MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 167         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 8 martie 2002

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 33 din 31 ianuarie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată

 

Decizia nr. 35 din 5 februarie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

123. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

36. - Ordin al ministrului industriei si resurselor privind aprobarea Normei de metrologie legală CEE “NML CEE-71/319 - Contoare volumetrice pentru lichide, altele decât apa”

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 33

din 3 ianuarie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40

din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Cristina Nicoară - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, exceptie ridicată de Marcel Păcuraru în Dosarul nr. 1.138/P/2001 al Tribunalului Galati - Sectia penală.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, luând cuvântul pe fondul cauzei, arată că asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 82/1991 Curtea Constitutională s-a pronuntat prin Decizia nr. 214 din 7 decembrie 1999 si prin Decizia nr. 78 din 6 martie 2001, statuând că aceste dispozitii sunt constitutionale. Se arată că prevederile art. 40 incriminează o modalitate specifică de fals intelectual, fără a fi precizat subiectul infractiunii. Astfel subiect activ al infractiunii, în întelesul art. 40 din Legea nr. 82/1991, poate fi orice persoană, fără ca legea să prevadă o calitate anume. În concluzie, solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că aceste dispozitii nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât nu prevăd nici un fel de privilegii sau discriminări.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 10 septembrie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 1.138/P/2001, Tribunalul Galati – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/ 99 , republicată, exceptie ridicată de Marcel Păcuraru într-o cauză în care acesta fusese trimis în judecată pentru săvârsirea infractiunii prevăzute în acest articol.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că infractiunea de fals intelectual, prevăzută la art. 289 din Codul penal, la care textul mentionat face trimitere, se săvâr e te asupra unui înscris oficial care nu poate emana sau apartine, a a cum prevede art. 150 alin. 2 din Codul penal, decât unei unităti publice, în sensul prevederilor art. 145 din Codul penal. Or, o societate comercială, cum este aceea la care autorul exceptiei era administrator, nu poate emite înscrisuri  oficiale. De aceea - sustine autorul exceptiei - fapta de care el fusese învinuit nu poate fi numită fals intelectual si încadrată la art. 40 al Legii nr. 82/1991, ci eventual în art. 290 din Codul penal, privitor la falsul în înscrisuri sub semnătură privată. Textul art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, contravine, în opinia autorului exceptiei, prevederilor art. 16 din Constitutie, referitoare la egalitatea în drepturi, deoarece instituie o răspundere în conditiile art. 289 din Codul penal pentru fapte care în mod obi nuit atrag răspunderea în conditiile art. 290 dinCodul penal, inegalitatea de tratament juridic fiind vizibilă.

Tribunalul Galati - Sectia penală, exprimându-si opinia asupra exceptiei, o consideră întemeiată, însusindu-si  argumentele invocate de autorul exceptiei.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintele Camerei Deputatilor arată că textul art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, incriminează o variantă specifică de fals intelectual, al cărei subiect poate fi orice persoană, deoarece legea nu prevede o anume calitate pentru subiectul activ nemijlocit al infractiunii. Elementele constitutive ale infractiunii sunt prevăzute la art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, iar pedeapsa este, prin trimitere, cea prevăzută la art. 289 din Codul penal, ceea ce nu este contrar prevederilor Constitutiei. Întrucât dispozitiile legale criticate nu introduc privilegii sau discriminări si nu fac distinctie între contabilii angajati la agenti cu capital de stat sau la cei cu capital privat, nu se poate retine neconstitutionalitatea prevederilor art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, deoarece acestea nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Guvernul, în punctul său de vedere, arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Dispozitiile art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, se înscriu în cadrul reglementărilor legislative destinate să prevină evaziunea fiscală, să asigure disciplina financiar-contabilă, înregistrarea în evidentele tuturor regiilor autonome, societătilor comerciale, institutiilor si ale altor personae juridice, în mod corect, a veniturilor si cheltuielilor. Se arată că prevederile art. 40 contin o reglementare specială prin care se incriminează o modalitate specifică de fals intelectual: elementele constitutive sunt prevăzute la art. 40, iar în ceea ce priveste pedeapsa se face trimitere la dispozitiile art. 289 din Codul penal privind infractiunea de fals intelectual. Se fac, de asemenea, trimiteri la jurisprudenta Curtii Constitutionale, la Decizia nr. 78/2001 si la Decizia nr. 214/1999.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si ale Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 dinLegea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Dispozitiile art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 20 ianuarie 2000, care fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, sunt următoarele: “Efectuarea cu stiintă de înregistrări inexacte, precum si omisiunea cu stiintă a înregistrărilor în contabilitate, având drept consecintă denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum si a elementelor de activ si de pasiv ce se reflectă în bilant, constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform legii.”

 Textul art. 289 din Codul penal, privitor la infractiunea de fals intelectual, la care fac trimitere dispozitiile art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, este următorul: “Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un functionar aflat în exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu stiintă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepse te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.”

 Autorul exceptiei sustine că dispozitiile art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, contravin prevederilor art. 16 din Constitutie, referitoare la egalitatea în drepturi, deoarece instituie o răspundere în conditiile art. 289 din Codul penal pentru fapte care, în mod obisnuit, atrag răspunderea în conditiile art. 290 din Codul penal, inegalitatea de tratament juridic fiind vizibilă. În spetă acesta fusese trimis în judecată pentru săvârsirea infractiunii prevăzute la art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, deoarece în calitate de administrator al unei societăti comerciale a făcut înregistrări inexacte, în sensul prevăzut de textul incriminator.

Asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 214 din 7 decembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 31 decembrie 1999, si prin Decizia nr. 78 din 6 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 1 iunie 2001.

Examinând argumentele invocate de fiecare dată, Curtea Constitutională a decis că acestea sunt neîntemeiate si a respins exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

În considerentele acestor decizii Curtea a retinut că art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, nu se referă la falsificarea unui înscris oficial si nu face nici o distinctie între functionarii care efectuează cu stiintă înregistrări inexacte sau omit cu stiintă înregistrări în contabilitate care au drept consecintă denaturarea elementelor care se reflectă în bilantul contabil, indiferent dacă documentele emană de la autoritătile publice sau de la agenti economici privati. De asemenea, s-a retinut că nici o normă constitutională nu interzice legiuitorului să asimileze anumite fapte penale sub aspectele denumirii, gravitătii si sanctiunii aplicabile.

Solutia adoptată si considerentele avute în vedere în acele decizii sunt valabile si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

 

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, exceptie ridicată de Marcel Păcuraru în Dosarul nr. 1.138/P/2001 al Tribunalului Galati - Sectia penală.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 31 ianuarie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 35

din 5 februarie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Moldova Tricotaje” - S.A. din Iasi în Dosarul nr. 3.606/2000 al Curtii de Apel Iasi.

