MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XIV - Nr. 386 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 6 iunie 2002
SUMAR
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
219. - Ordin al ministrului sănătătii si familiei
pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din
activitătile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza natională
de date privind deseurile rezultate din activitătile medicale
Rectificări la :
- Hotărârea Guvernului nr. 1.334/2000 pentru completarea anexei la
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri
imobile care au apartinut comunitătilor cetătenilor apartinând minoritătilor
nationale din România;
- Procedura privind declararea lunară de către angajatori a obligatiilor
de plată la bugetul asigurărilor pentru somaj, prevăzută în anexa la Ordinul
ministrului muncii si solidaritătii sociale nr. 110/2002;
- Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în
Domeniul Gazelor Naturale nr. 491/2002 privind aprobarea Listei centralizate la
nivel national a consumatorilor eligibili de gaze naturale.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL SĂNĂTĂTII
SI FAMILIEI
pentru
aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din
activitătile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza
natională de date
privind
deseurile rezultate din activitătile medicale
Ministrul sănătătii si familiei,
având în vedere prevederile Legii nr. 100/1998 privind asistenta de
sănătate publică si ale art. 40 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deseurilor, aprobată si modificată prin Legea nr. 426/2001,
văzând Referatul de aprobare al Directiei generale de sănătate publică
nr. DB 3.421 din 1 aprilie 2002,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea
Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările si completările ulterioare,
emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind gestionarea deseurilor
rezultate din activitătile medicale, prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 2. - Se aprobă Metodologia de culegere a datelor pentru baza
natională de date privind deseurile rezultate din activitătile medicale,
prevăzută în anexa nr. 2.
Art. 3. - Se aprobă Conditiile de colectare prin separare la locul
producerii, pe categoriile stabilite, a deseurilor rezultate din activitătile
medicale, prevăzute în anexa nr. 3.
Art. 4. - Se aprobă utilizarea următoarelor formulare prevăzute în
anexele nr. 4-7: formular pentru înscrierea cântăririlor trimestriale pentru
fiecare sectie, compartiment sau laborator, chestionar pentru evaluarea
sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitătile medicale,
formular de
identificare pentru transport si eliminare finală, tabele centralizatoare
pentru cantitătile de deseuri rezultate din activităti medicale, produse în
sectii, compartimente si laboratoare.
Art. 5. - Se aprobă utilizarea pictogramei “Pericol biologic” prevăzute
în anexa nr. 8.
Art. 6. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 7. - În toate unitătile sanitare activitătile legate de gestionarea
deseurilor rezultate din activitătile medicale fac parte din obligatiile
profesionale si vor fi înscrise în fisa postului fiecărui salariat.
Art. 8. - Sumele necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor
prezentului ordin se cuprind în bugetul de venituri si cheltuieli al fiecărei
unităti sanitare.
Art. 9. - Introducerea si aplicarea prevederilor prezentului ordin si
elaborarea planului anual privind gestionarea deseurilor sunt obligatorii
pentru obtinerea autorizatiei sanitare sau pentru acreditarea unitătilor
sanitare.
Art. 10. - (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a
prezentului ordin unitătile în care se desfăsoară activităti medicale vor
elabora, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, planul de
gestionare a deseurilor rezultate din activităti medicale.
(2) Planul de gestionare prevăzut la alin. (1) este analizat si
actualizat anual.
(3) Planul de gestionare prevăzut la alin. (1) este cuprins în
documentatia necesară pentru autorizarea sanitară a unitătilor în care se
desfăsoară activităti medicale.
Art. 11. - În termen de 6 luni de la publicarea prezentului ordin în
Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Sănătătii si Familiei va
elabora standardul national care aprobă metodele specifice de testare a
rezistentei la actiuni mecanice pentru recipientele de colectare a deseurilor
întepătoare-tăietoare, rezultate din activitatea medicală, de productie
românească.
Art. 12. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sanctionează
conform Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la
normele legale de igienă si sănătate publică, cu modificările si completările
ulterioare.
Art. 13. - Directia generală de sănătate publică, Directia generală a
bugetului sănătătii, Inspectia Sanitară de Stat, Institutul de Sănătate Publică
Bucuresti, ministerele cu retea sanitară proprie si unitătile care desfăsoară
activităti medicale, indiferent de forma de organizare, vor aduce la
îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.
Art. 14. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă
Ordinul ministrului sănătătii nr. 663/1999 privind gestionarea deseurilor
rezultate din activitătile medicale.
Art. 15. - Prezentul ordin va intra în vigoare în termen de 30 de zile de
la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sănătătii si familiei,
Daniela Bartos
Bucuresti, 1 aprilie
2002.
Nr. 219.
ANEXA Nr. 1
privind gestionarea deseurilor rezultate din activitătile medicale
CAPITOLUL I
Obiective si domenii de aplicare
Art.
1. - Normele tehnice privind gestionarea deseurilorrezultate din activitătile
medicale (norme tehnice) reprezintă reglementarea modului în care se
colectează, se ambalează, se depozitează temporar, se transportă si se elimină
aceste deseuri, o atentie deosebită acordându-se deseurilor periculoase pentru
a preveni astfel contaminarea mediului si afectarea stării de sănătate.
Art. 2. - (1) Prezentele norme tehnice se aplică de către toate
unitătile în care se desfăsoară activităti medicale în urma cărora sunt produse
deseuri, indiferent de forma de organizare.
(2) Producătorul de deseuri este răspunzător pentru îndepărtarea si
eliminarea deseurilor rezultate din activitatea sa.
(3) Unitătile sanitare elaborează si aplică cu prioritate programe,
strategii de management si proceduri medicale care să prevină producerea de
deseuri periculoase sau să reducă pe cât posibil cantitătile produse.
(4) Unitătile sanitare elaborează si aplică planul propriu de gestionare
a deseurilor rezultate din activitătile medicale, în concordantă cu
regulamentele interne si cu codurile de procedură, pe baza reglementărilor în
vigoare.
Art. 3. - Producătorii de deseuri au următoarele obligatii:
a) să diminueze cantitătile de deseuri ce urmează să fie eliminate, încă
din etapa de producere, prin toate mijloacele disponibile;
b) să promoveze reutilizarea si reciclarea acelor categorii de deseuri
care se pretează la aceste operatiuni;
c) să separe la locul de producere deseurile periculoase de cele
nepericuloase.
Art. 4. - Prezentele norme tehnice se aplică în toate unitătile sanitare
care produc deseuri, si anume:
a) producătorii mari:
- spitalele judetene si municipale;
- clinicile universitare;
- institutele de cercetare medicală si farmaceutică;
- Agentia Natională a Medicamentului;
- institutele de medicină legală;
- serviciile judetene de medicină legală;
- unitătile preclinice din universitătile si facultătile de medicină si
farmacie;
- unitătile de productie, depozitare si păstrare a medicamentelor si a
produselor biologice;
b) producătorii medii:
- centrele de diagnostic si tratament;
- centrele de transfuzii;
- centrele de recoltare si conservare a sângelui;
- laboratoarele;
- serviciile de prosectură ale spitalelor;
- spitalele de pneumologie;
- cabinetele medicale de orice specialitate si cabinetele stomatologice;
- spitalele si clinicile particulare;
c) producătorii mici:
- laboratoarele de tehnică dentară;
- laboratoarele de sănătate mentală;
- spitalele de bolnavi psihici cronici;
- spitalele de recuperare;
- bazele de tratament balnear;
- sălile de pregătire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare;
- centrele de plasament;
- centrele de îngrijire si asistentă;
- cabinetele medicale din institutii, întreprinderi, scoli, licee, grădinite;
- cabinetele pentru realizarea tatuajelor;
- centrele pentru tratamente cosmetice/înfrumusetare;
- unitătile farmaceutice - farmacii, drogherii;
- centrele de optică medicală;
- centrele de acupunctură.
