MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XIV - Nr. 333 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE
ACTE Luni, 20 mai 2002
SUMAR
LEGI SI DECRETE
244. - Legea viei si vinului în sistemul organizării
comune a pietei vitivinicole
360. - Decret privind promulgarea Legii viei si
vinului în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
156. - Ordin al ministrului agriculturii,
alimentatiei si pădurilor privind exercitarea unor drepturi acordatede de lege
personalului silvic de toate gradele profesionale din cadrul autoritătii
publice centrale care răspunde de silvicultură si al structurilor silvice
teritoriale din subordinea acesteia
LEGI SI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
|
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
viei si
vinului în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare
Art. 1. - (1) Organizarea comună a pietei vitivinicole contine reguli
privind:
a) potentialul de productie vitivinicolă;
b) mecanismele de piată;
c) organizatiile de producători si organismele de filieră;
d) practicile si tratamentele oenologice, desemnarea,
denumirea, prezentarea si protectia produselor vitivinicole;
e) vinurile si alte produse vitivinicole de calitate obtinute în areale
viticole delimitate;
f) regimul schimburilor cu tări terte.
(2) Principiile de organizare comună a pietei vitivinicole se referă la:
a) mentinerea pe piata comunitară a celui mai bun echilibru între cerere
si ofertă;
b) posibilitatea producătorilor de a exploata pietele în expansiune;
c) permisivitatea sistemului de a deveni, în mod durabil, mai
competitiv;
d) eliminarea utilizării interventiei statului în cazul productiei de
vin excedentare;
e) sustinerea pietei vitivinicole si favorizarea continuă a
aprovizionării segmentelor din sectorul alcoolului alimentar cu produse de la
distilarea vinului;
f) recunoasterea diversitătii regionale si oficializarea rolului
potential al grupurilor de producători si organismelor de filieră.
(3) Produsele care sunt obtinute prin valorificarea strugurilor,
musturilor, vinurilor si subproduselor vitivinicole sunt prevăzute în anexa nr.
1.
(4) Definitiile produselor mentionate în anexa nr. 1 si termenii utilizati
pentru desemnarea acestora sunt prevăzuti în anexa nr. 2.
(5) Campania de productie vitivinicolă începe la data de 1 august a
fiecărui an si se încheie la data de 31 iulie a anului următor.
CAPITOLUL II
Potentialul de productie vitivinicolă
A. Productia viticolă
SECTIUNEA 1
Arealele de cultură
Art. 2. - În România vita de vie se cultivă, cu precădere, în arealele
consacrate traditional acestei activităti, situate mai ales în zona colinară,
pe nisipuri, precum si pe alte terenuri cu conditii favorabile, denumite areale
viticole, care sunt supuse delimitării teritoriale.
Art. 3. - (1) Plantatiile de vită de vie se grupează, teritorial, în zone
viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri
viticole. Definitiile acestora sunt prevăzute în anexa nr. 3.
(2) Plantatiile de vită de vie situate în afara perimetrului delimitat
al podgoriilor si centrelor viticole sunt considerate vii răzlete.
(3) Încadrarea zonelor viticole, a podgoriilor si centrelor viticole
românesti în zonele viticole ale Uniunii Europene se realizează pe baza
studiilor întreprinse de institutiile autorizate ale statului român.
Art. 4. - (1) Din patrimoniul viticol national fac parte următoarele
categorii de plantatii si terenuri:
a) plantatiile de vită de vie roditoare, plantatiile de port-altoi,
plantatiile-mamă furnizoare de coarde-altoi sau de butasi pentru înrădăcinare
si scolile de vite;
b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrisării viilor,
aflate în perioada de pregătire pentru plantare;
c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea
lor, completează sau unesc masivele viticole existente si care prezintă
conditii pentru a fi cultivate cu vită de vie.
(2) Terenurile prevăzute la alin. (1) lit. b) si c) reprezintă rezerva
pentru cultivare cu vită de vie.
Art. 5. - (1) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor asigură
efectuarea si actualizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole,
inclusiv a celor destinate producerii vinurilor si a altor produse vitivinicole
cu denumire de origine.
(2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor, a
produselor pe bază de must si vin si a strugurilor de masă cu denumire de
origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau într-un centru viticol
care, datorită conditiilor naturale, soiurilor de vită de vie cultivate si
tehnologiilor de cultură aplicate, permit obtinerea unor produse de înaltă
calitate, caracterizate prin originalitatea însusirilor de calitate care le
recomandă să poarte denumirea locului în care au fost produse.
Art. 6. - (1) Lucrările de delimitare teritorială a arealelor viticole
se evidentiază distinct în Cadastrul agricol ca un subsistem de evidentă,
denumit Cadastrul viticol, si urmăresc:
a) stabilirea perimetrelor arealelor viticole, în care se includ
categoriile de plantatii viticole si de terenuri prevăzute la art. 4;
b) identificarea si delimitarea arealelor de producere a vinurilor si a
altor produse vitivinicole cu denumire de origine;
c) evidenta plantatiilor viticole si a terenurilor apte de a fi
cultivate cu vită de vie, pe detinători si parcele.
(2) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor împreună cu
Ministerul Administratiei Publice stabilesc normele metodologice de realizare
si de tinere a Cadastrului viticol, ca o componentă a Cadastrului agricol, cu
respectarea normelor metodologice de realizare a Cadastrului general, elaborate
de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
SECTIUNEA a 2-a
Producerea materialului săditor viticol
Art. 7. - (1) În viticultură se admite folosirea următoarelor categorii
de material săditor:
a) vite altoite;
b) vite nealtoite din soiuri roditoare;
c) vite portaltoi.
(2) Vitele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele
nealtoite, numai pe nisipuri.
(3) Pentru producerea vitelor sunt admise următoarele categorii de
material de înmultire:
a) coarde-altoi;
b) butasi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare;
c) butasi portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare.
(4) Materialul de înmultire prevăzut la alin. (3) trebuie să provină din
plantatii-mamă specializate sau din plantatii viticole recunoscute si
autorizate pentru înmultire.
Art. 8. - (1) Producerea, controlul calitătii si comercializarea
materialului săditor viticol si de înmultire se fac cu respectarea prevederilor
Legii nr. 75/1995 privind producerea, controlul calitătii, comercializarea si
folosirea semintelor si materialului săditor, precum si înregistrarea soiurilor
de plante agricole, republicată.
(2) Baza materială aferentă sectorului de producere a materialului săditor
viticol, respectiv complexuri de altoire si fortare, terenuri pentru
asolamente, plantatii-mamă de port-altoi si coarde-altoi, este protejată prin
lege în sensul respectării destinatiei initiale, indiferent de detinătorii
actuali sau viitori.
SECTIUNEA a 3-a
Înfiintarea, întretinerea si defrisarea plantatiilor
viticole
Art. 9. - (1) Soiurile de vită de vie aflate în cultură se clasifică în
următoarele grupe:
a) recomandate;
b) autorizate;
c) autorizate temporar;
d) interzise.
(2) Definitiile grupelor de soiuri sunt prevăzute în anexa nr. 3.
(3) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor organizează
elaborarea lucrării de zonare a soiurilor de vită de vie recomandate si
autorizate pentru cultură în cadrul fiecărui areal si actualizarea periodică a
acestei lucrări.
(4) Suprafetele plantate cu soiuri interzise, respectiv cele cu hibrizi
direct producători, situate în arealele viticole si în extravilanul
localitătilor din afara arealelor viticole, se supun defrisării într-un
interval de 15 ani de la data publicării prezentei legi, pe baza unor programe
de sprijin de reînfiintare a plantatiilor, aprobate de Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Pădurilor.
(5) Pentru suprafetele plantate cu hibrizi producători directi situate
în arealele viticole delimitate, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si
Pădurilor va pune gratuit la dispozitie producătorilor viticoli materialul
săditor din soiuri recomandate si autorizate pentru replantare.
Art. 10. - Înfiintarea plantatiilor de vită de vie se face, cu precădere,
în arealele viticole delimitate. Pe terenurile din afara arealelor viticole pot
fi înfiintate plantatii destinate numai satisfacerii consumului local, pe
suprafete de preferintă comasate în apropierea localitătilor amplasate, în
special, pe terenuri în pantă, pe terasele râurilor sau pe alte terenuri mai
putin favorabile altor culturi agricole.
Art. 11. - (1) În arealele viticole sau în extravilanul localitătilor
din afara arealelor viticole înfiintarea de plantatii de vită de vie pe o
suprafată de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie si extinderea peste
această limită a celor existente se pot face numai în baza autorizatiei de
plantare, eliberată de directiile generale pentru agricultură si industrie
alimentară judetene si a municipiului Bucuresti, potrivit normelor metodologice
de aplicare a prezentei legi. Pentru obtinerea autorizatiei de plantare pe
suprafete mai mari de 3 ha este necesară prezentarea de către solicitant a unui
proiect de înfiintare a plantatiei viticole, avizat de unitatea de cercetări
vitivinicole din zonă.
(2) Autorizatia de plantare se eliberează, după caz, pe baza unui drept
de plantatie nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă de teren.
Definitiile termenilor utilizati în
prezentul alineat sunt prevăzute în anexa nr. 4.
(3) Prin familie, în sensul prezentei legi, se întelege sotii si
copiii necăsătoriti, dacă gospodăresc împreună cu părintii lor.
(4) Directiile generale pentru agricultură si industrie alimentară
judetene si a municipiului Bucuresti vor înstiinta autoritătile administratiei
publice locale în a căror rază teritorială este situat terenul pentru care s-a
eliberat autorizatia de plantare.
Art. 12. - (1) Înfiintarea plantatiilor de vită de vie în suprafată de
peste 0,1 ha de agent economic sau de familie, precum si extinderea celor
existente peste această suprafată se fac numai cu soiuri recomandate si
autorizate.
