MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XIV - Nr. 440 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 24 iunie 2002
SUMAR
LEGI SI DECRETE
360. - Lege privind Statutul politistului
505. - Decret pentru promulgarea Legii privind
Statutul politistului
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
599. - Hotărâre privind acordarea unor ajutoare
financiare
LEGI SI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
|
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind
Statutul politistului
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Politistul este functionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă si exercită atributiile stabilite pentru Politia Română prin lege, ca institutie specializată a statului.
(2) Exercitarea profesiei de politist implică, prin natura sa,
îndatoriri si riscuri deosebite.
(3) Statutul special este conferit de îndatoririle si riscurile
deosebite, de portul de armă si de celelalte diferentieri prevăzute în
prezentul statut.
Art. 2. - (1) Politistul este învestit cu exercitiul autoritătii
publice, pe timpul si în legătură cu îndeplinirea atributiilor si îndatoririlor
de serviciu, în limitele competentelor stabilite prin lege.
(2) Autoritatea functiei nu poate fi exercitată în interes personal.
Art. 3. - Politistul îsi desfăsoară activitatea profesională în
interesul si în sprijinul persoanei, comunitătii si institutiilor statului,
exclusiv pe baza si în executarea legii, cu respectarea principiilor
impartialitătii, nediscriminării, proportionalitătii si gradualitătii.
Art. 4. - (1) Politistul este obligat să respecte drepturile si
libertătile fundamentale ale omului, Constitutia si legiletării, jurământul de
credintă fată de România, prevederile regulamentelor de serviciu si să
îndeplinească dispozitiile legale ale sefilor ierarhici privind activitatea sa
profesională.
(2) Politistul răspunde, în conditiile legii, pentru modul în care îsi
execută atributiile de serviciu.
Art. 5. - Sefii ierarhici din cadrul Politiei Române răspund pentru
legalitatea dispozitiilor date subordonatilor.
Ei sunt obligati să verifice dacă acestea au fost transmise si întelese
corect si să controleze modul de îndeplinire a lor.
Art. 6. - Politistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate
potrivit prezentei legi pentru conditiile speciale si riscurile pe care le
implică exercitarea profesiei.
Art. 7. - Calitatea de politist se dobândeste si se pierde în conditiile
prevăzute de prezenta lege.
CAPITOLUL II
Selectionarea, pregătirea, acordarea gradelor profesionale si încadrarea
politistilor în categorii si grade profesionale
SECTIUNEA 1
Art. 8. - Profesia de politist poate fi exercitată numai de către
persoana care a dobândit această calitate, în conditiile legii.
Art. 9. - (1) Politistii provin, de regulă, din rândul absolventilor
institutiilor de învătământ ale Ministerului de Interne.
(2) Ofiterii de politie pot proveni si din rândul agentilor de politie
absolventi, cu diplomă sau licentă, ai institutiilor de învătământ superior de
lungă sau scurtă durată aleMinisterului de Interne sau ai altor institutii de
învătământ superior cu profil corespunzător specialitătilor necesare politiei,
stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(3) Pentru unele functii pot fi încadrati specialisti cu studii
corespunzătoare cerintelor postului si care îndeplinescconditiile legale.
(4) Admiterea în institutiile de învătământ ale Ministerului de Interne
ori încadrarea unor specialisti în politie se realizează prin concurs.
Art. 10. - (1) La concursul de admitere în institutiile de învătământ
ale Ministerului de Interne si la încadrarea directă a unor specialisti are
acces orice persoană, indiferent de rasă, nationalitate, sex, religie, avere
sau origine socială, care îndeplineste, pe lângă conditiile generale legale
prevăzute pentru functionarii publici, si următoarele conditii speciale:
a) să fie aptă din punct de vedere fizic si psihic;
b) să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire
penală ori de judecată pentru săvârsirea de infractiuni;
c) să aibă un comportament corespunzător cerintelor de conduită admise
si practicate în societate.
(2) Înaintea începerii activitătii politistii încadrati direct trebuie
să urmeze un curs de formare în institutiile de învătământ ale Ministerului de
Interne, iar bărbatii trebuie să aibă îndeplinit, de regulă, serviciul militar.
(3) Candidatii care au promovat concursul de admitere în institutiile de
învătământ ale Ministerului de Interne, precum si persoanele care urmează să
fie încadrate direct în politie nu trebuie să aibă calitatea de membru al
vreunui partid politic sau organizatii cu caracter politic.
(4) Dacă în perioada desfăsurării activitătii de politist sau a
studiilor în institutiile de învătământ
ale Ministerului de Interne intervine vreuna dintre situatiile prevăzute la
art. 45 alin. (1), se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării,
după caz. În situatiile în care elevul, studentul sau politistul se află în
curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatriculării, respectiv cea
a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a
instantei de judecată.
(5) Criteriile privind selectionarea politistilor candidati pentru
concursurile de admitere în institutiile de învătământ proprii, precum si
selectionarea specialistilor se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
Art. 11. - (1) Ministerul de Interne, prin Inspectoratul General al
Politiei, asigură pregătirea continuă a politistilor pentru ridicarea nivelului
profesional.
(2) Politistul poate fi trimis la studii în străinătate, prin concurs,
în conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(3) Categoriile, formele de pregătire si modul de desfăsurare, precum si
durata de perfectionare a pregătirii politistului sunt stabilite prin ordin al
ministrului de interne.
Art. 12. - În programele de pregătire a viitorilor politisti, elevi sau
studenti din institutiile de învătământ ale Ministerului de Interne se prevăd
activităti specifice pregătirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce
le asigură, după promovarea acestui an, echivalarea îndeplinirii serviciului
militar obligatoriu.
SECTIUNEA a 2-a
Obtinerea gradelor profesionale si încadrarea
politistilor în categorii si grade profesionale
Art. 13. - (1) Politistii pot fi debutanti sau definitivi.
(2) Politistii debutanti sunt persoanele care ocupă, pe durata perioadei
de stagiu, un post în cadrul Politiei Române.
Art. 14. - (1) Politistii se încadrează în două categorii, definite în
raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează:
a) categoria A - Corpul ofiterilor de politie – cuprinde ofiteri de
politie cu studii superioare;
b) categoria B - Corpul agentilor de politie - cuprindeagenti de politie
cu studii liceale sau postliceale cu diplomă.
