MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 390         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 7 iunie 2002

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

293. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu

 

417. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 91 din 21 martie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 116 alin. (2) si (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

635. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Precizărilor referitoare la aplicarea conventiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea

si completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 93 din 21 iunie 2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 29 iunie 2001, cu următoarele modificări si completări:

1. La articolul I punctul 3, articolul 3 alineatul (2) literele c) si e) vor avea următorul cuprins:

“c) selectează proiectele prioritare din cadrul proiectelor înaintate;

............................................................................................

e) pune în aplicare deciziile pe care le adoptă Comitetul de avizare.”

2. La articolul I punctul 4, articolul 4 alineatul (1) litera a) va avea următorul cuprins:

“a) câte un reprezentant, la nivel de director general sau director, împuternicit prin ordin al ministrului de resort, din cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Sănătătii si Familiei, Ministerului Industriei si Resurselor, Ministerului Dezvoltării si Prognozei, Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, Ministerului Administratiei Publice si presedintii în exercitiu ai consiliilor de dezvoltare regională;”

3. La articolul I punctul 4, articolul 4 alineatul (1) litera c) se abrogă.

4. La articolul I punctul 10, articolul 9 va avea următorul cuprins:

“Art. 9. - (1) Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din:

a) o cotă de 3% din veniturile încasate de agentii economici colectori sau valorificatori de deseuri feroase si neferoase;

b) sumele încasate pentru emisiile de poluanti în atmosferă ce afectează factorii de mediu, prevăzute în anexa nr. 1;

c) veniturile încasate din utilizarea de noi terenuri pentru depozitarea deseurilor reciclabile, prevăzute în anexa nr. 2;

d) o cotă de 3% din valoarea ambalajelor comercializate de producători si importatori, cu exceptia celor utilizate pentru medicamente;

e) o cotă de 2% din valoarea substantelor chimice periculoase comercializate de producători si importatori, prevăzute în anexa nr. 3, mai putin cele utilizate la producerea medicamentelor;

f) o cotă de 0,5% din valoarea substantelor chimice periculoase comercializate de producători si importatori, utilizate în agricultură, prevăzute în anexa nr. 4;

g) o cotă de 3% din pretul de adjudecare a masei lemnoase cumpărate de la Regia Natională a Pădurilor si de la alti proprietari de păduri, persoane juridice sau persoane fizice;

h) o cotă de 1,5% din valoarea încasată prin comercializarea produselor finite din tutun;

i) alocatii de la bugetul de stat, vărsăminte, donatii, sponsorizări, asistentă financiară din partea persoanelor fizice sau juridice, române ori străine;

j) sumele încasate din restituirea creditelor acordate, dobânzi, alte operatiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru mediu;

k) asistentă financiară din partea unor organisme internationale;

l) sumele încasate de la manifestări organizate în beneficiul Fondului pentru mediu;

m) cuantumul taxelor încasate prin birourile unice la emiterea acordului/autorizatiei de mediu pentru activitătile cu impact redus.

(2) În cazul utilizării de către agentii economici din industrie a deseurilor si materialelor reciclabile în proportie de cel putin 50%, sumele stabilite la alin. (1) lit. b) nu se plătesc.

(3) În cazul colectării si reciclării deseurilor, prevăzute la alin. (1) lit. d), de către producători si importatori, nu se va plăti această cotă decât pe diferenta dintre cantitătile produse sau importate si cantitătile colectate si reciclate.

(4) Lista cuprinzând substantele chimice periculoase comercializate de producători si importatori, prevăzute la alin. (1) lit. e), se completează si se reactualizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autoritătii centrale pentru protectia mediului.

(5) Cuantumul valoric al sumelor prevăzute la alin. (1) lit. b) si c) se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autoritătii centrale pentru protectia mediului.”

Art. II. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 15 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU ATHANASIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 15 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

BOGDAN NICULESCU-DUVĂZ

 

Bucuresti, 15 mai 2002.

Nr. 293.

 

ANEXA Nr. 1

 

SUMELE

încasate pentru emisiile de poluanti în atmosferă ce afectează factorii de mediu

 

Nr. crt.

Emisii de poluanti în atmosferă

Sume de încasat

1.

Gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, oxid de carbon, metan, protoxid de azot) echivalent

100 lei/tonă de CO2

2.

Pulberi de suspensie si sedimentabile

100 lei/kg

3.

Oxizi de azot

200 lei/kg

4.

Oxizi de sulf

200 lei/kg

5.

Poluanti organici persistenti (PAH, PCB, dioxină)

100.000 lei/kg

6.

Metale grele:

 

 

- plumb

60.000 lei/kg

 

- cadmiu

80.000 lei/kg

 

- mercur

100.000 lei/kg

 

ANEXA Nr. 2

 

VENITURI

încasate din utilizarea de noi terenuri pentru depozitarea următoarelor categorii de deseuri reciclabile

 

Nr. crt.

Categorii de deseuri reciclabile

Venituri de încasat

1.

Provenite de la extractia si prelucrarea titeiului

5.000 lei/m2/an

2.

Provenite din prelucrarea primară a lemnului

1.000 lei/m2/an

3.

Provenite de la producerea alcoolului

500 lei/m2/an

 

ANEXA Nr. 3

 

LISTA

cuprinzând substantele chimice periculoase comercializate de producători

si importatori, mai putin cele utilizate la producerea medicamentelor

 

1. 1,1-dicloretilenă (clorură de viniliden)

2. 1,2-dicloretan

3. 1,2-dicloretilenă

4. 1,2,3-trimetilbenzen

5. 1,2,4-triclorbenzen

6. 2-etilhexil-diftalat

7. Acetaldehidă

8. Acetamidă

9. Acetat de vinil

10. Acetoncianhidrină

11. Acetonă

12. Acetonitril

13. Acid acetic

14. Acid antranilic

15. Acid cianhidric

16. Acid picric

17. Acid propionic

18. Acrilamidă

19. Acrilat de etil

20. Acrilonitril

21. Aldehidă benzoică

22. Aldehidă propionică

23. Aldrin

24. Anilină

25. Anisidină

26. Antimoniu

27. Antracen

28. Arsen si compusi

29. Auramină

30. Benzantracen

31. Benz-a-piren

32. Benz-b-fluorantren

33. Benzen

34. Benz-g,h,i-perilen

35. Benzidină

36. Benz-k-fluorantren

37. Benzpiren

38. Bioxid de sulf

39. Brom

40. Bromură de etil

41. Butil mercaptan

42. Butilamină

43. Cadmiu si compusi

44. Celosolv si derivati

45. Cianogen

46. Cianuri de potasiu

47. Ciclofosfamidă

48. Ciclohexanonă

49. Ciclohexilamină

50. Clor

51. Cloralcani C10-C13

52. Clorfenvinfos

53. Cloroform

54. Clorură de alil

55. Clorură de benzil

56. Clorură de cianuril

57. Clorură de etil

58. Clorură de metil

59. Clorură de metilen

60. Clorură de vinil

61. Compusi tributilstanici

62. Crom si compusi

63. Cumen (izopropilbenzen)

64. Diclor/difenil/tricloretan (DDT)

65. Dibenzantracen

66. Diclorhidrină

67. Diclormetan

68. Diclorpropan

69. Diclorvos

70. Dieldrin

71. Dietanolamină

72. Difenileteri bromurati

73. Dimetilanilină

74. Dimetilformamidă

75. Dimetilftalat

76. Dinitrat de etilenglicol

77. Dinitrobenzen

78. Dioxan

79. Disulfoton

80. Diuron

81. Endrin

82. Epiclorhidrină

83. Etanolamină

84. Etilamină

85. Etilbenzen

86. Etilenclorhidrină

87. Etilenglicol

88. Etilendiamină

89. Etilmercaptan

90. Fenilbetanaftilamină

91. Fenilendiamină

92. Fluor si compusi

93. Fluorantren

94. Formaldehidă

95. Fosgen

96. Fractii alcooli dioxanici

97. Furfurol

98. Glicidol

99. Hexaclorbenzen

100. Hexaclorbutadienă

101. Hexacloretan

102. Hexametilentetramină

103. Hidrazină

104. Hidrochinonă

105. Hidrogen sulfurat

106. Indeno-1,2,3-cd-piren

107. Iodură de metil

108. Isodrin

109. Izopropil glicidileter

110. Maneb

111. Mercur si compusi

112. Metilcelosolv

113. Metilcloroform

114. Metilizocianat

115. Metilmercaptan

116. Metiletilcetonă

117. Monoclorbenzen

118. Monoclorhidrină

119. Monoetanolamină

120. Morfolină

121. Naftalină

122. Negru de fum

123. Nichel carbonil

124. Nichel si compusi

125. Nitrobenzen

126. Nitrotoluen

127. Nonil-fenoli

128. o- si p-diclorbenzen

129. o-Tolidină

130. o-Toluidină

131. o-Clorfenol

132. Octil-fenoli

133. Oxid de etilenă

134. Oxid de propilenă

135. p-Aminoazobenzen

136. p-tertiar butiltoluen

137. Paration-metil

138. Pentaclorbenzen

139. Pentacloretan

140. Pentaclorfenol

141. Percloretilenă (tetracloretilenă)

142. Perclormetil mercaptan

