MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XIV - Nr. 164 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 7 martie 2002

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

162. - Hotãrâre privind depozitarea deseurilor

165. - Hotãrâre pentru modificarea si completarea Strategiei privind privatizarea societãtilor comerciale din turism, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 436/2001

166. - Hotãrâre privind transmiterea unui imobil în proprietatea publicã a comunei Trusesti, judetul Botosani

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

102/34. - Ordin al ministrului sãnãtãtii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate privind aprobarea Strategiei pentru implementarea finantãrii bazate pe caz în spitalele din România

310. - Ordin al ministrului finantelor publice privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie cu discont lansate în luna martie 2002

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind depozitarea deseurilor

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 54 pct. 2 lit. b) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 426/2001,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

CAPITOLUL I

Prevederi generale

Art. 1. - (1) Prezenta hotãrâre are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfãsurarea activitãtii de depozitare a deseurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea si urmãrirea postînchidere a depozitelor noi, cât si pentru închiderea si urmãrirea postînchidere a depozitelor existente, în conditii de protectie a mediului si sãnãtãtii populatiei.

(2) Reglementarea acestei activitãti are drept scop prevenirea sau reducerea pe cât posibil a efectelor negative asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafatã, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de serã, precum si a oricãrui risc pentru sãnãtatea populatiei, pe întreaga duratã de viatã a depozitului, cât si dupã expirarea acesteia.

(3) Semnificatia termenilor specifici utilizati este prevãzutã în anexa nr. 1.

Art. 2. - Prevederile pezentei hotãrâri se aplicã oricãrui depozit definit conform lit. b) din anexa nr. 1.

Art. 3. - Prezenta hotãrâre nu se aplicã urmãtoarelor activitãti:

a) împrãstierea pe sol, în scopul ameliorãrii calitãtii sau fertilizãrii, a nãmolurilor de la statiile de epurare orãsenesti, a nãmolurilor de dragare sau a altor tipuri de nãmoluri similare;

b) folosirea unor deseuri inerte la lucrãri de reamenajare/restaurare, umplere sau pentru constructii în depozite de deseuri;

c) depunerea nãmolurilor de dragare nepericuloase în lungul apelor din care au fost extrase sau în albia râurilor;

d) depozitarea solului necontaminat sau a deseurilor inerte rezultate în urma activitãtilor de prospectare si extractie, a tratãrii si stocãrii resurselor minerale, precum si a celor din exploatarea carierelor.

Art. 4. - Depozitele se clasificã în functie de natura deseurilor depozitate, astfel:

a) depozite pentru deseuri periculoase;

b) depozite pentru deseuri nepericuloase;

c) depozite pentru deseuri inerte.

Art. 5. - (1) De eurile care nu se acceptã la depozitare într-un depozit sunt:

a) deseurile lichide;

b) deseurile explozive, corosive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprietãti ce sunt definite în anexa nr. I E la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 426/2001;

c) deseurile periculoase spitalicesti sau alte deseuri clinice periculoase de la unitãti medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definitã în anexa nr. I E la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 426/2001, si având categoria prevãzutã la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la aceeasi ordonantã de urgentã;

d) anvelopele uzate întregi, excluzând anvelopele uzate tãiate si cele folosite ca materiale în constructii;

e) orice alt tip de deseu care nu îndeplineste criteriile de acceptare, conform prevederilor anexei nr. 3.

(2) Autoritatea centralã pentru protectia mediului are obligatia sã elaboreze strategia nationalã privind reducerea cantitãtii de deseuri biodegradabile depozitate, care este parte integrantã din Strategia nationalã privind gestiunea deseurilor. Strategia nationalã privind reducerea cantitãtii de deseuri biodegradabile cuprinde mãsuri referitoare la colectarea selectivã, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz si/sau recuperarea materialelor si energiei, astfel încât sã se realizeze urmãtoarele obiective:

a) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 75% din cantitatea totalã, exprimatã gravimetric, produsã în anul 2001 si raportatã în anul 2002, în maximum 5 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri;

b) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 50% din cantitatea totalã, exprimatã gravimetric, produsã în anul 2001 si raportatã în anul 2002, în maximum 8 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri;

c) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 35% din cantitatea totalã, exprimatã gravimetric, produsã în anul 2001 si raportatã în anul 2002, în maximum 15 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

(3) Termenele prevãzute la alin. (2) lit. a), b) si c) se pot prelungi cu maximum 4 ani.

Art. 6. - (1) În depozitele de deseuri periculoase este permisã numai depozitarea deseurilor periculoase care îndeplinesc conditiile prevãzute în anexa nr. 3.

(2) În depozitele de deseuri nepericuloase este permisã depozitarea urmãtoarelor deseuri:

a) deseuri municipale;

b) deseuri nepericuloase de orice altã origine, care îndeplinesc criteriile de acceptare a deseurilor la depozitul pentru deseuri nepericuloase stabilite în anexa nr. 3;

c) deseuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalentã cu a celor mentionate la lit. b) si care îndeplinesc criteriile relevante de acceptare stabilite în anexa nr. 3; aceste deseuri periculoase nu se depoziteazã în celule destinate deseurilor biodegradabile nepericuloase, ci în celule separate.

(3) În depozitele de deseuri inerte este permisã numai depozitarea deseurilor inerte.

(4) În scopul de a îndeplini criteriile de acceptare la o anumitã clasã de depozite este interzisã amestecarea deseurilor.

(5) Lista nationalã de deseuri acceptate pentru fiecare clasã de depozit si definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deseuri pentru a se regãsi pe lista specificã unui depozit se aprobã prin ordin al ministrului autoritãtii centrale pentru protectia mediului, care se emite în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

Art. 7. - (1) Depozitarea deseurilor conform prevederilor art. 6 alin. (1) si (2) este permisã numai dacã deseurile sunt supuse în prealabil unor operatiuni de tratare.

(2) Lista operatiunilor de tratare a deseurilor este inclusã în Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor - exploatarea, monitorizarea si închiderea depozitelor de deseuri, care se aprobã prin ordin al ministrului

autoritãtii centrale pentru protectia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

Art. 8. - (1) În situatia în care depozitele sunt localizate pe teritoriul a douã sau mai multe judete si/sau deservesc mai mult decât o localitate, programul operatiunilor de depozitare se stabileste de comun acord cu toate autoritãtile administratiei publice locale implicate.

(2) În cazul localitãtilor cu populatie mai micã de 20.000 de locuitori se realizeazã câte un depozit care sã deserveascã mai multe astfel de localitãti.

Art. 9. - (1) Costurile aferente activitãtii de depozitare se suportã de cãtre generatorii si detinãtorii de deseuri.

(2) Autoritãtile administratiei publice locale vor lua mãsuri ca toate costurile implicate în organizarea si exploatarea unui depozit de deseuri, precum si costurile estimate ale închiderii si urmãririi postînchidere a depozitului sã fie acoperite de pretul practicat de operator pentru depozitarea fiecãrui tip de deseu în acel depozit.

Art. 10. - Operatorul depozitului, care solicitã un acord de mediu pentru un depozit de deseuri, trebuie sã facã dovada depunerii unei garantii bancare de bunã executie, conform legislatiei în vigoare.

Art. 11. - (1) Operatorul depozitului este obligat sã îsi constituie un fond pentru închiderea si urmãrirea postînchidere a depozitului, denumit “Fond pentru închiderea depozitului de deseuri si urmãrirea acestuia postînchidere”.

(2) Fondul se pãstreazã într-un cont deschis la una dintre bãncile comerciale agreate de autoritãtile administratiei publice locale. În situatia în care operatorul depozitului are calitatea de institutie publicã, fondul se pãstreazã într-un cont deschis la unitatea de trezorerie si contabilitate publicã în a cãrei razã acesta îsi are sediul fiscal.

(3) Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiect pentru închiderea si urmãrirea postînchidere a depozitului, din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrãrii în functiune a depozitului.

(4) Cota-parte din tarifele de depozitare care alimenteazã fondul se stabileste prin proiect.

(5) Fondul constituit este purtãtor de dobândã, iar dobânda obtinutã constituie sursa suplimentarã de alimentare a fondului.

(6) Fondul prevãzut la alin. (1) nu se include la masa credalã în caz de lichidare judiciarã, el urmând sã fie folosit doar în scopul pentru care a fost constituit.

(7) Controlul alimentãrii si utilizãrii fondului se realizeazã de cãtre autoritatea publicã localã, în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare.

(8) Autoritãtile administratiei publice locale vor asigura transparenta informatiei privind costul depozitãrii deseurilor si al implicatiilor realizãrii depozitului de deseuri.

CAPITOLUL II

Procedura de emitere a acordului si a autorizatiei

de mediu pentru un depozit de deseuri

Art. 12. - (1) Autorizarea activitãtii privind depozitarea deseurilor se face cu respectarea prevederilor legislatiei de mediu în vigoare, respectiv prin emiterea acordului si/sau a autorizatiei de mediu.

