MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XIV - Nr. 386 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 6 iunie 2002

SUMAR

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

219. - Ordin al ministrului sãnãtãtii si familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitãtile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationalã de date privind deseurile rezultate din activitãtile medicale

Rectificãri la :

- Hotãrârea Guvernului nr. 1.334/2000 pentru completarea anexei la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitãtilor cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale din România;

- Procedura privind declararea lunarã de cãtre angajatori a obligatiilor de platã la bugetul asigurãrilor pentru somaj, prevãzutã în anexa la Ordinul ministrului muncii si solidaritãtii sociale nr. 110/2002;

- Decizia presedintelui Autoritãtii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 491/2002 privind aprobarea Listei centralizate la nivel national a consumatorilor eligibili de gaze naturale.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SÃNÃTÃTII SI FAMILIEI

ORDIN

pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitãtile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationalã de date

privind deseurile rezultate din activitãtile medicale

Ministrul sãnãtãtii si familiei,

având în vedere prevederile Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sãnãtate publicã si ale art. 40 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 426/2001,

vãzând Referatul de aprobare al Directiei generale de sãnãtate publicã nr. DB 3.421 din 1 aprilie 2002,

în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sãnãtãtii si Familiei, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitãtile medicale, prevãzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobã Metodologia de culegere a datelor pentru baza nationalã de date privind deseurile rezultate din activitãtile medicale, prevãzutã în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobã Conditiile de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deseurilor rezultate din activitãtile medicale, prevãzute în anexa nr. 3.

Art. 4. - Se aprobã utilizarea urmãtoarelor formulare prevãzute în anexele nr. 4-7: formular pentru înscrierea cântãririlor trimestriale pentru fiecare sectie, compartiment sau laborator, chestionar pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitãtile medicale,

formular de identificare pentru transport si eliminare finalã, tabele centralizatoare pentru cantitãtile de deseuri rezultate din activitãti medicale, produse în sectii, compartimente si laboratoare.

Art. 5. - Se aprobã utilizarea pictogramei “Pericol biologic” prevãzute în anexa nr. 8.

Art. 6. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 7. - În toate unitãtile sanitare activitãtile legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitãtile medicale fac parte din obligatiile profesionale si vor fi înscrise în fisa postului fiecãrui salariat.

Art. 8. - Sumele necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin se cuprind în bugetul de venituri si cheltuieli al fiecãrei unitãti sanitare.

Art. 9. - Introducerea si aplicarea prevederilor prezentului ordin si elaborarea planului anual privind gestionarea deseurilor sunt obligatorii pentru obtinerea autorizatiei sanitare sau pentru acreditarea unitãtilor sanitare.

Art. 10. - (1) În termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentului ordin unitãtile în care se desfãsoarã activitãti medicale vor elabora, în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare, planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitãti medicale.

(2) Planul de gestionare prevãzut la alin. (1) este analizat si actualizat anual.

(3) Planul de gestionare prevãzut la alin. (1) este cuprins în documentatia necesarã pentru autorizarea sanitarã a unitãtilor în care se desfãsoarã activitãti medicale.

Art. 11. - În termen de 6 luni de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Sãnãtãtii si Familiei va elabora standardul national care aprobã metodele specifice de testare a rezistentei la actiuni mecanice pentru recipientele de colectare a deseurilor întepãtoare-tãietoare, rezultate din activitatea medicalã, de productie româneascã.

Art. 12. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sanctioneazã conform Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igienã si sãnãtate publicã, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 13. - Directia generalã de sãnãtate publicã, Directia generalã a bugetului sãnãtãtii, Inspectia Sanitarã de Stat, Institutul de Sãnãtate Publicã Bucuresti, ministerele cu retea sanitarã proprie si unitãtile care desfãsoarã activitãti medicale, indiferent de forma de organizare, vor aduce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 14. - La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã Ordinul ministrului sãnãtãtii nr. 663/1999 privind gestionarea deseurilor rezultate din activitãtile medicale.

Art. 15. - Prezentul ordin va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sãnãtãtii si familiei,

Daniela Bartos

Bucuresti, 1 aprilie 2002.

Nr. 219.

ANEXA Nr. 1

NORME TEHNICE

privind gestionarea deseurilor rezultate din activitãtile medicale

CAPITOLUL I

Obiective si domenii de aplicare

Art. 1. - Normele tehnice privind gestionarea deseurilorrezultate din activitãtile medicale (norme tehnice) reprezintã reglementarea modului în care se colecteazã, se ambaleazã, se depoziteazã temporar, se transportã si se eliminã aceste deseuri, o atentie deosebitã acordându-se deseurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului si afectarea stãrii de sãnãtate.

Art. 2. - (1) Prezentele norme tehnice se aplicã de cãtre toate unitãtile în care se desfãsoarã activitãti medicale în urma cãrora sunt produse deseuri, indiferent de forma de organizare.

(2) Producãtorul de deseuri este rãspunzãtor pentru îndepãrtarea si eliminarea deseurilor rezultate din activitatea sa.

(3) Unitãtile sanitare elaboreazã si aplicã cu prioritate programe, strategii de management si proceduri medicale care sã previnã producerea de deseuri periculoase sau sã reducã pe cât posibil cantitãtile produse.

(4) Unitãtile sanitare elaboreazã si aplicã planul propriu de gestionare a deseurilor rezultate din activitãtile medicale, în concordantã cu regulamentele interne si cu codurile de procedurã, pe baza reglementãrilor în vigoare.

Art. 3. - Producãtorii de deseuri au urmãtoarele obligatii:

a) sã diminueze cantitãtile de deseuri ce urmeazã sã fie eliminate, încã din etapa de producere, prin toate mijloacele disponibile;

b) sã promoveze reutilizarea si reciclarea acelor categorii de deseuri care se preteazã la aceste operatiuni;

c) sã separe la locul de producere deseurile periculoase de cele nepericuloase.

Art. 4. - Prezentele norme tehnice se aplicã în toate unitãtile sanitare care produc deseuri, si anume:

a) producãtorii mari:

- spitalele judetene si municipale;

- clinicile universitare;

- institutele de cercetare medicalã si farmaceuticã;

- Agentia Nationalã a Medicamentului;

- institutele de medicinã legalã;

- serviciile judetene de medicinã legalã;

- unitãtile preclinice din universitãtile si facultãtile de medicinã si farmacie;

- unitãtile de productie, depozitare si pãstrare a medicamentelor si a produselor biologice;

b) producãtorii medii:

- centrele de diagnostic si tratament;

- centrele de transfuzii;

- centrele de recoltare si conservare a sângelui;

- laboratoarele;

- serviciile de prosecturã ale spitalelor;

- spitalele de pneumologie;

- cabinetele medicale de orice specialitate si cabinetele stomatologice;

- spitalele si clinicile particulare;

c) producãtorii mici:

- laboratoarele de tehnicã dentarã;

- laboratoarele de sãnãtate mentalã;

- spitalele de bolnavi psihici cronici;

- spitalele de recuperare;

- bazele de tratament balnear;

- sãlile de pregãtire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare;

- centrele de plasament;

- centrele de îngrijire si asistentã;

- cabinetele medicale din institutii, întreprinderi, scoli, licee, grãdinite;

- cabinetele pentru realizarea tatuajelor;

- centrele pentru tratamente cosmetice/înfrumusetare;

- unitãtile farmaceutice - farmacii, drogherii;

- centrele de opticã medicalã;

- centrele de acupuncturã.

