MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 384         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 5 iunie 2002

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

150. - Lege privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 83/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice

 

238. - Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 83/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice

 

485. - Decret privind numirea si eliberarea unor judecători si a unui procuror

 

488. - Decret privind conferirea unor decoratii nationale

 

489. - Decret privind conferirea Ordinului national Pentru merit în grad de Ofiter

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 97 din 21 martie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 liniuta a doua din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările si completările ulterioare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

707. - Ordin al ministrului finantelor publice privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie pentru populatie cod 1061

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

40. - Hotărâre privind numirea administratorului special la Banca Turco-Română - S.A.

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 83/1999 pentru modificarea si completarea

Ordonantei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanta Guvernului nr. 83 din 30 august 1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice, emisă în temeiul art. 1 lit. R din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 31 august 1999.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 27 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 11 martie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 1 aprilie 2002.

Nr. 150.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 83/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 83/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 29 martie 2002.

Nr. 238.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind numirea si eliberarea unor judecători si a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), ale art. 99 alin. (1) si ale art. 133 alin. (1) din Constitutia României, precum si ale art. 47, ale art. 92 alin. 1 lit. a), b) si e) si ale art. 131 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 206/2002, nr. 207/2002 si nr. 208/2002,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se numesc în functia de judecător, la instantele mentionate în dreptul fiecăruia, următorii:

- domnul Vasile Cărbune-Cosac - Judecătoria Hârsova;

- doamna Midiea Nemteanu - Judecătoria Săveni.

Art. 2. - Se eliberează din functie următorii magistrati:

a) prin demisie:

- domnul Vasile Cezar Cozmaciuc - judecător la Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti, pe data de 5 aprilie 2002;

b) prin pensionare potrivit legii sau încetarea activitătii pensionarului reîncadrat:

- doamna Aurora Popescu - judecător la Curtea de Apel Bacău, la cerere, pe data de 1 ianuarie 2002;

c) conform art. 92 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 92/1992, republicată:

- domnul Iulian-Sebastian Popa - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iasi.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 30 mai 2002.

Nr. 485.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea unor decoratii nationale

 

În temeiul prevederilor art. 94 si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A pct. I, II si III si ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, la propunerea ministrului culturii si cultelor,

pentru talentul si dăruirea arătate în îndelungata activitate artistică, stiintifică si didactică prin care au promovat traditiile culturale specifice fiecărei comunităti etnice si valorile autentice ale artei universale, creând un spatiu de exemplară convietuire si de civilizatie românească,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Ordinul national Steaua României în grad de Cavaler prim-rabinului doctor Ernest Neumann.

Art. 2. - Se conferă Ordinul national Serviciul Credincios în grad de Cavaler:

- domnului Ion Marin Almăjan, scriitor, director al Directiei pentru cultură, culte si patrimoniul cultural national a judetului Timis;

- doamnei profesoare Augusta V. Anca, presedinta Fundatiei “Augusta”;

- domnului Ciprian-Laurentiu I. Cipu, maestru coregraf,

director al Centrului de Cultură si Artă al Judetului Timis;

- domnului profesor universitar doctor Ivan I. Evseev, etnolog si antropolog;

- domnului profesor Francisc J. Fruch (Anavi Adam), poet;

- doamnei Emilia A. Jivanov, pictor scenograf, Teatrul National din Timisoara;

- domnului Vladimir M. Jurăscu, actor, Teatrul National din Timisoara;

- domnului Remus-Laurentiu Georgescu, compozitor si dirijor;

- domnului profesor doctor Slavomir T. Gvozdenovici, poet;

- domnului profesor doctor Florin T. Medelet, arheolog;

- domnului Corneliu N. Murgu, tenor, director general al Operei Române din Timisoara;

- domnului profesor universitar doctor Victor A. Neumann, istoric;

- doamnei profesoare Lucia St. Nicoară, director general al Teatrului National din Timisoara;

- doamnei profesoare Annemarie I. Podlipny-Hehn, scriitoare;

- domnului Mircea P. Serbănescu, scriitor;

- domnului profesor universitar Gheorghe I. Tohăneanu, lingvist si scriitor;

- doamnei doctor Rodica Victoria-Ileana St. Vârtaciu, istoric de artă.