(2) Procedura specificã de autorizare pentru desfãsurarea activitãtii de depozitare a deseurilor se elaboreazã de autoritatea centralã pentru protectia mediului si se adoptã prin ordin al ministrului acestei autoritãti, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

(3) Documentatia care se înainteazã autoritãtii teritoriale de protectie a mediului, în vederea obtinerii acordului de mediu, trebuie sã cuprindã:

a) clasa depozitului;

b) lista cuprinzând tipurile de deseuri, conform art. 6 alin. (5), si cantitatea totalã de deseuri care este autorizatã sã fie depozitatã în depozit;

c) cerintele pentru pregãtirea depozitului, operatiunile de depozitare, procedurile de monitorizare si control, inclusive planuri de interventie în caz de accidente, precum si prevederile pentru operatiunile de închidere si urmãrire postînchidere, cu respectarea prevederilor anexelor nr. 2, 3 si 4 în elaborarea documentatiei;

d) dovada depunerii unei garantii bancare, conform prevederilor art. 10, ca asigurare cã depozitul se realizeazã conform proiectului;

e) încredintarea managementului depozitului unui operator cu atributii în acest domeniu, care sã exploateze depozitul în conditii de maximã sigurantã pentru mediu si sãnãtatea populatiei;

f) obligatia operatorului depozitului de a raporta la autoritatea competentã tipurile si cantitãtile de deseuri eliminate si rezultatele programului de monitorizare.

Art. 13. - Autoritatea teritorialã pentru protectia mediului inspecteazã depozitul înainte de începerea exploatãrii, pentru a stabili conformitatea cu datele prevãzute în acordul de mediu, în vederea emiterii autorizatiei de mediu.

Art. 14. - Informatiile cuprinse în autorizatiile de mediu emise pentru depozitele de deseuri sunt prezentate, la cerere, Institutului National de Statisticã.

CAPITOLUL III

Proceduri de acceptare a deseurilor în depozitul

de deseuri

Art. 15. - (1) Operatorii depozitelor de deseuri sunt obligati sã respecte, la primirea deseurilor în depozit, urmãtoarele proceduri de receptie:

a) verificarea documentatiei privind cantitãtile si caracteristicile deseurilor, originea si natura lor, inclusiv a buletinelor de analizã pentru deseuri industriale periculoase si pentru deseuri urbane unde existã suspiciuni, precum si privind identitatea producãtorului si/sau a detinãtorului deseurilor;

b) inspectia vizualã a deseurilor la intrare si la punctual de depozitare si, dupã caz, verificarea conformitãtii cu descrierea prezentatã în documentatia înaintatã de detinãtor, conform procedurii stabilite la pct. 3 nivelul 3 din anexa nr. 3;

c) pãstrarea cel putin o lunã a probelor prelevate pentru verificãrile impuse conform prevederilor pct. 3 nivelul 1 sau 2 din anexa nr. 3, precum si înregistrarea rezultatelor determinãrilor;

d) pãstrarea unui registru cu înregistrãrile privind cantitãtile si caracteristicile deseurilor depozitate, originea si natura, data livrãrii, identitatea producãtorului, a detinãtorului sau, dupã caz, a colectorului - în cazul deseurilor municipale, iar în cazul deseurilor periculoase, localizarea precisã a acestora în depozit. Pentru depozitele zonale sau municipale datele se introduc si pe suport informatic tip bazã de date.

(2) Operatorul depozitului elibereazã celui care predã deseurile, în mod obligatoriu, o confirmare scrisã a receptiei fiecãrei cantitãti livrate acceptate la depozit.

Art. 16. - La controlul efectuat de autoritatea competentã pentru protectia mediului operatorul depozitului este obligat sã demonstreze cu documente cã deseurile au fost acceptate în conformitate cu conditiile cuprinse în autorizatia de mediu si cã îndeplinesc criteriile prevãzute în anexa nr. 3 pentru clasa de depozit respectivã.

CAPITOLUL IV

Proceduri de control si urmãrire în faza de exploatare

a depozitului de deseuri

Art. 17. - Operatorul depozitului este obligat sã instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de deseuri si sã suporte costurile acestuia. Procedurile de control si monitorizare în faza de exploatare a unui depozit de deseuri cuprind:

a) automonitorizarea tehnologicã;

b) automonitorizarea calitãtii factorilor de mediu;

Art. 18. - (1) Automonitorizarea tehnologicã constã în verificarea permanentã a stãrii si functionãrii urmãtoarelor amenajãri si dotãri posibile din depozite:

a) starea drumului de acces si a drumurilor din incintã;

b) starea impermeabilizãrii depozitului;

c) functionarea sistemelor de drenaj;

d) comportarea taluzurilor si a digurilor;

e) urmãrirea anualã a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;

f) functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate;

g) functionarea instalatiilor de captare si ardere a gazelor rezultate de la fermentarea deseurilor;

h) functionarea instalatiilor de evacuarea a apelor pluviale;

i) starea altor utilaje si instalatii existente în cadrul depozitului, cum ar fi cele de compostare, sortare de materiale reciclabile, spãlare/dezinfectie auto, incinerare.

(2) Automonitorizarea tehnologicã are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii si explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj si tasãri inegale ale deseurilor în corpul depozitului.

Art. 19. - (1) Automonitozarea calitãtii factorilor de mediu pentru faza de exploatare se realizeazã conform prevederilor anexei nr. 4.

(2) Determinãrile prevãzute în anexa nr. 4 se efectueazã de laboratoare acreditate, conform prevederilor legale în vigoare, iar rezultatele acestor determinãri se pãstreazã într-un registru pe toatã perioada de monitorizare.

Art. 20. - Operatorul depozitului este obligat sã raporteze autoritãtii teritoriale pentru protectia mediului, dupã cum urmeazã:

a) semestrial, datele acumulate în urma monitorizãrii, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile cuprinse în autorizatia de mediu, precum si stadiul îndeplinirii mãsurilor de remediere din programul pentru conformare;

b) în maximum 12 ore, orice efecte ecologice negative semnificative constatate prin programul de monitorizare.

Art. 21. - Autoritatea teritorialã pentru protectia mediului decide mãsurile de remediere ce se impun în urmaanalizei informãrilor prezentate de operatorul depozitului, iar costul acestora este suportat de operator.

CAPITOLUL V

Proceduri de închidere a depozitelor de deseuri

si urmãrirea postînchidere a acestora

Art. 22. - Depozitul sau o sectiune a acestuia se închide dupã cum urmeazã:

a) când sunt îndeplinite conditiile cuprinse în autorizatia de mediu referitoare la perioada de functionare;

b) la cererea operatorului depozitului si dupã analiza si decizia de acceptare a cererii, emisã de autoritatea teritorialã pentru protectia mediului;

c) prin decizie motivatã a autoritãtii teritoriale pentru protectia mediului.

Art. 23. - Procedura de aprobare a închiderii depozitului sau a unei pãrti a acestuia constã în urmãtoarele etape:

a) autoritatea teritorialã pentru protectia mediului evalueazã toate rapoartele înaintate de operatorul depozitului si efectueazã o inspectie finalã la amplasament;

b) autoritatea teritorialã pentru protectia mediului hotãrãste închiderea depozitului. Aceastã decizie nu afecteazã responsabilitatea operatorului depozitului, prevãzutã în autorizatia de mediu;

c) autoritatea teritorialã pentru protectia mediului comunicã operatorului depozitului aprobarea pentru închidere.

Art. 24. - (1) Depozitul este închis conform unui plan care face parte din proiectul depozitului si este inclus în autorizatia de mediu, conform prevederilor anexei nr. 2.

(2) Suprafetele care au fost ocupate de depozite de deseuri se înregistreazã în registrul de cadastru si se marcheazã vizibil pe documentele cadastrale.

Art. 25. - (1) Operatorul depozitului este responsabil de întretinerea, supravegherea, monitorizarea si controlul postînchidere al depozitului, conform autorizatiei de mediu.

(2) Perioada de urmãrire postînchidere este stabilitã de autoritatea teritorialã pentru protectia mediului. Aceastã perioadã este de minimum 30 de ani si poate fi prelungitã dacã prin programul de monitorizare postînchidere se constatã cã depozitul nu este încã stabil si prezintã un risc potential pentru factorii de mediu.

(3) Monitorizarea postînchidere va fi efectuatã conform procedurilor prevãzute în anexa nr. 4, iar rezultatele determinãrilor efectuate sunt pãstrate de operatorul depozitului într-un registru pe toatã perioada de monitorizare.

(4) Operatorul depozitului este obligat sã anunte în mod operativ autoritatea teritorialã pentru protectia mediului despre producerea de efecte semnificativ negative asupra mediului, relevate prin procedurile de control, si sã respecte decizia autoritãtii teritoriale pentru protectia mediului privind mãsurile de remediere impuse în perioada postînchidere.

