MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 386         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 6 iunie 2002

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

219. - Ordin al ministrului sănătătii si familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitătile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza natională de date privind deseurile rezultate din activitătile medicale

 

Rectificări la :

- Hotărârea Guvernului nr. 1.334/2000 pentru completarea anexei la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitătilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale din România;

- Procedura privind declararea lunară de către angajatori a obligatiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru somaj, prevăzută în anexa la Ordinul ministrului muncii si solidaritătii sociale nr. 110/2002;

- Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 491/2002 privind aprobarea Listei centralizate la nivel national a consumatorilor eligibili de gaze naturale.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitătile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza natională de date

privind deseurile rezultate din activitătile medicale

 

Ministrul sănătătii si familiei,

având în vedere prevederile Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sănătate publică si ale art. 40 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată si modificată prin Legea nr. 426/2001,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale de sănătate publică nr. DB 3.421 din 1 aprilie 2002,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările si completările ulterioare,

emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitătile medicale, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Metodologia de culegere a datelor pentru baza natională de date privind deseurile rezultate din activitătile medicale, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă Conditiile de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deseurilor rezultate din activitătile medicale, prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 4. - Se aprobă utilizarea următoarelor formulare prevăzute în anexele nr. 4-7: formular pentru înscrierea cântăririlor trimestriale pentru fiecare sectie, compartiment sau laborator, chestionar pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitătile medicale,

formular de identificare pentru transport si eliminare finală, tabele centralizatoare pentru cantitătile de deseuri rezultate din activităti medicale, produse în sectii, compartimente si laboratoare.

Art. 5. - Se aprobă utilizarea pictogramei “Pericol biologic” prevăzute în anexa nr. 8.

Art. 6. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 7. - În toate unitătile sanitare activitătile legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitătile medicale fac parte din obligatiile profesionale si vor fi înscrise în fisa postului fiecărui salariat.

Art. 8. - Sumele necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin se cuprind în bugetul de venituri si cheltuieli al fiecărei unităti sanitare.

Art. 9. - Introducerea si aplicarea prevederilor prezentului ordin si elaborarea planului anual privind gestionarea deseurilor sunt obligatorii pentru obtinerea autorizatiei sanitare sau pentru acreditarea unitătilor sanitare.

Art. 10. - (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin unitătile în care se desfăsoară activităti medicale vor elabora, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, planul de gestionare a deseurilor rezultate din activităti medicale.

(2) Planul de gestionare prevăzut la alin. (1) este analizat si actualizat anual.

(3) Planul de gestionare prevăzut la alin. (1) este cuprins în documentatia necesară pentru autorizarea sanitară a unitătilor în care se desfăsoară activităti medicale.

Art. 11. - În termen de 6 luni de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Sănătătii si Familiei va elabora standardul national care aprobă metodele specifice de testare a rezistentei la actiuni mecanice pentru recipientele de colectare a deseurilor întepătoare-tăietoare, rezultate din activitatea medicală, de productie românească.

Art. 12. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sanctionează conform Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igienă si sănătate publică, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 13. - Directia generală de sănătate publică, Directia generală a bugetului sănătătii, Inspectia Sanitară de Stat, Institutul de Sănătate Publică Bucuresti, ministerele cu retea sanitară proprie si unitătile care desfăsoară activităti medicale, indiferent de forma de organizare, vor aduce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 14. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătătii nr. 663/1999 privind gestionarea deseurilor rezultate din activitătile medicale.

Art. 15. - Prezentul ordin va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

 

Bucuresti, 1 aprilie 2002.

Nr. 219.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORME TEHNICE

privind gestionarea deseurilor rezultate din activitătile medicale

CAPITOLUL I

Obiective si domenii de aplicare

 

            Art. 1. - Normele tehnice privind gestionarea deseurilorrezultate din activitătile medicale (norme tehnice) reprezintă reglementarea modului în care se colectează, se ambalează, se depozitează temporar, se transportă si se elimină aceste deseuri, o atentie deosebită acordându-se deseurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului si afectarea stării de sănătate.

Art. 2. - (1) Prezentele norme tehnice se aplică de către toate unitătile în care se desfăsoară activităti medicale în urma cărora sunt produse deseuri, indiferent de forma de organizare.

(2) Producătorul de deseuri este răspunzător pentru îndepărtarea si eliminarea deseurilor rezultate din activitatea sa.

(3) Unitătile sanitare elaborează si aplică cu prioritate programe, strategii de management si proceduri medicale care să prevină producerea de deseuri periculoase sau să reducă pe cât posibil cantitătile produse.

(4) Unitătile sanitare elaborează si aplică planul propriu de gestionare a deseurilor rezultate din activitătile medicale, în concordantă cu regulamentele interne si cu codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare.

Art. 3. - Producătorii de deseuri au următoarele obligatii:

a) să diminueze cantitătile de deseuri ce urmează să fie eliminate, încă din etapa de producere, prin toate mijloacele disponibile;

b) să promoveze reutilizarea si reciclarea acelor categorii de deseuri care se pretează la aceste operatiuni;

c) să separe la locul de producere deseurile periculoase de cele nepericuloase.

Art. 4. - Prezentele norme tehnice se aplică în toate unitătile sanitare care produc deseuri, si anume:

a) producătorii mari:

- spitalele judetene si municipale;

- clinicile universitare;

- institutele de cercetare medicală si farmaceutică;

- Agentia Natională a Medicamentului;

- institutele de medicină legală;

- serviciile judetene de medicină legală;

- unitătile preclinice din universitătile si facultătile de medicină si farmacie;

- unitătile de productie, depozitare si păstrare a medicamentelor si a produselor biologice;

b) producătorii medii:

- centrele de diagnostic si tratament;

- centrele de transfuzii;

- centrele de recoltare si conservare a sângelui;

- laboratoarele;

- serviciile de prosectură ale spitalelor;

- spitalele de pneumologie;

- cabinetele medicale de orice specialitate si cabinetele stomatologice;

- spitalele si clinicile particulare;

c) producătorii mici:

- laboratoarele de tehnică dentară;

- laboratoarele de sănătate mentală;

- spitalele de bolnavi psihici cronici;

- spitalele de recuperare;

- bazele de tratament balnear;

- sălile de pregătire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare;

- centrele de plasament;

- centrele de îngrijire si asistentă;

- cabinetele medicale din institutii, întreprinderi, scoli, licee, grădinite;

- cabinetele pentru realizarea tatuajelor;

- centrele pentru tratamente cosmetice/înfrumusetare;

- unitătile farmaceutice - farmacii, drogherii;

- centrele de optică medicală;

- centrele de acupunctură.

Art. 5. - Prezentele norme tehnice nu se referă la gestionarea deseurilor radioactive a căror gestionare este prevăzută în reglementări specifice.

