MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 552         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 29 iulie 2002

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

458. - Lege privind calitatea apei potabile

 

627. - Decret pentru promulgarea Legii privind calitatea apei potabile

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 171 din 11 iunie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

749. - Hotărâre pentru aprobarea Programului de colaborare în domeniile învătământului, stiintei, tehnologiei, culturii, mass-media, tineretului si sportului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Algeriene Democratice si Populare pentru anii 2002, 2003 si 2004, semnat la Bucuresti la 29 ianuarie 2002

 

Program de colaborare în domeniile învătământului, stiintei, tehnologiei, culturii, mass-media, tineretului si sportului între Guvernul României si Guvernul Republicii Algeriene Democratice si Populare pentru anii 2002, 2003 si 2004

 

750. - Hotărâre pentru aprobarea produselor agroalimentare pentru care se constituie consilii pe produs

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind calitatea apei potabile

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezenta lege reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv protectia sănătătii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitătii ei de apă curată si sanogenă.

Art. 2. - În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:

1. Prin apă potabilă se întelege apa destinată consumului uman, după cum urmează:

a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent dacă este furnizată prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;

            b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman, cu exceptia cazului în care Ministerul Sănătătii si Familiei si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor aprobă folosirea apei si este demonstrat că apa utilizată nu afectează calitatea si salubritatea produsului alimentar în forma lui finită.

2. Prin sistem de distributie sau instalatie interioară se întelege totalitatea conductelor, garniturilor si dispozitivelor instalate între robinete de apă utilizată în mod normal pentru consumul uman si reteaua de distributie exterioară, dar numai atunci când acestea nu intră în responsabilitatea furnizorului de apă, în calitatea sa de producător si/sau distribuitor de apă, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Art. 3. - (1) Dispozitiile prezentei legi nu se aplică următoarelor tipuri de ape:

a) apelor naturale minerale, recunoscute ca atare de către autoritătile competente, în conformitate cu legislatia în vigoare;

b) apelor care au proprietăti terapeutice, în sensul prevederilor stabilite prin lege, reglementări sau procedee administrative referitoare la produsele farmaceutice.

(2) Se exceptează de la prevederile prezentei legi:

a) apa destinată exclusiv utilizărilor în conditii speciale, pentru care Ministerul Sănătătii si Familiei se declară satisfăcut de calitatea acesteia, si care nu influentează, direct sau indirect, sănătatea consumatorilor cărora le este destinată;

b) apa potabilă provenind de la producător de apă individual, care furnizează mai putin de 10 m3 în medie/zi sau care deserveste mai putin de 50 de persoane, cu exceptia cazului în care apa este produsă ca parte a unei activităti comerciale sau publice.

(3) Pentru cazurile prevăzute la alin. (2) lit. b) autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, va informa populatia în cauză asupra acestor exceptări si asupra oricărei măsuri ce poate fi luată în vederea protejării sănătătii de efectele adverse rezultate din orice fel de contaminare a apei potabile. În situatia în care se evidentiază că prin calitatea ei o astfel de apă ar putea constitui un potential pericol pentru sănătate, populatiei afectate i se vor face de îndată recomandările de rigoare, conform Normelor de supraveghere, inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile.

 

CAPITOLUL II

Conditii de calitate

 

Art. 4. - (1) Apa potabilă trebuie să fie sanogenă si curată, îndeplinind următoarele conditii:

a) să fie lipsită de microorganisme, paraziti sau substante care, prin număr sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sănătatea umană;

b) să întrunească cerintele minime prevăzute în tabelele 1A, 1B si 2 din anexa nr. 1;

c) să respecte prevederile art. 5-8 si 10.

(2) Măsurile de aplicare a prezentei legi nu trebuie să conducă, direct sau indirect, la deteriorarea calitătii reale a apei potabile, care să afecteze sănătatea umană, ori la cresterea gradului de poluare a apelor utilizate pentru obtinerea apei potabile.

Art. 5. - (1) Calitatea apei potabile destinate consumului uman trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuti în anexa nr. 1. În privinta parametrilor prevăzuti în tabelul 3 din anexa nr. 1, valorile lor sunt stabilite în scopul evaluării calitătii apei potabile în programele de monitorizare si în vederea îndeplinirii obligatiilor prevăzute la art. 8.

(2) Ministerul Sănătătii si Familiei aprobă valori pentru parametrii suplimentari, care nu sunt inclusi în anexa nr. 1, la propunerea autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, acolo unde măsurile de protectie a sănătătii publice pe teritoriul unui judet sau al municipiului Bucuresti ori pe o parte din teritoriul acestora o impun. Valorile stabilite trebuie să respecte conditiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a).

Art. 6. - (1) Calitatea apei potabile este corespunzătoare când valorile stabilite pentru parametri sunt în conformitate cu anexa nr. 1, în următoarele puncte de prelevare a probelor:

a) la robinetul consumatorului si la punctul de intrare în clădire, în cazul apei potabile furnizate prin reteaua de distributie;

b) la punctul de curgere a apei din cisternă, în cazul apei potabile furnizate în acest mod;

c) în punctul în care apa se pune în sticle sau în alte recipiente, în cazul apei potabile îmbuteliate;

d) în punctul din care apa este preluată în procesul de productie, în cazul apei utilizate în industria alimentară.

(2) Dacă în situatia prevăzută la alin. (1) lit. a) se constată că valorile parametrilor nu se încadrează în valorile stabilite pentru parametri, în conformitate cu anexa nr. 1, din cauza sistemului de distributie interioară sau a modului de întretinere a acestuia se consideră că au fost îndeplinite obligatiile ce revin producătorului, respectiv distribuitorului, cu exceptia situatiei în care apa este furnizată direct publicului, precum: unităti de învătământ, unităti de asistentă medicală, institutii socioculturale si cantine.

(3) În cazul constatării situatiei prevăzute la alin. (2) autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, producătorii, distribuitorii si consumatorii, după caz, se informează prin notificare scrisă să ia măsurile corespunzătoare de remediere si întretinere a retelei de distributie, respectiv a sistemului de distributie interioară, si care sunt măsurile suplimentare necesare pentru prevenirea îmbolnăvirii.

 

CAPITOLUL III

Monitorizare

 

Art. 7. - (1) Monitorizarea calitătii apei potabile se asigură de către producător, distribuitor si de autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti.

(2) Ministerul Sănătătii si Familiei va elabora, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Normele de supraveghere, inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apeipotabile, conform cerintelor minime din anexa nr. 2.

(3) Producătorii, distribuitorii sau utilizatorii de apă potabilă, prin sistem public colectiv ori individual, prin îmbuteliere în sticle sau alte recipiente, pentru industria alimentară, vor asigura monitorizarea curentă, de control al apei potabile, conform unui program care trebuie să cuprindă cel putin controlul eficientei tehnologiei de tratare, îndeosebi a dezinfectiei, si al calitătii apei potabile produse, distribuite si utilizate.

(4) Procedurile pentru monitorizarea prevăzută la alin. (3) vor fi stabilite în conformitate cu Normele de supraveghere, inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile, iar programul de monitorizare trebuie să fie avizat de către autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti.

(5) Laboratoarele care efectuează monitorizarea apei potabile vor respecta specificatiile prevăzute în anexa nr. 3, referitoare la modul de analiză a parametrilor stabiliti.

(6) Se pot utiliza si alte metode de analiză în afaracelor prevăzute în anexa nr. 1, dacă se probează că rezultatele obtinute sunt comparabile. Laboratoarele care au recurs la metode alternative vor prezenta toate informatiile de validare a acestora, conform anexei nr. 3. Pentru parametrii prevăzuti la pct. 2 si 3 din anexa nr. 3 se poate utiliza orice altă metodă de analiză, dacă aceasta întruneste cerintele stabilite.

