MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul XIV - Nr. 316          LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE          Marti, 14 mai 2002

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

214. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea

 

321. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

432. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului pentru finalizarea obiectivului de investitii “Extinderea retelei cu apă pe străzile Zencani, Teiului, Crângului, 8 Martie - oras Toplita”, judetul Harghita

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

563. - Ordin al ministrului finantelor publice privind stabilirea intervalului de emitere a Deciziei de impunere privind venitul din cedarea folosintei bunurilor imobile cu destinatie de locuintă pe anul 2001

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare,

utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 49 din 30 ianuarie 2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea, emisă în temeiul art. 1 lit. D pct. 2 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 31 ianuarie 2000, cu următoarele modificări si completări:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - Activitătile care privesc obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne sunt supuse unui regim special de reglementare, autorizare si administrare, în conformitate cu prevederile prezentei ordonante si ale actelor juridice internationale la care România este parte, cu privire la:

a) activitătile privind utilizarea microorganismelor modificate genetic în conditii de izolare;

b) conditiile de introducere deliberată în mediu si de plasare pe piată a organismelor modificate genetic si a produselor rezultate din acestea, astfel încât aceste activităti să se desfăsoare în deplină sigurantă pentru sănătatea umană si pentru protectia mediului;

c) conditiile de import/export al organismelor modificate genetic si produselor rezultate din acestea.”

2. După articolul 1 se introduce articolul 11 cu următorul cuprins:

“Art. 11. - (1) Regimul special de reglementare, autorizare si administrare stabileste cadrul juridic si institutional pentru desfăsurarea si controlul activitătilor mentionate la art. 1.

(2) Prezenta ordonantă nu se aplică:

a) organismelor obtinute prin tehnicile de modificare genetică mentionate în anexa nr. 1, partea B, si în anexa nr. 2, partea A;

b) produselor procesate;

c) activitătilor de transport, indiferent de căi si de mijloace;

d) operatiunilor de comert si de import/export, care fac obiectul unor alte acte normative.”

3. Articolul 2 se abrogă.

4. Titlul capitolului II se abrogă.

5. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - În întelesul prezentei ordonante, următorii termeni se definesc după cum urmează:

a) organism - orice entitate biologică capabilă să transfere sau să replice material genetic, inclusiv virusurile si viroizii;

b) organism modificat genetic (OMG) - orice organism, cu exceptia celui uman, al cărui material genetic a fost modificat altfel decât prin încrucisare si/sau recombinare naturală. În sensul acestei definitii modificarea genetică este o consecintă a utilizării tehnicilor specificate în anexa nr. 1, partea A;

c) microorganism - orice entitate microbiologică, celulară sau necelulară, capabilă de replicare sau de transfer de material genetic, inclusiv virusurile, viroizii si celulele vegetale si animale în culturi;

d) biotehnologie modernă - aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a acidului nucleic si a tehnicilor de fuziune celulară, altele decât cele specifice selectiei si ameliorării traditionale, care înlătură barierele fiziologice naturale de reproducere sau de recombinare genetică;

e) utilizare în conditii de izolare - orice operatiune prin care microorganismele sunt modificate genetic, cultivate, multiplicate, stocate, folosite, transportate, distruse si/sau anihilate în conditii controlate, în spatii/medii închise. Pentru toate aceste operatiuni se iau măsuri specifice de izolare, pentru a se evita/limita contactul lor cu oamenii si cu mediul;

f) utilizator - orice persoană fizică sau juridică ce realizează si este responsabilă de activitătile care au legătură cu obtinerea, testarea, producerea si comercializarea organismelor modificate genetic, în conditii de izolare sau de neizolare, precum si cu obtinerea, testarea, producerea si

comercializarea produselor rezultate din acestea;

g) introducere deliberată în mediu - orice introducere intentionată/voluntară în mediu a unui organism modificat genetic sau a unei combinatii de OMG, care nu necesită măsuri specifice de izolare pentru a se limita contactul cu acestea si care prezintă un grad înalt de securitate pentru populatie si mediu;

h) introducere pe piată - furnizarea OMG sau a produselor acestora, contra cost sau nu, către terte părti;

i) produs rezultat dintr-un organism modificat genetic – un rezultat concret constând din sau continând un OMG ori o combinatie de OMG, care se introduce pe piată;

j) produs procesat - un produs obtinut prin prelucrarea organismelor modificate genetic, a unor părti ale acestora sau a unor metaboliti si substante produse de acestea;

k) produs purificat - orice produs obtinut dintr-un organism modificat genetic prin procesare care include purificarea, de exemplu: insulina, diferitele enzime, uleiul si altele asemenea;

l) evaluarea riscurilor asupra mediului - evaluarea efectelor pe care le pot prezenta OMG sau părti componente ale acestora, direct sau indirect, imediat sau cu întârziere, asupra sănătătii umane si asupra mediului;

m) managementul riscurilor - elaborarea si punerea în aplicare a unui ansamblu de măsuri de monitorizare a riscurilor si de interventie în caz de accident;

n) notificare - documentul prin care o persoană înstiintează Ministerul Apelor si Protectiei Mediului despre activitătile pe care intentionează să le desfăsoare, în vede- rea obtinerii autorizatiei;

o) notificator - persoana care face notificarea.”

6. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - (1) Cadrul institutional este asigurat de:

a) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, ca autoritate responsabilă cu emiterea autorizatiilor/acordurilor si controlul activitătilor reglementate prin prezenta ordonantă;

b) Comisia pentru Securitate Biologică, ca autoritate stiintifică cu rol consultativ în procesul de luare a deciziilor de către Ministerul Apelor si Protectiei Mediului;

c) autoritătile publice centrale din domeniile: agricultură, alimentatie, sănătate si Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor, cu responsabilităti în avizarea si controlul activitătilor reglementate prin prezenta ordonantă.

(2) Comisia pentru Securitate Biologică se compune din 12 membri, specialisti în domeniile reglementate prin prezenta ordonantă, care au dobândit titluri academice si/sau universitare si sunt personalităti stiintifice consacrate.

(3) Membrii Comisiei pentru Securitate Biologică vor proveni din următoarele institutii:

a) 3 membri din Academia Română si/sau din institutiile aflate în coordonarea acesteia;

b) 3 membri din Academia de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti” si/sau din institutele stiintifice aflate în coordonarea acesteia;

c) 3 membri din Academia de Stiinte Medicale si/sau din institutiile aflate în coordonarea acesteia;

d) 3 membri din universităti sau din alte institute de cercetare cu profil biologic, agricol sau medical.

(4) Componenta Comisiei pentru Securitate Biologică se stabileste pe baza propunerilor scrise făcute de conducătorii institutiilor mentionate la alin. (3), se aprobă prin ordin al ministrului apelor si protectiei mediului, o dată cu regulamentul de organizare si functionare a acesteia, si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) În exercitarea atributiilor sale Comisia pentru Securitate Biologică are functie consultativă, deciziile fiind luate prin consens.”

7. Titlul capitolului III va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL III

Utilizarea în conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic”

8. Articolele 5, 6 si 7 se abrogă.

9. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - (1) Înainte de a autoriza începerea utilizării în conditii de izolare a unui microorganism modificat genetic, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului va verifica, pe baza documentatiei furnizate de utilizator, dacă au fost luate măsurile corespunzătoare pentru a se evita efectele negative asupra sănătătii oamenilor si asupra mediului.

(2) În acest scop utilizatorul trebuie să facă o evaluare a utilizărilor în conditii de izolare, sub aspectul riscurilor asupra sănătătii oamenilor si asupra mediului care pot fi generate de aceste utilizări, folosindu-se un minimum de elemente de evaluare si procedura stabilită în anexa nr. 3, sectiunile A si B.

(3) Evaluarea mentionată la alin. (2), folosindu-se procedura prevăzută în anexa nr. 3, trebuie să conducă la o încadrare a utilizării în conditii de izolare în una dintre următoarele clase:

a) clasa 1: activităti cu risc neglijabil sau fără risc, adică activităti pentru care nivelul 1 de izolare este corespunzător pentru protectia sănătătii umane, precum si a mediului;

b) clasa 2: activităti cu risc scăzut, adică activităti pentru care nivelul 2 de izolare este corespunzător pentru protectia sănătătii umane, precum si a mediului;

c) clasa 3: activităti cu risc moderat, adică activităti pentru care nivelul 3 de izolare este corespunzător pentru protectia sănătătii umane, precum si a mediului;

d) clasa 4: activităti cu risc ridicat, adică activităti pentru care nivelul 4 de izolare este corespunzător pentru protectia sănătătii umane, precum si a mediului.

(4) Încadrarea în una dintre cele 4 clase va indica conformarea cu nivelurile de izolare, în conformitate cu prevederile art. 9.

