MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XIV - Nr. 328 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 17 mai 2002

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

439. - Hotãrâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de declaratii de livrare a tutunului brut

REPUBLICÃRI

Legea fondului cinegetic si a protectiei vânatului nr. 103/1996

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de declaratii de livrare a tutunului brut

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 11 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de declaratii de livrare a tutunului brut, cu modificãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. - Se aprobã Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de declaratii de livrare a tutunului brut, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor,

Ilie Sârbu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Bucuresti, 30 aprilie 2002.

Nr. 439.

ANEXÃ

NORME METODOLOGICE

de punere în aplicare a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de declaratii de livrare a tutunului brut

Art. 1. - Normele metodologice se referã la procedura de eliberare, înregistrare si control al declaratiilor de livrare a tutunului brut, în scopul evidentierii productiei livrate si a producãtorilor de tutun.

Art. 2. - Unitãtile de primã procesare au obligatia sã anunte în scris directiile generale pentru agriculturã si industrie alimentarã judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu 20 de zile înainte de începerea livrãrilor, locul de livrare a tutunului si data începerii livrãrilor. Directiile generale pentru agriculturã si industrie alimentarã judetene si a municipiului Bucuresti transmit Ministerului Agriculturii,Alimentatiei si Pãdurilor situatia privind locul de livrare a tutunului, conform modelului prevãzut în anexa nr. 1.

Art. 3. - În limita cantitãtii de tutun contractate producãtorii de tutun livreazã tutunul prim-procesatorilor.

Livrarea se face pe varietãti de tutun si pe clase de calitate.

Art. 4. - Fiecare livrare este consemnatã în actele primare ale unitãtii de primã procesare.

Art. 5. - Unitatea de primã procesare are obligatia ca în momentul realizãrii livrãrii sã elibereze declaratia de livrare a tutunului. Modelul-tip al declaratiilor de livrare este prevãzut în anexa nr. 2.

Art. 6. - Declaratia de livrare se elibereazã în 3 exemplare si este semnatã de producãtor si de reprezentantul unitãtii de primã procesare, desemnat de conducere, cusarcini de serviciu în acest sens. Declaratiile de livrare se înregistreazã în registrul special de evidentã a acestora existent la unitatea de primã procesare. Un exemplar al declaratiei de livrare este dat producãtorului de tutun, un exemplar rãmâne la unitatea de primã procesare si un exemplar va fi înaintat directiei generale pentru agriculturã si industrie alimentarã a judetului de resedintã a unitãtii de primã procesare.

Art. 7. - Datele privind cantitatea livratã, calitatea si pretul de livrare trebuie sã fie conforme cu datele din actele primare privind livrarea si cu datele înscrise în registrul intrãrilor în cadrul unitãtii de primã procesare. Evidenta intrãrilor de tutun brut este tinutã în mod obligatoriu si pe calculator, conform modelului prevãzut în anexa nr. 3.

Art. 8. - Livrarea tutunului de cãtre producãtori unitãtilor de primã procesare se încheie pânã la data de 15 aprilie a anului urmãtor anului de recoltã.

Art. 9. - La data încheierii livrãrilor de tutun unitãtile de primã procesare vor întocmi o situatie centralizatoare privind livrãrile si producãtorii de tutun, în baza declaratiei de livrare. Situatia centralizatoare se întocmeste conform modelului prevãzut în anexa nr. 4.

Art. 10. - În termen de 5 zile de la data încheierii livrãrilor unitatea de primã procesare va înainta directiei generale pentru agriculturã si industrie alimentarã a judetului, respectiv a municipiului Bucuresti, în care îsidesfãsoarã activitatea unitatea de primã procesare situatia centralizatoare privind livrãrile, cu semnãtura conducãtorului unitãtii si a directorului economic sau, dupã caz, a contabilului-sef, însotitã de evidenta electronicã a livrãrilor si de un exemplar al declaratiei de livrare.

Art. 11. - Directorul general al directiei generale pentru agriculturã si industrie alimentarã judeteanã, respectiv a municipiului Bucuresti, va nominaliza prin decizie o persoanã cu atributii de înregistrare a centralizatorului si de computerizare a evidentei electronice a livrãrilor.

Art. 12. - Directia generalã pentru agriculturã si industrie alimentarã judeteanã, respectiv a municipiului Bucuresti, transmite Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor, în termen de 10 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme metodologice, propunerile privind persoanele cu atributii de control administrativ.

Art. 13. - Desemnarea persoanelor din compartimentul de control administrativ la nivel central si pe plan teritorial, precum si atributiile acestora se vor stabili prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pãdurilor, în termen de 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme metodologice.

Art. 14. - În termen de 15 zile de la data primirii situatiei centralizatoare privind livrãrile de la unitatea de primã procesare de tutun brut directiile generale pentru agriculturã si industrie alimentarã judetene si a municipiului Bucuresti, prin persoanele nominalizate prin decizie conform art. 11, transmit Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor - Biroul pentru tutun situatiile privind livrãrile, vizate de directorul general.

Art. 15. - Persoanele cu atributii de control administrativ, desemnate conform art. 13, au si atributii de control al suprafetelor cultivate si productiilor de tutun brut realizate.

Art. 16. - Producãtorii si unitãtile de primã procesare au obligatia sã punã la dispozitie persoanelor cu atributii de control administrativ toate documentele necesare acestuia.

Efectuarea controlului se consemneazã într-un registru special, în care se vor mentiona: numele si prenumele persoanei care a efectuat controlul, institutia reprezentatã de aceasta, scopul controlului si rezultatele activitãtii de control. Totodatã se va întocmi si un proces-verbal, în 3 exemplare, privind constatãrile controlului, din care: un exemplar pentru producãtorul/prim-procesatorul la care s-a desfãsurat activitatea de control, un exemplar pentru compartimentul de control administrativ, iar un exemplar va fi înaintat Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor - Biroul pentru tutun.

Art. 17. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezentele norme metodologice.

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

Unitatea prim-procesatoare .......................................

(denumirea unitãtii)

Nr. de înregistrare la registrul comertului:

Codul fiscal:

Adresa completã:

Telefon, fax, e-mail:

Cãtre

Directia generalã pentru agriculturã si industrie alimentarã a judetului............/municipiului Bucuresti

Preluãrile de tutun brut de la producãtorii de tutun din productia anului.... se vor realiza de

unitatea noastrã în urmãtoarele puncte de livrare si depozitare:

Locul de livrare (comuna, satul, depozitul, adresa)

Punctul de lucru (se va preciza locul de receptionare)

Varietatea (soiul)

Cantitatea totalã ce urmeazã sã fie receptionatã

Director general, (administrator)

Director economic, (contabil-sef)

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

Unitatea prim-procesatoare ........................................................................

(denumirea, nr. de înregistrare la registrul comertului,

codul fiscal, adresa completã, telefon, fax, e-mail)

Varietatea (Soiul) ................................

Suprafata cultivatã (ha) .....................

Parcela .................

Recolta .................

DECLARATIE DE LIVRARE

Nr. ...... din ..........

Producãtorul ........................... din satul ........................., comuna ....................................., judetul ............................,

posesor al buletinului de identitate/cãrtii de identitate seria .......... nr. .............., eliberat/eliberatã de .................................., a predat urmãtoarele cantitãti de tutun: ..............................................

Nr. crt.

Nr. teancului

Greutatea brutã -kg -

Tara

Greutatea brutã -kg- minus tara -kg-

Din care:

Cantitatea netã de platã

Lemne -kg-

Ambalaj -kg-

Cantitatea fãrã valoare

Cantitatea de platã

Apa

Ne- industria- lizabil -kg-

Corpuri strãine -kg-

Total -kg-

Superior -kg-

I -kg-

II -kg-

III -kg-

IV -kg-

-kg-

+

-

TOTAL CANTITATE:

Pretul unitar (lei/kg)

Valoare tarifarã pe clase

Valoarea ambalajului

VALOAREA TOTALÃ:

Retineri pentru materiale (lei)

Clasificator, .............................

Calculator, ............................

Producãtor, .............................

ANEXA Nr. 3

la normele metodologice

Unitatea prim-procesatoare ..............................................

(denumirea unitãtii)

Nr. de înregistrare la registrul comertului:

Codul fiscal:

Adresa completã:

Telefon, fax, e-mail:

SITUATIA LIVRÃRILOR DE TUTUN

la data de ..............