Art. 5. - Prezentele norme tehnice nu se referã la gestionarea deseurilor radioactive a cãror gestionare este prevãzutã în reglementãri specifice.

CAPITOLUL II

Definitii

Art. 6. - Prin prezentul ordin sunt definiti urmãtorii termeni:

a) deseurile rezultate din activitãti medicale – toate deseurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc în unitãtile sanitare;

b) deseurile nepericuloase - deseurile a cãror compozitie este asemãnãtoare cu cea a deseurilor menajere si care nu prezintã risc major pentru sãnãtatea umanã si pentru mediu;

c) deseurile periculoase - deseurile rezultate din activitãti medicale, care constituie un risc real pentru sãnãtatea umanã si pentru mediu si care sunt generate în unitateasanitarã în cursul activitãtilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicalã, inclusiv de cercetare medicalã si producere, testare, depozitare si distributie a medicamentelor si produselor biologice;

d) deseurile anatomo-patologice si pãrti anatomice - deseurile care includ tesuturile si organele, pãrtile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; în aceastã categorie se includ si animalele de laborator utilizate în activitatea de diagnostic, cercetare si experimentare;

e) deseurile infectioase - deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit în contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor;

f) deseurile chimice si farmaceutice - substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;

g) deseurile întepãtoare-tãietoare - deseurile care pot produce leziuni mecanice prin întepare sau tãiere;

h) deseurile radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitãtile nucleare medicale, de diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive;

i) unitatea sanitarã - orice unitate publicã sau privatã care desfãsoarã activitãti cu profil sanitar;

j) activitatea medicalã - orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare si recuperare a stãrii de sãnãtate, care implicã sau nu implicã utilizarea de instrumente, echipamente ori aparaturã medicalã;

k) sistemul de gestionare a deseurilor - totalitatea activitãtilor de colectare separatã la locul de producere, ambalare, depozitare intermediarã, transport si eliminare finalã;

l) depozitarea temporarã - pãstrarea pe o perioadã limitatã a deseurilor ambalate corespunzãtor în spatii special destinate si amenajate, pânã la preluarea si transportul lor la locul de eliminare finalã;

m) eliminarea finalã - totalitatea metodelor si tratamentelor fizice, chimice si biologice aplicate deseurilor periculoase rezultate din activitãtile medicale, care vizeazã eliminarea pericolelor si riscurilor potentiale asupra mediului si asupra stãrii de sãnãtate a populatiei, precum si reducerea volumului de deseuri;

n) incinerarea deseurilor - arderea deseurilor în instalatii speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi înalte de combustie ce determinã neutralizarea deseurilor, utilizându-se echipamente de retinere si purificare a gazelor;

o) depozitarea sanitarã - depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicalã în locuri special amenajate, denumite depozite de deseuri periculoase sau nepericuloase. Deseurile periculoase sunt depozitate în depozitul de deseuri dupã ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare;

p) fisa internã a gestiunii deseurilor - formularul de pãstrare a evidentei deseurilor produse în unitãtile sanitare, cu date privind circuitul complet al deseurilor de la producere si pânã la eliminarea finalã a acestora, conform Hotãrârii Guvernului nr. 155/1999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor.

CAPITOLUL III

Clasificãri

Art. 7. - Clasificarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicalã se face pe criterii practice, dupã cum urmeazã:

1. deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de distribuire a hranei; aceste deseuri se colecteazã si se îndepãrteazã la fel ca deseurile menajere. Deseurile asimilabile celor menajere înceteazã sã mai fie nepericuloase când sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase. Urmãtoarele materiale se includ în categoria deseurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli contagioase), sacii si alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticlã care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice etc.;

2. deseurile periculoase se clasificã în:

a) deseurile anatomo-patologice si pãrti anatomice, care cuprind pãrti anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetricã (fetusi, placente), pãrti anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în urma activitãtilor de cercetare si experimentare. Toate aceste deseuri se considerã infectioase conform Precautiunilor universale;

b) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit în contact cu sângele ori cu alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulaturã, recipiente care au continut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, mãnusi, sonde si alte materiale de unicã folosintã, comprese, pansamente si alte materiale contaminate, membrane de dializã, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.;

c) deseurile întepãtoare-tãietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unicã folosintã, pipete, sticlãrie de laborator ori altã sticlãrie spartã sau nu, care au venit în contact cu material infectios. Aceste deseuri se considerã infectioase conform Precautiunilor universale;

d) deseurile chimice si farmaceutice sunt deseurile care includ serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depãsit, medicamentele expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite în laboratoare. Substantele de curãtenie si dezinfectie deteriorate ca urmare a depozitãrii lor necorespunzãtoare sau cu termenul de valabilitate depãsit vor fi considerate deseuri chimice, de exemplu: substante dezinfectante, substante tensioactive etc.

Art. 8. - Materialele folosite în practica medicalã, care sunt de utilizare îndelungatã (nu de unicã utilizare), pot fi recuperate, refolosite si reciclate dupã ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele si instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator, sunt si ele supuse sterilizãrii.

CAPITOLUL IV

Colectarea la locul de producere (sursã)

Art. 9. - Colectarea si separarea deseurilor pe categorii sunt primele etape în gestionarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicalã. În situatia în care nu se realizeazã separarea deseurilor pe categorii, întreaga cantitate de deseuri se trateazã ca deseuri periculoase.

CAPITOLUL V

Ambalarea deseurilor

Art. 10. - Ambalajul în care se face colectarea si care vine în contact direct cu deseurile periculoase rezultate din activitatea medicalã este de unicã folosintã si se eliminã o datã cu continutul.

Art. 11. - Codurile de culori ale ambalajelor în care se colecteazã deseurile din unitãtile sanitare sunt:

a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, tãietoare-întepãtoare, chimice si farmaceutice);

b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile celor menajere).

Art. 12. - Pentru deseurile infectioase si tãietoareîntepãtoare se foloseste pictograma “Pericol biologic”.

Pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: “Inflamabil”, “Corosiv”, “Toxic” etc.

Art. 13. - Pentru deseurile infectioase care nu sunt tãietoare-întepãtoare se folosesc cutii din carton prevãzute în interior cu saci din polietilenã sau saci din polietilenã galbeni ori marcati cu galben. Atât cutiile prevãzute în inteior cu saci din polietilenã, cât si sacii sunt marcati cu pictograma “Pericol biologic”. Sacii trebuie sã fie confectionati din polietilenã de înaltã densitate pentru a avea rezistentã mecanicã mare; termosuturile trebuie sã fie continue, rezis- tente si sã nu permitã scurgeri de lichid. Sacul trebuie sã se poatã închide usor si sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse în intervalul dintre douã îndepãrtãri succesive ale deseurilor. Sacul se introduce în pubele prevãzute cu capac si pedalã sau în portsac. Înãltimea sacului trebuie sã depãseascã înãltimea pubelei, astfel încât sacul sã se rãsfrângã peste marginea superioarã a acesteia, iar surplusul trebuie sã permitã închiderea sacului în vederea transportului sigur.

Gradul de umplere a sacului nu va depãsi trei pãtrimi din volumul sãu. Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este cuprinsã între 50-70 µ.