 (7) Autoritatea de sănătate publică judeteană, respective a municipiului Bucuresti, poate decide efectuarea unei monitorizări suplimentare dacă există dovezi care atestă prezenta în apă a unor substante sau microorganisme, care nu au fost stabilite ca parametri în conformitate cu anexa nr. 1 si care pot constitui un pericol potential pentru sănătatea umană. Monitorizarea suplimentară se realizează individualizat pentru fiecare substantă sau microorganism în cauză.

 

CAPITOLUL IV

Măsuri de remediere si restrictii în utilizare

 

Art. 8. - (1) Neîncadrarea în valorile stabilite pentru parametrii prevăzuti în anexa nr. 1 este analizată imediat de către autoritatea de sănătate publică care efectuează inspectia si controlul calitătii apei potabile, precum si de către producătorii, distribuitorii si utilizatorii implicati, în scopul identificării cauzei.

(2) Dacă prin toate măsurile luate pentru îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) apa potabilă nu întruneste valorile stabilite pentru parametri în conformitate cu anexa nr. 1, se aplică prevederile art. 6 alin. (2), iar autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, dispune luarea de urgentă a măsurilor de remediere necesare restabilirii calitătii apei. Se acordă prioritate actiunilor corective pentru parametrii a căror depăsire reprezintă un pericol pentru sănătatea umană.

(3) Autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, dispune interzicerea sau restrictionarea utilizării apei potabile, fie că s-au înregistrat sau nu neconformităti fată de valorile parametrilor, dacă apa potabilă constituie un pericol pentru sănătatea umană si verifică dacă au fost luate toate măsurile necesare pentru protejarea sănătătii umane. În astfel de cazuri consumatorii trebuie să fie informati de îndată si primesc toate recomandările ce se impun.

(4) Autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, împreună cu alte institutii si servicii publice competente vor decide ce tip de măsură dintre cele prevăzute la alin. (3) se aplică, tinând seama de  riscurile pentru sănătatea populatiei generate de întreruperea aprovizionării cu apă potabilă sau de restrictii în utilizarea acesteia.

(5) Ministerul Sănătătii si Familiei, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Ministerul Administratiei Publice stabilesc normele metodologice pentru acordarea asistentei de specialitate, în vederea aplicării prevederilor alin. (3) si (4), în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) În cazul neconformitătii cu valorile parametrilor sau cu specificatiile prevăzute în tabelul 3 din anexa nr. 1, autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, analizează dacă această neconformitate reprezintă un risc pentru sănătatea populatiei si va dispune măsurile de remediere necesare pentru restabilirea calitătii apei în scopul protejării sănătătii.

(7) În orice situatie în care sunt luate măsuri de reme diere autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, dispune informarea consumatorilor, cu exceptia cazurilor în care nerespectarea valorilor parametrilor nu are însemnătate pentru sănătatea acestora.

 

CAPITOLUL V

Derogări

 

Art. 9. - (1) Ministerul Sănătătii si Familiei poate aproba, la solicitarea autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, derogări pe operioadă determinată de la valorile parametrilor stabiliti în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) sau cu tabelul nr. 2 din anexa nr. 1 până la o valoare ce va fi stabilită si aprobată de către Ministerul Sănătătii si Familiei, luându-se în considerare riscul pentru sănătate si alternativele de aprovizionare cu apă potabilă a populatiei din zona respectivă. Derogările vor fi limitate la o perioadă cât mai scurtă si nu vor depăsi o durată de 3 ani. În situatia în care autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, solicită prelungirea derogării, se vaînainta Ministerului Sănătătii si Familiei analiza situatiei si motivarea solicitării de obtinere a celei de-a doua derogări.

Pentru o a doua derogare nu se va depăsi termenul de 3 ani.

(2) În cazuri exceptionale Ministerul Sănătătii si Familiei poate aproba o a treia derogare pentru o perioadă care, de asemenea, nu va depăsi 3 ani. Decizia pentru o astfel de cerere va fi luată de către Ministerul Sănătătii si Familiei, în termen de 3 luni de la depunerea solicitării.

(3) Pentru orice derogare acordată în conformitate cualin. (1) si (2) trebuie specificate următoarele:

a) motivele derogării;

b) parametrul în cauză, rezultatele relevante ale monitorizării anterioare si valoarea maximă permisă prin derogare;

c) zona geografică, cantitatea de apă furnizată zilnic, mărimea populatiei afectate si eventualele consecinte asupra întreprinderilor producătoare de alimente;

d) schema de monitorizare adecvată;

e) un rezumat al planului măsurilor de remediere necesare, ce va include un calendar al activitătilor si o estimare a costului de evaluare a situatiei;

f) durata derogării.

(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică dacă autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, consideră că nerespectarea valorii parametrilor nu prezintă risc pentru sănătate si dacă măsurile luate în conformitate cu art. 8 alin. (2) sunt suficiente pentru remedierea deficientei în termen de 30 de zile. În această situatie Ministerul Sănătătii si Familiei stabileste, împreună cu alte autorităti implicate, numai o valoare maxim admisă a parametrilor în cauză si durata necesară pentru remedierea deficientei.

(5) Prevederile alin. (4) nu se mai aplică dacă într-un sistem de aprovizionare cu apă potabilă se constată pentru un parametru o valoare necorespunzătoare valorii stabilite pentru acel parametru o perioadă mai mare de 30 de zile consecutive în ultimele 12 luni.

(6) Autoritătile de sănătate publică si autoritătile administratiei publice locale din teritoriul pentru care s-a recurs la derogările prevăzute în acest articol vor informa populatia afectată despre aceste derogări si despre conditiile de gestionare a acestora, în termen de 48 de ore de la confirmare. Autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, împreună cu autoritătile administratiei publice locale vor asigura acordarea de asistentă grupurilor de populatie vulnerabile, pentru care derogarea implică un risc special. Aceste obligatii nu se vor aplica în cazurile prevăzute la alin. (4), cu exceptia situatiilor în care autoritătile implicate decid contrariul.

(7) Autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, cu exceptia derogărilor prevăzute la alin. (4), va informa Ministerul Sănătătii si Familiei, în termen de 60 de zile, asupra oricărei derogări referitoare la un sistem individual de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează mai mult de 1.000 m3 în medie/zi sau aprovizionează mai mult de 5.000 de persoane, inclusiv cu privire la specificatiile prevăzute la alin. (3).

(8) Prevederile alin. (1)-(7) nu se aplică apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente.

 

CAPITOLUL VI

Asigurarea calitătii tehnologiilor de tratare, echipamentelor, substantelor si materialelor

care vin în contact cu apa potabilă

 

Art. 10. - (1) Nici o substantă sau material utilizat în instalatiile de producere, distributie, îmbuteliere, transport sau stocare a apei potabile nu trebuie să se regăsească în concentratii mai mari decât este necesar scopului pentru care a fost utilizat si nu trebuie să lase în apa potabilă, direct sau indirect, compusi ori impurităti care să diminueze protectia sănătătii.

(2) Ministerul Sănătătii si Familiei si Ministerul Industriei si Resurselor vor elabora, în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, norme privind testarea materialelor si substantelor care vin în contact cu apa potabilă.

(3) Ministerul Sănătătii si Familiei va elabora în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, procedura de autorizare sanitară a instalatiilor de îmbuteliere a apei potabile în sticle sau alte recipiente.