Art. 5. - Prezentele norme tehnice nu se referă la gestionarea
deseurilor radioactive a căror gestionare este prevăzută în reglementări
specifice.
CAPITOLUL II
Definitii
Art. 6. - Prin prezentul ordin sunt definiti următorii termeni:
a) deseurile rezultate din activităti medicale – toate deseurile,
periculoase sau nepericuloase, care se produc în unitătile sanitare;
b) deseurile nepericuloase - deseurile a căror compozitie este
asemănătoare cu cea a deseurilor menajere si care nu prezintă risc major pentru
sănătatea umană si pentru mediu;
c) deseurile periculoase - deseurile rezultate din activităti
medicale, care constituie un risc real pentru sănătatea umană si pentru mediu
si care sunt generate în unitateasanitară în cursul activitătilor de
diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicală,
inclusiv de cercetare medicală si producere, testare, depozitare si distributie
a medicamentelor si produselor biologice;
d) deseurile anatomo-patologice si părti anatomice -
deseurile care includ tesuturile si organele, părtile anatomice rezultate din
actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; în această
categorie se includ si animalele de laborator utilizate în activitatea de
diagnostic, cercetare si experimentare;
e) deseurile infectioase - deseurile lichide si solide care
contin sau sunt contaminate cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum si
materialele care contin sau au venit în contact cu virusuri, bacterii, paraziti
si/sau toxinele microorganismelor;
f) deseurile chimice si farmaceutice - substantele chimice
solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile;
medicamentele expirate si reziduurile de substante chimioterapice, care pot fi
citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;
g) deseurile întepătoare-tăietoare - deseurile care pot produce
leziuni mecanice prin întepare sau tăiere;
h) deseurile radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase
rezultate din activitătile nucleare medicale, de diagnostic si tratament, care
contin materiale radioactive;
i) unitatea sanitară - orice unitate publică sau privată care
desfăsoară activităti cu profil sanitar;
j) activitatea medicală - orice activitate de diagnostic,
preventie, tratament, monitorizare si recuperare a stării de sănătate, care
implică sau nu implică utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatură
medicală;
k) sistemul de gestionare a deseurilor - totalitatea
activitătilor de colectare separată la locul de producere, ambalare, depozitare
intermediară, transport si eliminare finală;
l) depozitarea temporară - păstrarea pe o perioadă limitată a
deseurilor ambalate corespunzător în spatii special destinate si amenajate,
până la preluarea si transportul lor la locul de eliminare finală;
m) eliminarea finală - totalitatea metodelor si tratamentelor
fizice, chimice si biologice aplicate deseurilor periculoase rezultate din
activitătile medicale, care vizează eliminarea pericolelor si riscurilor
potentiale asupra mediului si asupra stării de sănătate a populatiei, precum si
reducerea volumului de deseuri;
n) incinerarea deseurilor - arderea deseurilor în instalatii
speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi înalte de
combustie ce determină neutralizarea deseurilor, utilizându-se echipamente de
retinere si purificare a gazelor;
o) depozitarea sanitară - depozitarea deseurilor rezultate din
activitatea medicală în locuri special amenajate, denumite depozite de deseuri
periculoase sau nepericuloase. Deseurile periculoase sunt depozitate în
depozitul de deseuri după ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare;
p) fisa internă a gestiunii deseurilor - formularul de păstrare a
evidentei deseurilor produse în unitătile sanitare, cu date privind circuitul
complet al deseurilor de la producere si până la eliminarea finală a acestora,
conform Hotărârii Guvernului nr. 155/1999 pentru introducerea evidentei
gestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor.
CAPITOLUL III
Clasificări
Art. 7. - Clasificarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicală se face pe criterii practice, după cum urmează:
1. deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor
menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale,
administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de
distribuire a hranei; aceste deseuri se colectează si se îndepărtează la fel ca
deseurile menajere. Deseurile asimilabile celor menajere încetează să mai fie
nepericuloase când sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri
periculoase. Următoarele materiale se includ în categoria deseurilor
nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu
au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice, ghipsul
necontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu exceptia
celor provenite de la sectiile de boli contagioase), sacii si alte ambalaje din
material plastic, recipientele din sticlă care nu au venit în contact cu
sângele sau cu alte lichide biologice etc.;
2. deseurile periculoase se clasifică în:
a) deseurile anatomo-patologice si părti anatomice, care cuprind
părti anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de
chirurgie si obstetrică (fetusi, placente), părti anatomice rezultate din
laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în urma activitătilor
de cercetare si experimentare. Toate aceste deseuri se consideră infectioase
conform Precautiunilor universale;
b) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit
în contact cu sângele ori cu alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii,
paraziti si/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu
fir, catetere, perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au continut sânge sau
alte lichide biologice, câmpuri operatorii, mănusi, sonde si alte materiale de
unică folosintă, comprese, pansamente si alte materiale contaminate, membrane
de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de
laborator folosite etc.;
c) deseurile întepătoare-tăietoare sunt reprezentate de ace, ace
cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unică folosintă,
pipete, sticlărie de laborator ori altă sticlărie spartă sau nu, care au venit
în contact cu material infectios. Aceste deseuri se consideră infectioase
conform Precautiunilor universale;
d) deseurile chimice si farmaceutice sunt deseurile care includ
serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depăsit, medicamentele
expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele
folosite în laboratoare. Substantele de curătenie si dezinfectie deteriorate ca
urmare a depozitării lor necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate
depăsit vor fi considerate deseuri chimice, de exemplu: substante
dezinfectante, substante tensioactive etc.
Art. 8. - Materialele folosite în practica medicală, care sunt de
utilizare îndelungată (nu de unică utilizare), pot fi recuperate, refolosite si
reciclate după ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele
si instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator,
sunt si ele supuse sterilizării.
CAPITOLUL IV
Colectarea la locul de producere (sursă)
Art. 9. - Colectarea si separarea deseurilor pe categorii sunt primele etape în gestionarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicală. În situatia în care nu se realizează separarea deseurilor pe categorii, întreaga cantitate de deseuri se tratează ca deseuri periculoase.
CAPITOLUL V
Ambalarea deseurilor
Art. 10. - Ambalajul în care se face colectarea si care vine în contact direct cu deseurile periculoase rezultate din activitatea medicală este de unică folosintă si se elimină o dată cu continutul.
Art. 11. - Codurile de culori ale ambalajelor în care se colectează
deseurile din unitătile sanitare sunt:
a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase,
tăietoare-întepătoare, chimice si farmaceutice);
b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile celor
menajere).
Art. 12. - Pentru deseurile infectioase si tăietoareîntepătoare se
foloseste pictograma “Pericol biologic”.
Pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele
adecvate pericolului: “Inflamabil”, “Corosiv”, “Toxic” etc.