Art. 3. - Se conferă Ordinul national Pentru Merit în grad de Cavaler:

- doamnei Veronica C. Andruseac, bibliotecar, director al Căminului Cultural din Recas, judetul Timis;

- domnului Paul-Eugen P. Banciu, romancier, director al Bibliotecii Judetene Timis;

- domnului profesor universitar doctor Iosif I. Cheie, Universitatea de Vest din Timisoara;

- doamnei profesoare Lidia D. Ciolac, artist plastic - grafician;

- doamnei profesoare Sorina I. Ianovici-Jecza, director al Fundatiei Interart “Triade” din Timisoara;

- domnului profesor Deliu P. Petroiu, critic de artă;

- domnului Vasile T. Pintea, pictor si grafician;

- doamnei profesoare Doina-Ioana J. Popa, presedinta Fundatiei Culturale “Artmedia”;

- domnului Stefan Popa Popas, caricaturist;

- doamnei profesoare Anna Maria L. Popescu (Maria Pongracz), scriitoare;

- domnului conferentiar universitar doctor Adrian I. Rachieru, scriitor, directorul Editurii “Augusta”;

- domnului Petru A. Stoica, poet, director al Fundatiei Culturale Româno-Germane din Jimbolia, judetul Timis.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. 2 din Constitutia

României, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 1 iunie 2002.

Nr. 488.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului national Pentru Merit în grad de Ofiter

 

În temeiul prevederilor art. 94 si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A pct. III si ale art. 11 alin. (1) pct. I.3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României,

la propunerea presedintelui Comitetului Olimpic Român,

pentru perseverenta, dârzenia si curajul de care a dat dovadă în temerara încercare concretizată prin atingerea pe schiuri, în anul 2001, a Polului Nord si, respectiv, a Polului Sud, fiind astfel primul român care a realizat această performantă sportivă de exceptie,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă doamnei profesoare Maria (Uca) Marinescu Ordinul national Pentru Merit în grad de Ofiter.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 3 iunie 2002.

Nr. 489.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 97

din 21 martie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 liniuta a doua

din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările

si completările ulterioare

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Vlad Mihai Cercel - magistrat-asistent

Pe rol se află pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 liniuta a doua din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Mihail Ionel Ghiga în Dosarul nr. 3.932/2001 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din data de 14 martie 2002 si au fost consemnate în încheierea din aceeasi dată, când Curtea a amânat pronuntarea pentru data de 21 martie 2002 în vederea depunerii de concluzii scrise de către autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 octombrie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 3.932/2001, Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Mihail Ionel Ghiga într-un litigiu cu Ministerul Finantelor Publice, Directia generală a finantelor publice a municipiului Bucuresti si Administratia finantelor publice a sectorului 1 Bucuresti, având ca obiect restituirea impozitului pe venit nedatorat, plătit de autorul exceptiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 86 liniuta a doua din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, cu modificările si completările ulterioare, care abrogă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/1997, sunt neconstitutionale, abrogarea în special a dispozitiilor art. 3 lit. n) din acest ultim act normativ contravenind prevederilor art. 15 alin. (2), art. 43 alin. (1), art. 53 alin. (2), art. 72 alin. (3) lit. l), art. 78 si ale art. 114 alin. (4) din Constitutie. Astfel, prin dispozitiile art. 3 lit. n) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/1997 s-a stabilit scutirea de plata impozitului pe venit a anumitor categorii de persoane, între acestea fiind inclus si autorul exceptiei. Întrucât dispozitiile criticate abrogă un drept social câstigat, autorul exceptiei consideră că au caracter retroactiv, încălcând astfel prevederile art. 15 alin. (2) si ale art. 78 din Constitutie. De asemenea, se încalcă dreptul cetătenilor la un nivel de trai decent, consacrat de prevederile art. 43 alin. (1) din Constitutie, precum si principiul asezării juste a sarcinilor fiscale, reglementat de prevederile constitutionale ale art. 53 alin. (2).

Autorul exceptiei mai sustine că, potrivit prevederilor art. 72 alin. (3) lit. l) din Constitutie, protectia socială este inclusă în domeniul legilor organice, neputând fi reglementată printr-o ordonantă emisă în baza unei legi de abilitare. Astfel sunt încălcate si prevederile art. 114 alin. (4) din Constitutie, care prevăd convocarea obligatorie a Parlamentului în cazul emiterii de ordonante de urgentă în domeniul legilor organice.