Nr. crt.	Numele si prenumele producãtorului	Cantitatea totalã livratã - kg -	din care: varietatea I*) pe clase de calitate - kg -	varietatea a II-a*) pe clase de calitate - kg -
1.	Exemplu: Ardeleanu Ion	551	351	200
2.	Ionescu Vasile	630	220	410
3.
4.
5.
TOTAL:		1.181	571	610

---

*) Se va specifica varietatea (soiul de tutun) pe fiecare clasã de calitate.

Data întocmirii lucrãrii ............

Întocmit,

.......................................

(numele si prenumele)

ANEXA Nr. 4

la normele metodologice

Unitatea prim-procesatoare .............................................

(denumirea unitãtii)

Nr. de înregistrare la registrul comertului:

Codul fiscal:

Adresa completã:

Telefon, fax, e-mail:

Cãtre

Directia generalã pentru agriculturã si industrie alimentarã a judetului ..................../municipiului Bucuresti

Situatia centralizatoare privind preluãrile de tutun brut de la producãtori din recolta

anului 2002

Numãrul de producãtori înregistrati:

Cantitatea totalã preluatã - 1.181 kg, din care:

- numãrul de producãtori/varietatea (soiul) I (se trece denumirea soiului) - 571 kg

- numãrul de producãtori/varietatea a II-a (se trece denumirea soiului) - 610 kg

Data ........................

Director general,

..............................................

(Numele, prenumele, semnãtura

si parafa unitãtii)

REPUBLICÃRI

LEGE A

fondului cinegetic si a protectiei vânatului*)

---

*) Republicatã în temeiul art. VII din Legea nr. 654 din 20 noiembrie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 23 noiembrie 2001, dându-se textelor o nouã numerotare.

Legea fondului cinegetic si a protectiei vânatului nr. 103/1996 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 27 septembrie 1996 si a mai fost modificatã prin:

- Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 65/1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 30 decembrie 1998 (respinsã prin Legea nr. 592/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 7 noiembrie 2001);

- Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 4 iunie 1999 (aprobatã prin Legea nr. 589/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 7 noiembrie 2001);

- Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 129/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 14 septembrie 1999 (abrogatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 35/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 martie 2001 si respinsã prin Legea nr. 609/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 8 noiembrie 2001);

- Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 69/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 14 iunie 2000 (abrogatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 35/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 martie 2001 si respinsã prin Legea nr. 602/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 8 noiembrie 2001);

- Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 35/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 martie 2001 (aprobatã prin Legea nr. 439/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 25 iulie 2001).

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Animalele sãlbatice de interes vânãtoresc,cuprinse în anexele nr. 1 si 2, denumite în prezenta lege vânat, împreunã cu biotopurile acestora, constituie fondul cinegetic al României.

Art. 2. - (1) Vânatul României, resursã naturalã regenerabilã de interes national si international, este administrat si gestionat în scopul conservãrii biodiversitãtii faunei sãlbatice, mentinerii echilibrului ecologic, exercitãrii vânãtorii si al satisfacerii altor cerinte social-economice.

(2) Vânatul este bun public de interes national.

Art. 3. - (1) Fondul cinegetic al României se compune din unitãti de gospodãrire cinegeticã, denumite fonduri de vânãtoare, constituite pe toate categoriile de teren, indife-rent de proprietar, si astfel delimitate încât sã asigure o cât mai mare stabilitate vânatului în cuprinsul acestora.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) suprafetele situate în intravilanul localitãtilor, suprafetele parcurilor nationale si rezervatiilor stiintifice cu protectie totalã, pe durata existentei acestora.

(3) Suprafata unui fond de vânãtoare va fi de cel putin 5.000 ha la câmpie si în Delta Dunãrii, 7.000 ha la deal si 10.000 ha la munte.

(4) Suprafata minimã necesarã pentru un membru vânãtor este de:

- 150 ha în zona de câmpie si în Delta Dunãrii;

- 350 ha în zona de deal;

- 400 ha în zona de munte.

Art. 4. - Gestionarea fondurilor de vânãtoare se atribuie de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã organizatiilor vânãtoresti legal constituite din România, administratorului pãdurilor statului, unitãtilor de învãtãmânt si unitãtilor de cercetare stiintificã cu profil cinegetic din România, denumite, în sensul prezentei legi, gestionari ai fondurilor de vânãtoare.

Art. 5. - (1) Organizatiile vânãtoresti, constituite pe principiul liberei asocieri a vânãtorilor, sunt organizatii non-profit, au personalitate juridicã, patrimoniu distinct si sunt afiliate, în scopul reprezentãrii la nivel national si international, la Asociatia Generalã a Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi din România.

(2) Asociatia Generalã a Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi din România, persoanã juridicã de utilitate publicã, asigurã îndeplinirea atributiilor stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, în scopul gestionãrii durabile a vânatului din fondurile de vânãtoare atribuite în gestiune organizatiilor afiliate, potrivit prezentei legi.

(3) Afilierea organizatiilor vânãtoresti la Asociatia Generalã a Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi din România se face potrivit legii si statutului acesteia.

Art. 6. - Exercitarea vânãtorii se face în scop recreativ-sportiv, didactic sau de cercetare stiintificã, urmãrindu-se asigurarea echilibrului ecologic si ameliorarea calitãtii vânatului.

CAPITOLUL II

Administrarea si gestionarea fondului cinegetic al României

Art. 7. - (1) Administrarea fondului cinegetic al României se realizeazã de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã.

(2) În acest scop, în cadrul autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã se înfiinteazã un organism distinct specializat în domeniul cinegetic.

Art. 8. - (1) Autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã are urmãtoarele atributii principale în domeniul cinegetic:

a) elaboreazã strategia privind fondul cinegetic al României;

b) stabileste criteriile de atribuire a dreptului de gestionare a fondurilor de vânãtoare si continutul-cadru al contractelor de gestionare;

c) stabileste tarifele minime de atribuire a gestionãrii fondurilor de vânãtoare si nivelul tarifelor minime percepute vânãtorilor români si strãini pentru actiuni de vânãtoare în România;

d) elaboreazã metodologia de evaluare a efectivelor de vânat, de calcul al cotelor anuale de recoltã si reglementãrile de organizare si practicare a vânãtorii;

e) stabileste efectivele optime de vânat si aprobã cotele anuale de recoltã, inclusiv pe cele destinate vânãtorilor cu turisti strãini;

f) modificã, în situatii justificate, perioadele legale de vânãtoare pentru unele specii de vânat;

g) aprobã propunerile de populare a fondurilor de vânãtoare cu specii noi de vânat;

h) stabileste, împreunã cu reprezentantii ministerelor de resort, mãsurile necesare mentinerii echilibrului agro-silvocinegetic si prevenirii pagubelor cauzate de vânat si prin vânãtoare culturilor agricole, animalelor domestice si fondului forestier;

i) tine evidenta evolutiei efectivelor de vânat, a dinamicii recoltelor si evidenta trofeelor de vânat si medaliabile;

j) asigurã, din fondul de protectie a vânatului, finantarea actiunilor de refacere a potentialului cinegetic al unor fonduri de vânãtoare;

k) avizeazã programele de învãtãmânt pentru disciplinele care au ca obiect de studiu vânatul si vânãtoarea si aprobã programele de cercetare stiintificã în domeniul cinegetic;

l) controleazã activitatea cinegeticã la toate nivelurile;

m) organizeazã direct si coordoneazã activitatea de combatere a braconajului;

n) stabileste sistemul informational în domeniul cinegetic;

o) stabileste criteriile pentru acordarea licentei de functionare gestionarilor fondurilor de vânãtoare;

p) acordã licenta de functionare gestionarilor fondurilor de vânãtoare;

r) realizeazã si organizeazã, împreunã cu Ministerul Justitiei, atestarea expertilor tehnici în vânãtoare;

s) atestã inspectorii voluntari de vânãtoare;

t) controleazã respectarea clauzelor contractuale de cãtre gestionari;

u) stabileste rasele de câini admise la vânãtoare în România;

v) stabileste armele si munitiile care se pot folosi la vânãtoare în România si avizeazã omologarea celor de fabricatie autohtonã;

w) initiazã actiuni de popularizare a activitãtilor cinegetice si de educare a populatiei în domeniu;

x) participã la sau sprijinã, dupã caz, programul colaborãrilor internationale în domeniul cinegetic;

z) adoptã orice alte mãsuri necesare, în acord cu dispozitiile legale privind activitatea cinegeticã.

(2) Atributiile prevãzute la alin. (1) lit. i), l), m), p), t), w) si x), în ceea ce priveste organizatiile vânãtoresti afiliate, se exercitã si prin Asociatia Generalã a Vânãtorilor siPescarilor Sportivi din România, iar în cazul celorlalte atributii enumerate în lege autoritatea publicã centralã se va consulta în mod obligatoriu cu Asociatia Generalã a Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi din România.