Art. 13. - Pentru deseurile infectioase care nu sunt
tăietoare-întepătoare se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci
din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcati cu galben. Atât
cutiile prevăzute în inteior cu saci din polietilenă, cât si sacii sunt marcati
cu pictograma “Pericol biologic”. Sacii trebuie să fie confectionati din
polietilenă de înaltă densitate pentru a avea rezistentă mecanică mare;
termosuturile trebuie să fie continue, rezis- tente si să nu permită scurgeri
de lichid. Sacul trebuie să se poată închide usor si sigur. La alegerea
dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse în
intervalul dintre două îndepărtări succesive ale deseurilor. Sacul se introduce
în pubele prevăzute cu capac si pedală sau în portsac. Înăltimea sacului
trebuie să depăsească înăltimea pubelei, astfel încât sacul să se răsfrângă
peste marginea superioară a acesteia, iar surplusul trebuie să permită
închiderea sacului în vederea transportului sigur.
Gradul de umplere a sacului nu va depăsi trei pătrimi din volumul său.
Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este cuprinsă între
50-70 µ.
Art. 14. - Deseurile întepătoare-tăietoare se colectează în cutii din
material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile trebuie prevăzute la partea
superioară cu un capac special care să permită introducerea deseurilor si să
împiedice scoaterea acestora după umplere, fiind prevăzute în acest scop cu un
sistem de închidere definitivă. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea
acelor de seringă si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se
confectionează aceste cutii trebuie să permită incinerarea cu riscuri minime
pentrumediu. Cutiile trebuie prevăzute cu un mâner rezistent pentru a fi usor
transportabile la locul de depozitare intermediară si, ulterior, la locul de
eliminare finală. Cutiile au culoarea galbenă si sunt marcate cu pictograma “Pericol
biologic”. Cutiile se avizează din punct de vedere sanitary de către Ministerul
Sănătătii si Familiei - Directia generală de sănătate publică.
Art. 15. - Recipientul destinat colectării deseurilor
întepătoare-tăietoare trebuie să aibă următoarele caracteristici:
a) să fie impermeabil si să prezinte etanseitate, iar prin sistemul de
închidere definitivă să impiedice posibilitatea de contaminare a personalului
care manipulează deseurile întepătoare-tăietoare si a mediului, precum si
posibilitatea de refolosire a acestora de către persoane din exteriorulunitătii
sanitare;
b) să fie inscriptionat, în cazul recipientelor importate, si în limba
română. Inscriptia trebuie să cuprindă: modul de utilizare, pictograma “Pericol
biologic”, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitară
care a folosit recipientul, persoana desemnată responsabilă cu manipularea sa,
data umplerii definitive;
c) să fie avizat de Ministerul Sănătătii si Familiei după ce a fost
supus procedurilor de testare specifică a rezistentei materialului la actiuni
mecanice. Testele trebuie să fie realizate de către laboratoare acreditate
pentru astfel de testări, rezultatele testelor determinând calitatea
produsului. Produsul, în urma testării, nu trebuie să îsi modifice niciuna dintre
caracteristicile privitoare la structură, formă, culoare.
Art. 16. - În situatia în care numai acele de seringă sunt colectate în
recipientele descrise la art. 14 si 15, seringile pot fi colectate separat în
cutii de carton rigid prevăzute în interior cu sac din polietilenă de înaltă
densitate, de culoare galbenă, si marcate cu pictograma “Pericol biologic”.
Termosuturile sacului trebuie să fie continue, rezistente si să nu permită
scurgeri de lichid. La confectionarea sacului trebuie să se respecte cerintele
art. 13.
Art. 17. - Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi în
locul sacilor de polietilenă cutiile din carton rigid prevăzute în interior cu
sac de polietilenă, marcate cu galben si cu pictograma “Pericol biologic”.
Art. 18. - Al doilea ambalaj în care se depun sacii si cutiile pentru
deseurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi,
aflate în spatiul de depozitare temporară. Containerele pentru deseuri
infectioase si întepătoare-tăietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate
“Deseuri medicale” si poartă pictograma “Pericol biologic”. Containerele
trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, usor
lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul
trebuie să fie etans si prevăzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului
automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire
în incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel încât să se asigure
preluarea întregiicantităti de deseuri produse în intervalul dintre două
îndepărtări succesive. În aceste containere nu se depun deseuri periculoase
neambalate (vrac) si nici deseuri asimilabile celor menajere.
Art. 19. - Părtile anatomice destinate incinerării sunt colectate în mod
obligatoriu în cutii din carton rigid, prevăzute în interior cu sac din
polietilenă de înaltă densitate, sau în saci din polietilenă cu marcaj galben,
specialdestinati acestei categorii de deseuri. Sacii trebuie să fie perfect
etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. În cazul recuperării
placentelor, acestea sunt ambalate si supuse dezinfectiei în conformitate cu
cerintele beneficiarului.
Art. 20. - În cazul înhumării în cimitire părtile anatomice sunt
ambalate si refrigerate, după care se vor depune în cutii speciale, etanse si
rezistente. Aceste cutii au un marcaj specific.
Art. 21. - Animalele de laborator urmează ciclul de eliminare a
deseurilor periculoase chiar si după autoclavare.
Art. 22. - Deseurile chimice si farmaceutice se colectează în recipiente
speciale, cu marcaj adecvat pericolului (“Inflamabil”, “Corosiv”, “Toxic”
etc.). Ele se îndepărtează conform prevederilor legale privind deseurile
chimice periculoase.
Art. 23. - Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colectează
în saci din polietilenă de culoare neagră, inscriptionati “Deseuri
nepericuloase”. În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă
transparenti si incolori.
Art. 24. - Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc
etichete autocolante cu datele de identificare a sectiei sau laboratorului care
a produs deseurile (denumirea sectiei sau laboratorului si data). În cazul în
care nu există etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip
marker rezistent la apă, direct pe sacul gol sau pe cutie.
CAPITOLUL VI
Depozitarea temporară
Art. 25. - Depozitarea temporară trebuie realizată în functie de categoriile de deseuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate în încăperile destinate depozitării temporare.
Art. 26. - Durata depozitării temporare va fi cât mai scurtă posibil,
iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igienă în vigoare. Pentru
deseurile periculoase durata depozitării temporare nu trebuie să depăsească 72
de ore, din care 48 de ore în incinta unitătii si 24 de ore pentru transport si
eliminare finală.
Art. 27. - Spatiul de depozitare temporară trebuie să existe în fiecare
unitate sanitară. Amenajarea spatiului pentru depozitarea temporară trebuie
prevăzută în proiectul initial al unitătii, în cazul noilor constructii.
Unitătile sanitare care nu au fost prevăzute în proiect cu spatii pentru
depozitare temporară le vor construi sau le vor amenaja ulterior.
Art. 28. - Spatiul de depozitare temporară trebuie să aibă două compartimente:
a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevăzut cu dispozitiv
de închidere care să permită numai accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat
conform normelor de igienă în vigoare privind mediul de viată al populatiei.
Art. 29. - Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase
trebuie să permită depozitarea temporară a cantitătii de deseuri periculoase
acumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale acestora. Spatiul
de depozitare temporară a deseurilor periculoase este o zonă cu potential
septic si trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin
sisteme de închidere.
Încăperea trebuie prevăzută cu sifon de pardoseală pentru evacuarea în
reteaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curătării si
dezinfectiei. Spatiul de depozitare trebuie prevăzut cu ventilatie
corespunzătoare pentru asigurarea temperaturilor scăzute care să nu permită
descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase.
Trebuie asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare în scopul
prevenirii aparitiei vectorilor (insecte, rozătoare).
Art. 30. - Deseurile asimilabile celor menajere se depozitează si se evacuează conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată si modificată prin Legea nr. 426/2001, si ale Ordinului ministrului sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viată al populatiei.
