MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul XIV - Nr. 516           LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE           Miercuri, 17 iulie 2002

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

438. - Lege pentru ratificarea Conventiei dintre România si Republica Arabă Egipt privind asistenta judiciară în materie penală, transferul condamnatilor si extrădarea, semnată la Cairo la 28 iunie 2001

 

Conventie între România si Republica Arabă Egipt privind asistenta judiciară în materie penală, transferul condamnatilor si extrădarea

 

597. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Conventiei dintre România si Republica Arabă Egipt privind asistenta judiciară în materie penală, transferul condamnatilor si extrădarea, semnată la Cairo la 28 iunie 2001

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

674. - Hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei centrale pentru explozii mari la suprafată si în subteran, accidente chimice si avarii deosebit de grave la conducte magistrale si urbane

 

744. - Hotărâre privind trecerea cu plată a unor active din patrimoniul Societătii Comerciale “ROCAR” - S.A. Bucuresti în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Educatiei si Cercetării

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Conventiei dintre România si Republica Arabă Egipt privind asistenta judiciară în materie penală, transferul condamnatilor si extrădarea, semnată la Cairo la 28 iunie 2001

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Conventia dintre România si Republica Arabă Egipt privind asistenta judiciară în materie penală, transferul condamnatilor si extrădarea, semnată la Cairo la 28 iunie 2001.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 20 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 10 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU ATHANASIU

 

Bucuresti, 27 iunie 2002.

Nr. 438.

 

CONVENTIE

între România si Republica Arabă Egipt privind asistenta judiciară în materie penală, transferul condamnatilor si extrădarea

 

România si Republica Arabă Egipt, denumite în continuare state contractante, în dorinta lărgirii formelor lor de cooperare judiciară si convinse că adoptarea unor reguli comune în domeniul asistentei juridice si judiciare în materie penală este de natură să atingă acest obiectiv,

în interesul celor două state, au hotărât să încheie prezenta conventie privind asistenta judiciară în materie penală, transferul condamnatilor si extrădarea.

În acest scop, au convenit următoarele:

 

PARTEA I

Asistenta judiciară în materie penală

TITLUL I

Dispozitii generale

ARTICOLUL 1

 

1. Cele două state contractante se angajează să îsi acorde reciproc, conform dispozitiilor prezentei părti, asistenta judiciară cea mai largă posibilă în orice procedură care vizează infractiuni a căror reprimare este, în momentul în care se cere asistenta, de competenta autoritătilor judiciare ale statului contractant solicitant.

2. Asistenta judiciară în materie penală cuprinde în special îndeplinirea de acte de anchetă preliminară, audierea inculpatului, martorului si expertului, perchezitia, sechestrarea de obiecte, remiterea de documente si obiecte privind urmărirea penală, îndeplinirea unei descinderi la fata locului pentru constatarea faptelor, precum si notificarea de acte si înscrisuri. Prevederile prezentei părti nu se aplică totusi executării hotărârilor de arestare si de condamnare si nici infractiunilor privind numai încălcarea obligatiilor militare.

3. Prin termenul autorităti judiciare, în sensul prezentei conventii, se întelege instantele judecătoresti si, pentru România, Ministerul Public, iar pentru Republica Arabă Egipt, Parchetul General.

 

ARTICOLUL 2

 

Asistenta judiciară va putea fi refuzată dacă statul contractant solicitat consideră că îndeplinirea cererii este de natură să aducă atingere suveranitătii sale, securitătii sau ordinii sale publice.

 

TITLUL II

Comisii rogatorii

ARTICOLUL 3

 

1. Statul contractant solicitat va îndeplini, în conformitate cu legislatia sa, comisiile rogatorii privind o cauză penală, care îi vor fi adresate de către autoritătile judiciare ale statului contractant solicitant si care au ca obiect îndeplinirea actelor prevăzute la alin. 1 al paragrafului 2 al art. 1, cu exceptia înmânării de acte si înscrisuri.

2. Dacă statul contractant solicitant doreste ca martorii sau expertii să depună sub jurământ, el va formula în mod expres cererea si statul contractant solicitat îi va da curs dacă legislatia sa nu se opune.

3. Statul contractant solicitat va putea să transmită numai copii sau fotocopii certificate pentru conformitate ale dosarelor sau documentelor cerute. Cu toate acestea, dacă statul contractant solicitant cere în mod expres transmiterea originalelor se va da curs acestei cereri pe măsura posibilitătii.

4. Informatiile transmise statului contractant solicitant nu vor putea fi folosite de către autoritătile judiciare decât în cadrul procedurii pentru care ele au fost cerute.

 

ARTICOLUL 4

 

1. Dacă statul contractant solicitat acceptă îndeplinirea unei comisii rogatorii, el va trebui să informeze, la cerere, statul contractant solicitant asupra datei si locului îndeplinirii comisiei rogatorii.

2. Autoritătile si persoanele în cauză vor putea, la cererea lor, să asiste la această îndeplinire.

 

ARTICOLUL 5

 

1. Statul contractant solicitat va putea să amâne remiterea obiectelor, dosarelor sau documentelor a căror transmitere este cerută, dacă îi sunt necesare pentru o procedură în curs.

2. Obiectele, precum si originalele dosarelor sau ale documentelor care au fost transmise în îndeplinirea unei comisii rogatorii vor fi restituite cât mai curând posibil de către statul contractant solicitant statului contractant solicitat, în afară de cazul în care acesta nu renuntă în mod expres.

 

TITLUL III

Comunicarea actelor de procedură si a hotărârilor judecătoresti.

Înfătisarea martorilor, expertilor si a persoanelor urmărite

ARTICOLUL 6

 

1. Statul contractant solicitat va proceda la comunicarea actelor de procedură si a hotărârilor judecătoresti care îi sunt transmise în acest scop de către statul contractant solicitant. Această comunicare se va putea efectua prin simpla transmitere a actului sau a hotărârii către destinatar. Ea se va efectua în conformitate cu legislatia statului contractant solicitat.

2. Dovada comunicării se va face printr-o recipisă datată si semnată de destinatar sau printr-o atestare a statului contractant solicitat prin care se constată faptul, forma si data comunicării. Oricare dintre aceste documente va fi transmis de îndată statului contractant solicitant. Dacă nu s-a putut efectua comunicarea, statul contractant solicitat va aduce de îndată la cunostintă statului contractant solicitant motivul.

3. Citatiile în vederea prezentării vor trebui transmise statului contractant solicitat cu cel putin două luni înainte de data fixată pentru prezentarea persoanelor citate. În cazuri foarte urgente acest termen poate fi redus, la cererea statului contractant solicitant.

4. Fiecare stat contractant îsi rezervă dreptul de a transmite fără constrângere actele către cetătenii lui aflati pe teritoriul celuilalt stat contractant, prin intermediul agentului său diplomatic sau al functionarului consular.

 

ARTICOLUL 7

 

1. Dacă statul contractant solicitant apreciază că prezentarea personală a unui martor sau a unui expert în fata autoritătilor sale judiciare este în mod deosebit necesară, va mentiona aceasta în cererea de înmânare a citatiei si statul contractant solicitat va invita martorul sau expertul să se prezinte.

2. Statul contractant solicitat va comunica statului contractant solicitant răspunsul martorului sau al expertului. În cazul prevăzut la paragraful 1 al prezentului articol, în cerere sau în citatie va trebui să se mentioneze cuantumul aproximativ al indemnizatiei de plătit, precum si cheltuielile de călătorie si de sejur de restituit.

 

ARTICOLUL 8

 

1. Orice persoană detinută, a cărei înfătisare personală în calitate de martor în scopul confruntării este cerută de statul contractant solicitant, va fi transferată temporar pe teritoriul acestui stat contractant, unde va avea loc audierea, cu conditia înapoierii sale în termenul indicat de statul contractant solicitat.

Transferul va putea fi refuzat:

a) dacă persoana detinută nu consimte;

b) dacă prezenta sa este necesară într-o procedură penală în curs pe teritoriul statului contractant solicitat;

c) dacă transferul său este susceptibil de a-i prelungi detentia;

d) dacă alte considerente de neînlăturat se opun transferului său.

Refuzul trebuie motivat.

2. Persoana transferată va trebui să rămână în detentie pe teritoriul statului contractant solicitant, în afară de cazul în care statul contractant solicitat nu cere punerea sa în libertate.