Art. 9. - Se înfiinteazã Consiliul National de Vânãtoare, organism de avizare si consultare în domeniul cinegetic, pe lângã autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, compus din:

a) presedintele Asociatiei Generale a Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi din România;

b) conducãtorul organismului prevãzut la art. 7 alin. (2);

c) directorul general al administratorului pãdurilor statului;

d) trei reprezentanti ai organizatiilor vânãtoresti din România, desemnati de Congresul vânãtorilor si pescarilor sportivi din România;

e) doi reprezentanti ai organismului prevãzut la art. 7 alin. (2);

f) doi reprezentanti ai administratorului pãdurilor statului si, optional, câte un reprezentant al administratiilor pãdurilor comunale si pãdurilor proprietate privatã;

g) un reprezentant al Academiei Române;

h) câte un reprezentant din domeniile: învãtãmânt superior de profil, cercetare cinegeticã, agriculturã, finante, politie, audio-vizual, justitie si parchet.

Art. 10. - Consiliul National de Vânãtoare are urmãtoarele atributii:

a) avizeazã propunerile de acte administrative ale organismului prevãzut la art. 7 alin. (2) privind:

- strategia în domeniul protectiei si dezvoltãrii fondului cinegetic;

- criteriile si tarifele minime de atribuire a dreptului de gestionare a fondurilor de vânãtoare si continutul modelului de contract;

- modificarea perioadelor de vânãtoare a unor specii de vânat;

- rasele de câini admise la vânãtoare în România;

- omologarea si autorizarea armelor si munitiilor care se pot folosi la vânãtoare în România;

- metodologia de evaluare a efectivelor de vânat, de calcul al efectivelor optime si al cotelor anuale de recoltã, reglementãrile privind organizarea si practicarea vânãtorii cu vânãtori români si strãini;

- criteriile de acordare a licentei de functionare pentru gestionarii fondurilor de vânãtoare;

b) propune mãsuri de popularizare si de cunoastere a activitãtii cinegetice, precum si a strategiei adoptate în scopul mentinerii biodiversitãtii faunei cinegetice, pãstrãrii echilibrului ecologic si exercitãrii rationale a vânãtorii.

Art. 11. - (1) Consiliul National de Vânãtoare functioneazã pe baza regulamentului propriu de organizare, adoptat prin consensul membrilor sãi, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Functia de membru al Consiliului National de Vânãtoare este onorificã si dã dreptul la indemnizatie de transport si la diurnã pentru participarea la sedinte.

(3) Secretariatul tehnic si finantarea activitãtii Consiliului National de Vânãtoare se asigurã de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã.

Art. 12. - (1) Atribuirea dreptului de gestionare a fondurilor de vânãtoare, în sensul prezentei legi, se face de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, cu respectarea dreptului de preemtiune a fostului gestionar, sau prin licitatie publicã.

(2) Licitatia publicã se organizeazã în cazul fondurilor de vânãtoare pentru care nu se exercitã dreptul de preemtiune si în cazul fondurilor de vânãtoare pentru care contractele de gestionare si-au încetat, din orice motive, valabilitatea înainte de termen.

(3) Pentru fondurile de vânãtoare astfel atribuite se încheie contracte de gestionare pe minimum 10 ani.

(4) Fondurile de vânãtoare destinate cercetãrii stiintifice si procesului de învãtãmânt se stabilesc si se atribuie prin ordin al conducãtorului autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã.

(5) Atribuirea fondurilor de vânãtoare se va realiza în maximum 60 de zile de la data încetãrii din orice cauzã a contractului de gestionare anterior.

(6) Pe perioada de la încetarea contractului de gestionare anterior pânã la preluarea efectivã în gestiune de cãtre noul gestionar a fondului de vânãtoare în baza noului contract, gestionarea fondului de vânãtoare se asigurã de fostul gestionar.

(7) Pe durata prevãzutã la alin. (6) drepturile si obligatiile gestionarului sunt cele prevãzute în contractul anterior.

(8) Gestionarii fondurilor de vânãtoare pot face schimbul gestiunii unor fonduri de vânãtoare în vederea comasãrii, cu avizul prealabil al autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã.

(9) Fondurile de vânãtoare atribuite organizatiilor vânãtoresti legal constituite din România si rãmase necontractate timp de 6 luni se atribuie administratorului pãdurilor statului.

Art. 13. - (1) Vânatul dobândit în conditiile legii, în limitele cotelor de recoltã aprobate, se valorificã de gestionarul fondului de vânãtoare.

(2) Vânatul rezultat în urma unor actiuni ilegale în care gestionarul nu este implicat, vânatul gãsit mort si coarnele lepãdate de cervide apartin gestionarului fondului de vânãtoare.

Art. 14. - (1) Rãspunderea civilã pentru pagubele cauzate de vânatul din speciile prevãzute în anexa nr. 1 revine gestionarului fondului de vânãtoare, iar pentru cele cauzate de vânatul din speciile prevãzute în anexa nr. 2, autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã.

(2) Pentru pagubele produse de vânatul din speciile strict protejate despãgubirile se suportã în primul rând dinfondul de protectie a vânatului.

(3) Pagubele se constatã, în conditiile legii, la cererea persoanei pãgubite, depusã la gestionarul fondului de vânãtoare si la consiliul local în termen de maximum 3 zile de la data la care persoana pãgubitã a constatat producerea pagubei, de o comisie formatã din reprezentantul administratiei publice locale, din împuternicitul gestionarului fondului de vânãtoare si persoana pãgubitã, care încheie în acest scop un act constatator.

(4) În caz de neprezentare a împuternicitului gestionarului fondului de vânãtoare în termen de 48 de ore de la anuntarea sa, constatarea pagubelor se va face de cãtre reprezentantul administratiei publice locale în prezenta a doi martori si a persoanei pãgubite.

(5) Litigiile se solutioneazã de cãtre instantele judecãtoresti.

(6) Pagubele cauzate de vânat, cele cauzate vânatului prin fapte ilicite care au ca obiect vânatul, precum si cuantumul despãgubirilor se expertizeazã de cãtre expertii tehnici de vânãtoare. Cheltuielile de expertizã vor fi suportate ulterior de cel care a produs paguba.

Art. 15. - (1) Detinãtorii, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se arondeazã fonduri de vânãtoare, persoane fizice sau juridice, sunt obligati sã permitã exercitarea vânãtorii, aplicarea mãsurilor de protectie a vânatului, precum si amplasarea instalatiilor si amenajãrilor vânãtoresti provizorii, dacã prin actiunile respective nu se afecteazã folosinta de bazã a terenurilor.

(2) Detinãtorii terenurilor sunt obligati sã ia mãsurile prevãzute de lege pentru protectia vânatului si a mediului sãu de viatã si rãspund pentru pagubele pe care le produc acestuia prin actiuni ilicite.

(3) Administratorul pãdurilor statului va asigura, cu titlu gratuit, în fondul forestier, terenuri libere de vegetatie forestierã destinate cultivãrii, depozitãrii si distribuirii hranei complementare a vânatului, în suprafatã de minimum 1 ha la 1.000 ha de pãdure în zona de munte, 2 ha la 1.000 ha de pãdure în zona de deal si 3 ha la 1.000 ha de pãdure în zona de câmpie, ostroave, bãlti, lunci împãdurite si în Delta Dunãrii.

(4) Crescãtoriile de fazani din sistemul Asociatiei Generale a Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi din România, existente în fondul forestier, domeniu public al statului, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, sunt scutite de plata tarifelor si chiriilor.

(5) Pentru îndeplinirea obligatiilor prevãzute la alin. (1), (2) si (3) detinãtorii terenurilor pe care se arondeazã fonduri de vânãtoare sunt în drept sã beneficieze direct, în cazul proprietãtilor egale sau mai mari de 100 ha, si indirect, prin bugetele locale, în cazul proprietãtilor mai mici de 100 ha, de 50% din cuantumul tarifelor anuale de atribuire a gestionãrii fondurilor de vânãtoare.

Art. 16. - (1) Cheltuielile autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã, aferente activitãtii cinegetice, sunt suportate de la bugetul de stat si din fondul de protectie a vânatului.

(2) Fondul de protectie a vânatului este constituit din urmãtoarele surse:

a) venituri realizate din atribuirea gestionãrii fondurilor de vânãtoare, în proportie de 50% din tariful de atribuire în gestiune;

b) 25% din valoarea despãgubirilor pentru daunele aduse fondului cinegetic prin fapte ilicite;

c) venituri realizate din încasarea tarifelor pentru acordarea licentei de functionare pentru organizatiile vânãtoresti si societãtile comerciale care intermediazã actiuni de vânãtoare;

d) donatii si sponsorizãri;

e) alte venituri.