CAPITOLUL VII
Transportul
Art. 31. - Transportul deseurilor periculoase până la locul de eliminare finală se face cu respectarea strictă a normelor de igienă si securitate în scopul protejării personalului si populatiei generale.
Art. 32. - Transportul deseurilor periculoase în incinta unitătii
sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor.
Deseurile sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu
ajutorul containerelor mobile. Cărucioarele si containerele mobile se spală si
se dezinfectează după fiecare utilizare, în locul unde sunt descărcate.
Art. 33. - Transportul extern (în afara unitătii sanitare) al deseurilor
periculoase rezultate din activitatea medicală se face în conformitate cu
reglementările în vigoare, elaborate de Ministerul Apelor si Protectiei
Mediului, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei si
Ministerul Sănătătii si Familiei.
Art. 34. - Transportul deseurilor periculoase pe drumurile publice spre
locul de eliminare finală se face pe rute avizate de Directia de sănătate
publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti.
Art. 35. - Vehiculul care transportă deseurile periculoase trebuie
conceput, amenajat special si avizat sanitar de Ministerul Sănătătii si
Familiei.
Art. 36. - Vehiculul care transportă deseurile periculoase trebuie să
răspundă următoarelor cerinte minime:
a) compartimentul destinat containerelor să fie separate de cabina
soferului si realizat din materiale usor lavabile si rezistente la agentii
chimici folositi la dezinfectie;
b) să aibă dispozitive de fixare a containerelor în timpultransportului;
c) să fie utilat cu sisteme etanse de închidere a usilor
compartimentului destinat containerelor, pentru a se evita pierderile de orice fel
din timpul transportului;
d) să contină sisteme de asigurare împotriva răspândirii deseurilor
periculoase în mediu în caz de accident.
Art. 37. - Conducătorul auto trebuie să aibă cunostinte referitoare la
natura încărcăturii si la normele de igienă privind deseurile periculoase
rezultate din activitatea medicală.
CAPITOLUL VIII
Eliminare finală
Art. 38. - Eliminarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea
medicală se face în conformitate cu reglementările în vigoare referitoare la
această categorie de deseuri.
Art. 39. - Deseurile periculoase produse de unitătile sanitare trebuie
eliminate prin procedee autorizate, specificefiecărei categorii de deseuri.
Art. 40. - Metodele de eliminare trebuie să asigure distrugerea rapidă
si completă a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru starea de
sănătate a populatiei.
Art. 41. - Metodele folosite pentru eliminarea finală a deseurilor
rezultate din activitatea medicală sunt:
a) incinerarea - incineratoarele trebuie să respecte normele si standardele
în vigoare privind emisiile de gaze în atmosferă si pe cele privitoare la
produsele secundare rezultate din procesul de incinerare;
b) depozitarea în depozitul de deseuri - la nivelul unitătii sanitare
deseurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare, cum ar fi:
autoclavare, dezinfectie chimică, dezinfectie cu microunde, încapsulare,
iradiere, înainte de a fi eliminate final prin depozitare în depozitul de
deseuri.
Art. 42. - (1) Deseurile asimilabile celor menajere nu necesită tratamente
speciale si se includ în ciclul de eliminare a deseurilor municipale.
(2) Exceptie fac resturile alimentare provenite din spitalele de boli
contagioase, care necesită autoclavare înainte de a fi preluate de serviciile
de salubritate.
CAPITOLUL IX
Art. 43. - Fiecare producător este obligat să cunoascăcantitătile de
deseuri produse.
Art. 44. - Pentru cunoasterea cantitătilor de deseuri produse în
unitatea sanitară se aplică metodologia de investigatie-sondaj pentru culegerea
periodică a datelor si pentru calcularea cantitătilor medii lunare, conform
anexei nr. 2.
CAPITOLUL X
Înregistrarea datelor privind deseurile periculoase predate
contractantilor de servicii pentru transport si eliminare finală
Art. 45. - Înregistrarea datelor reprezintă controlul ciclului producere-transport-eliminare finală de către producător.
Art. 46. - Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea
finală a deseurilor periculoase care părăsesc unitatea producătoare în scopul
eliminării finale, conform anexei nr. 6, se completează si se semnează în 3
exemplare de către producător si transportator la predarea/primirea fiecărui
transport. Un exemplar rămâne la producător, iar celelalte două exemplare se semnează
de către agentul economic care efectuează operatiunea de eliminare finală.
După eliminarea finală un exemplar rămâne la agentul economic care a
efectuat operatiunea de eliminare finală, iar al treilea exemplar se returnează
prin postă la producător de către agentul economic care a făcut operatiunea de
eliminare finală.
Art. 47. - Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea
finală a deseurilor contine următoarele date:
a) datele de identificare pentru unitatea producătoare si pentru agentii
economici prestatori de servicii de transport si eliminare finală;
b) cantitătile de deseuri periculoase trimise, transportate si tratate;
c) data si ora pentru fiecare etapă (predare/primire pentru transport,
predare/primire la agentul economic care va face eliminarea finală);
d) numele si semnăturile responsabililor, pentru fiecare etapă, din
partea producătorului si din partea prestatorilor de servicii care au
primit/predat deseurile si au aplicat procedeul de eliminare stipulat în
contract;
e) procedura de eliminare finală utilizată.
CAPITOLUL XI
Educarea si formarea personalului
Art. 48. - Pentru aplicarea prezentului ordin personalul responsabil cu gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicală trebuie instruit sub coordonarea Ministerului Sănătătii si Familiei - Directia generală de sănătate publică.
Art. 49. - Unitatea este obligată să asigure educarea si formarea
profesională continuă pentru angajati, în următoarele situatii:
a) la angajare;
b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt
post;
c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor
existente;
d) la introducerea de tehnologii noi;
e) la recomandarea medicului Serviciului de prevenire si control ale
infectiilor nozocomiale (SPCIN) sau a medicului delegat cu responsabilităti în
prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale, care a constatat nereguli în
aplicarea codului de procedură, precum si la recomandarea inspectorilor
sanitari de stat;
f) la recomandarea coordonatorului activitătii de protectie a mediului;
g) periodic, indiferent dacă au survenit sau nu schimbări în sistemul de
gestionare a deseurilor.
Art. 50. - Perioada dintre două cursuri succesive va fi stabilită de
medicul SPCIN, coordonatorul activitătii de protectie a mediului sau de medicul
delegat cu responsabilităti în prevenirea si combaterea infectiilor
nozocomiale, dar nu va depăsi 12 luni.
Art. 51. - Personalul implicat în sistemul de gestionare a deseurilor
periculoase trebuie să cunoască:
a) tipul si cantitătile de deseuri produse în unitate;
b) riscurile pentru mediu si sănătatea umană în fiecare etapă a ciclului
de eliminare a deseurilor;
c) planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitătile
medicale, cu regulamentele interne si codurile de procedură pentru colectarea,
depozitarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase.
CAPITOLUL XII
Art. 52. - Directorul unitătii:
a) initiază programul de introducere a sistemului de gestionare a
deseurilor periculoase;
b) prevede fondurile necesare pentru asigurarea functionării sistemului
de gestionare a deseurilor periculoase;
c) nominalizează persoanele responsabile cu activitătile specifice
sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
d) controlează modul în care functionează sistemul de gestionare a
deseurilor periculoase;
e) aprobă planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitătile
medicale, pe baza regulamentelor interne si a codurilor de procedură ale
sistemului de gestionare a deseurilor periculoase din unitate;
f) aprobă planul de formare profesională continuă.