Art. 14. - Deseurile întepãtoare-tãietoare se colecteazã în cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile trebuie prevãzute la partea superioarã cu un capac special care sã permitã introducerea deseurilor si sã împiedice scoaterea acestora dupã umplere, fiind prevãzute în acest scop cu un sistem de închidere definitivã. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringã si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneazã aceste cutii trebuie sã permitã incinerarea cu riscuri minime pentrumediu. Cutiile trebuie prevãzute cu un mâner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediarã si, ulterior, la locul de eliminare finalã. Cutiile au culoarea galbenã si sunt marcate cu pictograma “Pericol biologic”. Cutiile se avizeazã din punct de vedere sanitary de cãtre Ministerul Sãnãtãtii si Familiei - Directia generalã de sãnãtate publicã.

Art. 15. - Recipientul destinat colectãrii deseurilor întepãtoare-tãietoare trebuie sã aibã urmãtoarele caracteristici:

a) sã fie impermeabil si sã prezinte etanseitate, iar prin sistemul de închidere definitivã sã impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleazã deseurile întepãtoare-tãietoare si a mediului, precum si posibilitatea de refolosire a acestora de cãtre persoane din exteriorulunitãtii sanitare;

b) sã fie inscriptionat, în cazul recipientelor importate, si în limba românã. Inscriptia trebuie sã cuprindã: modul de utilizare, pictograma “Pericol biologic”, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitarã care a folosit recipientul, persoana desemnatã responsabilã cu manipularea sa, data umplerii definitive;

c) sã fie avizat de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei dupã ce a fost supus procedurilor de testare specificã a rezistentei materialului la actiuni mecanice. Testele trebuie sã fie realizate de cãtre laboratoare acreditate pentru astfel de testãri, rezultatele testelor determinând calitatea produsului. Produsul, în urma testãrii, nu trebuie sã îsi modifice niciuna dintre caracteristicile privitoare la structurã, formã, culoare.

Art. 16. - În situatia în care numai acele de seringã sunt colectate în recipientele descrise la art. 14 si 15, seringile pot fi colectate separat în cutii de carton rigid prevãzute în interior cu sac din polietilenã de înaltã densitate, de culoare galbenã, si marcate cu pictograma “Pericol biologic”. Termosuturile sacului trebuie sã fie continue, rezistente si sã nu permitã scurgeri de lichid. La confectionarea sacului trebuie sã se respecte cerintele art. 13.

Art. 17. - Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi în locul sacilor de polietilenã cutiile din carton rigid prevãzute în interior cu sac de polietilenã, marcate cu galben si cu pictograma “Pericol biologic”.

Art. 18. - Al doilea ambalaj în care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi, aflate în spatiul de depozitare temporarã. Containerele pentru deseuri infectioase si întepãtoare-tãietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate “Deseuri medicale” si poartã pictograma “Pericol biologic”. Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, usor lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul trebuie sã fie etans si prevãzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel încât sã se asigure preluarea întregiicantitãti de deseuri produse în intervalul dintre douã îndepãrtãri succesive. În aceste containere nu se depun deseuri periculoase neambalate (vrac) si nici deseuri asimilabile celor menajere.

Art. 19. - Pãrtile anatomice destinate incinerãrii sunt colectate în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevãzute în interior cu sac din polietilenã de înaltã densitate, sau în saci din polietilenã cu marcaj galben, specialdestinati acestei categorii de deseuri. Sacii trebuie sã fie perfect etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. În cazul recuperãrii placentelor, acestea sunt ambalate si supuse dezinfectiei în conformitate cu cerintele beneficiarului.

Art. 20. - În cazul înhumãrii în cimitire pãrtile anatomice sunt ambalate si refrigerate, dupã care se vor depune în cutii speciale, etanse si rezistente. Aceste cutii au un marcaj specific.

Art. 21. - Animalele de laborator urmeazã ciclul de eliminare a deseurilor periculoase chiar si dupã autoclavare.

Art. 22. - Deseurile chimice si farmaceutice se colecteazã în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului (“Inflamabil”, “Corosiv”, “Toxic” etc.). Ele se îndepãrteazã conform prevederilor legale privind deseurile chimice periculoase.

Art. 23. - Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteazã în saci din polietilenã de culoare neagrã, inscriptionati “Deseuri nepericuloase”. În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenã transparenti si incolori.

Art. 24. - Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare a sectiei sau laboratorului care a produs deseurile (denumirea sectiei sau laboratorului si data). În cazul în care nu existã etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apã, direct pe sacul gol sau pe cutie.

CAPITOLUL VI

Depozitarea temporarã

Art. 25. - Depozitarea temporarã trebuie realizatã în functie de categoriile de deseuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate în încãperile destinate depozitãrii temporare.

Art. 26. - Durata depozitãrii temporare va fi cât mai scurtã posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igienã în vigoare. Pentru deseurile periculoase durata depozitãrii temporare nu trebuie sã depãseascã 72 de ore, din care 48 de ore în incinta unitãtii si 24 de ore pentru transport si eliminare finalã.

Art. 27. - Spatiul de depozitare temporarã trebuie sã existe în fiecare unitate sanitarã. Amenajarea spatiului pentru depozitarea temporarã trebuie prevãzutã în proiectul initial al unitãtii, în cazul noilor constructii. Unitãtile sanitare care nu au fost prevãzute în proiect cu spatii pentru depozitare temporarã le vor construi sau le vor amenaja ulterior.

Art. 28. - Spatiul de depozitare temporarã trebuie sã aibã douã compartimente:

a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevãzut cu dispozitiv de închidere care sã permitã numai accesul persoanelor autorizate;

b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igienã în vigoare privind mediul de viatã al populatiei.

Art. 29. - Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sã permitã depozitarea temporarã a cantitãtii de deseuri periculoase acumulate în intervalul dintre douã îndepãrtãri succesive ale acestora. Spatiul de depozitare temporarã a deseurilor periculoase este o zonã cu potential septic si trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de închidere.

Încãperea trebuie prevãzutã cu sifon de pardosealã pentru evacuarea în reteaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curãtãrii si dezinfectiei. Spatiul de depozitare trebuie prevãzut cu ventilatie corespunzãtoare pentru asigurarea temperaturilor scãzute care sã nu permitã descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare în scopul prevenirii aparitiei vectorilor (insecte, rozãtoare).

Art. 30. - Deseurile asimilabile celor menajere se depoziteazã si se evacueazã conform prevederilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 426/2001, si ale Ordinului ministrului sãnãtãtii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienã si a recomandãrilor privind mediul de viatã al populatiei.

CAPITOLUL VII

Transportul

Art. 31. - Transportul deseurilor periculoase pânã la locul de eliminare finalã se face cu respectarea strictã a normelor de igienã si securitate în scopul protejãrii personalului si populatiei generale.

Art. 32. - Transportul deseurilor periculoase în incinta unitãtii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Deseurile sunt transportate cu ajutorul unor cãrucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Cãrucioarele si containerele mobile se spalã si se dezinfecteazã dupã fiecare utilizare, în locul unde sunt descãrcate.

Art. 33. - Transportul extern (în afara unitãtii sanitare) al deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicalã se face în conformitate cu reglementãrile în vigoare, elaborate de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Ministerul Sãnãtãtii si Familiei.

Art. 34. - Transportul deseurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de eliminare finalã se face pe rute avizate de Directia de sãnãtate publicã judeteanã, respectiv a municipiului Bucuresti.