(2) Categoriile de politisti se împart pe corpuri si grade profesionale,
după cum urmează:
I. Corpul ofiterilor de politie:
a) chestor-sef de politie;
b) chestor-sef adjunct de politie;
c) chestor principal de politie;
d) chestor de politie;
e) comisar-sef de politie;
f) comisar de politie;
g) subcomisar de politie;
h) inspector principal de politie;
i) inspector de politie;
j) subinspector de politie.
II. Corpul agentilor de politie:
a) agent-sef principal de politie;
b) agent-sef de politie;
c) agent-sef adjunct de politie;
d) agent principal de politie;
e) agent de politie.
(3) Gradele profesionale de chestor, comisar-sef si comisar pot fi
obtinute numai de către ofiteri cu studii superioare de lungă durată, absolvite
cu diplomă de licentă sau echivalentă.
Art. 15. - (1) Obtinerea gradelor profesionale se face prin avansare de
către:
a) Presedintele României, pentru chestori, la propunerea ministrului de
interne;
b) ministrul de interne, pentru ceilalti ofiteri de politie, la
propunerea inspectorului general al politiei;
c) inspectorul general al politiei, pentru agenti de politie, la
propunerea sefilor unitătilor de politie.
(2) Acordarea gradelor profesionale se face cu avizul consultativ al
Corpului National al Politistilor.
Art. 16. - (1) Pentru obtinerea gradului profesionalurmător politistul
trebuie să îndeplinească cumulative următoarele conditii:
a) să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional detinut sau să
îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv;
b) să fi fost apreciat în ultimii doi ani ai stagiului minimîn grad cu
calificativul “exceptional” sau “foarte bun”, iar în ceilalti ani ai stagiului,
cel putin cu calificativul “bun”. Anii în care politistului i s-au acordat
calificative inferioare acestora nu intră în calculul stagiului minim în grad.
(2) Pentru obtinerea gradelor profesionale de comisar-sef, subcomisar si
agent-sef, politistul este obligat să absolvească un curs de capacitate ale
cărui durată si tematică vor fi stabilite prin ordin al ministrului de interne,
iar pentru obtinerea gradului profesional de chestor este necesară promovarea
examenului organizat în acest scop.
Art. 17. - Stagiul minim în gradele profesionale este:
I. Corpul ofiterilor de politie:
a) chestor-sef adjunct de politie - 2 ani;
b) chestor principal de politie - 2 ani;
c) chestor de politie - 2 ani;
d) comisar-sef de politie - 3 ani;
e) comisar de politie - 3 ani;
f) subcomisar de politie - 4 ani;
g) inspector principal de politie - 3 ani;
h) inspector de politie - 3 ani;
i) subinspector de politie - 4 ani.
II. Corpul agentilor de politie:
a) agent-sef de politie - 5 ani;
b) agent-sef adjunct de politie - 5 ani;
c) agent principal de politie - 5 ani;
d) agent de politie - 5 ani.
Art. 18. - În situatiile si în conditiile stabilite prin ordin al
ministrului de interne posturile de conducere se ocupă prin examen sau concurs,
după caz.
Art. 19. - (1) Acordarea gradelor profesionale următoare în cadrul
aceleiasi categorii se face în ordinea ierarhică a gradelor, în raport cu
nevoile si posibilitătile existente, în limita numărului de posturi prevăzute
cu gradele respective, aprobat de ministrul de interne.
(2) Politistul care a dobândit titlul stiintific de doctor este exceptat
de la conditiile prevăzute la art. 16 alin. (2).
(3) Politistul care a absolvit cursuri postuniversitare este exceptat de
la conditiile prevăzute la art. 16 alin. (2), mai putin de la cea referitoare
la acordarea gradului professional de chestor.
(4) Specialitătile studiilor superioare, ale cursurilor
post-universitare si titlurile stiintifice prevăzute la alin. (2)-(4) se
stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
Art. 20. - Politistului care si-a sacrificat viata în timpul
îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem gradul de
subinspector de politie, pentru agentii de politie, si gradul următor, pentru
ofiterii de politie.
Art. 21. - (1) Absolventilor institutiilor de învătământ de profil ale
Ministerului de Interne li se acordă grade profesionale si sunt încadrati în
structurile de politie cu perioade de stagiu.
(2) La absolvirea scolii de formare a agentilor de politie, politistului
i se acordă gradul profesional de agent de politie si este încadrat ca debutant
pe o perioadă de stagiu de 6 luni.
(3) La absolvirea colegiului de politie sau a facultătii de drept din
cadrul Academiei de Politie “Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului de Interne,
politistului i se acordă gradul profesional de subinspector de politie si este
încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de un an.
(4) Politistilor prevăzuti la art. 9 alin. (2) si (3) li se acordă
gradele profesionale în functie de pregătirea lor si de vechimea în
specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerintele
postului. Încadrarea acestora se face pe o perioadă de probă de 6 luni sau un
an, în raport cu categoria din care fac parte si cu gradul profesional acordat.
(5) La expirarea perioadei de stagiu sau de probă politistul sustine
examenul de definitivare în profesie. În caz de nepromovare a examenului,
acesta poate fi repetat o singură dată. Politistul declarat nepromovat este
destituit din politie.
(6) Politistul care a promovat examenul de definitivat este încadrat în
gradul profesional obtinut.
(7) Perioada de stagiu si cea de probă constituie vechime în politie.
(8) Conditiile pentru îndeplinirea perioadei de stagiu si a celei de
probă, precum si metodologia organizării si desfăsurării examenului de
definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
Art. 22. - (1) Functiile politistilor se diferentiază prin categorie,
grad profesional si coeficient de ierarhizare.
(2) Functiile politistilor, după natura lor, sunt de executie si de
conducere, iar după nivelul studiilor absolvite sunt functii din categoria A si
functii din categoria B.
(3) Fiecare dintre cele două categorii de functii se împarte în grade
profesionale, conform structurii ierarhice prevăzute la art. 14.
(4) Politistii se încadrează în functii corespunzătoare gradelor
profesionale pe care le au, cu exceptia situatiilor prevăzute la art. 18.
(5) Functiile si modul de salarizare ale politistilor se stabilesc prin
lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 23. - (1) La acordarea primului grad profesional absolventul sau
politistul încadrat direct depune jurământul de credintă în fata sefului
institutiei de învătământ sau a sefului unitătii de politie si în prezenta a
doi politisti.