La apelul nominal se prezintă, pentru Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, avocat Elena Petre Bălănescu, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondată, conform jurisprudentei în materie a Curtii, considerând că, desi Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 a fost abrogată prin Legea nr. 409/2001 care a aprobat cu modificări si completări Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998, prevederile criticate au fost preluate în noua reglementare.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 11 septembrie 2000, Curtea de Apel Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă si în special a dispozitiilor art. 40 din ordonantă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Moldova Tricotaje” - S.A. din Iasi în Dosarul nr. 3.606/2000 al acelei instante, având ca obiect solutionarea actiunii pentru anularea licitatiei publice organizate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare în vederea vânzării activelor autorului exceptiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată, în esentă, că actul normativ criticat este contrar următoarelor principii constitutionale: principiul statului de drept, prevăzut la art. 1 alin. (3), principiul dreptătii si proportionalitătii, prevăzut la art. 1 alin. (3) si la art. 49 alin. (2), principiul accesului la justitie, prevăzut la art. 21, principiul garantării proprietătii, prevăzut la art. 41 si 135, precum si principiile economiei de piată, prevăzute la art. 134.

Conform sustinerilor autorului exceptiei, în baza ordonantei criticate pentru neconstitutionalitate, societătile comerciale care au datorii la bănci sunt executate silit, desi multe dintre aceste societăti au la rândul lor de încasat sume de bani foarte mari de la alti agenti economici. În practică ordonanta pune societătile debitoare la discretia Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare, întrucât pentru contestarea în justitie a măsurilor dispuse de această autoritate societătile comerciale debitoare, conform dispozitiilor art. 40 din ordonantă, trebuie să depună o cautiune egală cu jumătate din valoarea activului bancar supus valorificării, ceea ce este imposibil pentru aceste societăti care nu sunt în măsură să achite creditele bancare.

Curtea de Apel Iasi, exprimându-si opinia, consideră că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată. Potrivit acestei opinii, “conditionarea exercitării contestatiei la executare numai cu depunerea unei cautiuni egală cu jumătate din valoarea activului bancar supus valorificării este neconstitutională”. Se mai arată, de asemenea, de către instantă că “dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 si în special ale art. 40 încalcă principiul constitutional al liberului acces la justitie, cât si […] egalitatea părtilor în fata legii, debitoarea fiind în imposibilitate de a-si valorifica drepturile pe calea contestatiei la executare, cu atât mai mult cu cât debitul poate fi cu mult inferior jumătătii din valoarea activului bancar supus valorificării”.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei ridicate.

Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Argumentând acest punct de vedere, Guvernul arată că prevederile ordonantei criticate îau în vedere stingerea prin plată a datoriei publice interne din preluarea la această datorie a creantelor bancare neperformante cesionate Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare, prin măsurile prevăzute de lege […] în conditiile prevăzute de respectivul act normativ, care instituie o procedură specială ce constituie o optiune a legiuitorului, si nu o problemă de constitutionalitate”. Referitor la dispozitiile art. 40 din ordonantă, în punctul de vedere al Guvernului se arată că “obligatia de a depune o cautiune, în cazul contestării la executare, nu poate fi considerată o încălcare a accesului liber la justitie, legiuitorul fiind singurul competent să introducă o astfel de prevedere, în cauză fiind necesară protectia datoriei publice interne la care se preiau active neperformante”. În sustinerea netemeiniciei exceptiei, în punctul de vedere al Guvernului se face referire si la jurisprudenta Curtii Constitutionale, care s-a pronuntat, prin mai multe decizii, în sensul respingerii altor exceptii de neconstitutionalitate cu acelasi obiect.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorulraportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 55 din 24 august 1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 august 1999. Ulterior sesizării Curtii Constitutionale actul normativ criticat a fost modificat si completat prin ordonantele de urgentă ale Guvernului nr. 25/2000 si nr. 166/2000, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 3 aprilie 2000 si, respectiv, nr. 523 din 24 octombrie 2000.

Prin ordonanta criticată pentru neconstitutionalitate a fost reglementată o procedură specială pentru realizarea creantelor bancare neperformante preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare si pentru solutionarea litigiilor si cererilor de orice natură în legătură cu aceste creante, precum si pentru executarea silită a acestora. Procedura, derogatorie de la dreptul comun prevăzut în special în Codul de procedură civilă, viza, în esentă: titlurile executorii, comunicarea si punerea în executare a acestora, blocarea conturilor; sechestrarea actiunilor si instituirea administrării speciale a societătilor comerciale debitoare, regulile speciale privind solutionarea de către instantele judecătoresti a litigiilor în legătură cu creantele neperformante preluate la datoria publică în care era parte Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, organele de executare si competenta lor; comunicarea titlului executoriu si sechestrul, precum si vânzarea bunurilor urmărite silit.

Critica de neconstitutionalitate se bazează pe sustinerea potrivit căreia prevederile din Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 contravin principiului statului de drept, prevăzut la art. 1 alin. (3) din Constitutie, principiului liberului acces la justitie, prevăzut la art. 21 din Constitutie, principiului proportionalitătii restrângerii exercitiului unor drepturi, reglementat la art. 1 alin. (3) si la art. 49 alin. (2) din Constitutie, principiului garantării proprietătii, prevăzut la art. 41 si 135 din Constitutie, precum si principiilor economiei de piată la care se referă art. 134 din Legea fundamentală. De asemenea, autorul exceptiei consideră că, “în practică, ordonanta criticată pune societătile debitoare la discretia Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare, întrucât, pentru contestarea în justitie a măsurilor dispuse de această agentie, societătile comerciale debitoare, conform dispozitiilor art. 40 din acest act normativ, trebuie să depună o cautiune egală cu jumătate din valoarea activului bancar supus valorificării, ceea ce este imposibil pentru aceste societăti care nu sunt în măsură să achite creditele bancare.”

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, prin Legea nr. 409 din 17 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 19 iulie 2001, a fost aprobată Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 15 decembrie 1998, cu modificări si completări începând cu însusi titlul ordonantei, care a devenit astfel “Ordonantă de urgentă privind valorificarea unor active bancare”. Prin Legea nr. 409/2001, intrată în vigoare anterior sesizării Curtii Constitutionale, potrivit art. I pct. 29 a fost introdus art. 35 care prevede că “La data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgentă următoarele acte normative se abrogă:

- Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 27 august 1999, aprobată si modificată prin Legea nr. 1 5 /2000;

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 4 din 3 aprilie 2000;

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 1 66/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 24 octombrie 2000, precum si orice alte dispozitii contrare.”

Ulterior, prin Legea nr. 519 din 9 octombrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 17 octombrie 2001, a fost respinsă Ordonanta Guvernului nr. 55 din 24 august 1999 (abrogată anterior prin Legea nr. 409/2001), iar prin Legea nr. 514 din 9 octombrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 16 octombrie 2001, a fost respinsă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25 din 30 martie 2000 pentru modificarea si completarea  Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, care de asemenea fusese abrogată prin Legea nr. 409/2001. De asemenea, prin Legea nr. 643 din 16 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 3 decembrie 2001, a fost respinsă si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 166/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică externă, care si ea fusese abrogată prin aceeasi Lege nr. 409/2001.

În aceste conditii dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 nu pot constitui obiectul controlului de neconstitutionalitate, având în vedere că, potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constitutională are competenta de a decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante în vigoare. În consecintă, în temeiul dispozitiilor alin. (6) al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă.