(5) Când există o incertitudine în privinta clasei de încadrare a utilizării propuse se vor aplica măsurile de protectie mai severe, cu exceptia cazului în care există dovezi suficiente care justifică aplicarea măsurilor mai putin severe, de comun acord cu autoritatea competentă.

(6) Evaluarea la care se referă alin. (2) trebuie să ia în considerare mai ales aspectele care privesc eliminarea reziduurilor, luându-se, după caz, măsurile de securitate necesare pentru protectia sănătătii oamenilor si a mediului.

(7) Utilizatorii sunt obligati să tină evidenta evaluărilor prevăzute la alin. (2) si să le pună la dispozitie Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.”

10. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

“Art. 9. - (1) Cu exceptia situatiei în care prevederile pct. 1 din anexa nr. 4 permit aplicarea altor măsuri, utiliza-torul va aplica principiile generale, izolarea cuvenită si alte măsuri de protectie stabilite în anexa nr. 4, corespunzătoare clasei de utilizare în conditii de izolare, astfel încât să păstreze locul de muncă si mediul exterior acestuia la un nivel de expunere la microorganismele modificate genetic cât mai redus cu putintă.

(2) Evaluarea la care se referă art. 8 alin. (2), precum si nivelul de izolare si celelalte măsuri de protectie aplicate vor fi revizuite periodic si ori de câte ori este nevoie, dacă:

a) măsurile de izolare aplicate nu mai sunt adecvate sau clasa stabilită pentru utilizare în conditii de izolare nu mai este corectă;

b) există indicii că evaluarea nu mai este corespunzătoare, avându-se în vedere noile cunostinte stiintifice sau tehnice.”

11. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - Când instalatiile de utilizare în conditii de izolare sunt folosite pentru prima dată utilizatorul trebuie să înainteze Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, înainte de începerea unei asemenea utilizări, o notificare continând cel putin informatiile prezentate în anexa nr. 5, partea A.”

12. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

“Art. 11. - (1) După notificarea mentionată la art. 10 utilizările ulterioare în conditii de izolare, clasificate în clasa 1, se pot face fără alte notificări.

(2) Utilizatorii de microorganisme modificate genetic din clasa 1 de utilizări în conditii de izolare trebuie să tină o evidentă a fiecărei evaluări mentionate în art. 8 alin. (6), care va fi pusă la dispozitie Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, la solicitarea acestuia.”

13. La articolul 12, alineatele (1), (3) si (4) vor avea următorul cuprins:

“Art. 12. - (1) Pentru prima, precum si pentru utilizările ulterioare în conditii de izolare, clasificate în clasa 2, care urmează să fie efectuate în instalatiile notificate în conformitate cu art. 10, utilizatorul va transmite Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si o notificare care va contine informatiile precizate în anexa nr. 5, partea B.

........................................................................................

(3) În situatiile prevăzute la alin. (2) solicitantul poate să ceară o autorizatie din partea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, care va lua o decizie în termen de 45 de zile de la notificare.

(4) În situatiile în care instalatiile nu au fost supuse unei notificări anterioare pentru utilizări în conditii de izolare, clasificate în clasa 2 sau într-o clasă superioară, utili- zarea în conditii de izolare, clasificată în clasa 2, poate începe după expirarea perioadei de 45 de zile de la transmiterea notificării mentionate la alin. (1), dacă nu există o interdictie expresă din partea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, sau înăuntrul acestui termen, dacă s-a obtinut acordul.”

14. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - (1) Pentru prima, precum si pentru următoarele utilizări în conditii de izolare, clasificate în clasa 3 sau în clasa 4, care urmează să fie efectuate în instalatiile notificate în conformitate cu art. 10, utilizatorul va transmite Ministerului Apelor si Protectiei Mediului o notificare care va contine informatiile precizate în anexa nr. 5, partea C.

(2) O utilizare în conditii de izolare, clasificată în clasa 3 sau într-o clasă superioară, nu poate avea loc fără acordul prealabil al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, care îsi va comunica decizia în scris:

a) în termen de 45 de zile de la primirea noii notificări, în situatia instalatiilor care au fost supuse unei notificări anterioare pentru utilizări în conditii de izolare, clasificate în clasa 3 sau într-o clasă superioară, si în situatiile în care au fost îndeplinite toate cerintele asociate, convenite pentru aceeasi clasă sau pentru o clasă superioară utilizării în conditii de izolare cu care se intentionează să se lucreze;

b) în termen de 90 de zile de la primirea notificării, în celelalte situatii.”

15. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - (1) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului va analiza conformitatea notificărilor cu prevederile prezentei ordonante, corectitudinea evaluării, precum si clasa de utilizare în conditii de izolare, măsurile de protectie si de răspuns în caz de urgentă, precum si managementul deseurilor.

(2) Dacă este necesar, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului poate:

a) să ceară utilizatorului să furnizeze informatii suplimentare, să modifice conditiile utilizării propuse sau să corecteze clasa de izolare repartizată pentru utilizare. În acest caz Ministerul Apelor si Protectiei Mediului poate dispune ca respectiva utilizare, dacă este propusă, să nu înceapă sau, dacă a început, să fie suspendată ori încheiată până când Ministerul Apelor si Protectiei Mediului îsi dă aprobarea pe baza informatiilor suplimentare obtinute sau pe baza conditiilor modificate ale utilizării;

b) să limiteze perioada pentru care s-a permis utilizarea în conditii de izolare sau să impună anumite conditii specifice pentru acea utilizare.

(3) În calculul perioadelor prevăzute la art. 12 si 13 nu se vor lua în considerare intervalele de timp în care Ministerul Apelor si Protectiei Mediului:

a) asteaptă informatiile suplimentare cerute notificatorului, în conformitate cu prevederile alin. (2) lit. a);

b) efectuează o anchetă sau o consultatie publică, în conformitate cu prevederile art. 49 alin. (3).

(4) Aprobările pentru activitătile care privesc utilizarea în conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic, potrivit prevederilor art. 12-15, se dau sub forma unei autorizatii al cărei model se stabileste de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.”

16. La articolul 15, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 15. - (1) Ori de câte ori detine informatii noi, relevante, sau modifică conditiile utilizării într-o măsură ce ar putea avea consecinte semnificative sub aspectul riscuri- lor, utilizatorul este obligat să informeze imediat Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si să modifice notificările prevăzute la art. 10, 12 si 13.”

17. Articolul 16 se abrogă.

18. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

“Art. 17. - (1) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, înaintea începerii unei utilizări în conditii de izolare, va verifica dacă:

a) este elaborat un plan de urgentă pentru utilizarea în conditii de izolare, acolo unde ineficienta măsurilor de izolare ar putea conduce la pericole serioase cu efecte imediate sau întârziate asupra sănătătii oamenilor si/sau asupra mediului din afara amplasamentului instalatiei;

b) planul de urgentă prevăzut la lit. a) nu se mai elaborează dacă notificatorul pune la dispozitie Ministerului Apelor si Protectiei Mediului un plan de urgentă similar, elaborat de si având valabilitate pentru Uniunea Europeană;

c) informatia privind asemenea planuri de urgentă, incluzând măsurile de securitate adecvate ce urmează să fie aplicate, este prezentată în termeni expliciti. Informatia trebuie actualizată la intervale corespunzătoare si trebuie să fie făcută publică.

(2) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului va pune la dispozitie autoritătilor competente în acest domeniu din alte state informatiile la care se referă alin. (1), în conformitate cu reglementările internationale în domeniu.”

19. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

“Art. 18. - (1) În cazul producerii unui accident utilizatorul trebuie să informeze imediat Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si să îi furnizeze următoarele informatii:

a) circumstantele accidentului;

b) identitatea si cantitătile microorganismelor/organismelor modificate genetic în cauză;

c) orice alte date necesare pentru a evalua efectele accidentului asupra sănătătii populatiei si asupra mediului;

d) măsurile luate.

(2) În situatiile prevăzute la alin. (1) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului este obligat:

a) să se informeze pentru a face o evaluare cât mai completă asupra accidentului si, după caz, să facă recomandări pentru evitarea în viitor a unor accidente similare si pentru eliminarea efectelor ce ar rezulta din acestea;

b) să se asigure că au fost luate toate măsurile necesare si, după caz, să informeze imediat autoritătile nationale competente din statele care ar putea să fie afectate de astfel de accidente.”

20. Articolul 19 va avea următorul cuprins:

“Art. 19. - (1) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului este obligat:

a) să se consulte cu autoritătile nationale competente ale altor state asupra problemelor care privesc producerea unui accident, inclusiv asupra planurilor de interventie în caz de urgentă;

b) să informeze de îndată organismele internationale competente despre orice accident în sensul prezentei ordonante, furnizând detalii asupra circumstantelor accidentului, identitatea si cantitătile de microorganisme/organisme modificate genetic în cauză, măsurile de răspuns luate si eficienta acestora, precum si o analiză a accidentului, care va cuprinde recomandările pentru limitarea efectelor acestuia si pentru evitarea în viitor a unor accidente similare.