Modificarea sortimentului unor plantatii existente, prin supra-altoiri,
se poate face numai prin folosirea soiurilor din aceste categorii.
(2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producători în arealele
viticole si în extravilanul localitătilor situate înafara arealelor viticole,
precum si folosirea materialului săditor provenit din vite de hibrizi direct
producători, pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din
amplasamentele mentionate.
(3) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistentă relativă la boli,
care sunt obtinuti prin încrucisări complexe între soiuri de Vitis vinifera si
soiuri apartinând altor specii ale genului Vitis, pe suprafată de cel
mult 0,1 ha de familie, poate fi făcută numai în intravilanul localitătilor
situate în afara arealelor viticole, în scop ornamental si pentru asigurarea
consumului familial. Lista cuprinzând acesti hibrizi interspecifici se aprobă
prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor.
(4) Nerespectarea prevederilor alin. (2) si (3) are drept consecintă, pe
lângă sanctionarea cu amendă contraventională, potrivit prezentei legi, si
defrisarea plantatiei. În cazul în care făptuitorul nu aduce la îndeplinire
măsura de defrisare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei,
directia generală pentru agricultură si industrie alimentară judeteană si a
municipiului Bucuresti procedează la defrisarea plantatiei si îl obligă pe cel
în cauză la plata tuturor cheltuielilor aferente.
(5) Prin plantare se întelege fixarea la loc definitiv a vitelor
altoite, înrădăcinate sau a portiunilor de vită de vie, în scopul producerii de
struguri, de coarde-altoi si coarde-portaltoi.
Art. 13. - În scopul adaptării productiei vitivinicole la cerintele
pietei si în vederea asigurării calitătii produselor vitivinicole se instituie
regimul de concentrare, specializare si reconversiune al plantatiilor viticole:
a) în arealele viticole delimitate;
b) în afara arealelor viticole, pentru înlocuirea viilor hibride din
extravilanul localitătilor cu soiuri nobile recomandate si autorizate si
limitarea acestora la cerintele satisfacerii consumului local.
Art. 14. - (1) Detinătorii de plantatii viticole au obligatia să execute
lucrările de întretinere a viilor, în mod deosebit tratamentele de combatere a
bolilor si dăunătorilor, în conditii tehnice corespunzătoare si în perioade
optime, conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei
legi.
(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine vor fi
supuse unui regim special de control cu privire la respectarea conditiilor de
cultură, stabilite prin normele tehnice emise de Oficiul National al
Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.),
în baza ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, prin
care s-a acordat dreptul de producere a vinului cu denumire de origine.
(3) Prin lucrările executate în plantatii nu vor fi distruse sau
deteriorate amenajările pedo- si hidroameliorative.
Art. 15. - (1) Defrisarea plantatiilor de vită de vie în suprafată mai
mare de 0,1 ha de agent economic sau de familie se face numai pe baza
autorizatiei de defrisare a viilor, eliberată de directia generală pentru
agricultură si industrie alimentară judeteană si a municipiului Bucuresti,
potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Pădurilor.
(2) Prin defrisare se întelege eliminarea completă a butucilor
care se găsesc pe un teren cultivat cu vită de vie.
Art. 16. - Pentru abandonul definitiv al suprafetelor cu hibrizi direct
producători interzisi la plantare, mai mari de 0,1 ha de agent economic sau de
familie, se acordă prime de abandon în conditiile prevăzute de normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
SECTIUNEA a 4-a
Productia de struguri
Art. 17. - (1) În functie de însusirile lor tehnologice, strugurii pot
avea următoarele destinatii:
a) consum în stare proaspătă;
b) vinificatie;
c) industrializare: producere de sucuri, musturi concentrate, dulceturi,
compoturi si stafide.
(2) Strugurii de masă destinati comercializării în stare proaspătă
trebuie să corespundă normelor de calitate stabilite prin standarde. Strugurii
din soiurile de masă, improprii consumului în stare proaspătă, pot fi
vinificati, cu conditia ca vinurile să fie destinate numai consumului familial,
distilării sau producerii otetului.
(3) Strugurii de masă obtinuti din anumite soiuri cultivate în arealele cu conditii favorabile, recunoscute pentru vocatia lor, caracterizati prin însusiri calitative deosebite, stabilite prin norme tehnice elaborate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, pot fi valorificati cu denumire de origine.
(4) Strugurii obtinuti din soiurile de masă admise ca având functii
mixte pot fi valorificati pentru consum în stare proaspătă, în conditiile
respectării normelor de calitate stabilite prin standarde, sau la vinificatie,
în vederea producerii vinului de masă sau a distilatului de vin.
(5) Lista cuprinzând soiurile cu functii mixte este aprobată prin ordin
al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor.
B. Productia vinicolă
SECTIUNEA 1
Vinurile si produsele pe bază de must si de vin
Art. 18. - În functie de caracteristicile lor calitative si de
compozitie, precum si de tehnologia de producere, vinurile sunt clasificate în:
vinuri de masă, vinuri de calitate si vinuri speciale, astfel:
a) vinurile de masă se obtin din soiuri de mare productie,
cultivate în arealele viticole specializate în acest scop. De asemenea, ele pot
fi obtinute si din soiuri de masă cu functii mixte, precum si din soiuri pentru
vinuri de calitate, ai căror struguri nu îndeplinesc conditiile prevăzute
pentru această categorie. Din categoria vinurilor de masă fac parte si cele din
viile răzlete. Vinurile de masă trebuie să aibă tăria alcoolică dobândită de
minimum 8,5% în volume. Sub această tărie alcoolică produsele nu pot fi puse în
vânzare pentru consum sub denumirea de vin. Definirea notiunilor de tărie
alcoolică este prevăzută în anexa nr. 2;
b) vinurile de calitate se obtin din soiurile cu însusiri
tehnologice superioare, cultivate în arealele viticole consacrate acestei
destinatii, după o tehnologie proprie. Tăria alcoolică dobândită, fără adaos, a
vinurilor de calitate trebuie să fie de cel putin 10,5% în volume.
Vinurile de calitate sunt clasificate în:
1. vinuri de calitate cu indicatie geografică recunoscută;
2. vinuri de calitate cu denumire de origine controlată.
Vinurile de calitate, care se disting prin originalitatea însusirilor
lor imprimate de locul de producere, de soiul sau sortimentul de soiuri, de
modul de cultură si de tehnologia de vinificatie folosită, pot fi încadrate în
categoria vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine controlată.
Tăria alcoolică dobândită a acestora trebuie să fie de minimum 11% în
volume.
Punerea în consum a vinurilor de calitate superioară cu denumire de
origine controlată se face sub numele arealului de producere delimitat, în mod
obisnuit al centrului viticol, eventual al plaiului viticol, precum si al
soiului sau al sortimentului de soiuri.
Vinurile de calitate fără denumire de origine controlată sunt
comercializate prin indicarea provenientei lor geografice recunoscute, cu sau
fără mentiunea soiului sau a sortimentului de soiuri;
c) vinurile speciale sunt obtinute din musturi sau vinuri, prin
aplicarea unor tratamente autorizate si caracteristici determinate de
însusirile tehnologice ale materiei prime si de tehnologia folosită pentru
producerea lor.
Din categoria vinurilor speciale fac parte: vinurile spumante,
vinurile spumoase, vinurile aromatizate, vinurile licoroase si alte
asemenea vinuri autorizate în conditiile legii.
Pentru producerea unor vinuri speciale se admite folosirea de substante
aromatizante naturale extrase din plante, autorizate în conditiile legii.
Art. 19. - Folosirea de arome sau de extracte la producerea vinurilor
este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului
vinului cu lemnul de stejar.
Art. 20. - (1) Din mustul de struguri se pot obtine, în afară de vin:
suc de struguri, must tăiat, must de struguri concentrat, must de struguri
concentrat rectificat, tulburel, mistel, precum si alte produse autorizate.
(2) Prin prelucrarea vinului pot fi obtinute următoarele produse: vin
alcoolizat, distilat de vin, alcool de origine viticolă, otet din vin, iar din
distilatul de vin pot fi obtinute romaniacul si rachiul de vin.
(3) Principalele produse secundare obtinute din vinificatie sunt
tescovina de struguri si drojdia de vin. Prin prelucrarea obligatorie a
acestora în distilerii care detin licente de fabricatie se obtin rachiuri,
alcool de origine viticolă, precum si alte produse.
(4) Se interzice folosirea oricărui produs secundar si a sucului de
struguri pentru obtinerea de vinuri, indiferent de tehnologiile folosite.
(5) Conditiile de obtinere a produselor derivate din must, vin si
subproduse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.
Art. 21. - (1) Vinul de hibrizi direct producători sau de hibrizi
interspecifici cu rezistentă relativă la boli, asa cum sunt definiti la art. 12
alin. (3), este destinat numai consumului familial, obtinerii alcoolului de
origine vinicolă, precum si a otetului.
(2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi direct
producători si vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi
direct producători si va fi valorificat în conditiile prevăzute la alin. (1).
SECTIUNEA a 2-a
Vinurile si produsele pe bază de must si de vin cu
denumire de
origine controlată si cu indicatie geografică
recunoscută
Art. 22. - (1) Un vin poate purta o denumire de origine controlată, cu
conditia ca aceasta să fie consacrată prin traditie si printr-un renume
rezultat din caracteristicile calitative ale produsului, determinate de factori
naturali si umani.
(2) Vinurile cu denumire de origine controlată pot fi obtinute numai
prin respectarea unor conditii speciale, referitoare la: arealul de producere,
soiurile sau sortimentul de soiuri, recomandate si autorizate, continutul în
zahăr al strugurilor la cules, tăria alcoolică naturală si cea dobândită a
vinului, productia maximă la hectar, metodele de cultură, procedeele de
vinificare, examenul analitic si organoleptic, ambalarea, etichetarea si efectuarea
controlului.