143. Pirocatechină

144. Plumb si compusi

145. Rezorcină

146. Sarin

147. Stiren

148. Sulfură de carbon

149. Tetracloretan

150. Tetraclorură de carbon

151. Toluen

152. Toluilen diizocianat

153. Triclorbenzeni

154. Tricloretan

155. Tricloretilen

156. Triclorpropan

157. Triclorură de benzil

158. Trinitrotoluen

159. Vinil toluen

160. Xilen

161. Xilenol

162. Zineb

 

ANEXA Nr. 4

 

LISTA

cuprinzând substantele chimice periculoase comercializate de producători

si importatori, utilizate în agricultură

 

1. Alaclor

2. Atrazin

3. Carbaril

4. Clorpirifos

5. Cupru si compusi

6. Endosulfan

7. Isoproturon

8. Lindan

9. Malathion

10. Simazin

11. Trifluralin

12. Zinc si compusi

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 14 mai 2002.

Nr. 417.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 91

din 21 martie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 116 alin. (2) si (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea art. 116 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, exceptie ridicată de Adrian Man în Dosarul nr. 5.685/2001 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, ca devenită inadmisibilă, întrucât prin Legea nr. 101/2002 ordonanta criticată a fost respinsă si, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constitutională este competentă să se pronunte asupra exceptiilor privind dispozitii legale în vigoare.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 septembrie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 5.685/2001, Curtea de Apel Cluj – Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea art. 116 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi. Exceptia a fost ridicată de Adrian Man într-o cauză de contencios administrativ, având ca obiect anularea Hotărârii nr. 54 din 7 iunie 2001 a Curtii de Conturi a României, în temeiul căreia a fost emis ordinul de eliberare a autorului exceptiei din functia de judecător financiar al Colegiului Jurisdictional Cluj.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, pe de o parte, că Legea nr. 94/1992 este o lege organică si nu poate fi modificată printr-o ordonantă de urgentă, iar pe de altă parte, că nu există o situatie exceptională, în sensul art. 114 alin. (4) din Constitutie, care să justifice modificarea acesteia. Se mai sustine că prevederile ordonantei criticate afectează inamovibilitatea judecătorilor, încălcându-se astfel dispozitiile art. 124 din Constitutie.

Curtea de Apel Cluj - Sectia comercială si de contencios administrativ, exprimându-si opinia, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este fondată, deoarece domeniul rezervat legilor organice nu poate fi reglementat printr-o ordonantă de urgentă.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele  de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată în raport cu prevederile art. 114 alin. (4) din Constitutie, deoarece nimic nu împiedică Guvernul să emită ordonante de urgentă în domeniul legilor organice atunci când intervine un caz exceptional, iar în cauză acesta a fost determinat de necesitatea aplicării Legii bugetului de stat pe anul 2001.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională constată următoarele:

I. Prin Încheierea din 26 septembrie 2001 Curtea de Apel Cluj - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea art. 116 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi. Potrivit articolului unic al ordonantei,

“Articolul 116 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, se completează cu alineatele (2) si (3) cu următorul cuprins:

«(2) Mandatul de judecător sau, după caz, de procuror financiar încetează si în caz de reorganizare ca urmare a reducerii, prin lege, a numărului de posturi, precum si în cazul refuzului de a ocupa un alt post corespunzător de judecător sau de procuror financiar în urma acestei reorganizări.