(2) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului va pune în aplicare procedura pentru schimbul de informatii, potrivit alin. (1), scop în care va stabili si va tine un registru pentru accidente în care se vor înscrie analiza cauzelor accidentelor si măsurile luate pentru evitarea în viitor a unor accidente similare.”

21. Articolele 20 si 21 se abrogă.

22. Titlul capitolului IV va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL IV

Introducerea deliberată în mediu si pe piată a organismelor modificate genetic prin tehnicile

biotehnologiei moderne si a produselor rezultate din acestea”

23. Articolele 22 si 23 se abrogă.

24. Titlul sectiunii 1 va avea următorul cuprins:

“Sectiunea 1

Introducerea deliberată în mediu a organismelor

modificate genetic”

25. Articolul 24 va avea următorul cuprins:

“Art. 24. - (1) Orice persoană juridică, înainte de a introduce în mediu un organism modificat genetic sau o combinatie de asemenea organisme, trebuie să prezinte o notificare Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.

(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă:

a) un dosar tehnic cu informatiile specificate în anexa nr. 8, necesare realizării evaluării riscului asupra mediului, si, în special:

- informatii generale, incluzând date privind personalul si pregătirea acestuia;

- informatii privind organismul/organismele modificate genetic;

- informatii privind conditiile introducerii si caracteristicile mediului potential primitor;

- informatii privind impactul organismului/organismelor modificate genetic asupra mediului;

- planul de monitoring, în acord cu părtile relevante din anexa nr. 122, pentru identificarea efectelor organismului/organismelor modificate genetic asupra sănătătii umane si asupra mediului;

- informatii privind controlul, metodele de refacere, tratarea deseurilor si planurile de actiune în caz de urgentă;

- rezumatul dosarului;

b) studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului, conform anexei nr. 121, împreună cu orice referinte bibliografice si indicatii privind metodele utilizate;

c) informatii privind rezultatele introducerilor acelorasi organisme modificate genetic sau ale aceleiasi combinatii de organisme modificate genetic pe teritoriul României si/sau în afara acestuia.

(3) Notificatorul poate face referiri la datele sau rezultatele din notificările transmise anterior de alti notificatori, cu conditia ca informatiile, datele si rezultatele să fie neconfidentiale sau ca notificatorul să aibă acordul acestora.

(4) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului poate accepta ca introducerea în mediu, într-un anumit loc, a unei combinatii de organisme modificate genetic sau a aceluiasi organism modificat genetic în locuri diferite, într-un singur scop si pe o perioadă limitată de timp, să fie notificată printr-o singură notificare.

(5) În cazul unei introduceri ulterioare a aceluiasi organism modificat genetic sau a aceleiasi combinatii de organisme modificate genetic, notificate anterior ca parte a aceluiasi program de cercetare-testare, notificatorul trebuie să prezinte o nouă notificare în care va prezenta datele din notificările anterioare si/sau datele privind rezultatele înregistrate la introducerile anterioare.

(6) În cazul unei modificări a introducerii deliberate, care ar putea avea consecinte asupra sănătătii oamenilor si/sau asupra mediului, sau în cazul în care au apărut noi informatii privind riscurile, notificatorul este obligat:

a) să revadă măsurile specificate în notificare;

b) să informeze Ministerul Apelor si Protectiei Mediului despre aceasta;

c) să ia măsurile necesare pentru protectia sănătătii oamenilor si a mediului.

(7) Pentru facilitarea luării deciziei cu privire la aprobarea introducerii deliberate în mediu a unor organisme modificate genetic, a căror introducere a fost deja notificată si/sau aprobată pentru tările Uniunii Europene si Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economică, notificatorul, din proprie initiativă sau la solicitarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, va prezenta:

a) fie un exemplar al rezumatului notificării, transmis Uniunii Europene si Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economică de către autoritătile nationale competente din statele membre;

b) fie un exemplar al documentului Uniunii Europene si al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economică, prin care se aprobă introducerea organismului modificat genetic pe teritoriul statelor membre.

(8) Notificatorul poate solicita, prin notificare adresată Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, aplicarea regulilor procedurii simplificate pentru aprobarea introducerii în mediu a organismului modificat genetic.”

26. Articolul 25 va avea următorul cuprins:

“Art. 25. - (1) După primirea notificării Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, pe baza informatiilor cuprinse în notificare si în documentele mentionate la art. 24:

a) informează si consultă publicul cu privire la notificarea primită;

b) consultă Comisia pentru Securitate Biologică;

c) solicită avizele autoritătilor publice centrale cu responsabilităti în domeniile: agricultură, alimentatie, sănătate umană si protectia consumatorilor.

(2) După ce si-a stabilit procedura ce trebuie urmată Ministerul Apelor si Protectiei Mediului va răspunde notificatorului în termen de maximum 90 de zile de la primirea notificării, arătând că:

a) notificarea primită este în acord cu dispozitiile prezentei ordonante si se eliberează autorizatia;

b) pentru luarea deciziei trebuie îndeplinite mai întâi prevederile alin. (1) lit. a) si c);

c) notificatorul trebuie să prezinte si alte informatii;

d) activitatea propusă nu îndeplineste conditiile prevăzute în prezenta ordonantă si notificarea este respinsă;

e) activitatea propusă nu intră sub incidenta dispozitiilor prezentei ordonante.

(3) În calculul perioadei de 90 de zile prevăzute la alin. (2) nu se vor include perioadele în care Ministerul Apelor si Protectiei Mediului:

a) asteaptă alte informatii pe care le poate cere notificatorului, conform alin. (2) lit. c);

b) asteaptă avizul Comisiei pentru Securitate Biologică;

c) face o anchetă publică, consultă alte organizatii si/sau publicul.

(4) Notificatorul poate începe activitatea propusă numai după obtinerea autorizatiei emise de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si cu respectarea conditiilor stabilite în aceasta.

(5) Dacă Ministerul Apelor si Protectiei Mediului consideră că s-a dobândit o experientă suficientă prin introducerea în mediu a anumitor organisme modificate genetic si având în vedere criteriile stabilite potrivit anexei nr. 10, poate decide aplicarea procedurilor simplificate pentru introducerea în mediu a unor astfel de organisme.

(6) Autorizatia pentru introducerea deliberată în mediu a unei plante modificate genetic, emisă de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, este obligatorie la înscrierea soiurilor pentru examinare la Institutul de Stat pentru Testarea si Înregistrarea Soiurilor.”

27. Articolul 26 va avea următorul cuprins:

.Art. 26. - Dacă o informatie care ar putea avea consecinte semnificative în privinta riscurilor potentiale ale introducerii în mediu a unui organism modificat genetic este cunoscută după emiterea autorizatiei de către Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, acesta va cere utilizatorului să modifice conditiile introducerii în mediu, iar în caz de neconformare, poate să suspende sau să anuleze desfăsurarea activitătilor.”

28. Articolul 27 va avea următorul cuprins:

“Art. 27. - (1) După introducerea în mediu a unui organism modificat genetic notificatorul va trimite periodic Ministerului Apelor si Protectiei Mediului rapoarte privind rezultatele introducerii, mentionându-se orice risc pentru sănătatea oamenilor si pentru mediul identificat, în special la acele introduceri pe care notificatorul intentionează să le facă pe o scară largă.

(2) Intervalele la care se vor transmite rapoartele mentionate la alin. (1) vor fi precizate în autorizatia eliberată.”

29. Titlul sectiunii 2 va avea următorul cuprins:

Sectiunea 2

Introducerea pe piată a organismelor modificate genetic si a

produselor rezultate din acestea”

30. Articolul 28 se abrogă.

31. Articolul 29 va avea următorul cuprins:

“Art. 29. - (1) Înaintea introducerii pentru prima dată pe piată a unui organism modificat genetic sau a unei combinatii de organisme modificate genetic ca un produs sau într-un produs, trebuie transmisă Ministerului Apelor si Protectiei Mediului o notificare care va cuprinde:

a) informatiile cerute în anexele nr. 8 si 9, cu includerea datelor si a rezultatelor înregistrate în cursul desfăsurării activitătilor de cercetare-dezvoltare realizate conform prevederilor sectiunii 1 din acest capitol;

b) studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului, care va cuprinde informatiile precizate în anexa nr. 121;

c) conditiile pentru introducerea pe piată a produsului, inclusiv conditiile specifice de folosire si manipulare, precum si o propunere pentru etichetare si ambalare, care ar trebui să cuprindă cel putin cerintele stabilite în anexa nr. 9. Eticheta trebuie să precizeze clar dacă organismul modificat genetic este prezent. Eticheta cu inscriptia «Acest produs contine organisme modificate genetic» este obligatorie. În termen de 10 ani vor fi stabilite procedurile care să permită si aplicarea etichetelor care să precizeze că «Acest produs nu contine organisme modificate genetic»;

d) un plan de monitoring conform anexei nr. 122;

e) un rezumat al notificării.