(2) Jurământul de credintă are următorul continut: “Jur să respect Constitutia,
drepturile si libertătile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect si
fără părtinire legile tării, să-mi îndeplinesc cu răspundere si bună credintă
îndatoririle ce-mi revin potrivit functiei si să păstrez secretul profesional.
Asa să-mi ajute Dumnezeu!”
(3) Jurământul de credintă se poate depune si fără formula religioasă de
încheiere.
(4) Jurământul de credintă este semnat de către absolventul sau
politistul încadrat direct si, după caz, de către seful institutiei de
învătământ sau de seful unitătii de politie, precum si de către politistii
asistenti.
(5) Jurământul de credintă este contrasemnat de ministrul de interne, se
păstrează la dosarul personal al politistului, iar o copie de pe înscris se
înmânează acestuia.
(6) Semnarea jurământului de credintă presupune si acordul implicit al
politistului pentru testarea fidelitătii si integritătii sale profesionale prin
efectuarea unor verificări de specialitate, în conditiile legii.
Art. 24. - La acordarea primului grad profesional, la numirea si
eliberarea dintr-o functie de conducere, precum si la încetarea raporturilor de
serviciu, politistul este obligat să îsi declare averea, conform legii.
Art. 25. - (1) Fiecare politist are un dosar personal care cuprinde:
a) documentul de numire în functie, documentul de atestare a studiilor
si cel privind depunerea jurământului;
b) documentele privind evaluarea anuală a activitătii acestuia,
avansările în functii, clase, grade sau categorii, recompensele acordate,
precum si sanctiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic si fără
discontinuităti;
c) declaratia de avere si alte documente, stabilite prin ordin al
ministrului de interne.
(2) Se interzice introducerea în dosarul personal al politistului a
oricăror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase
sau de orice altă natură.
(3) Politistul are acces la dosarul personal, iar, la cerere, i se vor
elibera copii de pe actele existente în dosarul său.
Art. 26. - Activitatea si conduita politistului sunt evaluate o dată pe
an, iar concluziile se consemnează în aprecierea de serviciu cu acordarea unuia
dintre următoarele calificative: “exceptional”, “foarte bun”, “bun”,
“corespunzător”, “necorespunzător”.
Art. 27. - Selectionarea, pregătirea, obtinerea gradelor profesionale si
evolutia profesională a politistilor se stabilesc, în conditiile prezentei
legi, prin Ghidul carierei politistului, aprobat prin ordin al ministrului de
interne.
CAPITOLUL III
Drepturile, îndatoririle si restrângerea exercitiului unor drepturi sau libertăti ale politistului
SECTIUNEA 1
Drepturile politistului
Art. 28. - (1) Politistul are dreptul la:
a) salariu lunar, compus din salariul de bază, indemnizatii, sporuri,
premii si prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de bază
cuprinde salariul corespunzător functiei îndeplinite, gradului profesional
detinut, gradatiile, sporurile pentru misiune permanentă si, după caz,
indemnizatia de conducere si salariul de merit;
b) ajutoare si alte drepturi bănesti, ale căror cuantumuri se stabilesc
prin lege;
c) uniformă, echipament specific, alocatii pentru hrană, asistentă
medicală si psihologică, proteze, precum si medicamente gratuite, în conditiile
stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d) locuintă de interventie, de serviciu, socială sau de protocol, după
caz, în conditiile legii;
e) concedii de odihnă, concedii de studii si învoiri plătite, concediu
fără plată, în conditiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
f) concedii medicale pentru: caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor,
refacerea si întărirea sănătătii, accidente produse în timpul si din cauza
serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în
vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de
2 ani, precum si în alte situatii, în conditiile stabilite prin lege;
g) bilete de odihnă, tratament si recuperare, în conditiile stabilite
prin hotărâre a Guvernului;
h) pensii, în conditiile stabilite prin lege;
i) indemnizatii de instalare, de mutare, de delegare sau de detasare,
precum si decontarea cheltuielilor de cazare, în conditiile stabilite prin
lege;
j) decontarea cheltuielilor de transport în cazul mutării în alte
localităti si o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, în
conditiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
k) încadrarea activitătii în conditii deosebite sau speciale de muncă,
potrivit legii;
l) portul permanent al armamentului din dotare sau achizitionat
personal, în conditiile legii;
m) asigurare de viată, sănătate si bunuri, în conditiile stabilite prin
hotărâre a Guvernului;
n) tratament medical în străinătate pentru afectiuni contractate în
timpul exercitării profesiei, în conditiile stabilite prin hotărâre a
Guvernului;
o) asistentă juridică asigurată de către unitate, la cerere, în cazul
cercetării sale pentru faptele comise în timpul sau în legătură cu exercitarea
atributiilor de serviciu.
(2) Armamentul dobândit personal se detine după pensionare pe baza
permisului obtinut, în conditiile legii.
Art. 29. - (1) Pentru activitatea desfăsurată politistilor li se conferă
ordine si medalii, potrivit legii.
(2) În cazul întreruperii activitătii în politie, timpul cât politistul
a desfăsurat o altă activitate nu va fi luat în calculul vechimii în politie
pentru care se conferă ordinul sau medalia.
(3) Politistii decorati cu Ordinul Meritul Militar îsi păstrează
toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 30. - Conditiile privind pensionarea si drepturile de pensii ale
politistilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
Art. 31. - (1) Politistul mutat în interesul serviciului într-o altă
localitate decât cea în care îsi are domiciliul, în situatia în care nu
efectuează naveta ori nu detine locuintă proprietate personală si nu i se poate
asigura spatiu de locuit, are dreptul la compensarea chiriei lunare, în cuantum
de până la 50% din salariul de bază.
(2) Sotul sau sotia politistului mutat/mutată în interesul serviciului
în altă localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă si a întrerupt
activitatea datorită mutării împreună cu sotul sau sotia, are dreptul la o
indemnizatie lunară de 50% din salariul de bază al politistului, până la o
nouăangajare sau până la prestarea unei alte activităti aducătoare de venituri,
dar nu mai mult de 9 luni.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplică atât politistilor absolventi
ai institutiilor de învătământ ale Ministerului deInterne, care au fost
repartizati în unităti situate în alte localităti decât cele de domiciliu, cât
si sotilor sau sotiilor acestora.
(4) De indemnizatia lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază si sotul
sau sotia care, la data mutării politistului, era înscris/înscrisă, în
conditiile legii, ca somer, dar numai după expirarea termenului de plată a
ajutorului de somaj, stabilit prin lege.