CAPITOLUL VI

Depozite existente

Art. 26. - (1) Pentru rãmânerea în functiune a depozitelor existente la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, în maximum un an de la aceastã datã operatorii depozitelor trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinte:

a) sã întocmeascã bilantul de mediu nivel II si, dacã este cazul, evaluarea de risc, conform prevederilor legale în vigoare;

b) sã prezinte autoritãtii teritoriale pentru protectia mediului programul pentru conformare al depozitului, inclusiv sursele de finantare pentru realizarea obiectivelor propuse, dacã în urma evaluãrilor de mediu autoritatea prevãzutã mai sus stabileste cã depozitul poate continua sã functioneze;

(2) Autoritatea teritorialã pentru protectia mediului avizeazã lucrãrile din programul pentru conformare necesare pentru remedierea deficientelor, precum si termenele prevãzute pentru realizarea lor si stabileste o perioadã maximã, de la data acordãrii autorizatiei de mediu, pentru realizarea acestui program.

(3) Autoritatea teritorialã pentru protectia mediului comunicã autoritãtii administratiei publice locale, în functie de concluziile evaluãrilor de mediu pentru un depozit, decizia de continuare sau de încetare a activitãtii de depozitare a deseurilor la acel depozit.

Art. 27. - Operatorii depozitelor care sunt în exploatare la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri si care primesc autorizatie de mediu în functie de rezultatele evaluãrilor de mediu au obligatia sã îsi constituie un fond pentru închiderea si urmãrirea postînchidere a depozitului, denumit “Fond pentru închiderea depozitului de deseuri si urmãrirea acestuia postînchidere”, conform prevederilor art. 11.

Art. 28. - Pentru depozitele care sunt în exploatare la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri si care nu primesc autorizatie de mediu autoritatea teritorialã pentru protectia mediului hotãrãste ca acestea sã îsi înceteze activitatea în conformitate cu prevederile cuprinse în cap. V privind procedurile de închidere. Pentru depozitele de deseuri municipale aflate în aceastã situatie autoritãtile administratiei publice locale vor lua mãsuri pentru realizarea unui nou depozit.

Art. 29. - Autoritãtile administratiei publice locale vor initia actiuni pentru deschiderea unui nou depozit în situatia în care depozitul existent atinge circa 75% din capacitatea proiectatã.

Art. 30. - (1) Depozitele de deseuri periculoase existente în evidenta autoritãtii teritoriale pentru protectia mediului se supun urmãtoarelor prevederi:

a) se clasificã conform prevederilor art. 4, au interdictia de a primi la depozitare deseurile enumerate la art. 5 si operatorii acestora respectã procedura de primire a deseurilor în depozit, conform prevederilor art. 15 si anexei nr. 3, în maximum 2 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri;

b) operatorul depozitului acceptã la depozitare doar deseuri periculoase tratate conform prevederilor art. 6 si 7, în maximum 8 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

(2) Pentru depozitele existente operatorul depozitului elaboreazã un program pentru conformare, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1).

Art. 31. - În maximum 8 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri orice depozit de deseuri existent se conformeazã cerintelor acesteia, inclusiv ale anexelor, exceptând prevederile pct. 1 din anexa nr. 2.

CAPITOLUL VII

Sanctiuni

Art. 32. - Constituie contraventii urmãtoarele fapte si se sanctioneazã dupã cum urmeazã:

a) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2) si ale art. 20 lit. a) de cãtre operatorii depozitelor, cu amendã de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;

b) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (8) de cãtre primari si consiliile locale, cu amendã de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 17 si a celor referitoare la respectarea termenului stabilit conform art. 26 alin. (1) de cãtre operatorii depozitelor, cu amendã de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei;

d) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a)-d), art. 25 alin. (3), art. 26 alin. (1) lit. a) si ale art. 30 alin. (1) lit. a) de cãtre operatorii depozitelor, cu amendã de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei;

e) neîndeplinirea atributiilor si a responsabilitãtilor conform prevederilor art. 9 alin. (2) si ale art. 28 de cãtre primari si consiliile locale, cu amendã de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei;

f) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1)-(4) si ale art. 7 alin. (1) de cãtre operatorii depozitelor, cu amendã de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei;

g) neîndeplinirea prevederilor art. 10, art. 11 alin. (1)-(4), art. 16, 19, art. 20 lit. b), art. 22 lit. a), art. 24 alin. (1), art. 25 alin. (1), (2) si (4), art. 26 alin. (1) lit. b), art. 27 si ale art. 30 alin. (1) lit. b) si alin. (2) de cãtre operatorii depozitelor, cu amendã de la 75.000.000 lei la 100.000.000 lei;

h) nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (2) si ale art. 29 de cãtre primari si consiliile locale, cu amendã de la 75.000.000 lei la 100.000.000 lei.

Art. 33. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevãzute la art. 32 se fac de cãtre personalul împuternicit din cadrul autoritãtii centrale pentru protectia mediului si al autoritãtii teritoriale pentru protectia mediului, precum si din cadrul administratiei publice centrale sau locale, conform atributiilor stabilite de legislatia în vigoare.

Art. 34. - Prevederile art. 32 se completeazã cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale

Art. 35. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 36. - Prezenta hotãrâre intrã în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul apelor si protectiei mediului

Florin Stadiu,

secretar de stat

Ministrul sãnãtãtii si familiei,

Daniela Barto

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncã

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 20 februarie 2002.

Nr. 162.

ANEXA Nr. 1

SEMNIFICATIA

unor termeni în întelesul prezentei hotãrâri

a) Autoritate competentã - autoritatea cãreia îi revin atributii si responsabilitãti ce decurg din prezenta hotãrâre

b) Depozit - amplasament pentru eliminarea finalã a deseurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv:

- spatii interne de depozitare a deseurilor, adicã depozite în care un producãtor de deseuri executã propria eliminare a deseurilor la locul de producere,

- un loc stabilit pentru o perioadã de peste un an pentru stocarea temporarã a deseurilor,

dar exclusiv:

- spatiul unde deseurile sunt descãrcate pentru a permite pregãtirea lor pentru un transport ulterior în scopul recuperãrii, tratãrii sau eliminãrii finale în altã parte,

- spatiul de stocare a deseurilor înainte de recuperare sau tratare, pentru o perioadã mai micã de 3 ani, ca regulã generalã, sau spatiul de stocare a deseurilor înainte de depozitare, pentru o perioadã mai micã de un an;

c) Depozitare subteranã - mod de depozitare permanentã a deseurilor într-o cavitate geologicã adâncã

d) Deseu - definit în anexa nr. I A la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 426/2001

e) Deseuri biodegradabile - deseuri care suferã descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deseurile alimentare sau de grãdinã, hârtia si cartonul

f) Deseuri inerte - deseuri care nu suferã nici o transformare semnificativã fizicã, chimicã sau biologicã, nu se dizolvã, nu ard ori nu reactioneazã în nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile si nu afecteazã materialele cu care vin în contact într-un mod care sã poatã duce la.poluarea mediului sau sã dãuneze sãnãtãtii omului.

Levigabilitatea totalã si continutul de poluanti ai deseurilor, ca si ecotoxicitatea levigatului trebuie sã fie nesemnificative si, în special, sã nu pericliteze calitatea apei de suprafatã si/sau subterane

g) Deseuri lichide - orice deseuri în formã lichidã, inclusiv apele uzate, dar exclusiv nãmolurile

h) Deseuri municipale - deseuri menajere si alte deseuri care, prin naturã sau compozitie, sunt similare cu deseurile menajere si care sunt generate pe raza localitãtilor

i) Deseuri nepericuloase - deseuri care nu sunt incluse în categoria deseurilor periculoase conform lit. j)

j) Deseuri periculoase - deseuri definite în anexa nr. I C, I D si I E la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 426/2001

k) Detinãtor - definit în anexa nr. I A la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 426/2001

l) Eluat - solutia obtinutã printr-un test de levigare a deseurilor, efectuat în laborator

m) Gaz de depozit - amestecul de compusi în stare gazoasã, generat de deseurile depozitate

n) Levigat - orice lichid care a percolat deseurile depozitate si este eliminat sau mentinut în depozit

o) Operatorul depozitului - orice persoanã fizicã sau juridicã autorizatã, învestitã cu atributii si responsabilitãti pentru un depozit, care se poate schimba de la faza de pregãtire la cea de exploatare si urmãrire postînchidere

p) Program pentru conformare - definit în Ordinul ministrului apelor, pãdurilor si protectiei mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997

r) Prag de alertã - nivelul peste care existã un risc pentru sãnãtatea oamenilor în urma unei expuneri de scurtã duratã si fatã de care trebuie sã se ia mãsuri imediate conform legislatiei în vigoare

s) Solicitant - orice persoanã care solicitã o autorizatie pentru depozitarea deseurilor, conform prevederilor prezentei hotãrâri

t) Tratare - definitã în anexa nr. I A la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 426/2001.