În sustinerea exceptiei autorul acesteia invocă si deciziile Curtii Constitutionale nr. 55/2000 si nr. 148/2001 prin care au fost declarate neconstitutionale dispozitii legale care permiteau revocarea anumitor drepturi acordate legal fostilor detinuti politici, în baza Decretului-lege nr. 118/1990. În concluzie, autorul exceptiei solicită admiterea acesteia.

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti, exprimându-si opinia, consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că dispozitiile legale care formează obiectul controlului de constitutionalitate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei si propune respingerea exceptiei.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că dispozitiile criticate nu retroactivează, întrucât au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2000, asa cum rezultă din art. 70 al Ordonantei Guvernului nr. 73/1999. Nu sunt încălcate nici prevederile art. 53 alin. (2) din Constitutie, întrucât acordarea unor scutiri este de competenta exclusivă a legiuitorului, neprevederea unor asemenea facilităti putând fi determinată tocmai de obligatia statului de a asigura o asezare justă a sarcinilor fiscale.

Abrogarea prevăzută de dispozitiile criticate nu aduce atingere obligatiei statului de a lua măsuri de dezvoltare economică si de protectie socială, în vederea asigurării unui nivel de trai decent, prevăzută la art. 43 alin. (1) din Constitutie. De asemenea, Guvernul consideră că nu sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 72 alin. (3) lit. l), întrucât Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 priveste domeniul impozitelor, domeniu care apartine legii ordinare, conform art. 138 din Constitutie, iar nu regimul general privind protectia socială. În final, Guvernul apreciază că dispozitiile criticate nu au legătură cu prevederile art. 114 alin. (4) din Constitutie, care se referă la ordonantele de urgentă.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere exprimate de presedintele Camerei Deputatilor si de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicată, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

În legătură cu obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, desi în încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale este indicat art. 86 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, în realitate Curtea constată că acesta îl constituie dispozitiile art. 86 liniuta a doua din acest act normativ, prin care se abrogă dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 85/1997. În consecintă, Curtea urmează să se pronunte asupra dispozitiilor art. 86 liniuta a doua din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 31 august 1999, cu modificările si completările ulterioare, dispozitii ce au următorul cuprins:

Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă:

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 29 decembrie 1997, aprobată si modificată prin Legea nr. 246/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 22 decembrie 1998;”.

Dispozitiile abrogate din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/1997, la care autorul exceptiei face referire, sunt cele ale art. 3 lit. n), cu următorul cuprins: “Nu se supun plătii impozitului reglementat prin prezenta ordonantă de urgentă: [...]

n) veniturile realizate de persoanele fizice în vârstă de peste 65 de ani împliniti - femeile si 70 de ani împliniti - bărbatii, invalizii de gradul I si persoanele cu handicap asimilabile gradului I de invaliditate, care realizează venituri din practicarea pe cont propriu si în mod singular a unei meserii sau profesii, cu exceptia veniturilor obtinute exclusiv din activitatea de comert.”

Prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei de neconstitutionalitate în sustinerea acesteia sunt următoarele:

- art. 15 alin. (2): “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.”;

- art. 43 alin. (1): “Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică si de protectie socială, de natură să asigure cetătenilor un nivel de trai decent.”;

- art. 53 alin. (2): “Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure asezarea justă a sarcinilor fiscale.”;

- art. 72 alin. (3) lit. l): “Prin lege organică se reglementează: [...]

l) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele si protectia socială;”;

- art. 78: “Legea se publică în Monitorul Oficial al României si intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei.”;

- art. 114 alin. (4): “În cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgentă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin dispozitiile art. 85 liniuta întâi din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, au fost abrogate prevederile Ordonantei Guvernului nr. 73/1999. Conform art. 73 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, majoritatea dispozitiilor acestui act normativ, printre care si cele ale art. 85, au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2002, dată ulterioară sesizării Curtii Constitutionale. În consecintă, Curtea urmează să stabilească, în primul rând, dacă este competentă sau nu să analizeze pe fond exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

În acest sens Curtea retine că prin dispozitiile art. 86 liniuta a doua din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 a fost abrogată Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/1997, facilitătile privind plata impozitului pe venit prevăzute la art. 3 lit. n) din acest din urmă act normativ nefiind preluate în cuprinsul Ordonantei Guvernului nr. 73/1999.