 

CAPITOLUL II

Definitii

 

Art. 6. - Prin prezentul ordin sunt definiti următorii termeni:

a) deseurile rezultate din activităti medicale – toate deseurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc în unitătile sanitare;

b) deseurile nepericuloase - deseurile a căror compozitie este asemănătoare cu cea a deseurilor menajere si care nu prezintă risc major pentru sănătatea umană si pentru mediu;

c) deseurile periculoase - deseurile rezultate din activităti medicale, care constituie un risc real pentru sănătatea umană si pentru mediu si care sunt generate în unitateasanitară în cursul activitătilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicală, inclusiv de cercetare medicală si producere, testare, depozitare si distributie a medicamentelor si produselor biologice;

d) deseurile anatomo-patologice si părti anatomice - deseurile care includ tesuturile si organele, părtile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; în această categorie se includ si animalele de laborator utilizate în activitatea de diagnostic, cercetare si experimentare;

e) deseurile infectioase - deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit în contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor;

f) deseurile chimice si farmaceutice - substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;

g) deseurile întepătoare-tăietoare - deseurile care pot produce leziuni mecanice prin întepare sau tăiere;

h) deseurile radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitătile nucleare medicale, de diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive;

i) unitatea sanitară - orice unitate publică sau privată care desfăsoară activităti cu profil sanitar;

j) activitatea medicală - orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare si recuperare a stării de sănătate, care implică sau nu implică utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatură medicală;

k) sistemul de gestionare a deseurilor - totalitatea activitătilor de colectare separată la locul de producere, ambalare, depozitare intermediară, transport si eliminare finală;

l) depozitarea temporară - păstrarea pe o perioadă limitată a deseurilor ambalate corespunzător în spatii special destinate si amenajate, până la preluarea si transportul lor la locul de eliminare finală;

m) eliminarea finală - totalitatea metodelor si tratamentelor fizice, chimice si biologice aplicate deseurilor periculoase rezultate din activitătile medicale, care vizează eliminarea pericolelor si riscurilor potentiale asupra mediului si asupra stării de sănătate a populatiei, precum si reducerea volumului de deseuri;

n) incinerarea deseurilor - arderea deseurilor în instalatii speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi înalte de combustie ce determină neutralizarea deseurilor, utilizându-se echipamente de retinere si purificare a gazelor;

o) depozitarea sanitară - depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicală în locuri special amenajate, denumite depozite de deseuri periculoase sau nepericuloase. Deseurile periculoase sunt depozitate în depozitul de deseuri după ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare;

p) fisa internă a gestiunii deseurilor - formularul de păstrare a evidentei deseurilor produse în unitătile sanitare, cu date privind circuitul complet al deseurilor de la producere si până la eliminarea finală a acestora, conform Hotărârii Guvernului nr. 155/1999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor.

 

CAPITOLUL III

Clasificări

 

Art. 7. - Clasificarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicală se face pe criterii practice, după cum urmează:

1. deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de distribuire a hranei; aceste deseuri se colectează si se îndepărtează la fel ca deseurile menajere. Deseurile asimilabile celor menajere încetează să mai fie nepericuloase când sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase. Următoarele materiale se includ în categoria deseurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli contagioase), sacii si alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticlă care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice etc.;

2. deseurile periculoase se clasifică în:

a) deseurile anatomo-patologice si părti anatomice, care cuprind părti anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrică (fetusi, placente), părti anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în urma activitătilor de cercetare si experimentare. Toate aceste deseuri se consideră infectioase conform Precautiunilor universale;

b) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit în contact cu sângele ori cu alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au continut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, mănusi, sonde si alte materiale de unică folosintă, comprese, pansamente si alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.;

c) deseurile întepătoare-tăietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unică folosintă, pipete, sticlărie de laborator ori altă sticlărie spartă sau nu, care au venit în contact cu material infectios. Aceste deseuri se consideră infectioase conform Precautiunilor universale;

d) deseurile chimice si farmaceutice sunt deseurile care includ serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depăsit, medicamentele expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite în laboratoare. Substantele de curătenie si dezinfectie deteriorate ca urmare a depozitării lor necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depăsit vor fi considerate deseuri chimice, de exemplu: substante dezinfectante, substante tensioactive etc.

Art. 8. - Materialele folosite în practica medicală, care sunt de utilizare îndelungată (nu de unică utilizare), pot fi recuperate, refolosite si reciclate după ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele si instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator, sunt si ele supuse sterilizării.

 

CAPITOLUL IV

Colectarea la locul de producere (sursă)

 

Art. 9. - Colectarea si separarea deseurilor pe categorii sunt primele etape în gestionarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicală. În situatia în care nu se realizează separarea deseurilor pe categorii, întreaga cantitate de deseuri se tratează ca deseuri periculoase.

 

CAPITOLUL V

Ambalarea deseurilor

 

Art. 10. - Ambalajul în care se face colectarea si care vine în contact direct cu deseurile periculoase rezultate din activitatea medicală este de unică folosintă si se elimină o dată cu continutul.

Art. 11. - Codurile de culori ale ambalajelor în care se colectează deseurile din unitătile sanitare sunt:

a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, tăietoare-întepătoare, chimice si farmaceutice);

b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile celor menajere).

Art. 12. - Pentru deseurile infectioase si tăietoareîntepătoare se foloseste pictograma “Pericol biologic”.

Pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: “Inflamabil”, “Corosiv”, “Toxic” etc.

Art. 13. - Pentru deseurile infectioase care nu sunt tăietoare-întepătoare se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcati cu galben. Atât cutiile prevăzute în inteior cu saci din polietilenă, cât si sacii sunt marcati cu pictograma “Pericol biologic”. Sacii trebuie să fie confectionati din polietilenă de înaltă densitate pentru a avea rezistentă mecanică mare; termosuturile trebuie să fie continue, rezis- tente si să nu permită scurgeri de lichid. Sacul trebuie să se poată închide usor si sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale deseurilor. Sacul se introduce în pubele prevăzute cu capac si pedală sau în portsac. Înăltimea sacului trebuie să depăsească înăltimea pubelei, astfel încât sacul să se răsfrângă peste marginea superioară a acesteia, iar surplusul trebuie să permită închiderea sacului în vederea transportului sigur.

Gradul de umplere a sacului nu va depăsi trei pătrimi din volumul său. Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este cuprinsă între 50-70 µ.

Art. 14. - Deseurile întepătoare-tăietoare se colectează în cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile trebuie prevăzute la partea superioară cu un capac special care să permită introducerea deseurilor si să împiedice scoaterea acestora după umplere, fiind prevăzute în acest scop cu un sistem de închidere definitivă. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringă si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectionează aceste cutii trebuie să permită incinerarea cu riscuri minime pentrumediu. Cutiile trebuie prevăzute cu un mâner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediară si, ulterior, la locul de eliminare finală. Cutiile au culoarea galbenă si sunt marcate cu pictograma “Pericol biologic”. Cutiile se avizează din punct de vedere sanitary de către Ministerul Sănătătii si Familiei - Directia generală de sănătate publică.