ANEXA Nr. 2

CERINTE GENERALE

pentru toate clasele de depozite de deseuri

1. Cerinte generale la amplasarea si proiectarea unui depozit

1.1. Cerinte generale pentru amplasarea unui depozit

1.1.1. Amplasarea unui depozit de deseuri se face tinându-se seama de planurile de urbanism general si planurile de urbanism zonal.

1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform urmãtoarei scheme:

a) se define te clasa de depozit care se intentioneazã sã se realizeze;

b) se identificã si se inventariazã amplasamentele posibile;

c) se analizeazã amplasamentele, în functie de clasa de depozit si de tipurile de deseuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparatii pluricriteriale;

d) amplasamentul considerat în urma analizei pluricriteriale ca fiind cel mai favorabil realizãrii obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, prin întocmirea studiului de impact, dupã care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obtinerea acordului de mediu;

e) autoritatea competentã analizeazã studiul de impact si stabileste în colectivul de analizã tehnicã oportunitatea alegerii amplasamentului, în functie de care se ia decizia realizãrii obiectivului.

1.1.3. Analiza amplasamentelor posibile se face în functie de:

a) topografia si structura hidrogeologicã a terenului, luându-se în considerare în special adâncimea pânzei freatice si folosintele de apã;

b) configuratia terenului, forma depozitului si încadrarea în peisaj;

c) fluxul de ape spre amplasament, precum si pozitia fatã de apele si instalatiile de canalizare si epurare existente;

d) directia vânturilor dominante si efectul lor în raport cu pozitia fatã de zonele locuite;

e) folosinta terenului;

f) existenta unor zone protejate, culturale sau ecologice;

g) distanta fatã de centrele de producere a deseurilor si fatã de infrastructura existentã;

h) pericole de inundare, de alunecare, tasare sau de avalanse;

i) riscuri seismice majore;

j) existenta în zonã a unor aeroporturi, linii de înaltã tensiune sau obiective militare.

1.1.4. Distantele minime de amplasare fatã de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza analizãrii emisiilor si a altor reglementãri existente, în cadrul unor studii de impact asupra mediului si sãnãtãtii.

1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt:

Criterii geologice, pedologice si hidrogeologice:

a) caracteristicile si dispunerea în adâncime a straturilor geologice;

b) folosintele actuale ale terenurilor si clasa de fertilitate, evaluarea lor economicã, financiarã si socialã pentru populatia din zonã;

c) structura, adâncimea si directia de curgere a apei subterane;

d) distanta fatã de cursurile de apã, fatã de albia minorã si majorã a acestora, fatã de ape stãtãtoare, fatã de ape cu regim special si surse de alimentare cu apã;

e) starea de inundabilitate a zonei;

f) aportul de apã de pe versanti la precipitatii.

Criterii climatice:

a) directia dominantã a vânturilor în raport cu asezãrile umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanti în atmosferã;

b) regimul precipitatiilor.

Criterii economice:

a) capacitatea depozitului si durata de exploatare;

b) distanta pe care sunt transportate deseurile de la sursa de producere la locul de depozitare;

c) necesitatea unor amenajãri secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilitãti).

Criterii suplimentare:

a) vizibilitatea amplasamentului;

b) accesul la amplasament.

1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care caracteristicile amplasamentului din punct de vedere al conditiilor sus-mentionate sau al mãsurilor de remediere ce trebuie luate respectã legislatia de mediu în vigoare.

1.2. Cerinte generale la proiectarea si realizarea unui depozit

1.2.1. Proiectul depozitului trebuie sã respecte urmãtoarele:

a) dimensiunile depozitului trebuie sã fie corelate cu volumul total de deseuri ce urmeazã a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipalã sau zonalã;

b) perioada de exploatare sã fie de minimum 10 ani.

1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie sã prezinte:

a) natura si provenienta deseurilor ce urmeazã sã fie depozitate;

b) cantitãtile de deseuri;

c) tehnologii de tratare a deseurilor înainte de depozitare si/sau în incinta depozitului;

d) modul de realizare a bazei depozitului, adicã:

- modul de impermeabilizare a cuvetei depozitului (bazã si pereti laterali);

- modul de protectie a sistemului de impermeabilizare;

- sistemul de drenare, colectare, epurare si evacuare a apelor exfiltrate;

e) sistemul de colectare, înmagazinare si valorificare a gazelor de fermentare, unde este cazul;

f) organizarea tehnicã a depozitului, utilitãti;

g) instructiuni de exploatare a depozitului;

h) procedura de închidere a depozitului;

i) sistemul de control si supraveghere a depozitului;

j) mãsurile de sigurantã în timpul exploatãrii, cum ar fi: prevenirea incendiilor, prevenirea si combaterea exploziilor si planul de interventie în caz de accidente sau avarii într-un depozit;

k) mãsuri pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsectie;

l) mãsuri de protectie a muncii.

Solutia tehnologicã ce va fi adoptatã este optiunea proiectantului, acesta asumându-si rãspunderea cã depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu.

1.2.3. Dupã atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizatã acoperirea finalã, cu continuarea actiunii de captare a gazelor de fermentare si a drenãrii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.

1.2.4. Materiale folosite

a) Pentru impermeabilizare se folosesc argile sau alte materiale minerale cu caracteristici similare argilei si o impermeabilizare artificialã cu geomembranã sau alt material similar, care trebuie sã asigure un coeficient de permeabilitate K =1 x 10 -9 m/s si conditiile de rezistentã fizico-chimicã si de stabilitate în timp cerute de proiectant.

Se va folosi geomembranã netedã la baza depozitului si rugoasã pe taluzuri si pentru acoperirea finalã.

b) Pentru separarea straturilor de drenare si impermeabilizare de corpul depozitului se vor folosi geotextile cu rol de protectie.

c) Tuburile de drenaj folosite pentru drenarea levigatului trebuie sã fie de polietilenã si trebuie sã fie prevãzute cu fante.

d) Stratul drenant constã dintr-un strat de pietri cu diametrul granulelor între 16 si 32 mm.

1.3. Cerinte generale pentru impermeabilizarea depozitelor

1.3.1. În vederea protectiei solului si a apei subterane si de suprafatã baza, peretii laterali si acoperi ul depozitelor trebuie impermeabilizate. Solutiile de impermeabilizare se stabilesc de cãtre proiectant, astfel încât depozitul sã rãspundã cerintelor prezentei hotãrâri, inclusiv ale anexelor.

1.3.2. Un depozit trebuie sã fie amplasat si proiectat astfel încât sã satisfacã conditiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane sau de suprafatã si a asigura colectarea eficientã a levigatului în conformitate cu prevederile pct. 2.1 “Controlul apei si gestiunea levigatului”; aceasta se realizeazã prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului în timpul fazei de exploatare/active si prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioarã în cursul fazei pasive/postînchidere.

1.3.3. Bariera geologicã este creatã de conditiile geologice si hidrogeologice de sub si din vecinãtatea unui depozit si trebuie sã confere o capacitate suficientã de atenuare si prevenire a unui potential risc ecologic pentru sol si apa subteranã.

Bariera geologicã a bazei si taluzurilor depozitului va consta dintr-un strat mineral care îndeplineste cerintele de permeabilitate si grosime, cu un efect cel putin echivalent cu cel rezultat din urmãtoarele conditii:

- depozit pentru deseuri periculoase: K =1,0 x 10 -9 m/s; grosime =5 m;

- depozit pentru deseuri nepericuloase: K =1,0 x 10 -9 m/s; grosime =1 m;

- depozit pentru deseuri inerte: K =1,0 x 10 -7 m/s; grosime =1 m.

1.3.4. Metoda folositã pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafata analizatã si pentru tot amplasamentul, trebuie sã fie metoda standardizatã sau recunoscutã international.

1.3.5. Acolo unde bariera geologicã nu îndeplineste în mod natural conditiile de mai sus, ea poate fi completatã cu argilã (sau cu alt material natural cu proprietãti de impermeabilizare echivalente), oferind o protectie echivalentã. O barierã geologicã de impermeabilizare naturalã nu trebuie sã fie mai subtire de 0,5 m (tabelul 2.1).

1.3.6. În afara barierei geologice descrise mai sus, depozitul este prevãzut cu o impermeabilizare artificialã care îndeplineste conditiile de rezistentã fizico-chimicã si de stabilitate în timp, corespunzãtor conditiilor de etan are cerute, si un sistem etan de colectare a levigatului, pentru

a se asigura cã acumularea de levigat la baza depozitului se mentine la un nivel minim.

Tabelul 2.1.