 

ARTICOLUL 9

 

Martorul sau expertul care nu va da curs unei citatii de prezentare a cărei comunicare a fost cerută nu va putea fi supus, chiar dacă această citatie ar contine anumite obligatii, nici unei sanctiuni sau măsuri de constrângere, cu conditia să nu revină de bunăvoie pe teritoriul statului contractant solicitant si să nu fie citat din nou în mod legal.

 

ARTICOLUL 10

 

Indemnizatiile de plătit, precum si cheltuielile de transport si de sejur de restituit martorului sau expertului de către statul contractant solicitant vor fi calculate potrivit tarifelor aplicabile la locul său de domiciliu si îi vor fi acordate potrivit cuantumului unor taxe cel putin egale cu cele prevăzute de tarifele si reglementările în vigoare în statul contractant în care audierea trebuie să aibă loc.

 

ARTICOLUL 11

 

1. Nici un martor sau expert, indiferent de cetătenia pe care o are, care, ca urmare a unei citatii, se va prezenta în fata autoritătilor judiciare ale statului contractant solicitant nu va putea fi nici urmărit, nici detinut si nici supus vreunei restrictii a libertătii sale individuale pe teritoriul acestui stat pentru fapte sau condamnări anterioare intrării sale pe teritoriul statului contractant solicitant.

2. Nici o persoană, indiferent de cetătenia pe care o are, citată în fata autoritătilor judiciare ale statului contractant solicitant în scopul de a răspunde pentru fapte care fac obiectul urmăririi sale nu va putea fi nici urmărită, nici detinută si nici supusă unei alte restrictii a libertătii sale individuale pentru fapte sau condamnări anterioare intrării sale pe teritoriul statului contractant solicitant si neprevăzute în citatie.

3. Imunitatea prevăzută în prezentul articol va înceta dacă martorul sau persoana urmărită, având posibilitatea să părăsească teritoriul statului contractant solicitant în decurs de 15 zile consecutive după ce prezenta sa nu mai era cerută de către autoritătile judiciare, va rămâne totusi pe acest teritoriu ori se va reîntoarce aici după ce îl va fi părăsit.

 

TITLUL IV

Cazierul judiciar

ARTICOLUL 12

 

1. Statul contractant solicitat va comunica gratuit, în măsura în care autoritătile judiciare vor putea ele însele să le obtină într-un asemenea caz, extrase din cazierul judiciar si orice informatii referitoare la acesta, care îi vor fi cerute de către autoritătile judiciare ale statului contractant solicitant pentru utilitatea unei cauze penale.

2. În alte cazuri decât cele prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol se va da curs unei asemenea cereri în conditiile prevăzute de legislatia, regulamentele sau de practica statului contractant solicitat.

 

ARTICOLUL 13

 

Fiecare dintre cele două state contractante comunică celuilalt stat contractant informatii despre condamnările penale privitoare la cetătenii acestui din urmă stat contractant si care au făcut obiectul unei mentiuni în cazierul judiciar. Ministerele de justitie îsi comunică aceste informatii la fiecare 2 ani.

 

TITLUL V

Procedura

ARTICOLUL 14

 

1. Cererile de asistentă judiciară trebuie să cuprindă următoarele mentiuni:

a) autoritatea de la care emană cererea;

b) obiectul si temeiul cererii;

c) în măsura în care este posibil, identitatea si cetătenia persoanei în cauză;

d) în cazul cererii de comunicare de acte de procedură, numele si adresa destinatarului si toate informatiile cunoscute, care permit identificarea si localizarea sa, precum si felul actelor ori înscrisurilor de notificat.

2. Comisiile rogatorii vor mentiona în plus inculparea si vor cuprinde o expunere sumară a faptelor si un chestionar cu privire la faptele în legătură cu care persoana propusă să fie audiată urmează să răspundă.

 

ARTICOLUL 15

 

Autoritătile judiciare ale statelor contractante vor comunica între ele, din partea României prin intermediul Ministerului Justitiei si, după caz, al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie, iar din partea Republicii Arabe Egipt, prin intermediul Ministerului Justitiei.

 

ARTICOLUL 16

 

Cererile de asistentă judiciară vor fi redactate în limba statului contractant solicitant. Cu toate acestea, sub rezerva dispozitiilor paragrafului 4 al art. 6, aceste cereri si actele anexate vor fi însotite de o traducere certificată pentru conformitate în limba statului contractant solicitat sau în limba engleză ori franceză.

 

ARTICOLUL 17

 

Cererile de asistentă judiciară si actele care le însotesc trebuie să poarte semnătura si sigiliul unei autorităti competente ori să fie autentificate de către această autoritate. Aceste documente sunt scutite de orice altă formalitate de legalizare.

 

ARTICOLUL 18

 

1. Dacă statul contractant solicitat nu poate îndeplini cererea de asistentă judiciară sau dacă refuză să o îndeplinească, el va informa de îndată statul contractant solicitant, mentionând motivele pentru care îndeplinirea nu a avut loc.

2. Dacă autoritatea solicitată nu este competentă pentru îndeplinirea cererii, ea va transmite din oficiu această cerere autoritătii competente din acelasi stat, informând totusi despre aceasta statul contractant solicitant.

 

ARTICOLUL 19

 

Sub rezerva dispozitiilor art. 10, îndeplinirea cererilor de asistentă, inclusiv a comisiilor rogatorii, nu va da nastere restituirii cheltuielilor, cu exceptia celor ocazionate de interventia expertilor pe teritoriul statului contractant solicitat si de transferul persoanelor detinute, realizat în aplicarea art. 8.

 

TITLUL VI

Înstiintarea cu privire la limitarea libertătii

ARTICOLUL 20

 

În completarea dispozitiilor internationale acceptate de cele două state contractante privind relatiile consulare:

a) autoritătile competente ale statului contractant de resedintă vor înstiinta cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 24 de ore, agentul diplomatic sau functionarul consular al celuilalt stat contractant atunci când un cetătean al acestui din urmă stat contractant este arestat sau supus oricărei alte forme de limitare a libertătii sale;

b) agentii diplomatici sau functionarii consulari au dreptul de a lua legătura cu acest cetătean, de a se întretine, de a coresponda cu el si de a putea să îl reprezinte în justitie, în afară de cazul în care acest cetătean se opune expres prezentei agentului diplomatic sau functionarului consular.

 

PARTEA a II-a

Transferul condamnatilor

ARTICOLUL 21

 

Statele contractante se angajează reciproc să transfere la cerere, conform regulilor si în conditiile prevăzute în prezenta parte, condamnatii detinuti în vederea executării hotărârilor date în materie penală, prin care un tribunal al unuia dintre statele contractante a pronuntat definitiv împotriva unui cetătean al celuilalt stat contractant o pedeapsă privativă de libertate.

 

ARTICOLUL 22

 

În întelesul prezentei părti:

a) expresia stat de condamnare desemnează statul contractant în care delincventul a fost condamnat si de unde poate fi sau a fost deja transferat;

b) expresia stat de executare desemnează statul contractant către care condamnatul este transferat în scopul executării pedepsei;

c) termenul condamnat desemnează orice persoană care, după ce a fost subiect al unei hotărâri judecătoresti penale pe teritoriul unuia sau al celuilalt stat contractant, este obligată să execute o pedeapsă privativă de libertate si se află în stare de detentie.

 

ARTICOLUL 23

 

Cererea în vederea transferului poate fi prezentată:

a) de statul de condamnare;

b) de statul de executare;

c) de însusi cel condamnat sau de reprezentantul său.

Acestia din urmă pot prezenta cererea unuia sau celuilalt dintre cele două state contractante, la alegerea lor.

 

ARTICOLUL 24

 

Dispozitiile prezentei părti se aplică în următoarele conditii:

a) infractiunea care motivează cererea este prevăzută si sanctionată de legislatia penală a fiecăruia dintre cele două state contractante cu o pedeapsă privativă de libertate;

b) hotărârea judecătorească de condamnare este irevocabilă si executorie;

c) condamnatul are cetătenia statului de executare;

d) condamnatul îsi dă liberul consimtământ pentru transfer;

e) condamnatul mai are de executat în momentul cererii de transfer cel putin 6 luni din pedeapsa privativă de libertate. În cazuri exceptionale cele două state contractante pot conveni asupra transferului chiar dacă durata pedepsei de executat este inferioară celei de 6 luni;

f) statele contractante trebuie să se pună de acord asupra transferului.

 

ARTICOLUL 25

 

1. Fiecare condamnat căruia i se pot aplica prevederile prezentei părti trebuie să fie informat de către statul de condamnare asupra dispozitiilor esentiale prevăzute în această parte.