În ceea ce priveste Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, Curtea retine că prevederile acestui act normativ reiau, în marea lor majoritate, dispozitiile cuprinse în Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, abrogată de la data de 1 ianuarie 2002. Totusi nu există un text legal similar celui din art. 86 liniuta a doua din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, prin care se abrogă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/1997.

Însă acest lucru nici nu ar fi fost necesar, întrucât potrivit dispozitiilor art. 60 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 31 martie 2000, “Abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are totdeauna caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ initial”. În consecintă, în cazul în care ar fi dorit să reactiveze anumite dispozitii din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/1997, legiuitorul, prin derogare de la prevederile mentionate mai sus, ar fi trebuit să prevadă în mod expres aceasta.

Rezultă de aici că Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 a preluat în ansamblu solutia legislativă din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, neprevăzând scutirea de impozit reglementată la art. 3 lit. n) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/1997. Curtea constată că, pe de o parte, textul criticat de autorul exceptiei nu a fost preluat în noul act normativ, împrejurare ce ar presupune respingerea exceptiei, ca devenită inadmisibilă, iar pe de altă parte, solutia legislativă a fost preluată, în ansamblu, în noul act normativ, aspect ce ar impune examinarea pe fond a exceptiei.

Curtea Constitutională retine că în rezolvarea acestei chestiuni determinantă este natura normei juridice criticate de autorul exceptiei. Astfel această normă reprezintă o normă juridică de abrogare. Or, o astfel de normă are un efect, pe de o parte, instantaneu, în sensul că aplicabilitatea dispozitiilor abrogate încetează o dată cu intrarea în vigoare a textului abrogator, iar pe de altă parte, definitiv, în sensul că dispozitiile abrogate nu mai pot fi reactivate în viitor, în lipsa unei prevederi exprese în acest sens. De aici rezultă caracteristica diferită a unei norme juridice abrogatoare fată de o dispozitie legală tipică. În timp ce aceasta din urmă se aplică în od permanent, zi cu zi, până la iesirea din vigoare, norma de abrogare se aplică o singură dată, la intrarea în vigoare, însă efectul abrogator persistă, în principiu, în mod definitiv.

Dată fiind această particularitate a normei juridice abrogatoare, Curtea observă că din această perspectivă nu are relevantă dacă textul abrogator a fost abrogat la rândul lui sau nu până la data pronuntării deciziei Curtii Constitutionale. O altă interpretare, bazată pe cerinta ca în cazul abrogării ei continutul normei juridice abrogatoare să fie preluat expres în noul act normativ, nu poate fi retinută, fiind bazată pe un formalism excesiv. Astfel, în această ipoteză examinarea pe fond a unor asemenea exceptii de neconstitutionalitate ar fi practic imposibilă, întrucât, în principiu, legiuitorul nu va mai relua dispozitiile de abrogare a unor acte normative deja abrogate, un asemenea demers fiind superfluu.

Potrivit prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor […] privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare […]”. În jurisprudenta constantă a Curtii, concretizată, de exemplu, prin Decizia nr. 246 din 18 septembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 27 noiembrie 2001, si prin Decizia nr. 25 din 29 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 21 februarie 2002, s-a statuat că această conditie de admisibilitate, si anume ca dispozitia ce constituie obiectul exceptiei de neconstitutionalitate să fie în vigoare, trebuie îndeplinită la momentul pronuntării deciziei Curtii. Pe de altă parte, nu este mai putin adevărat că această conditie a privit dispozitii legale tipice, iar nu si norme atipice, cum este cazul normelor de abrogare. În cazul unor astfel de norme juridice s-ar putea interpreta că o dată cu intrarea lor în vigoare si-au epuizat efectul, nemaifiind deci în vigoare si nemaiputând face obiectul unui control pe calea exceptiei de neconstitutionalitate. Însă o astfel de interpretare este infirmată chiar de jurisprudenta Curtii, prin care au fost solutionate pe fond exceptii de neconstitutionalitate privind dispozitii de abrogare. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000, sau Decizia nr. 174 din 23 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 14 septembrie 2001. De aceea în cazul dispozitiilor de abrogare conditia ca acestea să fie în vigoare la momentul pronuntării deciziei Curtii trebuie înteleasă în sensul ca efectul abrogator al acestora să persiste la acel moment, în caz contrar asemenea exceptii fiind respinse, ca devenite inadmisibile. Dacă în speta de fată Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 ar fi preluat dispozitiile cuprinse în art. 3 lit. n) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/1997, aceasta ar fi însemnat că efectul abrogator al dispozitiilor art. 86 liniuta a doua din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 a încetat, exceptia devenind inadmisi/bilă. Însă, după cum s-a arătat mai sus, Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 a preluat, dimpotrivă, solutia legislativă consacrată de Ordonanta Guvernului nr. 73/1999.