Categoria depozitului	Deseuri nepericuloase	Deseuri periculoase
Impermeabilizare artificialã	necesarã	necesarã
Strat drenant =0,5 m	necesar	necesar

1.3.7. Dacã autoritatea centralã sau teritorialã pentru protectia mediului, dupã evaluarea potentialelor pericole fatã de mediu, considerã cã este necesarã prevenirea formãrii de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a suprafetei superioare. Recomandãrile pentru etansarea suprafetei sunt:

Categoria depozitului	Deseuri nepericuloase	Deseuri periculoase
Strat filtrant gaze	necesar	nu este necesar
Impermeabilizare artificialã	nu este necesarã	necesarã
Impermeabilizare naturalã	necesarã	necesarã
Strat drenant > 0,5 m	necesar	necesar
Acoperire superioarã cu pãmânt > 1 m (din care sol vegetal =0,3 m)	necesarã	necesarã

Tabelul 2.2.

1.3.8. Autoritatea centralã sau teritorialã pentru protectia mediului stabileste conditii generale sau specifice pentru depozitele de deseuri inerte si pentru caracteristicile mijloacelor tehnice sus-mentionate.

1.3.9. Autoritatea centralã stabileste conditiile generale sau specifice pentru depozitele de deseuri subterane si pentru caracteristicile mijloacelor tehnice sus-mentionate.

2. Cerinte generale de control si protectia factorilor de mediu

2.1. Controlul apei si gestiunea levigatului

2.1.1. În corelatie cu caracteristicile depozitului si conditiile meteorologice, vor fi luate mãsurile corespunzãtoare pentru:

a) controlul cantitãtii de apã din precipitatiile care pãtrund în corpul depozitului;

b) prevenirea pãtrunderii apei de suprafatã si/sau subterane în deseurile depozitate;

c) colectarea apei contaminate si a levigatului;

d) epurarea apei contaminate si a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzãtor cerut pentru evacuarea lor din depozit.

2.1.2. Prevederile de mai sus nu se aplicã la depozitele de deseuri inerte; decizia este luatã de autoritatea teritorialã pentru protectia mediului, dacã evaluarea, tinându-se seama de amplasarea depozitului si a deseurilor care trebuie acceptate, aratã cã depozitul nu reprezintã un pericol potential pentru mediu.

2.1.3. Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacueazã conform urmãtoarelor variante:

a) la o statie de epurare proprie si apoi într-un receptor natural;

b) la o statie de epurare orãseneascã;

c) într-un bazin si apoi este transportat periodic la o statie de epurare.

2.1.4. Santurile de gardã trebuie prevãzute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafetele învecinate depozitului.

2.1.5. Dacã autoritatea competentã, pe baza unui studiu de impact si/sau bilant de mediu, decide, în conformitate cu prevederile pct. 2.1 “Controlul apei si gestiunea levigatului”, cã nu sunt necesare colectarea si tratarea levigatului sau a stabilit cã depozitul nu prezintã pericol potential pentru sol, apa freaticã sau de suprafatã, conditiile prevãzute la pct. 1.3.3-1.3.7 nu se aplicã.

2.2. Controlul gazului

2.2.1. Sistemul de colectare si de evacuare a gazelor de fermentare constã din conducte, puturi, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalatii de prelucrare/valorificare.

2.2.2. Gazul de depozit se colecteazã în toate depozitele care acceptã deseuri biodegradabile. Dacã gazul colectat nu poate fi folosit pentru a produce energie, el trebuie ars.

2.2.3. Colectarea, tratarea si folosirea gazului de depozit conform pct. 2.2.2 se efectueazã astfel încât sã nu se producã pagube sau distrugerea mediului si sã se reducã riscurile pentru sãnãtatea populatiei.

2.2.4. Controlul acumulãrii si migrãrii gazului de depozit, precum si cantitatea si compozitia gazului se realizeazã conform prevederilor pct. 2.2.4 si tabelului 4.2 din anexa nr. 4.

2.3. Asigurarea stabilitãtii

2.3.1. Repartizarea deseurilor în depozit trebuie fãcutã astfel încât sã se asigure stabilitatea masei de deseuri si a structurilor asociate (sistemele de impermeabilizare, sistemele de colectare si evacuare a apelor exfiltrate si a gazelor etc.), în special pentru evitarea alunecãrilor.

2.3.2. Dacã existã impermeabilizare artificialã, trebuie apreciat dacã substratul geologic - tinându-se seama de morfologia depozitului - este suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea impermeabilizãrii.

2.4. Sisteme de sigurantã si pazã

2.4.1. Depozitele se împrejmuiesc si se instituie paza lor, pentru reducerea posibilitãtilor de pãtrundere ilegalã pe amplasament a oamenilor si animalelor.

2.4.2. Portile se închid în afara orelor de lucru.

2.4.3. Sistemul de control si acces la fiecare depozit trebuie sã continã un program de mãsuri pentru a detecta si descuraja aruncarea ilegalã de deseuri în depozit.

2.5. Combaterea altor inconveniente si riscuri

2.5.1. La amenajarea depozitelor trebuie luate mãsuri pentru diminuarea si a altor noxe si riscuri, precum:

a) emisia de mirosuri si praf;

b) particule materiale antrenate de vânt;

c) zgomot si trafic;

d) pãsãri, paraziti si insecte;

e) formarea de aerosoli;

f) incendii, explozii, alunecãri.

2.5.2. Depozitul trebuie echipat astfel încât noxele provenite de pe amplasament sã nu fie dispersate pe drumurile publice si în zonele învecinate.

2.6. Încadrarea în peisaj

Amenajãrile pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea unui depozit de deseuri se realizeazã în functie de folosintele terenurilor adiacente, prin:

a) realizarea unei perdele vegetale de protectie cu o lãtime ce se va stabili în proiect si, dacã este cazul, plantarea unei perdele formate din mai multe etaje de arbori si arbusti repede crescãtori;

b) amplasarea în frontul vizual a constructiilor social-administrative;

c) amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame;

d) înierbarea cu plante ierboase - graminee- si plantarea unor specii rezistente la poluanti pe suprafetele acoperite ale depozitului, care au ajuns la cota finalã, pentru refacerea structurii solului si a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluantilor si cu introducerea treptatã a acestor terenuri în peisajul natural al zonei. Prin executarea lucrãrilor tehnice de închidere a depozitului trebuie sã i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal.

ANEXA Nr. 3

CRITERII SI PROCEDURI

de acceptare a deseurilor în depozit

1. Principii generale

1.1. Criteriile pentru acceptarea deseurilor la o anumitã clasã de depozite trebuie sã tinã seama în special de:

a) protectia factorilor de mediu, în special a apei subterane si de suprafatã;

b) sistemele de impermeabilizare a depozitelor, sistemele de colectare si de tratare a levigatului, sistemele de colectare si de evacuare a gazului de depozit;

c) asigurarea desfãsurãrii normale a proceselor de stabilizare a deseurilor în depozit;

d) protectia sãnãtãtii umane.

1.2. Acceptarea deseurilor la o anumitã clasã de depozite se bazeazã pe:

a) listele de deseuri acceptate, definite dupã naturã si origine;

b) caracteristicile deseurilor, determinate prin metode de analizã standardizate.

2. Criterii de acceptare

2.1. Autoritatea centralã pentru protectia mediului, conform prevederilor art. 6 alin. (5) din hotãrâre, stabileste listele nationale de deseuri acceptate (sau refuzate) pentru fiecare clasã de depozite si define te criteriile ce trebuie îndeplinite de deseuri pentru a se regãsi pe liste.

2.2. Lista nationalã de deseuri acceptate pe fiecare clasã de depozite si criteriile de acceptare servesc la întocmirea listei specifice fiecãrui depozit sau a listei cu deseuri acceptate ce vor fi specificate în autorizatia de mediu a depozitului.

2.3. Criteriile de acceptare a deseurilor într-o clasã de depozite, bazate pe caracteristicile deseurilor, se vor referi la:

a) compozitia fizico-chimicã;

b) continutul de materie organicã;

c) biodegradabilitatea compusilor organici din deseuri;

d) concentratia compu ilor potential periculosi/toxici în relatie cu criteriile enuntate anterior;

e) levigabilitatea prognozatã sau testatã a compusilor potential periculosi/toxici în relatie cu criteriile enuntate mai sus;

f) proprietãtile ecotoxicologice ale deseurilor si ale levigatului rezultat.

2.4. Criteriile de acceptare la depozitare a deseurilor inerte, bazate pe caracteristicile deseurilor, vor fi correlate cu nivelul scãzut al dotãrilor si amenajãrilor pentru protectia factorilor de mediu ale depozitelor de deseuri inerte.

3. Proceduri generale pentru testarea si acceptarea deseurilor

3.1. Procedurile generale pentru caracterizarea si testarea deseurilor în vederea acceptãrii la depozitare se stabilesc pe 3 niveluri ierarhice:

Nivelul 1 : Caracterizare generalã, realizatã cu metode de analizã standardizate pentru determinarea compozitiei fizico-chimice a deseurilor si pentru testarea comportãrii la levigare si/sau a variatiei caracteristicilor deseurilor pe termen scurt si lung.