(5) Cuantumul compensatiei prevăzute la alin. (1) si conditiile de
acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului de
interne.
Art. 32. - (1) Politistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea,
o singură dată în timpul carierei, a unei locuinte proprietate personală în
localitatea în care îsi are sediul unitatea de politie la care este încadrat,
în conditiile legii.
(2) Politistul care are o vechime în serviciu de cel putin 10 ani poate
cumpăra locuinta de serviciu.
(3) Criteriile si conditiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se
stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
Art. 33. - În exercitarea atributiilor de serviciu politistul
beneficiază de protectie specială, în conditiile legii.
Art. 34. - Politistului i se asigură gratuit echipamentul de protectie
adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplineste, iar în cazul în care, ca
urmare a îndeplinirii atributiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus
îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri
corespunzătoare.
Art. 35. - Membrii familiei politistului beneficiază gratuit, în
conditiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:
a) asistentă medicală si medicamente în cadrul sistemului de asigurări
de sănătate specific apărării, ordinii publice, sigurantei nationale si
autoritătii judecătoresti;
b) decontarea cheltuielilor de transport în situatia mutării
politistului în interes de serviciu în altă localitate.
Art. 36. - În sensul prevederilor prezentei legi, familia politistului
cuprinde sotul/sotia, copiii si părintii aflati în întretinerea legală a
acestuia.
Art. 37. - Copiii politistului decedat în timpul si din cauza
serviciului pot fi transferati, la cerere, la institutiile de învătământ ale
Ministerului de Interne, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului de
interne.
Art. 38. - Politistul pensionat si sotia/sotul acestuia au dreptul
gratuit la asistentă medicală si medicamente, în cadrul sistemului de asigurări
de sănătate specific apărării, ordinii publice, sigurantei nationale si
autoritătii judecătoresti, si au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele
sportive si alte spatii pentru odihnă si agrement, care apartin sau sunt în
administrarea Ministerului de Interne.
Art. 39. - (1) Durata programului de lucru al politistului este de 8 ore
pe zi si 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure
continuitatea serviciului politienesc si refacerea capacitătii de muncă, în
conditiile prevăzute de lege.
(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia si acordarea
repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, după
consultarea Corpului National al Politistilor.
(3) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă
săptămânale ce se cuvin politistului poate fi amânată, în mod exceptional, cel
mult de două ori într-o ună.
Art. 40. - Politistul si membrii familiei sale au dreptul la protectie
din partea structurilor specializate ale statului fată de amenintările sau
violentele la care ar putea fi supusi ca urmare a exercitării atributiilor de
serviciu sau în legătură cu acestea.
SECTIUNEA a 2-a
Art. 41. - Politistul este dator:
a) să fie loial institutiei din care face parte, să respecte principiile
statului de drept si să apere valorile democratiei;
b) să dovedească solicitudine si respect fată de orice persoană, în
special fată de grupurile vulnerabile, să îsi consacre activitatea profesională
îndeplinirii cu competentă, integritate, corectitudine si constiinciozitate a
îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege;
c) să îsi perfectioneze continuu nivelul de instruire profesională si
generală;
d) să fie disciplinat si să dovedească probitate profesională si morală
în întreaga activitate;
e) să fie respectuos, cuviincios si corect fată de sefi, colegi sau
subalterni;
f) să acorde sprijin colegilor în executarea atributiilor de serviciu;
g) să informeze seful ierarhic si celelalte autorităti abilitate cu
privire la faptele de coruptie săvârsite de alti politisti, de care a luat
cunostintă;
h) prin întregul său comportament, să se arate demn de consideratia si
încrederea impuse de profesia de politist.
Art. 42. - Politistul este obligat:
a) să păstreze secretul profesional, precum si confidentialitatea
datelor dobândite în timpul desfăsurării activitătii, în conditiile legii, cu
exceptia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile
justitiei sau legea impun dezvăluirea acestora;
b) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în
asa fel încât să nu beneficieze si nici să nu lase impresia că beneficiază de
datele confidentiale obtinute în calitatea sa oficială;
c) să asigure informarea corectă a cetătenilor asupra treburilor publice
si asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competentelor
legal stabilite;
d) să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială si să
nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul functiei sau
al institutiei din care face parte.
Art. 43. - Politistului îi este interzis, în orice împrejurare:
a) să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să
facă să i se promită, pentru sine sau pentru altii, în considerarea calitătii
sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
b) să rezolve cereri care nu sunt de competenta sa ori care nu i-au fost
repartizate de sefii ierarhici sau să intervină pentru solutionarea unor
asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);
c) să folosească forta, altfel decât în conditiile legii;
d) să provoace unei persoane suferinte fizice ori psihice cu scopul de a
obtine de la această persoană sau de la otertă persoană informatii sau
mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o tertă persoană
l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni
asupra ei ori asupra unei terte persoane;
e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materialeori publicatii cu
caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină;
g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă
controlului unitătii de politie din care face parte, interese de natură să
compromită impartialitatea si independenta acestuia.
Art. 44. - (1) Serviciul politienesc are caracter permanent si obligatoriu.
(2) Politistul este obligat să se prezinte la programul de lucru
stabilit, precum si în afara acestuia, în situatii temeinic justificate, pentru
îndeplinirea atributiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit
legii.
(3) În situatii de catastrofe, calamităti sau tulburări de amploare ale
ordinii si linistii publice ori alte asemenea evenimente politistul este
obligat să se prezinte de îndată la unitatea de politie din care face parte.
(4) La instituirea stării de urgentă sau a stării de asediu ori în caz
de mobilizare si de război politistul va actiona conform legii.
(5) În cazul producerii vreuneia dintre situatiile prevăzute la alin.
(3) si (4) politistul care se află într-o altă localitatese va prezenta la cea
mai apropiată unitate a Ministerului de Interne, informând superiorii săi
despre aceasta.
SECTIUNEA a 3-a
Restrângerea exercitiului unor drepturi si libertăti
Art. 45. - (1) Politistului îi este interzis:
a) să facă parte din partide, formatiuni sau organizatii politice ori să
desfăsoare propagandă în favoarea acestora;
b) să exprime opinii sau preferinte politice la locul de muncă sau în
public;
c) să candideze pentru autoritătile administratiei publice locale,
Parlamentul României si pentru functia de Presedinte al României;
d) să exprime în public opinii contrare intereselorRomâniei;
e) să declare sau să participe la greve, precum si la mitinguri,
demonstratii, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;
f) să adere la secte, organizatii religioase sau la alte organizatii
interzise de lege;
g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse,activităti de comert
ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăti comerciale, cu
exceptia calitătii de actionar;
h) să exercite activităti cu scop lucrativ de natură sălezeze onoarea si
demnitatea politistului sau a institutiei din care face parte;
i) să detină orice altă functie publică sau privată pentrucare este
retribuit, cu exceptia functiilor didactice din cadrul institutiilor de
învătământ.