Art. 15. - Recipientul destinat colectării deseurilor întepătoare-tăietoare trebuie să aibă următoarele caracteristici:

a) să fie impermeabil si să prezinte etanseitate, iar prin sistemul de închidere definitivă să impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipulează deseurile întepătoare-tăietoare si a mediului, precum si posibilitatea de refolosire a acestora de către persoane din exteriorulunitătii sanitare;

b) să fie inscriptionat, în cazul recipientelor importate, si în limba română. Inscriptia trebuie să cuprindă: modul de utilizare, pictograma “Pericol biologic”, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitară care a folosit recipientul, persoana desemnată responsabilă cu manipularea sa, data umplerii definitive;

c) să fie avizat de Ministerul Sănătătii si Familiei după ce a fost supus procedurilor de testare specifică a rezistentei materialului la actiuni mecanice. Testele trebuie să fie realizate de către laboratoare acreditate pentru astfel de testări, rezultatele testelor determinând calitatea produsului. Produsul, în urma testării, nu trebuie să îsi modifice niciuna dintre caracteristicile privitoare la structură, formă, culoare.

Art. 16. - În situatia în care numai acele de seringă sunt colectate în recipientele descrise la art. 14 si 15, seringile pot fi colectate separat în cutii de carton rigid prevăzute în interior cu sac din polietilenă de înaltă densitate, de culoare galbenă, si marcate cu pictograma “Pericol biologic”. Termosuturile sacului trebuie să fie continue, rezistente si să nu permită scurgeri de lichid. La confectionarea sacului trebuie să se respecte cerintele art. 13.

Art. 17. - Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi în locul sacilor de polietilenă cutiile din carton rigid prevăzute în interior cu sac de polietilenă, marcate cu galben si cu pictograma “Pericol biologic”.

Art. 18. - Al doilea ambalaj în care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi, aflate în spatiul de depozitare temporară. Containerele pentru deseuri infectioase si întepătoare-tăietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate “Deseuri medicale” si poartă pictograma “Pericol biologic”. Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, usor lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul trebuie să fie etans si prevăzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel încât să se asigure preluarea întregiicantităti de deseuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive. În aceste containere nu se depun deseuri periculoase neambalate (vrac) si nici deseuri asimilabile celor menajere.

Art. 19. - Părtile anatomice destinate incinerării sunt colectate în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevăzute în interior cu sac din polietilenă de înaltă densitate, sau în saci din polietilenă cu marcaj galben, specialdestinati acestei categorii de deseuri. Sacii trebuie să fie perfect etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. În cazul recuperării placentelor, acestea sunt ambalate si supuse dezinfectiei în conformitate cu cerintele beneficiarului.

Art. 20. - În cazul înhumării în cimitire părtile anatomice sunt ambalate si refrigerate, după care se vor depune în cutii speciale, etanse si rezistente. Aceste cutii au un marcaj specific.

Art. 21. - Animalele de laborator urmează ciclul de eliminare a deseurilor periculoase chiar si după autoclavare.

Art. 22. - Deseurile chimice si farmaceutice se colectează în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului (“Inflamabil”, “Corosiv”, “Toxic” etc.). Ele se îndepărtează conform prevederilor legale privind deseurile chimice periculoase.

Art. 23. - Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscriptionati “Deseuri nepericuloase”. În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenti si incolori.

Art. 24. - Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare a sectiei sau laboratorului care a produs deseurile (denumirea sectiei sau laboratorului si data). În cazul în care nu există etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apă, direct pe sacul gol sau pe cutie.

 

CAPITOLUL VI

Depozitarea temporară

 

Art. 25. - Depozitarea temporară trebuie realizată în functie de categoriile de deseuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate în încăperile destinate depozitării temporare.

Art. 26. - Durata depozitării temporare va fi cât mai scurtă posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igienă în vigoare. Pentru deseurile periculoase durata depozitării temporare nu trebuie să depăsească 72 de ore, din care 48 de ore în incinta unitătii si 24 de ore pentru transport si eliminare finală.

Art. 27. - Spatiul de depozitare temporară trebuie să existe în fiecare unitate sanitară. Amenajarea spatiului pentru depozitarea temporară trebuie prevăzută în proiectul initial al unitătii, în cazul noilor constructii. Unitătile sanitare care nu au fost prevăzute în proiect cu spatii pentru depozitare temporară le vor construi sau le vor amenaja ulterior.

Art. 28. - Spatiul de depozitare temporară trebuie să aibă două compartimente:

a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevăzut cu dispozitiv de închidere care să permită numai accesul persoanelor autorizate;

b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igienă în vigoare privind mediul de viată al populatiei.

Art. 29. - Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie să permită depozitarea temporară a cantitătii de deseuri periculoase acumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale acestora. Spatiul de depozitare temporară a deseurilor periculoase este o zonă cu potential septic si trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de închidere.

Încăperea trebuie prevăzută cu sifon de pardoseală pentru evacuarea în reteaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curătării si dezinfectiei. Spatiul de depozitare trebuie prevăzut cu ventilatie corespunzătoare pentru asigurarea temperaturilor scăzute care să nu permită descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare în scopul prevenirii aparitiei vectorilor (insecte, rozătoare).

Art. 30. - Deseurile asimilabile celor menajere se depozitează si se evacuează conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată si modificată prin Legea nr. 426/2001, si ale Ordinului ministrului sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viată al populatiei.

 

CAPITOLUL VII

Transportul

 

Art. 31. - Transportul deseurilor periculoase până la locul de eliminare finală se face cu respectarea strictă a normelor de igienă si securitate în scopul protejării personalului si populatiei generale.

Art. 32. - Transportul deseurilor periculoase în incinta unitătii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Deseurile sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Cărucioarele si containerele mobile se spală si se dezinfectează după fiecare utilizare, în locul unde sunt descărcate.

Art. 33. - Transportul extern (în afara unitătii sanitare) al deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se face în conformitate cu reglementările în vigoare, elaborate de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Ministerul Sănătătii si Familiei.

Art. 34. - Transportul deseurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de eliminare finală se face pe rute avizate de Directia de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti.

Art. 35. - Vehiculul care transportă deseurile periculoase trebuie conceput, amenajat special si avizat sanitar de Ministerul Sănătătii si Familiei.

Art. 36. - Vehiculul care transportă deseurile periculoase trebuie să răspundă următoarelor cerinte minime:

a) compartimentul destinat containerelor să fie separate de cabina soferului si realizat din materiale usor lavabile si rezistente la agentii chimici folositi la dezinfectie;

b) să aibă dispozitive de fixare a containerelor în timpultransportului;

c) să fie utilat cu sisteme etanse de închidere a usilor compartimentului destinat containerelor, pentru a se evita pierderile de orice fel din timpul transportului;

d) să contină sisteme de asigurare împotriva răspândirii deseurilor periculoase în mediu în caz de accident.