Nivelul 2: Testarea încadrãrii corecte a deseurilor într-un depozit, care se realizeazã prin verificãri periodice effectuate prin analize simple, standardizate si prin metode de caracterizare a comportãrii, pentru a se determina dacã un deseu îsi mentine încadrarea în conditiile prevãzute în autorizatia de mediu si/sau în criteriile specifice de referintã. Testele se vor concentra pe variabile-cheie (indicatori variabili) si pe comportarea identificatã prin caracterizarea generalã.

Nivelul 3: Verificarea la fata locului printr-un control rapid pentru a se confirma cã deseul depozitat este acelasi cu cel care a fost supus la testarea de nivel 2 si cã este cel descris în documentele de însotire. Ea poate consta într-o inspectie vizualã a încãrcãturii de deseuri înainte si dupã descãrcarea la depozit.

3.2. Pentru a se regãsi pe o listã de referintã un deseu este caracterizat la nivelul 1 si trebuie sã satisfacã criteriile corespunzãtoare, care vor fi stabilite pentru fiecare tip de depozit.

3.3. Pentru a rãmâne pe o listã specificã a depozitului un deseu se testeazã la nivelul 2 la intervale regulate de timp, semestrial sau anual, si trebuie sã satisfacã criteriile corespunzãtoare pentru fiecare tip de depozit.

3.4. Toate încãrcãturile de deseuri ce intrã într-un depozit se supun nivelului 3 de verificare. Nivelurile 1 si 2 se realizeazã în mãsura în care este posibil.

3.5. În situatia în care testarea nu se poate realiza, nu sunt accesibile procedurile de testare sau existã alte prevederi legislative ce prevaleazã, anumite deseuri pot fi exceptate permanent sau temporar de la testarea la nivelul 1.

3.6. Informatiile furnizate de determinãrile efectuate pot fi completate cu informatii de la producãtorii deseurilor, de la laboratoare de cercetare si din literatura de specialitate.

4. Recomandãri pentru criteriile preliminare de acceptare a deseurilor

4.1. În aceastã fazã preliminarã deseurile acceptate într-o anumitã clasã de depozite trebuie sã fie nominalizatepe o listã nationalã ori sã îndeplineascã criterii similare cu cele impuse pentru includerea pe listã.

4.2. Pentru cele 3 clase principale de depozite pot fi folosite urmãtoarele recomandãri generale pentru a stabili criterii preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare sau pe listele corespunzãtoare:

i(i) depozite de deseuri inerte: pe lista prevãzutã în autorizatia de mediu a depozitului pot fi acceptate numai deseurile definite conform anexei nr. 1 lit. f) la hotãrâre;

i(ii) depozite pentru deseuri nepericuloase: pe listele de acceptare nu trebuie sã se regãseascã deseuri definite conform anexei nr. I E la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 426/2001;

(iii) depozite de deseuri periculoase: lista preliminarã pentru deseurile periculoase acceptate contine doar acele tipuri de deseuri definite în anexa nr. I E la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 426/2001.

Deseurile care contin compusi potential toxici în concentratii ridicate si constituie un risc profesional si/sau ecologic ori care ar împiedica stabilizarea deseurilor în cadrul ciclului proiectat de viatã al depozitului nu vor fi acceptate pe liste fãrã o tratare prealabilã.

ANEXA Nr. 4

PROCEDURI

de control si urmãrire a depozitelor de deseuri

1. Prevederi generale

1.1. Procedurile de control si urmãrire se aplicã:

a) amplasamentelor viitoarelor depozite de deseuri, pentru obtinerea unor date de referintã pe factori de mediu, anterior constructiei si exploatãrii acestora;

b) depozitelor în exploatare;

c) depozitelor dupã închidere.

1.2. Prin activitatea de urmãrire si control se garanteazã cã:

a) depozitul este realizat conform proiectului si sistemele de protectie a mediului functioneazã integral;

b) depozitul existent, care functioneazã în baza unui program pentru conformare, îndeplineste mãsurile de remediere la termenele prevãzute;

c) depozitul îndeplineste conditiile prevãzute în autorizatia de mediu;

d) deseurile acceptate la depozitare sunt cele care îndeplinesc criteriile pentru categoria respectivã de depozit.

1.3. Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea si analiza probelor sunt cele standardizate la nivel national ori european sau sunt metodologii cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor - exploatarea, monitorizarea si închiderea depozitelor de deseuri, care se aprobã prin ordin al ministrului autoritãtii centrale pentru protectia mediului.

1.4. Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a calitãtii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate.

2. Sistemul de control si urmãrire a calitãtii factorilor de mediu

Sistemul de control si urmãrire a calitãtii factorilor de mediu cuprinde:

2.1. Datele meteorologice

2.1.1. Datele meteorologice servesc la realizarea balantei apei din depozit si implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumuleazã la baza depozitului sau se deverseazã din depozit.

2.1.2. Datele necesare întocmirii balantei apei se colecteazã de la cea mai apropiatã statie meteorologicã sau prin monitorizarea depozitului. Frecventa urmãririi în faza de exploatare, precum si în cea de urmãrire postînchidere este prezentatã în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1.

Nr. crt.	Date meteorologice	În faza de functionare	În faza de urmãrire postînchidere
1.	Cantitatea de precipitatii zilnic zilnic, dar si ca valori lunare medii
2.	Temperatura minimã si maximã la ora 15,00 zilnic medie lunarã
3.	Directia si viteza dominante ale vântului zilnic nu este necesar
4.	Evapotranspiratia zilnic zilnic, dar si ca valori lunare medii
5.	Umiditatea atmosfericã la ora 15,00 zilnic medie lunarã

2.2. Controlul apei de suprafatã, al levigatului si al gazului de depozit

2.2.1. Controlul calitãtii apei de suprafatã, a levigatului, a gazului de depozit si frecventa determinãrilor se realizeazã conform tabelului 4.2.

2.2.2. Mãsurarea volumului levigatului, prelevarea si analizarea probelor de levigat se efectueazã pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit.

2.2.3. Urmãrirea calitãtii apei de suprafatã, aflatã în vecinãtatea unui depozit, se efectueazã în cel putin douã puncte, unul în amonte si unul în aval de depozit.

2.2.4. Urmãrirea cantitãtii si calitãtii gazului de depozit se efectueazã pe sectiuni reprezentative ale depozitului.

2.2.5. Frecventa prelevãrii probelor se adapteazã morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.).

Tabelul 4.2.

Nr. crt.	Parametrii urmãriti	În faza de functionare	În faza de urmãrire postînchidere 3)
1.	Volumul levigatului	lunar 1), 3)	la 6 luni
2.	Compozitia levigatului 2)	trimestrial 3)	la 6 luni
3.	Volumul si compozitia apei de suprafatã 7)	trimestrial 3)	la 6 luni
4.	Posibile emisii de gaz si presiune atmosfericã 4) , CH 4 , CO 2 , H 2 S, H 2 etc.	lunar 3), 5)	la 6 luni 6)

---

1) Frecventa prelevãrii poate fi adaptatã pe baza morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.). Aceasta trebuie specificatã în autorizatia de mediu.

2) Parametrii si indicatorii analizati variazã în functie de compozitia deseurilor depozitate; ele trebuie stabilite în autorizatia de mediu si trebuie sã reflecte caracteristicile deseurilor.

3) Dacã în punctele de prelevare volumul si compozitia apei de suprafatã sunt relativ constante, mãsurãtorile se pot face la intervale mai mari de timp.

4) Mãsurãtorile sunt legate în special de continutul de materie organicã din deseuri.

5) CH 4 , CO 2 , O 2 - regulat, alte gaze dupã necesitate, în functie de compozitia deseurilor depozitate, în scopul de a reflecta afectarea levigatului.

6) Sistemul de colectare a gazului trebuie verificat regulat.

7) Pe baza caracteristicilor amplasamentului depozitului autoritatea competentã poate decide dacã aceste mãsurãtori nu sunt necesare.

2.3. Protectia apei subterane

2.3.1. Urmãrirea calitãtii apei subterane oferã informatii privind contaminarea acesteia, datoratã depozitãrii deseurilor.

2.3.2. Controlul calitãtii apei subterane se realizeazã prin foraje de control în cel putin 3 puncte, un punct amplasat în amonte si douã în aval fatã de depozit, pe directia de curgere.

2.3.3. Numãrul punctelor de urmãrire se poate mãri pe baza unor prospectiuni hidrogeologice si a necesitãtii depistãrii urgente a infiltratiilor accidentale de levigat în apã.

2.3.4. Înaintea intrãrii în exploatare a depozitelor noi se preleveazã probe din cel putin 3 puncte pentru a se stabili valori de referintã pentru prelevãrile ulterioare.

2.3.5. Indicatorii care sunt analizati în probele prelevate sunt alesi pe baza calitãtii apei freatice din zonã si a compozitiei prognozate a levigatului (tabelul 4.3). Alegerea corectã a indicatorilor de analizat si datele privind mobilitatea apei subterane în zonã asigurã identificarea rapidã a schimbãrii calitãtii apei.