(2) Politistul poate prezenta în public, numai în conditiile stabilite
prin ordin al ministrului de interne, informatii si date obtinute în
exercitarea atributiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la
astfel de date si informatii, dacă prin acestea nu este încălcat principiul
prezumtiei de nevinovătie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine,
demnitatea, viata intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este
prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de
cercetare ori de judecare.
(3) Datele si informatiile clasificate, potrivit legii, obtinute de
politist în timpul exercitării atributiilor profesionale nu pot fi făcute
publice pe o perioadă de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu,
dacă legea nu prevede altfel.
Art. 46. - (1) Politistul poate fi mutat în altă localitate decât cea de
domiciliu în următoarele situatii:
a) în interesul serviciului;
b) la cerere;
c) când unitatea din care face parte se reorganizează, iar postul se
desfiintează si nu există posibilitatea numirii pe o functie corespunzătoare;
d) pentru a înlătura un pericol care afectează viata sau integritatea sa
ori a membrilor de familie, în legătură cu exercitarea atributiilor de
serviciu;
e) când imaginea sa în localitatea unde îsi desfăsoară activitatea este
afectată.
(2) Pentru situatiile prevăzute la alin. (1) lit. a) si c)-e) este
necesar acordul celui mutat.
Art. 47. - Politistul poate fi delegat, detasat ori transferat, potrivit normelor de competentă aprobate prin ordin al ministrului de interne, în conditiile legii.
Art. 48. - Politistii se pot asocia si pot constitui asociatii cu
caracter profesional, umanitar, tehnico-stiintific, cultural, religios si
sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atributiilor si
îndatoririlor de serviciu.
SECTIUNEA a 4-a
Corpul National al Politistilor
Art. 49. - (1) Se înfiintează Corpul National al Politistilor, ca
persoană juridică de drept public, denumit în continuare Corpul, cu
sediul în municipiul Bucuresti, reprezentând forma de organizare pe criteriu
profesional, autonom, apolitic si nonprofit a politistilor.
(2) Corpul promovează interesele politistilor si apără drepturile
acestora.
(3) Organizarea si functionarea Corpului se realizează pe principiile
teritorialitătii, eligibilitătii, mutualitătii si ierarhiei structurilor de
conducere.
(4) Organele de conducere si control ale Corpului sunt:
a) congresul national;
b) consiliul national;
c) consiliul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti,
consiliile inspectoratelor judetene de politie si consiliile institutiilor de
învătământ ale Ministerului de Interne si teritoriale;
d) cenzorii.
(5) În organele de conducere ale Corpului vor fi alesi în număr si cu
vot egal reprezentantii tuturor categoriilor de politisti.
Art. 50. - Prin organele sale de conducere Corpul exercită următoarele
atributii:
a) întreprinde măsuri pentru asigurarea integritătii morale si
profesionale a politistilor, precum si a unei activităti eficiente a acestora;
b) oferă consultantă la elaborarea propunerilor de acte normative care
se referă la activitatea politiei sau la statutul politistului;
c) poate face propuneri inspectorului general al politiei pentru numirea
în functii de conducere sau destituirea politistilor;
d) la cerere, reprezintă interesele politistilor împotriva cărora au
fost dispuse sanctiuni disciplinare;
e) participă la elaborarea Codului de etică si deontologie al
politistului, ale cărui prevederi sunt obligatorii în exercitarea profesiei de
politist;
f) participă la sustinerea examenelor de capacitate pentru titularizarea
politistilor stagiari si a celor încadrati direct;
g) reprezintă profesia de politist, împreună cu Inspectoratul General al
Politiei, în raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale si
stiintifice, institutii publice, precum si cu alte persoane juridice si fizice;
h) promovează pe plan extern relatii cu organizatii si institutii
profesionale similare;
i) tine si actualizează permanent evidenta membrilor săi.
Art. 51. - (1) Veniturile Corpului se constituie din:
a) taxa de înscriere, cotizatii lunare ale membrilor, alte venituri
realizate din manifestări stiintifice, culturale si sportive, precum si din
drepturi editoriale;
b) resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau bugetele locale;
c) donatii si sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice,
din tară ori din străinătate, în conditiile legii si ale normelor instituite de
ministrul de interne;
d) chirii, dobânzi si orice alte surse legale.
(2) Consiliile prevăzute la art. 49 alin. (4) lit. c) virează periodic
Corpului o cotă-parte din veniturile încasate, în conditiile stabilite prin
regulament.
(3) Fondurile bănesti obtinute în conditiile alin. (1) pot fi utilizate
pentru perfectionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse si de ajutoare,
crearea unor institutii cu scop stiintific, investitii legate de dotarea cu
mijloace adecvate activitătilor Corpului, cheltuieli administrativ-
gospodăresti, asistenta juridică a membrilor, cumpărarea si administrarea unor
hoteluri, case de odihnă si cluburi ale politistilor si pentru fondul de
salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.
Art. 52. - Modul de organizare si functionare a Corpului se stabileste,
în conditiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare si functionare aprobat
prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL IV
Recompense, răspunderea juridică si sanctiuni
SECTIUNEA 1
Recompense
Art. 53. - Pentru contributii deosebite la apărarea ordinii publice, a drepturilor si libertătilor fundamentale ale cetătenilor si la prevenirea faptelor antisociale, politistului i se pot conferi decoratii, în conditiile legii.
Art. 54. - (1) Pentru îndeplinirea exemplară a atributiilor de serviciu politistilor li se pot acorda recomense morale sau materiale, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(2) Pentru merite exceptionale în atingerea unor obiective deosebite în
activitatea politiei, politistul poate fi avansat în gradul profesional
următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în conditiile stabilite prin ordin
al ministrului de interne.
(3) Pentru actiuni deosebite care determină aducerea de venituri la
bugetul de stat, politistul poate fi recompensat cu până la 1% din cuantumul
acestora, dar nu mai mult decât venitul său brut anual, în conditiile stabilite
prin ordin al ministrului de interne.