Art. 37. - Conducătorul auto trebuie să aibă cunostinte referitoare la natura încărcăturii si la normele de igienă privind deseurile periculoase rezultate din activitatea medicală.

 

CAPITOLUL VIII

Eliminare finală

 

Art. 38. - Eliminarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se face în conformitate cu reglementările în vigoare referitoare la această categorie de deseuri.

Art. 39. - Deseurile periculoase produse de unitătile sanitare trebuie eliminate prin procedee autorizate, specificefiecărei categorii de deseuri.

Art. 40. - Metodele de eliminare trebuie să asigure distrugerea rapidă si completă a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru starea de sănătate a populatiei.

Art. 41. - Metodele folosite pentru eliminarea finală a deseurilor rezultate din activitatea medicală sunt:

a) incinerarea - incineratoarele trebuie să respecte normele si standardele în vigoare privind emisiile de gaze în atmosferă si pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare;

b) depozitarea în depozitul de deseuri - la nivelul unitătii sanitare deseurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare, cum ar fi: autoclavare, dezinfectie chimică, dezinfectie cu microunde, încapsulare, iradiere, înainte de a fi eliminate final prin depozitare în depozitul de deseuri.

Art. 42. - (1) Deseurile asimilabile celor menajere nu necesită tratamente speciale si se includ în ciclul de eliminare a deseurilor municipale.

(2) Exceptie fac resturile alimentare provenite din spitalele de boli contagioase, care necesită autoclavare înainte de a fi preluate de serviciile de salubritate.

 

CAPITOLUL IX

Evidenta cantitătilor de deseuri produse de unitatea sanitară

 

Art. 43. - Fiecare producător este obligat să cunoascăcantitătile de deseuri produse.

Art. 44. - Pentru cunoasterea cantitătilor de deseuri produse în unitatea sanitară se aplică metodologia de investigatie-sondaj pentru culegerea periodică a datelor si pentru calcularea cantitătilor medii lunare, conform anexei nr. 2.

 

CAPITOLUL X

Înregistrarea datelor privind deseurile periculoase predate contractantilor de servicii pentru transport si eliminare finală

 

Art. 45. - Înregistrarea datelor reprezintă controlul ciclului producere-transport-eliminare finală de către producător.

Art. 46. - Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finală a deseurilor periculoase care părăsesc unitatea producătoare în scopul eliminării finale, conform anexei nr. 6, se completează si se semnează în 3 exemplare de către producător si transportator la predarea/primirea fiecărui transport. Un exemplar rămâne la producător, iar celelalte două exemplare se semnează de către agentul economic care efectuează operatiunea de eliminare finală.

După eliminarea finală un exemplar rămâne la agentul economic care a efectuat operatiunea de eliminare finală, iar al treilea exemplar se returnează prin postă la producător de către agentul economic care a făcut operatiunea de eliminare finală.

Art. 47. - Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finală a deseurilor contine următoarele date:

a) datele de identificare pentru unitatea producătoare si pentru agentii economici prestatori de servicii de transport si eliminare finală;

b) cantitătile de deseuri periculoase trimise, transportate si tratate;

c) data si ora pentru fiecare etapă (predare/primire pentru transport, predare/primire la agentul economic care va face eliminarea finală);

d) numele si semnăturile responsabililor, pentru fiecare etapă, din partea producătorului si din partea prestatorilor de servicii care au primit/predat deseurile si au aplicat procedeul de eliminare stipulat în contract;

e) procedura de eliminare finală utilizată.

 

CAPITOLUL XI

Educarea si formarea personalului

 

Art. 48. - Pentru aplicarea prezentului ordin personalul responsabil cu gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicală trebuie instruit sub coordonarea Ministerului Sănătătii si Familiei - Directia generală de sănătate publică.

Art. 49. - Unitatea este obligată să asigure educarea si formarea profesională continuă pentru angajati, în următoarele situatii:

a) la angajare;

b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;

c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;

d) la introducerea de tehnologii noi;

e) la recomandarea medicului Serviciului de prevenire si control ale infectiilor nozocomiale (SPCIN) sau a medicului delegat cu responsabilităti în prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale, care a constatat nereguli în aplicarea codului de procedură, precum si la recomandarea inspectorilor sanitari de stat;

f) la recomandarea coordonatorului activitătii de protectie a mediului;

g) periodic, indiferent dacă au survenit sau nu schimbări în sistemul de gestionare a deseurilor.

Art. 50. - Perioada dintre două cursuri succesive va fi stabilită de medicul SPCIN, coordonatorul activitătii de protectie a mediului sau de medicul delegat cu responsabilităti în prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale, dar nu va depăsi 12 luni.

Art. 51. - Personalul implicat în sistemul de gestionare a deseurilor periculoase trebuie să cunoască:

a) tipul si cantitătile de deseuri produse în unitate;

b) riscurile pentru mediu si sănătatea umană în fiecare etapă a ciclului de eliminare a deseurilor;

c) planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitătile medicale, cu regulamentele interne si codurile de procedură pentru colectarea, depozitarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase.

 

CAPITOLUL XII

Responsabilităti în domeniul gestionării deseurilor rezultate din activitătile medicale

 

Art. 52. - Directorul unitătii:

a) initiază programul de introducere a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;

b) prevede fondurile necesare pentru asigurarea functionării sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;

c) nominalizează persoanele responsabile cu activitătile specifice sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;

d) controlează modul în care functionează sistemul de gestionare a deseurilor periculoase;

e) aprobă planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitătile medicale, pe baza regulamentelor interne si a codurilor de procedură ale sistemului de gestionare a deseurilor periculoase din unitate;

f) aprobă planul de formare profesională continuă.

Art. 53. - Coordonatorul activitătii de protectie a mediului:

a) elaborează si supune spre aprobare conducerii planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitătile medicale, pe baza regulamentelor interne si a codurilor de procedură pentru colectarea, depozitarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase;

b) coordonează si răspunde de sistemul de gestionare a deseurilor în unitatea sanitară;

c) stabileste codul de procedură a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;

d) evaluează cantitătile de deseuri periculoase si nepericuloase produse în unitatea sanitară;

e) coordonează investigatia-sondaj pentru determinarea cantitătilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor; în acest sens are toate atributiile coordonatorului echipei de investigare, conform anexei nr. 2;

f) supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deseurilor periculoase;

g) propune si alege metodele de tratare si solutia de eliminare finală într-un mod cât mai eficient a deseurilor periculoase în cadrul unitătii sanitare;

h) propune directorului unitătii agentul economic prestator de servicii de transport si eliminarea finală a deseurilor;

i) colaborează cu medicul-sef SPCIN sau cu medicul delegat cu responsabilităti în prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale în scopul derulării unui sistem de gestionare corect si eficient a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicală.