(4) Punerea în consum a apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente se face cu respectarea prevederilor legale privind ambalarea si etichetarea produselor alimentare.

 

CAPITOLUL VII

Informarea si raportarea

 

Art. 11. - (1) Autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, trebuie să asigure disponibilitatea informatiei în ceea ce priveste calitatea apei potabile, avizarea consumatorilor despre posibilele efecte asupra sănătătii si despre măsurile de remediere luate sau care se impun a fi luate de către autoritătile competente ori de către consumatorii în cauză.

Informatia trebuie să fie corectă, clară, furnizată la timp si actualizată.

(2) În scopul informării consumatorilor Ministerul Sănătătii si Familiei, prin Institutul de Sănătate Publică Bucuresti, întocmeste si publică, o dată la 3 ani, Raportul national asupra calitătii apei potabile, care va cuprinde cel putin:

a) sistemele de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, care furnizează în medie o cantitate de apă mai mare de 1.000 m3/zi sau care deservesc mai mult de 5.000 de persoane;

b) situatia pe o perioadă de 3 ani consecutivi, publicarea efectuându-se la sfârsitul celui de-al treilea an;

c) informatiile minime cuprinse în raport trebuie să includă cel putin aspectele la care se referă art. 3 alin. (2), art. 5 alin. (2), art. 8 si art. 9 alin. (6) si (7).

(3) Informatiile necesare pentru întocmirea Raportului national asupra calitătii apei potabile vor fi raportate Institutului de Sănătate Publică Bucuresti, conform Normelor de supraveghere, inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile.

(4) Producătorii si utilizatorii de apă potabilă vor furniza autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, informatiile necesare întocmirii Raportului national asupra calitătii apei potabile.

(5) Producătorii si utilizatorii de apă potabilă vor înregistra si vor păstra datele privind calitatea apei potabile care este produsă, distribuită si utilizată conform prevederilor Normelor de supraveghere, inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile.

(6) Producătorii de apă potabilă distribuită prin sstem public trebuie să asigure accesul populatiei la datele privind calitatea apei potabile produse, să permită inspectia de către reprezentantii populatiei la orice oră acceptabilă, la cel putin un birou de relatii cu publicul, să afiseze programul si numărul de telefon la care se pot obtine date despre calitatea apei potabile produse si distribuite.

(7) Datele privind calitatea apei potabile sunt disponibile fără plată pentru populatia deservită de producător, respectiv de distribuitor. Pentru persoanele fizice sau juridice, altele decât cele din zona de aprovizionare a producătorului, respectiv a distribuitorului, se pot percepe taxe pentru btinerea informatiilor privind calitatea apei potabile.

(8) Autoritatea de sănătate publică judeteană, respective a municipiului Bucuresti, împreună cu producătorii, respective distribuitorii de apă potabilă, întocmesc si publică anual, Raportul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, privind calitatea apei potabile, care va cuprinde:

a) sistemele publice de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, inclusiv cele care furnizează în medie o cantitate de apă mai mică de 10 m3/zi sau care deservesc mai putin de 50 de persoane;

b) informatiile minime cuprinse în raport trebuie să includă cel putin aspectele la care se referă art. 3 alin. (2), art. 5 alin. (2), art. 8 si art. 9 alin. (6) si (7);

c) situatia pe o perioadă de un an, publicarea efectuându-se la sfârsitul anului respectiv.

 

CAPITOLUL VIII

Contraventii si sanctiuni

 

Art. 12. - (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, disciplinară, contraventională sau penală, după caz.

(2) În perioada de implementare a prevederilor prezentei legi neconformarea la unii dintre parametrii de calitate a apei potabile de către un producător, respectiv distribuitor de apă potabilă prin sistem public, nu se sanctionează conform Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igienă si sănătate publică, cu modificările si completările ulterioare, decât în situatia în care nu au fost respectate planul si calendarul activitătilor de conformare a respectivului producător ori distribuitor. Neconformarea la parametrii respectivi nu trebuie să pună în pericol starea de sănătate a consumatorilor.

 

CAPITOLUL IX

Dispozitii finale

 

Art. 13. - (1) Ministerul Administratiei Publice va lua toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea parametrilor de calitate a apei potabile produse si distribuite prin sisteme publice, respectiv colective, până în anul 2020. Ministerul Administratiei Publice va întocmi si va centraliza planul, calendarul si costul activitătilor de conformare, în termen de un an de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Ministerul Sănătătii si Familiei va lua toate măsurile necesare pentru a asigura monitorizarea de audit al calitătii apei potabile, conform cerintelor prezentei legi, în termen de 3 ani de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Ministerul Sănătătii si Familiei va întocmi planul, calendarul si costurile activitătilor de monitorizare de audit al calitătii apei potabile în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Producătorii, respectiv utiliz atorii de apă în sistem individual, vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuti în prezenta lege, în termen de 10 ani de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Producătorii de apă îmbuteliată vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuti de lege, în termen de un an de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Producătorii, respectiv utilizatorii de apă din industria alimentară, care au surse proprii, vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuti în prezenta lege, în termen de 2 ani de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(7) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor va întocmi si va centraliza planul si calendarul activitătilor de conformare la prevederile prezentei legi a producătorilor, respectiv utilizatorilor de apă din industria alimentară, în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 14. - (1) În situatiile exceptionale si pentru zonele geografice bine definite se va înainta Comisiei de igienă a Ministerului Sănătătii si Familiei o cerere specială pentru prelungirea perioadei de conformare. Perioada de prelungire nu trebuie să depăsească 3 ani. La sfârsitul perioadei de prelungire se va efectua evaluarea situatiei, care va fi înaintată Comisiei de igienă a Ministerului Sănătătii si Familiei, care poate decide, pe baza acestei evaluări, o altă perioadă de prelungire, de maximum 3 ani.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente.

Art. 15. - Anexele nr. 1 si 3 se actualizează periodic prin hotărâre a Guvernului.

Art. 16. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 17. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice alte dispozitii contrare.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 24 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin.(2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 24 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 8 iulie 2002.

Nr. 458.

 

ANEXA Nr. 1

 

PARAMETRI DE CALITATE

ai apei potabile

 

1. Parametri de calitate

Parametrii de calitate sunt microbiologici, chimici si indicatori.

2. Valorile concentratiilor maxime admise pentru parametrii de calitate ai apei potabile sunt cele prevăzute în tabelele 1A, 1B, 2 si 3.

 

Tabel 1A si 1B

 

Tabel 2

 

*) Metode de analiză care nu sunt acoperite de standarde românesti (STAS) sau ISO ori care nu sunt preluate ca standarde românesti (SR ISO) si care urmează să fie stabilite ulterior.

 

NOTĂ:

1) Valoarea se referă la concentratia în apă a monomerului rezidual, calculată conform specificatiilor privind concentratia maximă eliberată de către polimer în contact cu apa. Statiile de tratare vor notifica autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, utilizarea compusului în procesul de tratare a apei pentru potabilizare.

2) Unde este posibil, valoarea concentratiei trebuie să fie cât mai joasă, fără a compromite eficienta dezinfectiei. Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) si d) respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 25 µg/l.

3) Valoarea se aplică la o probă de apă prelevată de la robinetul consumatorului printr-o metodă de prelevare adecvată, astfel încât să fie reprezentativă pentru cantitatea medie săptămânală ingerată de către consumator. Metoda de monitorizare trebuie să tină seama si de frecventa concentratiilor maxime care pot cauza efecte asupra sănătătii.

4) Pentru cupru se acceptă valoarea 2,0 mg/l, dacă reteaua de distributie are componente din cupru, cu respectarea celor mentionate la pct. 3.