(2) Dacă, pe baza rezultatelor oricărei introduceri în mediu notificate si aprobate conform dispozitiilor prezentei ordonante sau pe baze independente, explicate stiintific, un notificator consideră că introducerea pe piată a unui produs nu prezintă un risc pentru sănătatea umană si pentru mediu, el poate propune în notificare să nu se conformeze uneia sau mai multor cerinte prevăzute în anexa nr. 9, partea B.

(3) Notificatorul va include în notificare informatii asupra datelor sau rezultatelor din introducerile în mediu ale acelorasi organisme modificate genetic sau ale combinatiilor de organisme modificate genetic, notificate anterior si efectuate de notificator fie pe teritoriul României, fie în afara acestuia.

(4) Notificatorul se poate referi si la datele sau rezultatele din notificările supuse anterior de alti notificatori, dacă ultimii si-au dat consimtământul în scris.

(5) Fiecare nou produs care, desi continând sau fiind alcătuit din aceleasi organisme modificate genetic sau din combinatii ale acestora, este destinat unei întrebuintări diferite va fi notificat separat.

(6) Introducerea pe piată se va face numai după obtinerea autorizatiei emise de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si cu respectarea conditiilor stabilite în aceasta.

(7) Înscrierea în Registrul de stat si în Lista oficială a soiurilor provenite din plante modificate genetic se face numai după obtinerea autorizatiei de introducere în mediu pentru experimentări, emisă de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.

(8) În cazul în care se doreste reînnoirea autorizatiei, cu cel putin 9 luni înainte de expirarea acesteia notificatorul trebuie să se adreseze Ministerului Apelor si Protectiei Mediului cu o nouă notificare. Aceasta va cuprinde:

a) un exemplar al autorizatiei primite;

b) un raport al rezultatelor activitătii de monitoring efectuate;

c) orice noi informatii care au devenit accesibile după obtinerea autorizatiei;

d) dacă este cazul, o propunere de amendare a conditiilor specificate în autorizatie.”

32. Articolul 30 se abrogă.

33. Articolul 31 va avea următorul cuprins:

“Art. 31. - Dispozitiile art. 24 alin. (7) si ale art. 26 se aplică si în privinta introducerii pe piată a organismelor modificate genetic.”

34. Articolul 32 se abrogă.

35. Titlul capitolului V va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL V

Conditiile pentru organizarea si desfăsurarea operatiunilor de import/export cu organisme modificate genetic si/sau cu produse rezultate din acestea”

36. Articolele 33 si 34 se abrogă.

37. La articolul 35, alineatele (1), (2) si (4) vor avea următorul cuprins:

“Art. 35. - (1) Importatorii sunt obligati să notifice în scris Ministerului Apelor si Protectiei Mediului înaintea efectuării oricărui import de organisme vii modificate genetic sau de produse rezultate din acestea.

(2) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului va stabili procedurile de notificare, în conformitate cu prevederile alin. (1), si le va pune la dispozitie părtilor interesate.

............................................................................................

(4) Notificatorii sunt responsabili pentru veridicitatea informatiilor furnizate Ministerului Apelor si Protectiei Mediului pe calea notificării si pe orice altă cale, la solicitarea acestuia.”

38. La articolul 35, alineatul (5) se abrogă.

39. Articolul 36 va avea următorul cuprins:

“Art. 36. - (1) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului confirmă notificatorului în scris primirea notificării, în termen de 90 de zile de la data primirii acesteia.

(2) Confirmarea contine următoarele:

a) data primirii notificării;

b) dacă notificarea contine toate informatiile necesare luării unei decizii;

c) alte precizări, după caz.

(3) Neîndeplinirea procedurii de confirmare a primirii notificării de către Ministerul Apelor si Protectiei Mediului nu înseamnă si nu va fi interpretată ca un acord tacit al acestuia pentru efectuarea importului.”

40. Articolul 37 va avea următorul cuprins:

.Art. 37. - (1) Decizia Ministerului Apelor si Protectiei Mediului cu privire la aprobarea unui import destinat activitătilor reglementate prin prezenta ordonantă se va baza pe datele referitoare la evaluarea riscurilor, în conformitate cu prevederile art. 39, evaluare bazată pe o abordare stiintifică si precaută, luând în considerare efectele negative asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice, riscurile asupra sănătătii umane, precum si, după caz, criteriile sociale si economice.

(2) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului va informa notificatorul, în termenul prevăzut la art. 36 alin. (1), dacă:

a) importul poate avea loc fără un acord scris si în ce conditii;

b) importul poate avea loc numai după ce Ministerul Apelor si Protectiei Mediului îsi va da acordul scris.

(3) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului va comunica în scris notificatorului decizia luată cu privire la efectuarea importului, în termenul legal de la confirmarea primirii notificării, arătând:

a) acordul pentru efectuarea importului, cu sau fără conditii, si precizând cum se aplică acest acord pentru importurile ulterioare ale aceluiasi organism modificat genetic sau ale aceluiasi produs format/rezultat din organisme modificate genetic; sau

b) interzicerea importului; sau

c) necesitatea unor informatii relevante suplimentare, în conformitate cu prevederile anexelor nr. 11 si 12; sau

d) necesitatea prelungirii perioadei necesare unei evaluări a informatiilor suplimentare primite de la notificator sau din alte surse, pentru a lua o decizie documentată.

(4) Comunicările Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, făcute conform alin. (3), vor include motivele care au determinat decizia luată, cu exceptia cazului în care acordul pentru import se dă neconditionat.”

41. Articolul 38 se abrogă.

42. Articolul 39 va avea următorul cuprins:

“Art. 39. - Evaluarea riscurilor se va realiza după o procedură stiintifică si transparentă, avându-se în vedere prevederile anexei nr. 12 si tehnicile corespunzătoare de evaluare a riscurilor, si va avea ca scop identificarea si evaluarea efectelor potential negative ale organismului modificat genetic si/sau ale produsului rezultat din acesta asupra diversitătii biologice, asupra sănătătii oamenilor, luând în atentie si considerentele socioeconomice.”

43. Articolul 40 se abrogă.

44. Articolul 43 se abrogă.

45. Titlul capitolului VI va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL VI

Informarea si consultarea publicului”

46. Articolul 44 se abrogă.

47. Sectiunea 1 se abrogă.

48. Titlul sectiunii 2 se abrogă.

49. Articolul 49 va avea următorul cuprins:

“Art. 49. - (1) Procedura de autorizare a activitătilor de introducere deliberată în mediu si pe piată a organismelor modificate genetic este publică. Mediatizarea activitătilor pentru care se solicită autorizatie se asigură de către Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.

(2) În termen de 10 zile de la data primirii unei notificări Ministerul Apelor si Protectiei Mediului trebuie să informeze publicul în legătură cu aceasta, specificând modalitătile prin care se pot obtine informatiile.

(3) Observatiile publicului se primesc în termen de 30 de zile de la data informării acestuia si vor fi luate în considerare de către Ministerul Apelor si Protectiei Mediului în luarea deciziei de autorizare a activitătii propuse. În functie de observatiile primite se pot organiza dezbateri publice asupra oricăror aspecte privind domeniul reglementat de prezenta ordonantă.”

50. După articolul 49 se introduce articolul 491 cu următorul cuprins:

“Art. 491. - (1) În notificările care se trimit Ministerului Apelor si Protectiei Mediului notificatorul poate indica informatiile ce trebuie să fie tratate ca fiind confidentiale, prezentând si justificările necesare.

(2) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului va decide, după consultări cu notificatorul, care sunt informatiile confidentiale si va informa notificatorul cu privire la decizia luată.

(3) Următoarele informatii nu pot fi considerate ca fiind confidentiale:

a) caracteristicile generale ale microorganismelor/organismelor modificate genetic, numele si adresa notificatorului, scopul si locul în care se desfăsoară activitatea;

b) clasa în care este încadrată utilizarea în conditii de izolare si măsurile de izolare;

c) concluziile studiilor de evaluare a riscurilor asupra mediului si asupra sănătătii umane;

d) metodele si planurile de monitoring, precum si cele de răspuns în caz de accident.

(4) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului nu va divulga unor terte părti nici o informatie stabilită ca fiind confidentială si va proteja drepturile de proprietate intelectuală legate de informatiile primite.

(5) Dacă, indiferent de motive, notificatorul îsi retrage notificarea, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului trebuie să respecte confidentialitatea informatiei primite.”