Tabelul 4.3.

Nr. crt.	Parametrii urmãriti	În faza de functionare	În faza de urmãrire postînchidere
1.	Nivelul apei subterane	la fiecare 6 luni ^1)	la fiecare 6 luni ^1)
2.	Compozitia apei subterane	frecventa în functie de viteza de curgere 2), 3)	frecventa în functie de viteza de curgere 2), 3)

---

1) Dacã nivelul apei freatice variazã, se mãre te frecventa prelevãrii probelor.

2) Frecventa se stabileste pe baza cuno tintelor si a evaluãrii vitezei fluxului de apã subteranã.

3) Când prin determinãrile efectuate pe probele prelevate se constatã atingerea unui prag de alertã, se repetã prelevarea si se reiau determinãrile efectuate. Dacã nivelul de poluare este confirmat, trebuie urmat planul de interventie specificat în autorizatia de mediu.

2.3.6. Pragurile de alertã se determinã tinându-se seama de formatiunile hidrogeologice specifice zonei în care este amplasat depozitul si de calitatea apei. Nivelul de control al poluãrii se bazeazã pe compozitia medie determinatã din variatiile locale ale calitãtii apei subterane pentru fiecare foraj de control. Dacã existã date si este posibil, pragul de alertã se specificã în autorizatia de mediu.

2.4. Topografia depozitului

Urmãrirea topografiei depozitului se realizeazã conform datelor înscrise în tabelul 4.4.

Tabelul 4.4.

Nr. crt.	Parametrii urmãriti	În faza de functionare	În faza de urmãrire postînchidere
1.	Structura si compozitia depozitului ^1)	anual
2.	Comportarea la tasare si urmãrirea nivelului depozitului	anual	citire anualã

---

1) Date pentru planul de situatie al depozitului: suprafata ocupatã de deseuri, volumul si compozitia deseurilor, metodele de depozitare, timpul si durata depozitãrii, calculul capacitãtii remanente de depozitare.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru modificarea si completarea Strategiei privind privatizarea societãtilor comerciale din turism, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 436/2001

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. - Strategia privind privatizarea societãtilor comerciale din turism, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 436/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 9 mai 2001, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. La punctul II.4 litera c), ultimul alineat din capitolul III “Politici de privatizare” va avea urmãtorul cuprins: “Vânzarea actiunilor societãtilor comerciale prevãzute în anexa nr. 1 se va face prin licitatie cu strigare.it

2. La punctul II.4 litera d) alineatul 6, prima liniutã din capitolul III “Politici de privatizare” va avea urmãtorul cuprins:

“- societãti pe structura principalelor hoteluri rãmase în administrare proprie, urmatã de vânzarea actiunilor societãtilor comerciale prevãzute în anexa nr. 2 prin licitatie cu strigare;”

3. Strategia privind privatizarea societãtilor comerciale din turism se completeazã cu anexele nr. 1 si 2 care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul turismului,

Alin Burcea,

secretar de stat

Ministrul Autoritãtii pentru Privatizare

si Administrarea Participatiilor Statului,

Ovidiu Tiberiu Musetescu

Ministrul dezvoltãrii si prognozei,

Gheorghe Romeo Leonard Cazan

Bucuresti, 20 februarie 2002.

Nr. 165.

ANEXA Nr. 1

(anexa nr. 1 la strategie)

LISTA

cuprinzând societãtile comerciale rezultate din divizarea Societãtii Comerciale

“Neptun Olimp” - S.A.*), care vor fi privatizate prin licitatie cu strigare

Nr. crt.	Denumirea societãtii comerciale	Capitalul social – lei -
1.	MIDIA NEPTUN S.A.	1.669.850.000
2.	TOMIS NEPTUN S.A.	1.409.000.000
3.	ISTRIA NEPTUN S.A.	1.441.750.000
4.	CALLATIS NEPTUN S.A.	1.585.150.000
5.	OVIDIU NEPTUN S.A.	1.687.375.000
6.	PRAHOVA NEPTUN S.A.	3.495.750.000
7.	CLÃBUCET NEPTUN S.A.	2.919.075.000
8.	COVASNA NEPTUN S.A.	2.759.200.000
9.	DECEBAL NEPTUN S.A.	909.950.000
10.	SULINA NEPTUN S.A.	6.130.300.000
11.	NEPTUN S.A.	7.773.450.000
12.	TERRA NEPTUN S.A.	11.696.750.000
13.	APOLLO NEPTUN S.A.	6.298.950.000
14.	ROMANTA NEPTUN S.A.	6.553.850.000
15.	MIORITA NEPTUN S.A.	7.514.025.000
16.	BÂLEA NEPTUN S.A.	5.146.200.000
17.	GALATI NEPTUN S.A.	5.465.100.000
18.	HOTEL CLUB NEPTUN S.A.	8.430.950.000
19.	TRANSILVANIA OLIMP S.A.	6.254.100.000
20.	MOLDOVA OLIMP S.A.	4.998.925.000
21.	MUNTENIA OLIMP S.A.	4.818.750.000
22.	OLTENIA OLIMP S.A.	4.804.075.000
23.	BANAT OLIMP S.A.	4.015.025.000

---

*) Conform studiului de divizare.

ANEXA Nr. 2

(anexa nr. 2 la strategie)

LISTA

cuprinzând societãtile comerciale rezultate din divizarea Societãtii Comerciale

“Mamaia” - S.A., care vor fi privatizate prin licitatie cu strigare

Nr. crt.	Denumirea societãtii comerciale	Capitalul social – lei -
1.	DACIA 2001- S.A.	9.961.500.000
2.	UNIREA 2001 - S.A.	2.162.450.000
3.	PATRIA 2001 - S.A.	4.813.375.000
4.	MIORITA 2001 - S.A.	7.680.575.000

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind transmiterea unui imobil în proprietatea publicã a comunei Trusesti, judetul Botosani

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, precum si ale art. 9 alin. (1) si ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã si regimul juridic al

acesteia,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã trecerea imobilului, compus din clãdire si terenul aferent, situat în comuna Trusesti, judetul Botosani, identificat potrivit anexei care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, din proprietatea publicã a statului si din administrarea Centrului National al Cinematografiei în proprietatea publicã a comunei Trusesti si în administrarea Consiliului Local al Comunei Trusesti, judetul Botosani.

Art. 2. - Transmiterea imobilului prevãzut la art. 1 se face pe bazã de protocol de predare-preluare încheiat întrepãrtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncã

Ministrul culturii si cultelor,

Rãzvan Theodorescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 20 februarie 2002.

Nr. 166.

ANEXÃ

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se transmite în proprietatea publicã a comunei Trusesti, judetul Botosani

Locul unde este situat imobilul	Pozitia din inventarul bunurilor apartinând domeniului public al statului, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.326/2002	Persoana juridicã de la care se transmite imobilul	Persoana juridicã la care se transmite imobilul	Caracteristicile tehnice ale imobilului
Cinematograful“Victoria”, comuna Trusesti, judetul Botosani	Anexa nr. 7, nr. MF. 101.212, cod clasificare 8.30	Statul român, în administrarea Oficiului National al Cinematografiei, prin Regia Autonomã a Distributiei si Exploatãrii Filmelor “Româniafilm”	Comuna Trusesti, judetul Botosani, în administrarea Consiliului Local al Comunei Trusesti	Suprafata construitã =500,86 m ^2 Suprafata construitã desfãsuratã = 640,27 m ^2

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SÃNÃTÃTII SI FAMILIEI Nr. 102/20 februarie 2002

CASA NATIONALÃ DE ASIGURÃRI DE SÃNÃTATE Nr. 34/31 ianuarie 2002

ORDIN

privind aprobarea Strategiei pentru implementarea finantãrii bazate pe caz în spitalele din România

Ministrul sãnãtãtii si familiei si presedintele Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate,

având în vedere:

- prevederile Acordului de colaborare încheiat în data de 1 iunie 2000 între Ministerul Sãnãtãtii, Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate, Colegiul Medicilor din România, Ministerul Finantelor si Departamentul de Sãnãtate si Servicii Umane al Statelor Unite ale Americii;

- prevederile Ordinului ministrului sãnãtãtii nr. 935/2000 privind aprobarea implementãrii primei etape a proiectului de finantare a spitalelor bazate pe caz, completat prin Ordinul ministrului sãnãtãtii si familiei nr. 137/2001,

în temeiul:

- Hotãrârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sãnãtãtii si Familiei, cu completãrile ulterioare;

- art. 18 lit. h) din Statutul Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 29 martie 2001, aprobat prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 37/2001,

emit urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Strategia pentru implementarea finantãrii bazate pe caz în spitalele din România, conform planului prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Institutiile implicate în implementarea finantãrii bazate pe caz în spitalele din România sunt Ministerul Sãnãtãtii si Familiei - prin Centrul de Calcul, Statisticã Sanitarã si Documentare Medicalã Bucuresti si prin Institutul de Management al Serviciilor de Sãnãtate Bucuresti -, Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate si spitalele.