Din analiza noului continut al reglementărilor cuprinse în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, ca urmare a aprobării sale cu modificări si completări prin Legea nr. 409/2001, Curtea constată că acesta diferă în mod substantial de prevederile Ordonantei Guvernului nr. 55/1999, abrogată, astfel că nu se poate considera că aceste prevederi au fost preluate în noua reglementare.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Moldova Tricotaje” - S.A. din Iasi în Dosarul nr. 3.606/2002 al Curtii de Apel Iasi.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 februarie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informatiile de interes public

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 23 alin. (2) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul informatiilor publice,

Vasile Dîncu

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

p. Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Ion Smeeianu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 7 februarie 2002.

Nr. 123.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Legii nr. 544/200 privind liberul acces la informatiile de interes public

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezentele norme metodologice stabilesc principiile, procedurile si regulile de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

(2) Dispozitiile prezentelor norme metodologice se aplică tuturor autoritătilor si institutiilor publice, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 544/2001.

Art. 2. - Aplicarea Legii nr. 544/2001 se face cu respectarea următoarelor principii:

a) principiul transparentei - autoritătile si institutiile publice au obligatia să îsi desfăsoare activitatea într-o manieră deschisă fată de public, în care accesul liber si neîngrădit la informatiile de interes public să constituieregula, iar limitarea accesului la informatie să constituie exceptia, în conditiile legii;

b) principiul aplicării unitare - autoritătile si institutiile publice asigură respectarea legii în mod unitar, în conformitate cu prevederile acesteia si ale prezentelor norme metodologice.

c) principiul autonomiei - fiecare autoritate sau institutie publică va elabora propriul regulament de organizare si functionare a compartimentelor de informare si relatii publice, în conformitate cu prevederile legii si ale prezentelor norme metodologice.

 

CAPITOLUL II

Organizarea si asigurarea accesului liber

la informatiile de interes public

 

Art. 3. - (1) Pentru organizarea si asigurarea accesului liber si neîngrădit al oricărei persoane la informatiile de interes public autoritătile si institutiile publice au obligatia de a organiza compartimente specializate de informare si relatii publice sau de a desemna persoane cu atributii în  acest domeniu.

(2) Compartimentele specializate de informare si relatii publice pot fi organizate, în cadrul autoritătilor sau institutiilor publice centrale ori locale, ca birouri, servicii, directii sau directii generale, în subordinea conducătorului autoritătii sau institutiei publice respective, care, în functie de situatie, poate dispune coordonarea acestora de către o altă persoană din conducerea autoritătii sau institutiei publice respective.

(3) Atributiile, organizarea si functionarea compartimentelor de informare si relatii publice se stabilesc, în baza legii si a dispozitiilor prezentelor norme metodologice, prin regulamentul de organizare si functionare a autoritătii sau a institutiei publice respective.

Art. 4. - (1) Pentru buna desfăsurare a activitătii de informare si relatii publice în cadrul autoritătilor si institutiilor publice, aceasta poate fi organizată cu următoarele componente:

a) informarea presei;

b) informarea publică directă a persoanelor;

c) informarea internă a personalului;

d) informarea interinstitutională.

(2) Informarea directă a persoanelor si informarea presei sunt, potrivit legii, componente obligatorii si nu exclud celelalte componente ale activitătii de informare si relatii publice.

Art. 5. - În cadrul compartimentelor de informare si relatii publice ale institutiilor si autoritătilor publice activitateade informare publică directă a persoanelor si cea de informare a presei se pot organiza distinct.

Art. 6. - (1) La nivelul Administratiei Prezidentiale, aparatului de lucru al Camerei Deputatilor si al Senatului, aparatului de lucru al Guvernului, al ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, sediilor centrale ale regiilor autonome si al altor institutii publice centrale, precum si la nivelul autoritătilor administrative autonome, prefecturilor, consiliilor judetene si consiliilor locale ale municipiilor, ora elor si sectoarelor municipiului Bucuresti, structurile organizatorice existente de comunicare vor fi reorganizate în compartimente de informare si relatii publice si vor include în mod obligatoriu cel putin un birou (o structură) de informare publică si un birou (o structură) de relatii cu presa.

(2) La nivelul structurilor descentralizate ale autoritătilor si institutiilor publice centrale se vor organiza birouri de informare si relatii publice, iar atributiile pe linia relatiei cu presa si a informării directe a persoanelor vor fi îndeplinite distinct de persoane special desemnate în acest scop.

(3) La nivelul comunelor atributiile pe linia relatiei cu presa si a informării directe a persoanelor pot fi îndeplinite de o persoană special desemnată în acest scop de consiliul local.

Art. 7. - Fiecare autoritate sau institutie publică va stabili, în functie de specificul propriu al activitătilor, numărul de persoane necesar pentru îndeplinirea în bune conditii aatributiilor care revin autoritătii/institutiei pe linia informării si relatiilor publice.

Art. 8. - (1) Pentru accesul publicului la informatiile de interes public difuzate din oficiu, la sediul fiecărei institutii sau autorităti publice se vor organiza în cadrul compartimentelor de informare si relatii publice puncte de informaredocumentare.

(2) Prezentarea în format electronic a informatiilor comunicate din oficiu de către institutiile si autoritătile publice prevăzute la art. 6 alin. (2) si (3) se va realiza e alonat, avându-se în vedere dotarea cu tehnică de calcul.

 

CAPITOLUL III

Procedurile privind accesul liber

la informatiile de interes public

 

Art. 9. - Autoritătile si institutiile publice asigură accesul la informatiile de interes public, din oficiu sau la cerere, în conditiile legii.

Art. 10. - (1) Informatiile de interes public care se comunică din oficiu, conform legii, vor fi prezentate într-o formă accesibilă si concisă care să faciliteze contactul persoanei interesate cu autoritatea sau institutia publică.

(2) Autoritătile si institutiile publice au obligatia de a publica si de a actualiza anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.

(3) Autoritătile publice sunt obligate să dea din oficiu publicitătii un raport periodic de activitate, cel putin anual, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Raportul de activitate va fi elaborat în conformitate cu prevederile anexei nr. 6 la prezentele norme metodologice.

Art. 11. - (1) Accesul la informatiile de interes public comunicate din oficiu se realizează prin:

a) afi are la sediul autoritătii sau institutiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau înmijloacele de informare în masă, în publicatii proprii, precum si în pagina de Internet proprie;

b) consultare la sediul autoritătii sau institutiei publice, în punctele de informare-documentare, în spatii special destinate acestui scop.

(2) Afisarea la sediul autoritătii sau institutiei publice este, în cazul tuturor autoritătilor si institutiilor publice, modalitatea minimă obligatorie de difuzare a informatiilor de interes public comunicate din oficiu.

Art. 12. - În unitătile administrativ-teritoriale în care o minoritate natională detine o pondere de cel putin 20% din numărul populatiei informatiile ce se comunică din oficiu se vor difuza si în limba minoritătii respective.

Art. 13. - Solicitarea informatiilor de interes public, altele decât cele prevăzute să fie comunicate din oficiu, va fi adresată institutiei sau autoritătii publice, în conditiile art. 6 din Legea nr. 544/2001.

Art. 14. - (1) Pentru a facilita redactarea solicitării si a reclamatiei administrative autoritătile si institutiile publice vor pune gratuit la dispozitie persoanei interesate formulare-tip.

