are obligatia de a furniza comandantului toate informatiile referitoare la zona sau portul respectiv, astfel încât nava sã navigheze si sã efectueze manevrele portuare în deplinã sigurantã.”

119. Articolul 78 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 78. - Pilotul poate pãrãsi nava în urmãtoarele situatii, numai dupã ce a primit acordul comandantului:

a) a acostat, respectiv a ancorat nava în sigurantã;

b) a scos nava în afara zonei sau portului în care pilotajul este obligatoriu;

c) din motive obiective, a fost necesarã înlocuirea sa de cãtre un alt pilot.”

120. Dupã articolul 78 se introduce articolul 78¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 78¹. - (1) În timpul cât se aflã la bordul navei sau dupã debarcare pilotul are obligatia de a anunta, în cel mai scurt timp posibil, cãpitãnia de port, administratia portuarã si/sau de cãi navigabile, dupã caz, despre:

a) orice modificãri apãrute în zonele prin care a trecut si care pot pune în pericol siguranta navigatiei;

b) orice accident sau eveniment petrecut cu nava pe care a pilotat-o sau la alte nave pe care le-a întâlnit;

c) orice nerespectare de cãtre comandantul navei pilotate a regulilor de navigatie, de protectie a mediului si a celor privind transportul mãrfurilor periculoase si poluante;

d) functionarea defectuoasã a unor echipamente sau instalatii ale navei;

e) începerea/terminarea manevrei si orice problemã privind siguranta navigatiei în timpul manevrei navei pilotate.

(2) În cazul în care considerã cã nava prezintã pericol pentru siguranta navigatiei sau pentru securitatea portului ori observã nereguli în desfãsurarea manevrei, pilotul poate solicita cãpitãniei de port întreruperea navigatiei sau a manevrei navei pe care o piloteazã, pânã la restabilirea circumstantelor care fac posibilã navigatia în sigurantã.”

121. Articolul 79 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 79. - (1) Pilotul trebuie sã fie cetãtean român, si sã detinã un brevet valabil pentru zona de navigatie pentru care se asigurã pilotajul navei, eliberat de cãtre Autoritatea Navalã Românã.

(2) Modul de recrutare, scolarizare, perfectionare si brevetare a pilotilor se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãtii Navale Române.”

122. Articolele 80-83 se abrogã.

123. Dupã articolul 83 se introduce sectiunea a 7-a cu urmãtorul titlu:

“Remorcajul de manevrã al navelor maritime în porturi”

124. Dupã titlul sectiunii a 7-a se introduc articolele 83¹-83⁵ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 83¹. - Remorcajul de manevrã al navelor maritime în porturi, denumit în continuare remorcaj, este serviciu de sigurantã de interes national si se efectueazã sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul acestora, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea si tarifele practicate.

Art. 83². - Prin remorcaj se asigurã desfãsurarea în conditii de sigurantã a navigatiei si a manevrelor portuare.

Art. 83³. - În timpul folosirii remorcherului comandantul si echipajul acestuia devin subordonati comandantului navei remorcate si respectã în totalitate ordinele primite din partea acestuia.

Art. 83⁴. - Remorcherul poate pãrãsi nava remorcatã în urmãtoarele situatii, numai dupã ce a primit acordul comandantului navei remorcate:

a) nava remorcatã a acostat, respectiv a ancorat, în sigurantã;

b) nava remorcatã a iesit în afara zonei sau a portului unde remorcajul este obligatoriu;

c) din motive obiective, a fost necesarã înlocuirea cu un alt remorcher.

Art. 835. - În timpul cât efectueazã serviciul de remorcaj comandantul remorcherului are obligatia de a anunta, în cel mai scurt timp posibil, cãpitãnia de port sau administratia portuarã si/sau de cãi navigabile, dupã caz, despre:

a) orice modificãri apãrute în zonele prin care a trecut si care pot pune în pericol siguranta navigatiei;

b) orice accident sau eveniment petrecut cu nava remorcatã sau la alte nave pe care le-a întâlnit;

c) orice nerespectare a regulilor de navigatie de cãtre comandantul navei remorcate;

d) începerea/terminarea manevrei si orice problemã privind siguranta navigatiei apãrutã în timpul remorcajului.”