Art. 54. - Medicul-sef SPCIN sau medicul delegat cu responsabilităti în prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale:

a) participă la stabilirea codului de procedură a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;

b) participă la buna functionare a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;

c) supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deseurilor periculoase;

d) răspunde de educarea si formarea continuă a personalului;

e) elaborează si aplică planul de educare si formare continuă;

f) participă la coordonarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantitătilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei de date nationale si a evidentei gestiunii deseurilor.

Art. 55. - Seful serviciului administrativ:

a) asigură si răspunde de aprovizionarea unitătii cu materiale necesare sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;

b) asigură si răspunde de întretinerea instalatiilor de incinerare din incinta unitătii (dacă este cazul);

c) controlează respectarea conditiilor tehnice stipulate în contractul încheiat cu agentii economici care prestează activitătile de transport si eliminarea finală a deseurilor periculoase.

Art. 56. - Medicul sef de sectie:

a) controlează modul în care se aplică codul de procedură stabilit pe sectie;

b) participă la realizarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantitătilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor;

c) semnalează imediat directorului adjunct economic si sefului serviciului administrativ deficientele în sistemul de gestionare a deseurilor.

Art. 57. - Medicul care îsi desfăsoară activitatea în sistem public sau privat, în spital, sau, după caz, ca medic de familie, medic de întreprindere, medic scolar, medic stomatolog, medicul unitătii militare, medicul penitenciarului:

a) supraveghează modul în care se aplică codul de procedură stabilit în sectorul lui de activitate;

b) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;

c) aplică metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitătilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.

Art. 58. - Asistenta-sefă:

a) răspunde de aplicarea codului de procedură;

b) prezintă medicului sef de sectie sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deseurilor periculoase;

c) aplică metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitătilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.

Art. 59. - Asistenta:

a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;

b) aplică metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitătilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei de date nationale si a evidentei gestiunii deseurilor.

Art. 60. - Infirmiera:

a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;

b) aplică metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitătilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.

Art. 61. - Îngrijitoarea pentru curătenie:

a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;

b) asigură transportul deseurilor pe circuitul stabilit de codul de procedură;

c) aplică metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitătilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.

 

ANEXA Nr. 2

 

METODOLOGIA

de culegere a datelor pentru baza natională de date privind deseurile rezultate din activitătile medicale

 

1. Introducere

Culegerea datelor referitoare la deseurile rezultate din activitătile medicale se va face prin metoda investigatieisondaj si este necesară pentru completarea bazei nationale de date privind deseurile si pentru evidenta gestiunii deseurilor conform Hotărârii Guvernului nr. 155/1999. Deseurile radioactive sunt gestionate în România conform Normelor republicane de securitate nucleară; regimul de lucru cu surse radioactive.

2. Echivalenta definitiilor utilizate pentru categoriile de deseuri cu denumirile din Catalogul European al Deseurilor

Denumirile categoriilor de deseuri definite mai sus sunt corespondente cu următoarele denumiri din Catalogul European al Deseurilor cuprins în Hotărârea Guvernului nr. 155/1999:

2.1. deseurile nepericuloase corespund codului 18 01 04 si sunt deseuri ale căror colectare si eliminare nu fac  obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infectiilor (cum ar fi: îmbrăcăminte, lenjerie, aparate ghipsate, scutece);

2.2. deseurile anatomo-patologice corespund codului18 01 02 - fragmente din organe si organe umane, incluzând recipiente pentru sânge si sânge conservat;

2.3. deseuri infectioase corespund codului 18 01 03 - alte deseuri ale căror colectare si eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infectiilor (de exemplu: seringi folosite);

2.4. deseurile întepătoare-tăietoare corespund codului 18 01 01 - obiecte ascutite (de exemplu: ace folosite);

2.5. deseuri chimice si farmaceutice corespund codului 18 01 05 - substante chimice si medicamente expirate.

3. Investigatia-sondaj

Investigatia-sondaj este actiunea de culegere si analiză a datelor si a informatiilor privind sistemul de gestionare a deseurilor din unitatea sanitară, cantitatea produsă pe tipuri de deseuri, în vederea completării bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor conform Hotărârii Guvernului nr. 155/1999.

3.1. Obiectivele investigatiei-sondaj

Principalele obiective ale investigatiei-sondaj sunt următoarele:

3.1.1. Evaluarea sistemului folosit pentru gestionarea deseurilor rezultate din activitătile medicale în unitatea respectivă: descrierea situatiei actuale privind colectarea separată la locul de producere, ambalarea, depozitarea intermediară, transportul, eliminarea finală, codurile de proceduri si sistemul de formare a personalului, prin completarea chestionarului (anexa nr. 5).

3.1.2. Măsurarea prin cântărire a deseurilor produse într-un anumit interval, înscrierea datelor în formular (anexa nr. 4) si calcularea cantitătilor de deseuri produse în unitatea sanitară, cantitătile totale si medii.

3.1.3. Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru personalul unitătii sanitare, pacienti si pentru populatia generală, managementul riscurilor legate de gestionarea deseurilor periculoase, informarea si educarea personalului.

3.2. Echipa de investigatie

Echipa de investigatie este formată din coordonator si membrii echipei. Atât coordonatorul, cât si membrii echipei sunt persoane calificate din unitatea sanitară respective si/sau din Directia de sănătate publică.

3.2.1. Atributiile coordonatorului echipei de investigatie

Principalele atributii ale coordonatorului echipei de investigatie sunt următoarele:

- conduce întreaga activitate de investigatie desfăsurată în unitatea sanitară respectivă;

- stabileste componenta echipei de investigatie si coordonează activitatea ei;

- instruieste membrii echipei care participă la investigatie;

- supraveghează si verifică modul în care se aplică metodologia;

- urmăreste corectitudinea înscrierii de către membrii echipei a cantitătilor de deseuri;

- efectuează analiza datelor culese;

- elaborează si semnează raportul final al investigatiei;

- prezintă raportul final spre semnare directorului unitătii sanitare;

- comunică raportul de investigare la directia de sănătate publică judeteană sau a municipiului Bucuresti si la Institutul de Sănătate Publică Bucuresti la următoarele date: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie ale fiecărui an.

3.2.2. Atributiile membrilor echipei de investigatie

Principalele atributii ale membrilor echipei de investigatie sunt următoarele:

- instruiesc întregul personal medical în scopul participării la investigatie;

- aplică metodologia;

- urmăresc si verifică modul în care se respectă metodologia de către personalul medical;

- asistă si participă la cântăriri si înscriu cantitătile măsurate în tabel;

- calculează cantitătile totale, cantitătile medii si participă la analiza datelor.

4. Metodologia de culegere a datelor

4.1. Metodologia de culegere a datelor referitoare la deseurile rezultate din activitătile medicale cuprinde următoarele etape necesare pentru descrierea sistemului de gestionare a deseurilor produse în unitătile sanitare, pentru determinarea cantitătii de deseuri produse într-o anumită perioadă si pentru calcularea cantitătilor în vederea completării fisei interne de gestionare a deseurilor:

- instruirea personalului;

- metoda de lucru;

- modul de calculare a mediilor cantitătilor de deseuri produse, pentru baza natională de date;

- modul de calculare a cantitătii totale de deseuri lunare pentru completarea fiselor interne de gestionare a deseurilor conform Hotărârii Guvernului nr. 155/1999.