(3) Fondul de protectie a vânatului se administreazã de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã si se utilizeazã pentru:

a) actiunile de refacere a potentialului biogenic al unor fonduri de vânãtoare, combaterea unor epizootii la vânat;

b) organizarea si desfãsurarea activitãtilor de prevenire si de combatere a braconajului;

c) stimularea persoanelor care sprijinã direct activitãtile de combatere a braconajului si a celor care depisteazã autorii unor asemenea fapte;

d) organizarea, desfãsurarea si participarea la actiuni stiintifice si de reprezentare la nivel national si international în domeniul cinegetic;

e) finantarea unor proiecte, studii si cercetãri în domeniul cinegetic;

f) finantarea unor actiuni de pregãtire profesionalã în domeniul cinegetic.

(4) Sumele neutilizate din fondul de protectie a vânatului într-un an calendaristic se reporteazã în anul urmãtor.

CAPITOLUL III

Protectia vânatului

Art. 17. - (1) Gestionarii fondurilor de vânãtoare sunt obligati sã asigure gestionarea durabilã a vânatului, pe baza unor studii de specialitate, întocmite pentru fiecare fond de vânãtoare, în perspectiva perioadei de valabilitate a contractului.

(2) Studiile vor fi întocmite de specialisti si vor fi supuse aprobãrii organismului prevãzut la art. 7 alin. (2).

Art. 18. - (1) Gestionarii fondurilor de vânãtoare sunt obligati sã asigure paza si ocrotirea vânatului.

(2) Ocrotirea si paza vânatului se asigurã prin:

a) personal de specialitate;

b) inspectori voluntari de vânãtoare.

(3) Personalul prevãzut la alin. (2) este dotat, în conditiile legii, cu armament si echipament corespunzãtor.

(4) Personalul prevãzut la alin. (2) este asimilat, în exercitarea atributiilor de serviciu, cu personalul care îndeplineste o functie ce implicã exercitiul autoritãtii publice.

(5) Numãrul personalului de pazã a vânatului, prevãzut la alin. (2) lit. a), va fi de cel putin unu pentru fiecare fond de vânãtoare.

Art. 19. - (1) În scopul conservãrii biodiversitãtii mamiferele si pãsãrile de interes vânãtoresc, inclusiv cele prãdãtoare, se vâneazã numai în cadrul cotei de recoltã aprobate, cu respectarea reglementãrilor tehnice privind organizarea si practicarea vânãtorii.

(2) Pisicile si câinii sãlbãticiti sau hoinari se împuscã fãrã restrictii si fãrã obligarea la despãgubiri.

Art. 20. - În vederea conservãrii fondului genetic al unor specii sedentare de vânat se constituie rezervatii cinegetice, delimitate si nominalizate de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, în suprafatã de minimum 4% si maximum 5% din suprafata fondului cinegetic national.

Art. 21. - (1) Pentru cresterea efectivelor unor specii valoroase de vânat se pot înfiinta, cu acordul autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã, crescãtorii de vânat, destinate populãrilor, în care prin tehnologii adecvate se asigurã pãstrarea caracterului sãlbatic al acestora.

(2) Crescãtoriile de vânat, a cãror productie este destinatã exclusiv consumului, se înfiinteazã cu aprobarea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã.

Art. 22. - Popularea cu specii de vânat inexistente în fondurile de vânãtoare se face în baza unor studii de specialitate aprobate de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã.

Art. 23. - (1) Capturarea vânatului viu este admisã, în cadrul cotei de recoltã aprobate si cu respectarea reglementãrilor tehnice privind organizarea si practicarea vânãtorii, prin metode care nu vatãmã animalul capturat si numai sub directa îndrumare a personalului de specialitate.

(2) Capturarea vânatului în scop de cercetare stiintificã si pentru repopulãri se poate face si în perioadele în care vânãtoarea este interzisã sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã.

Art. 24. - În scopul ocrotirii si gospodãririi rationale a vânatului se interzic:

a) popularea fondurilor de vânãtoare cu vânat bolnav, debil, degenerat sau din crescãtoriile de vânat destinate exclusiv consumului;

b) tulburarea în mod nejustificat a linistii vânatului în perioadele de înmultire si de crestere a puilor;

c) pãsunatul în pãdurile statului, precum si înfiintarea, întretinerea si recoltarea culturilor agricole fãrã asigurarea protectiei vânatului;

d) tinerea în captivitate a animalelor sãlbatice, precum si înfiintarea de crescãtorii de vânat si complexe de vânãtoare, inclusiv de interes comercial, fãrã autorizare din partea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã;

e) distrugerea sau degradarea instalatiilor vânãtoresti de orice fel, a tãblitelor indicatoare si a culturilor pentru vânat;

f) lãsarea liberã sau purtarea, pe fondurile de vânãtoare, a câinilor, inclusiv a celor de pazã si agrement, altfel decât în lesã, nevaccinati si nedehelmintizati;

g) însotirea turmelor si cirezilor, pe fondurile de vânãtoare, de câini, fãrã jujeu reglementat de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, nevaccinati, nedehelmintizati si în numãr mai mare de trei în zona de munte, de doi în zona de deal si de unu la câmpie;

h) mutarea, distrugerea sau sustragerea hranei destinate vânatului;

i) arderea stufului, tufãrisurilor si miristilor fãrã acordul scris prealabil al gestionarului fondului de vânãtoare;

j) deteriorarea cuiburilor sau culegerea ouãlor pãsãrilor sãlbatice;

k) însusirea, fãrã acordul persoanei juridice care gestioneazã fondul de vânãtoare, a vânatului gãsit mort, accidentat sau bolnav si a coarnelor lepãdate de cervide;

l) naturalizarea animalelor sãlbatice, prelucrarea cãrnii de vânat si a celorlalte produse ale vânatului, în scop de comercializare sau ca prestare de servicii, fãrã autorizarea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã;

m) scoaterea din tarã a trofeelor de vânat medaliabile, fãrã aprobarea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã;

n) scoaterea din tarã a trofeelor conventionale de vânat nemedaliabile, fãrã documente legale de export;

o) depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dãunãtorilor vegetali si animali ai culturilor agricole si silvice a substantelor chimice toxice pentru vânat, fãrã luarea mãsurilor de protectie a acestuia;

p) lãsarea în libertate, în scopul sãlbãticirii, a pãsãrilor si animalelor domestice;

r) producerea, procurarea, comercializarea si detinerea curselor de orice fel destinate capturãrii sau uciderii vânatului, fãrã aprobarea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã.

CAPITOLUL IV

Exercitarea vânãtorii

Art. 25. - (1) Prin vânãtoare, ca actiune, se întelege cãutarea, stârnirea, urmãrirea, hãituirea, rãnirea, uciderea ori capturarea vânatului sau orice altã activitate cu aceeasi finalitate.

(2) Vânãtoarea este permisã la speciile de vânat, în conditiile, în locurile, în perioadele si cu mijloacele stabilite potrivit prezentei legi.

(3) În situatii de exceptie, motivate de mentinerea biodiversitãtii faunei sãlbatice si pãstrarea echilibrului ecologic, autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã poate stabili restrictia sau extinderea perioadei de vânãtoare la unele specii de vânat, precum si vânarea limitatã a unor specii strict protejate.

Art. 26. - (1) Vânãtoarea se exercitã numai de cãtre vânãtori, posesori de permise de vânãtoare, vizate anual, si de autorizatii eliberate de gestionarul fondului de vânãtoare, în limitele cotei de recoltã si a reglementãrilor tehnice privind organizarea si practicarea vânãtorii.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pot exercita vânãtoarea, numai pe bazã de autorizatii de vânãtoare eliberate de gestionarul fondului de vânãtoare, urmãtoarele categorii de persoane:

a) elevii si studentii din unitãtile de învãtãmânt abilitate, în care se studiazã ca disciplinã, în cadrul programului de instruire, vânatul si vânãtoarea;

b) personalul tehnic de vânãtoare, angajat al gestionarilor fondurilor de vânãtoare, dar numai în limita atributiilor de serviciu;

c) cetãtenii strãini care fac dovada calitãtii de vânãtor în tara de domiciliu, ca invitati, pe bazã de reciprocitate sau contra cost si sub rãspunderea directã a gestionarului fondului de vãnãtoare, dar numai în limita cotei de recoltã aprobate si nesolicitate de vânãtorii din România.