Art. 35. - Vehiculul care transportã deseurile periculoase trebuie conceput, amenajat special si avizat sanitar de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei.

Art. 36. - Vehiculul care transportã deseurile periculoase trebuie sã rãspundã urmãtoarelor cerinte minime:

a) compartimentul destinat containerelor sã fie separate de cabina soferului si realizat din materiale usor lavabile si rezistente la agentii chimici folositi la dezinfectie;

b) sã aibã dispozitive de fixare a containerelor în timpultransportului;

c) sã fie utilat cu sisteme etanse de închidere a usilor compartimentului destinat containerelor, pentru a se evita pierderile de orice fel din timpul transportului;

d) sã continã sisteme de asigurare împotriva rãspândirii deseurilor periculoase în mediu în caz de accident.

Art. 37. - Conducãtorul auto trebuie sã aibã cunostinte referitoare la natura încãrcãturii si la normele de igienã privind deseurile periculoase rezultate din activitatea medicalã.

CAPITOLUL VIII

Eliminare finalã

Art. 38. - Eliminarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicalã se face în conformitate cu reglementãrile în vigoare referitoare la aceastã categorie de deseuri.

Art. 39. - Deseurile periculoase produse de unitãtile sanitare trebuie eliminate prin procedee autorizate, specificefiecãrei categorii de deseuri.

Art. 40. - Metodele de eliminare trebuie sã asigure distrugerea rapidã si completã a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru starea de sãnãtate a populatiei.

Art. 41. - Metodele folosite pentru eliminarea finalã a deseurilor rezultate din activitatea medicalã sunt:

a) incinerarea - incineratoarele trebuie sã respecte normele si standardele în vigoare privind emisiile de gaze în atmosferã si pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare;

b) depozitarea în depozitul de deseuri - la nivelul unitãtii sanitare deseurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare, cum ar fi: autoclavare, dezinfectie chimicã, dezinfectie cu microunde, încapsulare, iradiere, înainte de a fi eliminate final prin depozitare în depozitul de deseuri.

Art. 42. - (1) Deseurile asimilabile celor menajere nu necesitã tratamente speciale si se includ în ciclul de eliminare a deseurilor municipale.

(2) Exceptie fac resturile alimentare provenite din spitalele de boli contagioase, care necesitã autoclavare înainte de a fi preluate de serviciile de salubritate.

CAPITOLUL IX

Evidenta cantitãtilor de deseuri produse de unitatea sanitarã

Art. 43. - Fiecare producãtor este obligat sã cunoascãcantitãtile de deseuri produse.

Art. 44. - Pentru cunoasterea cantitãtilor de deseuri produse în unitatea sanitarã se aplicã metodologia de investigatie-sondaj pentru culegerea periodicã a datelor si pentru calcularea cantitãtilor medii lunare, conform anexei nr. 2.

CAPITOLUL X

Înregistrarea datelor privind deseurile periculoase predate contractantilor de servicii pentru transport si eliminare finalã

Art. 45. - Înregistrarea datelor reprezintã controlul ciclului producere-transport-eliminare finalã de cãtre producãtor.

Art. 46. - Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finalã a deseurilor periculoase care pãrãsesc unitatea producãtoare în scopul eliminãrii finale, conform anexei nr. 6, se completeazã si se semneazã în 3 exemplare de cãtre producãtor si transportator la predarea/primirea fiecãrui transport. Un exemplar rãmâne la producãtor, iar celelalte douã exemplare se semneazã de cãtre agentul economic care efectueazã operatiunea de eliminare finalã.

Dupã eliminarea finalã un exemplar rãmâne la agentul economic care a efectuat operatiunea de eliminare finalã, iar al treilea exemplar se returneazã prin postã la producãtor de cãtre agentul economic care a fãcut operatiunea de eliminare finalã.

Art. 47. - Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finalã a deseurilor contine urmãtoarele date:

a) datele de identificare pentru unitatea producãtoare si pentru agentii economici prestatori de servicii de transport si eliminare finalã;

b) cantitãtile de deseuri periculoase trimise, transportate si tratate;

c) data si ora pentru fiecare etapã (predare/primire pentru transport, predare/primire la agentul economic care va face eliminarea finalã);

d) numele si semnãturile responsabililor, pentru fiecare etapã, din partea producãtorului si din partea prestatorilor de servicii care au primit/predat deseurile si au aplicat procedeul de eliminare stipulat în contract;

e) procedura de eliminare finalã utilizatã.

CAPITOLUL XI

Educarea si formarea personalului

Art. 48. - Pentru aplicarea prezentului ordin personalul responsabil cu gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicalã trebuie instruit sub coordonarea Ministerului Sãnãtãtii si Familiei - Directia generalã de sãnãtate publicã.

Art. 49. - Unitatea este obligatã sã asigure educarea si formarea profesionalã continuã pentru angajati, în urmãtoarele situatii:

a) la angajare;

b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;

c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;

d) la introducerea de tehnologii noi;

e) la recomandarea medicului Serviciului de prevenire si control ale infectiilor nozocomiale (SPCIN) sau a medicului delegat cu responsabilitãti în prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale, care a constatat nereguli în aplicarea codului de procedurã, precum si la recomandarea inspectorilor sanitari de stat;

f) la recomandarea coordonatorului activitãtii de protectie a mediului;

g) periodic, indiferent dacã au survenit sau nu schimbãri în sistemul de gestionare a deseurilor.

Art. 50. - Perioada dintre douã cursuri succesive va fi stabilitã de medicul SPCIN, coordonatorul activitãtii de protectie a mediului sau de medicul delegat cu responsabilitãti în prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale, dar nu va depãsi 12 luni.

Art. 51. - Personalul implicat în sistemul de gestionare a deseurilor periculoase trebuie sã cunoascã:

a) tipul si cantitãtile de deseuri produse în unitate;

b) riscurile pentru mediu si sãnãtatea umanã în fiecare etapã a ciclului de eliminare a deseurilor;

c) planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitãtile medicale, cu regulamentele interne si codurile de procedurã pentru colectarea, depozitarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase.

CAPITOLUL XII

Responsabilitãti în domeniul gestionãrii deseurilor rezultate din activitãtile medicale

Art. 52. - Directorul unitãtii:

a) initiazã programul de introducere a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;

b) prevede fondurile necesare pentru asigurarea functionãrii sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;

c) nominalizeazã persoanele responsabile cu activitãtile specifice sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;

d) controleazã modul în care functioneazã sistemul de gestionare a deseurilor periculoase;

e) aprobã planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitãtile medicale, pe baza regulamentelor interne si a codurilor de procedurã ale sistemului de gestionare a deseurilor periculoase din unitate;

f) aprobã planul de formare profesionalã continuã.

Art. 53. - Coordonatorul activitãtii de protectie a mediului:

a) elaboreazã si supune spre aprobare conducerii planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitãtile medicale, pe baza regulamentelor interne si a codurilor de procedurã pentru colectarea, depozitarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase;

b) coordoneazã si rãspunde de sistemul de gestionare a deseurilor în unitatea sanitarã;

c) stabileste codul de procedurã a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;

d) evalueazã cantitãtile de deseuri periculoase si nepericuloase produse în unitatea sanitarã;

e) coordoneazã investigatia-sondaj pentru determinarea cantitãtilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completãrii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor; în acest sens are toate atributiile coordonatorului echipei de investigare, conform anexei nr. 2;

f) supravegheazã activitatea personalului implicat în gestionarea deseurilor periculoase;

g) propune si alege metodele de tratare si solutia de eliminare finalã într-un mod cât mai eficient a deseurilor periculoase în cadrul unitãtii sanitare;

h) propune directorului unitãtii agentul economic prestator de servicii de transport si eliminarea finalã a deseurilor;

i) colaboreazã cu medicul-sef SPCIN sau cu medicul delegat cu responsabilitãti în prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale în scopul derulãrii unui sistem de gestionare corect si eficient a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicalã.