Art. 53. - Coordonatorul activitătii de protectie a mediului:
a) elaborează si supune spre aprobare conducerii planul de gestionare a
deseurilor rezultate din activitătile medicale, pe baza regulamentelor interne
si a codurilor de procedură pentru colectarea, depozitarea, transportul si
eliminarea deseurilor periculoase;
b) coordonează si răspunde de sistemul de gestionare a deseurilor în
unitatea sanitară;
c) stabileste codul de procedură a sistemului de gestionare a deseurilor
periculoase;
d) evaluează cantitătile de deseuri periculoase si nepericuloase produse
în unitatea sanitară;
e) coordonează investigatia-sondaj pentru determinarea cantitătilor
produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei nationale de date si
a evidentei gestiunii deseurilor; în acest sens are toate atributiile
coordonatorului echipei de investigare, conform anexei nr. 2;
f) supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea
deseurilor periculoase;
g) propune si alege metodele de tratare si solutia de eliminare finală
într-un mod cât mai eficient a deseurilor periculoase în cadrul unitătii
sanitare;
h) propune directorului unitătii agentul economic prestator de servicii
de transport si eliminarea finală a deseurilor;
i) colaborează cu medicul-sef SPCIN sau cu medicul delegat cu
responsabilităti în prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale în scopul
derulării unui sistem de gestionare corect si eficient a deseurilor periculoase
rezultate din activitatea medicală.
Art. 54. - Medicul-sef SPCIN sau medicul delegat cu responsabilităti în
prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale:
a) participă la stabilirea codului de procedură a sistemului de
gestionare a deseurilor periculoase;
b) participă la buna functionare a sistemului de gestionare a deseurilor
periculoase;
c) supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea
deseurilor periculoase;
d) răspunde de educarea si formarea continuă a personalului;
e) elaborează si aplică planul de educare si formare continuă;
f) participă la coordonarea investigatiei-sondaj pentru determinarea
cantitătilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei de date
nationale si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 55. - Seful serviciului administrativ:
a) asigură si răspunde de aprovizionarea unitătii cu materiale necesare
sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
b) asigură si răspunde de întretinerea instalatiilor de incinerare din
incinta unitătii (dacă este cazul);
c) controlează respectarea conditiilor tehnice stipulate în contractul
încheiat cu agentii economici care prestează activitătile de transport si
eliminarea finală a deseurilor periculoase.
Art. 56. - Medicul sef de sectie:
a) controlează modul în care se aplică codul de procedură stabilit pe
sectie;
b) participă la realizarea investigatiei-sondaj pentru determinarea
cantitătilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei
nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor;
c) semnalează imediat directorului adjunct economic si sefului
serviciului administrativ deficientele în sistemul de gestionare a deseurilor.
Art. 57. - Medicul care îsi desfăsoară activitatea în sistem public sau
privat, în spital, sau, după caz, ca medic de familie, medic de întreprindere,
medic scolar, medic stomatolog, medicul unitătii militare, medicul
penitenciarului:
a) supraveghează modul în care se aplică codul de procedură stabilit în
sectorul lui de activitate;
b) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;
c) aplică metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea
cantitătilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei
nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 58. - Asistenta-sefă:
a) răspunde de aplicarea codului de procedură;
b) prezintă medicului sef de sectie sau coordonator planificarea
necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deseurilor
periculoase;
c) aplică metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea
cantitătilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei
nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 59. - Asistenta:
a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;
b) aplică metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea
cantitătilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei de date
nationale si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 60. - Infirmiera:
a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;
b) aplică metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea
cantitătilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei
nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 61. - Îngrijitoarea pentru curătenie:
a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;
b) asigură transportul deseurilor pe circuitul stabilit de codul de
procedură;
c) aplică metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea
cantitătilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei
nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
ANEXA Nr. 2
METODOLOGIA
de culegere a datelor pentru baza natională de date privind deseurile
rezultate din activitătile medicale
1. Introducere
Culegerea datelor referitoare la deseurile rezultate din activitătile
medicale se va face prin metoda investigatieisondaj si este necesară pentru
completarea bazei nationale de date privind deseurile si pentru evidenta
gestiunii deseurilor conform Hotărârii Guvernului nr. 155/1999. Deseurile
radioactive sunt gestionate în România conform Normelor republicane de
securitate nucleară; regimul de lucru cu surse radioactive.
2. Echivalenta definitiilor utilizate pentru categoriile de deseuri
cu denumirile din Catalogul European al Deseurilor
Denumirile categoriilor de deseuri definite mai sus sunt corespondente
cu următoarele denumiri din Catalogul European al Deseurilor cuprins în
Hotărârea Guvernului nr. 155/1999:
2.1. deseurile nepericuloase corespund codului 18 01 04 si sunt deseuri
ale căror colectare si eliminare nu fac
obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infectiilor (cum ar fi:
îmbrăcăminte, lenjerie, aparate ghipsate, scutece);
2.2. deseurile anatomo-patologice corespund codului18 01 02 - fragmente
din organe si organe umane, incluzând recipiente pentru sânge si sânge
conservat;
2.3. deseuri infectioase corespund codului 18 01 03 - alte deseuri ale
căror colectare si eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind
prevenirea infectiilor (de exemplu: seringi folosite);
2.4. deseurile întepătoare-tăietoare corespund codului 18 01 01 -
obiecte ascutite (de exemplu: ace folosite);
2.5. deseuri chimice si farmaceutice corespund codului 18 01 05 -
substante chimice si medicamente expirate.
3. Investigatia-sondaj
Investigatia-sondaj este actiunea de culegere si analiză a datelor si a
informatiilor privind sistemul de gestionare a deseurilor din unitatea
sanitară, cantitatea produsă pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei
nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor conform Hotărârii
Guvernului nr. 155/1999.
3.1. Obiectivele investigatiei-sondaj
Principalele obiective ale investigatiei-sondaj sunt următoarele:
3.1.1. Evaluarea sistemului folosit pentru gestionarea deseurilor
rezultate din activitătile medicale în unitatea respectivă: descrierea
situatiei actuale privind colectarea separată la locul de producere, ambalarea,
depozitarea intermediară, transportul, eliminarea finală, codurile de proceduri
si sistemul de formare a personalului, prin completarea chestionarului (anexa
nr. 5).
3.1.2. Măsurarea prin cântărire a deseurilor produse într-un anumit
interval, înscrierea datelor în formular (anexa nr. 4) si calcularea
cantitătilor de deseuri produse în unitatea sanitară, cantitătile totale si
medii.
3.1.3. Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru
personalul unitătii sanitare, pacienti si pentru populatia generală,
managementul riscurilor legate de gestionarea deseurilor periculoase,
informarea si educarea personalului.
3.2. Echipa de investigatie
Echipa de investigatie este formată din coordonator si membrii echipei.
Atât coordonatorul, cât si membrii echipei sunt persoane calificate din
unitatea sanitară respective si/sau din Directia de sănătate publică.