4.2. Instruirea personalului implicat în realizarea investigatiei-sondaj

Pentru realizarea investigatiei-sondaj se impune colaborarea cu întregul personal al unitătii sanitare, personal implicat direct în activităti legate de gestionarea deseurilor.

Personalul unitătii sanitare este reprezentat de:

- directorul economic al unitătii sanitare;

- asistentul-sef al unitătii sanitare;

- medicii si asistentii-sefi ai sectiilor sau compartimentelor;

- coordonatorul activitătii de protectie a mediului;

- medicul-sef al Serviciului de prevenire si control al infectiilor nozocomiale (SPCIN);

- infirmierele;

- îngrijitoarele pentru curătenie.

4.3. Instruirea constă în scurte întâlniri organizate cu personalul, în cadrul cărora se prezintă metodologia. În cadrul întâlnirii de informare se vor stabili punctele de colectare a deseurilor, în asa fel încât să nu existe alte căi de înlăturare a deseurilor clinice sau să se ocolească punctul de cântărire. Documentele pe care echipa de investigatie le face cunoscute personalului sunt următoarele:

1. chestionar pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitătile medicale (anexa nr. 5).

Se completează de investigatorul-sef pentru întreaga unitate sanitară;

2. formular pentru înscrierea cântăririlor pentru fiecare sectie, compartiment, laborator (anexa nr. 4). Se completează de membrul echipei de investigatie care asistă la cântăriri, pentru fiecare sectie, compartiment sau laborator;

3. material scris continând conditiile de colectare separată la sursă a deseurilor, pe categorii (anexa nr. 3).

4.4. Metoda de lucru

4.4.1. Periodicitatea efectuării investigatiei-sondaj

Investigatia-sondaj trebuie să se desfăsoare o dată pe trimestru, pentru a se surprinde variatiile cantitătilor dedeseuri în functie de anotimp, si trebuie să se realizeze în zilele de marti, miercuri si joi, pentru a se surprinde variatiile cantitătilor de deseuri din mijlocul săptămânii. Se va stabili si se va comunica personalului orarul cântăririlor: 3 cântăriri în 24 de ore, o perioadă de 48 de ore, astfel: se începe colectarea marti la ora 8,00, prima cântărire va fi făcută marti la ora 14,00, se continuă cu cântăririle marti la ora 20,00, miercuri la ora 8,00, 14,00 si 20,00, iar ultima cântărire se face joi la ora 8,00.

4.4.2. Colectarea deseurilor pe categorii

Etapa de colectare separată a deseurilor la locul de producere pe 3 categorii este urmată de cântărire.

Categoriile de deseuri sunt:

- deseuri asimilabile celor menajere;

- deseuri întepătoare-tăietoare;

- deseuri infectioase.

Deseurile colectate pe cele 3 categorii se ambalează conform normelor tehnice.

4.4.3. Depozitarea pe sectie până la cântărirea deseurilor

Deseurile ambalate se păstrează pe sectie până la oracântăririi. Deseurile se vor depozita în spatii încuiate în care nu au acces pacientii sau însotitorii acestora, până la efectuarea cântăririlor. În eventualitatea colectării unei cantităti mari de deseuri, acestea nu vor fi înlăturate de către îngrijitoarea de curătenie până ce nu se vor cântări.

4.4.4. Cântărirea deseurilor

Cântărirea deseurilor se va face cu acelasi tip de cântar în întreaga unitate sanitară. Cântarele trebuie să fie verificate din punct de vedere metrologic si calibrate înainte de cântărire. Unitatea de măsură a cantitătii de deseuri va fi kilogramul (kg) pentru toate tipurile de deseuri.

4.4.5. Înregistrarea datelor

4.4.5.1. Datele obtinute de la fiecare cântărire vor fi înregistrate în formularul pentru înscrierea cântăririlor, consemnându-se cu atentie: unitatea sanitară, sectia/compartimentul sau laboratorul, numărul total de paturi, numărul mediu de paturi ocupate în perioada investigatiei, data, ora cântăririlor, cantitătile de deseuri, pe categorii. Acest formular va fi semnat de fiecare persoană care efectuează cântăririle respective.

4.4.5.2. Echipa de investigatie va supraveghea permanent modul în care se aplică metodologia de culegere a datelor. Prezenta unui membru al echipei este necesară pentru a se evita erorile ce pot interveni în modul de separare pe categorii a deseurilor, de cântărire si de înregistrare a datelor.

4.4.5.3. Există cazuri particulare reprezentate de anumite sectii sau laboratoare, cum ar fi: anatomie patologică, laborator, farmacie, unde frecventa cântăririlor prevăzută în metodologie nu poate fi respectată datorită specificului activitătii si modului de producere a deseurilor. În această situatie cântărirea deseurilor se va face o singură dată pe zi, la ora 14,00, în zilele de marti, miercuri si joi.

Cântăririle de la aceste sectii vor fi, de asemenea, înscrise în formulare si vor intra în calculul general al măsurătorilorefectuate în întreaga unitate sanitară.

 

4.5. Modul de calcul al cantitătilor totale si al cantitătilor medii de deseuri produse, în vederea completării bazei nationale de date

4.5.1. Cantitatea totală de deseuri pe 48 de ore pe cele 3 categorii de deseuri, exprimată în kg/48 h, reprezintă cantitatea totală de deseuri din toate sectiile, compartimentele si laboratoarele spitalului. Pentru a se obtine cantitatea totală de deseuri pe întregul spital se face suma tuturor cantitătilor de deseuri (pe categorii) rezultate din toate sectiile, compartimentele si laboratoarele unitătii sanitare.

Cantitatea totală de deseuri pe categorii (kg/48 h) reprezintă suma cantitătilor de deseuri (pe categorii) rezultate în spital în cele 3 zile ale investigatiei-sondaj.

4.5.2. Numărul mediu de paturi ocupate pe sectie, respectiv spital, într-o perioadă de 24 de ore, reprezintă suma numărului de paturi ocupate în fiecare dintre cele 3 zile ale investigatiei-sondaj, împărtită la 3. Numărul se rotunjeste la întreg conform regulilor metrologice în vigoare.

4.5.3. Cantitatea medie de deseuri, pe categorii, din sectiile cu paturi, exprimată în kg/(pat ocupat x 24 h).

Calculul se face separat, pe sectiile cu paturi, prin însumarea cantitătilor de deseuri pe cele 3 categorii, rezultate în 48 de ore. Valorile obtinute se împart fiecare la 2, astfel rezultând valoarea cantitătii de deseuri produse în 24 de ore. Valorile rezultate pe 24 de ore se împart la numărul mediu de paturi ocupate pe sectiile respective într-o perioadă de 24 de ore.