Art. 54. - Medicul-sef SPCIN sau medicul delegat cu responsabilitãti în prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale:

a) participã la stabilirea codului de procedurã a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;

b) participã la buna functionare a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;

c) supravegheazã activitatea personalului implicat în gestionarea deseurilor periculoase;

d) rãspunde de educarea si formarea continuã a personalului;

e) elaboreazã si aplicã planul de educare si formare continuã;

f) participã la coordonarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantitãtilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completãrii bazei de date nationale si a evidentei gestiunii deseurilor.

Art. 55. - Seful serviciului administrativ:

a) asigurã si rãspunde de aprovizionarea unitãtii cu materiale necesare sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;

b) asigurã si rãspunde de întretinerea instalatiilor de incinerare din incinta unitãtii (dacã este cazul);

c) controleazã respectarea conditiilor tehnice stipulate în contractul încheiat cu agentii economici care presteazã activitãtile de transport si eliminarea finalã a deseurilor periculoase.

Art. 56. - Medicul sef de sectie:

a) controleazã modul în care se aplicã codul de procedurã stabilit pe sectie;

b) participã la realizarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantitãtilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completãrii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor;

c) semnaleazã imediat directorului adjunct economic si sefului serviciului administrativ deficientele în sistemul de gestionare a deseurilor.

Art. 57. - Medicul care îsi desfãsoarã activitatea în sistem public sau privat, în spital, sau, dupã caz, ca medic de familie, medic de întreprindere, medic scolar, medic stomatolog, medicul unitãtii militare, medicul penitenciarului:

a) supravegheazã modul în care se aplicã codul de procedurã stabilit în sectorul lui de activitate;

b) aplicã procedurile stipulate de codul de procedurã;

c) aplicã metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitãtilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completãrii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.

Art. 58. - Asistenta-sefã:

a) rãspunde de aplicarea codului de procedurã;

b) prezintã medicului sef de sectie sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deseurilor periculoase;

c) aplicã metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitãtilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completãrii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.

Art. 59. - Asistenta:

a) aplicã procedurile stipulate de codul de procedurã;

b) aplicã metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitãtilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completãrii bazei de date nationale si a evidentei gestiunii deseurilor.

Art. 60. - Infirmiera:

a) aplicã procedurile stipulate de codul de procedurã;

b) aplicã metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitãtilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completãrii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.

Art. 61. - Îngrijitoarea pentru curãtenie:

a) aplicã procedurile stipulate de codul de procedurã;

b) asigurã transportul deseurilor pe circuitul stabilit de codul de procedurã;

c) aplicã metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitãtilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completãrii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.

ANEXA Nr. 2

METODOLOGIA

de culegere a datelor pentru baza nationalã de date privind deseurile rezultate din activitãtile medicale

1. Introducere

Culegerea datelor referitoare la deseurile rezultate din activitãtile medicale se va face prin metoda investigatieisondaj si este necesarã pentru completarea bazei nationale de date privind deseurile si pentru evidenta gestiunii deseurilor conform Hotãrârii Guvernului nr. 155/1999. Deseurile radioactive sunt gestionate în România conform Normelor republicane de securitate nuclearã; regimul de lucru cu surse radioactive.

2. Echivalenta definitiilor utilizate pentru categoriile de deseuri cu denumirile din Catalogul European al Deseurilor

Denumirile categoriilor de deseuri definite mai sus sunt corespondente cu urmãtoarele denumiri din Catalogul European al Deseurilor cuprins în Hotãrârea Guvernului nr. 155/1999:

2.1. deseurile nepericuloase corespund codului 18 01 04 si sunt deseuri ale cãror colectare si eliminare nu fac obiectul unor mãsuri speciale privind prevenirea infectiilor (cum ar fi: îmbrãcãminte, lenjerie, aparate ghipsate, scutece);

2.2. deseurile anatomo-patologice corespund codului18 01 02 - fragmente din organe si organe umane, incluzând recipiente pentru sânge si sânge conservat;

2.3. deseuri infectioase corespund codului 18 01 03 - alte deseuri ale cãror colectare si eliminare fac obiectul unor mãsuri speciale privind prevenirea infectiilor (de exemplu: seringi folosite);

2.4. deseurile întepãtoare-tãietoare corespund codului 18 01 01 - obiecte ascutite (de exemplu: ace folosite);

2.5. deseuri chimice si farmaceutice corespund codului 18 01 05 - substante chimice si medicamente expirate.

3. Investigatia-sondaj

Investigatia-sondaj este actiunea de culegere si analizã a datelor si a informatiilor privind sistemul de gestionare a deseurilor din unitatea sanitarã, cantitatea produsã pe tipuri de deseuri, în vederea completãrii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor conform Hotãrârii Guvernului nr. 155/1999.

3.1. Obiectivele investigatiei-sondaj

Principalele obiective ale investigatiei-sondaj sunt urmãtoarele:

3.1.1. Evaluarea sistemului folosit pentru gestionarea deseurilor rezultate din activitãtile medicale în unitatea respectivã: descrierea situatiei actuale privind colectarea separatã la locul de producere, ambalarea, depozitarea intermediarã, transportul, eliminarea finalã, codurile de proceduri si sistemul de formare a personalului, prin completarea chestionarului (anexa nr. 5).

3.1.2. Mãsurarea prin cântãrire a deseurilor produse într-un anumit interval, înscrierea datelor în formular (anexa nr. 4) si calcularea cantitãtilor de deseuri produse în unitatea sanitarã, cantitãtile totale si medii.

3.1.3. Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru personalul unitãtii sanitare, pacienti si pentru populatia generalã, managementul riscurilor legate de gestionarea deseurilor periculoase, informarea si educarea personalului.

3.2. Echipa de investigatie

Echipa de investigatie este formatã din coordonator si membrii echipei. Atât coordonatorul, cât si membrii echipei sunt persoane calificate din unitatea sanitarã respective si/sau din Directia de sãnãtate publicã.

3.2.1. Atributiile coordonatorului echipei de investigatie

Principalele atributii ale coordonatorului echipei de investigatie sunt urmãtoarele:

- conduce întreaga activitate de investigatie desfãsuratã în unitatea sanitarã respectivã;

- stabileste componenta echipei de investigatie si coordoneazã activitatea ei;

- instruieste membrii echipei care participã la investigatie;

- supravegheazã si verificã modul în care se aplicã metodologia;

- urmãreste corectitudinea înscrierii de cãtre membrii echipei a cantitãtilor de deseuri;

- efectueazã analiza datelor culese;

- elaboreazã si semneazã raportul final al investigatiei;

- prezintã raportul final spre semnare directorului unitãtii sanitare;

- comunicã raportul de investigare la directia de sãnãtate publicã judeteanã sau a municipiului Bucuresti si la Institutul de Sãnãtate Publicã Bucuresti la urmãtoarele date: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie ale fiecãrui an.