(3) Vânãtorii români, vânãtorii strãini, personalul tehnic de vânãtoare, precum si studentii si elevii care studiazã cinegetica în cadrul procesului de învãtãmânt sunt obligati sã posede asigurare împotriva accidentelor, pentru a putea practica vânãtoarea.

Art. 27. - (1) Permisele de vânãtoare se elibereazã de cãtre organizatiile vânãtoresti licentiate în conditiile legii solicitantilor cu cetãtenie românã care au domiciliul în România si rezidentilor în România care au împlinit vârsta de 18 ani, au efectuat un an de stagiaturã, au luat parte la o instruire practicã într-un poligon de tir vânãtoresc si au absolvit examenul de vânãtor sustinut în fata unei comisii de examinare, constituitã la nivel judetean, la data stabilitã anual de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã.

(2) Din comisia de examinare fac parte 2 reprezentanti ai autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã, 2 reprezentanti ai Asociatiei Generale a Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi din România si un reprezentant al institutiilor de învãtãmânt superior de specialitate.

(3) Examenele se organizeazã anual.

(4) Permisul de vânãtoare nu poate fi obtinut de persoanele care, potrivit legii, nu au dreptul la permis de port-armã si nici de cele care, în ultimii 3 ani, au fost sanctionate pentru sãvârsirea vreunei abateri prevãzute de prezenta lege.

(5) Permisul de vânãtoare se va anula:

- vânãtorului care nu mai are dreptul la permis de armã;

- vânãtorului care a sãvârsit o faptã încadratã ca infractiune de prezenta lege;

- vânãtorului care si-a pierdut calitatea de membru al organizatiei gestionare de fonduri de vânãtoare;

- vânãtorului care refuzã sã se legitimeze la cererea personalului cu atributii de control în domeniul cinegetic.

(6) Retragerea si anularea permisului de vânãtoare se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

(7) Formularele permiselor de vânãtoare sunt documente cu regim special, emise si înseriate de cãtre Asociatia Generalã a Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi din România, conform modelului si reglementãrilor emise de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, si puse la dispozitie organizatiilor vânãtoresti cãrora li s-a acordat licenta de functionare.

(8) Permisele de vânãtoare se pun la dispozitie organizatiilor vânãtoresti care au în gestiune fonduri de vânãtoare.

Art. 28. - (1) Formularele autorizatiilor individuale sau colective de vânãtoare sunt documente cu regim special, emise si înseriate de cãtre Asociatia Generalã a Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi din România si, respectiv, de Regia Nationalã a Pãdurilor, conform modelului si reglementãrilor emise de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã.

(2) Documentele prevãzute la alin. (1) pot fi obtinute si folosite de gestionarii fondurilor de vânãtoare, în conditiile stabilite prin reglementãrile referitoare la organizarea si practicarea vânãtorii.

Art. 29. - În rezervatiile cinegetice vânarea si capturarea unor specii de vânat în scopul ameliorãrii sau reducerii efectivelor acestora se pot face si în perioadele în care vânãtoarea este interzisã, prin mijloace interzise sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã.

Art. 30. - (1) Mistretii care produc pagube culturilor agricole si silvice pot fi vânati la pândã si în afara perioadei legale de vânãtoare, pe baza aprobãrii autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã.

(2) Ursii, lupii, pisicile sãlbatice, vidrele, nurcile si hamsterii pot fi vânati numai cu aprobarea si în conditiile stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, în conformitate cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte.

Art. 31. - Vânatul împuscat sau capturat se transportã însotit de documentele prevãzute de legislatia în vigoare.

Art. 32. - (1) În afara perioadei legale de vânãtoare, vânzarea, cumpãrarea si transportul vânatului aflat sub protectie sunt interzise.

(2) Se excepteazã de la prevederile alin. (1) vânatul congelat în sezonul de vânãtoare, precum si cel împuscat în conditiile art. 29 si 30.

Art. 33. - În scopul exercitãrii vânãtorii în conditii de eticã vânãtoreascã si de protectie a vânatului, sunt interzise:

a) nerealizarea sau depãsirea cotei de recoltã aprobate, fãrã motive justificate;

b) vânãtoarea pe alt fond de vânãtoare decât cel pe care vânãtorul este autorizat sã vâneze;

c) urmãrirea vânatului rãnit pe alt fond de vânãtoare, fãrã acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de vânãtoare neînchisã în toc;

d) utilizarea steguletelor si gardurilor pentru dirijat vânatul, precum si a detectoarelor de animale;

e) vânarea cerbilor, cãpriorilor, caprelor negre, muflonilor, mistretilor si ursilor, prin utilizarea altor cartuse decât a celor cu proiectile unice, a cãror mãrime este prevãzutã prin reglementãrile tehnice emise de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã;

f) vânarea iepurilor, fazanilor sau potârnichilor la hrãnitori ori în timpul de la apusul pânã la rãsãritul soarelui;

g) vânarea cerbilor, cãpriorilor si caprelor negre la hrãnitori, la sãrãrii, la goanã sau cu câini gonitori;

h) vânarea ursilor la bârlog si vânarea la nadã fãrã aprobarea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã, pentru fiecare caz;

i) vânarea pãsãrilor de baltã în apropierea gurilor de apã, pe timp de înghet global, precum si vânarea puilor nezburãtori ai acestora;

j) vânarea cu alti câini decât cu cei din rasele admise la vânãtoare de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã si autorizati de gestionarul fondului de vânãtoare;

k) folosirea la vânãtoare a armelor semiautomate cu mai mult de douã cartuse în magazie, a armelor nepotrivite speciei care se vâneazã si a munitiei neautorizate;

l) utilizarea ca atrape a animalelor vii, orbite sau mutilate, a chemãtorilor electronice, a oglinzilor si a altor obiecte orbitoare;

m) utilizarea surselor luminoase artificiale, a dispozitivelor pentru iluminarea tintelor, a dispozitivelor de ochire cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de imagine pentru tirul de noapte, a oglinzilor si a altor obiecte orbitoare;

n) urmãrirea vânatului si exercitarea vânãtorii din autovehicule;

o) gazarea si afumarea vizuinilor, fãrã aprobarea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã;

p) utilizarea odorivectorilor fãrã aprobarea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã;

r) comercializarea, de cãtre persoane fizice, a vânatului;

s) fabricarea, comercializarea, detinerea si utilizarea pentru vânãtoare a alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm;

t) vânãtoarea cu strãinii în parcurile naturale, în rezervatiile cinegetice si în fondurile de vânãtoare destinate cercetãrii stiintifice;

u) utilizarea curentului electric, a aparaturii electronice capabile sã ucidã, explozibililor, curselor si a capcanelor neautorizate, otrãvurilor, narcoticelor si a armelor neomologate sau neautorizate pentru vânãtoare în România.

CAPITOLUL V

Rãspunderi si sanctiuni

Art. 34. - Încãlcarea dispozitiilor prezentei legi atrage rãspunderea, dupã caz, disciplinarã, contraventionalã, civilã sau penalã.

Art. 35. - (1) Constituie infractiune de braconaj la vânãtoare si se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendã de la 50.000.000 lei la 250.000.000 lei fapta sãvârsitã:

a) fãrã permis de vânãtoare si autorizatie legalã sau, dupã caz, fãrã autorizatie legalã;

b) asupra animalelor a cãror vânare este interzisã sau în perioade în care, potrivit legii, vânarea lor nu este permisã;

c) prin folosirea ogarilor sau a metisilor de ogari;

d) noaptea, prin utilizarea autovehiculelor si farurilor sau a dispozitivelor care permit ochirea si tragerea pe întuneric;

e) prin utilizarea curentului electric, a explozibililor, otrãvurilor, narcoticelor, aparaturii electronice capabile sã ucidã, a capcanelor neautorizate, a armelor altfel decât tinute în mânã si a altor arme decât cele autorizate sau omologate, dupã caz, pentru vânãtoare în România.

(2) Faptele prevãzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 5 ani, dacã au fost sãvârsite:

a) în timpul noptii, cu exceptia speciilor de vânat la care vânãtoarea este permisã conform reglementãrilor privind organizarea si practicarea vânãtorii;

b) de douã sau mai multe persoane împreunã;

c) de o persoanã cu atributii de serviciu sau atributii publice în domeniul vânãtorii, precum si de reprezentantii persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vânatului sau vânãtoarea;

d) în rezervatii cinegetice.