5) Compusii specificati sunt: benzo(b)fluorantren, benzo(k)fluorantren, bezo(ghi)perilen, indeno(1,2,3-cd)piren.

6) Se va aplica următoarea formulă:

 

[nitrat]/50 + [nitrit]/3 ≤ 1,

 

în care concentratiile de nitrati si nitriti sunt exprimate în mg/l.

7) Prin pesticide se întelege: insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, acaricide, algicide, rodendicide, slimicide organice, compusi înruditi (ca de exemplu: regulatori de crestere) si metabolitii relevanti, produsii de degradare si de reactie. Se vor monitoriza numai pesticidele presupuse prezente în sursa de apă.

8) Concentratia se referă la fiecare compus individual. Pentru aldrin, dieldrin, heptaclor si heptaclor epoxid, concentratia maximă este 0,030 µg/l.

9) Prin Pesticide-Total se întelege suma tuturor compusilor individuali, detectati si cuantificati în urma procedurii de monitorizare.

10) Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) si d) respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 15 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 25 µg/l.

11) Concentratia totală a THM trebuie să fie cât mai mică, fără a compromite dezinfectia.

Compusii individuali specificati sunt: cloroform, bromoform, dibromoclormetan, bromdiclormetan.

Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) si d) respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 150 µg/l pentru concentratia totală a THM.

 

Tabel 3

Pagina a 2-a

 

*) Metode de analiză care nu sunt acoperite de standarde românesti (STAS) sau preluate ca standarde românesti (SR ISO) si urmează a fi stabilite ulterior.

 

NOTĂ:

1) Pentru apa îmbuteliată unitatea de măsură este număr/250 ml.

2) Acest parametru va fi măsurat numai pentru sistemele de aprovizionare care furnizează mai mult de 10.000 m3 pe zi.

3) Apa nu trebuie să fie agresivă.

4) Acest parametru trebuie monitorizat atunci când sursa de apă este de suprafată sau mixtă, iar în situatia în care este decelat trebuie investigată si prezenta altor microorganisme patogene, ca de exemplu: criptosporidium.

5) Acest parametru se va analiza când nu se poate sau nu este prevăzută determinarea COT.

6) Pentru apa plată îmbuteliată valoarea minimă poate fi redusă până la 4,5 unităti de pH. Pentru apa îmbuteliată care contine în mod natural sau este îmbogătită cu bioxid de carbon, valoarea pH poate fi mai mică.

7) Pentru apa rezultată din tratarea unei surse de suprafată nu se va depăsi 1,0 UNT (unităti nefelometrice de turbiditate) înainte de dezinfectie.

8) Frecventa, metodele si localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct. 1.3.

9) Doza efectivă totală de referintă acceptată pentru un adult corespunde unui consum zilnic de 2 litri apă potabilă pe o durată de un an. Monitorizarea tritiului si a radioactivitătii în apa potabilă se face în cazul în care nu există datele necesare pentru calcularea dozei efective totale. În situatia în care este demonstrat pe baza unor monitorizări efectuate anterior că nivelurile de tritiu la doza efectivă totală de referintă sunt cu mult inferioare valorii parametrice, se poate renunta la monitorizarea tritiului.

10) Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon si descendentii radonului. Frecventa, metodele si localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct. 1.3.

11) Caracterizarea calitătii apei din punct de vedere al continutului radioactiv se face prin măsurarea activitătii alfa si beta globală. În cazul în care valoarea de referintă este depăsită, este necesară determinarea activitătii specifice a radionuclizilor, conform Normelor de supraveghere, inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile.

 

ANEXA Nr. 2

 

MONITORIZAREA DE CONTROL SI DE AUDIT

 

Parametrul/Unitatea de măsură Metoda de analiză Valoarea CMA

1. Monitorizarea de control

1.1. Scopul acestei monitorizări este de a produce periodic informatii despre calitatea organoleptică si microbiologică a apei potabile, produsă si distribuită, despre eficienta tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfectie, în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanti stabiliti prin prezenta lege.

1.2. Pentru monitorizarea de control sunt obligatorii următorii parametri:

Aluminiu1)

Amoniu

Bacterii coliforme

Culoare

Concentratia ionilor de hidrogen (pH)

Conductivitate

Clorul rezidual liber2)

Clostridium perfringens3)

Escherichia coli

Fier1), 4)

Gust

Miros

Nitriti5)

Oxidabilitate6)

Pseudomonas aeruginosa7)

Sulfuri si hidrogen sulfurat8)

Turbiditate

Număr de colonii dezvoltate7) (22şC si 37şC)

 

NOTĂ:

1) Numai acolo unde este folosit cu rol de coagulant.

2) Clorul rezidual liber trebuie să reprezinte minimum 80% din clorul rezidual total.

3) Acest parametru trebuie monitorizat atunci când sursa de apă este de suprafată sau mixtă, iar în situatia în

care este decelat trebuie investigată si prezenta altor microorganisme patogene, ca de exemplu criptosporidium.

4) Se vor determina ferobacteriile la statiile de tratare unde se practică deferizarea apei.

5) Se va determina numai acolo unde este utilizat clorul sau substantele clorigene pentru dezinfectie.

6) Se va determina în situatia în care dotarea tehnică nu permite determinarea COT.

7) Se va determina numai pentru apa îmbuteliată.

8) Se va determina numai în situatia în care se practică desulfurizarea apei.

 

NOTĂ:

1) Prin zonă de aprovizionare se întelege o suprafată geografic delimitată în care apa potabilă provine din una sau mai multe surse si în care calitatea apei poate fi considerată ca fiind aproximativ uniformă.

2) Volumele de apă sunt calculate ca medii pe perioada unui an. Pentru determinarea numărului minim de probe de apă ce trebuie prelevate dintr-o zonă de distributie poate fi utilizat numărul locuitorilor în locul volumului de apă produs sau distribuit, luându-se în considerare un consum de 200 l/cap de locuitor/zi.

3) În situatii de distributie intermitentă de scurtă durată si în cazul apei distribuite din cisterne numărul de probe va fi stabilit de către autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti.

4) Numărul de probe si parametrii stabiliti în anexa nr. 1 pot fi redusi de către autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, dacă:

a) rezultatele analizelor efectuate pe probele prelevate pe o perioadă de cel putin 2 ani succesivi sunt constante si semnificativ mai bune decât cele prevăzute în anexa nr. 1;

b) nu a intervenit nici un factor suplimentar cu potential de a afecta calitatea apei.

Frecventa de prelevare si analiză nu poate fi redusă atât cât să conducă la prelevarea a mai putin de 50% din numărul total de probe prevăzute în tabel, cu exceptia situatiei de la pct. 6.

5) Punctele si frecventa de prelevare, atât cât este posibil, vor fi alese si distribuite uniform în timp si spatiu.

6) Frecventa de prelevare si numărul de probe vor fi decise de către autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti.

1.3. Ministerul Sănătătii si Familiei si Ministerul Apelor si Protectiei Mediului vor decide în termen de 180 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, frecventa, metodele si localizările cele mai relevante pentru punctele de monitorizare din anexa nr. 2, luând în considerare prevederile importante existente în legislatia din acest domeniu sau rezultatele obtinute din programele corespunzătoare de monitorizare.

1.4. Autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, poate completa lista de la pct. 1.2 cu alti parametri relevanti pentru conditiile locale si/sau pentru tehnologiile de tratare.

2. Monitorizarea de audit

2.1. Scopul monitorizării de audit este de a oferi informatia necesară pentru a se determina dacă pentru toti parametrii stabiliti prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme.