2. Condamnatul trebuie informat în scris despre orice hotărâre luată de unul dintre cele două state contractante în legătură cu o cerere de transfer.

 

ARTICOLUL 26

 

Transferul condamnatului se refuză:

a) dacă transferul este considerat de către unul dintre cele două state contractante ca fiind de natură să aducă atingere suveranitătii sale, securitătii sau ordinii sale publice;

b) dacă cererea de transfer priveste o pedeapsă pronuntată pentru fapte care au fost judecate definitv în statul de executare si pentru care pedeapsa a fost executată;

c) dacă prescriptia urmăririi penale sau a executării pedepsei aplicate este împlinită conform legii statului de executare;

d) dacă condamnarea a fost pronuntată pentru o infractiune constând numai în încălcarea obligatiilor militare sau pentru una dintre infractiunile privind stupefiantele;

e) dacă autoritătile competente ale statului de executare l-au achitat pe condamnat pentru aceleasi fapte sau a intervenit deja fie o ordonantă de încetare a urmăririi penale, fie o ordonantă de neurmărire;

f) dacă faptele care au motivat condamnarea formează obiectul urmăririi în statul de executare.

 

ARTICOLUL 27

 

Transferul condamnatului poate fi refuzat:

a) dacă condamnatul nu si-a achitat debitele, amenzile, cheltuielile judiciare, daunele-interese si condamnările pecuniare de orice altă natură puse în sarcina sa, ca urmare a condamnării sale penale, în afară de cazul în care există garantii ferme pentru o plată urgentă;

b) dacă condamnatul fie are si cetătenia statului de condamnare, fie nu îsi are domiciliul pe teritoriul statului de executare. Calitatea de cetătean se apreciază la data comiterii faptelor care au dus la condamnare;

c) dacă maximul pedepsei privative de libertate prevăzut de legea statului de executare este în mod disproportionat inferior sau superior pedepsei privative de libertate aplicate de statul de condamnare.

 

ARTICOLUL 28

 

Condamnatul trebuie să îsi dea consimtământul la transferul prevăzut la lit. a) si b) ale art. 23 în deplină cunostintă asupra consecintelor juridice care decurg din acesta.

 

ARTICOLUL 29

 

1. Cererea prevăzută în prezenta parte va fi formulată în scris.

2. Cererea va fi însotită:

a) de originalul sau o copie certificată a hotărârii, prevăzută cu atestarea puterii lucrului judecat si a caracterului executoriu;

b) de textul dispozitiilor legale aplicabile si de calificarea infractiunii;

c) de informatii cât mai precise posibil privind identitatea condamnatului, cetătenia sa, domiciliul si locul resedintei sale obisnuite;

d) de o atestare privind durata arestului executat, care va fi computată;

e) de un proces-verbal din care să rezulte consimtământul condamnatului;

f) de orice alt înscris care ar putea avea importantă în cursul examinării cererii.

3. Dacă statul contractant solicitat apreciază că informatiile si înscrisurile care i-au fost furnizate sunt insuficiente, cere completarea cu informatiile necesare. El poate fixa un termen pentru transmiterea completării, care poate fi prelungit ca urmare a unei cereri justificate. În lipsa completării statul contractant solicitat hotărăste pe baza informatiilor si înscrisurilor care i-au fost puse la dispozitie.

4. Statul de executare va face cunoscută statului de condamnare, înainte de acceptarea cererii de transfer, pedeapsa maximă prevăzută de legislatia sa pentru aceleasi fapte.

 

ARTICOLUL 30

 

În baza unei cereri prevăzute la art. 23, însotită de anexele mentionate la art. 29, statul contractant solicitat va informa statul contractant solicitant dacă este pregătit sau nu să accepte cererea respectivă si, în caz afirmativ, în ce conditii. Refuzul, fie definitiv sau temporar, trebuie să fie motivat.

 

ARTICOLUL 31

 

Cererile de transfer se transmit de Ministerul Justitiei al statului contractant solicitant Ministerului Justitiei al statului contractant solicitat.

 

ARTICOLUL 32

 

Actele si înscrisurile transmise în aplicarea prezentei părti sunt scutite de orice formalitate de legalizare, cu conditia ca ele să poarte semnătura si sigiliul autoritătii competente.

 

ARTICOLUL 33

 

Cererile de transfer, actele si înscrisurile justificative, precum si orice informatii transmise în baza prezentei părti vor fi redactate în limba statului contractant solicitant si vor fi însotite de o traducere oficială în limba statului contractant solicitat, fie în limba engleză, fie în limba franceză.

 

ARTICOLUL 34

 

1. În cazul în care cererea este admisă, autoritatea competentă a statului de executare va substitui o pedeapsă privativă de libertate analoagă, în ceea ce priveste natura si durata sa, celei aplicate în statul de condamnare. Cu toate acestea, când pedeapsa privativă de libertate ar fi, în ceea ce priveste natura sau durata sa, incompatibilă cu legislatia statului de executare, autoritatea competentă a acestuia din urmă o adaptează la pedeapsa prevăzută de propria sa legislatie pentru o infractiune analoagă. Această pedeapsă trebuie să corespundă pe cât posibil, în ceea ce priveste natura sau durata sa, celei aplicate prin hotărârea care urmează să fie executată. Statul de executare este în fiecare caz legat de constatarea faptelor care constituie temeiul hotărârii pronuntate în statul de condamnare.

2. Transferul nu trebuie să ducă în nici un caz la agravarea situatiei persoanei condamnate.

3. Modalitătile de executare, inclusiv punerea în libertate conditionată, sunt determinate de legislatia statului de executare.

4. Durata sederii în arest în statul de condamnare trebuie computată în întregime din durata pedepsei de efectuat în statul de executare.

 

ARTICOLUL 35

 

1. În cazul transferării executării, hotărârea statului de condamnare are aceleasi efecte juridice în statul de executare pe care le au hotărârile pronuntate în materie penală în acest din urmă stat.

2. Dacă cererea în vederea transferării este admisă, statul de condamnare îl predă pe condamnat cât mai curând posibil statului de executare.

3. În cazul în care condamnatul se sustrage de la executare în statul de executare, statul de condamnare îsi reia dreptul de executare pentru partea din pedeapsa rămasă de efectuat.

4. Dreptul de executare al statului de condamnare încetează definitiv atunci când condamnatul, după transfer, a efectuat pedeapsa sau a fost scutit definitiv.

5. Dacă pentru infractiunea pe care se întemeiază cererea în vederea transferului executării este în curs o urmărire în statul de executare si cererea a fost admisă, acest din urmă stat încetează provizoriu urmărirea. Statul de executare îsi reia dreptul la urmărire atunci când condamnatul se sustrage de la executare. Statul de executare încetează definitiv urmărirea dacă pedeapsa a fost executată sau condamnatul a fost absolvit de ea definitiv.

 

ARTICOLUL 36

 

1. Autoritătile competente ale statului de condamnare sau ale statului de executare pot lua hotărârea de amnistiere în privinta condamnatului, conform dispozitiilor lor legale prevăzute în materie. Numai autoritătile competente ale statului de condamnare vor avea dreptul să ia o hotărâre de gratiere. Statul contractant în care se pronuntă hotărârea de amnistiere sau de gratiere va informa celălalt stat contractant printr-o copie certificată pentru conformitate a acestei hotărâri.

2. Statul de condamnare informează statul de executare despre promulgarea unei legi care are ca efect dezincriminarea faptei în temeiul căreia a fost pronuntată condamnarea.

 

ARTICOLUL 37

 

Statul de condamnare este singurul care are dreptul de a statua asupra oricărei revizuiri introduse împotriva condamnării.

 

ARTICOLUL 38

 

Statul de condamnare va informa fără întârziere statul de executare despre orice hotărâre sau măsură care pune capăt total sau partial executării pedepsei aplicate.

 

ARTICOLUL 39

 

1. Condamnatul al cărui transfer a avut loc nu poate fi urmărit, judecat sau nu îi poate fi limitată în nici un alt mod libertatea sa individuală în statul de executare ori nu poate fi reextrădat unui stat tert nici pentru fapte comise de el înaintea transferului si pentru care nu s-a cerut transferul, nici pentru motive preexistente transferului său.