Cantitatea medie de deseuri, pe sectiile cu paturi [kg/(pat ocupat x 24 h)] reprezintă suma cantitătilor de deseuri separat pe cele trei categorii/(2 x numărul mediu de paturi ocu pate într-o perioadă de 24 de ore pe sectiile respective).

4.5.4. Cantitătile totale medii de deseuri, exprimate în g/(pat ocupat x 24 h)

Se face suma cantitătilor de deseuri rezultate din toate sectiile (inclusiv laborator, farmacie si anatomie patologică) în 48 de ore pe fiecare categorie de deseuri. Suma se împarte la 2 pentru a se calcula valoarea într-un interval de 24 de ore. Valoarea rezultată se împarte la numărul mediu al paturilor ocupate o perioadă de 24 de ore si se înmulteste cu 1.000, pentru a rezulta cantitatea totală medie de deseuri pe spital, exprimată în g/(pat ocupat x 24 h).

Cantitatea totală medie de deseuri pe spital [g/(pat ocupat x 24 h)] reprezintă cantitatea de deseuri rezultată din toate sectiile x 1.000/(2 x numărul mediu al paturilor ocupate pe 24 h).

Nota 1: Cantitatea de deseuri rezultată din camerele de gardă si sălile de operatie se înregistrează la sectiile de care apartin camerele de gardă si sălile de operatie, după caz.

Nota 2: Cantitatea de deseuri produsă de compartimentele si laboratoarele fără paturi (exemplu: anatomie patologică, laborator de analize, farmacie etc.) se introduce în calculul cantitătilor totale de deseuri pe spital într-o perioadă de 48 de ore (vezi pct. 4.5.1).

4.6. Raportul investigatiei-sondaj va contine următoarele:

- componenta echipei de investigatie si responsabilitătile concrete (pe care sectii a lucrat, ce anume a efectuat etc.);

- perioada efectuării investigatiei-sondaj;

- descrierea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activităti medicale, aplicat în unitatea respectivă (vezi pct. 3.1.1); se anexează chestionarul conform anexei nr. 5, completat si semnat;

- datele privind cantitătile de deseuri (pe categorii) totale si medii, rezultate în urma investigatiei-sondaj; se anexează toate formularele completate cu datele brute, conform anexei nr. 4, pentru fiecare sectie, compartiment, laborator; se anexează tabelele centralizatoare 1 si 2, conform anexei nr. 7;

- observatii, comentarii si recomandări ale coordonatorului echipei de investigatie către conducerea unitătii sanitare.

4.7. Modul de calcul al cantitătii totale lunare de deseuri, pentru completarea fiselor interne de gestionare a deseurilor, conform Hotărârii Guvernului nr. 155/1999

Valoarea înscrisă în fisele interne se obtine prin înmultirea cantitătii totale de deseuri rezultate pe întregul spital, exprimată în kg/24 h, cu numărul de zile ale lunii respective.

 

ANEXA Nr. 3

 

CONDITII

de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deseurilor rezultate din activitătile medicale

 

1. Sacii negri sau transparenti se folosesc pentru colectarea deseurilor asimilabile celor menajere, de exemplu:ambalaje pentru materialele sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli infectioase), hârtie, bonete si măsti de unică folosintă, ghips necontaminat cu lichide biologice, sacii si alte ambalaje din material plastic, recipientele de sticlă care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice.

2. Sacii de culoare galbenă se folosesc pentru colectarea deseurilor infectioase, de exemplu: părti anatomice si anatomo-patologice (fetusi, placente, material biopsic) rezultate de la blocurile operatorii de chirurgie si obstetrică sau de la laboratoarele anatomo-patologice, tampoane, comprese îmbibate cu sânge sau cu alte lichide biologice, pansamente si alte materiale contaminate, recipiente care au continut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, materialele, instrumentele si echipamentele medicale de unică folosintă (de exemplu: mănusi, sonde si alte materiale de unică folosintă), membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator.

3. Cutiile cu pereti rigizi se folosesc pentru colectarea deseurilor întepătoare-tăietoare, de exemplu: seringi de unică folosintă, ace, catetere, perfuzoare cu tubulatură si ace, lame de bisturiu de unică folosintă, sticlărie (spartă sau nu) care a venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice, deseurile de la sectiile de hemodializă.

 

ANEXA Nr. 4

(Se completează pentru fiecare sectie/laborator/compartiment)

 

FORMULAR

pentru înscrierea cântăririlor trimestriale pentru fiecare sectie, compartiment sau laborator

 

1. Unitatea sanitară ............................................................................................................ (denumirea completă, localitatea, judetul)

2. Sectia/compartimentul/laboratorul în care s-au făcut cântăririle ............................................................................. (denumirea completă)

3. Numărul mediu de paturi ocupate în perioada investigatiei-sondaj .............................................................................

4. Numărul total de paturi pe sectie/compartiment ........................................................................................................

5. Tabelul de înscriere a cântăririlor:

 

 

Cântăriri (kg)

 

I

II

III

IV

V

VI

Data cântăririi

 

 

 

 

 

 

Ora cântăririi

 

 

 

 

 

 

Deseuri menajere

 

 

 

 

 

 

Deseuri infectioase

 

 

 

 

 

 

Deseuri întepătoare-tăietoare

 

 

 

 

 

 

Numele (scris lizibil) si semnătura membrului echipei care a făcut cântăririle

 

 

 

 

 

 

 

6. Observatii ......................................................................................................................................................

 

ANEXA Nr. 5

(Se completează pentru întreaga unitate sanitară)

 

CHESTIONAR

pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitătile medicale

           

1. Unitatea sanitară …................................................................................................................ (denumirea completă, localitatea, judetul)

2. Numărul total de paturi ..........................................................................................................

3. Numărul mediu de paturi ocupate la data investigatiei-sondaj ..............................................

4. Specificati dacă se folosesc ambalaje corespunzătoare pentru fiecare tip de deseuri, con-

form normelor tehnice. Răspundeti cu DA sau NU în dreptul fiecărei situatii mentionate la lit. a)-d):

a) sac galben pentru deseuri infectioase ........................................;

b) cutie din carton, prevăzută în interior cu sac din plastic, pentru deseuri infectioase ...........;

c) cutie din material rezistent la actiuni mecanice, cu închidere temporară si definitivă, pentru deseuri întepătoare-tăietoare ...........................................................................................................;

d) sac negru pentru deseuri asimilabile celor menajere ............................................................ .

5. Descrieti cum se face transportul deseurilor în interiorul unitătii până la spatiul de depozitare temporară (manual sau cu căruciorul, cu liftul sau pe scări etc.) ........................................

6. Se folosesc containere mobile cu pereti rigizi în spatiul de depozitare temporară?

Răspundeti cu DA sau NU  ......................................................................................................

7. Descrieti spatiile de depozitare temporară ............................................................................

...................................................................................................................................................