2.2. Pentru monitorizarea de audit este obligatoriu să fie monitorizati toti parametrii prevăzuti la art. 5, în care autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, a stabilit că, pentru o perioadă determinată de către ea, un anumit parametru dintr-un anumit sistem de aprovizionare cu apă potabilă nu ar putea fi prezent în asemenea concentratii încât să conducă la modificarea valorii lui stabilite.

2.3. Monitorizarea de audit se va efectua de către autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, conform Normelor de supraveghere, inspectie

sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile.

3. Frecventa minimă de prelevare si analiză a apei potabile, distribuită prin sistem public, rezervor mobil sau folosită ca sursă în industria alimentară se face conform tabelului 1A.

3.1. Probele trebuie prelevate din punctele de conformare definite la art. 6 alin. (1) pentru a se asigura că apa potabilă îndeplineste cerintele prezentei legi. Prelevarea probelor din reteaua de distributie dintr-o zonă de aprovizionare sau de la statia de tratare, pentru determinarea unui anumit parametru, se face numai dacă se poate demonstra că prin prelevare nu are loc nici o modificare adversă a valorii măsurate pentru parametrul în cauză.

 

Tabelul 1A

 

4. Frecventa minimă de prelevare si analiză pentru apa potabilă îmbuteliată se face conform tabelului 1B.

 

Tabelul 1B

 

ANEXA Nr. 3

 

SPECIFICATII

pentru analiza parametrilor

 

Laboratoarele în care se efectuează analiza probelor de apă pentru monitorizare trebuie să aibă asigurat controlul calitătii analitice si să fie supuse periodic unui control efectuat de un laborator aprobat de Ministerul Sănătătii si Familiei pentru acest domeniu.

1. Parametrii pentru care metodele de analiză sunt specificate:

Bacterii coliforme si [Escherichia coli (E. coli)]

Enterococi (Streptococi fecali)

Pseudomonas aeruginosa

Numărul de colonii la 22şC

Numărul de colonii la 37şC

Clostridium perfringens.

 

Filtrarea prin membrană, urmată de incubarea anaerobă a membranei pe agar m-PC (Nota 1) la 44şC ± 1ş C pentru 21 ± 3 ore. Se numără coloniile de culoare galbenă opac care virează în roz sau rosu după expunerea la vapori de hidroxid de amoniu timp de 20-30 de secunde.

NOTĂ: Compozitia mediului de agar m-PC este:

Mediu de bază

Triptoză 30 g

Extract de drojdie 20 g

Sucroză 5 g

Hidroclorit de L-cisteină 1 g

MgSO4 . 7H2O 0,1 g

Rosu de bromcresol 40 mg

Agar 15 g

Apă 1.000 ml.

Se dizolvă ingredientele mediului bazal, se corectează pH la 7,6 si se autoclavează la 121ş C timp de 15 minute.

Se răceste si se adaugă:

D-cicloserină 400 mg

Polimixină-B sulfat 25 mg

Indosil-β-D-glucozid 60 mg

0,5% solutie sterilizată si filtrată 20 ml

de difosfat de fenoftaleină

4,5% FeCl3 . 6H2O filtrată si sterilizată 2 ml.

2. Parametrii pentru care sunt specificate caracteristicile de performantă

2.1. Metoda de analiză folosită trebuie să fie capabilă să măsoare cel putin o concentratie egală cu valoarea parametrului (CMA). Pentru următorii parametri caracteristicile de performantă specificate sunt: acuratetea, precizia si limita de detectie:

 

Parametrul

Acuratetea % din CMA1)

Precizia % din CMA2)

Limita de detectie % din CMA3)

Acrilamidăa)

 

 

 

Aluminiu

10

10

10

Amoniu

10

10

10

Arsen

10

10

10

Benzen

25

25

25

Benz(a)piren

25

25

25

Bor

10

10

10

Bromati

10

10

10

Cadmiu

10

10

10

Cloruri

10

10

10

Clorură de vinila)

 

 

 

Conductivitate

10

10

10

Crom

10

10

10

Cupru

10

10

10

Cianuri (totale)4)

10

10

10

Cianuri (libere)

10

10

10

1,2-dicloretan

25

25

10

Epiclorhidrinăa)

 

 

 

Fluor

10

10

10

Hidrocarburi policiclice aromatice5)

25

25

25

Mangan

10

10

10

Mercur

10

10

10

Nichel

10

10

10

Nitrati

10

10

10

Nitriti

10

10

10

Oxidabilitate6)

25

25

25

Pesticide7)

25

25

25

Plumb

10

10

10

Seleniu

10

10

10

Sodiu

10

10

10

Stibiu

25

25

25

Sulfat

10

10

10

Tetracloretan8)

25

25

10

Tricloretenă8)

25

25

10

Trihalometani5)

25

25

10

TOTAL:

 

 

 

 

a) Conditii: controlul concentratiei conform specificatiei de productie.

NOTĂ:

1) Acuratetea este eroarea sistematică si este exprimată ca diferenta dintre valoarea medie a unui număr mare de determinări repetate si valoarea adevărată (definitie ISO 5725).

2) Precizia este eroarea aleatoare si este exprimată ca deviatia standard a dispersiei rezultatelor fată de o valoare medie (definitie ISO 5725).

3) Limita de detectie este considerată a fi:

a) o valoare de 3 ori mai mare decât deviatia standard asociată unui număr de determinări, pentru o probă simplă de apă continând o concentratie mică a parametrului; sau

b) o valoare de 5 ori mai mare decât deviatia standard a unei probe martor pentru fiecare serie de probe.

4) Metoda va determina cianurile totale sub toate formele.

5) Caracteristicile de performantă se aplică individual pentru substantele specificate, la 25% din valoarea parametrilor din anexa nr. 1.

6) Oxidarea va fi efectuată timp de 10 minute la 100şC în mediu acid, folosind permanganat de potasiu.

7) Caracteristicile de performantă se aplică individual pentru fiecare pesticid si depind de pesticidul respectiv. În prezent această limită de detectie nu este realizabilă pentru toate pesticidele, dar trebuie să constituie un obiectiv de realizat.

8) Caracteristicile de performantă se aplică individual pentru substantele specificate, la 50% din valoarea parametrilor din anexa nr. 1.

2.2. Pentru concentratia ionilor de hidrogen metoda de analiză trebuie să poată măsura o concentratie egală cu CMA, cu o acuratete si o precizie de 0,2 unităti de pH.

3. Parametrii pentru care nu sunt specificate performantele metodelor de analiză:

- Carbon organic total

- Culoare

- Gust

- Miros

- Turbiditate*)

*) Pentru monitorizarea turbiditătii în apa de suprafată tratată metoda de analiză trebuie să măsoare cel putin concentratii egale cu valoarea parametrilor (CMA), cu o acuratete si o precizie de 25%.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind calitatea apei potabile

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind calitatea apei potabile si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 4 iulie 2002.