(3) Eliberarea din functie a judecătorilor si procurorilor financiari pentru situatia prevăzută la alin. (2) se face de Presedintele României, la propunerea Plenului Curtii de Conturi, adoptată cu votul majoritătii membrilor prezenti.»”Aceste texte de lege au fost modificate, ulterior sesizării Curtii Constitutionale, prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind  organizarea si functionarea Curtii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2002. Prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, s-a statuat că, .în cazul în care, după invocarea unei exceptii de neconstitutionalitate în fata instantelor judecătoresti, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constitutională se pronuntă asupra constitutionalitătii prevederii legale, în noua redactare, numai dacă solutia legislativă din legea sau ordonanta modificată este, în principiu, aceeasi cu cea dinaintea modificării”. În cauză, potrivit noii reglementări, desi cuprinsul alin. (2) si (3) ale art. 116 din Legea nr. 94/1992 este modificat, se mentine solutia legislativă din redactarea textelor ce formează obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel că prin prezenta decizie Curtea urmează să se pronunte asupra constitutionalitătii prevederilor art. 116 alin. (2) si (3) din Legea nr. 94/1992, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002.

De altfel, cu privire la constitutionalitatea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 78/2001, care a fost respinsă prin Legea nr. 101/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 13 martie 2002, Curtea Constitutională nu este competentă să se pronunte, întrucât potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, aceasta decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti referitoare la neconstitutionalitatea unor dispozitii legale în vigoare.

II. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 116 alin. (2) si (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992, dispozitii al căror continut este următorul: “(2) Mandatul de judecător sau, după caz, de procuror financiar încetează si în caz de reorganizare, ca urmare a reducerii, prin lege, a numărului de posturi, precum si în cazul refuzului de a ocupa un alt post corespunzător de judecător sau de procuror financiar, ca urmare a acestei reorganizări.

(3) Eliberarea din functie a judecătorilor si a procurorilor financiari aflati în situatia prevăzută la alin. (2) se face de Presedintele României, la propunerea plenului Curtii de Conturi, care hotărăste cu votul majoritătii membrilor prezenti.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate aceste dispozitii de lege contravin art. 114 alin. (4) si art. 124 din Constitutie, care au următorul cuprins:

- Art. 114 alin. (4): “În cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgentă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu.”;

- Art. 124: “(1) Judecătorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Presedintele si ceilalti judecători ai Curtii Supreme de Justitie sunt numiti pe o perioadă de 6 ani. Ei pot fi reînvestiti în functie. Promovarea, transferarea si sanctionarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în conditiile legii.

(2) Functia de judecător este incompatibilă cu orice altă functie publică sau privată, cu exceptia functiilor didactice din învătământul superior.”

Examinând critica de neconstitutionalitate formulată, Curtea Constitutională constată că, în legătură cu statutul legal al judecătorilor Curtii de Conturi, prin raportare la prevederile art. 124 din Constitutie, prin Decizia nr. 64 din 2 iunie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 12 iulie 1994, aceasta a statuat în esentă următoarele: activitatea jurisdictională a Curtii de Conturi nu este prevăzută în Capitolu  VI “Autoritatea judecătorească” din Titlul III, ci la Titlul IV “Economia si finantele publice” ; magistratii Curtii de Conturi, care exercită activitatea jurisdictională a acesteia, nu sunt judecători în sensul constitutional al termenului; singura asemănare cu judecătorii ce compun instantele judecătoresti este că ei sunt independenti si inamovibili si că li se aplică incompatibilitătile prevăzute de lege pentru judecători; chiar din prevederile art. 139 alin. (4) din Constitutie, care se referă exclusiv la membrii Curtii de Conturi numiti de Parlament, rezultă că statutul lor este similar, dar nu identic, cu cel al judecătorilor autoritătii judecătoresti.

Cele statuate sub acest aspect prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 64/1994 îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei jurisprudente.