3.2.1. Atributiile coordonatorului echipei de investigatie
Principalele atributii ale coordonatorului echipei de investigatie sunt
următoarele:
- conduce întreaga activitate de investigatie desfăsurată în unitatea
sanitară respectivă;
- stabileste componenta echipei de investigatie si coordonează
activitatea ei;
- instruieste membrii echipei care participă la investigatie;
- supraveghează si verifică modul în care se aplică metodologia;
- urmăreste corectitudinea înscrierii de către membrii echipei a
cantitătilor de deseuri;
- efectuează analiza datelor culese;
- elaborează si semnează raportul final al investigatiei;
- prezintă raportul final spre semnare directorului unitătii sanitare;
- comunică raportul de investigare la directia de sănătate publică
judeteană sau a municipiului Bucuresti si la Institutul de Sănătate Publică
Bucuresti la următoarele date: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie
ale fiecărui an.
3.2.2. Atributiile membrilor echipei de investigatie
Principalele atributii ale membrilor echipei de investigatie sunt
următoarele:
- instruiesc întregul personal medical în scopul participării la
investigatie;
- aplică metodologia;
- urmăresc si verifică modul în care se respectă metodologia de către
personalul medical;
- asistă si participă la cântăriri si înscriu cantitătile măsurate în
tabel;
- calculează cantitătile totale, cantitătile medii si participă la
analiza datelor.
4. Metodologia de culegere a datelor
4.1. Metodologia de culegere a datelor referitoare la deseurile
rezultate din activitătile medicale cuprinde următoarele etape necesare pentru
descrierea sistemului de gestionare a deseurilor produse în unitătile sanitare,
pentru determinarea cantitătii de deseuri produse într-o anumită perioadă si
pentru calcularea cantitătilor în vederea completării fisei interne de
gestionare a deseurilor:
- instruirea personalului;
- metoda de lucru;
- modul de calculare a mediilor cantitătilor de deseuri produse, pentru
baza natională de date;
- modul de calculare a cantitătii totale de deseuri lunare pentru
completarea fiselor interne de gestionare a deseurilor conform Hotărârii
Guvernului nr. 155/1999.
4.2. Instruirea personalului implicat în realizarea
investigatiei-sondaj
Pentru realizarea investigatiei-sondaj se impune colaborarea cu întregul
personal al unitătii sanitare, personal implicat direct în activităti legate de
gestionarea deseurilor.
Personalul unitătii sanitare este reprezentat de:
- directorul economic al unitătii sanitare;
- asistentul-sef al unitătii sanitare;
- medicii si asistentii-sefi ai sectiilor sau compartimentelor;
- coordonatorul activitătii de protectie a mediului;
- medicul-sef al Serviciului de prevenire si control al infectiilor
nozocomiale (SPCIN);
- infirmierele;
- îngrijitoarele pentru curătenie.
4.3. Instruirea constă în scurte întâlniri organizate cu personalul, în
cadrul cărora se prezintă metodologia. În cadrul întâlnirii de informare se vor
stabili punctele de colectare a deseurilor, în asa fel încât să nu existe alte
căi de înlăturare a deseurilor clinice sau să se ocolească punctul de
cântărire. Documentele pe care echipa de investigatie le face cunoscute
personalului sunt următoarele:
1. chestionar pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor
rezultate din activitătile medicale (anexa nr. 5).
Se completează de investigatorul-sef pentru întreaga unitate sanitară;
2. formular pentru înscrierea cântăririlor pentru fiecare sectie,
compartiment, laborator (anexa nr. 4). Se completează de membrul echipei de
investigatie care asistă la cântăriri, pentru fiecare sectie, compartiment sau
laborator;
3. material scris continând conditiile de colectare separată la sursă a
deseurilor, pe categorii (anexa nr. 3).
4.4. Metoda de lucru
4.4.1. Periodicitatea efectuării investigatiei-sondaj
Investigatia-sondaj trebuie să se desfăsoare o dată pe trimestru, pentru
a se surprinde variatiile cantitătilor dedeseuri în functie de anotimp, si
trebuie să se realizeze în zilele de marti, miercuri si joi, pentru a se
surprinde variatiile cantitătilor de deseuri din mijlocul săptămânii. Se va
stabili si se va comunica personalului orarul cântăririlor: 3 cântăriri în 24
de ore, o perioadă de 48 de ore, astfel: se începe colectarea marti la ora
8,00, prima cântărire va fi făcută marti la ora 14,00, se continuă cu
cântăririle marti la ora 20,00, miercuri la ora 8,00, 14,00 si 20,00, iar
ultima cântărire se face joi la ora 8,00.
4.4.2. Colectarea deseurilor pe categorii
Etapa de colectare separată a deseurilor la locul de producere pe 3
categorii este urmată de cântărire.
Categoriile de deseuri sunt:
- deseuri asimilabile celor menajere;
- deseuri întepătoare-tăietoare;
- deseuri infectioase.
Deseurile colectate pe cele 3 categorii se ambalează conform normelor
tehnice.
4.4.3. Depozitarea pe sectie până la cântărirea deseurilor
Deseurile ambalate se păstrează pe sectie până la oracântăririi.
Deseurile se vor depozita în spatii încuiate în care nu au acces pacientii sau
însotitorii acestora, până la efectuarea cântăririlor. În eventualitatea
colectării unei cantităti mari de deseuri, acestea nu vor fi înlăturate de
către îngrijitoarea de curătenie până ce nu se vor cântări.
4.4.4. Cântărirea deseurilor
Cântărirea deseurilor se va face cu acelasi tip de cântar în întreaga
unitate sanitară. Cântarele trebuie să fie verificate din punct de vedere
metrologic si calibrate înainte de cântărire. Unitatea de măsură a cantitătii de
deseuri va fi kilogramul (kg) pentru toate tipurile de deseuri.
4.4.5. Înregistrarea datelor
4.4.5.1. Datele obtinute de la fiecare cântărire vor fi înregistrate în
formularul pentru înscrierea cântăririlor, consemnându-se cu atentie: unitatea
sanitară, sectia/compartimentul sau laboratorul, numărul total de paturi,
numărul mediu de paturi ocupate în perioada investigatiei, data, ora
cântăririlor, cantitătile de deseuri, pe categorii. Acest formular va fi semnat
de fiecare persoană care efectuează cântăririle respective.
4.4.5.2. Echipa de investigatie va supraveghea permanent modul în care
se aplică metodologia de culegere a datelor. Prezenta unui membru al echipei
este necesară pentru a se evita erorile ce pot interveni în modul de separare
pe categorii a deseurilor, de cântărire si de înregistrare a datelor.
4.4.5.3. Există cazuri particulare reprezentate de anumite sectii sau
laboratoare, cum ar fi: anatomie patologică, laborator, farmacie, unde
frecventa cântăririlor prevăzută în metodologie nu poate fi respectată datorită
specificului activitătii si modului de producere a deseurilor. În această
situatie cântărirea deseurilor se va face o singură dată pe zi, la ora 14,00,
în zilele de marti, miercuri si joi.
Cântăririle de la aceste sectii vor fi, de asemenea, înscrise în
formulare si vor intra în calculul general al măsurătorilorefectuate în
întreaga unitate sanitară.
4.5. Modul de calcul al cantitătilor totale si al cantitătilor medii
de deseuri produse, în vederea completării bazei nationale de date
4.5.1. Cantitatea totală de deseuri pe 48 de ore pe cele 3 categorii
de deseuri, exprimată în kg/48 h, reprezintă cantitatea totală de deseuri
din toate sectiile, compartimentele si laboratoarele spitalului. Pentru a se
obtine cantitatea totală de deseuri pe întregul spital se face suma tuturor
cantitătilor de deseuri (pe categorii) rezultate din toate sectiile,
compartimentele si laboratoarele unitătii sanitare.