2. Limitarea prevăzută la paragraful 1 nu este aplicabilă dacă:

a) statul de condamnare îsi dă consimtământul pentru urmărirea, extrădarea sau executarea pedepsei;

b) condamnatul, având posibilitatea să o facă în mod legal, nu a părăsit teritoriul statului de executare în 30 de zile după eliberarea sa definitivă sau, după ce l-a părăsit, s-a reîntors de bunăvoie.

 

ARTICOLUL 40

 

Cheltuielile ocazionate de aplicarea prezentei părti sunt în sarcina statului de condamnare până în momentul în care condamnatul a fost predat autoritătilor competente ale statului de executare; din acest moment cheltuielile trec în sarcina acestui din urmă stat.

 

ARTICOLUL 41

 

Dispozitiile prezentei părti se aplică deopotrivă măsurilor penale de sigurantă privative de libertate prin care autoritătile judiciare competente ale statelor contractante au pronuntat tratamentul medical obligatoriu fată de condamnatii deveniti bolnavi mintal.

 

PARTEA a III-a

Extrădarea

ARTICOLUL 42

 

Cele două state contractante se angajează să îsi predea reciproc, potrivit regulilor si în conditiile prevăzute în articolele următoare, persoanele care, aflându-se în teritoriul unuia dintre cele două state contractante, sunt urmărite pentru o infractiune sau sunt condamnate de către autoritătile judiciare ale celuilalt stat contractant.

 

ARTICOLUL 43

 

Extrădarea se acordă:

a) pentru fapta sau faptele care, conform legislatiilor celor două state contractante, constituie infractiuni sanctionate cu o pedeapsă privativă de libertate de cel putin un an sau mai gravă;

b) pentru condamnări pronuntate de către jurisdictia statului solicitant pentru infractiunile mentionate la lit. a), cu conditia ca durata pedepsei privative de libertate aplicate să fie de cel putin 6 luni.

Cu toate acestea, pedeapsa prevăzută de legislatia statului contractant solicitant sau pedeapsa aplicată trebuie să fie prevăzută în sistemul de pedepse al statului contractant solicitat.

 

ARTICOLUL 44

 

Extrădarea nu se va acorda:

1. dacă persoana a cărei extrădare se solicită este cetătean al statului contractant solicitat. Calitatea de cetătean se apreciază la data săvârsirii infractiunii pentru care se cere extrădarea. Totusi, acest stat contractant, la cererea statului contractant solicitant, va deferi cazul autoritătilor sale competente pentru exercitarea actiunii penale. Statul contractant solicitat are dreptul, în acest scop, să se refere la anchetele realizate de către statul contractant solicitant. Statul contractant solicitat va informa celălalt stat contractant despre cursul dat cererii;

2. dacă statul contractant solicitat apreciază că acceptarea cererii este de natură să aducă atingere suveranitătii sale, securitătii sau ordinii sale publice;

3. dacă infractiunea pentru care este solicitată constă doar în încălcarea obligatiilor militare;

4. dacă infractiunea pentru care este solicitată a fost săvârsită în tot sau în parte pe teritoriul statului contractant solicitat;

5. dacă persoana solicitată a fost judecată definitiv de către autoritătile judiciare competente ale statului contractant solicitat pentru infractiunile pentru care se cere extrădarea;

6. dacă s-a împlinit prescriptia exercitării actiunii penale sau a executării pedepsei conform legislatiei fie a statului contractant solicitant, fie a statului contractant solicitat, în momentul primirii cererii;

7. dacă a intervenit amnistia în statul contractant solicitant sau în statul contractant solicitat.

 

ARTICOLUL 45

 

Extrădarea nu se acordă dacă statul contractant solicitat are motive serioase să considere că cererea de extrădare motivată pe o infractiune de drept comun a fost prezentată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pentru considerente de rasă, religie, nationalitate sau opinii politice ori dacă situatia acestei persoane riscă să fie agravată pentru unul sau altul dintre aceste motive.

 

ARTICOLUL 46

 

Extrădarea poate fi refuzată:

1. dacă infractiunea pentru care este cerută face obiectul urmăririi în statul contractant solicitat sau a fost judecată într-un stat tert;

2. dacă în statul contractant solicitat a intervenit deja o ordonantă de încetare a urmăririi sau de neurmărire pentru infractiunile pentru care a fost formulată cererea de extrădare.

 

ARTICOLUL 47

 

1. Cererea de extrădare va fi formulată în scris si va fi adresată fie Ministerului Justitiei al statului contractant solicitat, fie pe cale diplomatică.

2. În sprijinul cererii vor fi prezentate:

a) originalul sau copia autentică fie de pe o hotărâre de condamnare, fie de pe un mandat de arestare sau de pe orice alt act având aceeasi putere, eliberat în formele prescrise de legea statului contractant solicitant;

b) o expunere a faptelor pentru care se cere extrădarea, mentionându-se data si locul săvârsirii lor, calificarea lor legală si referirile la dispozitiile legale care le sunt aplicabile, precum si o copie de pe aceste dispozitii;

c) semnalmentele cât mai precise posibil ale persoanei reclamate si orice alte informatii de natură să determine identitatea si cetătenia sa.

 

ARTICOLUL 48

 

1. În caz de urgentă autoritătile judiciare ale statului contractant solicitant pot cere, în vederea extrădării, arestarea provizorie a persoanei reclamate.

2. Cererea de arestare provizorie va indica existenta unuia dintre documentele prevăzute la lit. a) a paragrafului 2 al art. 47, precum si intentia statului contractant solicitant de a trimite cererea de extrădare în cel

mai scurt timp posibil. În cererea de arestare provizorie trebuie să se mentioneze: infractiunea săvârsită, durata pedepsei aplicabile sau pronuntate, data si locul săvârsirii infractiunii, precum si, în măsura în care este posibil, cât mai multe informatii care să permită identificarea si localizarea persoanei reclamate.

3. Cererea va fi transmisă autoritătilor judiciare ale statului contractant solicitat la care face referire art. 14, fie direct prin postă sau telegrafic, fie prin alte mijloace lăsând o urmă scrisă. Dacă aparent cererea este corespunzătoare, autoritătile judiciare ale statului contractant solicitat îi vor da curs conform legislatiei lor. Autoritatea solicitantă va fi informată de îndată.

 

ARTICOLUL 49

 

1. Arestarea provizorie va putea înceta dacă, în termen de 20 de zile de la arestare, statul contractant solicitat nu a fost sesizat prin cererea de extrădare si documentele mentionate la paragraful 2 al art. 47.

2. Arestarea provizorie nu va trebui în nici un caz să depăsească 40 de zile de la data arestării.

3. Punerea în libertate provizorie este posibilă oricând, dar statul contractant solicitat este obligat să ia orice măsură pe care o va aprecia necesară spre a evita fuga persoanei reclamate.

4. Punerea în libertate nu se opune unei noi arestări si extrădării, dacă cererea de extrădare este primită ulterior.

 

ARTICOLUL 50

 

Dacă sunt necesare informatii suplimentare pentru a se asigura că toate conditiile prevăzute de prezenta parte sunt îndeplinite, statul contractant solicitat, în cazul în care consideră că omiterea acestora poate fi remediată, comunică aceasta statului contractant solicitant pe una dintre căile mentionate la paragraful 1 al art. 47. Statul solicitat poate fixa un termen pentru obtinerea acestor informatii.

 

ARTICOLUL 51

 

Dacă extrădarea este cerută în mod curent de mai multe state fie pentru aceleasi fapte, fie pentru fapte diferite, statul contractant solicitat va decide în mod liber, tinând seama de toate circumstantele si în special de posibilitatea unei extrădări ulterioare către unul dintre statele solicitante, de datele respectivelor cereri, de gravitatea si de locul săvârsirii infractiunii, precum si de cetătenia persoanei reclamate.

 

ARTICOLUL 52

 

1. Fără a prejudicia drepturile statului contractant solicitat sau drepturile tertilor si la cererea statului contractant solicitant, statul contractant solicitat va sechestra si va remite, conform procedurii prevăzute de legislatia sa penală, obiectele:

a) care pot fi folosite ca probe;

b) care, provenind din infractiune, au fost găsite înainte sau după predarea persoanei reclamate;

c) care au fost dobândite în schimbul unor obiecte provenind din infractiune.

2. Această remitere se va efectua chiar în cazul în care extrădarea nu poate avea loc ca urmare a mortii sau evadării persoanei reclamate.

3. Dacă statul contractant solicitat sau tertii au dobândit drepturi asupra acestor obiecte, acestea din urmă vor fi restituite cât mai curând posibil si fără cheltuieli statului contractant solicitat la finalizarea procedurilor exercitate pe teritoriul statului contractant solicitant.