125. Capitolul V va avea urmãtorul titlu:

“Supravegherea si controlul navigatiei în porturi si în apele nationale navigabile”

126. La capitolul V, sectiunea I, respectiv articolele 84-87, se abrogã.

127. La capitolul V, sectiunea a 2-a va avea urmãtorul titlu:

“Regimul navigatiei în porturi si în apele nationale navigabile”

128. Articolul 88 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 88. - Navele de orice categorie, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã si care intrã în apele nationale navigabile sau în porturile românesti, sunt obligate sã respecte dispozitiile privind intrarea si navigatia în apele nationale navigabile, stationarea, operarea si iesirea din porturi, prevãzute de legislatia nationalã.”

129. Articolul 89 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 89. - (1) Navele de orice categorie, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, pot acosta în afara porturilor sau la malul unei cãi navigabile numai în locurile stabilite în acest scop si care sunt semnalizate corespunzãtor.

(2) Locurile în care ancorarea sau acostarea este permisã se aprobã de cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate se aflã acestea. Pentru apele navigabile de frontierã este necesar acordul prealabil al politiei de frontierã.

(3) În cazuri de fortã majorã navele pot acosta si în afara zonelor prevãzute la alin. (1), cu conditia luãrii tuturor mãsurilor pentru a nu stânjeni navigatia în sigurantã a celorlalte nave si cu informarea imediatã a cãpitãniei de port în a cãrei zonã de activitate si, dupã caz, a politiei de frontierã în a cãrei zonã de jurisdictie s-a produs acostarea. Cazurile de fortã majorã invocate de comandantul navei se verificã si se atestã de cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate s-a produs evenimentul sau de cãtre cãpitãnia portului de destinatie.”

130. Articolul 90 se abrogã.

131. Articolul 91 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 91. - (1) În cazuri de fortã majorã când, pentru salvarea navei, a încãrcãturii acesteia sau pentru evitarea degradãrii mediului, încãrcãtura a fost descãrcatã, partial sau integral, pe malul cãii navigabile, comandantul are obligatia sã informeze cea mai apropiatã cãpitãnie de port si, dupã caz, politia de frontierã.

(2) Situatiile în care operatiunile de încãrcare/descãrcare de mãrfuri si/sau de pasageri se pot efectua în afara porturilor si conditiile în care aceste activitãti se pot desfãsura se stabilesc de cãtre Autoritatea Navalã Românã.”

132. Articolul 92 se abrogã.

133. La capitolul V, sectiunea a 3-a va avea urmãtorul titlu:

“Exercitarea activitãtii de control de cãtre Autoritatea Navalã Românã si cãpitãniile de port”

134. Articolul 93 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 93. - Activitatea de supraveghere si control a navigatiei civile se efectueazã de Autoritatea Navalã Românã si cãpitãniile de port.”

135. Dupã articolul 93 se introduce articolul 93¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 93¹. - (1) Autoritatea Navalã Românã, prin cãpitãniile de port, elibereazã acceptul de intrare a navelor în port si permisul de plecare a navelor din port.

(2) În cazul navelor care vin din voiaj international acceptul de intrare în port se elibereazã numai dupã obtinerea liberei practici sanitare.”

136. Dupã articolul 931 se introduce sectiunea a 4-a cu urmãtorul titlu:

“Controlul statului pavilionului”

137. Dupã titlul sectiunii a 4-a se introduce articolul 93² cu urmãtorul cuprins:

“Art. 93². - (1) Autoritatea Navalã Românã are dreptul si obligatia sã controleze si sã monitorizeze navele care arboreazã pavilionul român, aflate în apele nationale navigabile si în porturile românesti, privind respectarea legislatiei nationale si, în principal, dacã acestea:

a) au actele de nationalitate valabile;

b) au echipajul minim de sigurantã prezent la bord;

c) respectã prevederile conventiilor internationale la care România este parte privind standardele tehnice si conditiile de muncã si de viatã la bord;

d) fiecare membru al echipajului detine brevetul sau certificatul de capacitate corespunzãtor functiei pe care o îndeplineste la bordul navei.