(3) Denumirile de origine pot fi acordate si unor vinuri speciale, romaniacuri, în conditiile prevăzute de lege.
Art. 23. - (1) Vinurile cu denumire de origine controlată sunt cele
obtinute din struguri produsi în cadrul podgoriei sau centrului viticol
independent, delimitate pentru denumirea aprobată prin ordin al ministrului
agriculturii, alimentatiei si pădurilor, cu conditia ca vinificarea,
depozitarea, conditionarea, maturarea si îmbutelierea lor să se facă în
interiorul arealului respectiv.
(2) În cazuri speciale si sub control strict, conditionarea si
îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată pot fi făcute în
unităti specializate, în afara podgoriei sau centrului viticol independent în
care au fost produsi strugurii. În aceste cazuri se vor mentiona în mod
obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul si locul îmbutelierii.
(3) În conditii de fortă majoră se admite ca producerea vinurilor cu
denumire de origine controlată să se facă în unităti specializate, situate
într-un areal alăturat celui în care au fost produsi strugurii.
Art. 24. - (1) Protectia indicatiei geografice recunoscute este
realizată în cazul în care vinul este obtinut într-o regiune viticolă sau
într-o zonă de productie recunoscută, iar calitatea, renumele sau alte
caracteristici ale vinului sunt specifice locului de provenientă.
(2) Pentru vinurile cu indicatie geografică recunoscută producerea
strugurilor si a vinului este legată de locul de provenientă, iar celelalte
activităti privind depozitarea, conditionarea si pregătirea vinurilor pentru
comercializare pot fi efectuate în afara acestuia.
SECTIUNEA a 3-a
Conditiile de calitate si de producere a vinurilor si
a produselor
pe bază de must, vin si subproduse vinicole
Art. 25. - Vinurile si celelalte produse obtinute din must, vin si
subproduse vinicole trebuie să corespundă, în momentul punerii lor în consum,
caracteristicilor calitative si de compozitie stabilite prin normele
metodologie de aplicare a prezentei legi si prin standardele în vigoare.
Art. 26. - (1) Practicile si tratamentele utilizate în obtinerea
vinurilor si a băuturilor pe bază de must, vin si subproduse vinicole trebuie
să asigure o bună elaborare, conservare si evolutie a produselor respective.
Aplicarea lor nu trebuie să conducă la modificări ale compozitiei acestor
băuturi în afara unor limite normale, asigurându-se păstrarea însusirilor lor
de naturalete si autenticitate.
(2) Practicile si tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în
producerea musturilor, a vinurilor si a celorlalte produse derivate din must,
vin si subproduse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi, ele urmând să fie permanent puse de acord cu progresele
realizate în acest domeniu.
(3) În anii cu conditii nefavorabile pentru acumularea zaharurilor în
mustul de struguri, se poate autoriza în mod exceptional de către Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, prin Oficiul National al Viei si
Vinului (O.N.V.V.), ridicarea potentialului alcoolic al vinurilor, în
echivalentă a cel mult 2% alcool în volume, cu conditia ca tăria alcoolică
totală a vinurilor să nu o depăsească pe cea obtinută în anii normali, ea
neputând fi mai mare de 12,5% în volume.
(4) Este interzisă si se pedepseste, potrivit legii, falsificarea sau
substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must, vin si subproduse
vinicole. Se consideră ca fiind falsificări: diluarea vinului cu apă; mascarea
unor defecte sau alterări ale vinurilor prin adaosuri care determină modificări
ale gustului, aromei si compozitiei naturale ale acestora; prepararea de
băuturi din drojdie si tescovină cu adaos de zahăr, precum si folosirea
oricăror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei
legi. Prin substituire se întelege producerea si comercializarea vinurilor,
a băuturilor pe bază de must si vin si a subproduselor vitivinicole, precum si
prezentarea acestora sub o identitate falsă.
Art. 27. - (1) Comercializarea sub denumirea de vin a produselor
realizate din alte materii prime decât struguri este interzisă.
(2) Băuturile obtinute pe bază de must si vin, care nu îndeplinesc
conditiile prevăzute în prezenta lege, precum si în normele metodologice de
aplicare a acestei legi, vor purta denumiri în care nu va fi utilizat termenul vin,
singur sau prin asociere cu alti termeni.
Art. 28. - Vinurile si produsele pe bază de must, vin si subproduse
vinicole, importate sau destinate exportului, trebuie să corespundă criteriilor
calitative si de compozitie stabilite prin normele interne de productie si de
consum, precum si prin normele internationale. Pentru produsele destinate
exclusiv exportului, la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern se pot
folosi si alte practici si tratamente oenologice, precum si alte limite de
compozitie, autorizate în tara importatoare.
Art. 29. - (1) Producătorii, depozitarii si comerciantii de vinuri cu
ridicata trebuie să facă o declaratie de stocuri, care se depune si se
înregistrează în 3 exemplare la autoritătile administratiei publice locale în a
căror rază teritorială sunt depozitate produsele, înainte de data de 15 august
a fiecărui an. Un exemplar se păstrează de către deponent, un exemplar se
depune la primărie si un alt exemplar se transmite la directia generală pentru
agricultură si industrie alimentară judeteană sau a municipiului Bucuresti.
(2) În termen de 15 zile de la terminarea fermentării mustului, dar nu
mai târziu de data de 15 decembrie a anului de recoltă, producătorii de vin au
obligatia de a întocmi o declaratie de recoltă, care se înregistrează si se
depune în 3 exemplare la autoritătile administratiei publice locale în a căror
rază teritorială este depozitat vinul.
Producătorii de vin sunt obligati să păstreze un exemplar si să
transmită câte un exemplar la primărie si la directia generală pentru agricultură
si industrie alimentară judeteană sau a municipiului Bucuresti.
(3) În cazul solicitării dreptului de folosire a unei denumiri de
origine, un exemplar al declaratiei de recoltă va fi depus si la oficiul
teritorial al Oficiului National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si
Alte Produse Vitivinicole.
(4) Producătorii care detin o suprafată totală de vie de până la 0,5 ha
de familie sunt scutiti de a face declaratii de stocuri si de recoltă.
Art. 30. - (1) Dreptul de producere a vinului si a altor produse pe bază
de must si de vin cu denumire de origine, în cadrul unui anumit areal, se
acordă prin autorizatii eliberate de organele împuternicite în acest scop.
(2) Dreptul folosirii de către producători a unor denumiri de origine,
pentru anumite loturi de vin si distilate din vin produse, se acordă anual,
prin eliberarea unor certificate de atestare a denumirilor de origine, de către
organele autorizate în acest scop, în baza verificărilor efectuate de
specialisti împuterniciti de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si
Pădurilor, în legătură cu respectarea conditiilor impuse pentru cultura vitei
de vie si producerea vinurilor si în baza controlului efectuat de laboratoare
autorizate asupra caracteristicilor chimice si organoleptice ale vinurilor.
(3) Certificatul de atestare a denumirii de origine se retrage în mod
obligatoriu de organele de control abilitate în acest scop ori de câte ori se
constată, la producător sau la comerciant, că vinul în cauză, indiferent de
faza sa de evolutie, nu mai corespunde conditiilor de calitate prevăzute pentru
denumirea respectivă.
(4) Evidenta stocurilor de vin cu denumire de origine este tinută de
producător, care este obligat să înscrie într-un registru special toate
livrările de vin, până la limita cantitătii certificate.
Art. 31. - Producerea în vederea comercializării a vinurilor, a vinurilor speciale, a romaniacurilor, a altor băuturi pe bază de must si vin, precum si a otetului din vin poate fi făcută numai de agenti economici si de producători particulari, pe baza licentei de fabricatie eliberate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu avizul Ministerului Sănătătii si Familiei.
SECTIUNEA a 4-a
Valorificarea vinurilor si a celorlalte produse
vinicole
Art. 32. - Comercializarea vinurilor si a produselor pe bază de must si
vin se face de către agentii economici si producătorii particulari, prin
comertul cu ridicata si comertul cu amănuntul, în conditiile legii.
Art. 33. - Producătorii si comerciantii de produse în vrac sunt obligati
să tină evidenta acestora, conform normelor metodologice de aplicare a
prezentei legi. Sunt scutiti de a tine aceste evidente producătorii care detin
o suprafată de vie de până la 0,5 ha.
Art. 34. - (1) Importul si exportul de vinuri si de alte produse pe bază
de must si vin se fac în conformitate cu acordurile comerciale bazate pe
contingente, taxe vamale si certificate de origine.
(2) Calitatea vinurilor si a celorlalte băuturi provenite din must, vin
si distilate importate trebuie dovedită prin declaratii de conformitate,
certificate de calitate si buletine de analiză, eliberate de laboratoarele
recunoscute în tara de origine, prin care producătorul confirmă că produsul
îndeplineste nivelul calitativ garantat. Confirmarea certificării din tările de
origine a produselor si a continutului etichetelor se face prin grija
importatorilor. Certificatele vor contine, în măsura în care conventia dintre
state nu prevede altfel, informatii de recunoastere-identificare, cum ar fi:
marca producătorului, denumirea produsului, principalele caracteristici
calitative de referintă, data fabricatiei, termenul de valabilitate.
Verificarea respectării conditiilor calitative se va face prin testarea acestor
produse în laboratoare autorizate sau în baza recunoasterii reciproce cu
organismele similare din alte tări, în conditiile prevăzute de normele
internationale recunoscute si aplicate în România.
(3) Vinurile si celelalte băuturi provenite din must si vin, importate
în vrac, vor fi comercializate sub denumirea cu care au fost importate.
(4) Produsele vinicole livrate la export vor fi însotite de documentele
prevăzute în reglementările în vigoare si în contractul părtilor.