3.2.2. Atributiile membrilor echipei de investigatie

Principalele atributii ale membrilor echipei de investigatie sunt urmãtoarele:

- instruiesc întregul personal medical în scopul participãrii la investigatie;

- aplicã metodologia;

- urmãresc si verificã modul în care se respectã metodologia de cãtre personalul medical;

- asistã si participã la cântãriri si înscriu cantitãtile mãsurate în tabel;

- calculeazã cantitãtile totale, cantitãtile medii si participã la analiza datelor.

4. Metodologia de culegere a datelor

4.1. Metodologia de culegere a datelor referitoare la deseurile rezultate din activitãtile medicale cuprinde urmãtoarele etape necesare pentru descrierea sistemului de gestionare a deseurilor produse în unitãtile sanitare, pentru determinarea cantitãtii de deseuri produse într-o anumitã perioadã si pentru calcularea cantitãtilor în vederea completãrii fisei interne de gestionare a deseurilor:

- instruirea personalului;

- metoda de lucru;

- modul de calculare a mediilor cantitãtilor de deseuri produse, pentru baza nationalã de date;

- modul de calculare a cantitãtii totale de deseuri lunare pentru completarea fiselor interne de gestionare a deseurilor conform Hotãrârii Guvernului nr. 155/1999.

4.2. Instruirea personalului implicat în realizarea investigatiei-sondaj

Pentru realizarea investigatiei-sondaj se impune colaborarea cu întregul personal al unitãtii sanitare, personal implicat direct în activitãti legate de gestionarea deseurilor.

Personalul unitãtii sanitare este reprezentat de:

- directorul economic al unitãtii sanitare;

- asistentul-sef al unitãtii sanitare;

- medicii si asistentii-sefi ai sectiilor sau compartimentelor;

- coordonatorul activitãtii de protectie a mediului;

- medicul-sef al Serviciului de prevenire si control al infectiilor nozocomiale (SPCIN);

- infirmierele;

- îngrijitoarele pentru curãtenie.

4.3. Instruirea constã în scurte întâlniri organizate cu personalul, în cadrul cãrora se prezintã metodologia. În cadrul întâlnirii de informare se vor stabili punctele de colectare a deseurilor, în asa fel încât sã nu existe alte cãi de înlãturare a deseurilor clinice sau sã se ocoleascã punctul de cântãrire. Documentele pe care echipa de investigatie le face cunoscute personalului sunt urmãtoarele:

1. chestionar pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitãtile medicale (anexa nr. 5).

Se completeazã de investigatorul-sef pentru întreaga unitate sanitarã;

2. formular pentru înscrierea cântãririlor pentru fiecare sectie, compartiment, laborator (anexa nr. 4). Se completeazã de membrul echipei de investigatie care asistã la cântãriri, pentru fiecare sectie, compartiment sau laborator;

3. material scris continând conditiile de colectare separatã la sursã a deseurilor, pe categorii (anexa nr. 3).

4.4. Metoda de lucru

4.4.1. Periodicitatea efectuãrii investigatiei-sondaj

Investigatia-sondaj trebuie sã se desfãsoare o datã pe trimestru, pentru a se surprinde variatiile cantitãtilor dedeseuri în functie de anotimp, si trebuie sã se realizeze în zilele de marti, miercuri si joi, pentru a se surprinde variatiile cantitãtilor de deseuri din mijlocul sãptãmânii. Se va stabili si se va comunica personalului orarul cântãririlor: 3 cântãriri în 24 de ore, o perioadã de 48 de ore, astfel: se începe colectarea marti la ora 8,00, prima cântãrire va fi fãcutã marti la ora 14,00, se continuã cu cântãririle marti la ora 20,00, miercuri la ora 8,00, 14,00 si 20,00, iar ultima cântãrire se face joi la ora 8,00.

4.4.2. Colectarea deseurilor pe categorii

Etapa de colectare separatã a deseurilor la locul de producere pe 3 categorii este urmatã de cântãrire.

Categoriile de deseuri sunt:

- deseuri asimilabile celor menajere;

- deseuri întepãtoare-tãietoare;

- deseuri infectioase.

Deseurile colectate pe cele 3 categorii se ambaleazã conform normelor tehnice.

4.4.3. Depozitarea pe sectie pânã la cântãrirea deseurilor

Deseurile ambalate se pãstreazã pe sectie pânã la oracântãririi. Deseurile se vor depozita în spatii încuiate în care nu au acces pacientii sau însotitorii acestora, pânã la efectuarea cântãririlor. În eventualitatea colectãrii unei cantitãti mari de deseuri, acestea nu vor fi înlãturate de cãtre îngrijitoarea de curãtenie pânã ce nu se vor cântãri.

4.4.4. Cântãrirea deseurilor

Cântãrirea deseurilor se va face cu acelasi tip de cântar în întreaga unitate sanitarã. Cântarele trebuie sã fie verificate din punct de vedere metrologic si calibrate înainte de cântãrire. Unitatea de mãsurã a cantitãtii de deseuri va fi kilogramul (kg) pentru toate tipurile de deseuri.

4.4.5. Înregistrarea datelor

4.4.5.1. Datele obtinute de la fiecare cântãrire vor fi înregistrate în formularul pentru înscrierea cântãririlor, consemnându-se cu atentie: unitatea sanitarã, sectia/compartimentul sau laboratorul, numãrul total de paturi, numãrul mediu de paturi ocupate în perioada investigatiei, data, ora cântãririlor, cantitãtile de deseuri, pe categorii. Acest formular va fi semnat de fiecare persoanã care efectueazã cântãririle respective.

4.4.5.2. Echipa de investigatie va supraveghea permanent modul în care se aplicã metodologia de culegere a datelor. Prezenta unui membru al echipei este necesarã pentru a se evita erorile ce pot interveni în modul de separare pe categorii a deseurilor, de cântãrire si de înregistrare a datelor.

4.4.5.3. Existã cazuri particulare reprezentate de anumite sectii sau laboratoare, cum ar fi: anatomie patologicã, laborator, farmacie, unde frecventa cântãririlor prevãzutã în metodologie nu poate fi respectatã datoritã specificului activitãtii si modului de producere a deseurilor. În aceastã situatie cântãrirea deseurilor se va face o singurã datã pe zi, la ora 14,00, în zilele de marti, miercuri si joi.

Cântãririle de la aceste sectii vor fi, de asemenea, înscrise în formulare si vor intra în calculul general al mãsurãtorilorefectuate în întreaga unitate sanitarã.

4.5. Modul de calcul al cantitãtilor totale si al cantitãtilor medii de deseuri produse, în vederea completãrii bazei nationale de date

4.5.1. Cantitatea totalã de deseuri pe 48 de ore pe cele 3 categorii de deseuri, exprimatã în kg/48 h, reprezintã cantitatea totalã de deseuri din toate sectiile, compartimentele si laboratoarele spitalului. Pentru a se obtine cantitatea totalã de deseuri pe întregul spital se face suma tuturor cantitãtilor de deseuri (pe categorii) rezultate din toate sectiile, compartimentele si laboratoarele unitãtii sanitare.

Cantitatea totalã de deseuri pe categorii (kg/48 h) reprezintã suma cantitãtilor de deseuri (pe categorii) rezultate în spital în cele 3 zile ale investigatiei-sondaj.