(2) Autoritatea Navalã Românã are obligatia de a controla si de a monitoriza navele care arboreazã pavilionul român privind respectarea conditiilor prevãzute la alin. (1) si atunci când aceste nave se aflã în afara apelor nationale navigabile.

(3) În cazul în care constatã cã navele care arboreazã pavilionul român nu respectã conditiile prevãzute la alin. (1), Autoritatea Navalã Românã, prin cãpitãniile de port, va interzice plecarea navelor pânã la remedierea deficientelor constatate.

(4) În cazul în care constatã nerespectarea în mod repetat a uneia sau mai multora dintre conditiile prevãzute la alin. (1), Autoritatea Navalã Românã poate lua mãsura retragerii dreptului de arborare a pavilionului român pentru acea navã sau retragerea documentului de conformitate companiei care opereazã nava.”

138. Dupã articolul 93² se introduce sectiunea a 5-a cu urmãtorul titlu:

“Controlul statului portului”

139. Dupã titlul sectiunii a 5-a se introduce articolul 93 cu urmãtorul cuprins:

“Art. 93³. - (1) Autoritatea Navalã Românã are dreptul si obligatia de a controla navele care arboreazã pavilionul altor state, aflate în apele nationale navigabile si în porturile românesti, în ceea ce priveste respectarea prevederilor acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

(2) În cazul în care constatã cã navele prevãzute la alin. (1) nu respectã aceste prevederi, Autoritatea Navalã Românã, prin cãpitãniile de port, va retine navele pânã la remedierea deficientelor constatate.

(3) Autoritatea Navalã Românã are obligatia de a notifica autoritãtii competente a statului care a acordat acelei nave dreptul de a arbora pavilionul sãu deficientele constatate.

(4) În cazul în care se constatã cã eliminarea deficientelor nu se poate face în portul în care nava a fost retinutã, Autoritatea Navalã Românã poate autoriza plecarea navei cãtre alt port, dacã aceasta poate naviga în conditii minime de sigurantã, iar dacã portul respectiv se aflã în alt stat, va notifica în mod corespunzãtor autoritãtii competente din acel stat.”

140. Articolul 94 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 94. - Cãpitãniile de port pot interzice navigatia în apele nationale navigabile, precum si operatiunile de încãrcare/descãrcare si transbordare sau legãtura cu uscatul navelor care nu îndeplinesc conditiile prevãzute la art. 11.”

141. Dupã articolul 94 se introduce sectiunea a 6-a cu urmãtorul titlu:

“Controlul efectuat de cãpitãniile de port”

142. Articolul 95 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 95. - Cãpitãniile de port pot interzice iesirea din porturi si/sau continuarea navigatiei în apele nationale navigabile a navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, dacã acestea constatã cã:

a) actele de bord lipsesc sau nu sunt valabile;

b) navele au gaurã de apã;

c) functionarea instalatiilor de guvernare si a celor de ancorare este defectuoasã;

d) nava nu este înzestratã cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a incendiilor, de semnalizare si de ancorare;

e) încãrcãtura de pe punte pericliteazã stabilitatea navei sau împiedicã vizibilitatea în navigatie;

f) stivuirea si arimarea mãrfurilor în magazii sunt defectuoase, periclitând siguranta navigatiei;

g) pescajul navei depãseste pescajul maxim prevãzut în actele navei;

h) pescajul navei nu permite trecerea prin zonele din apele nationale navigabile prin care aceasta urmeazã sã navigheze;

i) numãrul pasagerilor îmbarcati depãseste numãrul prevãzut în actele navei;

j) membrii echipajului nu posedã brevete sau certificate de capacitate corespunzãtoare functiilor;

k) la bordul navei nu se aflã echipajul minim de sigurantã;

l) în orice alte cazuri în care siguranta navei este periclitatã sau nava ar periclita siguranta navigatiei în apele nationale navigabile ori nava constituie o sursã evidentã de poluare.”