Astfel, având în vedere aceste argumente, faptul că interesul autorului exceptiei este acelasi ca si la data sesizării Curtii, precum si împrejurarea că solutia legislativă a fost mentinută, în ansamblul său, Curtea urmează să examineze pe fond exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 liniuta a doua din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările si completările ulterioare.

Analizând sustinerea privind încălcarea prin dispozitiile criticate a principiului neretroactivitătii legii, Curtea constată că dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2000, asa cum reiese din art. 70 din acest act normativ. Rezultă că sustinerea autorului exceptiei este neîntemeiată, dispozitiile criticate neafectând în vreun fel prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 85/1997 pe perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2000.

Asadar nu au fost încălcate prevederile constitutionale ale art. 15 alin. (2) si ale art. 78.

Nu se poate sustine nici încălcarea dispozitiilor art. 43 alin. (1) din Constitutie, privind obligatia statului de a lua măsuri de dezvoltare economică si protectie socială de natură să asigure cetătenilor un nivel de trai decent, întrucât plata impozitelor constituie, potrivit prevederilor art. 53 alin. (1) din Constitutie, o îndatorire fundamentală a cetătenilor, în raport cu care înlesnirile acordate de stat în legătură cu îndeplinirea acestei îndatoriri reprezintă exceptii asupra cărora statul are  libertatea de decizie, în functie si de resursele financiare de care dispune. De altfel impozitele si taxele încasate de la contribuabili reprezintă mijloace cu ajutorul cărora statul îsi poate îndeplini obligatia prevăzută la art. 43 alin. (1) din Constitutie.

Dispozitiile criticate nu contravin prevederilor art. 53 alin. (2) din Constitutie, privind justa asezare a sarcinilor fiscale, întrucât pe lângă argumentele de mai sus aceasta nu implică în mod necesar neimpozitarea anumitor venituri, o asemenea măsură fiind de competenta exclusivă a Parlamentului, în calitate de unică autoritate legiuitoare a tării, conform prevederilor art. 58 alin. (1) din Constitutie.

Curtea retine că nu sunt încălcate nici prevederile art. 72 alin. (3) lit. l) din Constitutie, întrucât Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 nu are ca obiect de reglementare regimul general de protectie socială, ci impozitul pe venit, care, conform prevederilor art. 138 alin. (1) din Constitutie, poate fi reglementat prin lege ordinară.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 114 alin. (4) din Constitutie, acestea nu sunt aplicabile în cauză, întrucât se referă la adoptarea ordonantelor de urgentă, în timp ce Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 a fost emisă în conditiile art. 114 alin. (1) din Constitutie, în baza Legii nr. 140/1999 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonante, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 22 iulie 1999.

În final Curtea retine că nu pot fi primite sustinerile autorului exceptiei referitoare la jurisprudenta anterioară a Curtii Constitutionale. Decizia Curtii Constitutionale nr. 55 din 22 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 7 august 2000, a privit dispozitii legale care permiteau revocarea unor acte administrativ-jurisdictionale prin care au fost stabilite în mod definitiv anumite drepturi, ceea ce avea ca efect desfiintarea, pentru trecut, a acestor  drepturi. Or, în cauza de fată este vorba despre încetarea pentru viitor a unor facilităti, nefiind afectată perioada în care dispozitiile legale ce consacrau aceste facilităti au fost în vigoare. În ceea ce priveste Decizia Curtii Constitutionale nr. 148 din 8 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 20 septembrie 2001, aceasta a privit dispozitii legale care stabileau termene diferite pentru depunerea unor cereri, în functie de domiciliul si calitatea unor persoane, neavând nici o legătură cu obiectul exceptiei de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 liniuta a doua din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Mihail Ionel Ghiga în Dosarul nr. 3.932/2001 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 21 martie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Vlad Mihai Cercel