4.5.2. Numãrul mediu de paturi ocupate pe sectie, respectiv spital, într-o perioadã de 24 de ore, reprezintã suma numãrului de paturi ocupate în fiecare dintre cele 3 zile ale investigatiei-sondaj, împãrtitã la 3. Numãrul se rotunjeste la întreg conform regulilor metrologice în vigoare.

4.5.3. Cantitatea medie de deseuri, pe categorii, din sectiile cu paturi, exprimatã în kg/(pat ocupat x 24 h).

Calculul se face separat, pe sectiile cu paturi, prin însumarea cantitãtilor de deseuri pe cele 3 categorii, rezultate în 48 de ore. Valorile obtinute se împart fiecare la 2, astfel rezultând valoarea cantitãtii de deseuri produse în 24 de ore. Valorile rezultate pe 24 de ore se împart la numãrul mediu de paturi ocupate pe sectiile respective într-o perioadã de 24 de ore.

Cantitatea medie de deseuri, pe sectiile cu paturi [kg/(pat ocupat x 24 h)] reprezintã suma cantitãtilor de deseuri separat pe cele trei categorii/(2 x numãrul mediu de paturi ocu pate într-o perioadã de 24 de ore pe sectiile respective).

4.5.4. Cantitãtile totale medii de deseuri, exprimate în g/(pat ocupat x 24 h)

Se face suma cantitãtilor de deseuri rezultate din toate sectiile (inclusiv laborator, farmacie si anatomie patologicã) în 48 de ore pe fiecare categorie de deseuri. Suma se împarte la 2 pentru a se calcula valoarea într-un interval de 24 de ore. Valoarea rezultatã se împarte la numãrul mediu al paturilor ocupate o perioadã de 24 de ore si se înmulteste cu 1.000, pentru a rezulta cantitatea totalã medie de deseuri pe spital, exprimatã în g/(pat ocupat x 24 h).

Cantitatea totalã medie de deseuri pe spital [g/(pat ocupat x 24 h)] reprezintã cantitatea de deseuri rezultatã din toate sectiile x 1.000/(2 x numãrul mediu al paturilor ocupate pe 24 h).

Nota 1: Cantitatea de deseuri rezultatã din camerele de gardã si sãlile de operatie se înregistreazã la sectiile de care apartin camerele de gardã si sãlile de operatie, dupã caz.

Nota 2: Cantitatea de deseuri produsã de compartimentele si laboratoarele fãrã paturi (exemplu: anatomie patologicã, laborator de analize, farmacie etc.) se introduce în calculul cantitãtilor totale de deseuri pe spital într-o perioadã de 48 de ore (vezi pct. 4.5.1).

4.6. Raportul investigatiei-sondaj va contine urmãtoarele:

- componenta echipei de investigatie si responsabilitãtile concrete (pe care sectii a lucrat, ce anume a efectuat etc.);

- perioada efectuãrii investigatiei-sondaj;

- descrierea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitãti medicale, aplicat în unitatea respectivã (vezi pct. 3.1.1); se anexeazã chestionarul conform anexei nr. 5, completat si semnat;

- datele privind cantitãtile de deseuri (pe categorii) totale si medii, rezultate în urma investigatiei-sondaj; se anexeazã toate formularele completate cu datele brute, conform anexei nr. 4, pentru fiecare sectie, compartiment, laborator; se anexeazã tabelele centralizatoare 1 si 2, conform anexei nr. 7;

- observatii, comentarii si recomandãri ale coordonatorului echipei de investigatie cãtre conducerea unitãtii sanitare.

4.7. Modul de calcul al cantitãtii totale lunare de deseuri, pentru completarea fiselor interne de gestionare a deseurilor, conform Hotãrârii Guvernului nr. 155/1999

Valoarea înscrisã în fisele interne se obtine prin înmultirea cantitãtii totale de deseuri rezultate pe întregul spital, exprimatã în kg/24 h, cu numãrul de zile ale lunii respective.

ANEXA Nr. 3

CONDITII

de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deseurilor rezultate din activitãtile medicale

1. Sacii negri sau transparenti se folosesc pentru colectarea deseurilor asimilabile celor menajere, de exemplu:ambalaje pentru materialele sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli infectioase), hârtie, bonete si mãsti de unicã folosintã, ghips necontaminat cu lichide biologice, sacii si alte ambalaje din material plastic, recipientele de sticlã care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice.

2. Sacii de culoare galbenã se folosesc pentru colectarea deseurilor infectioase, de exemplu: pãrti anatomice si anatomo-patologice (fetusi, placente, material biopsic) rezultate de la blocurile operatorii de chirurgie si obstetricã sau de la laboratoarele anatomo-patologice, tampoane, comprese îmbibate cu sânge sau cu alte lichide biologice, pansamente si alte materiale contaminate, recipiente care au continut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, materialele, instrumentele si echipamentele medicale de unicã folosintã (de exemplu: mãnusi, sonde si alte materiale de unicã folosintã), membrane de dializã, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator.

3. Cutiile cu pereti rigizi se folosesc pentru colectarea deseurilor întepãtoare-tãietoare, de exemplu: seringi de unicã folosintã, ace, catetere, perfuzoare cu tubulaturã si ace, lame de bisturiu de unicã folosintã, sticlãrie (spartã sau nu) care a venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice, deseurile de la sectiile de hemodializã.

ANEXA Nr. 4

(Se completeazã pentru fiecare sectie/laborator/compartiment)

FORMULAR

pentru înscrierea cântãririlor trimestriale pentru fiecare sectie, compartiment sau laborator

1. Unitatea sanitarã ............................................................................................................ (denumirea completã, localitatea, judetul)

2. Sectia/compartimentul/laboratorul în care s-au fãcut cântãririle ............................................................................. (denumirea completã)

3. Numãrul mediu de paturi ocupate în perioada investigatiei-sondaj .............................................................................

4. Numãrul total de paturi pe sectie/compartiment ........................................................................................................

5. Tabelul de înscriere a cântãririlor:

	Cântãriri (kg)
	I	II	III	IV	V	VI
Data cântãririi
Ora cântãririi
Deseuri menajere
Deseuri infectioase
Deseuri întepãtoare-tãietoare
Numele (scris lizibil) si semnãtura membrului echipei care a fãcut cântãririle

6. Observatii ......................................................................................................................................................

ANEXA Nr. 5

(Se completeazã pentru întreaga unitate sanitarã)

CHESTIONAR

pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitãtile medicale

1. Unitatea sanitarã …................................................................................................................ (denumirea completã, localitatea, judetul)

2. Numãrul total de paturi ..........................................................................................................

3. Numãrul mediu de paturi ocupate la data investigatiei-sondaj ..............................................

4. Specificati dacã se folosesc ambalaje corespunzãtoare pentru fiecare tip de deseuri, con-

form normelor tehnice. Rãspundeti cu DA sau NU în dreptul fiecãrei situatii mentionate la lit. a)-d):

a) sac galben pentru deseuri infectioase ........................................;

b) cutie din carton, prevãzutã în interior cu sac din plastic, pentru deseuri infectioase ...........;

c) cutie din material rezistent la actiuni mecanice, cu închidere temporarã si definitivã, pentru deseuri întepãtoare-tãietoare ...........................................................................................................;

d) sac negru pentru deseuri asimilabile celor menajere ............................................................ .

5. Descrieti cum se face transportul deseurilor în interiorul unitãtii pânã la spatiul de depozitare temporarã (manual sau cu cãruciorul, cu liftul sau pe scãri etc.) ........................................