Fată de cele arătate rezultă că judecătorilor si procurorilor financiari de la colegiile jurisdictionale nu li se aplică art. 139 din Constitutie, inamovibilitatea acestora fiind stipulată de dispozitiile art. 107 din Legea nr. 94/1992, fără însă ca această prevedere să aibă un suport constitutional.

În ceea ce priveste critica potrivit căreia reorganizarea autoritătii publice în care îsi desfăsoară activitatea judecătorii financiari nu poate afecta inamovibilitatea acestora, Curtea constată, de asemenea, că si sub acest aspect s-a pronuntat printr-o decizie anterioară. Astfel, solutionând obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 3 si ale art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 17 din 23 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2002, s-a retinut că măsura încetării mandatului membrilor Curtii de Conturi înainte de termen, ca urmare a reorganizării activitătii si a reducerii numărului de membri care compun această Curte, măsuri stabilite prin dispozitiile legii organice de modificare si completare a Legii nr. 94/1992, nu încalcă dispozitiile art. 139 alin. (4) din Constitutie, cu privire la inamovibilitatea si independenta membrilor Curtii de Conturi. Aceasta deoarece art. 139 din Constitutie nu stabileste nici numărul membrilor Curtii de Conturi si nici durata mandatului acestora si lasă legiuitorului posibilitatea de a stabili limitele inamovibilitătii si independentei membrilor Curtii de Conturi. Asa fiind, si această critică urmează să fie înlăturată.

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia invocă si încălcarea art. 114 alin. (4) din Constitutie, potrivit căruia, în cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgentă. Întrucât, asa cum s-a arătat prin prezenta decizie, Curtea se pronuntă asupra constitutionalitătii art. 116 alin. (2) si (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, art. 114 alin. (4) din Constitutie nu este incident în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 116 alin. (2) si (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, exceptie ridicată de Adrian Man din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 5.685/2001 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 21 martie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Precizărilor referitoare la aplicarea conventiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state

 

Ministrul finantelor publice,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor

Publice, cu modificările si completările ulterioare,

în baza prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, care stabilesc că ministrul finantelor publice este autoritatea competentă care supraveghează aplicarea si respectarea acestor conventii,

emite următorul ordin:

I. În legătură cu aplicarea paragrafului 2 de la articolele: “Dividende”, “Dobânzi”, “Comisioane”, “Redevente” din conventiile încheiate de România cu diverse state

1. Pentru persoanele rezidente ale statelor cu care România are încheiate conventii si care realizează venituri din România, impozitul ce se retine la sursă  pentru dividende, dobânzi, comisioane, redevente este la nivelul cotei stabilite prin conventii, la paragraful 2 de la articolele: “Dividende”, “Dobânzi”, “Comisioane”, “Redevente”.

Art. 1. - Se aprobă Precizările referitoare la aplicarea conventiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală de politică si legislatie fiscală si directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor aduce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 mai 2002.

Nr. 635.

 

 

ANEXĂ

 

PRECIZĂRI

referitoare la aplicarea conventiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, denumite în continuare conventii

 

Exceptie:

1. a) Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, la alin. (2) al art. 52, prevede că, atunci când cotele de impozitare din legislatia internă sunt mai favorabile decât cele din conventii, se aplică cotele de impozitare mai favorabile.

1. b) Independent de prevederile pct. 1, dobânzile plătite de Guvernul României pentru un împrumut garantat de guvernul unui stat cu care România are încheiată conventie sunt scutite de impozit în România. Pe bază de reciprocitate sunt scutite de impozit si dobânzile primite de Guvernul României pentru împrumuturile garantate de acesta si acordate unui stat cu care România are încheiată conventie.

2. Sintagma “impozitul astfel stabilit nu va depăsi” sau “impozitul astfel stabilit nu poate depăsi” prevăzută la paragraful 2 de la articolele: “Dividende”, “Dobânzi”, “Comisioane”, “Redevente” se aplică întocmai în lipsa unei  proceduri exprese din legislatia natională de genul celei exemplificate la pct. 1.a) si 1.b), care introduce exceptia, respectiv impunerea cu o cotă mai mică sau scutirea.