 

ARTICOLUL 53

 

1. Statul contractant solicitat va face cunoscută statului contractant solicitant, pe cale diplomatică, hotărârea sa asupra extrădării.

2. Orice respingere totală sau partială va fi motivată.

3. În caz de acceptare statul contractant solicitat va stabili în modul cel mai adecvat locul si data predării persoanei extrădate si va informa despre aceasta în timp util statul contractant solicitant.

4. Sub rezerva cazului prevăzut la paragraful 5, dacă persoana reclamată nu a fost preluată la data fixată, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile începând de la acea dată si va fi, în orice caz, pusă în libertate la expirarea unui termen de 30 de zile. Statul contractant solicitat va putea refuza să o extrădeze pentru aceeasi faptă.

5. În cazul în care circumstante exceptionale împiedică predarea sau primirea persoanei care urmează să fie extrădată, statul interesat va informa despre aceasta celălalt stat înainte de expirarea termenului. Cele două state contractante se vor pune de acord asupra unei noi date si, eventual, asupra unui alt loc de predare. În acest caz sunt aplicabile dispozitiile paragrafului 4.

 

ARTICOLUL 54

 

1. Dacă persoana reclamată este urmărită sau condamnată în statul contractant solicitat pentru o infractiune, alta decât cea care motivează cererea de extrădare, acest din urmă stat contractant trebuie totusi să statueze asupra acestei cereri si să comunice statului contractant solicitant decizia sa în privinta extrădării, în conditiile prevăzute la paragrafele 1 si 2 ale art. 53. Cu toate acestea, în cazul acceptării predarea persoanei reclamate va fi amânată până la solutionarea cauzei de către autoritătile judiciare ale statului contractant solicitat. Predarea se va efectua la o dată care se va determina conform paragrafului 3 al

art. 53, paragrafele 4 si 5 ale aceluiasi articol fiind aplicabile.

2. Dispozitiile prezentului articol nu se opun predării temporare a persoanei reclamate pentru a se prezenta în fata autoritătilor judiciare ale statului contractant solicitant, cu conditia expresă ca aceasta să fie mentinută în stare de detentie si înapoiată de îndată ce aceste autorităti au decis.

 

ARTICOLUL 55

 

1. Persoana care va fi predată nu poate fi nici urmărită, nici judecată, nici detinută în vederea executării unei pedepse si nici supusă oricărei alte restrictii a libertătii sale individuale pentru o infractiune anterioară predării, alta decât cea care a motivat extrădarea, în afară de cazurile următoare:

a) când statul care a predat-o consimte. În acest scop trebuie prezentată o cerere însotită de actele prevăzute la art. 47 si de un proces-verbal judiciar consemnând declaratiile extrădatului privind extinderea extrădării si mentionând posibilitatea care îi este acordată de a se apăra în fata autoritătilor statului contractant solicitat. Acest consimtământ se va da atunci când infractiunea pentru care este condamnat atrage ea însăsi obligatia de extrădare;

b) când, având posibilitatea să o facă, persoana extrădată nu a părăsit în cele 30 de zile următoare eliberării sale definitive teritoriul statului contractant solicitant căruia i-a fost predată ori dacă a revenit pe acest teritoriu după ce l-a părăsit.

2. În cazul în care calificarea legală dată faptei incriminate este modificată în cursul procedurii, persoana extrădată nu poate fi urmărită sau judecată decât în măsura în care elementele constitutive ale infractiunii în noua calificare ar permite extrădarea.

 

ARTICOLUL 56

 

În afara cazului prevăzut la lit. b) a art. 55, consimtământul statului contractant solicitat este necesar pentru a permite statului contractant solicitant să predea unui stat tert persoana care i-a fost remisă. În acest scop statul contractant solicitant va adresa statului contractant solicitat o cerere însotită de o copie de pe actele emise de statul tert conform cerintelor paragrafului 2 al art. 47.

 

ARTICOLUL 57

 

1. Extrădarea în tranzit pe teritoriul unuia dintre cele două state contractante a unei persoane predate celuilalt stat contractant de către un stat tert se acordă pe baza cererii transmise pe cale diplomatică. În sprijinul acestei cereri vor fi transmise documentele necesare pentru a da posibilitatea statului de tranzit solicitat să constate că este vorba despre o infractiune ce dă loc la extrădare. Cu toate acestea tranzitul unui cetătean va putea fi refuzat.

2. În cazul în care va fi folosită calea aeriană, se vor aplica următoarele dispozitii:

a) dacă nu va fi prevăzută nici o aterizare, statul contractant solicitant va avertiza statul al cărui teritoriu va fi survolat si va atesta existenta documentelor prevăzute la lit. a) a paragrafului 2 al art. 47. În caz de aterizare fortată această notificare va produce efectele cererii de arestare provizorie prevăzute la art. 48, iar statul contractant solicitant va adresa o cerere formală de tranzit;

b) dacă va fi prevăzută o aterizare, statul contractant solicitant va adresa statului de tranzit solicitat o cerere conform dispozitiilor paragrafului 1 al prezentului articol.

 

ARTICOLUL 58

 

1. Cheltuielile ocazionate de extrădare pe teritoriul statului contractant solicitat vor fi în sarcina acestui stat.

2. Cheltuielile ocazionate de tranzitul pe teritoriul statului contractant solicitat vor fi în sarcina statului contractant solicitant.

 

ARTICOLUL 59

 

Cererile de extrădare, precum si documentele care urmează să fie prezentate în executarea prezentei părti vor fi redactate în limba statului contractant solicitant si vor fi însotite de o traducere oficială în limba statului contractant solicitat, fie în limba engleză, fie în limba franceză.

 

ARTICOLUL 60

 

În cazul în care nu există o dispozitie contrară prezentei părti, legea aplicabilă procedurii de extrădare va fi cea a statului contractant solicitat.

 

PARTEA a IV-a

Dispozitii finale

ARTICOLUL 61

 

Diferendele de interpretare si aplicare a prezentei conventii vor fi solutionate pe cale diplomatică.

 

ARTICOLUL 62

 

Prezenta conventie va fi supusă ratificării si va intra în vigoare în a 30-a zi de la data ultimei notificări privind îndeplinirea procedurilor interne de ratificare.

 

ARTICOLUL 63

 

Prezenta conventie este încheiată pe o durată nelimitată. Fiecare dintre statele contractante va putea să o denunte în orice moment, adresând celuilalt stat contractant, pe cale diplomatică, o notificare scrisă. În acest caz denuntarea va produce efecte după un an de la data primirii notificării.

Întocmită la Cairo la 28 iunie 2001, în două exemplare originale în limbile română, arabă si franceză, cele trei texte având aceeasi valoare. În caz de divergente de interpretare textul în limba franceză va prevala.

Drept care subsemnatii, deplin împuterniciti, au semnat prezenta conventie.

 

Pentru România,

Pentru Republica Arabă Egipt,

 

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Conventiei dintre România si Republica Arabă Egipt privind asistenta judiciară în materie penală, transferul condamnatilor si extrădarea, semnată la Cairo la 28 iunie 2001

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Conventiei dintre România si Republica Arabă Egipt privind asistenta judiciară în materie penală, transferul condamnatilor si extrădarea, semnată la Cairo la 28 iunie 2001, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 27 iunie 2002.

Nr. 597.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei centrale pentru explozii mari la suprafată si în subteran, accidente chimice si avarii deosebit de grave la conducte magistrale si urbane

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea nr. 124/1995, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei centrale pentru explozii mari la suprafată si în subteran, accidente chimice si avarii deosebit de grave la conducte magistrale si urbane, constituită pe lângă Ministerul Industriei si Resurselor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

Ministru de interne,

Ioan Rus

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Marian Sârbu

p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei,

Sergiu Sechelariu,

secretar de stat

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul apelor si protectiei mediului,

Petru Lificiu

 

Bucuresti, 3 iulie 2002.

Nr. 674.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT U L

de organizare si functionare a Comisiei centrale pentru explozii mari la suprafată si în subteran,accidente chimice si avarii deosebit de grave la conducte magistrale si urbane

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prin prezentul regulament se stabilesc modul de organizare si functionare, componenta, atributiile specifice si sistemul de relatii ale Comisiei centrale pentru explozii mari la suprafată si în subteran, accidente chimice si avarii deosebit de grave la conducte magistrale si urbane, constituită pe lângă Ministerul Industriei si Resurselor.