Art. 36. - (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amendã de la 50.000.000 lei la 150.000.000 lei:

a) scoaterea din tarã a trofeelor medaliabile de vânat sau a vânatului viu fãrã respectarea dispozitiilor legale;

b) transportul vânatului dobândit în conditiile art. 35;

c) eliberarea si folosirea permiselor sau a autorizatiilor de vânãtoare în alte conditii decât cele prevãzute la art. 27 si 28;

d) depãsirea cotei de recoltã aprobate pentru fiecare gestionar;

e) eliberarea de autorizatii pentru vânãtoare în rezervatii cinegetice fãrã aprobarea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã;

f) vânarea speciilor de vânat strict protejate fãrã aprobarea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã;

g) vânãtoarea în parcurile naturale;

h) vânãtoarea cu vânãtori strãini în rezervatiile cinegetice si în fondurile de vânãtoare destinate cercetãrii stiintifice.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 37. - (1) Bunurile care au servit la sãvârsirea infractiunilor prevãzute la art. 35 si 36, inclusiv mijloacele de transport, se confiscã.

(2) Trofeele de vânat si vânatul care fac obiectul infractiunilor prevãzute la art. 35 si 36 se confiscã.

Art. 38. - (1) Permisul de vânãtoare al celui care a sãvârsit una dintre faptele prevãzute la art. 35 si 36 se retrage si se anuleazã, în conditiile legii, de cãtre unitatea care are vânãtorul în evidentã.

(2) Agentul constatator este obligat, în asemenea cazuri, sã retinã permisul de vânãtoare si sã îl transmitã imediat unitãtii care l-a vizat.

Art. 39. - Constatarea faptelor ce constituie infractiunile prevãzute la art. 35 si 36 se face în afara organelor de urmãrire penalã si de cãtre personalul organismului specializat prevãzut la art. 7 alin. (2), de cãtre personalul salariat, cu atributii de ocrotire a vânatului, al persoanelor juridice care gestioneazã fonduri de vânãtoare, precum si de alt personal de specialitate împuternicit în acest scop de cãtre conducãtorul autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã.

Art. 40. - (1) Constituie contraventii urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii, sunt considerate infractiuni si se sanctioneazã dupã cum urmeazã:

a) încãlcarea dispozitiilor prevãzute la art. 24 lit. b), art. 33 lit. c) si o) si la art. 38 alin. (2), cu amendã de la 2.500.000 lei la 7.500.000 lei;

b) încãlcarea dispozitiilor prevãzute la art. 15 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 24 lit. e), f), h), i), j), k), l) si r) si la art. 33 lit. a), d), g), i), j), k) si p), cu amendã de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;

c) încãlcarea dispozitiilor prevãzute la art. 15 alin. (3), art. 18 alin. (2), art. 23 alin. (1), art. 24 lit. a), c), d) si p), art. 31 si art. 33 lit. b), e), h), l), n), r) si s), cu amendã de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei;

d) încãlcarea dispozitiilor prevãzute la art. 15 alin. (1), art. 22, art. 23 alin. (2), art. 24 lit. o), art. 32 alin. (1) si la art. 33 lit. f) si m), cu amendã de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei.

(2) În toate cazurile, permisul de vânãtoare al celui care a sãvârsit una dintre faptele prevãzute la alin. (1) va fi retinut de cãtre agentul constatator si va fi transmis imediat unitãtii care l-a emis.

(3) Cuantumul amenzilor prevãzute la art. 35, 36 si 40 si al despãgubirilor se reactualizeazã prin hotãrâri ale Guvernului.

Art. 41. - (1) Constatarea faptelor ce constituie contraventiile prevãzute la art. 40 se face, în afara personalului de specialitate mentionat la art. 39, de ofiterii si subofiterii de politie.

(2) O datã cu constatarea contraventiei, agentul constatator aplicã si amenda.

Art. 42. - (1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a amenzii se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicãrii.

(2) Plângerea se solutioneazã de cãtre judecãtoria în a cãrei razã teritorialã a fost sãvârsitã contraventia.

Art. 43. - (1) Persoanele împuternicite sã constate infractiunile prevãzute la art. 35 si 36, precum si contraventiile prevãzute la art. 40, sunt asimilate, în exercitarea atributiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplineste o functie ce implicã exercitiul autoritãtii publice.

(2) Procesele-verbale încheiate de persoanele prevãzute la alin. (1) se trimit, în termen de maximum 5 zile, unitãtii de care apartine agentul constatator, conducãtorului acesteia revenindu-i obligatia de a le transmite, în cazul infractiunilor, în maximum 25 de zile, organelor de cercetare penalã.

Art. 44. - Contraventiilor prevãzute la art. 40 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor*), în mãsura în care prezenta lege nu dispune altfel.

---

*) Legea nr. 32/1968 a fost abrogatã prin Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 180/2002.

Art. 45. - (1) Cuantumul despãgubirilor pentru pagubele cauzate prin fapte ce constituie infractiuni sau contraventii, în sensul prezentei legi, se stabileste potrivit anexelor nr. 1 si 2.

(2) Despãgubirile pentru daunele produse fondului cinegetic se încaseazã de cãtre gestionarii fondurilor de vânãtoare, direct sau prin intermediul directiilor generale ale finantelor publice.

(3) Despãgubirile încasate de gestionarii fondurilor de vânãtoare sunt utilizate si distribuite dupã cum urmeazã:

- 50% se retin pentru gospodãrirea vânatului de cãtre gestionarii care le încaseazã;

- 25% se achitã agentilor constatatori de cãtre gestionarii care le încaseazã;

25% se vireazã autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã, în fondul special de protectia vânatului.

CAPITOLUL VI

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 46. - Animalele sãlbatice din grãdinile zoologice, cele detinute sau folosite legal în scopuri artistice, precum si cele din crescãtoriile de vânat autorizate nu sunt supuse dispozitiilor prezentei legi.

Art. 47. - Reactualizarea delimitãrii fondului cinegetic al României în fonduri de vânãtoare se face, în conditiile prezentei legi, de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, cu respectarea principiului continuitãtii.

Art. 48. - Studiile prevãzute la art. 17 vor fi întocmite de actualii gestionari în maximum un an de la publicarea prezentei legi*).

Art. 49. - (1) Atribuirea gestiunii fondurilor de vânãtoare se face în maximum 60 de zile de la încetarea raporturilor contractuale cu fostii gestionari.

(2) Bunurile patrimoniale ale vechilor detinãtori, existente pe fondurile de vânãtoare, se pot prelua, prin cumpãrare, de noii detinãtori, pe baza protocoalelor încheiate în acest scop, în conditiile stabilite între pãrti.

Art. 50. - Asociatia Generalã a Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi din România îsi va adapta statutul propriu la prevederile prezentei legi, dar nu mai târziu de un an de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

Art. 51. - (1) În scopul administrãrii si gestionãrii fondului cinegetic într-o conceptie unitarã, autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã va elabora si va aproba, în conditiile prezentei legi, regulamente, instructiuni si reglementãri tehnice.

(2) Actualele regulamente, instructiuni si norme tehnice privind vânatul si vânãtoarea, emise în baza Legii nr. 26/1976, rãmân valabile pânã la înlocuirea acestora, dar nu mai târziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

Art. 52. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantã din prezenta lege.

Art. 53. - (1) Prezenta lege intrã în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României**).

(2) Pe aceeasi datã, Legea nr. 26/1976 privind economia vânatului si vânãtoarea, publicatã în Buletinul Oficial nr. 99 din 12 noiembrie 1976, art. 7 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despãgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publicã si privatã si economiei vânatului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 29 noiembrie 1993, art. 12 pct. 3, pct. 7 lit. a), b), c), pct. 14 lit. a), b), c), pct. 22 lit. a), b), c), pct. 23 si 24 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta Dunãrii”, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 7 decembrie 1993, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi, se abrogã.

---

*) A se vedea Legea nr. 654/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 23 noiembrie 2001.