(2) Modelele formularelor-tip ale cererii de informatii de interes public si ale reclamatiei administrative sunt prezentate în anexele nr. 1, 2a) si 2b).

(3) Modelul scrisorii de răspuns la cerere si cel al scrisorii de răspuns la reclamatia administrativă, împreună cu modelul registrului pentru înregistrarea documentelor prevăzute la alin. (2), sunt prezentate în anexele nr. 3, 4 si 5.

Art. 15. - (1) Informatiile de interes public pot fi solicitate si comunicate si în format electronic.

(2) Solicitarea de informatii de interes public sau reclamatia administrativă se poate transmite prin e-mail, conform modelelor formularelor-tip prezentate în anexele nr. 1, 2a) si 2b).

(3) Informatiile de interes public solicitate în scris, în format electronic, pot fi comunicate prin e-mail sau înregistrate pe dischetă.

Art. 16. - Termenele pentru comunicarea în scris a unui răspuns solicitantilor de informatii de interes public sunt cele prevăzute de Legea nr. 544/2001, si anume:

a) 10 zile lucrătoare pentru comunicarea informatiei de interes public solicitate, dacă aceasta a fost indentificată în acest termen;

b) 10 zile lucrătoare pentru anuntarea solicitantului că termenul initial prevăzut la lit. a) nu a fost suficient pentru identificarea informatiei solicitate;

c) 30 de zile lucrătoare pentru comunicarea informatiei de interes public identificate peste termenul prevăzut la lit. a);

d) 5 zile lucrătoare pentru transmiterea refuzului de comunicare a informatiei solicitate si a motivării refuzului.

Art. 17. - Programul zilnic al compartimentelor de informare si relatii publice va fi cel al autoritătilor sau institutiilor publice respective, stabilit prin regulamentul propriu de organizare si functionare, incluzând într-o zi pe săptămână si ore după programul de functionare.

Art. 18. - (1) Accesul la informatiile de interes public este gratuit.

(2) Costul serviciilor de copiere va fi suportat de solicitant, în conditiile legii.

(3) Plata serviciilor de copiere se va face la casieria fiecărei autorităti sau institutii publice.

 

CAPITOLUL IV

Functionarea structurilor responsabile

de informarea publică directă

 

Art. 19. - Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă asigură rezolvarea solicitărilor privind informatiile de interes public si organizarea si functionarea punctului de informare-documentare.

Art. 20. - (1) Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă primesc solicitările privind informatiile de interes public.

(2) Solicitarea de informatii de interes public este actiunea verbală sau scrisă (pe suport de hârtie sau electronic) prin care o persoană (fizică sau juridică, română ori străină) poate cere informatii considerate ca fiind de interes public.

(3) În cazul formulării verbale a solicitării informatia este furnizată pe loc, dacă este posibil, sau cu îndrumarea solicitantului să adreseze o cerere în scris.

(4) Cererile formulate în scris, pe suport de hârtie sau pe suport electronic (e-mail), inclusiv cele prevăzute laalin. (3), se înregistrează la structurile sau la persoanele responsabile de informarea publică directă, care eliberează solicitantului o confirmare scrisă continând data si numărul de înregistrare a cererii.

Art. 21. - (1) După primirea si înregistrarea cererii structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă realizează o evaluare primară a solicitării, în urma căreia se stabileste dacă informatia solicitată este o informatie comunicată din oficiu, furnizabilă la cerere sau exceptată de la liberul acces.

(2) În cazul în care informatia solicitată este deja comunicată din oficiu în una dintre formele precizate la art. 5 din Legea nr. 544/2001, se asigură de îndată, dar nu mai târziu de 5 zile, informarea solicitantului despre acest lucru, precum si sursa unde informatia solicitată poate fi găsită.

Art. 22. - (1) În cazul în care informatia solicitată nu este dintre cele care se comunică din oficiu, solicitarea se transmite structurilor competente din cadrul autoritătilor si institutiilor publice, pentru a verifica respectarea prevederilor art. 12 din Legea nr. 544/2001.

(2) În cazul în care informatia solicitată este identificată ca fiind exceptată de la accesul liber la informatie, se asigură, în termen de 5 zile de la înregistrare, informarea solicitantului despre acest lucru.

(3) Structurile prevăzute la alin. (1) au obligatia să identifice si să actualizeze informatiile de interes public care sunt exceptate de la accesul liber, potrivit legii.

Art. 23. - (1) Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă primesc de la structurile prevăzute la art. 22 alin. (1) răspunsul la solicitarea primită si redactează răspunsul către solicitant împreună cu informatia de interes public sau cu motivatia întârzierii ori a respingerii solicitării, în conditiile legii.

(2) Răspunsul se înregistrează si se transmite persoanei interesate, pe suportul solicitat, în termenul legal.

Art. 24. - În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competentele institutiei sau autoritătii publice, în termen de 5 zile de la primire structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către insitutiile sau autoritătile competente si informează solicitantul despre aceasta.

Art. 25. - Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă tin evidenta răspunsurilor si a chitantelor remise de solicitanti privind plata costurilor de copiere a materialelor solicitate.

Art. 26. - Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă realizează organizarea si functionarea punctului de informare-documentare, după cum urmează:

a) asigură publicarea buletinului informativ al autoritătii sau institutiei publice, care va cuprinde informatiile de interes public comunicate din oficiu, prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/2001;

b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, a raportului de activitate al autoritătii sau institutiei publice;

c) asigură disponibilitatea în format scris (la afisier, sub formă de bro uri sau electronic - dischete, CD, pagină de Internet) a informatiilor comunicate din oficiu, prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/2001;

d) organizează în cadrul punctului de informare-documentare al institutiei accesul publicului la informatiile furnizate din oficiu.

Art. 27. - (1) Fiecare institutie sau autoritate publică va întocmi anual, prin structurile de informare si relatii publice, un raport privind accesul la informatiile de interes public, care va cuprinde:

a) numărul total de solicitări de informatii de interes public;

b) numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes;

c) numărul de solicitări rezolvate favorabil;

d) numărul de solicitări respinse, defalcat în functie de motivatia respingerii (informatii exceptate de la acces, inexistente etc.);

e) numărul de solicitări adresate în scris: 1. pe support de hârtie; 2. pe suport electronic;

f) numărul de solicitări adresate de persoane fizice;

g) numărul de solicitări adresate de persoane juridice;

h) numărul de reclamatii administrative: 1. rezolvate favorabil; 2. respinse;

i) numărul de plângeri în instantă: 1 rezolvate favorabil;

2. respinse; 3. în curs de solutionare;

j) costurile totale ale compartimentului de informare si relatii publice;

k) sumele totale încasate pentru serviciile de copiere a informatiilor de interes public solicitate;

l) numărul estimativ de vizitatori ai punctului de informare-documentare.

(2) Acest raport va fi adresat conducătorului autoritătii sau institutiei publice respective si va fi făcut public.

(3) Autoritătile si institutiile publice centrale vor asigura colectarea rapoartelor din teritoriu, urmând ca situatiile cenralizate să fie trimise Ministerului Informatiilor Publice.