51. După articolul 491 se introduce capitolul VI1 cu următorul cuprins”

“CAPITOLUL VI1

Mecanisme financiare

Art. 492. - (1) Pentru analiza documentatiilor în vederea emiterii acordurilor si a autorizatiilor necesare organizării si desfăsurării activitătilor reglementate prin prezenta ordonantă, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului stabileste tarifele corespunzătoare, care se aprobă prin ordin al ministrului apelor si protectiei mediului, cu avizul ministrului sănătătii si familiei si al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Sumele încasate din tarifele stabilite conform alin. (1) se contabilizează ca venituri extrabugetare în contul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, care va fi deschis la trezoreria statului.

(3) Veniturile extrabugetare realizate conform prevederilor alin. (1) si (2) vor fi folosite pentru a acoperi:

a) cheltuielile materiale si de dotare necesare punerii în aplicare a prevederilor prezentei ordonante;

b) plata unei indemnizatii pentru membrii Comisiei pentru Securitate Biologică;

c) alte cheltuieli, potrivit prevederilor legale, ce vor fi stabilite prin ordin al ministrului apelor si protectiei mediului.

(4) Comisia pentru Securitate Biologică se va organiza si va începe să functioneze în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante.

(5) La eliberarea acordurilor si a autorizatiilor se percep taxele prevăzute în anexa nr. 13, care se fac venituri la bugetul de stat. Cuantumul taxelor percepute pentru eliberarea acordurilor si a autorizatiilor necesare organizării si desfăsurării activitătilor reglementate prin prezenta ordonantă va fi actualizat în functie de rata inflatiei, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

(6) Modalitătile de plată si de încasare a taxelor percepute pentru eliberarea acordurilor si a autorizatiilor necesare organizării si desfăsurării activitătilor reglementate prin prezenta ordonantă se aprobă prin ordin comun al ministrului apelor si protectiei mediului, ministrului sănătătii si familiei, ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor si al conducătorului Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, în termen de 60 de zile de la data publicării legii de aprobare a prezentei ordonante, si se afisează la sediile acestor autorităti.”

52. Articolul 50 va avea următorul cuprins:

“Art. 50. - (1) Constituie contraventii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infractiuni, si se sanctionează după cum urmează:

a) încălcarea dispozitiilor art. 8 alin. (7), art. 9, 10, art. 11 alin. (2), art. 12 alin. (1) si (4), art. 13, art. 14 alin. (2), art. 15, art. 18 alin. (1), art. 24 alin. (1), (5) si (6) si art. 27 alin. (1), cu amendă de la 10 milioane lei la 50 milioane lei si/sau suspendarea temporară sau definitivă a activitătii, după caz;

b) încălcarea dispozitiilor art. 29 alin. (1), (3) si (6), art. 35 alin. (1), art. 36 alin. (3), art. 41 alin. (1) si (2), art. 49 alin. (2) si art. 491 alin. (5), cu amendă de la 50 milioane lei la 100 milioane lei si/sau suspendarea temporară sau definitivă a activitătii, după caz.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul special împuternicit al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, Ministerului Sănătătii si Familiei, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor si al Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

(3) Contraventiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.”

53. Articolul 51 va avea următorul cuprins:

“Art. 51. - (1) Dacă ca urmare a activitătilor reglementate prin prezenta ordonantă apare un prejudiciu în detrimentul sănătătii oamenilor si animalelor, al diversitătii biologice si al mediului, utilizatorul este responsabil pentru acest prejudiciu.

(2) Natura si amploarea prejudiciului se stabilesc de către o comisie de experti, numită de conducerea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.

(3) Măsurile de reparare a prejudiciului, stabilite de comisia de experti, se comunică utilizatorului prin ordin al ministrului apelor si protectiei mediului. Împotriva ordinului ministrului apelor si protectiei mediului persoanele interesate pot formula plângere la instanta de contencios administrativ, în conditiile legii.

(4) Atunci când la originea unui prejudiciu se află importul si utilizarea pe teritoriul tării a unui organism viu modificat genetic sau a unui produs derivat din acesta, sunt aplicabile si dispozitiile actelor juridice internationale la care România este parte, care reglementează regimul transpor- tului peste frontiere al organismelor vii modificate genetic si/sau al produselor rezultate din acestea.”

54. După articolul 52 se introduce articolul 521 cu următorul cuprins:

“Art. 521. - Toate soiurile provenite din plante modificate genetic si înscrise în Registrul de stat si în Lista oficială a soiurilor după o procedură care nu este conformă cu prevederile prezentei ordonante vor fi radiate, iar până la data de 31 decembrie 2002 vor fi scoase de pe piată.”

55. În anexa nr. 1, partea A, partea introductivă va avea următorul cuprins:

“Tehnicile de modificare genetică la care se referă art. 3 lit. b) sunt:”

56. În anexa nr. 1, partea B, partea introductivă va avea următorul cuprins:

“Tehnicile la care se referă art. 11 alin. (2) lit. a), care nu sunt considerate ca producând modificări genetice, cu conditia ca acestea să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinat sau a microorganismelor modificate genetic, obtinute prin alte tehnici/metode decât tehnicile/metodele excluse prin anexa nr. 2, partea A:”

57. În anexa nr. 2, partea A, partea introductivă va avea următorul cuprins:

“Tehnicile sau metodele de modificare genetică la care se referă art. 11 alin. (2) lit. a) si care nu intră sub incidenta prevederilor prezentei ordonante, cu conditia ca acestea să nu implice utilizarea moleculelor de acid nucleic recombinat sau altele decât cele obtinute prin una sau mai multe tehnici/metode prezentate mai jos:”

58. Anexele nr. 6 si 7 se abrogă.

59. În anexa nr. 8, subanexa nr. 8A va avea următorul cuprins:

SUBANEXA Nr. 8A

INFORMATII

necesare în notificările privind introducerea deliberată

în mediu si pe piată a organismelor modificate genetic,

altele decât plantele superioare

I. Informatii generale:

A. numele si adresa notificatorului (societate sau institut);

B. numele, calificarea si experienta cercetătorului/cercetătorilor responsabil/responsabili;

C. titlul.

II. Informatii referitoare la organismul modificat genetic:

A. Caracteristici ale: a) donatorului, b) receptorului sau c) (acolo unde este cazul) ale organismului/organismelor parental/parentale:

1. denumirea stiintifică;

2. încadrarea taxonomică;

3. alte denumiri (denumirea uzuală, numele tulpinii, soiului, rasei, culturii etc.);

4. markeri fenotipici si genetici;

5. gradul de înrudire între donator si receptor sau între organismele parentale;

6. descrierea tehnicilor de identificare si detectie;

7. sensibilitatea, precizia (în termeni cantitativi) si specificitatea tehnicilor de detectie si de identificare;

8. descrierea distributiei geografice si a habitatului natural al organismului, incluzând informatii despre prădătorii naturali, pradă, paraziti si competitori, simbionti si gazde;

9. potentialul pentru transfer si schimb genetic cu alte organisme;

10. verificarea stabilitătii genetice a organismelor si factorii care o afectează;

11. caractere patologice, ecologice si fiziologice:

a) clasificarea riscului, conform regulilor aplicate pe plan international si la nivelul Uniunii Europene privind protectia sănătătii omului si/sau a mediului;

b) durata generatiilor în ecosistemele naturale, precum si sistemul reproductiv sexuat sau asexuat;

c) informatii privind supravietuirea, inclusiv caracterul sezonier si capacitatea de a forma structuri cu capacitate de supravietuire, ca de exemplu: seminte, spori sau scleroti;

d) patogenitate: infectivitate, toxicogenitate, virulentă, alergenicitate, purtători (vectori) de patogeni, vectori posibili, spectrul de gazde, inclusiv organismele care nu sunt tintă; posibila activare a virusurilor (provirusurilor) latente; capacitatea de a coloniza alte organisme;

e) rezistenta la antibioticele utilizate în terapia si profilaxia umană si veterinară;

f) implicarea în procese de mediu: productia primară, transformarea nutrientilor, descompunerea materiei organice, respiratie etc.;

12. natura vectorilor indigeni:

a) secventa;

b) frecventa de mobilizare;

c) specificitatea;

d) prezenta genelor care conferă rezistentă;

13. istoricul modificărilor genetice anterioare.

B. Caracteristici ale vectorului:

1. natura si sursa vectorului;

2. secventa transpozonilor, a vectorilor si a altor segmente genetice necodificatoare, utilizate pentru a construi organismul modificat genetic si pentru a realiza introducerea vectorului si a functiilor insertate în organismul modificat genetic;

3. frecventa mobilizării vectorului insertat si/sau capacitătile de transfer genetic si metodele de determinare;

4. informatii privind gradul în care vectorul este limitat la ADN necesar pentru a îndeplini functia intentionată.