SECTIUNEA a 2-a
Răspunderea juridică si sanctiuni
Art. 55. - Încălcarea de către politist, cu vinovătie, a îndatoririlor
de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau
penală, după caz.
Art. 56. - Este absolvit de orice răspundere politistul care, prin
exercitarea, în limitele legii, a atributiilor de serviciu, a cauzat suferinte
sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.
Art. 57. - Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârsite în
astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să fie considerate
infractiuni, următoarele fapte săvârsite de politist, comise cu vinovătie:
a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate,
care aduce atingere onoarei, probitătii profesionale a politistului sau
prestigiului institutiei;
b) neglijenta manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau
a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritătile anume
abilitate de lege;
c) întârzierea repetată sau nejustificată a solutionării lucrărilor;
d) depăsirea atributiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în
relatiile cu cetătenii;
e) absenta nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu;
f) producerea de pagube materiale unitătii din care face parte sau
patrimoniului Ministerului de Interne;
g) încălcarea normelor privind confidentialitatea activitătii
desfăsurate;
h) nerespectarea prevederilor jurământului de credintă;
i) imixtiunea ilegală în activitatea altui politist;
j) interventia pentru influentarea solutionării unor cereri privind
satisfacerea intereselor oricărei persoane.
Art. 58. - Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate politistului
sunt:
a) avertismentul;
b) mustrarea scrisă;
c) reducerea salariului pentru functia îndeplinită cu 5-10% pe o
perioadă de 1-3 luni;
d) amânarea promovării în grade profesionale sau functii superioare, pe
o perioadă de 1-2 ani;
e) retrogradarea din functie până la cel mult nivelul de bază al
gradului profesional detinut;
f) suspendarea din functie de la 1 la 3 luni, perioadă în care
politistul beneficiază numai de salariul corespunzător gradului profesional
detinut;
g) destituirea din functia publică avută.
Art. 59. - (1) Sanctiunea disciplinară se aplică numai după cercetarea
prealabilă si după consultarea consiliilor de disciplină.
(2) Procedura cercetării prealabile se reglementează prin ordin al
ministrului de interne.
(3) Cercetarea prealabilă se efectuează de seful unitătiisau de
politisti anume desemnati.
(4) Cercetările referitoare la abateri, din care rezultă date si indicii
că au fost săvârsite fapte prevăzute de legea penală, se vor efectua si cu
participarea unui reprezentant al Corpului, urmând ca, în raport de constatări,
să fie sesizate organele judiciare.
(5) Ascultarea celui în cauză si consemnarea sustinerilor sale sunt
obligatorii.
(6) Politistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele
cercetării si să solicite probe în apărare.
(7) În fata consiliilor de disciplină politistul are dreptul de a fi
asistat de un alt politist, ales de către acesta sau desemnat de Corp. De
asemenea, politistul cercetat poate fi asistat, la cererea sa, de avocat.
(8) La stabilirea sanctiunii se tine seama de activitatea desfăsurată
anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârsită, de
cauzele, gravitatea si consecintele acesteia, de gradul de vinovătie a
politistului, precum si de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei
comise.
(9) Sanctiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile de la luarea
la cunostintă despre abaterea săvârsită, dar nu mai târziu de un an de la data
comiterii faptei.
(10) Pentru aceeasi abatere nu se poate aplica decât osingură sanctiune
disciplinară.
Art. 60. - (1) Aplicarea sanctiunilor disciplinare se face potrivit
competentelor stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(2) Destituirea din politie se dispune în mod corespunzător de
persoanele care, potrivit art. 15, au competenta să acorde gradele profesionale
ale politistilor.
Art. 61. - (1) Politistul poate contesta sanctiunea disciplinară
aplicată, în termen de 15 zile de la luarea la unostintă, sefului ierarhic
superior celui care a aplicat sanctiunea. Acesta se pronuntă prin decizie
motivată, în termen de 30 de zile.
(2) Împotriva sanctiunilor aplicate si a deciziilor nefavorabile
politistul nemultumit se poate adresa Corpului, potrivit art. 50 lit. d).
(3) Politistul nemultumit de sanctiunea aplicată se poate adresa
instantei de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea,
după caz, a ordinului ori a dispozitiei de sanctionare.
Art. 62. - (1) La nivelul Inspectoratului General al Politiei se
constituie Consiliul superior de disciplină, iar laDirectia Generală de Politie
a Municipiului Bucuresti, inspectoratele judetene de politie, unitătile
teritoriale si institutiile de învătământ ale politiei se constituie consilii
de disciplină.
(2) Consiliile de disciplină se constituie si functionează pe lângă
sefii unitătilor de politie si au caracter consultativ.
(3) Consiliile de disciplină îsi desfăsoară activitatea în baza
regulamentului aprobat prin ordin al ministrului deinterne.
Art. 63. - (1) Politistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului
unitătii, potrivit legislatiei aplicabile personalului civil din Ministerul de
Interne.
(2) Politistul nu răspunde de pagubele cauzate patrimoniului unitătii
dacă acestea sunt consecinta unei actiuni desfăsurate în limitele legii.
Art. 64. - (1) Urmărirea penală a politistilor se efectuează de către
procuror sau de către ofiteri de politie anume desemnati prin ordin al
ministrului de interne, sub supravegherea procurorului, după caz, în conditiile
legii.
(2) Competenta de a efectua supravegherea urmăririi penale si de a
judeca în fond infractiunile săvârsite de politisti revine parchetelor de pe
lângă tribunale si tribunalelor - pentru infractiunile comise de către agentii
de politie, parchetelor de pe lângă curtile de apel si curtilor de apel -
pentru infractiunile comise de către ofiterii de politie, până la gradul de
comisar-sef inclusiv, respective Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de
Justitie si Curtii Supreme de Justitie - pentru infractiunile comise de
chestorii de politie.
(3) Urmărirea penală si judecarea infractiunilor contra sigurantei
statului săvârsite de politisti se efectuează în mod obligatoriu de către
procurorii militari si, respectiv, de instantele militare, în conditiile legii.
Art. 65. - (1) În cazul în care împotriva politistului s-a început
urmărirea penală sau a fost trimis în judecată, mentinerea sa în activitate se
hotărăste după solutionarea definitivă a cauzei, cu exceptia situatiei în care
a comis si alte abateri disciplinare, când operează procedura disciplinară
obisnuită.