 

CAPITOLUL V

Functionarea structurilor responsabile

de relatia cu presa

 

Art. 28. - Dispozitiile speciale privind accesul mijloace lor de informare în masă la informatiile de interes public, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 544/2001, se referă în mod explicit la obligatiile autoritătilor si institutiilor publice si nu reglementează în nici un fel activitatea mass-media.

Art. 29. - Structurile sau persoanele responsabile de relatia cu presa a institutiei sau autoritătii publice respective au următoarele atributii:

a) să furnizeze ziaristilor, prompt si complet, orice informatie de interes public care priveste activitatea institutiei sau autoritătii publice pe care o reprezintă;

b) să acorde fără discriminare, în termen de cel mult două zile de la înregistrare, acreditarea ziari tilor si a reprezentantilor mijloacelor de informare în masă;

c) să informeze în timp util si să asigure accesul ziari tilor la activitătile si actiunile de interes public organizate de institutia sau autoritatea publică;

d) să asigure, periodic sau de fiecare dată când activitatea institutiei ori a autoritătii publice prezintă un interes public imediat, difuzarea de comunicate, informări de presă, organizarea de conferinte de presă, interviuri sau briefinguri;

e) să difuzeze ziaristilor dosare de presă legate de evenimente sau de activităti ale institutiei ori autoritătii publice;

f) să nu refuze sau să nu retragă acreditarea unui ziarist decât numai pentru fapte care împiedică desfăsurarea normală a activitătii institutiei sau autoritătii publice respective si care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist;

g) în cazul retragerii acreditării unui ziarist, să asigure organismului de presă obtinerea acreditării pentru un alt ziarist.

Art. 30. - (1) Acreditarea se acordă, la cerere, ziaristilor si institutiilor de presă solicitante.  Legitimatiile de acreditare nu sunt transmisibile si se referă la prezenta fizică a ziaristului în sediul sau la activitătile autoritătii ori institutiei publice, la care accesul presei este permis.

(2) Acreditarea ziaristilor nu atrage controlul autoritătilor sau institutiilor publice ce au acordat acreditarea asupra materialelor publicate de ziaristul acreditat.

(3) Participarea ziaristilor la activitătile autoritătilor sau institutiilor publice nu va putea fi limitată ori restrictionată prin reglementări interne ce exced textului Legii nr. 544/2001.

 

CAPITOLUL VI

Sanctiuni

 

Art. 31. - Răspunderea disciplinară a functionarului desemnat pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 se stabileste conform Statutului functionarilor publici, statutelor speciale sau, după caz, Codului muncii.

Art. 32. - În cazul în care o persoană consideră că dreptul privind accesul la informatiile de interes public a fost încălcat, aceasta se poate adresa cu reclamatie administrativă conducătorului autoritătii sau institutiei publice căreia i-a fost solicitată informatia.

Art. 33. - Persoana care se consideră vătămată în drepturile sale poate depune reclamatia administrative prevăzută la art. 32 în termen de 30 de zile de la luarea la cunostintă a refuzului explicit sau tacit al angajatilor din cadrul autoritătii sau institutiei publice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 si ale prezentelor norme metodologice.

Art. 34. - În cazul în care reclamatia se dovedeste întemeiată, răspunsul la aceasta se transmite solicitantului care se consideră lezat în termen de 15 zile de la depunerea reclamatiei administrative. Acest răspuns va contine informatiile de interes public solicitate initial si, de asemenea, va mentiona sanctiunile disciplinare aplicate în cazul functionarului vinovat, în conditiile legii.

Art. 35. - (1) Pentru analiza reclamatiilor administrative ale persoanelor, vizând nerespectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 si ale prezentelor norme metodologice, la nivelul fiecărei autorităti sau institutii publice se constituie o comisie de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informatiile de interes public.

(2) Comisia de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informatiile de interes public va avea următoarele responsabilităti:

a) primeste si analizează reclamatiile persoanelor;

b) efectuează cercetarea administrativă;

c) stabileste dacă reclamatia persoanei privind încălcarea dreptului de acces la informatiile de interes public este întemeiată sau nu;

d) în cazul în care reclamatia este întemeiată, propune aplicarea unei sanctiuni disciplinare pentru personalul responsabil si comunicarea informatiilor de interes public solicitate. În cazul functionarilor publici culpabili comisia de analiză va informa despre rezultatul cercetării  administrative comisia de disciplină a autoritătii sau institutiei publice, care va propune aplicarea unei sanctiuni corespunzătoare, potrivit legii;

e) redactează si trimite răspunsul solicitantului.

Art. 36. - (1) Solicitantul care, după primirea răspunsului la reclamatia administrativă, se consideră în continuare lezat în drepturile sale prevăzute de lege, poate face plângere la sectia de contencios administrativ a tribunalului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenelor prevăzute la art. 7 din Legea nr. 544/2001.

(2) Scutirea de taxa de timbru pentru plângerea la tribunal si recursul la curtea de apel nu include si scutirea de la plata serviciilor de copiere a informatiilor de interes public solicitate.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 37. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice autoritătile administratiei publice centrale si locale si institutiile publice vor asigura spatiile necesare, precum si modificarea organigramelor, în vederea punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 544/2001.

Art. 38. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice se vor organiza compartimente de informare si relatii publice si vor fi elaborate reglementările interne de organizare si functionare aacestora.

Art. 39. - Informatizarea compartimentelor de informare si relatii publice va fi asigurată de institutiile si autoritătile publice, pe baza propunerilor aprobate de Guvern, în conditiile art. 24 din Legea nr. 544/2001.

Art. 40. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

CERERE - TIP

- model -

 

Denumirea autoritătii sau institutiei publice  

..........................................................................

Sediul/Adresa ..

Data .............................................................................

 

Stimate domnule/Stimată doamnă ..........................................................................,

 

Prin prezenta formulez o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. Doresc să primesc o copie de pe următoarele documente (petentul este rugat să enumere cât mai concret documentele sau informatiile solicitate):

.............................................................................................................

............................................................................................................

Doresc ca informatiile solicitate să îmi fie furnizate, în format electronic, la următoarea adresă de e-mail (optional): ................................................................................................................. .

Sunt dispus să plătesc taxele aferente serviciilor de copiere a documentelor solicitate (dacă se solicită copii în format scris).

 

Vă multumesc pentru solicitudine,

.......................................

(semnătura petentului)

 

Numele si prenumele petentului ......................................................................

Adresa ..........................................................

Profesia (optional) .......................................

Telefon (optional) ........................................

Fax (optional) ..............................................

 

ANEXA Nr. 2a)

la normele metodologice

 

RECLAMATIE ADMINISTRATIVĂ(1)

- model –

 

Denumirea autoritătii sau institutiei publice .........................................................................

Sediul/Adresa ..

Data .............................................................................

 

Stimate domnule/Stimată doamnă ....................................................,

Prin prezenta formulez o reclamatie administrativă, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, întrucât la cererea nr. ............. din data de ..................... am primit un răspuns negativ, la data de ........................................................., într-o scrisoare semnată de ........................... (completati numele respectivului functionar)

Documentele de interes public solicitate erau următoarele:

................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

Documentele solicitate se încadrează în categoria informatiilor de interes public, din următoarele considerente: ........................................

Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de a nu primi informatiile de interes public solicitate în scris/în format electronic, considerând că dreptul meu la informatie, conform legii, a fost lezat.

 

Vă multumesc pentru solicitudine,

.......................................

(semnătura petentului)

 

Numele si adresa petentului ............................

Adresa ...............................................................

Telefon ..............................................................

Fax ....................................................................

 

ANEXA Nr. 2b)

la normele metodologice

 

RECLAMATIE ADMINISTRATIVA (2)

- model -

 

Denumirea autoritătii sau institutiei publice ........................................................................

Sediul/Adresa ..

Data .............................................................................

 

Stimate domnule/Stimată doamnă ..........................................................................,

Prin prezenta formulez o reclamatie administrativă, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, întrucât la cererea nr. ............. din data de ..................... nu am primit informatiile solicitate în termenul legal, stabilit de lege. Documentele de interes public

solicitate erau următoarele:  ......................................................................................................

................................................................................................................................................

Documentele solicitate se încadrează în categoria informatiilor de interes public, din următoarele considerente: ....................................

Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de a nu primi informatiile de interes public solicitate în scris/în format electronic, considerând că dreptul meu la informatie, conform legii, a fost lezat.

 

Vă multumesc pentru solicitudine,

.......................................

(semnătura petentului)

 

Numele si adresa petentului ............................

Adresa ...............................................................

Telefon ..............................................................

Fax ....................................................................

 

ANEXA Nr. 3

la normele metodologice

 

RĂSPUNS LA CERERE

- model -

 

De la:

Denumirea autoritătii sau institutiei publice

...........................................................................................

Sediul/Adresa ...........

Persoana de contact

.............................................................................................

Către:

Numele si prenumele petentului

.......................................................................................

Adresa ......................

 

Stimate domnule/Stimată doamnă .............................................................,

În urma cererii dumneavoastră nr. ............. din data de ...................., prin care, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, solicitati o copie de pe următoarele documente: ..................................................................................................................

( ) vă trimitem, în anexa la prezenta scrisoare, informatiile solicitate;

(2) vă informăm că informatiile solicitate nu au putut fi identificate si expediate în termenul

initial de 10 zile, urmând să vă parvină în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii dumneavoastră;

(3) vă informăm că pentru rezolvarea cererii dumneavoastră trebuie să vă adresati la ................................. întrucât institutia noastră nu detine informatiile solicitate;

(4) vă informăm că informatiile solicitate nu se încadrează în categoria informatiilor de interes public, fiind exceptate de la accesul liber al cetătenilor;

(5) vă informăm că informatiile solicitate nu există în baza de date a institutiei noastre.

Informatiile solicitate v-au fost furnizate în format electronic, la următoarea adresă de e-mail (optional): ....................................

Taxele aferente serviciilor de copiere a documentelor solicitate sunt următoarele (când este cazul): ................... .

 

Al dumneavoastră,

.......................................

(semnătura functionarului)

 

ANEXA Nr. 4

la normele metodologice

 

RĂSPUNS LA RECLAMATIE

- model -

 

De la:

Denumirea autoritătii sau institutiei publice .........................................................................

Sediul/Adresa ...........

Persoana de contact ..............................................................................................................

Data ...........................

Către:

Numele si prenumele petentului .............................................................................................

Adresa .....................

 

Stimate domnule/Stimată doamnă .......................................................................................,

În urma reclamatiei dumneavoastră nr. .......................... din data de ......................., conform

Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, după răspunsul negativ primit/întârzierea răspunsului la cererea nr. ................... din data de ..........................., prin care, conform legii sus-mentionate, solicitati documentele de mai jos: ...................................................

vă informăm că decizia de a nu primi (la termen) documentele solicitate:

(1) se încadrează în prevederile legii, fiind vorba despre informatii exceptate de la accesul liber al cetătenilor;

(2) nu se încadrează în prevederile legii, fiind o eroare a unui functionar. Vă asigurăm, cu scuzele noastre, că informatiile de interes public solicitate vă vor fi transmise în termenul legal de 15 zile. Functionarul vinovat pentru decizia eronată în ceea ce vă priveste a fost sanctionat cu ................................ .

 

Al dumneavoastră,

...................................

(semnătura conducătorului

autoritătii sau institutiei publice)

 

ANEXA Nr. 5

la normele metodologice

 

REGISTRU

pentru înregistrarea cererilor si răspunsurilor privind accesul la informatiile de interes public

- model -

 

Nr. si data cererii

Numele si prenumele solicitantului

Informatiile solicitate

Raspunsul

Nr si data raspunsului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


*) După caz: Da, acces liber; Termen de 30 de zile; Trimis la ................. (altă institutie); Nu, informatie exceptată; Nu, informatie inexistentă.

 

ANEXA Nr. 6

la normele metodologice

 

CADRU ORIENTATIV

pentru elaborarea raportului anual de activitate al autoritătii sau institutiei publice

 

Un raport de activitate va trebui să prezinte următoarele elemente standard:

1. misiunea autoritătii sau institutiei publice, precum si obiectivele care trebuia atinse în perioada de raportare;

2. indici de performantă, cu prezentarea gradului de realizare a acestora;

3. scurtă prezentare a programelor desfăsurate si a modului de raportare a acestora la obiectivele autoritătii sau institutiei publice;

4. raportarea cheltuielilor, defalcate pe programe;

5. nerealizări, cu mentionarea cauzelor acestora (acolo unde este cazul);

6. propuneri pentru remedierea deficientelor.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

 

ORDIN

privind aprobarea Normei de metrologie legală CEE “NML CEE-71/319 -

Contoare volumetrice pentru lichide, altele decât apa”

 

Ministrul industriei si resurselor,

având în vedere prevederile art. 26 din Hotărârea Guvernului nr. 1.055/2001 privind conditiile de introducere pe piată a mijloacelor de măsurare,

în baza art. 3 pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 853/1999 privind organizarea si functionarea Biroului Român de Metrologie Legală,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificările ulterioare,

emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Norma de metrologie legală CEE “NML CEE-71/319 - Contoare volumetrice pentru lichide, altele decât apa”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la data de 5 noiembrie 2002.

 

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

 

Bucuresti, 18 februarie 2002.

Nr. 36.

 

ANEXĂ

 

NORMA DE METROLOGIE LEGACEE “NML CEE-71/319 –Contoare volumetrice pentru lichide, altele decât apa”

 

Art. 1. - Prezenta normă de metrologie legală CEE se aplică în cazul contoarelor volumetrice pentru lichide, altele decât apa, care permit măsurarea volumelor si în care lichidul produce mi carea peretilor mobili ai camerelor de măsurare.

Art. 2. - Se admite aplicarea marcajelor CEE pe contoarele volumetrice care îndeplinesc prevederile prezentei norme de metrologie legală CEE.

Art. 3. - Contoarele volumetrice se supun controlului metrologic prin aprobare de model CEE si verificare initială CEE, în conformitate cu prevederile pct. 1.2.1 sau 1.2.2, după caz, din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.055/2001 privind conditiile de introducere pe piată a mijloacelor de măsurare si în conditiile stabilite în anexa la prezenta normă de metrologie legală CEE.