Art. 3. - Responsabilitãtile specifice ale institutiilor implicate, referitoare la activitãtile necesare implementãrii - generarea si codificarea datelor clinice, colectarea electronicã a datelor privind pacientii externati, clasificarea pacientilor externati pe grupe de diagnostic, monitorizarea activitãtii spitalelor pe baza datelor clinice raportate, calcularea de costuri, tarife si valori relative privind grupele de diagnostic, elaborarea de politici de finantare -, se vor stabili prin ordin comun al ministrului sãnãtãtii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate.

Art. 4. - Directiile din cadrul Ministerului Sãnãtãtii si Familiei, Institutul de Management al Serviciilor de Sãnãtate Bucuresti, Centrul de Calcul, Statisticã Sanitarã si Documentare Medicalã Bucuresti, directiile judetene de sãnãtate publicã, Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate, casele de asigurãri de sãnãtate si spitalele vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul sãnãtãtii si familiei, Radu Deac, secretar de stat

Presedintele Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate, Eugeniu Turlea

ANEXÃ

STRATEGIA

pentru implementarea finantãrii bazate pe caz în spitalele din România

Anul 2002 - faza I

Actiuni strategice:

A. Începerea finantãrii bazate pe caz pentru spitalele nominalizate în Ordinul ministrului sãnãtãtii nr. 935/2000

B. Începerea progresivã a activitãtilor de codificare, colectare si trimitere a datelor privind pacientii externati pentru institute, spitale universitare, judetene, municipale si orãsenesti

C. Dezvoltarea sistemului informational necesar finantãrii bazate pe caz si constituirea unor structuri specifice la nivel national si local

D. Evaluarea activitãtii clinice a spitalelor pe baza datelor privind pacientii externati, inclusiv generarea de date statistice la nivel national si sprijinirea spitalelor pentru utilizarea acestor date la cre terea eficientei si a calitãtii serviciilor furnizate

E. Analizarea, validarea si îmbunãtãtirea sistemului de clasificare în grupe de diagnostic, din punct de vedere clinic si al consumului de resurse, si a valorilor relative asociate grupelor de diagnostic

Anul 2003 - faza II

Actiuni strategice:

A. Finantarea bazatã pe caz pentru spitalele cuprinse în faza I a planului de implementare - spitalele nominalizate în Ordinul ministrului sãnãtãtii nr. 935/2000, respectiv în Ordinul ministrului sãnãtãtii si familiei nr. 699/2001, si spitalele care au început în anul 2002 colectarea si trimiterea datelor referitoare la pacientii externati.

B. Începerea progresivã a activitãtilor de codificare, colectare si trimitere de date privind pacientii externati, pentru spitalele care nu au început aceste activitãti în anul 2002

C. Îmbunãtãtirea sistemului informational necesar finantãrii bazate pe caz si constituirea unor structuri specifice la nivel national si local

D. Evaluarea activitãtii clinice a spitalelor pe baza datelor privind pacientii externati, inclusiv generarea de datestatistice la nivel national, si sprijinirea spitalelor pentru utilizarea acestor date la cre terea eficientei si a calitãtii serviciilor furnizate

E. Analizarea, validarea si îmbunãtãtirea sistemului de clasificare pe grupe de diagnostic, din punct de vedere clinic si al consumului de resurse, si a valorilor relative asociate grupelor de diagnostic

Anul 2004 - faza III

Actiuni strategice:

A. Finantarea bazatã pe caz a tuturor spitalelor care au fost cuprinse în fazele anterioare ale planului de implementare

B. Evaluarea activitãtii clinice a spitalelor pe baza datelor privind pacientii externati, inclusiv generarea de date statistice la nivel national, si sprijinirea spitalelor pentru utilizarea acestor date la cre terea eficientei si a calitãtii serviciilor furnizate

C. Analizarea, validarea si îmbunãtãtirea sistemului de clasificare în grupe de diagnostic, din punct de vedere clinic si al consumului de resurse, si a valorilor relative asociate grupelor de diagnostic.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

ORDIN

privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie cu discont lansate în luna martie 2002

Ministrul finantelor publice,

în baza Hotãrârii Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificãrile ulterioare,

având în vedere prevederile Legii datoriei publice nr. 81/1999, ale Conventiei nr. 16.813/19/1998, ale Actului aditional nr. 8.013/1/23 iunie 2000, încheiate între Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationalã a României, si ale Regulamentului privind operatiuni cu titluri de stat derulate de cãtre Banca Nationalã a României în calitatea sa de agent al statului,

emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - În luna martie 2002 sunt scadente certificatele de trezorerie seriile I1 07.03.2002, I3 14.03.2002, L4 14.03.2002, I5 21.03.2002, L9 28.03.2002, obligatiunile de tezaur cu dobândã denominate în valutã seriile VAL 16 2002 USD, VAL 16 2002 DM, VAL 1 2002 USD, VAL 1 2002 DM, VAL 19 2002 USD, VAL 19 2002 DM, VAL 3 2002 USD, VAL 3 2002 DM si obligatiunile de stat cu dobândã seriile 2002/1 si 2002/VAL BCR.

În vederea finantãrii si refinantãrii datoriei publice interne Ministerul Finantelor Publice anuntã pentru luna martie 2002 programul emisiunilor de titluri de stat, astfel:

Seria	Data licitatiei	Data emisiunii	Data scadentei	Nr. de zile	Valoarea - lei -
C1 05.09.2002	5 martie 2002	7 martie 2002	5 septembrie 2002	182	500.000.000.000
C2 06.03.2003	5 martie 2002	7 martie 2002	6 martie 2003	364	600.000.000.000
C3 13.03.2003	12 martie 2002	14 martie 2002	13 martie 2003	364	1.500.000.000.000
C4 20.06.2002	19 martie 2002	21 martie 2002	20 iunie 2002	91	500.000.000.000
C5 19.09.2002	19 martie 2002	21 martie 2002	19 septembrie 2002	182	500.000.000.000
C6 20.03.2003	19 martie 2002	21 martie 2002	20 martie 2003	364	500.000.000.000
C7 27.06.2002	26 martie 2002	28 martie 2002	27 iunie 2002	91	500.000.000.000
C8 27.03.2003	26 martie 2002	28 martie 2002	27 martie 2003	364	500.000.000.000

Ministerul Finantelor Publice îsi rezervã dreptul ca valorile împrumutate aferente seriei sã fie majorate sau mic orate pânã la anularea emisiunilor, în functie de necesitãtile de finantare a contului general al trezoreriei statului si de nivelul randamentului înregistrat la data licitatiei.

Art. 2. - Metoda de vânzare este licitatia, care va avea loc, pentru fiecare serie de certificate de trezorerie cu discont, la datele mentionate în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va face dupã metoda cu pret multiplu.

Art. 3. - Ofertele de cumpãrare sunt de tip competitiv si vor cuprinde valoarea nominalã, costul total, rata discontului, pretul si randamentul.

Se admite defalcarea valorii totale în maximum 5 transe valorice la rate diferite ale randamentului.

Pretul si randamentul se vor calcula utilizând urmãtoarele formule:

P = 1 - (dxr)/360 si

y= r /P

în care:

P = pretul titlului cu discont exprimat cu sase zecimale;

d = numãrul de zile pânã la scadentã;

r = rata discontului;

y = randamentul (rata dobânzii).

Fiecare ofertã va fi de minimum 100.000.000 lei.

Valoarea nominalã individualã a unui certificat de trezorerie cu discont este de 10.000.000 lei.

Nu sunt acceptate ofertele necompetitive.

Art. 4. - Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpãrate de intermediari autorizati sã tranzactioneze titluri de stat pe piata primarã, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât si în contul clientilor lor, persoane juridice.

Certificatele de trezorerie cu discont mai sus mentionate nu se adreseazã persoanelor juridice nerezidente în România.

Art. 5. - Ofertele de cumpãrare se depun la Banca Nationalã a României în ziua licitatiei, pânã la ora 12,00.

Art. 6. - Rezultatul licitatiei va fi stabilit în aceeasi zi, la sediul Bãncii Nationale a României, de comisia de licitatie constituitã în acest scop si va fi dat publicitãtii.

Art. 7. - Plata certificatelor de trezorerie cu discont se va face la data emisiunii, prin debitarea contului cumpãrãtorului deschis la Banca Nationalã a României cu suma reprezentând costul total al certificatelor de trezorerie cumpãrate.

Art. 8. - Rãscumpãrarea certificatelor de trezorerie cu discont se va face la data scadentei prin creditarea contului detinãtorului cu suma reprezentând valoarea nominalã totalã a certificatelor de trezorerie cu discont.

Art. 9. - Prezenta emisiune nu beneficiazã de facilitãti fiscale.

Art. 10. - Directia generalã a trezoreriei statului va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 28 februarie 2002.

Nr. 310.