3. Prevederea paragrafului 2 de la articolele:

‘Dividende”, “Dobânzi”, “Comisioane”, “Redevente”, redată prin sintagma: “Totusi, aceste dividende, dobânzi, comisioane, redevente sunt de asemenea impozabile în statul din care provin asemenea venituri cu o cotă prevăzută în mod expres prin conventie”, nu este anulată de paragraful 1 al aceluiasi articol, care prevede că veniturile respective plătite unui rezident al statului cu care România are încheiată conventie se impun în statul său de rezidentă.

Dispozitiile paragrafului 2 de la articolele: “Dividende”,  “Dobânzi”, “Comisioane”,  “Redevente” statuează dreptul statului de sursă, respectiv al statului român, de a încasa impozitul pentru veniturile mentionate, realizate din România de persoanele rezidente ale statelor partenere, însă la nivelul prevăzut de conventii, nivel care, de regulă, este mai redus decât cel stabilit prin Ordonanta Guvernului nr. 83/1998 sau prin legislatia care reglementează impunerea unor asemenea venituri realizate de persoane fizice sau persoane juridice române.

Dispozitiile paragrafului 2 de la articolele: “Dividende”, “Dobânzi”, “Comisioane”, “Redevente” nu conduc la dubla impunere pentru acelasi venit, întrucât statul de rezidentă acordă credit fiscal pentru impozitul retinut în România, în conformitate cu prevederile conventiei, tocmai prin conectarea prevederilor paragrafelor 1 si 2, prevederi legislative care justifică însăsi ratiunea conventiei bilaterale.

4. Persoana rezidentă a celuilalt stat contractant, care a realizat venituri din dividende, dobânzi, comisioane, redevente, trebuie să justifice în România dreptul de a beneficia de prevederile conventiei, prin prezentarea certificatului de rezidentă fiscală eliberat de autoritătile statului său de rezidentă.

II. În legătură cu certificatul de rezidentă fiscală

1. Beneficiarii veniturilor din România, persoane rezidente ale celuilalt stat contractant, vor depune anual la plătitorul de venit originalul sau copia de pe certificatul de rezidentă fiscală, tradusă si legalizată de organul autorizat din România, în momentul plătii venitului, dar nu mai târziu de o lună calculată de la data plătii acestuia. Copia legalizată de pe certificatul de rezidentă fiscală va fi contrasemnată si de persoana autorizată care a semnat documentul de plată a venitului la extern.

2. În cazul în care beneficiarul venitului, persoană rezidentă a celuilalt stat contractant, nu prezintă originalul sau copia de pe certificatul de rezidentă fiscală, tradusă si legalizată, se aplică cotele de impozit prevăzute în Ordonanta Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice si persoane juridice nerezidente si nu cele stabilite prin conventie.

III. În legătură cu restituirea impozitului plătit în plus de persoanele rezidente ale celuilalt stat contractant

1. În ipoteza în care în România s-au făcut retineri de impozit ce depăsesc cotele prevăzute în conventii, pentru veniturile de natura dividendelor, dobânzilor, comisioanelor, redeventelor, impozitul retinut în plus poate fi restituit, la cererea beneficiarului de venit, respectiv persoana rezidentă a celuilalt stat contractant.

2. Persoana rezidentă a celuilalt stat contractant, care solicită restituirea impozitului plătit în plus, va depune cererea de restituire la plătitorul de venit.

3. Cererea de restituire a impozitului va fi depusă de beneficiarul venitului, rezident al celuilalt stat contractant, în termenul legal de prescriptie, stabilit prin legislatia statului român. La cererea de restituire făcută de un împuternicit legal în numele beneficiarului de venit trebuie anexată si depusă, în acelasi timp, si împuternicirea.

4. Plătitorii de venit, pentru restituirea impozitului retinut si plătit în plus de persoanele rezidente ale celuilalt stat contractant, solicită în scris organului fiscal teritorial la care sunt înregistrati restituirea diferentelor de impozit după ce se face dovada plătii acestuia.

5. Restituirea sumelor către persoane rezidente ale celuilalt stat contractant se efectuează de la bugetul de stat prin plătitorul de venit, avându-se în vedere prevederile Ordonantei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată si modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările si completările ulterioare.