143. Articolul 96 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 96. - (1) Cãpitãniile de port pot interzice plecarea oricãrei nave dintr-un port sau dintr-un loc de stationare aflat în apele nationale navigabile, la solicitarea Autoritãtii Navale Române, a administratiilor portuare si/sau de cãi navigabile, a altor autoritãti publice ale statului sau ale unor agenti economici, pentru debite ale proprietarului sau operatorului navei ori ale proprietarului mãrfii aflate pe navã, fatã de respectivele autoritãti sau respectivii agenti economici.

(2) Solicitarea privind interzicerea plecãrii navei va fi fãcutã în scris, rãspunderea pentru interdictia de plecare revenind solicitantului.

(3) Interdictia de plecare a navei nu poate depãsi 24 de ore de la momentul solicitãrii privind interzicerea plecãrii.

Dupã aceastã perioadã nava va fi retinutã numai dacã solicitantul prezintã la cãpitãnia de port o încheiere executorie a instantelor judecãtoresti competente de punere a navei sub sechestru. Retinerea poate înceta dacã proprietarul sau, dupã caz, operatorul navei ori proprietarul mãrfii a fãcut dovada constituirii unor garantii suficiente în raport cu creanta invocatã si aceasta a fost acceptatã de cel care a solicitat retinerea. În calculul celor 24 de ore nu se iau în considerare orele din zilele declarate legal ca nelucrãtoare.”

144. Articolele 97 si 98 se abrogã.

145. Articolul 99 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 99. - Prevederile art. 11 nu se aplicã navelor care arboreazã pavilion strãin folosite pentru servicii guvernamentale.”

146. Articolul 100 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 100. - (1) În cazul în care primesc, în scris, sesizãri sau reclamatii referitoare la infractiuni la regimul navigatiei sau pe baza rapoartelor privind sinistrele, abordajele si orice avarie, cãpitãniile de port au dreptul si obligatia sã efectueze cercetãri, sã solicite sau sã accepte efectuarea de expertize si sã administreze probe în limitele competentelor lor.

(2) În cazul în care primesc, în scris, reclamatii si plângeri referitoare la abateri în legãturã cu navigatia sau care au avut loc pe nave, în porturi ori în apele nationale navigabile si sesizãri cu privire la marfã si încãrcãturã, cãpitãniile de port fac cercetãri în limita competentei lor si, în cazul în care este stabilitã vinovãtia unei persoane, procedeazã potrivit legii.

(3) Cãpitãniile de port au dreptul sã efectueze din oficiu cercetarea accidentelor de navigatie sau alte cercetãri la care au calitatea de a se sesiza din oficiu, atunci când considerã cã acest lucru este necesar.

(4) În cazurile în care în urma unui sinistru sau a unui naufragiu o navã, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, s-a pierdut ori a fost abandonatã de echipajul ei sau numai de comandant, cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate s-a produs acest eveniment are obligatia de a începe, fãrã întârziere, cercetãrile. În timpul cercetãrilor cãpitãnia de port trebuie sã stabileascã circumstantele în care s-a produs sinistrul sau naufragiul, cauzele care au condus la pierderea navei, sã adune probe materiale si sã ia mãsurile necesare si suficiente pentru conservarea acestora, sã întocmeascã un raport pentru a fi înaintat organelor abilitate, sã continue cercetãrile si sã stabileascã responsabilitãtile.”

147. Articolul 101 se abrogã.

148. Capitolul VI va avea urmãtorul titlu:

“Dispozitii tranzitorii si finale”

149. Articolul 102 se abrogã.

150. Articolul 103 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 103. - În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante ministerul va elabora si va supune spre aprobare Guvernului regulamentul de aplicare a acesteia.”

151. Dupã articolul 103 se introduc articolele 103¹-103⁷ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 103¹. - În termen de 90 de zile de la publicarea legii de aprobare a prezentei ordonante în Monitorul Oficial al României, Partea I, ministerul va elabora si va supune spre aprobare Guvernului actul normativ privind organizarea si functionarea Autoritãtii Navale Române, prin care se vor stabili statutul, atributiile, patrimoniul, personalul si regimul contractelor existente.