Cantitatea totală de deseuri pe categorii (kg/48 h) reprezintă
suma cantitătilor de deseuri (pe categorii) rezultate în spital în cele 3 zile
ale investigatiei-sondaj.
4.5.2. Numărul mediu de paturi ocupate pe sectie, respectiv spital,
într-o perioadă de 24 de ore, reprezintă suma numărului de paturi ocupate
în fiecare dintre cele 3 zile ale investigatiei-sondaj, împărtită la 3. Numărul
se rotunjeste la întreg conform regulilor metrologice în vigoare.
4.5.3. Cantitatea medie de deseuri, pe categorii, din sectiile cu
paturi, exprimată în kg/(pat ocupat x 24 h).
Calculul se face separat, pe sectiile cu paturi, prin însumarea
cantitătilor de deseuri pe cele 3 categorii, rezultate în 48 de ore. Valorile
obtinute se împart fiecare la 2, astfel rezultând valoarea cantitătii de
deseuri produse în 24 de ore. Valorile rezultate pe 24 de ore se împart la numărul
mediu de paturi ocupate pe sectiile respective într-o perioadă de 24 de ore.
Cantitatea medie de deseuri, pe sectiile cu paturi [kg/(pat ocupat x 24
h)] reprezintă
suma cantitătilor de deseuri separat pe cele trei categorii/(2 x numărul mediu
de paturi ocu pate într-o perioadă de 24 de ore pe sectiile respective).
4.5.4. Cantitătile totale medii de deseuri, exprimate în g/(pat ocupat
x 24 h)
Se face suma cantitătilor de deseuri rezultate din toate sectiile
(inclusiv laborator, farmacie si anatomie patologică) în 48 de ore pe fiecare
categorie de deseuri. Suma se împarte la 2 pentru a se calcula valoarea într-un
interval de 24 de ore. Valoarea rezultată se împarte la numărul mediu al
paturilor ocupate o perioadă de 24 de ore si se înmulteste cu 1.000, pentru a
rezulta cantitatea totală medie de deseuri pe spital, exprimată în g/(pat ocupat
x 24 h).
Cantitatea totală medie de deseuri pe spital [g/(pat ocupat x 24 h)] reprezintă cantitatea
de deseuri rezultată din toate sectiile x 1.000/(2 x numărul mediu al paturilor
ocupate pe 24 h).
Nota 1: Cantitatea de deseuri rezultată din camerele de gardă si sălile
de operatie se înregistrează la sectiile de care apartin camerele de gardă si
sălile de operatie, după caz.
Nota 2: Cantitatea de deseuri produsă de compartimentele si
laboratoarele fără paturi (exemplu: anatomie patologică, laborator de analize,
farmacie etc.) se introduce în calculul cantitătilor totale de deseuri pe
spital într-o perioadă de 48 de ore (vezi pct. 4.5.1).
4.6. Raportul investigatiei-sondaj va contine următoarele:
- componenta echipei de investigatie si responsabilitătile concrete (pe
care sectii a lucrat, ce anume a efectuat etc.);
- perioada efectuării investigatiei-sondaj;
- descrierea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din
activităti medicale, aplicat în unitatea respectivă (vezi pct. 3.1.1); se
anexează chestionarul conform anexei nr. 5, completat si semnat;
- datele privind cantitătile de deseuri (pe categorii) totale si medii,
rezultate în urma investigatiei-sondaj; se anexează toate formularele
completate cu datele brute, conform anexei nr. 4, pentru fiecare sectie,
compartiment, laborator; se anexează tabelele centralizatoare 1 si 2, conform
anexei nr. 7;
- observatii, comentarii si recomandări ale coordonatorului echipei de
investigatie către conducerea unitătii sanitare.
4.7. Modul de calcul al cantitătii totale lunare de deseuri, pentru
completarea fiselor interne de gestionare a deseurilor, conform Hotărârii
Guvernului nr. 155/1999
Valoarea înscrisă în fisele interne se obtine prin înmultirea cantitătii
totale de deseuri rezultate pe întregul spital, exprimată în kg/24 h, cu
numărul de zile ale lunii respective.
ANEXA Nr. 3
CONDITII
de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite,
a deseurilor rezultate din activitătile medicale
1. Sacii negri sau transparenti se folosesc pentru colectarea deseurilor asimilabile celor menajere, de exemplu:ambalaje pentru materialele sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli infectioase), hârtie, bonete si măsti de unică folosintă, ghips necontaminat cu lichide biologice, sacii si alte ambalaje din material plastic, recipientele de sticlă care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice.
2. Sacii de culoare galbenă se folosesc pentru colectarea deseurilor
infectioase, de exemplu: părti anatomice si anatomo-patologice (fetusi,
placente, material biopsic) rezultate de la blocurile operatorii de chirurgie
si obstetrică sau de la laboratoarele anatomo-patologice, tampoane, comprese
îmbibate cu sânge sau cu alte lichide biologice, pansamente si alte materiale
contaminate, recipiente care au continut sânge sau alte lichide biologice,
câmpuri operatorii, materialele, instrumentele si echipamentele medicale de
unică folosintă (de exemplu: mănusi, sonde si alte materiale de unică
folosintă), membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea
urinei, materiale de laborator.
3. Cutiile cu pereti rigizi se folosesc pentru colectarea deseurilor
întepătoare-tăietoare, de exemplu: seringi de unică folosintă, ace, catetere,
perfuzoare cu tubulatură si ace, lame de bisturiu de unică folosintă, sticlărie
(spartă sau nu) care a venit în contact cu sângele sau cu alte lichide
biologice, deseurile de la sectiile de hemodializă.
ANEXA Nr. 4
(Se completează
pentru fiecare sectie/laborator/compartiment)
FORMULAR
pentru înscrierea cântăririlor trimestriale pentru fiecare sectie,
compartiment sau laborator
1. Unitatea sanitară
............................................................................................................
(denumirea
completă, localitatea, judetul)
2. Sectia/compartimentul/laboratorul în care s-au făcut cântăririle
............................................................................. (denumirea completă)
3. Numărul mediu de paturi ocupate în perioada investigatiei-sondaj
.............................................................................
4. Numărul total de paturi pe sectie/compartiment
........................................................................................................
5. Tabelul de înscriere a cântăririlor:
|
Cântăriri (kg) |
|||||
|
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
Data cântăririi |
|
|
|
|
|
|
Ora cântăririi |
|
|
|
|
|
|
Deseuri menajere |
|
|
|
|
|
|
Deseuri infectioase
|
|
|
|
|
|
|
Deseuri
întepătoare-tăietoare |
|
|
|
|
|
|
Numele (scris
lizibil) si semnătura membrului echipei care a făcut cântăririle |
|
|
|
|
|
|
6. Observatii ......................................................................................................................................................
ANEXA Nr. 5
(Se completează
pentru întreaga unitate sanitară)
CHESTIONAR
pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din
activitătile medicale
1. Unitatea sanitară
…................................................................................................................
(denumirea
completă, localitatea, judetul)
2. Numărul total de paturi ..........................................................................................................
3. Numărul mediu de paturi ocupate la data investigatiei-sondaj
..............................................
4. Specificati dacă se folosesc ambalaje corespunzătoare pentru fiecare
tip de deseuri, con-
form normelor tehnice. Răspundeti cu DA sau NU în dreptul fiecărei
situatii mentionate la lit. a)-d):
a) sac galben pentru deseuri infectioase
........................................;
b) cutie din carton, prevăzută în interior cu sac din plastic, pentru
deseuri infectioase ...........;
c) cutie din material rezistent la actiuni mecanice, cu închidere
temporară si definitivă, pentru deseuri întepătoare-tăietoare ...........................................................................................................;
d) sac negru pentru deseuri asimilabile celor menajere
............................................................ .