Nr. 627.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 171

din 11 iunie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Johnbob Impex” - S.R.L., din Bucuresti, în Dosarul nr. 11.776/2001 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti într-o plângere împotriva unei sanctiuni contraventionale.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public arată că prin dispozitiile art. 59 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 nu se anulează autorizatiile de comercializare emise anterior, ci doar se solicită depunerea acestora în vederea preschimbării lor. Anularea acestora se face doar în cazul nedepunerii lor în termenul stabilit (3 luni) în ordonanta mentionată, astfel încât nu se poate spune că prevederile criticate sunt contrare dispozitiilor art. 15 alin. (1) din Constitutie si nici că aduc atingere dreptului de proprietate. De asemenea, nu sunt încălcate nici dispozitiile art. 114 si 138 din Constitutie, deoarece regimul produselor supuse accizelor nu formează obiect de reglementare prin lege organică, iar ordonanta a fost emisă în baza unei legi de abilitare. În consecintă, solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 februarie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 11.776/2001, Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Johnbob Impex” - S.R.L. din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate, prevăzând anularea unor autorizatii eliberate în mod legal si al căror termen de valabilitate nu a expirat, au efecte retroactive, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie. Prin dispozitiile criticate nu se anulează numai autorizatia ca atare, ci si dreptul de comercializare a băuturilor alcoolice, drept dobândit în baza Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 50/1998 si a Legii nr. 148/1999, iar o dată cu aplicarea sanctiunii contraventionale se dispune si confiscarea bunurilor ori a sumelor de bani realizate în urma comercializării mărfii, încălcându-se astfel prevederile art. 41 alin. (1) si (7) din Constitutie. De asemenea, arată că Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 este neconstitutională în ansamblul ei, întrucât contine dispozitii contrare celor ale Legii nr. 148/1999, care prevalează în raport cu cele dintr-o ordonantă simplă, fiind astfel contrară prevederilor art. 114 alin. (1) si ale art. 138 alin. (1) din Constitutie.

Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti apreciază că exceptia ridicată este neîntemeiată, întrucât dispozitia referitoare la anularea unor autorizatii de comercializare nu se aplică retroactiv, ci doar începând cu data la care expiră termenul stabilit pentru depunerea autorizatiilor în vederea preschimbării. Instanta apreciază că nu sunt încălcate nici prevederile art. 114 si 138 din Constitutie, deoarece regimul produselor supuse accizelor nu constituie obiect de reglementare prin lege organică, iar Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 a fost emisă pe baza Legii speciale de abilitare nr. 206/1999 si are putere de lege, conform regulilor delegării legislative.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. În acest sens invocă Decizia Curtii Constitutionale nr. 1 din 15 ianuarie 2002, prin care s-a statuat că “reglementarea obligatiei de schimbare a unor autorizatii eliberate anterior, cu formulare noi ce au alte caracteristici, nu are semnificatia aplicării retroactive, dispozitia respectivă producând efecte numai pentru viitor”.

Dispozitia legală criticată nu contravine nici prevederilor art. 41 alin. (1) si (7) din Constitutie, întrucât nu aduce atingere în nici un fel dreptului de proprietate sau creantelor asupra statului si nici averii dobândite în mod licit. Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 a fost emisă cu respectarea dispozitiilor art. 114 si 138 din Constitutie, pe baza Legii nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât dispozitiile art. 59 din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 nu contravin nici uneia dintre prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei. Prin dispozitiile legale criticate “se stabilesc numai unele aspecte de natură procedurală cu caracter tranzitoriu, ce nu intră în sfera discutiei privind aplicarea în timp a Ordonantei”. Nu se încalcă nici principiul ocrotirii egale a proprietătii private, întrucât măsurile dispuse se subscriu interesului general, pe care statul este obligat să îl protejeze conform prevederilor art. 134 alin. (2) lit. b) din Constitutie.

Măsura confiscării bunurilor a fost prevăzută în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (8) din Constitutie. Ordonanta a fost emisă pe baza legii speciale de abilitare si, având putere de lege, prin ea puteau fi stabilite impozite si taxe.

Presedintele Senatului nu a transmis punctul său de vedere.  

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 59 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 31 ianuarie 2000, dispozitii care au următorul continut:

“Nedepunerea în termen, în vederea preschimbării, a autorizatiilor de comercializare eliberate anterior datei de intrare în vigoare a prezentei ordonante atrage anularea valabilitătii acestora.”

Sanctiunea anulării autorizatiilor de comercializare este prevăzută ca o consecintă a neîndeplinirii obligatiei stabilite la alin. (1) al aceluiasi articol, potrivit căruia: “Până la data de 1 mai 2000 toate autorizatiile de comercializare eliberate anterior datei de intrare în vigoare a prezentei ordonante vor fi prezentate organului fiscal emitent pentru preschimbare cu formulare special tipărite de Regia Autonomă «Imprimeria Natională».”

Efectele anulării autorizatiilor de comercializare sunt prevăzute la alin. (4) al aceluiasi articol, conform căruia “După anularea valabilitătii autorizatiilor este interzisă orice activitate de  comercializare a produselor supuse autorizării”.

Autorul exceptiei consideră că dispozitiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constitutionale:

- Art. 15 alin. (2): “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.”;

- Art. 41 alin. (1) si (7): “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. [...]

(7) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.”;

- Art. 114 alin. (1): “Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice.”;

- Art. 138 alin. (1): “Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Prin dispozitiile tranzitorii ale art. 59 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 nu se anulează drepturi câstigate pe baza reglementărilor legale anterioare si nici nu se prevede nulitatea autorizatiilor de comercializare anterior emise. Se dispune doar depunerea autorizatiilor anterioare în vederea preschimbării lor cu formulare special tipărite, acordându-se pentru îndeplinirea acestei obligatii un termen de 3 luni. Anularea autorizatiilor de comercializare apare ca o sanctiune pentru nerespectarea termenului prevăzut pentru depunerea lor la organul fiscal emitent în vederea preschimbării. Astfel, nu se poate sustine că aceste dispozitii legale ar avea efecte retroactive, contrare prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Dispozitiile legale criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate, ele sanctionând prin interzicerea continuării activitătii de comercializare neîndeplinirea obligatiei de preschimbare a autorizatiilor anterior emise, deci fapta săvârsită ulterior intrării în vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 27/2000. Nici măsura confiscării produselor ori a sumelor de bani rezultate din comercializarea acestora fără autorizatie, faptă ce constituie contraventie, nu încalcă dreptul de proprietate, întrucât, potrivit dispozitiilor art. 41 alin. (8) din Constitutie, “Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai în conditiile legii”.

Interdictia confiscării, prevăzută la alin. (7) al art. 41 din Constitutie, se referă doar la averea dobândită în mod licit. În acest sens Curtea Constitutională, prin Decizia nr. 56 din 13 aprilie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999, a statuat că “aplicarea si executarea unei sanctiuni pecuniare ca si măsura confiscării unor bunuri sau valori, cu toate că determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui sanctionat, nu încalcă dispozitiile constitutionale privind ocrotirea proprietătii private”.

În legătură cu critica referitoare la contrarietatea dispozitiilor art. 59 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 cu prevederile Legii nr. 148/1999 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 50/1998 pentru modificarea si completarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor si al altor impozite indirecte, Curtea constată că prin art. 57 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000, cu data intrării în vigoare a acesteia (15 februarie 2000), Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 82/1997 a fost abrogată împreună cu toate modificările si completările sale ulterioare, astfel că nu există conflict între actele normative în vigoare.

Regimul produselor supuse accizelor nu constituie obiect de reglementare prin lege organică. De asemenea, Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 a fost emisă pe baza Legii nr. 206/1999 si, având putere de lege, stabilirea unor impozite prin această ordonantă nu este contrară prevederilor art. 138 din Constitutie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 59 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Johnbob Impex” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 11.776/2001 al Judecătoriei

Sectorului 2 Bucuresti.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 iunie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Laurentiu Cristescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Programului de colaborare în domeniile învătământului, stiintei, tehnologiei,

culturii, mass-media, tineretului si sportului dintre Guvernul României

si Guvernul Republicii Algeriene Democratice si Populare pentru anii 2002, 2003 si 2004,

semnat la Bucuresti la 29 ianuarie 2002

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 4/1991 privind încheierea si ratificarea tratatelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Programul de colaborare în domeniile învătământului, stiintei, tehnologiei, culturii, mass-media, tineretului si sportului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Algeriene Democratice si Populare pentru anii 2002, 2003 si 2004, semnat la Bucuresti la 29 ianuarie 2002.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu,

secretar de stat

Ministrul educatiei si cercetării,

Ecaterina Andronescu

Ministrul culturii si cultelor,

Răzvan Theodorescu

p. Ministrul tineretului si sportului,

Nicolae Mărăsescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 18 iulie 2002.