Art. 103². - (1) În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante proprietarii navelor se vor prezenta la cãpitãniile de port pentru reconfirmarea actelor de nationalitate prevãzute la art. 184.

(2) Nerespectarea termenului prevãzut la alin. (1) duce la suspendarea din oficiu a dreptului de arborare a pavilionului român.

(3) În cazul în care persoanele fizice sau juridice care îsi revendicã dreptul de proprietate asupra unei nave nu au înregistrat în actele de nationalitate numele lor ca proprietari, se vor prezenta, în termenul prevãzut la alin. (1), la cãpitãnia portului de înmatriculare a navei, pentru a-si clarifica situatia. Acestia trebuie sã prezinte respectivei cãpitãnii de port actele prin care dovedesc dreptul de proprietate asupra navei sau sã dovedeascã faptul cã în ultimii 5 ani au actionat ca un proprietar diligent.

(4) În cazul în care proprietarul navei este acelasi cu cel mentionat în actul de nationalitate a navei, iar reconfirmarea prevãzutã la alin. (1) se face pe formular de tip vechi, aceastã operatiune se face cu titlu gratuit.

Art. 103³. - În cazul în care în apele nationale navigabile se aflã o navã al cãrei proprietar este necunoscut, Autoritatea Navalã Românã va solicita public, printr-un anunt într-un ziar local, unul national, unul international, precum si prin mijloace electronice, prezentarea proprietarului. În cazul în care în termen de 60 de zile de la data aparitiei anuntului proprietarul nu se prezintã la Autoritatea Navalã Românã, nava va fi confiscatã si valorificatã conform legislatiei în vigoare.

Art. 103⁴. - Activitãtile de pilotaj, remorcaj de manevrã si legare-dezlegare a navelor maritime în porturi si pe apele nationale navigabile vor fi reglementate printr-o lege privind administrarea porturilor si cãilor navigabile si serviciile în porturi si pe cãile navigabile.

Art. 103⁵. - (1) Toate certificatele de clasificare, certificatele care atestã conformitatea cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte, precum si orice alte certificate eliberate navelor si companiilor de navigatie de cãtre minister, Inspectoratul Navigatiei Civile - I.N.C. sau de cãtre Regia Autonomã «Registrul Naval Român» rãmân valabile pânã la data expirãrii lor, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2003.

(2) Toate carnetele de marinar, brevetele, certificatele de capacitate, atestatele si certificatele de conformitate eliberate personalului navigant si personalului auxiliar de cãtre Inspectoratul Navigatiei Civile - I.N.C. si de cãtre cãpitãniile de port rãmân valabile pânã la data expirãrii acestora.

Art. 103⁶. - Hotãrârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei se modificã în mod corespunzãtor.

Art. 103⁷. - La data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante se abrogã: art. 3 din Decretul nr. 92/1975 pentru ratificarea Conventiei internationale pentru securitatea containerelor, încheiatã la Geneva la 2 decembrie 1972, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 91 din 12 august 1975, art. 3 din Decretul nr. 23/1976 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Conventia internationalã asupra mãsurãrii tonajului navelor, încheiatã la Londra la 23 iunie 1969, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 15 din 14 februarie 1976, art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 95/1998 privind înfiintarea unor institutii publice în subordinea Ministerului Transporturilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 28 august 1998.”

152. Articolul 104 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 104. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante se abrogã: Decretul nr. 443/1972 privind navigatia civilã, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 132 din 23 noiembrie 1972, cu exceptia capitolului VI - «Infractiuni», H.C.M. nr. 40/1973 pentru aprobarea Regulamentului cuprinzând norme cu privire la navigatia civilã, publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 7 din 25 ianuarie 1973, precum si orice alte dispozitii contrare.”

Art. II. - Prezenta lege intrã în vigoare dupã 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. - Ordonanta Guvernului nr. 42/1997, modificatã si completatã prin prezenta lege, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor numerotarea corespunzãtoare.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 10 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU ATHANASIU

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 11 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

OVIDIU CAMELIU PETRESCU

Bucuresti, 26 iunie 2002.

Nr. 412.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind navigatia civilã

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind navigatia civilã si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 26 iunie 2002.

Nr. 570.