C. Caracteristici ale organismului modificat genetic:

1. Informatii privind modificarea genetică:

a) metoda folosită pentru modificare;

b) metoda utilizată pentru constructia si introducerea insertului (insertilor) în receptor sau pentru a elimina o secventă;

c) descrierea constructiei vectorului si/sau a insertului;

d) puritatea insertului din oricare secventă necunoscută si informatii privind gradul până la care secventa insertată este limitată la ADN cerut;

e) secventa, identitatea functională si localizarea segmentului/segmentelor de acid nucleic alterat/insertat/eliminat, cu referiri speciale la orice secventă cunoscută ca fiind dăunătoare.

2. Informatii despre organismul modificat genetic rezultat:

a) descrierea caracterului/caracterelor genetic/genetice sau a caracteristicilor fenotipice si, în particular, a caracterelor si caracteristicilor noi care pot fi exprimate sau nu mai pot fi exprimate;

b) structura si cantitatea oricărui vector si/sau acid nucleic donator, care rămâne în constructia finală a organismului modificat genetic;

c) stabilitatea organismului în termeni de caractere genetice;

d) gradul si nivelul de expresie ale noului material genetic; metoda si sensibilitatea măsurării;

e) activitatea proteinei/proteinelor exprimate;

f) descrierea tehnicilor de identificare si detectie, inclusiv a tehnicilor pentru identificarea si detectia secventei insertate si a vectorului;

g) sensibilitatea, precizia (în termeni cantitativi) si specificitatea tehnicilor de identificare si detectie;

h) istoricul introducerilor sau al utilizărilor prealabile ale organismului modificat genetic;

i) consideratii privind sănătatea:

(i) efecte toxice sau alergice ale organismelor modificate genetic neviabile si/sau ale produsilor lor metabolici;

(ii) riscurile produsului;

(iii) compararea organismului modificat genetic cu donatorul, receptorul sau (acolo unde este cazul) cu organismul parental privind patogenitatea;

(iv) capacitatea de colonizare;

(v) dacă organismul este patogen pentru oameni a căror imunitate este normală:

i(v)- bolile cauzate si mecanismul patogenitătii, inclusiv capacitatea de invazie si virulentă;

i(v)- gradul de transmisivitate;

i(v)- doza de infectie;

i(v)- spectrul de gazdă, posibilitatea de modificare;

i(v)- posibilitatea supravietuirii în afara gazdei umane;

i(v)- stabilitatea biologică;

i(v)- modelele de rezistentă la antibiotice;

i(v)- alergenicitatea;

i(v)- existenta/aplicarea de terapii corespunzătoare.

III. Informatii privind conditiile de introducere si locul în care se face introducerea

A. Informatii despre introducere:

1. descrierea introducerii deliberate propuse, incluzând scopul (scopurile) si rezultatele asteptate;

2. datele prevăzute pentru efectuarea introducerii si planificarea în timp a experimentului, incluzând frecventa si durata introducerilor;

3. pregătirea sitului (locului, terenului) prevăzut pentru introducere;

4. mărimea sitului (locului, terenului);

5. metoda/metodele utilizată/utilizate pentru introducere;

6. cantitătile de organisme modificate genetic ce urmează să fie introduse;

7. modificări ale terenului (tipul si metoda de cultivare, săparea, irigarea sau alte activităti);

8. măsuri de protectie a muncii, luate în timpul introducerii;

9. tratamente postintroducere ale terenului;

10. tehnici prevăzute pentru eliminarea sau inactivarea organismelor modificate genetic la sfârsitul experimentului;

11. informatii si rezultate despre introduceri prealabile ale organismelor modificate genetic, în special la scări diferite si în ecosisteme diferite.

B. Informatii privind mediul, atât la nivelul locului experimentului, cât si într-o zonă mai largă:

1. localizarea geografică si referintele de grilă ale terenului/terenurilor (în cazul notificării conform părtii C, terenul/terenurile de introducere va/vor fi ariile prevăzute pentru utilizarea produsului);

2. proximitatea fizică sau biologică a oamenilor sau a altor vietuitoare semnificative;

3. proximitatea biotopurilor semnificative sau a ariilor protejate;

4. mărimea populatiei locale;

5. activităti economice ale populatiilor locale, care sunt bazate pe resursele naturale ale zonei;

6. distanta până la cele mai apropiate zone de protectie pentru apa potabilă si/sau alte scopuri de mediu;

7. caracteristici climaterice ale regiunii/regiunilor probabil a fi afectate;

8. caracteristici geografice, geologice si pedologice;

9. flora si fauna, inclusiv culturile, septelul si speciile migratoare;

10. descrierea ecosistemelor-tintă si a celor care probabil nu vor fi afectate;

11. o comparatie între habitatul natural al organismului recipient cu terenul/terenurile propuse pentru introducere;

12. orice dezvoltări planificate cunoscute sau schimbări ale terenului utilizat în regim, care pot influenta impactul de mediu al introducerii.

IV. Informatii privind interactiunile dintre organismul modificat genetic si mediu

A. Caracteristici ce afectează supravietuirea, multiplicarea si diseminarea:

1. caracteristici biologice care afectează supravietuirea, multiplicarea si diseminarea;

2. cunoasterea sau previziunea conditiilor de mediu care pot afecta supravietuirea, multiplicarea si diseminarea (vânt, apă, sol, temperatură, pH etc.);

3. sensibilitatea la agenti specifici.

B. Interactiunea cu mediul:

1. habitatul prevăzut al organismelor modificate genetic; 

2. studii privind comportarea si caracteristicile organismelor modificate genetic si impactul lor ecologic, efectuate în conditii naturale simulate, cum ar fi microsistemele, camerele de crestere, serele;

3. capacitatea de transfer genetic:

a) transferul postintroducere al materialului genetic din organismele modificate genetic în organisme din ecosistemele afectate;

b) transferul postintroducere al materialului genetic din organisme indigene în organisme modificate genetic;

4. probabilitatea selectiei postintroducere care duce la exprimarea unor caractere neasteptate si/sau nedorite în organismul modificat genetic;

5. măsurile luate pentru a se asigura si a se verifica stabilitatea genetică; descrierea caracterelor genetice care pot preveni sau minimaliza dispersarea;

6. căile de dispersie biologică, modurile cunoscute sau potentiale de interactiune cu agentul diseminator, incluzând inhalarea, ingerarea, contactul cu suprafata, modul de ascundere etc.;

7. descrierea ecosistemelor în care organismul modificat genetic poate fi diseminat.

C. Impactul ecologic potential:

1. potentialul pentru o crestere excesivă a populatiei în mediu;

2. avantajele competitive ale organismului modificat genetic în comparatie cu recipientul nemodificat sau cu organismul (organismele) parental;

3. identificarea si descrierea organismelor-tintă;

4. mecanismul anticipat si rezultatele interactiunii dintre organismul modificat genetic introdus si organismul-tintă;

5. identificarea si descrierea unor organisme care nu sunt tintă si care pot fi afectate involuntar;

6. probabilitatea schimbărilor postintroducere în interactiunile biologice sau în spectrul de gazdă;

7. efectele cunoscute sau prevăzute asupra organismelor care nu sunt tintă în mediu, impactul la nivel populational al competitorilor: prădători, gazde, simbionti, dusmani, paraziti si patogeni;

8. implicatii cunoscute sau prevăzute în procesele biogeochimice;

9. alte interactiuni potential semnificative cu mediul.

V. Informatii privind monitorizarea, controlul, tratamentul deseurilor si planurile cuprinzând măsuri ce se impun în caz de urgentă

A. Tehnici de monitorizare:

1. metode pentru detectarea organismelor modificate genetic si pentru monitorizarea efectelor lor;

2. specificitatea (pentru identificarea organismului modificat genetic si pentru a putea fi distinse de donor, recipient sau, acolo unde este cazul, de organismele parentale), senzitivitatea si precizia tehnicilor de monitorizare;

3. tehnici pentru a detecta transferul materialului genetic donor la alte organisme;

4. durata si frecventa monitorizării.

B. Controlul introducerii:

1. metode si procedee de evitare si/sau de reducere/minimizare a răspândirii;

2. metode si procedee de protectie a sitului pentru  împiedicarea accesului persoanelor neautorizate;

3. metode si procedee de prevenire a intrării altor organisme pe teren.

C. Tratamentul deseurilor:

1. tipuri de deseuri generate;

2. cantitatea de deseuri estimată;

3. riscuri posibile;

4. descrierea tratamentului prevăzut.