Art. 4. - Introducerea pe piată si/sau punerea înfunctiune a contoarelor volumetrice pentru lichide, altele decât apa, nu poate fi împiedicată, interzisă sau restrictionată dacă acestea poartă marcajele CEE pentru aprobare de model si verificare initială, prevăzute la pct. 3.2 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.055/2001, sau dacă sunt fabricate într-un stat membru al Uniunii Europene si poartă marcajele CEE corespunzătoare.

Art. 5. - Anexa face parte integrantă din prezenta normă de metrologie legală CEE.

 

ANEXĂ

la NML CEE-7 /3 9

 

CAPITOLUL I

Conditii pentru contoarele pentru lichide, altele decât apa

 

1. Terminologie

1.1. Contorul volumetric pentru lichide este un mijloc de măsurare compus dintr-un dispozitiv de măsurare si un dispozitiv indicator. În general acesta face parte dintr-un sistem de măsurare.

1.2. Sistemul de măsurare pentru lichide este un mijloc de măsurare care cuprinde atât contorul propriu-zis, cât si echipamentele auxiliare, care pot fi asociate cu el, toate dispozitivele necesare pentru a asigura o măsurare corectă si orice dispozitiv suplimentar, destinat să faciliteze operatiunile de măsurare.

1.3. Livrarea minimă este cel mai mic volum de lichid care poate fi măsurat cu un anumit model de contor.

1.4. Volumul ciclic este volumul de lichid care corespunde unui ciclu de functionare a dispozitivului de măsurare, adică secventei mi cărilor la sfâr itul căreia toate organele mobile ale dispozitivului de măsurare revin pentru prima dată în aceeasi pozitie ca în momentul initial.

1.5. Abaterea periodică este diferenta maximă, în timpul unui ciclu de functionare, dintre volumul dezlocuit prin mi carea componentelor si volumul arătat de dispozitivul indicator conectat la dispozitivul de măsurare, fără jocuri sau alunecări, astfel încât să indice, la sfârsitul ciclului si pentru acest ciclu, un volum egal cu volumul ciclic.

2. Dispozitiv indicator

2.1. Contoarele trebuie să aibă un dispozitiv indicator care să indice volumul măsurat în cm 3 sau în mm 3 , în dm 3 ori în litri sau în m 3 .

2.2. Într-un dispozitiv indicator având unul sau maimulte elemente, acel element care are valoarea diviziunii scării cea mai mică este denumit primul element.

2.3. Legătura dintre dispozitivul indicator si dispozitivul de măsurare trebuie să fie sigură, durabilă si efectuată printr-o conexiune mecanică sau printr-un dispozitiv cu magnet permanent.

2.4.1. Citirea indicatiei trebuie să fie sigură, usoară si clară.

2.4.2. Dacă dispozitivul indicator are mai multe elemente, constructia sa trebuie realizată astfel încât citirea indicatiei să poată fi făcută prin simpla juxtapunere a indicatiilor diferitelor elemente.

2.5. Valoarea maximă a indicatiei dispozitivului indicator trebuie să fie de forma 1 x 10 n , 2 x 10 n sau 5 x 10 n , n fiind un număr întreg, pozitiv sau negativ, ori zero.

2.6. Miscarea unui element poate fi continuă sau discontinuă.

2.7. Când partea mobilă a unui element are o miscare continuă, scara gradată si indicele acesteia trebuie să permită determinarea cantitătii măsurate pentru orice pozitie în care elementul se poate opri.

2.8. Valoarea diviziunii scării primului element trebuie să fie de forma 1 x 10 n , 2 x 10 n sau 5 x 10 n unităti de măsură legale pentru volum.

2.9. Exceptând elementul care corespunde valorii maxime a indicatiei dispozitivului indicator, valoarea unei rotatii a unui element trebuie să fie de forma 10 n unităti de măsură legale, în cazul în care scara gradată de pe acest element este complet vizibilă.

2.10. Când un element este constituit dintr-o scară circulară fixă si un indice rotitor, directia de rotatie a acestui indice trebuie să fie în sensul acelor de ceasornic.

2.11. La un dispozitiv indicator cu mai multe elemente fiecare rotatie a părtii în mi care a elementului, a cărei gradatie este în întregime vizibilă, trebuie să corespundă cu valoarea diviziunii scării următorului element.

2.12. La un dispozitiv indicator cu mai multe elemente indicele unui element cu mi care discontinuă, în afară de primul element, trebuie să se miste înainte cu o cifră, în timp ce precedentul element se mi că nu mai mult de o zecime din rotatia sa. Această mi care înainte trebuie să înceteze când precedentul element indică zero.

2.13. Când un dispozitiv indicator are mai multe elemente si când numai o parte a celui de-al doilea si a următoarelor elemente este vizibilă în fereastră, miscarea acestor elemente trebuie să fie discontinuă. Miscarea primului element poate fi continuă sau discontinuă.

2.14. Dacă indicatia este dată de cifre în linie si mi carea primului element este discontinuă, este permisă marcarea unuia sau mai multor zerouri fixe, la dreapta acestui element.

2.15. Când primul element are o portiune din scara sa vizibilă într-o fereastră si are o mi care continuă poate să rezulte o ambiguitate în citire, care trebuie eliminată în măsura în care este posibil. Pentru a realiza acest lucru si pentru a permite citirea prin interpolare dimensiunea ferestrei, paralelă cu directia de mi care a scării, nu trebuie să fie mai mică de 1,5 ori distanta dintre centrele liniilor a două repere gradate numerotate consecutiv, astfel încât cel putin două repere gradate, dintre care unul va avea o cifră, să fie mereu vizibile. Fereastra poate să fie asimetrică fată de repere.

2.16. La o scară cu repere gradate acestea trebuie să aibă aceeasi grosime constantă de-a lungul lor si să nu depăsească un sfert din distanta dintre centrele liniilor a două repere consecutive. Reperele corespunzătoare pentru 1 x 10 n , 2 x 10 n sau 5 x 10 n unităti de măsură legale trebuie să se diferentieze numai prin diferenta lor de lungime.

2.17. Distanta reală sau aparentă dintre axele a două repere gradate, consecutive nu trebuie să fie mai mică de 2 mm.

2.18. Înăltimea reală sau aparentă a cifrelor nu trebuie să fie mai mică de 4 mm.

3. Dispozitiv de calibrare

3.1. Contoarele trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de calibrare care să permită modificarea raportului dintre volumul indicat si cel real care traversează contorul.

3.2. Când acest dispozitiv modifică raportul într-o manieră discontinuă, diferenta dintre două valori consecutive ale acestui raport nu trebuie să fie mai mare de 0,002.

3.3. Reglarea prin intermediul montării în derivatie a contorului este interzisă.

4. Conditii speciale privind livrarea minimă

4.1. Livrarea minimă trebuie să fie astfel încât fiecare dintre următoarele valori să nu fie mai mare decât eroarea tolerată pentru acest volum, specificată la pct. 2 si 3 din cap. II:

(1) volumul corespunzător mi cării cu 2 mm a scării primului element al dispozitivului indicator si unei cincimi din valoarea diviziunii, când primul element are o mi care continuă;

(2) volumul corespunzător mi cării a două cifre consecutive, când primul element are o mi care discontinuă;

(3) eroarea care, în conditii normale de functionare, este cauzată de jocul sau de alunecarea între dispozitivul de măsurare si primul element al dispozitivului indicator;

(4) dublul abaterii periodice.