(5) Statul asigură protejarea productiei interne vitivinicole, prin
stabilirea de taxe vamale la produsele similare din import, inclusiv la spirt,
băuturi spirtoase si melasă, până la nivelul maxim permis de acordurile si
conventiile internationale la care România este parte.
Art. 35. - Vinurile si celelalte băuturi pe bază de must si vin pot fi
puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată. Îmbutelierea este
obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine
controlată, vinurilor cu indicatie geografică, romaniacurilor, vinurilor
speciale, cu exceptia pelinului.
Art. 36. - (1) Etichetarea este obligatorie pentru toate vinurile si
băuturile pe bază de must si vin, puse în consumatie sub formă îmbuteliată.
(2) În sistemul de etichetare se folosesc indicatiile obligatorii sau,
după caz, cele facultative, potrivit precizărilor stabilite prin reglementările
în vigoare.
(3) Înscrierea pe etichete a indicatiilor, însemnelor sau ilustratiei,
susceptibile de a crea confuzii cu privire la originea, natura ori categoria
produsului, este interzisă, potrivit reglementărilor în vigoare.
CAPITOLUL III
Mecanismele de piată
Art. 37. - (1) Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat
pentru vin de masă, mustul de struguri, mustul de struguri concentrat si mustul
de struguri concentrat rectificat si la utilizarea de către producători a
mustului de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat
rectificat.
(2) Statul sprijină producătorii pentru stocajul privat al produselor
mentionate anterior si pentru utilizarea mustului de struguri concentrat si a
mustului de struguri concentrat rectificat, prin subventii acordate din bugetul
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, prin organele sale
teritoriale, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.
(3) Sursele de finantare pentru aceste ajutoare sunt stabilite prin
hotărâre a Guvernului.
(4) Se acordă ajutoare pentru utilizarea mustului de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat rectificat pentru:
a) obtinerea sucului de struguri si a sucului concentrat de struguri;
b) efectuarea unor practici oenologice.
Art. 38. - (1) Statul poate interveni prin adoptarea de măsuri privind
distilarea vinului, în cazul unor situatii de criză susceptibile de a provoca
perturbări ale pietei datorită unor importante excedente si/sau unor probleme
de calitate.
(2) Măsurile au drept scop:
a) absorbtia cantitătilor excedentare de vin;
b) asigurarea continuitătii aprovizionării pietei de la o recoltă la
alta.
(3) Măsurile pot fi limitate la anumite categorii de vin sau la anumite
zone de producere. Ele nu pot fi aplicate vinurilor de calitate produse în
arealele viticole delimitate decât la cererea producătorilor.
Art. 39. - Modalitătile de acordare a ajutoarelor către producători
pentru stocajul privat al produselor mentionate si pentru utilizarea mustului
de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat rectificat, precum
si sistemul de plăti pentru distilare sunt prevăzute în normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.
CAPITOLUL IV
Organizatiile de producători si organismele de filieră
Art. 40. - (1) Statul sprijină înfiintarea organizatiilor de producători
si a filierelor pe produs prin legi speciale.
(2) Prin constituirea organizatiilor de producători, realizată pe baza
initiativei libere a acestora, se urmăresc:
a) orientarea productiei si adaptarea acesteia la cerintele pietei, sub
aspectul calitătii si cantitătii;
b) promovarea concentrării ofertei si valorificarea productiei pe piată;
c) promovarea practicilor culturale, tehnicilor de productie si de
gestiune a reziduurilor, cu respectarea protectiei mediului ambiant, protectia
calitătii apei, a solului si a peisajului, asigurându-se totodată conservarea
si/sau favorizarea biodiversitătii;
d) reducerea costurilor de productie si regularizarea preturilor de
productie.
(3) Notiunea filieră se referă la un produs sau la o grupă de
produse si comportă două aspecte principale:
a) identificarea produselor, a itinerarelor urmate de acestea si a
organismelor de filieră, reprezentate prin agenti economici si operatori
existenti de-a lungul filierei;
b) analiza mecanismelor si a politicilor de reglare a filierei
produselor, structuri si functionarea pietei, interventiile statului prin
subventii, credite, fiscalitate, politici comerciale si altele asemenea.
Art. 41. - (1) În vederea ameliorării functionării pietei vinurilor de
calitate cu denumire de origine controlată si a celor de calitate cu indicatie
geografică recunoscută,
Guvernul analizează propunerile organismelor de filieră, astfel cum sunt
definite la art. 40 alin. (3) lit. a), în acest domeniu si stabileste regulile
de comercializare si de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piată.
(2) Actiunile întreprinse de organismele de filieră vizează:
a) intensificarea punerii în valoare a potentialului de productie;
b) orientarea productiei spre produse mai adaptate la cerintele pietei
si la gusturile si aspiratiile consumatorilor, îndeosebi pentru calitatea
produselor si protectia mediului;
c) ameliorarea calitătii produselor în toate stadiile de productie,
vinificare si comercializare;
d) limitarea folosirii substantelor fitosanitare si a altor substante
care afectează calitatea produselor, protectia solului si a apei;
e) valorificarea vinurilor si a altor băuturi pe bază de must si vin de
calitate cu denumire de origine controlată, a vinurilor de calitate cu
indicatie geografică recunoscută, a etichetării corespunzătoare produselor de
calitate;
f) promovarea viticulturii ecologice, a combaterii integrate sau a altor
măsuri alternative de productie, cu asigurarea protectiei mediului ambiant;
g) ameliorarea cunoasterii si transparentei productiei si pietei;
h) coordonarea valorificării pe piată a produselor, prin studii de
piată;
i) elaborarea contractelor-tip compatibile cu reglementările comunitare.
CAPITOLUL V
Îndrumarea si coordonarea realizării productiei vitivinicole
Art. 42. - În vederea îndeplinirii atributiilor legate de orientarea
activitătilor din domeniul viticulturii si vinificatiei, precum si pentru
îndrumarea si controlul tehnic de specialitate în realizarea productiei
vitivinicole se înfiintează si functionează:
a) Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol; b) Oficiul
National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole;
c) Oficiul National al Viei si Vinului.
Art. 43. - (1) Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, denumită
în continuare I.S.C.T.V., functionează ca directie în cadrul
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor.
(2) I.S.C.T.V. are structuri organizatorice în cadrul directiilor generale pentru agricultură si industrie alimentară judetene si a municipiului Bucuresti, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor.
Art. 44. - Personalul încadrat la I.S.C.T.V. este salarizat conform
acelorasi norme si criterii ca si restul personalului încadrat în minister sau
la directiile generale pentru agricultură si industrie alimentară judetene si a
municipiului Bucuresti.
Art. 45. - Cheltuielile curente si de capital ale I.S.C.T.V. se
finantează din bugetul de stat stabilit pentru Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Pădurilor.
Art. 46. - I.S.C.T.V. asigură supravegherea aplicării legii în
realizarea productiei de struguri, de vinuri si a altor produse vitivinicole,
inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, având următoarele
atributii:
a) respectarea legislatiei privind înfiintarea si defrisarea
plantatiilor viticole, modul de întretinere a acestora si de conservare a
amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel,
indiferent de forma de proprietate sau de exploatare;
b) avizarea cererilor întocmite pentru înfiintarea si defrisarea
plantatiilor viticole pe suprafete mai mari de 0,1 ha de familie sau agent
economic, în vederea acordării autorizatiilor de plantare, respectiv de
defrisare, de către directiile generale pentru agricultură si industrie
alimentară judetene, respectiv a municipiului Bucuresti;
c) colaborarea cu specialistii Inspectiei de Stat pentru Calitatea
Semintelor si a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Pădurilor, în scopul aplicării normelor de producere si
comercializare a materialului săditor viticol;
d) verificarea si controlul modului de aplicare a prevederilor legale
privind producerea, în vederea comercializării, a strugurilor, vinurilor si a
celorlalte produse vitivinicole, indiferent de producător;
e) respectarea practicilor si a tratamentelor admise în producerea
vinurilor si a altor produse vitivinicole, efectuarea controlului analitic al
vinurilor si băuturilor alcoolice dis- tilate cu indicatie geografică
recunoscută, în vederea comercializării lor, prin intermediul laboratoarelor
autorizate;
f) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii vinurilor
si a celorlalte produse cu denumire de origine, precum si asupra eliberării
documentelor necesare pentru atestarea calitătii produselor respective,
inclusiv la comercializare;
g) executarea de expertize tehnice si analize în domeniul realizării
productiei de struguri, vinuri si alte produse vitivinicole;
h) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii băuturilor
alcoolice distilate cu indicatie geografică recunoscută si asupra eliberării
documentelor necesare pentru atestarea calitătii produselor respective,
inclusiv la comercializare;
i) verificarea activitătii laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Pădurilor, în vederea efectuării de analize si expertize la
vinuri si alte băuturi obtinute din must si subproduse vitivinicole pentru
consumul intern si pentru export;
j) executarea în colaborare cu Oficiul National al Denumirilor de
Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole a unor actiuni de control
tehnic în legătură cu producerea vinurilor si a altor produse vitivinicole cu
denumire de origine controlată, pentru piata internă si pentru export;
k) verificarea respectării prevederilor prezentei legi, precum si ale
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea
productiei, circulatiei si comercializării alimentelor sau ale altor acte
normative în vigoare;
l) interzicerea, până la remedierea abaterilor constatate, a
functionării unitătilor care produc, prelucrează, depozitează, transportă sau
comercializează vinuri, alte produse vitivinicole si băuturi alcoolice
distilate cu indicatie geografică recunoscută si care nu corespund cerintelor
de calitate prevăzute de reglementările în vigoare, precum si folosirea unor
materii prime, aditivi, adjuvanti, materiale de ambalare, echipamente,
ustensile, utilaje si substante de decontaminare necorespunzătoare calitativ;
m) constatarea vinurilor, a altor produse vitivinicole si băuturilor
alcoolice distilate cu indicatie geografică recunoscută ca fiind improprii
consumului ori necorespunzătoare calitativ; limitarea sau interzicerea
utilizării si comercializării în alte scopuri ori dispunerea distrugerii lor,
în conformitate cu reglementările în vigoare;
n) aplicarea sechestrului pe loturile de vinuri, de alte produse
vitivinicole si de băuturi alcoolice distilate cu indicatie geografică
recunoscută, ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ, până la
clarificarea situatiei lor.