D. Planurile cuprinzând măsuri ce se impun în caz de urgentă:

1. metode si procedee pentru controlul organismelor modificate genetic, în caz de împrăstiere neasteptată;

2. metode de decontaminare a zonelor afectate, de exemplu: eradicarea organismului modificat genetic;

3. metode de eliminare sau salubrizare a plantelor, animalelor etc. care au fost expuse în timpul sau după împrăstiere;

4. metode de izolare a zonei afectate de diseminare;

5. planuri cuprinzând măsuri de protejare a sănătătii oamenilor si a mediului în cazul aparitiei unui efect nedorit.”

60. Titlul anexei nr. 9 va avea următorul cuprins:

INFORMATII SUPLIMENTARE

necesare în cazul notificărilor pentru introducerea  pe piată a organismelor modificate genetic, în conformitate cu dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. a) si c)  i alin. (2)”

61. Titlul anexei nr. 10 va avea următorul cuprins:

“CRITERII

de aplicare a procedurilor simplificate pentru aprobarea unei introduceri deliberate în mediu a plantelor modificate genetic, în conformitate cu dispozitiile art. 25 alin. (5)”

62. Titlul anexei nr. 11 va avea următorul cuprins:

“INFORMATII

ce trebuie prezentate autoritătii nationale competente în notificările care privesc obtinerea acordului prealabil documentat pentru efectuarea activitătilor de import/export cu organisme modificate genetic, în conformitate cu dispozitiile art. 35 alin. (3)”

63. După anexa nr. 12 se introduc anexele nr. 121 si 122 cu următorul cuprins:

 

“ANEXA Nr. 121

 

PRINCIPIILE

realizării studiului de evaluare a riscurilor

asupra mediului

 

A. Obiectiv

Obiectivul evaluării riscurilor asupra mediului (ERM) îl constituie identificarea si evaluarea posibilelor efecte negative pe care organismul modificat genetic (OMG) le poate avea asupra sănătătii umane sau asupra mediului pe parcursul introducerii deliberate în mediu sau pe piată, efecte ce pot fi directe sau indirecte si care pot apărea imediat sau cu întârziere. ERM trebuie realizată pentru a se stabili dacă este necesară sau nu dezvoltarea unui plan de management al riscurilor, iar în cazul în care acesta este necesar, trebuie precizate cele mai bune metode de aplicare a acestuia.

B. Reguli generale

În acord cu principiul precautiei, în realizarea studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie să se urmărească următoarele reguli generale:

1. caracteristicile identificate ale OMG si care pot determina efecte negative în timpul utilizării acestuia trebuie să fie comparate cu caracteristicile organismului nemodificat genetic din care derivă si pentru utilizări similare;

2. studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie realizat într-un mod stiintific si transparent, bazat pe datele existente;

3. studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie realizat pentru fiecare caz, deoarece informatiile pot varia în functie de tipul de organism modificat genetic, de scopul utilizării si de caracteristicile mediului în care este introdus, tinându-se seama, inter alia, de rezultatele introducerilor anterioare în mediu ale organismului modificat genetic;

4. în momentul în care apar noi informatii privind organismul modificat genetic si efectele acestuia asupra mediului, studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie revăzut pentru a se stabili dacă:

a) riscurile se modifică;

b) este necesară modificarea planului de management al riscurilor.

C. Metodologie

C.1. Caracteristicile organismelor modificate genetic si ale mediului în care sunt introduse

În functie de caz studiul trebuie să tină seama de informatiile tehnice si stiintifice existente si care se referă la:

1. organismul (organismele) parental sau receptor;

2. modificarea (modificările) genetică, rezultată prin inserarea sau eliminarea materialului genetic, si informatii relevante despre vector si donor;

3. organismul modificat genetic;

4. introducerea sau utilizarea propusă, incluzând scara la care se efectuează activitatea;

5. mediul potential receptor;

6. interactiunea dintre acestea.

Informatiile privind introducerile unor organisme similare si ale unor organisme cu însusiri similare pot fi luate în considerare în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului.

C.2. Etapele studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului

Concluziile studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie să facă referiri la următoarele aspecte:

1. Identificarea caracteristicilor care pot determina efecte negative

Orice caracteristici ale organismelor modificate genetic, datorate modificării genetice, care pot cauza efecte negative asupra sănătătii umane sau asupra mediului, trebuie identificate. Pentru identificarea acestora trebuie luată în considerare compararea caracteristicilor organismului modificat genetic cu cele ale organismului nemodificat, în conditii similare. Este important să nu se omită analiza nici unui posibil efect negativ, pe considerentul că aparitia acestuia este putin probabilă.

Potentialele efecte negative ale organismelor modificate genetic variază de la caz la caz si pot consta în:

- îmbolnăviri ale oamenilor, incluzând efecte de alergenicitate sau toxicitate;

- îmbolnăviri ale animalelor si plantelor, incluzând efecte de toxicitate si, unde este cazul, de alergenicitate;

- efecte asupra dinamicii populatiilor speciilor aflate în mediul receptor si asupra diversitătii genetice a fiecăreia dintre aceste populatii;

- o posibilă modificare a unor agenti patogeni care ar putea facilita transmiterea bolilor infectioase si/sau aparitia unor noi surse ori vectori patogeni;

- compromiterea actiunii profilactice sau terapeutice a unor tratamente, cum ar fi de exemplu: transferul genelor ce conferă rezistentă la antibioticele utilizate în medicina umană si veterinară;

- efecte asupra circuitelor biogeochimice, în special pentru circuitele carbonului si azotului, prin modificarea capacitătii solului de descompunere a materiei organice.

Efectele negative pot apărea în mod direct sau indirect, prin diverse modalităti care pot consta în:

- răspândirea organismelor modificate genetic în mediu;

- transferul materialului genetic inserat la alte organisme sau la acelasi tip de organisme, dar nemodificate genetic;

- instabilitatea genetică si fenotipică;

- interactiunea cu alte organisme;

- schimbări de management, inclusiv, acolo unde este cazul, practicile agricole.

2. Evaluarea posibilelor consecinte ale efectelor negative

Trebuie evaluată amplitudinea consecintelor fiecărui posibil efect negativ. Această evaluare trebuie să se facă pentru fiecare efect negativ si să ia în considerare faptul că amplitudinea consecintelor poate fi influentată de mediul în care se face introducerea organismului modificat genetic si de modul în care se face această introducere.

3. Evaluarea frecventei de aparitie a fiecărui posibil efect negativ identificat

Un factor foarte important în evaluarea frecventei sau a probabilitătii de aparitie a efectelor negative îl constituie caracterizarea mediului în care se intentionează să fie introdus organismul modificat genetic si modul în care se face introducerea.

4. Estimarea riscului pe care îl prezintă fiecare nou caracter al organismului modificat genetic

În functie de cunostintele existente trebuie realizată o estimare a riscurilor pe care le poate avea fiecare caracter nou al organismului modificat genetic asupra sănătătii umane sau asupra mediului, prin analiza combinată a frecventei de aparitie a efectelor negative si a amplitudiniii acestora.

5. Aplicarea strategiilor de management al riscurilor

Evaluarea riscurilor trebuie să identifice riscurile pentru care este necesar să fie elaborate planuri pentru managementul acestora si stabilirea planului optim ce trebuie  aplicat.

6. Stabilirea riscului pe care îl prezintă organismul modificat genetic în ansamblu

Evaluarea riscului general pe care îl prezintă organismul modificat genetic este realizată tinându-se seama de fiecare strategie propusă pentru managementul riscurilor.

D. Concluziile studiului de impact al activitătilor de introducere în mediu sau pe piată a organismului/organismelor modificat/modificate genetic

D.1. În cazul organismelor modificate genetic, cu exceptia plantelor superioare:

1. frecventa cazurilor în care organismul modificat genetic a devenit persistent si a invadat habitatele naturale si conditiile în care s-a produs acest lucru;

2. orice avantaj selectiv sau dezavantaj pe care îl prezintă organismul modificat genetic si frecventa aparitiei acestui fenomen, în conditiile stabilite pentru desfăsurareaactivitătii propuse;

3. posibilitatea producerii transferului de gene la alte specii, în conditiile stabilite pentru desfăsurarea activitătii propuse, si orice avantaj sau dezavantaj selectiv pe care îl poate conferi acestor specii;

4. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat si/sau cu întârziere ca urmare a interactiunilor directe si indirecte dintre organismul modificat genetic si organismele-tintă, dacă este cazul;

5. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat si/sau cu întârziere ca urmare a interactiunilor directe si indirecte dintre organismul modificat genetic si organismele non-tintă, incluzând impactul asupra relatiilor complexe ce se stabilesc la nivel de biocenoză (competitori, prădători, gazde, simbionti, paraziti si patogeni);

6. posibilele efecte negative asupra sănătătii umane ce pot apărea imediat si/sau cu întârziere ca urmare a posibilelor interactiuni directe si indirecte dintre organismul modificat genetic si persoanele care lucrează, vin în contact sau se află în apropierea sitului de introducere a acestuia;

7. posibilele efecte negative asupra sănătătii animalelor, ce pot apărea imediat si/sau cu întârziere ca urmare a consumului de furaje care constau sau contin organisme modificate genetic si consecintele acestui consum asupra lantului furajer/alimentar;

8. posibilele efecte negative asupra proceselor biogeochimice, ce pot apărea imediat si/sau cu întârziere ca urmare a posibilelor interactiuni directe si indirecte dintre organismul modificat genetic si speciile-tintă si non-tintă, aflate în vecinătatea sitului în care este introdus acesta;

9. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat si/sau cu întârziere, în mod direct sau indirect, ca urmare a tehnicilor de management al acestor organisme, în cazul în care acestea sunt diferite fată de cele utilizate pentru organismele modificate genetic.