Nr. 749.

 

PROGRAM DE COLABORARE

în domeniile învătământului, stiintei, tehnologiei, culturii, mass-media, tineretului si sportului între Guvernul României si Guvernul Republicii Algeriene Democratice si Populare pentru anii 2002, 2003 si 2004

 

CAPITOLUL I

Învătământ superior, cercetare stiintifică si tehnică

ARTICOLUL 1

 

Cele două părti convin să contribuie la mai buna cunoastere a preocupărilor celor două state în domeniile învătământului superior si stiintei prin intermediul schimburilor de delegatii, de cadre didactice si de cercetători, precum si prin acordarea de burse de studii, instaurarea unor relatii directe între universităti si institute de cercetare stiintifică, schimb de publicatii etc.

 

ARTICOLUL 2

 

Cele două părti îsi vor acorda anual, pe bază de reciprocitate, 5 burse pentru studii complete sau studii postuniversitare, în domenii care interesează partea trimitătoare, si o bursă pentru cursurile de vară de limbă, literatură si civilizatie.

 

ARTICOLUL 3

 

Cetătenii celor două părti vor putea urma cursuri de specializare sau postuniversitare în institutiile românesti sau algeriene, cu suportarea cheltuielilor de către partea trimitătoare sau personal de cei interesati.

 

ARTICOLUL 4

 

Cele două părti vor efectua anual un schimb de 2-3 specialisti în domeniul învătământului superior pentru perioade de 10-14 zile, în scopul de a culege informatii referitoare la dezvoltarea acestui sector, de a sustine conferinte si de a participa la manifestări stiintifice.

 

ARTICOLUL 5

 

Cele două părti vor încuraja stabilirea de contacte directe si initierea anumitor actiuni de colaborare între universitătile din Bucuresti, Cluj-Napoca si Iasi, pe de o parte, si universitătile din Alger, Constantine si Oran, pe de altă parte. Volumul schimburilor si natura actiunilor ce vor fi realizate în acest cadru vor fi stabilite în conventii interuniversitare. Cele două părti nu exclud posibilitatea de a extinde această colaborare si la alte institutii de învătământ superior.

 

ARTICOLUL 6

 

Cele două părti vor actiona în favoarea cunoasterii reciproce a preocupărilor lor în domeniul învătământului prin:

a) difuzarea de informatii referitoare la manifestările stiintifice cu caracter international care se vor desfăsura pe teritoriul statelor lor;

b) publicarea de articole stiintifice si de informatii în revistele de specialitate.

 

ARTICOLUL 7

 

Cele două părti vor face schimburi de materiale documentare si de informatii monografice referitoare la istoria, geografia, cultura si civilizatia celor două popoare, în scopul de a asigura o mai bună reflectare a acestor aspecte în manuale scolare, cursuri universitare si în alte publicatii specializate.

 

ARTICOLUL 8

 

Cele două părti vor încuraja stabilirea de relatii între Universitatea de Arte din România si Scoala Superioară de Arte Frumoase din Republica Algeriană Democratică si Populară, în vederea schimbului de experientă în domeniile formării si creatiei artistice.

 

ARTICOLUL 9

 

Cele două părti îndeamnă Ministerul Educatiei si Cercetării din România si Ministerul Învătământului Superior si al Cercetării Stiintifice din Republica Algeriană Democratică si Populară să actioneze pentru aplicarea dispozitiilor continute de Conventia de cooperare stiintifică si tehnologică, semnată la Alger la 29 iunie 2000.

 

ARTICOLUL 10

 

Cele două părti vor primi la studii în institutiile lor de învătământ de stat de toate gradele, fără plata taxelor scolare, personalul oficiilor cu functie de reprezentare oficială ale celor două state (ambasade, oficii consulare, centre culturale, lectorate de limbă, literatură si civilizatie, alte organizatii oficiale), precum si membrii de familie ai acestuia, pe bază de reciprocitate.

Calitatea oficială a candidatilor care apartin aceste categorii, precum si îndeplinirea clauzei de reciprocitate vor fi confirmate de organismele competente ale statului în care se realizează studiile.

 

CAPITOLUL II

Comunicare si cultură

ARTICOLUL 11

 

Cele două părti vor încuraja schimbul de expozitii de artă plastică, de artizanat sau fotodocumentare. Modalitătile practice de realizare a acestor expozitii vor fi stabilite de comun acord de către cele două părti, pe cale diplomatică.

 

ARTICOLUL 12

 

Cu ocazia sărbătorilor nationale sau a altor evenimente importante cele două părti vor facilita organizarea anumitor manifestări culturale si artistice prevăzute în prezentul program.

 

ARTICOLUL 13

 

Cele două părti vor invita specialisti din domeniul culturii si artei să participe la festivalurile si manifestările culturale cu caracter international organizate de fiecare dintre cele două state.

 

ARTICOLUL 14

 

Cele două părti vor facilita contactele dintre institutiile muzicale si de teatru ale celor două state prin schimb de partituri muzicale, de înregistrări, de piese de teatru, de compozitori si dramaturgi.

 

ARTICOLUL 15

 

Cele două părti vor favoriza schimbul de grupuri artistice si de solisti, precum si contactele între institutiile artistice specializate în vederea organizării, pe baze comerciale si necomerciale, de turnee artistice în fiecare dintre cele două state.

 

ARTICOLUL 16

 

Cele două părti vor încuraja dezvoltarea colaborării directe dintre uniunile si asociatiile de creatie din cele două state si vor favoriza colaborarea dintre editurile lor nationale.

 

ARTICOLUL 17

 

Cele două părti vor încuraja schimbul de cărti si publicatii între Biblioteca Natională a României si Biblioteca Natională a Republicii Algeriene Democratice si Populare.

 

ARTICOLUL 18

 

Cele două părti vor încuraja schimbul de experti, de informatii si de documentatie în domeniul restaurării monumentelor si locurilor istorice, precum si gestiunea si animatia muzeelor si patrimoniului cultural.

Guvernul României si Guvernul Republicii Algeriene Democratice si Populare, denumite în continuare cele două părti, dorind să dezvolte si să consolideze legăturile culturale si stiintifice, în conformitate cu prevederile art. 10 din Acordul de colaborare culturală între cele două state, semnat la Alger la 7 iulie 1964, au convenit să semneze prezentul program pentru anii 2002, 2003 si 2004.

 

ARTICOLUL 19

 

Cele două părti vor încuraja colaborarea între Cinemateca Română si Cinemateca din Republica Algeriană Democratică si Populară prin schimb de programe cinematografice, în conformitate cu întelegerile convenite de comun acord.

 

ARTICOLUL 20

 

Cele două părti vor încuraja schimbul de informatii si de expozitii în domeniul artei traditionale, precum si schimbul de experti. Modalitătile practice de realizare a acestor schimburi vor fi stabilite de comun acord de institutiile interesate din cele două state.

 

ARTICOLUL 21

 

Cele două părti vor face, în măsura posibilului, schimburi de specialisti pentru o perioadă de maximum 14 zile, precum si de documentatie, în domeniile muzicii, teatrului, artelor plastice, muzeologiei si restaurării.