8. Materialele si tehnicile de dezinfectie folosite pentru containerele mobile

...................................................................................................................................................

9. Modul de eliminare finală a deseurilor periculoase. Răspundeti cu DA sau NU în dreptul

fiecărei situatii mentionate la lit. a)-e):

a) ardere în crematoriul spitalului .............................................................................................;

b) ardere în aer liber sau în instalatii improvizate ..................................................................;

c) ardere în crematoriul altei unităti sanitare ...........................................................................;

d) depozitare în depozitul municipal a deseurilor trimise fără aplicarea tratamentelor de neutralizare ......................................................................................................................................... ;

e) depozitare în depozitul municipal a deseurilor trimise după aplicarea tratamentelor de neutralizare  ............................................................................................................................................;

f) incinerator .....................................................................................................................................;

g) depozitul pentru deseuri periculoase ........................................................................................;

h) altele, precizati ........................................................................................................................ 

10. Numărul de cazuri noi de boală diagnosticate la personalul unitătii într-un an:

a) hepatita A ..............; c) hepatita non A non B ..............;

b) hepatita B ..............; d) plăgi tăiate/întepate ................. .

11. Numărul mediu de angajati în anul respectiv (se calculează astfel: numărul total de

angajati lunar timp de 12 luni împărtit la 12) .................

Numele (scris lizibil) si semnătura coordonatorului echipei de investigatie ................................

Data ...............................

 

ANEXA Nr. 6

 

FORMULAR

de identificare pentru transport si eliminare finală

(se completează în 3 exemplare)

 

1. Datele de identificare a unitătii producătoare de deseuri periculoase

......................................................................................................................................................

(denumirea completă si adresa)

2. Datele de identificare a agentului economic prestator de servicii de transport, conform contractului .            ......................................................................................................................................................

(denumirea completă, adresa, numărul de înmatriculare la registrul comertului)

3. Datele de identificare a agentului economic prestator de servicii de eliminare finală, conform contractului

.....................................................................................................................................................

(denumirea completă, adresa, numărul de înmatriculare la registrul comertului)

4. Cantitatea de deseuri periculoase trimisă, transportată si eliminată (kg) ..........................

5. Data si ora predării pentru transport .....................................................................................

6. Numele (scris lizibil) si semnătura persoanei care a predat deseurile periculoase pentru transport

......................................................................................................................................................

7. Numele (scris lizibil) si semnătura persoanei care a primit deseurile periculoase pentru transport

......................................................................................................................................................

8. Data si ora predării pentru eliminarea finală ...........................................................................

9. Numele (scris lizibil) si semnătura persoanei care a predat deseurile periculoase spre eliminare

......................................................................................................................................................

10. Numele (scris lizibil) si semnătura persoanei care a primit deseurile periculoase spre eliminare

11. Data si ora eliminării finale ..................................................................................................

12. Procedura de eliminare finală utilizată ......................................................................................................................................................

13. Numele (scris lizibil) si semnătura persoanei responsabile din partea agentului economic care efectuează eliminarea deseurilor periculoase

.....................................................................................................................................................

 

NOTĂ:

Exemplarul 1, semnat de producător si transportator, rămâne la producător.

Exemplarul 2, semnat de producător, transportator si de agentul economic care asigură eliminarea finală, rămâne la agentul economic.

Exemplarul 3, semnat de producător, transportator si agentul economic care asigură eliminarea finală, se trimite la producător.

 

ANEXA Nr. 7

 

TABELE CENTRALIZATOARE

pentru cantitătile de deseuri rezultate din activităti medicale, produse în sectii, compartimente si laboratoare

 

Denumirea completă a unitătii sanitare ...............................................................................................................................

Perioada în care s-a efectuat investigatia-sondaj ...........................................................................................................

1. Tabel centralizator pe sectii, compartimente, laboratoare

 

Nr.

crt.

Sectia/compartimentul/laboratorul1)

 

Numărul

mediu

de paturi

ocupate

într-un

interval

de 24

de ore2)

Cantitatea totală de deseuri, pe

categorii, în kg/48 h

Cantitatea medie pe sectiile

cu paturi, în kg/(pat

ocupat x 24 h)

 

 

1.

 

 

Infectioase

 

Întepătoare-

tăietoare

 

Asimilabile

celor

menajere

Infectioase

 

Întepătoare-

tăietoare

 

Asimilabile

Celor

menajere

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL pe sectii,

compartimente, laboratoare,

pe categorii:

Nu se

comple-

tează

 

 

 

Nu se

completează

Nu se

completează

Nu se

completează

 

 


1) Se înscriu toate sectiile cu paturi si toate compartimentele, laboratoarele etc. fără paturi.

2) Se completează numai la sectiile cu paturi.

2. Tabel centralizator pe întreaga unitate sanitară

Numărul mediu de Cantitatea totală de deseuri, pe categorii, Cantitatea totală medie de deseuri, pe categorii, paturi ocupate pe întreaga unitate sanitară, în kg/48 h pe întreaga unitate sanitară, în g/(pat ocupat x 24 h) pe spital într-un  interval de 24 de ore

 

Data completării .......................................................................

Numele (scris lizibil) si semnătura coordonatorului echipei de investigatie ................................

 

ANEXA Nr. 8

 

PICTOGRAMA “PERICOL BIOLOGIC“

 

RECTIFICĂRI

 

În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.334/2000 pentru completarea anexei la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitătilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 din 27 decembrie 2000, se fac următoarele rectificări:

- la nr. crt. 2, coloana 2, în loc de “…C.F. 2914” se va citi “…C.F. 2954”;

- la nr. crt. 7, coloana 2, în loc de “C.F. 867 transcris în C.F. 13871, nr. Topo 2069, 2068/2, 2070/1, 3581/1, 3116/2” se va citi “C.F. 13871, nr. topo 3124/6”.

 

În Procedura privind declararea lunară de către angajatori a obligatiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru somaj, prevăzută în anexa la Ordinul ministrului muncii si solidaritătii sociale nr. 110/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 18 martie 2002, se face următoarea rectificare:

- la art. 5 pct. 6, în loc de “6. rândul 3 «Contributia asiguratilor» trebuie să asigure concordanta sumelor înscrise în coloanele 2, 3 si 4 cu sumele înscrise pe rândul TOTAL I din anexa nr. 1, respectiv în coloanele 5, 6 si 7.” se va citi “6. rândul 3 «Contributia asiguratilor» trebuie să asigure concordanta sumelor înscrise în coloanele 2, 3 si 4 cu sumele înscrise pe rândul TOTAL GENERAL din anexa nr. 1, respectiv în coloanele 4, 5 si 6.”

 

În Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 491/2002 privind aprobarea Listei centralizate la nivel national a consumatorilor eligibili de gaze naturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 aprilie 2002, se face următoarea rectificare:

- la art. 2 alin. (2), în loc de “… nr. 247/2001…” se va citi “… nr. 247/2002…”.