D.2. În cazul plantelor superioare modificate genetic (PSMG):

1. frecventa cazurilor în care s-a constatat că persistenta în sistemele agricole sau capacitatea invazivă a PSMG este mai mare decât cea a plantelor parentale sau receptoare;

2. orice avantaj sau dezavantaj selectiv conferit PSMG;

3. posibilitatea transferului de gene la aceleasi specii de plante sau la alte specii de plante compatibile sexual, în conditiile acceptate pentru cultivarea acestor PSMG si dacă acest transfer conferă plantelor orice tip de avantaj sau dezavantaj selectiv;

4. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat si/sau cu întârziere ca urmare a interactiunilor directe si indirecte dintre PSMG si organismele-tintă, cum ar fi prădătorii, parazitii si/sau patogenii;

5. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat si/sau cu întârziere ca urmare a interactiunilor directe si indirecte dintre PSMG si organismele non-tintă, tinându-se seama, de asemenea, de organismele care interactionează cu organismele-tintă, incluzând impactul la nivel populational al competitorilor, erbivorelor, simbiontilor, parazitilor si/sau patogenilor;

6. posibilele efecte negative asupra sănătătii umane ce pot apărea imediat si/sau cu întârziere ca urmare a interactiunilor directe si indirecte dintre PSMG si persoanele  care lucrează, intră în contact sau se află în vecinătatea sitului în care este introdusă aceasta;

7. posibilele efecte negative asupra sănătătii animalelor ce pot apărea imediat si/sau cu întârziere ca urmare a consumului de furaje care constau din sau contin PSMG si consecintele acestui consum asupra lantului furajer/alimentar;

8. posibilele efecte negative asupra proceselor biogeochimice, ce pot apărea imediat si/sau cu întârziere ca urmare a posibilelor interactiuni directe si indirecte dintre PSMG si speciile-tintă si non-tintă aflate în vecinătatea sitului în care sunt introduse acestea.

9. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat si/sau cu întârziere, în mod direct sau indirect, ca urmare a tehnicilor utilizate pentru cultivarea, managementul si recoltarea acestor PSMG, dacă acestea sunt diferite fată de cele utilizate pentru plantele superioare nemodificate genetic.         

 

ANEXA Nr. 122

 

PLANUL DE MONITORING

 

A. Obiectiv

Obiectivul planului de monitoring constă în:

1. confirmarea faptului că existenta si impactul oricăror posibile efecte negative ale utilizării organismului modificat genetic, evidentiate în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului, sunt corecte sau nu sunt corecte;

2. observarea aparitiei altor efecte negative ale utilizării organismului modificat genetic asupra sănătătii umane si asupra mediului, care nu au fost anticipate în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului.

B. Reguli generale

Activitatea de monitoring se desfăsoară după obtinerea autorizatiei de introducere pe piată a organismului modificat genetic.

Datele colectate prin sistemul de monitoring trebuie să ofere noi informatii privind impactul introducerii unui organism modificat genetic în mediu sau pe piată, în conditii diferite. Când apar astfel de date noi, acestea trebuie automat să fie luate în considerare în realizarea următoarelor studii de evaluare a riscurilor asupra mediului.

Experienta si datele obtinute prin monitoringul activitătilor de introducere deliberată în mediu a organismelor modificate genetic trebuie să stea la baza proiectării sistemului de monitoring al activitătilor de introducere pe piată a acestor organisme, ca atare sau sub formă de produse.

C. Realizarea planului de monitoring

Planul de monitoring trebuie:

1. să fie detaliat pentru fiecare caz, pe baza studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului;

2. să tină seama de caracteristicile organismului modificat genetic, de scara si de conditiile de mediu în care acesta va fi introdus:

3. să includă în planul general de supraveghere a efectelor negative neanticipate si evidentierea efectelor negative identificate în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului, deoarece:

3.1. monitoringul fiecărui caz trebuie realizat pe o perioadă suficient de mare pentru detectarea efectelor imediate si directe si, unde este posibil, a celor ce apar cu întârziere sau a celor indirecte deja identificate în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului;

3.2. supravegherea poate, dacă este posibil, să utilizeze practicile de supraveghere de rutină deja stabilite, cum sunt monitoringul culturilor agricole, al protectiei plantelor sau al produselor medicale de uz uman sau veterinar;

4. să faciliteze observatii referitoare la efectele asupra sănătătii umane si asupra mediului;

5. să prevadă stabilirea responsabilului/responsabililor (notificator, utilizatori) cu realizarea diverselor sarcini prevăzute în planul de monitoring, care răspund ca activitatea de monitoring să se desfăsoare în mod corespunzător si care sunt răspunzători în cazul în care au fost observate efecte negative asupra mediului sau sănătătii umane si nu au fost raportate detinătorului autorizat si autoritătii publice centrale pentru protectia mediului sau în cazul întârzierilor în transmiterea acestor date;

6. să prevadă stabilirea mecanismelor de identificare si confirmare a oricăror efecte negative asupra mediului si asupra sănătătii umane observate si aplicarea măsurilor necesare protectiei oamenilor si a mediului, stabilite de detinătorul autorizat si de autoritatea publică centrală pentru protectia mediului.”

64. În anexa nr. 13 punctul 6 va avea următorul cuprins:

“6. Pentru autorizarea introducerii pe piată a unui organism modificat genetic sau a unui produs ce contine ori provine dintr-un organism modificat genetic, conform art. 29.”

Art. II. - Ordonanta Guvernului nr. 49/2000, cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 7 februarie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 27 martie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 19 aprilie 2002.

Nr. 214.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 18 aprilie 2002.

Nr. 321.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului pentru finalizarea obiectivului de investitii “Extinderea retelei cu apă pe străzile Zencani, Teiului, Crângului, 8 Martie - oras Toplita”, judetul Harghita

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, ale art. 20 din Legea nr. 72/1996 privind finantele publice, precum si ale art. 21 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit, pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2002, cu suma de 2.000 milioane lei pentru judetul Harghita din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2002, si alocarea acesteia Consiliului Local al Orasului Toplita, în vederea finalizării obiectivului de investitii “Extinderea retelei cu apă pe străzile Zencani, Teiului, Crângului, 8 Martie - oras Toplita”, judetul Harghita.

Art. 2. - Utilizarea sumei prevăzute la art. 1 se face de către ordonatorul principal de credite, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 3. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul si în structura bugetului de stat pe anul 2002.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 30 aprilie 2002,

Nr. 432.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind stabilirea intervalului de emitere a Deciziei de impunere privind venitul

din cedarea folosintei bunurilor imobile cu destinatie de locuintă pe anul 2001

 

Ministrul finantelor publice,

în temeiul prevederilor art. 77 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit si ale art. 14 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

emite următorul ordin:

Art. 1. - În perioada 1-31 mai 2002 organul fiscal în a cărui rază se află sursa de venit emite, pe baza datelor din contractele de închiriere, respectiv a datelor din declaratiile speciale depuse de contribuabili, “Decizia de impunere privind venitul din cedarea folosintei bunurilor imobile cu destinatie de locuintă pe anul 2001”, cod 14.13.03.13/3.1.

Art. 2. - În cazul declaratiilor speciale privind veniturile din cedarea folosintei bunurilor imobile cu destinatie de locuintă, depuse de contribuabili după expirarea termenului legal de depunere, organul fiscal va emite decizia de impunere în termen de maximum 30 de zile de la depunerea declaratiilor.

Art. 3. - În cazul stabilirii din oficiu a impozitului anual pe venitul din cedarea folosintei bunurilor imobile cu destinatie de locuintă sau al constatării de diferente de venit ca urmare a unui control fiscal, decizia de impunere se emite în termen de 15 zile de la data notei de constatare, respectiv a procesului-verbal de control, după caz.

Art. 4. - Directia generală de proceduri fiscale, Directia generală a tehnologiei informatiei, Directia generală de administrare a veniturilor publice si a monopolurilor, precum si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 29 aprilie 2002.

Nr. 563.