Întrucât a încetat calitatea

de magistrat-asistent a domnului

Vlad Mihai Cercel, în locul său

semnează, în temeiul art. 261 alin. 2

din Codul de procedură civilă,

Magistrat-asistent sef,

Claudia Miu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie pentru populatie cod 1061

 

În conformitate cu prevederile Legii datoriei publice nr. 81/1999, ale Ordonantei Guvernului nr. 66/1994 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, modificată si completată prin Ordonanta Guvernului nr. 120/1999 si prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2000, Ministerul Finantelor Publice lansează o emisiune de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie, prin trezoreria statului, începând cu data de 5 iunie 2002.

Prin acest sistem statul protejează economiile populatiei de riscurile inflatiei si ale pietei bancare si contribuie la consolidarea încrederii în moneda natională, garantând rambursarea la scadentă si plata dobânzilor aferente.

Trezoreria statului este abilitată să lanseze emisiuni de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie, scop în care ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

 

ARTICOLUL 1

Forma si codul emisiunii

 

Certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie se emit în formă nominală si cuprind cuponul (matca) si certificatul de trezorerie propriu-zis.

Codul emisiunii este 1061.

 

ARTICOLUL 2

Data emisiunii

 

Certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie se pun în vânzare în numerar si prin virament din conturile personale deschise la băncile comerciale si la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A., pe o perioadă de 180 de zile, cu subscriptie în zilele de: 5, 6, 7, 12, 13, 14, 19, 20, 21, 26 si 27 iunie 2002. Termenul de răscumpărare a certificatelor de trezorerie este în zilele de: 2, 3, 4, 9, 10, 11, 16, 17, 18, 23 si 24 decembrie 2002.

 

ARTICOLUL 3

Valoarea nominală a emisiunii

 

Emisiunea de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie reprezintă suma încasată până în ultima zi de subscriptie.

 

ARTICOLUL 4

Valoarea nominală a certificatelor de trezorerie

cu dobândă pentru populatie

 

Emisiunea de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie se efectuează prin certificate de trezorerie cu o valoare nominală de 1.000.000 lei, 5.000.000 lei, 10.000.000 lei, 20.000.000 lei si 50.000.000 lei, pe termen de 180 de zile calendaristice.

La cumpărare titularii certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie pot împuternici si o altă persoană pentru răscumpărare.

 

ARTICOLUL 5

Rata dobânzii

 

Dobânda aferentă certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie este de 27% pe an, pentru o perioadă de subscriere de 180 de zile calendaristice, calculată după formula:

 

D = VN x 27 x 180/360 x 100,

în care:

D = suma dobânzii;

VN = valoarea nominală a certificatului de trezorerie.

 

ARTICOLUL 6

Data scadentei

 

Scadenta emisiunii de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie se stabileste începând cu ziua încasării contravalorii acestora si până la data împlinirii termenului de 180 de zile calendaristice inclusiv.

 

ARTICOLUL 7

Închiderea emisiunii

 

Operatiunea de închidere a emisiunii de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie are loc în data de 27 iunie 2002, la ora 14,00.

 

ARTICOLUL 8

Conditiile de răscumpărare si de plată a dobânzii

 

Răscumpărarea este operatiunea prin care unitătile trezoreriei statului rambursează la termenul stabilit valoarea nominală a certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie prezentate de către persoanele fizice care au subscris la emisiunile de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie, la aceeasi unitate a trezoreriei statului.

O dată cu răscumpărarea la scadentă a certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie unitătile trezoreriei statului plătesc persoanelor respective si dobânzile aferente.