5. Descrieti cum se face transportul deseurilor în interiorul unitătii
până la spatiul de depozitare temporară (manual sau cu căruciorul, cu liftul
sau pe scări etc.) ........................................
6. Se folosesc containere mobile cu pereti rigizi în spatiul de
depozitare temporară?
Răspundeti cu DA sau NU ......................................................................................................
7. Descrieti spatiile de depozitare temporară
............................................................................
...................................................................................................................................................
8. Materialele si tehnicile de dezinfectie folosite pentru containerele
mobile
...................................................................................................................................................
9. Modul de eliminare finală a deseurilor periculoase. Răspundeti cu DA
sau NU în dreptul
fiecărei situatii mentionate la lit. a)-e):
a) ardere în crematoriul spitalului
.............................................................................................;
b) ardere în aer liber sau în instalatii improvizate
..................................................................;
c) ardere în crematoriul altei unităti sanitare
...........................................................................;
d) depozitare în depozitul municipal a deseurilor trimise fără aplicarea tratamentelor de neutralizare ......................................................................................................................................... ;
e) depozitare în depozitul municipal a deseurilor trimise după aplicarea
tratamentelor de neutralizare ............................................................................................................................................;
f) incinerator
.....................................................................................................................................;
g) depozitul pentru deseuri periculoase ........................................................................................;
h) altele, precizati
........................................................................................................................
10. Numărul de cazuri noi de boală diagnosticate la personalul unitătii
într-un an:
a) hepatita A ..............; c) hepatita non A non B ..............;
b) hepatita B ..............; d) plăgi tăiate/întepate .................
.
11. Numărul mediu de angajati în anul respectiv (se calculează astfel:
numărul total de
angajati lunar timp de 12 luni împărtit la 12) .................
Numele (scris lizibil) si semnătura coordonatorului echipei de
investigatie ................................
Data ...............................
ANEXA Nr. 6
FORMULAR
de identificare pentru transport si eliminare finală
(se completează în 3 exemplare)
1. Datele de identificare a unitătii producătoare de deseuri periculoase
......................................................................................................................................................
(denumirea completă si adresa)
2. Datele de identificare a agentului economic prestator de servicii de
transport, conform contractului . ......................................................................................................................................................
(denumirea completă, adresa, numărul de înmatriculare la registrul
comertului)
3. Datele de identificare a agentului economic prestator de servicii de
eliminare finală, conform contractului
.....................................................................................................................................................
(denumirea completă, adresa, numărul de înmatriculare la registrul
comertului)
4. Cantitatea de deseuri periculoase trimisă, transportată si eliminată
(kg) ..........................
5. Data si ora predării pentru transport
.....................................................................................
6. Numele (scris lizibil) si semnătura persoanei care a predat deseurile
periculoase pentru transport
......................................................................................................................................................
7. Numele (scris lizibil) si semnătura persoanei care a primit deseurile
periculoase pentru transport
......................................................................................................................................................
8. Data si ora predării pentru eliminarea finală
...........................................................................
9. Numele (scris lizibil) si semnătura persoanei care a predat deseurile
periculoase spre eliminare
......................................................................................................................................................
10. Numele (scris lizibil) si semnătura persoanei care a primit
deseurile periculoase spre eliminare
11. Data si ora eliminării finale ..................................................................................................
12. Procedura de eliminare finală utilizată ......................................................................................................................................................
13. Numele (scris lizibil) si semnătura persoanei responsabile din
partea agentului economic care efectuează eliminarea deseurilor periculoase
.....................................................................................................................................................
NOTĂ:
Exemplarul 1, semnat
de producător si transportator, rămâne la producător.
Exemplarul 2, semnat
de producător, transportator si de agentul economic care asigură eliminarea
finală, rămâne la agentul economic.
Exemplarul 3, semnat
de producător, transportator si agentul economic care asigură eliminarea
finală, se trimite la producător.
ANEXA Nr. 7
TABELE CENTRALIZATOARE
pentru cantitătile de deseuri rezultate din activităti medicale, produse
în sectii, compartimente si laboratoare
Denumirea completă a unitătii sanitare
...............................................................................................................................
Perioada în care s-a efectuat investigatia-sondaj
...........................................................................................................
1. Tabel centralizator pe sectii, compartimente, laboratoare
Nr. crt. |
Sectia/compartimentul/laboratorul1) |
Numărul mediu de paturi ocupate într-un interval de 24 de ore2) |
Cantitatea totală de deseuri, pe categorii, în kg/48 h |
Cantitatea medie pe sectiile cu paturi, în kg/(pat ocupat x 24 h) |
|
||||
1. |
|
|
Infectioase |
Întepătoare- tăietoare |
Asimilabile celor menajere |
Infectioase |
Întepătoare- tăietoare |
Asimilabile Celor menajere |
|
2. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL pe sectii, compartimente, laboratoare, pe categorii: |
Nu se comple- tează |
|
|
|
Nu se completează |
Nu se completează |
Nu se completează |
|
1) Se înscriu toate
sectiile cu paturi si toate compartimentele, laboratoarele etc. fără paturi.
2) Se completează numai
la sectiile cu paturi.
2. Tabel
centralizator pe întreaga unitate sanitară
Numărul mediu de
Cantitatea totală de deseuri, pe categorii, Cantitatea totală medie de deseuri,
pe categorii, paturi ocupate pe întreaga unitate sanitară, în kg/48 h pe
întreaga unitate sanitară, în g/(pat ocupat x 24 h) pe spital într-un interval de 24 de ore
Data completării
.......................................................................
Numele (scris
lizibil) si semnătura coordonatorului echipei de investigatie
................................
ANEXA Nr. 8
În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.334/2000 pentru completarea anexei la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitătilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 din 27 decembrie 2000, se fac următoarele rectificări:
- la nr. crt. 2, coloana 2, în loc de “…C.F. 2914” se va citi “…C.F.
2954”;
- la nr. crt. 7, coloana 2, în loc de “C.F. 867 transcris în C.F.
13871, nr. Topo 2069, 2068/2, 2070/1, 3581/1, 3116/2” se va citi “C.F.
13871, nr. topo 3124/6”.
În Procedura privind declararea lunară de către angajatori a
obligatiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru somaj, prevăzută în anexa
la Ordinul ministrului muncii si solidaritătii sociale nr. 110/2002, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 18 martie 2002, se face
următoarea rectificare:
- la art. 5 pct. 6, în loc de “6. rândul 3 «Contributia asiguratilor»
trebuie să asigure concordanta sumelor înscrise în coloanele 2, 3 si 4 cu
sumele înscrise pe rândul TOTAL I din anexa nr. 1, respectiv în coloanele 5, 6
si 7.” se va citi “6. rândul 3 «Contributia asiguratilor» trebuie să
asigure concordanta sumelor înscrise în coloanele 2, 3 si 4 cu sumele înscrise
pe rândul TOTAL GENERAL din anexa nr. 1, respectiv în coloanele 4, 5 si 6.”
În Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în
Domeniul Gazelor Naturale nr. 491/2002 privind aprobarea Listei centralizate la
nivel national a consumatorilor eligibili de gaze naturale, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 aprilie 2002, se face
următoarea rectificare:
- la art. 2 alin. (2), în loc de “… nr. 247/2001…” se va citi “…
nr. 247/2002…”.