(2) Pe timpul urmăririi penale si judecării politistul estepus la
dispozitie. Politistul pus la dispozitie îndeplineste numai acele sarcini si
atributii de serviciu stabilite, în scris, de seful unitătii de politie si
beneficiază de drepturile bănesti corespunzătoare gradului profesional pe care
îl are, la nivelul de bază, si de celelalte drepturi prevăzute în prezenta
lege.
(3) Pe perioada arestării preventive politistul este suspendat din
functie. Pe timpul suspendării politistul nu bene-
ficiază de nici un drept dintre cele prevăzute de prezenta
lege.
(4) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub
urmărire penală ori achitarea, precum si în cazul încetării
urmăririi penale ori a procesului penal, politistul va fi repus
în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor
de care a fost privat pe perioada punerii la dispozitie, res-
pectiv a suspendării din functie, potrivit competentelor sta-
bilite prin ordin al ministrului de interne.
CAPITOLUL V
Întreruperea si încetarea raporturilor de serviciu ale politistului
Art. 66. - (1) Stabilitatea politistului la locul de muncă este
garantată, în conditiile prezentei legi.
(2) Raportul de serviciu al politistului ia nastere o data cu acordarea
primului grad profesional.
Art. 67. - (1) Întreruperea activitătii la cerere reprezintă suspendarea
temporară a politistului din functia si gradul profesional pe care îl ocupă si
operează pentru un interespersonal legitim.
(2) Situatiile în care se acordă întreruperea activitătii politistului
se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
Art. 68. - (1) Durata întreruperii la cerere a activitătii politistului
este de până la 2 ani, fără drept de prelungire.
(2) Înaintea sau la expirarea perioadei de întrerupere a activitătii la
cerere, politistul va solicita reintegrarea sa la unitatea la care a fost
încadrat.
(3) Reintegrarea politistului se face, de regulă, la unitatea de la care
i s-a acordat întreruperea sau la o altă unitate care are posturi vacante,
similare celui din care a întrerupt activitatea.
Art. 69. - Încetarea raporturilor de serviciu ale politistului are loc:
a) la împlinirea vârstei si a vechimii în serviciu, necesare pensiei de
serviciu;
b) la pierderea capacitătii de muncă, în conditiile legii;
c) la cerere;
d) la numirea într-o altă functie;
e) prin demisie;
f) la destituirea din politie;
g) la acordarea, în 2 ani consecutiv, a calificativului
“necorespunzător”;
h) când este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă,
cu exceptia cazurilor în care s-a dispussuspendarea executării pedepsei
închisorii sau amenziipenale pentru infractiuni săvârsite din culpă, pe baza
aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art.
15;
i) când în urma reorganizării unei unităti de politie sau a reducerii
unor posturi de natura celui ocupat de politistul respectiv nu sunt
posibilităti pentru ca acesta să fie încadrat într-o functie similară în
aceeasi unitate sau în alte unităti;
j) când nu promovează examenul de definitivare prevăzut la art. 21 alin.
(5).
Art. 70. - Politistul care a absolvit o institutie de învătământ a
Ministerului de Interne si căruia i-au încetat raporturile de serviciu în
primii 10 ani de activitate din motive imputabile lui este obligat să restituie
cheltuielileefectuate cu pregătirea sa, proportional cu perioada rămasă până la
10 ani, potrivit angajamentului încheiat în acest sens.
CAPITOLUL VI
Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 71. - (1) Politistii care la data încetării raporturilor de
serviciu nu îndeplinesc conditiile de vârstă si vechime pentru a li se acorda
pensie de serviciu beneficiază de programe de reconversie profesională astfel:
a) în ultimele 6 luni dinaintea adoptării măsurilor prevăzute la art. 69
lit. i);
b) după aparitia situatiei prevăzute la art. 69 lit. b).
(2) Reconversia profesională a politistilor aflati în situatiile
mentionate la alin. (1) se asigură prin grija Ministerului de Interne, în
colaborare cu Ministerul Munciisi Solidaritătii Sociale si cu Agentia Natională
pentru Ocuparea Fortei de Muncă, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.
(3) Modul de organizare si desfăsurare a programelor de reconversie
profesională se stabileste prin ordin al ministrului de interne.
(4) În vederea reconversiei profesionale politistii pot urma gratuit
cursuri de calificare, recalificare, perfectionare sau, după caz, alte forme de
pregătire profesională, organizate de Ministerul de Interne, si, cu suportarea
cheltuielilor de către acest minister, cursuri organizate de alte ministere,
precum si de către institutii ori persoane juridice de drept privat autorizate,
potrivit legii, în acest scop.
(5) Contravaloarea cursurilor organizate în afara Ministerului de
Interne în conditiile alin. (4) se suportă din bugetul acestuia, în limita a 3
salarii brute obtinute de politist la data încetării raporturilor de serviciu.
Art. 72. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezenteilegi politistilor aflati
în functie nu le sunt aplicabile dispozitiile acesteia privind conditiile de
studii si stagiu în grad, cu exceptia cazurilor în care acestia fac obiectul
unei avansări sau promovări.
(2) La aceeasi dată politistilor absolventi cu diplomă ai Academiei de
Politie “Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului de Interne sau ai altor institutii
de învătământ superioracreditate le vor fi acordate grade profesionale în
conditiile stabilite prin prezenta lege.
(3) Politistii vor depune jurământul de credintă. Refuzul depunerii
jurământului de credintă atrage destituirea din politie, acesta fiind consemnat
prin încheierea unui proces-verbal, semnat de persoanele prevăzute la art. 23
alin. (1).
Art. 73. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi gradele
militare ale politistilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform
pregătirii si studiilor fiecăruia, cu mentinerea drepturilor câstigate
anterior, după cum urmează:
A. Ofiterii de politie:
a) sublocotenent - subinspector de politie;
b) locotenent - inspector de politie;
c) căpitan - inspector principal de politie;
d) maior - subcomisar de politie;
e) locotenent-colonel - comisar de politie;
f) colonel - comisar-sef de politie;
g) general de brigadă - chestor de politie;
h) general-maior - chestor principal de politie;
i) general-locotenent - chestor-sef adjunct de politie;
j) general - chestor-sef de politie.
B. Agentii de politie:
a) maistru militar clasa a IV-a si sergent-major – agent de politie;
b) maistru militar clasa a III-a si plutonier - agent principal de
politie;
c) maistru militar clasa a II-a si plutonier-major – agent-sef adjunct
de politie;
d) maistru militar clasa I si plutonier adjutant - agent-sef de politie;
e) maistru militar principal si plutonier adjutant-sef - agent-sef
principal de politie.