Detinătorii produselor sechestrate trebuie să asigure conditii de
păstrare si conservare adecvate, până la finalizarea situatiei create;
o) prelevarea probelor din produsele controlate si din alte materiale
auxiliare necesare procesului de productie, pentru analizele efectuate în
laboratoarele autorizate. Contravaloarea acestor analize se stabileste conform
tarifelor de plată folosite de acestea si care se suportă de agentul economic
controlat;
p) păstrarea secretului profesional, pentru a nu divulga unei terte
părti datele confidentiale de care a luat cunostintă în timpul controlului;
r) verificarea, prin sondaj, a corectitudinii întocmirii declaratiilor
de stocuri si de recoltă, scriptic si faptic, indiferent de declarant, persoană
fizică sau juridică;
s) verificarea licentelor de fabricatie solicitate de persoane fizice
sau juridice care produc vin, produse pe bază de must, vin si băuturi alcoolice
distilate cu indicatie geografică recunoscută, destinate comercializării;
s) propunerea retragerii licentei de fabricatie a unitătilor
producătoare si de comercializare a produselor mentionate, necorespunzătoare
calitativ si contrare legii;
t) îndeplinirea altor atributii stabilite de actele normative în
vigoare.
Art. 47. - Sumele încasate de I.S.C.T.V. din amenzi si din prestări de
servicii se varsă în fondul special Dezvoltarea agriculturii românesti,
constituit potrivit prevederilor Legii nr. 268/2001 privind privatizarea
societătilor comerciale ce detin în administrare terenuri proprietate publică
si privată a statului cu destinatie agricolă si înfiintarea Agentiei Domeniilor
Statului, la dispozitia Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor,
urmând să fie utilizate pentru actiuni de sprijinire a dezvoltării si
modernizării productiei vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului
agriculturii, alimentatiei si pădurilor.
Art. 48. - (1) Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri
si Alte Produse Vitivinicole, denumit în continuare O.N.D.O.V., se
organizează si functionează ca institutie publică, cu personalitate juridică,
în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu
finantare din bugetul de stat aprobat pentru minister si din venituri
extrabugetare.
(2) Modul de organizare si functionare a O.N.D.O.V., precum si
structurile sale organizatorice, centrale si teritoriale, se aprobă prin ordin
al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor.
Art. 49. - O.N.D.O.V. îndeplineste următoarele atributii:
a) elaborarea normelor tehnice pentru producerea vinurilor, a altor
produse vitivinicole cu denumire de origine controlată, care se aprobă prin
ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, cu consultarea
I.S.C.T.V. si a Oficiului National al Viei si Vinului;
b) întocmirea, împreună cu Oficiul National al Viei si Vinului, a unor
proiecte de ordine ale ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor
pentru aprobarea denumirilor de origine controlată la vinuri si alte produse
vitivinicole;
c) eliberarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a
vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată;
d) eliberarea autorizatiilor de producător de vinuri si de alte produse
vitivinicole cu denumire de origine controlată, în baza cererilor întocmite de
detinătorii plantatiilor viticole îndreptătiti să producă astfel de băuturi sau
de producătorii de vinuri care realizează vinificarea strugurilor preluati de la cultivatorii de vită de vie care detin
astfel de plantatii;
e) eliberarea certificatelor de atestare a dreptului de comercializare a
vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată, în
baza verificărilor efectuate în legătură cu respectarea normelor tehnice de
realizare a acestor produse, precum si a controlului analitic si organoleptic
executat asupra celor pregătite în vederea comercializării;
f) analizarea contestatiilor depuse în legătură cu deciziile de
retragere a certificatelor mentionate la lit. e);
g) controlul, împreună cu I.S.C.T.V., privind modul de respectare si
aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul denumirilor de origine
controlată pentru produsele mentionate;
h) retragerea temporară sau definitivă a documentelor de atestare, în
cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor
deciziilor de producere a vinurilor si a altor băuturi cu denumire de origine
controlată, sesizând totodată I.S.C.T.V. în vederea constatării infractiunilor
sau a contraventiilor prevăzute de lege;
i) asigurarea, prin intermediul specialistilor împuterniciti, numiti
prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, a semnării
documentelor de atestare a calitătii vinurilor si a celorlalte produse
vitivinicole cu denumire de origine controlată si a băuturilor alcoolice
distilate cu indicatie geografică recunoscută;
j) îndeplinirea altor atributii stabilite de actele normative în
vigoare.
Art. 50. - Taxele pentru eliberarea autorizatiei de producător de
struguri, vinuri si alte produse vitivinicole cu denumire de origine controlată
si a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora,
solicitate de către detinătorii de plantatii viticole, precum si de
producătorii de vinuri din această categorie, se stabilesc prin ordin al
ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor.
Art. 51. - Sumele încasate de O.N.D.O.V. din amenzi si din prestări de
servicii se varsă în fondul special Dezvoltarea agriculturii românesti,
constituit potrivit prevederilor Legii nr. 68/2001, la dispozitia Ministerului
Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, urmând să fie utilizate pentru actiuni
de sprijinire a dezvoltării si modernizării productiei vitivinicole, aprobate
prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor.
Art. 52. - (1) Oficiul National al Viei si Vinului, denumit în
continuare O.N.V.V., functionează în subordinea Ministerului
Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor ca organism specializat cu caracter
tehnico-stiintific, cu personalitate juridică.
(2) Modul de organizare si functionare a O.N.V.V. se aprobă prin ordin
al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor.
Art. 53. - (1) O.N.V.V. este finantat din venituri extrabugetare si din
alocatii bugetare, prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Pădurilor.
(2) Veniturile extrabugetare ale O.N.V.V. se realizează prin:
a) cotizatii ale membrilor săi;
b) sponsorizări;
c) donatii;
d) prestări de servicii.
(3) Veniturile extrabugetare, completate cu alocatiile bugetare
repartizate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor pentru
O.N.V.V., se utilizează pentru sustinerea activitătii secretariatului
permanent, achitarea cotizatiei României de membru al Organizatiei
Internationale a Viei si Vinului, denumită în continuare O.I.V., pentru
abonamente la publicatiile străine de specialitate, participarea specialistilor
români la manifestările organizate de O.I.V., organizarea de actiuni cu
caracter tehnico-stiintific si alte actiuni de interes national în domeniu,
aprobate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor.
Art. 54. - (1) O.N.V.V. este constituit din cei mai reputati specialisti
din domeniul vitivinicol, din cercetare, învătământ si productie, alesi în
adunarea generală.
(2) Adunarea generală alege comitetul executiv, secretariatul permanent
si adoptă statutul acestui organism. Prin ordin al ministrului agriculturii,
alimentatiei si pădurilor se aprobă statutul si componenta O.N.V.V., ale
comitetului executiv si ale secretariatului permanent.
Art. 55. - O.N.V.V. îndeplineste următoarele atributii:
a) fundamentarea, pe bază de studii si analize, a strategiei pe care
România o dezvoltă în domeniul viticulturii si vinificatiei si participarea la
stabilirea cadrului metodologic de desfăsurare a activitătii din acest sector,
în concordantă cu interesele economiei si ale producătorilor, precum si cu
reglementările internationale;
b) avizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole, zonarea
soiurilor de vită de vie, stabilirea tipurilor de vin si a altor produse pe
bază de must si vin, autorizate pentru producere, inclusiv a celor cu denumire
de origine controlată, precum si a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului
vitivinicol;
c) avizarea normelor tehnice privind stabilirea conditiilor de cultură a
vitei de vie si de producere a
vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată;
d) initierea si sprijinirea unor actiuni de propagandă vitivinicolă, a
unor manifestări nationale si internationale de profil, precum si asigurarea
legăturii României cu organismele internationale de specialitate.
CAPITOLUL VI
Sanctiuni
Art. 56. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea
civilă, contraventională sau penală, după caz.
Art. 57. - Constituie infractiuni următoarele fapte:
a) defrisarea viilor nobile în suprafată mai mare de 0,1 ha de agent
economic sau de familie, fără autorizatie, se pedepseste potrivit art. 217 din
Codul penal;
b) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de
must, vin, distilat si subproduse vinicole, conform art. 19 si art. 26 alin.
(4), precum si vânzarea acestora, cunoscând că sunt falsificate sau
substituite, se pedepsesc potrivit art. 297 si 313 din Codul penal.
Art. 58. - (1) Pentru prejudicii cauzate prin săvârsirea faptelor
prevăzute la art. 57 persoanele vinovate pot fi obligate la despăgubiri,
potrivit dreptului comun.
(2) În cazul săvârsirii faptelor prevăzute la art. 57 lit. b) se aplică
si măsura confiscării întregii cantităti fraudate.