**) A se vedea si datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.

ANEXA Nr. 1

FAUNA SÃLBATICÃ

de interes vânãtoresc, la care vânarea este permisã

Perioadele de vânare si cuantumul despãgubirilor în cazul unor fapte ilicite

Nr. crt.	Denumirea speciei	Perioada de vânare	Despãgubiri în lei, în perioada
			admisã	Interzisã
	A. MAMIFERE
1.	Bizamul (Ondatra zibethica)	1 octombrie - 15 aprilie	100.000	200.000
2.	Capra neagrã (Rupicapra rupicapra)	15 septembrie - 15 decembrie	25.000.000	50.000.000
3.	Cãpriorul (Capreolus capreolus)
	- mascul	15 mai - 15 octombrie	15.000.000	25.000.000
	- femelã	1 septembrie - 15 februarie	10.000.000	20.000.000
4.	Cerbul comun (Cervus elaphus)
	- mascul	1 septembrie - 15 decembrie	50.000.000	100.000.000
	- femelã	1 septembrie - 15 februarie	30.000.000	60.000.000
5.	Cerbul lopãtar (Dama dama)
	- mascul	1 septembrie - 15 decembrie	20.000.000	40.000.000
	- femelã	1 septembrie - 15 februarie	15.000.000	30.000.000
6.	Câinele enot (Nyctereutes prociynoides)	15 septembrie - 31 martie	500.000	1.000.000
7.	Dihorul comun (Putorius sp.)	15 septembrie - 31 martie	200.000	400.000
8.	Hermelina (Mustela erminea)	15 septembrie - 31 martie	200.000	400.000
9.	Iepurele de câmp (Lepus europaeus)	1 noiembrie - 31 ianuarie	500.000	1.000.000
10.	Iepurele de vizuinã (Oryctolagus cuniculus)	1 noiembrie - 31 ianuarie	500.000	1.000.000
11.	Jderul (Martes sp.)	15 septembrie - 31 martie	1.200.000	2.400.000
12.	Marmota (Marmota marmota)	15 septembrie - 31 octombrie	2.000.000	4.000.000
13.	Mistretul (Sus scrofa)	1 august - 31 ianuarie	5.000.000	10.000.000
14.	Muflonul (Ovis aries musimon)	15 septembrie - 15 decembrie	25.000.000	50.000.000
15.	Nevãstuica (Mustela nivalis)	15 septembrie - 31 martie	500.000	1.000.000
16.	Râsul (Lynx lynx)	15 septembrie - 31 martie	5.000.000	10.000.000
17.	Sacalul (Canis aureus)	tot anul	500.000	-
18.	Veverita (Sciurus vulgaris)	15 septembrie - 31 martie	200.000	400.000
19.	Viezurele (Meles meles)	1 august - 31 martie	500.000	1.000.000
20.	Vulpea (Vulpes vulpes)	tot anul	500.000	-
	B. PÃSÃRI
1.	Bãtãusul (Philomachus pugnax)	15 august - 15 martie	50.000	100.000
2.	Becatina comunã (Gallinago gallinago)	15 august - 15 martie	50.000	100.000
3.	Cioara grivã (Corvus corone cornix)	tot anul	10.000	-
4.	Cioara de semãnãturã (Corvus frugilegus)	tot anul	10.000	-
5.	Ciocârlia (Alauda arvensis)	1 august - 15 martie	50.000	100.000
6.	Cocosul-de-munte (Tetrao urogallus)	1 aprilie - 5 mai	5.000.000	10.000.000
7.	Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo)	15 august - 15 martie	100.000	200.000
8.	Cotofana (Pica pica)	tot anul	10.000	-
9.	9. Eiderul (Somateria mollissima)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
10.	Fazanul (Phasianus colchicus)	1 octombrie - 28 februarie	300.000	600.000
11.	Ferestrasul mare (Mergus merganser)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
12.	Ferestrasul motat (Mergus serrator)	15 august- 15 martie	200.000	400.000
13.	Gaita (Garrulus glandarius)	1 august - 15 martie	10.000	20.000
14.	Gãinusa de baltã (Gallinula chloropus)	15 august - 15 martie	100.000	100.000
15.	Gâsca de semãnãturã (Anser fabalis fabalis)	15 august - 28 februarie	300.000	600.000
16.	Gâsca micã de semãnãturã (Anser fabalis rossicus)	15 august - 28 februarie	300.000	600.000
17.	Gâsca cu cioc scurt (Anser fabalis brachyrhynchus)	15 august - 28 februarie	300.000	600.000
18.	Gâsca de varã (Anser anser rubrirostris)	15 august - 28 februarie	300.000	600.000
19.	Gâsca neagrã (Branta bernicla)	15 august - 28 februarie	300.000	600.000
20.	Gârlita mare (Anser albifrons)	15 august - 28 februarie	300.000	600.000
21.	Graurul (Sturnus sp.)	1 august - 15 martie	10.000	20.000
22.	Gugustiucul (Streptopelia decaocto)	1 august - 15 martie	100.000	200.000
23.	Ierunca (Tetrastes bonasia)	15 septembrie - 15 decembrie	500.000	1.000.000
24.	Lisita (Fulica atra)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
25.	Nagâtul (Vanellus vanellus)	15 august - 15 martie	100.000	200.000
26.	Porumbelul gulerat (Columba palumbus)	1 august - 15 martie	100.000	200.000
27.	Porumbelul de scorburã (Columba oenas)	1 august - 15 martie	100.000	200.000
28.	Potârnichea (Perdix perdix)	15 octombrie - 31 decembrie	300.000	600.000
29.	Prepelita (Coturnix coturnix)	1 august - 15 octombrie	100.000	200.000
30.	Rata mare (Anas platyrhynchos)	15 august - 28 februarie	200.000	400.000
31.	Rata micã (Anas crecca)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
32.	Rata pestritã (Anas strepera)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
33.	Rata fluierãtoare (Anas penelope)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
34.	Rata sulitar (Anas acuta)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
35.	Rata cârâitoare (Anas querquedula)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
36.	Rata cu cap castaniu (Aythya ferina)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
37.	Rata motatã (Aythya fuligula)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
38.	Rata cu cap negru (Aythya marila)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
39.	Rata sunãtoare (Bucephala clangula)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
40.	Rata cu ciuf (Netta rufina)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
41.	Rata de gheturi (Clangula hyemalis)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
42.	Rata lingurar (Anas clypeata)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
43.	Rata catifelatã (Melanitta fusca)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
44.	Rata neagrã (Melanitta nigra)	15 august - 15 martie	200.000	400.000
45.	Sitarul de pãdure (Scolapax rusticola)	15 septembrie - 15 aprilie	500.000	1.000.000

ANEXA Nr. 2

MAMIFERE DE INTERES VÂNÃTORESC

si pãsãri din fauna sãlbaticã la care vânarea este interzisã, precum si cuantumul despãgubirilor