 

CAPITOLUL III

Presă, radio si televiziune

ARTICOLUL 22

 

Cele două părti vor încuraja colaborarea dintre agentiile nationale de presă din statele lor, precum si schimburile de vizite ale ziaristilor în cadrul unor acorduri stabilite direct între aceste agentii.

 

ARTICOLUL 23

 

Cele două părti vor încuraja dezvoltarea colaborării dintre institutiile de radio si televiziune din statele lor prin intermediul contactelor directe, precum si schimbul de programe, de realizatori si de alti specialisti în acest domeniu.

 

CAPITOLUL IV

Tineret si sport

ARTICOLUL 24

 

Cele două părti vor încuraja schimburile de experientă în materie de organizare, gestiune si finantare a organizatiilor sportive si de tineret.

 

ARTICOLUL 25

 

Cele două părti vor favoriza:

- schimbul de documentatie privind activitătile de tineret;

- schimbul de experientă în materie de divertisment pentru tineret (tehnici de animatie);

- elaborarea de programe comune între asociatiile de tineret;

- dezvoltarea turismului pentru tineret.

 

ARTICOLUL 26

 

Cele două părti vor sustine dezvoltarea relatiilor de colaborare în domeniul sportului pe baza acordurilor directe dintre institutiile sportive din cele două state, precum si schimburile de informatii si publicatii din domeniul sportului. Conditiile financiare pentru realizarea actiunilor sportive vor fi convenite direct de institutiile interesate.

 

ARTICOLUL 27

 

Cele două părti vor favoriza schimbul de experientă în domeniul integrării profesionale a tinerilor proveniti din sectorul de formare profesională.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii financiare

ARTICOLUL 28

 

Cheltuielile pentru schimburile de persoane în cadrul prezentului program sunt stabilite astfel:

A. Pentru conferentiari si experti (vizite de scurtă durată - mai putin de 30 de zile):

a) Partea trimitătoare va suporta cheltuielile de transport international (dus-întors) între cele două capitale.

b) Partea primitoare va asigura:

- cheltuielile de sedere ale delegatilor (în conformitate cu reglementările în vigoare în statul părtii primitoare);

- cheltuielile ocazionate de deplasările interne necesare pentru realizarea programelor de lucru ale delegatilor părtii invitate;

- îngrijire medicală gratuită în spitalele publice în caz de îmbolnăvire subită.

B. Pentru studenti:

a) Partea trimitătoare suportă cheltuielile de transport international (dus-întors) între cele două capitale.

b) Partea primitoare va oferi o alocatie lunară, în conformitate cu legislatia în vigoare, al cărei cuantum se va comunica pe cale diplomatică, scutire de taxe scolare, asigurare pentru caz de boală, cu exceptia bolilor cronice si a protezelor dentare, acces la căminele si cantinele studentesti în aceleasi conditii ca pentru propriii studenti.

C. Pentru cursurile de vară:

a) Partea trimitătoare va suporta cheltuielile de transport international (dus-întors) între cele două capitale.

b) Partea primitoare va asigura:

- scutirea de taxa de înscriere;

- cazarea si hrana;

- asistentă medicală si spitalizare gratuite în caz de boli transmisibile si urgente medico-chirurgicale;

- o bursă si excursiile organizate în cadrul programului de studii.

 

ARTICOLUL 29

 

Cheltuielile ocazionate de organizarea de expozitii vor fi suportate după cum urmează:

- cheltuielile de transport international si asigurarea vor fi suportate de partea trimitătoare;

- cheltuielile pentru transportul local, instalarea obiectelor, realizarea cataloagelor si a invitatiilor, precum si pentru închirierea sălii revin părtii primitoare;

- partea primitoare va asigura, de asemenea, securitatea obiectelor expuse pe teritoriul statului său. În cazul în care obiectele vor fi deteriorate, partea primitoare va asigura expertiza pentru determinarea deteriorărilor suferite, în asa fel încât să permită părtii trimitătoare să solicite despăgubiri de la societatea sa de asigurări; Cheltuielile necesare acestei expertize vor fi suportate de partea primitoare.

 

ARTICOLUL 30

 

Costurile si taxele legate de transportul international al tuturor materialelor documentare si de informare (publicatii, filme, înregistrări) vor fi suportate de partea trimitătoare. Partea primitoare

va suporta cheltuielile de organizare a manifestărilor (chirie, săli, proiectii, personal, publicitate, multiplicare).

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii generale

ARTICOLUL 31

 

Prezentul program nu exclude realizarea, în cadrul Acordului de colaborare culturală semnat la Alger la 7 iulie 1964, si a altor schimburi pe care cele două părti le vor considera utile.

 

ARTICOLUL 32

 

Realizarea actiunilor prevăzute în prezentul program se va face în conformitate cu legislatia în vigoare în fiecare dintre cele două părti.

 

ARTICOLUL 33

 

În cadrul schimburilor de delegatii:

- partea trimitătoare va informa, pe cât posibil, partea primitoare asupra componentei delegatiei si programului vizitei cu două luni înainte de data sosirii;

- partea primitoare va transmite părtii trimitătoare proiectul de program pentru vizitele delegatiilor si grupurilor artistice cu 15 zile înainte de vizită.

În toate cazurile cele două părti se vor informa asupra datei de sosire si de plecare a delegatiilor cu două săptămâni înaintea vizitei.

 

ARTICOLUL 34

 

Dosarele candidatilor la bursele acordate de fiecare dintre cele două părti trebuie depuse înaintea datei de 1 mai. Rezultatele examinării acestora vor fi comunicate cât se poate de repede, dar cel mai târziu cu o lună înainte de începerea anului universitar.

 

ARTICOLUL 35

 

Materialele documentare, publicatiile si filmele care vor face obiectul schimburilor prevăzute în cadrul acestui program trebuie să fie tipărite, editate sau subtitrate în limba statului părtii primitoare sau într-o limbă de circulatie internatională.

 

ARTICOLUL 36

 

Perioada de valabilitate a prezentului program este de 3 ani. El va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care cele două părti se informează cu privire la îndeplinirea procedurilor interne necesare intrării în vigoare a programului. Prezentul program poate fi prelungit, prin schimb de note verbale, cel mult până la data de 31 decembrie 2005.

Întocmit la Bucuresti la 29 ianuarie 2002, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, arabă si franceză, toate textele fiind egal autentice.

 

Pentru Guvernul României,

Ecaterina Andronescu,

ministrul educatiei si cercetării

Pentru Guvernul Republicii Algeriene Democratice si Populare,

Ammar Sakhri,

ministrul învătământului superior si cercetării stiintifice

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea produselor agroalimentare pentru care se constituie consilii pe produs

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 13 din Legea nr. 778/2001 privind organizatiile interprofesionale pe produse agroalimentare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă produsele agroalimentare pentru care se constituie consilii pe produs, după cum urmează: 

a) cereale, leguminoase si produse procesate din acestea;

b) oleaginoase si produse procesate din acestea;

c) plante textile si medicinale;

d) sfeclă de zahăr, zahăr si produse procesate din acestea;

e) cartof si produse procesate din acesta;

f) produse horticole - legume, fructe - si produse procesate din acestea;

g) struguri, vin si produse procesate din acestea;

h) carne de porc si produse procesate din acestea;

i) carne de pasăre, ouă si produse procesate din acestea;

j) carne de bovine, ovine si produse procesate din acestea;

k) lapte si produse lactate;

l) peste si produse din peste;

m) tutun, hamei, flori.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Petre Daea,

secretar de stat

 

Bucuresti, 18 iulie 2002.

Nr. 750.