Art. 2. - (1) Comisia centrală pentru explozii mari la suprafată si în subteran, accidente chimice si avarii deosebit de grave la conducte magistrale si urbane, denumită în continuare Comisia centrală, organizează si conduce la nivel national toate activitătile legate de următoarele tipuri de dezastre:

- explozii mari la suprafată si în subteran;

- accidente chimice;

- avarii deosebit de grave la conducte magistrale si urbane.

(2) Măsurile dispuse de Comisia centrală sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice sau juridice în zona de responsabilitate în care îsi exercită competentele.

Art. 3. - (1) Comisia centrală se subordonează Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor.

(2) Comisia centrală cooperează cu serviciile publice comunitare profesioniste pentru situatii de urgentă, aflate în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti si a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia, precum si cu serviciile publice voluntare din subordinea consiliilor locale judetene, municipale, orăsenesti si comunale.

 

CAPITOLUL II

Organizarea Comisiei centrale

 

Art. 4. - (1) Comisia centrală este condusă de ministrul industriei si resurselor, în calitate de presedinte, si este formată din specialisti cu putere de decizie din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor, respectiv secretarul general, secretarul de stat pentru productia de apărare, directori generali si directori, precum si din reprezentanti ai altor autorităti ale administratiei publice centrale de specialitate care au atributii în planurile de apărare împotriva dezastrelor.

(2) În cazul în care presedintele Comisiei centrale este în imposibilitate de a-si exercita atributiile, acesta va fi înlocuit de unul dintre cei doi vicepresedinti, respectiv secretarul general sau secretarul de stat pentru productia de apărare, după caz, desemnat prin ordin al ministrului industriei si resurselor.

(3) Componenta Comisiei centrale este prezentată în anexa nr. 1, iar colaboratorii ce pot fi cooptati în structura acesteia, în functie de situatie, sunt prezentati în anexa nr. 2.

Art. 5. - (1) Organismul de lucru al Comisiei centrale este Secretariatul tehnic permanent, care este asigurat de către Directia specială din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor.

(2) Componenta Secretariatului tehnic permanent este prezentată în anexa nr. 3.

(3) Secretariatul tehnic permanent organizează 3 sectiuni de lucru specializate pe tipuri de dezastre:

- explozii mari la suprafată si în subteran;

- accidente chimice;

- avarii deosebit de grave la conducte magistrale si urbane.

 

CAPITOLUL III

Atributii

 

A. Atributiile Comisiei centrale

Art. 6. - Comisia centrală are următoarele atributii principale:

1. În perioada predezastrului:

a) elaborează regulamente de apărare împotriva dezastrelor produse în domeniul specific si participă la elaborarea strategiei nationale de apărare împotriva dezastrelor;

b) îndrumă, controlează si avizează modul de întocmire a planurilor de apărare în teritoriu;

c) identifică si monitorizează sursele potentiale de producere a dezastrelor din sfera sa de activitate si zonele de risc potential expuse urmărilor acestora;

d) organizează culegerea de informatii (constituindu-si baza de date proprii) si fluxul informational-decizional la nivel national sau zonal, conform schemei prezentate în anexa nr. 4;

e) elaborează planuri operative de apărare specifice pe categorii de dezastre specifice si pe zone potentiale de expunere la riscul producerii, le supune spre avizare Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor si avizează planurile serviciilor publice comunitare profesioniste sau voluntare pentru situatii de urgentă;

f) propune mecanisme si instrumente de control social al riscurilor care pot genera dezastre, precum si metode de identificare si evaluare a riscurilor;

g) stabileste prin regulamente parametrii pe baza cărora se pot defini fenomenele caracteristice ale dezastrelor din sfera sa de competentă;

h) informează prin mass-media populatia despre eventualele surse de risc ce pot genera dezastre specifice si măsurile de prevenire întreprinse;

i) coordonează pregătirea personalului agentilor economici aflati sub autoritatea sa (potentiali factori de risc), cu atributii si responsabilităti în domeniul fiecărei categorii de dezastru specific, privind prevenirea, protectia si interventia în cazul producerii evenimentului respectiv;

j) analizează modul de îndeplinire a actiunilor de prevenire prevăzute în planurile operative de apărare specifice în cazul dezastrelor din sfera de activitate proprie, precum si a măsurilor privind pregătirea agentilor economici (potentiali factori de risc) cu răspunderi si atributii pe tipuri de dezastre, prin rapoarte semestriale ce se aduc la cunostintă populatiei prin mass-media;

k) stabileste măsurile necesare în vederea cresterii operabilitătii si eficientei fortelor participante la interventii, prin dotarea corespunzătoare a acestora;

l) asigură pregătirea personalului propriu pentru apărare împotriva dezastrelor specifice.

2. În perioada producerii unui dezastru:

a) analizează informatiile primare despre producerea dezastrului - locul, caracteristicile, efectele si altele asemenea - si evolutia probabilă a acestuia;

b) pune în aplicare măsurile prevăzute în planul de protectie si interventie, adaptându-le la situatia concretă si efectuând corecturile necesare în functie de situatia creată si de gradul de urgentă;

c) informează Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor despre situatia creată, despre măsurile întreprinse si despre eventualele nevoi de sprijin;

d) coordonează la nivel national actiunile de limitare, lichidare si înlăturare a efectelor distructive ale dezastrului, colaborând cu structurile din subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă;

e) hotărăste, la nevoie, constituirea unei echipe operative formate din membri proprii si din alti specialisti, pe care o trimite în zona de manifestare a dezastrului pentru culegere de informatii suplimentare care să fundamenteze luarea unor decizii pertinente, precum si pentru conducerea nemijlocită a actiunilor la fata locului;

f) cooperează cu serviciile publice comunitare profesioniste sau voluntare pentru situatii de urgentă din subordinea organelor administratiei publice locale, privind implementarea măsurilor de apărare împotriva dezastrelor specifice, în conditiile legii.

3. În perioada postdezastrului:

a) desemnează colectivul sau agentii economici cu responsabilităti pentru conducerea actiunilor de înlăturare a urmărilor, de refacere sau reabilitare a zonei/zonelor afectată/afectate de dezastru;

b) organizează echipe de specialisti pentru inventarierea, expertizarea si evaluarea efectelor, precum si a pagubelor produse, în vederea comunicării acestora Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor, si ia sau propune măsuri pentru restabilirea functiilor vitale afectate de dezastru;

c) analizează cauzele producerii dezastrului si dispune măsuri de prevenire în viitor a evenimentului respectiv;

d) asigură informarea populatiei prin mass-media despre evolutia si efectele dezastrului, despre actiunile întreprinse pentru limitarea acestora si despre măsurile ce se impun în continuare;

e) propune Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor acordarea de ajutoare materiale sau financiare populatiei afectate si urmăreste repartizarea si utilizarea ajutoarelor acordate de stat sau de organizatiile nationale ori internationale;

f) avizează documentatiile privind acordarea fondurilor necesare refacerii lucrărilor de infrastructură;

g) stabileste regimul mijloacelor de transport pentru aprovizionare cu hrană, apă potabilă, medicamente, asigurarea cu energie electrică si termică în perioada producerii dezastrului si în perioada postdezastrului;

h) reactualizează planurile operative de apărare specifice pe tipuri de dezastre;

i) asigură conditii de lucru pentru Secretariatul tehnic permanent propriu;

j) analizează, validează sau modifică hotărârile aprobate de către presedinte între sedinte si le aduce la cunostintă factorilor interesati, prin Secretariatul tehnic permanent;

k) îndeplineste si alte atributii stabilite de Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor.