în cazul unor fapte ilicite

Nr. crt.	Denumirea speciei	Despãgubiri în lei
	A. MAMIFERE
1.	Castorul (Castor fiber)	50.000.000
2.	Elanul (Alces alces)	100.000.000
3.	Hamsterul/Hârciogul (Cricetus cricetus)	250.000
4.	Lupul (Canis lupus)	5.000.000
5.	Nurca (Lutreola lutreola)	2.500.000
6.	Nutria (Myocastor coypus)	2.500.000
7.	Pisica sãlbaticã (Felix silvestris)	1.500.000
8.	Ursul (Ursus arctos)	200.000.000
9.	Vidra (Lutra lutra)	10.000.000
10.	Zimbrul (Bison bonasus)	200.000.000
	B. PÃSÃRI
1.	Acvila de câmp (Aquila heliaca)	5.000.000
2.	Acvila de munte (Aquila chrysa.tos)	5.000.000
3.	Acvila de stepã (Aquila rapax orientalis)	5.000.000
4.	Acvila micã (Hieraa.tus pennatus)	2.500.000
5.	Acvila tipãtoare micã (Aquila pomarina)	2.500.000
6.	Acvila tipãtoare mare (Aquila clanga)	2.500.000
7.	Acvila porumbacã (Hieraa.tus fasciatus)	2.500.000
8.	Alunarul (Nucifraga caryocatactes)	100.000
9.	Auselul (Regulus sp.)	50.000
10.	Avozeta (Recurvirostra avozetta)	100.000
11.	Barza albã (Ciconia ciconia)	500.000
12.	Barza neagrã (Ciconia nigra)	500.000
13.	Becatina micã (Lymnocryptes minimus)	100.000
14.	Becatina mare (Gallinago media)	100.000
15.	Boicusul (Remiz sp.)	50.000
16.	Brumãrita (Prunnela sp.)	50.000
17.	Bufnita (Bubo bubo)	2.500.000
18.	Buhaiul de baltã (Botaurus stellaris)	100.000
19.	Caprimulgul (Caprimulgus sp.)	500.000
20.	Cãlifarul alb (Tadorna tadorna)	1.000.000
21.	Cãlifarul rosu (Tadorna ferruginea)	1.000.000
22.	Chira (Sterna sp.)	100.000
23.	Chirighita (Chlidonias sp.)	100.000
24.	Cinghita de iarnã (Montifringilla nivalis)	100.000
25.	Cinteza (Fringilla sp.)	50.000
26.	Ciocãnitoarea (Dendrocopos sp.; Picoides sp.; Drycopus sp.)	250.000
27.	Ciocârlanul (Galerida cristata)	250.000
28.	Ciocârlia (Lullula sp.; Melanocorypha sp.; Calandrella sp.)	250.000
29.	Ciovlica (Glareola sp.)	500.000
30.	Ciuful (Asio sp.)	500.000
31.	Ciuhurezul (Surnia ulula)	500.000
32.	Ciuvica (Glaucidium passerinium)	500.000
33.	Ciusul (Otus scops)	500.000
34.	Cocorul mare (Grus grus)	2.500.000
35.	Cocorul mic (Anthropoides virgo)	2.500.000
36.	Cocosul de mesteacãn (Lyrurus tetrix)	5.000.000
37.	Codalbul (Haliaeetus albicilla)	2.500.000
38.	Codobatura (Motacilla sp.)	50.000
39.	Codrosul (Phoenicurus sp.)	50.000
40.	Cojoaica (Certhia sp.)	50.000
41.	Corbul (Corvus corax)	500.000
42.	Corcodelul (Podiceps sp.)	100.000
43.	Cormoranul cret (Phalacrocorax aristotelis)	150.000
44.	Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus)	150.000
45.	Crestetul (Porzana sp.)	150.000
46.	Cârsteiul de baltã (Rallus aquaticus)	150.000
47.	Cârsteiul de câmp (Crex crex)	150.000
48.	Cucul (Cuculus canorus)	150.000
49.	Cucuveaua (Athene noctua)	500.000
50.	Cufundarul (Gavia artica)	250.000
51.	Cufundarul gusã rosie (Gavia stellata)	250.000
52.	Cufundarul mare (Gavia immer)	250.000
53.	Culicul (Nemenius sp.)	500.000
54.	Drepnea (Apus sp.)	100.000
55.	Dropia (Otis tarda)	15.000.000
56.	Dumbrãveanca (Coracias garrulus)	100.000
57.	Egreta mare (Egretta alba)	500.000
58.	Egreta micã (Egretta garzetta)	500.000
59.	Ferestrasul mic (Mergus albellus)	100.000
60.	Fâsa (Anthus sp.)	50.000
61.	Flamingul (Phoenicopterus ruber)	50.000
62.	Fluierarul (Tringa sp.)	50.000
63.	Forfecuta (Loxia sp.)	50.000
64.	Frunzãrita (Hippolais sp.)	50.000
65.	Fugaciul (Calidris sp.)	50.000
66.	Furtunarul (Puffinus puffinus)	50.000
67.	Gaia albã (Elanus Caeruleus)	2.500.000
68.	Gaia neagrã (Milvus migrans)	2.500.000
69.	Gaia rosie (Milvus milvus)	2.500.000
70.	Ghionoaia (Picus sp.)	250.000
71.	Gârlita micã (Anser erythropus)	500.000
72.	Gâsca polarã (Anser caerulescens)	500.000
73.	Gâsca de India (Anser indicus)	500.000
74.	Gâsca cãlugãritã (Branta leucopsis)	500.000
75.	Gâsca cu gât rosu (Branta ruficollis)	1.000.000
76.	Grangurul (Oriolus oriolus)	100.000
77.	Greluselul (Locustella sp.)	50.000
78.	Gusã rosie (Erithacus rubecula)	50.000
79.	Gusã vânãtã (Luscinia sp.)	50.000
80.	Heretele (Circus sp.)	250.000
81.	Huhurezul (Strix sp.)	500.000
82.	Hulubul de stepã (Syrrhaptes paradoxus)	500.000
83.	Lãcarul (Acrocephalus sp.)	50.000
84.	Lãcustarul (Sturnus roseus)	50.000
85.	Lãstunul (Delichon sp.; Riparia sp.; Hirundo sp.)	50.000
86.	Lebãda de varã (Cygnus olor)	2.000.000
87.	Lebãda de iarnã (Cygnus cygnus)	1.000.000
88.	Lebãda micã (Cygnus bewickii)	1.000.000
89.	Lebãda de varã (Cygnus olor)	1.000.000
90.	Lopãtarul (Platalea leucorodia)	500.000
91.	Lupul de mare (Stercorarius sp.)	100.000
92.	Martinul cu trei degete (Rissa tridactyla)	100.000
93.	Mãrãcinarul (Saxicola sp.)	50.000
94.	Mierla guleratã (Turdus torquatus alpestris)	100.000
95.	Mierla neagrã (Turdus merula)	100.000
96.	Mierla de piatrã (Monticola saxatilis)	100.000
97.	Minunita (Aegolius funereus)	500.000
98.	Mugurarul (Pyrrhula pyrrhula)	50.000
99.	Muscarul (Ficedula sp.)	50.000
100.	Nagâtul cu picioare galbene (Chettusia leucura)	100.000
101.	Nagâtul de stepã (Vanellus gregarius)	100.000
102.	Nagâtul sudic (Vanellus spinosus)	50.000
103.	Nisiparul (Calidris alba)	50.000
104.	Notatita (Phalaropus sp.)	50.000
105.	Ochiul boului (Troglodytes troglodytes)	50.000
106.	Pasãrea ogorului (Burhinus oedicnemus)	250.000
107.	Pasãrea omãtului (Plectrophenax nivalis)	250.000
108.	Pãscãrelul negru (Cinclus sp.)	100.000
109.	Pelicanul (Pelecanus sp.)	1.000.000
110.	Pescãrusul albastru (Alcedo athis)	100.000
111.	Pescãrita (Hydroprogne sp.; Gelochelidon sp.)	100.000
112.	Pescãrusul (Larus sp.)	100.000
113.	Pietrarul (Oenanthe sp.)	50.000
114.	Pietrusul (Arenaria interpres)	50.000
115.	Pitulicea (Phylloscopus sp.)	50.000
116.	Pitigoiul (Parus sp.)	50.000
117.	Pitigusul (Aegithalos sp.)	50.000
118.	Ploierul (Pluvialis sp.)	50.000
119.	Potârnichea de stâncã (Alectoris graeca)	500.000
120.	Presura (Enberiza sp.)	50.000
121.	Prigoria (Merops apiaster)	50.000
122.	Privighetoarea (Lusciniola sp.; Luscinia sp.)	50.000
123.	Prundãrasul (Chradrius sp.)	50.000
124.	Pupãza (Upupa epops)	100.000
125.	Rata cu cap alb (Oxyura leucocephala)	500.000
126.	Rata rosie (Aythya nyroca)	500.000
127.	Rândunica (Hyrunda sp.)	50.000
128.	Scoicarul (Haematopus ostralegus)	50.000
129.	Sfrânciocul (Lanius sp.)	50.000
130.	Silvia (Sylvia sp.)	50.000
131.	Sitarul de mal nordic (Limosa lapponica)	100.000
132.	Spârcaciul (Otis tetrax)	5.000.000
133.	Sticletele (Carduelis sp.)	50.000
134.	Stârcul de cireadã (Bubuleus ibis)	100.000
135.	Stârcul galben (Ardeola ralloides)	100.000
136.	Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax)	100.000
137.	Stârcul pitic (Ixobrychus minutus)	100.000
138.	Stârcul rosu (Ardea purpurea)	100.000
139.	Striga (Tyto alba guttata)	1.000.000
140.	Stufãrica (Cettia cetti)	50.000
141.	Serparul (Circaetus circaetus gallicus)	500.000
142.	Soimul (Falco sp.)	500.000
143.	Sorecarul (Buteo sp.)	500.000
144.	Ticleanul (Sitta europaea)	50.000
145.	Tigãnusul (Plegadis falcinellus)	500.000
146.	Uliganul pescar (Pandion haliaetus)	500.000
147.	Uliul (Accipiter sp.)	250.000
148.	Viesparul (Pernis apivorus)	500.000
149.	Vulturul alb (Neophron percnopterus)	2.500.000
150.	Vulturul negru (Aegypius monachus)	5.000.000
151.	Vulturul sur (Gyps fulvus)	5.000.000
152.	Zãganul (Gypaetus barbatus)	5.000.000

NOTÃ:

Potrivit art. II, III, IV si V din Legea 654/2001:

“Art. II. - În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi Consiliul National de Vânãtoare va aproba Regulamentul de organizare si functionare, cu votul majoritãtii calificate a membrilor sãi.

Art. III. - Asociatia Generalã a Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi din România îsi va adapta statutul propriu la prevederile prezentei legi în termen de un an de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. IV. - În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi Guvernul, la propunerea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã, va aproba normele privind protectia culturilor agricole, silvice si a animalelor domestice împotriva pagubelor ce pot fi cauzate de vânat.

Art. V. - În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi actualele regulamente, instructiuni si norme tehnice privind vânatul si vânãtoarea se vor actualiza.”