Art. 59. - Constituie contraventii următoarele fapte, dacă nu au fost
săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să constituie
infractiuni:
a) înfiintarea de plantatii de vii în suprafată de peste 0,1 ha de agent
economic sau de familie ori extinderea peste această limită a celor existente,
fără autorizatie de plantare eliberată de directiile generale pentru
agricultură si industrie alimentară judetene si a municipiului Bucuresti,
potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) si (2);
b) înfiintarea de plantatii mai mari de 0,1 ha sau extinderea peste
această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele recomandate si
autorizate, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1);
c) încălcarea art. 12 alin. (2) prin plantarea de hibrizi direct
producători în arealele viticole sau în extravilanul localitătilor situate în
afara arealelor viticole;
d) producerea vinurilor cu denumire de origine în afara arealului
delimitat, cu exceptia cazurilor prevăzute la art. 23 alin. (2) si (3);
e) punerea în consum si comercializarea unor vinuri si a altor produse
obtinute din must, vin si distilat de vin, care nu corespund caracteristicilor
calitative si de compozitie, stabilite prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi si prin standardele în vigoare, potrivit art. 25 si art. 26
alin. (1) si (2);
f) folosirea unor denumiri de origine în comercializarea vinurilor si a
altor produse vinicole, fără îndeplinirea conditiilor stabilite de Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor pentru acordarea acestora, potrivit
prevederilor art. 30 alin. (1)-(3);
g) producerea, în vederea comercializării, a vinurilor, a vinurilor
speciale, a romaniacurilor, a altor băuturi pe bază de must si vin, precum si a
otetului din vin, fără licentă de fabricatie, eliberată potrivit prevederilor
art. 31;
h) nerespectarea de către producătorii si comerciantii de produse în
vrac a normelor de evidentă a acestora, potrivit art. 33;
i) importul si exportul de vinuri si de alte produse vinicole în alte
conditii decât cele prevăzute la art. 34 alin. (1)-(4);
j) punerea în consum a vinurilor si băuturilor pe bază de must, vin si
distilat de vin sub formă îmbuteliată, fără respectarea prevederilor art. 36;
k) producerea, în vederea comercializării, a băuturilor alcoolice
distilate cu indicatie geografică recunoscută, care nu corespund normelor
tehnice în vigoare;
l) folosirea de substante aromatizante naturale pentru producerea
vinurilor speciale, altele decât cele enuntate la art. 18 lit. c). În caz de
recidivă se retrage licenta de fabricatie;
m) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistentă relativă la boli,
obtinuti prin încrucisări complexe între soiuri Vitis vinifera si soiuri
apartinând altor specii ale genului Vitis, în alte conditii decât cele
prevăzute la art. 12 alin. (3).
Art. 60. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 59 se sanctionează după
cum urmează:
a) cu amendă de la 8.000.000 lei la 16.000.000 lei, cele prevăzute la
lit. b) si h);
b) cu amendă de la 20.000.000 lei la 25.000.000 lei, cele prevăzute la
lit. a), f), g), i), j) si m);
c) cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei, cele prevăzute la
lit. c);
d) cu amendă de la 200.000.000 lei la 250.000.000 lei, cele prevăzute la
lit. d), e), k) si l), precum si confiscarea cantitătii fraudate.
(2) Amenzile pot fi aplicate si persoanelor juridice.
Art. 61. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor
prevăzute în prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de persoane
special împuternicite de către Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si
Pădurilor, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Sănătătii si Familiei si
Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor, fiecare în raport cu
atributiile ce le revin prin actul propriu de organizare si functionare.
Art. 62. - Contraventiilor prevăzute la art. 59 le sunt aplicabile si
dispozitiile legii privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
CAPITOLUL VII
Dispozitii finale
Art. 63. - (1) Conditiile de delimitare teritorială a arealelor
viticole, cele privind normele de înfiintare, întretinere si defrisare a
plantatiilor viticole, conditiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile
si produsele pe bază de must, vin si distilat de vin si subproduse vinicole
proprii consumului uman direct, conditiile de atribuire a denumirii de origine
controlată si cele privind obtinerea vinurilor din această categorie,
practicile si tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare,
evidentă si atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea
lor, precum si alte măsuri se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a
prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si
Pădurilor, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Sănătătii si
Familiei si al Ministerului Integrării Europene.
(2) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor va emite în
termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I, normele metodologice de aplicare a legii, care vor fi
supuse spre aprobare Guvernului.
Art. 64. - Efectuarea recensământului patrimoniului viticol se aprobă
prin hotărâre a Guvernului.
Art. 65. - Se exceptează de la prevederile art. 11, 12, 17, 25 si 26
suprafetele de vii si loturile de struguri, precum si băuturile folosite în
interes experimental sau didactic de către unitătile de cercetare, învătământ,
de încercare a soiurilor sau de testare a produselor. Limitele de derogare se
stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 66. - Obiectiunile, contestatiile si plângerile formulate la actele
de control se solutionează conform dispozitiilor legale privind solutionarea
obiectiunilor, contestatiilor si plângerilor asupra sumelor constatate si
aplicate prin actele de control ale organelor Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Pădurilor.
Art. 67. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data
publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea viei si
vinului nr. 67/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
81 din 5 mai 1997, modificată si completată prin Ordonanta Guvernului nr.
34/2000, precum si orice alte dispozitii contrare.
Art. 68. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 25 martie 2002, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
PAUL PĂCURARU
Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 9
aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia
României.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
Bucuresti, 29 aprilie
2002.
Nr. 244.
ANEXA Nr. 1
PRODUSELE
obtinute prin valorificarea strugurilor, musturilor, vinurilor si
subproduselor vitivinicole
1. Strugurii proaspeti
2. Mustul de struguri
3. Mustul tăiat
4. Mustul de struguri concentrat
5. Mustul de struguri concentrat rectificat
6. Sucul de struguri
7. Sucul de struguri concentrat
8. Mistelul
9. Mustul de struguri partial fermentat
10. Tulburelul
11. Vinul
12. Vinul brut
13. Vinul spumant
14. Vinul spumos
15. Vinul Muscat spumant
16. Vinul petiant
17. Vinul perlant
18. Băutura spumantă slab alcoolică din struguri
19. Vinul special aromatizat
20. Vinul pelin
21. Vinul licoros
22. Vinul alcoolizat
23. Alcoolul etilic de origine viticolă
24. Distilatul de vin
25. Romaniacul
26. Rachiul de vin
27. Tescovina de struguri
28. Distilatul de tescovină
29. Rachiul de tescovină
30. Drojdia de vin
31. Distilatul de drojdie
32. Rachiul de drojdie
33. Spuma de drojdie
34. Otetul din vin
35. Pichetul.
ANEXA Nr. 2
DEFINITIILE
produselor obtinute din struguri, musturi, vinuri si subproduse
vitivinicole si termenii utilizati pentru desemnarea lor
1. Strugurii proaspeti sunt fructele vitei de vie, folosite ca
atare ori ca materie primă în vinificatie, recoltate la maturitatea
tehnologică, sau de consum ori într-un anumit stadiu de supramaturare, care
după zdrobire sau presare cu mijloace obisnuite pot intra spontan în
fermentatie alcoolică.
2. Mustul de struguri este produsul lichid obtinut, prin scurgere
liberă sau prin procedee fizice, din struguri proaspeti. Se admite ca mustul să
aibă un continut în alcool dobândit de cel mult 1% în volume.
3. Mustul tăiat este mustul oprit să intre în fermentatie
alcoolică, prin aplicarea unui procedeu autorizat; continutul său în alcool nu
depăseste 1% în volume.
4. Mustul de struguri concentrat este produsul necaramelizat,
obtinut prin deshidratarea partială a mustului proaspăt sau tăiat, efectuată
printr-o metodă autorizată, alta decât cea de încălzire pe foc direct. El se
obtine din struguri de vin cu o concentratie în zahăr de cel putin 145 g/l, are
un continut în zaharuri indicat printr-un indice refractometric determinat la
20șC de minimum 50,9% si poate avea un continut în alcool dobândit de maximum
1% în volume.
5. Mustul de struguri concentrat rectificat este produsul obtinut
prin deshidratarea partială a mustului proaspăt sau a mustului tăiat, efectuată
printr-o metodă autorizată, alta decât cea de încălzire pe foc direct, care a
fost supus unor tratamente autorizate de dezacidificare si de eliminare a altor
compusi decât zahărul. El se obtine din struguri de vin cu o concentratie în
zahăr de cel putin 145 g/l, are un continut în zaharuri indicat printr-un
indice refractometric determinat la 20șC de minimum 61,7% si poate avea un
continut în alcool dobândit de maximum 1% în volume.
6. Sucul de struguri este produsul lichid nefermentat, dar
fermentabil, obtinut prin aplicarea de tratamente autorizate, din must de
struguri sau prin reconstituire, din must de struguri concentrat ori din suc de
struguri concentrat. Se admite ca sucul de struguri să aibă un continut în
alcool
dobândit de cel mult
1% în volume.
7. Sucul de struguri concentrat este produsul necaramelizat,
obtinut prin deshidratarea partială a sucului de struguri prin folosirea unei
metode autorizate, alta decât cea de încălzire pe foc direct, astfel ca
indicele refractometric determinat la temperatura de 20șC să nu fie mai mic de
50,9%. Se admite ca sucul de struguri concentrat să aibă un continut în alcool
dobândit de cel mult 1% în volume.
8. Mistelul este produsul obtinut prin alcoolizarea mustului de
struguri neintrat în fermentatie. El poate avea o tărie alcoolică dobândită
cuprinsă între 12% si 15% în volume, iar mustul folosit pentru obtinerea sa
trebuie să aibă un continut în zahăr de cel putin 145 g/l. Alcoolizarea se face
cu alcool etilic alimentar sau cu alcool de origine viticolă, cu tăria
alcoolică de cel putin 95% în volume, sau cu distilat de vin cu tărie alcoolică
cuprinsă între 52% si 86% în volume. Mistelul este utilizat, în principal, ca
materie primă pentru prepararea de vinuri speciale.