B. Atributiile Secretariatului tehnic permanent

Art. 7. - Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale are următoarele atributii principale:

a) solicită si centralizează informatiile privind prevenirea, protectia si interventia la dezastrele din domeniul de competentă al Comisiei centrale, de la Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă sau serviciile publice comunitare aflate în subordinea organelor administratiei publice locale, precum si de la unitătile care functionează sub autoritatea Ministerului Industriei si Resurselor;

b) verifică informatiile referitoare la iminenta sau la producerea unui dezastru si întocmeste rapoarte de informare pentru membrii Comisiei centrale, precum si pentru Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor;

c) constituie si actualizează permanent banca de date privind sursele potentiale de risc, resursele materiale, financiare si umane ce pot fi utilizate la dezastrele specifice;

d) întocmeste planul operativ de apărare pe domeniul specific si regulamentul de apărare împotriva dezastrelor, elaborează ghidul de întocmire a planurilor de protectie si interventie pentru dezastrele specifice pentru a fi distribuit în teritoriu serviciilor publice comunitare profesioniste sau voluntare prin Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă;

e) centralizează si analizează datele rezultate din rapoartele de interventie la dezastre si propune măsuri pentru îmbunătătirea activitătii de apărare împotriva dezastrelor specifice;

f) întocmeste propuneri pentru includerea în bugetul anual al Ministerului Industriei si Resurselor a fondurilor necesare pentru apărarea împotriva dezastrelor, inclusiv cheltuieli generale pentru desfăsurarea curentă a activitătii Comisiei centrale, si le transmite directiei de specialitate a ministerului;

g) întocmeste planul anual de activităti si documentele de lucru ale Comisiei centrale;

h) convoacă membrii Comisiei centrale la ordinul presedintelui sau al unuia dintre vicepresedinti;

i) transmite în scris hotărârile Comisiei centrale către factorii implicati în executarea operatiunilor de prevenire, protectie si interventie;

j) urmăreste punerea în aplicare a hotărârilor Comisiei centrale si desfăsurarea activitătilor curente ale acesteia între sedinte;

k) răspunde de dotarea proprie si a Comisiei centrale cu aparatură si materiale necesare desfăsurării activitătii, precum si de functionarea permanentă a aparaturii si a mijloacelor de înstiintare si alarmare în timp de dezastre;

l) valorifică concluziile rezultate în urma producerii în străinătate a unor dezastre similare si, pe baza informatiilor obtinute, documentează reprezentantii autoritătilor publice si membrii Comisiei centrale;

m) îndeplineste si alte atributii stabilite de Comisia centrală.

 

CAPITOLUL IV

Functionarea Comisiei centrale si a Secretariatului tehnic permanent

 

A. Functionarea Comisiei centrale

Art. 8. - Comisia centrală îsi desfăsoară activitatea în sediul Ministerului Industriei si Resurselor pe baza planului anual întocmit de Secretariatul tehnic permanent, aprobat în sedinta din luna decembrie a anului precedent.

Art. 9. - (1) Comisia centrală se întruneste semestrial în sedintă ordinară si, ori de câte ori este necesar, în sedintă extraordinară, convocată de presedinte sau de către unul dintre cei doi vicepresedinti ori la solicitarea expresă a cel putin unei treimi din totalul membrilor săi.

(2) Sedinta se constituie legal prin prezenta a cel putin două treimi din totalul membrilor săi.

(3) Numărul total al membrilor Comisiei centrale pentru cazurile prevăzute la alin. (1) si (2) nu include membrii cooptati de la alte ministere.

Art. 10. - (1) Convocarea membrilor Comisiei centrale se face în scris, în cazuri de normalitate, cu cel putin 5 zile înaintea sedintelor ordinare, sau prin mijloace centrale de telecomunicatii si prin mass-media în situatii fortuite, de extremă urgentă, de către Secretariatul tehnic permanent.

(2) Pe baza datelor si informatiilor privind iminenta sau producerea unui dezastru Secretariatul tehnic permanent va convoca de îndată Comisia centrală în sedintă extraordinară, folosind aparatura si mijloacele de legătură din dotarea proprie sau a ministerului.

(3) Convocarea (scrisă, prin fax, prin notă telefonică) va cuprinde următoarele elemente: data, ora si locul desfăsurării sedintei, proiectul ordinii de zi si documentele ce urmează să fie analizate de Comisia centrală.

(4) Ordinea de zi se adoptă la începutul sedintei.

(5) La propunerea presedintelui sau a oricărui membru al Comisiei centrale pe ordinea de zi se pot include si alte probleme în afara proiectului ordinii de zi anuntat în convocare. După caz, la sedintele Comisiei centrale pot fi convocati si alti specialisti cu atributii si responsabilităti din domeniul specific tipului de dezastru.

Art. 11. - (1) Dezbaterile si măsurile stabilite în cadrul sedintelor Comisiei centrale se consemnează într-un proces-verbal prin grija Secretariatului tehnic permanent.

(2) Pe baza procesului-verbal Comisia centrală adoptă o hotărâre cu votul majoritătii simple a membrilor săi.

(3) Hotărârea se semnează de către presedintele Comisiei centrale sau de către înlocuitorul desemnat si se aduce la cunostintă factorilor interesati de către Secretariatul tehnic permanent, în termen de 7 zile de la adoptare.

(4) Hotărârile adoptate în sedintele extraordinare ale Comisiei centrale se comunică de urgentă factorilor interesati.

Art. 12. - Documentele privind activitatea Comisiei centrale se arhivează de către Secretariatul tehnic permanent, cu respectarea legislatiei de specialitate în vigoare.

Art. 13. - (1) Comisia centrală întocmeste rapoarte după fiecare sedintă ordinară, precum si la termenele stabilite prin regulamentele de apărare împotriva dezastrelor.

(2) În functie de situatie, aceste rapoarte pot fi trimise comisiilor centrale sau locale interesate, integral sau în extras, precum si Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor.

B. Functionarea Secretariatului tehnic permanent

Art. 14. - (1) Secretariatul tehnic permanent se întruneste în sedintele de lucru, de regulă trimestrial si ori de câte ori este necesar. În sedintele sale Secretariatul tehnic permanent va analiza cu precădere:

a) situatia operativă la nivelul Ministerului Industriei si Resurselor si al agentilor economici potentiali factori de risc;

b) stadiul de îndeplinire a hotărârilor adoptate în ultima sedintă a Comisiei centrale, precum si a sarcinilor rezultate din ultima sedintă a Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor;

c) pregătirea propunerilor pentru ordinea de zi a următoarei sedinte a Comisiei centrale;

d) alte aspecte privind apărarea împotriva dezastrelor.

(2) Problemele dezbătute si măsurile stabilite pe timpul desfăsurării sedintelor Secretariatului tehnic permanent se consemnează în procese-verbale.

Art. 15. - Secretariatul tehnic permanent înaintează presedintelui Comisiei centrale, trimestrial si ori de câte ori situatia o impune, informări privind situatia operativă din teritoriu, activitătile desfăsurate si cele planificate.

 

CAPITOLUL V

Constituirea si utilizarea fondurilor si rezervelor pentru organizarea si desfăsurarea activitătii de apărare la nivelul Ministerului Industriei si Resurselor

 

Art. 16. - (1) Comisia centrală stabileste necesarul de fonduri pentru apărarea împotriva dezastrelor specifice, precum si pentru nevoile de dotare si desfăsurare a activitătii curente proprii.

(2) Pe baza datelor estimate de Comisia centrală Secretariatul tehnic permanent întocmeste propuneri pentru bugetul anual al Ministerului Industriei si Resurselor si le transmite directiei de specialitate pentru a fi incluse în proiectul de buget.

(3) Fondurile se asigură anual de la bugetul ministerului în conditiile legii.

Art. 17. - (1) Comisia centrală propune Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor cantitătile si tipurile de materiale si mijloace pentru constituirea rezervelor necesare interventiilor la dezastrele specifice, fondurile necesare constituirii lor, precum si măsurile de utilizare, păstrare si refacere prin aprovizionări curente.

(2) La propunerea Secretariatului tehnic permanent presedintele Comisiei centrale poate numi comisii tehnice de receptie, depozitare si distribuire a materialelor necesare interventiilor pentru limitarea sau înlăturarea efectelor dezastrelor specifice si ajutorării sinistratilor.

Art. 18. - (1) Principalele dotări necesare desfăsurării activitătii Comisiei centrale si a Secretariatului tehnic permanent vor fi asigurate din bugetul anual al Ministerului Industriei si Resurselor, conform normelor de înzestrare. (2) Comisia centrală si Secretariatul tehnic permanent al acesteia utilizează pentru nevoi de transport curente un autoturism de teren, cu un consum aferent limitei de 1.500 km anual, din parcul auto al Ministerului Industriei si Resurselor sau prin transfer de la unitătile din subordinea acestuia.

(3) Pentru nevoi de transport suplimentare, pe timpul activitătilor legate de prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor dezastrelor specifice, se pot folosi si alte mijloace de transport din înzestrarea Ministerului Industriei si Resurselor, stabilite prin ordin al ministrului.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale si tranzitorii

 

Art. 19. - (1) Componenta Comisiei centrale si a Secretariatului tehnic permanent al acesteia se poate modifica sau completa cu noi membri ori de câte ori au loc schimbări în organizarea structurală a ministerelor, prin ordin al ministrului industriei si resurselor.