6. Se folosesc containere mobile cu pereti rigizi în spatiul de depozitare temporarã?

Rãspundeti cu DA sau NU ......................................................................................................

7. Descrieti spatiile de depozitare temporarã ............................................................................

...................................................................................................................................................

8. Materialele si tehnicile de dezinfectie folosite pentru containerele mobile

...................................................................................................................................................

9. Modul de eliminare finalã a deseurilor periculoase. Rãspundeti cu DA sau NU în dreptul

fiecãrei situatii mentionate la lit. a)-e):

a) ardere în crematoriul spitalului .............................................................................................;

b) ardere în aer liber sau în instalatii improvizate ..................................................................;

c) ardere în crematoriul altei unitãti sanitare ...........................................................................;

d) depozitare în depozitul municipal a deseurilor trimise fãrã aplicarea tratamentelor de neutralizare ......................................................................................................................................... ;

e) depozitare în depozitul municipal a deseurilor trimise dupã aplicarea tratamentelor de neutralizare ............................................................................................................................................;

f) incinerator .....................................................................................................................................;

g) depozitul pentru deseuri periculoase ........................................................................................;

h) altele, precizati ........................................................................................................................

10. Numãrul de cazuri noi de boalã diagnosticate la personalul unitãtii într-un an:

a) hepatita A ..............; c) hepatita non A non B ..............;

b) hepatita B ..............; d) plãgi tãiate/întepate ................. .

11. Numãrul mediu de angajati în anul respectiv (se calculeazã astfel: numãrul total de

angajati lunar timp de 12 luni împãrtit la 12) .................

Numele (scris lizibil) si semnãtura coordonatorului echipei de investigatie ................................

Data ...............................

ANEXA Nr. 6

FORMULAR

de identificare pentru transport si eliminare finalã

(se completeazã în 3 exemplare)

1. Datele de identificare a unitãtii producãtoare de deseuri periculoase

......................................................................................................................................................

(denumirea completã si adresa)

2. Datele de identificare a agentului economic prestator de servicii de transport, conform contractului . ......................................................................................................................................................

(denumirea completã, adresa, numãrul de înmatriculare la registrul comertului)

3. Datele de identificare a agentului economic prestator de servicii de eliminare finalã, conform contractului

.....................................................................................................................................................

(denumirea completã, adresa, numãrul de înmatriculare la registrul comertului)

4. Cantitatea de deseuri periculoase trimisã, transportatã si eliminatã (kg) ..........................

5. Data si ora predãrii pentru transport .....................................................................................

6. Numele (scris lizibil) si semnãtura persoanei care a predat deseurile periculoase pentru transport

......................................................................................................................................................

7. Numele (scris lizibil) si semnãtura persoanei care a primit deseurile periculoase pentru transport

......................................................................................................................................................

8. Data si ora predãrii pentru eliminarea finalã ...........................................................................

9. Numele (scris lizibil) si semnãtura persoanei care a predat deseurile periculoase spre eliminare

......................................................................................................................................................

10. Numele (scris lizibil) si semnãtura persoanei care a primit deseurile periculoase spre eliminare

11. Data si ora eliminãrii finale ..................................................................................................

12. Procedura de eliminare finalã utilizatã ......................................................................................................................................................

13. Numele (scris lizibil) si semnãtura persoanei responsabile din partea agentului economic care efectueazã eliminarea deseurilor periculoase

.....................................................................................................................................................

NOTÃ:

Exemplarul 1, semnat de producãtor si transportator, rãmâne la producãtor.

Exemplarul 2, semnat de producãtor, transportator si de agentul economic care asigurã eliminarea finalã, rãmâne la agentul economic.

Exemplarul 3, semnat de producãtor, transportator si agentul economic care asigurã eliminarea finalã, se trimite la producãtor.

ANEXA Nr. 7

TABELE CENTRALIZATOARE

pentru cantitãtile de deseuri rezultate din activitãti medicale, produse în sectii, compartimente si laboratoare

Denumirea completã a unitãtii sanitare ...............................................................................................................................

Perioada în care s-a efectuat investigatia-sondaj ...........................................................................................................

1. Tabel centralizator pe sectii, compartimente, laboratoare

Nr. crt.	Sectia/compartimentul/laboratorul^1)	Numãrul mediu de paturi ocupate într-un interval de 24 de ore2)	Cantitatea totalã de deseuri, pe categorii, în kg/48 h			Cantitatea medie pe sectiile cu paturi, în kg/(pat ocupat x 24 h)
1.			Infectioase	Întepãtoare- tãietoare	Asimilabile celor menajere	Infectioase	Întepãtoare- tãietoare	Asimilabile Celor menajere
2.
3.
...
...
...
	TOTAL pe sectii, compartimente, laboratoare, pe categorii:	Nu se comple- teazã				Nu se completeazã	Nu se completeazã	Nu se completeazã

---

1) Se înscriu toate sectiile cu paturi si toate compartimentele, laboratoarele etc. fãrã paturi.

2) Se completeazã numai la sectiile cu paturi.

2. Tabel centralizator pe întreaga unitate sanitarã

Numãrul mediu de Cantitatea totalã de deseuri, pe categorii, Cantitatea totalã medie de deseuri, pe categorii, paturi ocupate pe întreaga unitate sanitarã, în kg/48 h pe întreaga unitate sanitarã, în g/(pat ocupat x 24 h) pe spital într-un interval de 24 de ore

Data completãrii .......................................................................

Numele (scris lizibil) si semnãtura coordonatorului echipei de investigatie ................................

ANEXA Nr. 8

PICTOGRAMA “PERICOL BIOLOGIC“

RECTIFICÃRI

În anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 1.334/2000 pentru completarea anexei la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitãtilor cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale din România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 din 27 decembrie 2000, se fac urmãtoarele rectificãri:

- la nr. crt. 2, coloana 2, în loc de “…C.F. 2914” se va citi “…C.F. 2954”;

- la nr. crt. 7, coloana 2, în loc de “C.F. 867 transcris în C.F. 13871, nr. Topo 2069, 2068/2, 2070/1, 3581/1, 3116/2” se va citi “C.F. 13871, nr. topo 3124/6”.

În Procedura privind declararea lunarã de cãtre angajatori a obligatiilor de platã la bugetul asigurãrilor pentru somaj, prevãzutã în anexa la Ordinul ministrului muncii si solidaritãtii sociale nr. 110/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 18 martie 2002, se face urmãtoarea rectificare:

- la art. 5 pct. 6, în loc de “6. rândul 3 «Contributia asiguratilor» trebuie sã asigure concordanta sumelor înscrise în coloanele 2, 3 si 4 cu sumele înscrise pe rândul TOTAL I din anexa nr. 1, respectiv în coloanele 5, 6 si 7.” se va citi “6. rândul 3 «Contributia asiguratilor» trebuie sã asigure concordanta sumelor înscrise în coloanele 2, 3 si 4 cu sumele înscrise pe rândul TOTAL GENERAL din anexa nr. 1, respectiv în coloanele 4, 5 si 6.”

În Decizia presedintelui Autoritãtii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 491/2002 privind aprobarea Listei centralizate la nivel national a consumatorilor eligibili de gaze naturale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 aprilie 2002, se face urmãtoarea rectificare:

- la art. 2 alin. (2), în loc de “… nr. 247/2001…” se va citi “… nr. 247/2002…”.