9. Mustul de struguri partial fermentat este produsul provenit
prin fermentarea mustului de struguri, având o tărie alcoolică dobândită mai
mare de 1% în volume, dar mai mică de trei cincimi din tăria sa alcoolică
totală. Totodată, în cazul producerii unor vinuri de calitate cu denumire de
origine, musturile a căror tărie alcoolică dobândită este mai mică de trei
cincimi din tăria lor alcoolică totală, dar nu mai putin de 5,5% în volume, nu
sunt considerate musturi partial fermentate.
10. Tulburelul este vinul în curs de desăvârsire a fermentatiei
alcoolice, neseparat de drojdie, cu o tărie alcoolică totală de minimum 8,5% în
volume. El poate fi pus în consum până la sfârsitul anului de recoltă.
11. Vinul este băutura obtinută exclusiv prin fermentarea
alcoolică, completă sau partială, a strugurilor proaspeti, zdrobiti sau
nezdrobiti, ori a mustului de struguri. Tăria alcoolică dobândită a vinului nu
poate fi mai mică de 8,5% în volume.
12. Vinul brut este vinul cu fermentatia alcoolică încheiată
înaintea separării sale de drojdie.
13. Vinul spumant este produsul cu continut în dioxid de carbon
de origine exclusiv endogenă, obtinut prin fermentarea secundară a vinului apt
pentru consum sau prin fermentarea naturală a mustului de struguri proaspeti
care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de
minimum 3 bari la temperatura de 20șC.
14. Vinul spumos este produsul cu continut în dioxid de carbon de
origine total sau partial exogenă, obtinut din vinuri apte pentru consum, care
dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de
minimum 3 bari la temperatura de 20șC.
15. Vinul Muscat spumant este băutura efervescentă provenită din
must de struguri cu aromă de tip Muscat, al cărui continut în zahăr este de
minimum 180 g/l. El are un continut în dioxid de carbon de origine endogenă,
rezultat în urma fermentării mustului în rezervoare, dezvoltând în sticlele în
care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la
temperatura de 20șC. Vinul Muscat spumant are o tărie alcoolică dobândită de
minimum 6% în volume.
16. Vinul petiant este produsul cu continut în dioxid de carbon
de origine endogenă, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca
produs finit o presiune cuprinsă între 1 si 2,5 bari la temperatura de 20șC, cu
tărie alcoolică dobândită de minimum 7% în volume si tărie alcoolică totală de
minimum 9% în volume.
17. Vinul perlant este produsul cu un continut în dioxid de
carbon de origine total sau partial exogenă, care dezvoltă în sticlele în care
este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 1 si 2,5 bari la
temperatura de 20șC, cu tărie alcoolică dobândită de minimum 7% în volume si
tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume.
18. Băutura spumantă slab alcoolică din struguri este produsul cu
tărie alcoolică dobândită de maximum 3% în volume si continut în zahăr de peste
80 g/l, cu dioxid de carbon de origine endogenă, rezultat în urma fermentării
mustului în rezervoare, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca
produs finit o presiune de minimum 2,5 bari la temperatura de 20șC.
19. Vinul aromatizat este produsul obtinut din vin cu adaos de
must de struguri, must de struguri partial fermentat si/sau mistel, must
concentrat, zaharoză, substante aromatizante extrase din plante admise de
legislatia în vigoare, distilat de vin, alcool alimentar, alte vinuri speciale.
Proportia vinului utilizat trebuie să fie de cel putin 75% din produsul finit.
Tăria alcoolică dobândită este de 14,5%-22% în volume, iar tăria alcoolică
totală este de cel putin 17,5% în volume.
20. Vinul pelin este produsul obtinut din mustul fermentat în
prezenta pelinului sau a unor plante în rândul cărora predomină pelinul,
eventual si a unor fructe, precum si din vin în care s-a adăugat extract
alcoolic din aceleasi plante si fructe, cu sau fără folosirea îndulcitorilor
autorizati: must tăiat, must concentrat sau zaharoză.
21. Vinul licoros este produsul ce poate fi obtinut din must sau
vin, precum si din amestecul acestora, cu adaos de must concentrat, must
concentrat rectificat, distilat de vin cu tăria alcoolică cuprinsă între 52% si
86% în volume, alcool de origine viticolă sau alcool alimentar rectificat, cu
tăria alcoolică de minimum 96% în volume, mistel, folosite separat sau în
amestec. Strugurii folositi ca materie primă pentru producerea vinurilor
licoroase trebuie să aibă, la cules, un continut în zahăr de minimum 204 g/l.
Tăria alcoolică dobândită a vinurilor licoroase este cuprinsă între 15% si 22% în volume, iar continutul lor în
zaharuri este de minimum 80 g/l. O parte a tăriei alcoolice dobândite a
produsului finit, care nu poate fi mai mică de 4% în volume, trebuie să provină
din fermentarea partială sau totală a zahărului initial al strugurilor,
musturilor sau vinurilor utilizate.
22. Vinul alcoolizat este produsul obtinut din vin sec cu adaos
de distilat de vin cu o tărie alcoolică dobândită de maximum 86% în volume. El
prezintă o tărie alcoolică dobândită cuprinsă între 18% si 24% în volume si o
aciditate volatilă de maximum 1,5 g/l exprimată în acid acetic.
23. Alcoolul etilic de origine viticolă este produsul obtinut
exclusiv prin distilare si rectificare, pornind de la vin, pichet, distilat de
vin, tescovină de struguri, distilat de tes- covină si drojdie de vin.
Concentratia alcoolică minimă este de 95,5% în volume.
24. Distilatul de vin este produsul obtinut exclusiv prin
distilare la maximum 86% în volume a vinului sau a vinului alcoolizat ori prin
redistilare la maximum 86% în volume a distilatului de vin.
25. Romaniacul este băutura alcoolică distilată obtinută exclusiv
din distilatul de vin, învechit minimum 12 luni în contact cu lemnul de stejar,
în producerea căruia s-au folosit tratamente si practici autorizate si la care
tăria alcoolică minimă de comercializare este de 36% în volume.
Categoriile de calitate sunt stabilite prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.
26. Rachiul de vin este băutura alcoolică obtinută din distilat
de vin, învechit prin punerea în contact cu lemnul de stejar minimum 6 luni si
cu adaos de bonificatori autorizati sau neînvechit, cu sau fără adaos de
bonificatori.
Diluarea distilatului de vin se face cu apă dedurizată cu duritate de
maximum 3 grade germane, iar concentratia alcoolică minimă este de 37,5% în
volume.
27. Tescovina de struguri reprezintă totalitatea părtilor
vegetale componente ale strugurilor folositi la obtinerea mustului sau a
vinului prin procesul de presare. Aceasta poate fi nefermentată sau în diferite
stadii de fermentatie alcoolică.
28. Distilatul de tescovină este produsul obtinut prin distilarea
tescovinei fermentate, utilizându-se antrenarea directă cu vapori, sau prin
adaosul de apă peste tescovină, precum si prin redistilarea unui distilat de
tescovină cu concentratia alcoolică mai scăzută, care în urma redistilării
trebuie să aibă concentratia alcoolică de maximum 86% în volume.
29. Rachiul de tescovină este băutura alcoolică obtinută din
distilat de tescovină neînvechit sau învechit în vase de lemn de stejar minimum
6 luni. La punerea în consum diluarea se face cu apă dedurizată cu duritate de
maximum 3 grade germane, iar concentratia alcoolică minimă a produsului este de
37,5% în volume.
30. Drojdia de vin este depozitul format în recipiente în urma
fermentării mustului, stocării vinului sau a mustului si a aplicării de
tratamente autorizate asupra musturilor si vinurilor, precum si cel separat
prin filtrarea sau centrifugarea acestor produse.
31. Distilatul de drojdie este produsul obtinut prin distilarea
drojdiei de vin sau redistilarea unui distilat de drojdie la maximum 86% în
volume.
32. Rachiul de drojdie este băutura alcoolică obtinută din
distilatul de drojdie, neînvechit sau învechit în contact cu lemnul de stejar
minimum 6 luni, la care se permite utilizarea de bonificatori autorizati, iar
tăria alcoolică minimă este de 37,5% în volume.
33. Spuma de drojdie este băutura alcoolică distilată obtinută
din drojdia de vin care a fost supusă unui proces de distilare si redistilare
la maximum 86% în volume cu ajutorul unor instalatii speciale care permit
separarea fractiilor frunte si coadă, iar concentratia alcoolică minimă a
produsului finit rezultat în urma diluării cu apă dedurizată, cu duritatea
totală de maximum 3 grade germane, este de 37,5% în volume. Maturarea
distilatului pentru obtinerea spumei de drojdie se face în vase de lemn de
stejar pe durata a minimum 3 luni.
34. Otetul de vin este produsul obtinut prin fermentarea acetică
a vinului sau a amestecului fermentabil, în care vinul intervine în proportie
de minimum 70% în volume.
Aciditatea totală a otetului din vin este de minimum 60 g/l, exprimată
în acid acetic.
35. Pichetul este produsul obtinut prin epuizarea cu apă a
tescovinei proaspete sau fermentate, fără adaos de zahăr. El poate fi folosit
numai pentru industrializare, la producerea alcoolului de origine viticolă sau
poate intra în amestecul fermentabil folosit la prepararea otetului, fiind
interzisă comercializarea sa pentru consumul uman.
36. Tăria alcoolică dobândită, în volume, reprezintă numărul de
volume în alcool pur continut în 100 de volume din produsul considerat, la
temperatura de 20șC.
37. Tăria alcoolică potentială, în volume, reprezintă numărul de
volume de alcool pur ce poate fi realizat prin fermentarea totală a zaharurilor
prezente în produs, continut în 100 de volume din produsul considerat,
determinat la temperatura de 20șC.
38. Tăria alcoolică totală este suma tăriei alcoolice dobândite
si potentiale.
39. Tăria alcoolică naturală este tăria alcoolică totală a
produsului considerat înaintea oricărei îmbogătiri.