(2) Componenta nominală a Comisiei centrale se poate modifica pe baza propunerilor Secretariatului tehnic permanent, cu aprobarea presedintelui acesteia.

Art. 20. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament ministerele nominalizate în anexa nr. 1 vor desemna specialistii care să facă parte din Comisia centrală.

Art. 21. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

COMPONENTA

Comisiei centrale pentru explozii mari la suprafată si în subteran, accidente chimice si avarii deosebit de grave la conductele magistrale si urbane

 

1. Presedinte: - ministrul industriei si resurselor

2. Vicepresedinti: - secretarul de stat pentru productia - de apărare;

- secretarul general al ministerului

3. Membri: - directori generali/directori: - Directia generală sinteze, strategii, politică industrială, programe dezvoltare

- Directia generală mine geologie

- Directia generală energie

- Directia generală petrol si gaze

- Directia generală produse industriale

- Directia generală produse primare

- Directia generală productia de apărare

- Directia generală produse primare (metalurgie si chimie)

- Directia specială

- Directia acreditări, calitate, protectia mediului

- inspector de stat sef - Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientilor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR)

- reprezentantul Ministerului Industriei - Directia specială si Resurselor în Secretariatul tehnic permanent al Comisiei Guvernamentale-de Apărare împotriva Dezastrelor

- seful Secretariatului tehnic permanent - Directia specială

- reprezentanti ai: - Ministerului de Interne

- Ministerului Finantelor Publice

- Ministerului Apelor si Protectiei Mediului

- Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei

- Ministerului Sănătătii si Familiei

- Ministerului Administratiei Publice

- Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

LISTA

cuprinzând colaboratorii Secretariatului tehnic permanent (grup de experti) care pot fi cooptati în Comisia centrală

 

I. Unităti aflate în subordinea si coordonarea

Ministerului Industriei si Resurselor:

1. Institutul de Management si Informatică;

2. Agentia Română pentru Conservarea Energiei;

3. Comisia Natională pentru Reciclarea Materialelor;

4. Biroul Român de Metrologie Legală Bucuresti;

5. Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Busteni;

6. Agentia Natională pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere;

7. Agentia Natională pentru Resurse Minerale;

8. Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei.

9. Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale;

10. Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci.

II. Unităti sub autoritatea Ministerului Industriei si Resurselor:

- Societatea Natională a Petrolului “Petrom” - S.A. Bucuresti;

- Societatea Natională de Transport Gaze Naturale “Transgaz” - S.A. Medias;

- Societatea Comercială de Explorare si Productie a Gazelor Naturale “Exprogaz” - S.A. Medias;

- Societatea Comercială de Distributie a Gazelor Naturale “Distrigaz Nord” - S.A. Târgu Mures;

- Societatea Comercială de Distributie a Gazelor Naturale “Distrigaz Sud” - S.A. Bucuresti;

- Societatea Natională de Depozitare Subterană a Gazelor Naturale “Depogaz” - S.A. Ploiesti;

- Compania Natională de Transport a Energiei Electrice “Transelectrica” - S.A. Bucuresti;

- Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” - S.A. Bucuresti;

- Compania Natională a Lignitului “Oltenia” - S.A. Târgu Jiu;

- Compania Natională a Huilei - S.A. Petrosani;

- Compania Natională a Cuprului, Aurului si Fierului “Minvest” - S.A. Deva;

- Compania Natională a Uraniului - S.A. Bucuresti;

- Compania Natională a Metalelor Pretioase si Neferoase “Remin” - S.A. Baia Mare;

- Societatea Natională a Cărbunelui - S.A. Ploiesti;

- Societatea Natională “Nuclearelectrica” - S.A.;

- Regia Autonomă pentru Activităti Nucleare Drobeta-Turnu Severin;

- Compania Natională “Romarm” - S.A. Bucuresti;

- Societatea Comercială “Oil Terminal” - S.A. Constanta;

- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială - ECOIND Bucuresti;

- Institutul de Cercetări Chimice - ICECHIM Bucuresti;

- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier - IPCUP Ploiesti.

III. Unităti si organisme din afara Ministerului Industriei si Resurselor:

- Ministerul Apărării Nationale;

- Ministerul de Interne;

- Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă;

- institutiile aflate în subordinea, sub autoritatea si în coordonarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului;

- Inspectia Muncii/Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale;

- institutele si directiile de sănătate publică/Ministerul Sănătătii si Familiei;

- regii autonome.

NOTĂ:

Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale colaborează, după caz, cu specialisti din institutele de învătământ superior si de cercetare-dezvoltare si cu alte institutii implicate.

 

ANEXA Nr. 3

la regulament

 

COMPONENTA

Secretariatului tehnic permanent al Comisiei centrale

 

Sef: - consilier (inspector cu protectia civilă) - Directia specială

Membri: - reprezentantul Ministerului Industriei - Directia specială si Resurselor în Secretariatul tehnic permanent al Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor

- sefi de serviciu, consilieri si experti din:

- Directia generală, sinteze, strategii, politică industrială, programe dezvoltare

- Directia generală mine geologie

- Directia generală energie

- Directia generală petrol si gaze

- Directia generală produse industriale

- Directia generală produse primare

- Directia generală productia de apărare

- Directia acreditări, calitate, protectia mediului

- inspectori sefi - sefi de serviciu - Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientilor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR).

 

ANEXA Nr. 4*)

la regulament


*) Anexa nr. 4 este reprodusă în facsimil.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea cu plată a unor active din patrimoniul Societătii Comerciale “ROCAR” - S.A. Bucuresti în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Educatiei si Cercetării

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, ale art. 8 alin. (3) si ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea, cu plată, a unor active, compuse din constructia si terenul aferent, identificate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din patrimoniul Societătii Comerciale “ROCAR” - S.A. Bucuresti în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Educatiei si Cercetării, pentru Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti.

Art. 2. - În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri Ministerul Educatiei si Cercetării va vira suma de 10 miliarde lei plus T.V.A. aferentă direct către Societatea Comercială “ROCAR” - S.A. Bucuresti, urmând ca eventualele diferente să fie achitate după efectuarea reevaluării, în conditiile legii.

Art. 3. - Predarea-preluarea activelor transmise potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul educatiei si cercetării,

Constantin Corega,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 11 iulie 2002.

Nr. 744.

 

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a activelor compuse din cantină si dispensar, cu terenul aferent, care se transmit cu plată din proprietatea Societătii Comerciale “ROCAR” - S.A. Bucuresti în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Educatiei si Cercetării

 

Adresa activelor care se transmit

Persoana juridică de la care se transmit activele

Persoana juridică la care se transmit activele

Caracteristicile tehnice ale activelor

Cantină 1.000/3 locuri Municipiul Bucuresti, Str. Verigei nr. 7, sectorul 5

Societatea Comercială “ROCAR” - S.A. Bucuresti

Ministerul Educatiei si Cercetării

- constructie P+1, realizată pe tremă modulară de 6,00 m; - suprafata construită = 673,00m2; suprafata terenului aferent = 864,88m2;

- anul punerii în functiune: 1975;

- număr de inventar 110.079; număr cadastral 1.357;

- dotări ale activului: instalatii electrice de iluminat si fortă, sanitare, termice, frigorifice, de ventilatie, de gaze naturale, telefonice, alimentare cu abur tehnologic, punct termic pentru încălzire;

- cantina este dotată cu instalatii de preparare a hranei, de stocare, depozitare si conservare a alimentelor, precum si cu inventarul necesar servirii mesei pentru 1.000 de persoane;

- valoarea imobilului = 10.390.000 mii lei (fără T.V.A.).

Dispensar medical Municipiul Bucuresti, str. Boldesti nr. 7, sectorul 5

Societatea Comercială “ROCAR” - S.A. Bucuresti

Ministerul Educatiei si Cercetării

- constructie P+3, structură de rezistentă din zidărie armată, cu

sâmburi de beton armat dispusi la 3,0 m interax, centuri de beton armat pe niveluri, plafoane prefabricate, acoperis tip terasă, ziduri Bucuresti exterioare din cărămidă tip GVP;

- suprafata construită = 208,00m2; suprafata terenului aferent = 520,13 m2;

- anul punerii în functiune: 1981;

- număr de inventar 110.096; număr cadastral 1.356;

- dotări ale activului: instalatii electrice, sanitare, termice;

- valoarea imobilului = 5.762.000 mii lei (fără T.V.A.).