4.2. La determinarea livrării minime trebuie să se tină seama, dacă este necesar, de efectul componentelor aditionale ale dispozitivului de măsurare.

4.3. Livrarea minimă trebuie să fie de forma 1 x 10 n , 2 x 10 n sau 5 x 10 n , n fiind un număr întreg, pozitiv sau negativ, ori zero.

5. Debitul maxim si debitul minim

5.1. Debitul maxim si debitul minim sunt specificate în certificatul aprobării de model, în concordantă cu rezultatele obtinute în timpul probelor. Contorul trebuie să functioneze la debitul său maxim, pentru o perioadă determinată, specificată în certificatul de aprobare de model, fără să prezinte o schimbare sensibilă a calitătii măsurărilor sale.

5.2. Raportul dintre debitul maxim si debitul minim trebuie să fie de cel putin 10 pentru contoare în general si de cel putin 5 pentru contoarele pentru gaze lichefiate.

6. Efectul naturii lichidului, al temperaturii si al presiunii

6.1. În certificatul aprobării de model al unui contor trebui să fie specificate felul lichidului sau lichidelor pentru care contorul este destinat, limitele intervalului de temperatură a lichidului care trebuie să fie măsurat, în cazul în care aceste limite sunt sub –10şC sau peste +50şC, si presiunea maximă de lucru.

6.2. Încercările efectuate în scopul obtinerii aprobării de model a unui contor trebuie să demonstreze că variatia erorilor datorate variatiei maxime a presiunii si temperaturii, în limitele care vor fi specificate în certificatul aprobării de model, nu trebuie să depăsească, pentru fiecare dintre acesti factori, jumătate din valorile stabilite la pct. 1, 2 si 3 din cap. II.

7. Erorile tolerate ale contorului

7.1. Când verificarea initială a unui sistem de măsurare este precedată de verificarea initială CEE a contorului, conform art. 3 din prezenta normă de metrologie legală CEE, erorile tolerate în timpul verificărilor metrologice sunt egale cu jumătatea erorilor tolerate, specificate la pct. 1, 2 si 3 din cap. II, dar nu mai mici de 0,3% din cantitatea măsurată, dacă lichidul utilizat este acelasi cu cel pentru care este destinat contorul.

7.2. În cazul în care exactitatea măsurării nu este suficientă ca să permită îndeplinirea conditiei prevăzute la pct. 7.1, în certificatul aprobării de model pot fi majorate erorile tolerate, în limitele celor specificate la pct. 1, 2 si 3 din cap. II.

7.3. De asemenea, în certificatul aprobării de model se pot reduce si/sau se pot modifica erorile tolerate, când verificarea de mai sus se face numai cu unul dintre lichidele prevăzute sau cu un alt lichid.

În ultimul caz (când lichidul folosit la verificare este diferit de cel pentru care este destinat contorul) în certificatul aprobării de model trebuie să se specifice valorile debitului din timpul verificărilor, altele decât cele cuprinse între debitul maxim si debitul minim.

8. Inscriptii

8.1. Fiecare contor trebuie să prezinte, în mod vizibil si de ne ters, pe cadranul dispozitivului indicator sau pe o plăcută specială, următoarele mentiuni:

a) simbolul aprobării de model CEE;

b) marca de identificare sau numele producătorului;

c) descrierea producătorului, dacă există;

d) numărul de serie al contorului si anul de fabricatie;

e) volumul ciclic;

f) debitul maxim si debitul minim;

g) presiunea maximă de lucru;

h) intervalul de temperatură, în cazul în care lichidul poate fi măsurat la o temperatură sub –10şC sau peste +50şC;

i) natura lichidului sau lichidelor care trebuie să fie măsurate si limitele viscozitătii cinematice sau dinamice, când numai indicatia naturii lichidului nu este suficientă pentru determinarea viscozitătii lichidului sau lichidelor.

8.2. Unitatea de măsură a volumului măsurat sau simbolul acesteia, precum si livrarea minimă trebuie să fie vizibil marcate pe cadranul dispozitivului indicator.

8.3. În cazul în care sensul de curgere a lichidului nu rezultă în mod evident, acesta trebuie să fie indicat printr-o săgeată pe carcasa contorului.

8.4. La contoarele care măsoară lichide alimentare si care pot fi demontate numărul de serie sau ultimele trei cifre ale acestui număr trebuie să fie inscriptionate si pe componentele a căror înlocuire poate afecta rezultatele măsurărilor.

8.5. Dispozitivul indicator poate avea un semn special si un număr de identificare.

9. Sigilare si marcare

9.1. Sigilarea trebuie să prevină accesul la părtile ce pot modifica calibrarea si demontarea, chiar partială, a contorului, când aceste demontări nu sunt autorizate în certificatul aprobării de model (contoarele care măsoară lichide alimentare si care pot fi demontate).

9.2. Pentru aplicarea marcajului CEE trebuie să fie prevăzut un loc special pe o componentă principală, vizibilă, fără demontare pe dispozitivul de măsurare, pe dispozitivul indicator sau pe carcasa acestora.

9.3. Certificatul aprobării de model trebuie să prevadă locul pentru aplicarea mărcii pe componentele interschimbabile ale contorului, care pot fi demontate, alături de numărul de serie la care se face referire în pct. 8.4.

 

CAPITOLUL II

Erorile tolerate ale sistemelor de măsurare

 

1. Când un contor este încorporat într-un sistem de măsurare, erorile tolerate, pozitive sau negative, la verificarea initială a sistemului, în conditii normale de functionare si în limitele de functionare specificate în certificatul de aprobare de model, sunt prezentate în tabelul de mai jos, în functie de cantitătile măsurate.

 

Cantitătile măsurate

Erorile tolerate

de la 0,02 la 0,1 l

± 2 ml

de la 0,1 la 0,2 l

± 2% din cantitatea măsurată

de la 0,2 la 0,4 l

± 4 ml

de la 0,4 la 1 l

± 1% din cantitatea măsurată

de la 1 la 2 l

± 10 ml

2 l sau mai mult

± 0,5% din cantitatea măsurată

 

2. Eroarea tolerată pentru livrarea minimă este dublul valorii specificate la pct. 1 si, indiferent de cantitatea măsurată, eroarea tolerată nu poate fi mai mică decât cea permisă la livrarea minimă.

3. Datorită dificultătilor inerente procesului de testare erorile tolerate sunt dublul celor specificate la pct. 1 si 2, când sunt aplicate sistemelor de măsurare a gazelor lichefiate ori a altor lichide măsurate la o temperatură sub –10şC sau pete + 50şC si sistemelor care au debitul minim mai mic de 1 l/oră.

4. Dacă la verificarea initială erorile sunt toate în acelasi sens, cel putin una dintre ele nu trebuie să depăsească limitele specificate la pct. 7.1 din cap. I.