40. Gradul de duritate german (șdH) este egal cu 10 miligrame
oxid de calciu la un litru de apă.
ANEXA Nr. 3
DEFINITII
ale arealului viticol si ale grupelor de soluri
1. Arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii vitei de
vie, în care se includ zonele viticole, regiunile viticole, podgoriile,
centrele viticole si plaiurile viticole.
2. Zona viticolă este arealul de mare întindere care grupează mai
multe podgorii făcând parte din regiuni viticole diferite, caracterizat mai
ales prin conditiile sale climatice determinate pentru potentialul calitativ al
strugurilor si vinurilor.
3. Regiunea viticolă cuprinde un larg teritoriu cultivat cu vită
de vie, caracterizat prin conditii naturale de climă si de relief relativ asemănătoare,
precum si prin directii de productie si sortimente apropiate.
4. Podgoria este o unitate teritorială naturală si traditională,
caracterizată prin conditii specifice de climă, sol si relief, prin solurile
cultivate, prin metodele de cultură si procedeele de vinificare folosite, care,
în ansamblu, conduc la obtinerea unor productii de struguri si vinuri cu
însusiri specifice.
5. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantatiile
viticole din una sau mai multe localităti, care face sau nu face parte
integrantă dintr-o podgorie si care constituie o unitate teritorială
caracterizată prin factori specifici de climă, sol si sortiment, precum si prin
conditii agrotehnice si tehnologice asemănătoare. Centrul viticol cuprinde o
suprafată mai mică decât podgoria.
6. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru
viticol, ce cuprinde plantatiile de vită de vie situate pe aceeasi formă de
relief. Factorii naturali, precum si conditiile de cultură si de tehnologie ce
privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafată cultivată cu
vită de vie, determinând obtinerea unor produse cu însusiri de calitate
specifice.
7. Soiurile recomandate sunt cele care valorifică cel mai bine
conditiile de mediu si îsi pun în valoare, în cel mai înalt grad, potentialul
calitativ si productiv în arealele în care sunt cultivate. Soiurile recomandate
sunt avizate cu precădere la extinderea în plantatii.
8. Soiurile autorizate sunt cele care, prin însusirile lor
biologice si tehnologice, îsi pun în valoare potentialul calitativ si
cantitativ, sub potentialul soiurilor recomandate, în conditiile arealului lor
de cultură. Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar, alături de
cele recomandate.
9. Soiurile autorizate temporar sunt cele aflate în cultură, iar
care se comportă mai putin satisfăcător sau nesatisfăcător în conditiile
arealelor respective. Soiurile autorizate temporar nu pot fi promovate în noile
plantatii din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocră sau
slabă. Din această categorie fac parte atât soiurile care apartin speciei Vitis
vinifera din sortimentul vechi local, cât si hibrizii interspecifici.
10. Soiurile interzise sunt cele care, prin însusirile lor
biologice sau tehnologice, influentează în mod negativ calitatea produselor
vitivinicole. Din această categorie fac parte hibrizii direct producători,
denumiti HDP. Lista cuprinzând soiurile interzise se aprobă prin ordin
al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor.
ANEXA Nr. 4
DEFINITIILE
dreptului de plantare, dreptului de plantatie nouă, dreptului de
replantare si dreptului de plantare pe o rezervă de teren
1. Prin drept de plantare se întelege dreptul de înfiintare a
unei plantatii viticole în cadrul următoarelor 3 situatii:
a) dreptul de plantatie nouă;
b) dreptul de replantare;
c) dreptul de plantare pe o rezervă de teren.
2. Dreptul de plantatie nouă este dreptul de a înfiinta o
plantatie viticolă, care se acordă în cadrul măsurilor de comasare sau de
expropriere pentru utilităti publice, pentru experimentări viticole, pentru
plantatii-mamă furnizoare de coarde-altoi sau portaltoi ori pentru
suprafetele destinate exclusiv
consumului familial.
3. Dreptul de replantare reprezintă dreptul de reînfiintare a
unei plantatii viticole pe o suprafată echivalentă în cultură pură cu cea a
vitelor care au fost sau trebuie să fie defrisate.
4. Dreptul de plantare pe o rezervă de teren este dreptul de
înfiintare a unei plantatii viticole care se obtine în cazul neutilizării în
perioada admisă a drepturilor de plantatie nouă sau de replantare.
5. Supraaltoirea reprezintă altoirea unei vite de vie care a
făcut deja obiectul unei altoiri, în scopul reconversiunii sau reîntregirii
plantatiei viticole. Soiul altoi folosit trebuie să fie din aceeasi directie de
productie cu cel pe care se face supraaltoirea.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii viei si vinului în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din
Constitutia României,
Presedintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. - Se promulgă Legea viei si vinului în sistemul
organizării comune a pietei vitivinicole si se dispune publicarea acestei legi
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
Bucuresti, 29 aprilie
2002.
Nr. 360.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR
privind
exercitarea unor drepturi acordate de lege personalului silvic de toate gradele
profesionale
din cadrul
autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură si al structurilor silvice
teritoriale din subordinea acesteia
Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,
în temeiul prevederilor art. 33 si 34 din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată si
modificată prin Legea nr. 427/2001,
în baza art. 8 alin. (10) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2001 privind
organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si
Pădurilor, cu modificările ulterioare,
emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind acordarea unor drepturi
presonalului silvic de toate gradele profesionale din structura autoritătii
publice centrale care răspunde de silvicultură si a unitătilor din subordinea
acesteia, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Secretariatul de stat pentru păduri si Directia generală
buget-finante din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor,
inspectoratele silvice teritoriale de regim silvic si cinegetic din subordinea
acestuia si Regia Natională a Pădurilor vor aduce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 3. - Directia regim si inspectie silvică va controla modul de
aplicare a prevederilor prezentului ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,
Ilie Sârbu
Bucuresti, 11 aprilie
2002.
Nr. 156.
ANEXĂ
METODOLOGIE
privind acordarea unor drepturi personalului silvic de toate gradele
profesionale din cadrul autoritătii publice centrale
care răspunde de silvicultură si al structurilor silvice teritoriale din
subordinea acesteia
Art. 1. - Conform prevederilor art. 33 si 34 din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată si
modificată prin Legea nr. 427/2001, se stabileste pentru personalul silvic din
cadrul autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură si al unitătilor
din subordinea acesteia dreptul de a primi gratuit lemn pentru încălzirea
locuintei, în cantitate de 5 m3/an, si lemn de lucru pentru constructii, în cantitate
de 10 m3, o singură dată în
timpul activitătii, dacă îndeplineste conditia de vechime.
Art. 2. - Pentru personalul silvic din cadrul inspectoratelor
teritoriale de regim silvic si cinegetic aprobările se dau de către
inspectorul-sef, iar pentru personalul silvic din cadrul autoritătii publice
centrale care răspunde de silvicultură, de către directorul care are în
subordine personalul silvic îndreptătit.
Art. 3. - (1) Directiile din subordinea secretarului de stat pentru
păduri, respectiv inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic, după
caz, vor întocmi periodic situatia privind personalul care îndeplineste
conditiile de a primi drepturile prevăzute la art. 1.
(2) Pe baza situatiilor aprobate secretarul de stat pentru păduri,
respectiv inspectorii-sefi, emit anual fiecărui salariat îndreptătit o
adeverintă care atestă dreptul prevăzut la art. 1.
Modelul adeverintei este prevăzut în anexa la prezenta metodologie.
Art. 4. - (1) Onorarea cantitătilor aprobate personalului silvic din
cadrul autoritătii publice care răspunde de silvicultură si al unitătilor din
subordinea acesteia se face de către ocoalele silvice din structura Regiei
Nationale a Pădurilor.
(2) Ocolul silvic va onora solicitarea dintr-o partidă autorizată,
stabilită de comun acord cu persoana solicitantă, în termen de 30 de zile de la
data înregistrării cererii la ocolul silvic respectiv. Adeverinta pe baza
căreia este onorat dreptul la material lemnos gratuit se retine la ocolul
silvic respectiv.
Art. 5. - Ocolul silvic va factura contravaloarea masei lemnoase
institutiei care a aprobat acordarea dreptului si care a dispus onorarea
acestuia.
Art. 6. - Pentru acordarea acestor drepturi Directia generală
buget-finante din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor
va aloca resursele financiare necesare.
Art. 7. - (1) Pentru acordarea dreptului de a primi gratuit lemn de
lucru pentru constructii solicitantul va da o declaratie pe propria răspundere
din care să rezulte faptul că nu a primit, partial sau integral, cantitatea la
care este îndreptătit, declaratie care se păstrează la institutia care aprobă
acordarea dreptului.
(2) Evidenta acordării drepturilor ce fac obiectul prezentei metodologii
se tine la zi de către institutiile care aprobă acordarea drepturilor.
ANEXĂ
la metodologie
Unitatea emitentă*)
............................
Nr.
......................................................
În conformitate cu prevederile art. 33 si 34 din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 59/2000, aprobată si modificată prin Legea nr. 427/2001,
domnul/doamna ................................, angajat/angajată al/a institutiei
noastre, are dreptul de a primi gratuit o cantitate de ................ m3 lemn pentru
încălzirea locuintei/lemn de lucru pentru constructii.
Onorarea acestui drept se va face de către ocolul silvic din structura
Regiei Nationale a Pădurilor la care este înregistrată cererea solicitantului,
însotită de prezenta adeverintă.
Ocolul silvic va factura contravaloarea masei lemnoase institutiei
noastre si va retine prezenta adeverintă, eliberând
titularului documentele de justificare a provenientei materialului lemnos.
Director/Inspector-sef,
.................................
*) Se vor completa
denumirea, adresa, codul fiscal si contul institutiei emitente.