Răscumpărarea certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie se poate efectua si prin subscrierea de către titular a sumelor la noua emisiune de certificate de trezorerie care se lansează în zilele respective, cu posibilitatea de a încasa dobânda aferentă sau de a o subscrie pe certificate de trezorerie, după caz.

Operatiunile privind răscumpărarea certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie si plata dobânzilor se efectuează prin ghiseele casieriilor trezoreriei statului. Data răscumpărării certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie este prima zi lucrătoare după împlinirea a 180 de zile calendaristice inclusiv.

Titularii pot prezenta certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie pentru răscumpărare si înaintea datei de răscumpărare, situatie în care pentru perioada de subscriere, care se calculează din ziua încasării sumei si până în ziua prezentării pentru răscumpărare exclusiv, se acordă dobânda la vedere de 10% pe an.

Certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie neprezentate pentru răscumpărare în ziua stabilită (ziua scadentei) se transformă în depozite la trezoreria statului.

Nivelul dobânzii la termen se modifică începând cu data de 5 iunie 2002 la 27% pe an. Ele se răscumpără de către trezoreria statului în ziua prezentării titularului la ghiseele acesteia, astfel:

a) Certificatele de trezorerie prezentate trezoreriei statului în maximum 30 de zile de la data scadentei (titularul se prezintă în a 31-a zi, certificatele de trezorerie rămân în depozit la vedere maximum 30 de zile) vor fi răscumpărate astfel:

- pentru perioada subscrisă, 180 de zile calendaristice, se achită suma nominală a certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie plus dobânda aferentă;

- pentru perioada de maximum 30 de zile, stabilită din ziua fixată pentru răscumpărare inclusiv si până în ziua prezentării la ghiseul casieriei trezoreriei statului exclusiv, se plăteste pentru suma subscrisă dobânda la vedere de 10% pe an.

b) Certificatele de trezorerie prezentate în termen de peste 30 de zile de la data scadentei (titularul se prezintă în a 32-a zi, certificatele de trezorerie rămân în depozit la termen 31 de zile) vor fi răscumpărate cu dobânda capitalizată astfel:

- pentru perioada subscrisă, 180 de zile calendaristice, se achită suma nominală a certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie plus dobânda aferentă;

- pentru perioada în care certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie sunt în depozit, stabilită din ziua fixată pentru răscumpărare, inclusiv, si până în ziua prezentării titularului la ghiseul casieriei trezoreriei statului exclusiv, se plăteste dobânda calculată prin aplicarea procentului de dobândă la termen asupra sumei rezultate din valoarea nominală si dobânda aferentă perioadei subscrise.

 

ARTICOLUL 9

Regimul fiscal

 

Dobânzile încasate de populatie din subscrierea la certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie nu sunt supuse impozitării.

 

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 3 iunie 2002.

Nr. 707.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind numirea administratorului special la Banca Turco-Română - S.A.

 

Având în vedere:

- Hotărârea Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României nr. 37 din 30 aprilie 2002 privind retragerea autorizatiei de functionare si declansarea procedurii falimentului Băncii Turco-Române - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 15 mai 2002; si

- notificarea Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a Comercială privind începerea procedurii falimentului Băncii Turco-Române - S.A., cu sediul în municipiul Bucuresti, piata Alba Iulia nr. 8, sectorul 3, în baza dispozitiilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului institutiilor de credit, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările ulterioare,

 

Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României h o t ă r ă s t e:

 

Art. 1. - Se desemnează domnul Liviu Marica în calitate de administrator special al Băncii Turco-Române - S.A. începând cu data de 31 mai 2002. Remuneratia tarifară de încadrare a domnului Liviu Marica va fi de 77.030.800 lei si va fi achitată conform prevederilor art. 18 alin. 3 si 4 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului institutiilor de credit, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Începând cu data numirii administratorului special se suspendă dreptul de vot în privinta numirii si revocării administratorilor si dreptul cenzorilor, precum si dreptul la remuneratie al  administratorilor si cenzorilor.

Art. 3. - Administratorul special va prelua integral atributiile consiliului de administratie si va stabili conditiile optime pentru conservarea activelor si pentru încasarea creantelor în interesul deponentilor si al altor creditori.

Art. 4. - Prezenta hotărâre va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE AL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 

Bucuresti, 31 mai 2002.

Nr. 40.