(2) Echivalarea gradelor privind agentii si ofiterii de politie este
valabilă si în cazul încetării raporturilor de serviciu ale politistilor,
precum si în cazul transferului în interesul serviciului al cadrelor militare
sau al politistilor între unitătile de politie si celelalte unităti ale
Ministerului de Interne ori alte institutii din sistemul de apărare natională,
ordine publică si sigurantă natională, după caz.
(3) La pensionare politistului i se poate acorda gradul profesional
următor, în conditiile legii.
(4) Politistii ofiteri care nu au absolvit studii superioare de scurtă
sau de lungă durată cu diplomă vor fi încadrati în functii potrivit gradelor
profesionale echivalente.
(5) Ofiterilor de politie stabiliti la alin. (1) lit. A li se va acorda
gradul profesional următor numai după absolvireastudiilor superioare
corespunzătoare categoriei din care fac parte.
(6) Agentii de politie care nu au absolvit studii liceale si postliceale
cu diplomă vor fi încadrati în functii potrivit gradelor profesionale
echivalente.
(7) Agentii de politie care au absolvit studii superioare de lungă
durată cu diplomă de licentă sau echivalentă ori studii superioare de scurtă
durată cu diplomă sau echivalentă vor fi încadrati în categorii si grade
profesionale corespunzătoare studiilor, în conditiile prezentei legi.
(8) Perioada acordată politistilor pentru definitivarea studiilor
necesare echivalării în gradele corespunzătoare functiei pe care o detin,
conform prevederilor alin. (1), este de 5 ani de la data intrării în vigoare a
prezentei legi.
Dacă după expirarea perioadei de 5 ani politistii nu si-au definitivat
studiile necesare echivalării în gradele profesionale pe care le au, vor fi
încadrati în categorii si grade profesionale corespunzătoare pregătirii.
(9) Stagiul în gradul militar avut la data echivalării va fi luat în
calcul la acordarea gradelor profesionale, potrivit alin. (1) si cu respectarea
conditiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b).
(10) Acordarea gradelor profesionale pentru politisti se face, de
regulă, o dată pe an, cu prilejul “Zilei Politiei Române”.
(11) Acordarea gradelor profesionale la încadrarea directă a
politistilor se face trimestrial, prin ordin al ministrului de interne.
(12) Acordarea gradelor profesionale politistilor prevăzuti la art. 9
alin. (2) si la art. 54 alin. (2) se poate face în tot cursul anului.
Art. 74. - (1) Evidenta politistilor si a operatiunilor de mobilizare pe
timpul si după încetarea raporturilor de serviciu, precum si modalitătile de
tinere a acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
(2) La încetarea raporturilor de serviciu politistul este obligat ca în
termen de 15 zile să se prezinte la centrul militar pe raza căruia domiciliază,
pentru a fi luat în evidentă ca rezervist cu specialitatea “politie” si gradul
militar echivalent gradului profesional avut la data respectivă în grupa de
evidentă a Ministerului de Interne.
(3) Politistii luati în evidentă ca rezervisti pot fi concentrati sau
mobilizati pentru completarea efectivelor unitătilor Ministerului de Interne,
în conditiile prevăzute de lege.
Art. 75. - Descrierea uniformei de politist si a însemnelor distinctive
se stabileste prin hotărâre a Guvernului.
Art. 76. - Prevederile prezentei legi se aplică si personalului Politiei
de Frontieră Române, Directiei Generale de Evidentă Informatizată a Persoanei,
Oficiului National pentru Refugiati, Directiei generale de informatii si
protectie internă, unitătilor de învătământ ale politiei si structurilor
corespondente din cadrul Academiei de Politie “Alexandru Ioan Cuza”.
Art. 77. - Plata drepturilor bănesti cuvenite politistilor,prevăzute în
prezenta lege, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat.
Art. 78. - (1) Dispozitiile prezentei legi se completează, după caz, cu
prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarului public, cu
modificările si completările ulterioare, si ale altor acte normative în
vigoare.
(2) Până la adoptarea legii privind salarizarea politistilor acestora le
sunt aplicabile dispozitiile legale referitoare la salarizarea si alte drepturi
ale personalului militar din institutiile publice de apărare natională, ordine
publică si sigurantă natională.
(3) Până la adoptarea legii privind pensiile politistilor acestora le
sunt aplicabile dispozitiile legale referitoare la pensionarea cadrelor
militare.
(4) Modul de aplicare a prevederilor alin. (2) si (3) se stabileste prin
ordin al ministrului de interne.
Art. 79. - În unitătile administrativ-teritoriale în care persoanele
apartinând unor minorităti nationale detin o pondere de peste 20% vor fi
angajati si politisti care cunosc si limba respectivă.
Art. 80. - În conditiile legii, prin hotărâre a Guvernului, se poate
înfiinta Casa de credit pentru politisti.
Art. 81. - (1) Hotărârile Guvernului si ordinele ministrului de interne
date în aplicarea prezentei legi se vor emite în termen de 30 de zile de la
data intrării în vigoare aacesteia.
(2) Până la adoptarea
hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1) politistii beneficiază de
drepturile corespunzătoare prevăzute în actele normative în vigoare pentru
cadrele militare.
Art. 82. - (1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile
de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La aceeasi dată orice alte dispozitii contrare se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 13 mai 2002, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor
în sedinta din 14 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
Bucuresti, 6 iunie
2002.
Nr. 360.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
pentru
promulgarea Legii privind Statutul politistului
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din
Constitutia României,
Presedintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea privind Statutul politistului si se
dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
Bucuresti, 4 iunie
2002.
Nr. 505.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
acordarea unor ajutoare financiare
În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 5
alin. (1) lit. e) si alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
118/1999 privind înfiintarea si utilizarea Fondului national de solidaritate,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 366/2001,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se aprobă acordarea unor ajutoare financiare, în sumă
totală de 716 milioane lei, din creditele bugetare aprobate cu această
destinatie în bugetul Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale pe anul
2002, familiilor si persoanelor singure din judetele Hunedoara, Bacău, Neamt,
Teleorman, Vaslui si municipiul Bucuresti, prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul muncii si solidaritătii sociale,
Ion Giurescu,
secretar de stat
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 13 iunie
2002.
Nr. 599.
ANEXĂ*)
*) Anexa este reprodusă în facsimil.