MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 807         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 6 noiembrie 2002

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

29. - Hotărâre privind participarea României la Misiunea de Politie a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia-Hertegovina cu 75 de politisti în cadrul fortei în asteptare si în zona de responsabilitate

 

30. - Hotărâre privind modificarea componentei nominale a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană

 

31. - Hotărâre privind numirea unui membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare

 

DECRETE

 

880. - Decret privind completarea Decretului nr. 816 din 14 octombrie 2002

 

881. - Decret pentru înaintarea în gradul de general maior a doi generali de brigadă, precum si pentru acordarea gradului de general de flotilă aeriană, respectiv de general de brigadă, la trecerea în rezervă, unui comandor inginer si unui colonel din Ministerul Apărării Nationale

 

882. - Decret pentru acordarea gradului profesional de chestor de politie unor comisari sefi de politie din Ministerul de Interne

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 262 din 15 octombrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 244 din Codul de procedură civilă si a “ordinului Parchetului dat organelor de cercetare ale politiei de a cere încuviintarea începerii urmăririi penale parchetului de care apartine”

 

Decizia nr. 286 din 30 octombrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind participarea României la Misiunea de Politie a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia-Hertegovina cu 75 de politisti în cadrul fortei în asteptare si în zona de responsabilitate

 

Având în vedere solicitarea Presedintelui României, adresată celor două Camere ale Parlamentului, pentru a aproba participarea României la Misiunea de Politie a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia-Hertegovina cu 75 de politisti în cadrul fortei în asteptare si în zona de responsabilitate,

în temeiul prevederilor art. 48 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Române, ale art. 5 alin. 1 din Legea apărării nationale a României nr. 45/1994, modificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2000, aprobată si modificată prin Legea nr. 398/2001, si ale art. 1 pct. 27 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă participarea României la Misiunea de Politie a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia-Hertegovina cu 75 de politisti în cadrul fortei în asteptare, începând cu data de 1 ianuarie 2003 până la încheierea misiunii.

(2) Din numărul politistilor prevăzut la alin. (1) 10 politisti vor participa la actiuni specifice în zona de responsabilitate, 6 dintre acestia urmând a fi prezenti în teren începând cu data de 25 noiembrie 2002.

Art. 2. - Conditiile de punere la dispozitie a efectivelor prevăzute la art. 1 vor fi negociate între Guvernul României si Uniunea Europeană.

Art. 3. - Finantarea participării la misiune se va asigura din resursele bugetare aprobate Ministerului de Interne.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 4 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2002.

Nr. 29.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea componentei nominale a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Parlamentului României nr. 49/2000 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană, cu modificările ulterioare, se modifică în sensul că doamna deputat Smaranda Ionescu, apartinând Grupului parlamentar al P.R.M., este desemnată în calitatea de membru al acestei comisii în locul domnului deputat Nicolae Leonăchescu.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 4 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2002.

Nr. 30.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind numirea unui membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare

 

În temeiul art. 3 alin. (1) si (2) si al art. 4 din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 514/2002,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Paul-Gabriel Miclăus este numit membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare în functia de comisar, pentru un mandat de 5 ani, începând cu data de 4 noiembrie 2002.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 4 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2002.

Nr. 31.

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind completarea Decretului nr. 816 din 14 octombrie 2002

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Prevederile Decretului nr. 816 din 14 octombrie 2002 se completează cu următorul alineat:

“Decoratia se va acorda după îndeplinirea cerintelor legii Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.”

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2002.

Nr. 880.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru înaintarea în gradul de general maior a doi generali de brigadă, precum si pentru acordarea gradului de general de flotilă aeriană, respectiv de general de brigadă, la trecerea în rezervă, unui comandor inginer si unui colonel din Ministerul Apărării Nationale

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 99 din Constitutia României, precum si ale art. 4 lit. f) pct. 28 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, având în vedere propunerile ministrului apărării nationale si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. S-100/2002,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Pe data de 1 noiembrie 2002 se acordă gradul de general maior domnilor generali de brigadă Serban Marin Marinescu si Serban-Nicolae Gheorghe Rădulescu-Bărbulet.

Art. 2. - Pe data de 30 noiembrie 2002 domnului comandor inginer Vergil Titu Popescu-Antohi si domnului colonel George Ion Sotir li se acordă gradul de general de flotilă aeriană, respectiv de general de brigadă, si se trec în rezervă cu noul grad.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2002.

Nr. 881.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru acordarea gradului profesional de chestor de politie unor comisari sefi de politie din Ministerul de Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 99 din Constitutia României, precum si ale art. 4 lit. f) pct. 28 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, având în vedere propunerea ministrului de interne si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 103/2002,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Pe data de 1 noiembrie 2002 se acordă gradul profesional de chestor de politie comisarilor sefi de politie prevăzuti în anexa la prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2002.

Nr. 882.

 

ANEXĂ

 

- domnul Mircea Nicolae Bucur;

- domnul Alexandru Alexandru Burian;

- domnul Vasile Ioan Ciocan-Maior;

- domnul Bujor Nicolae Florescu;

- domnul Iamandi Neculai Luca;

- domnul Ilie Nicolae Nicolae;

- domnul Ionel Florea Nicolae;

- domnul Nelu Ioan Pop;

- domnul Vasile Ion Popa;

- domnul Ion Gheorghe Stoica;

- domnul Nicolae-Gheorghe Gheorghe Suteu.

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 262

din 15 octombrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 244 din Codul de procedură civilă si a “ordinului Parchetului dat organelor de cercetare ale politiei de a cere încuviintarea începerii urmăririi penale parchetului de care apartine”

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 244 din Codul de procedură civilă si a “ordinului Parchetului dat organelor de cercetare ale politiei de a cere încuviintarea începerii urmăririi penale parchetului de care apartine”, exceptie ridicată de Verona Tiriba în Dosarul nr. 9/2002 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civilă.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei si avocat Marilena Minjina, pentru partea Virgil Iacob, lipsă fiind Societatea Comercială “Rial” - S.R.L. din Brasov, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, autorul exceptiei solicită admiterea acesteia, sustinând că dispozitiile art. 244 din Codul de procedură civilă, precum si “ordinul Parchetului dat organelor de cercetare ale politiei de a cere încuviintarea începerii urmăririi penale parchetului de care apartine” contravin prevederilor constitutionale invocate în motivarea exceptiei.

Virgil Iacob, prin reprezentant, solicită respingerea exceptiei, apreciind că prevederile art. 244 din Codul de procedură civilă nu contravin dispozitiilor constitutionale.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca fiind inadmisibilă, a exceptiei de neconstitutionalitate referitoare la “ordinul Parchetului dat organelor de cercetare ale politiei de a cere încuviintarea începerii urmăririi penale parchetului de care apartine”, arătând că, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constitutională decide numai asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante, de care depinde solutionarea cauzei. În ceea ce priveste prevederile art. 244 din Codul de procedură civilă, solicită respingerea, ca nefondată, a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât acestea nu contravin dispozitiilor constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 februarie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 9/2002, Curtea de Apel Brasov - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 244 din Codul de procedură civilă si a “ordinului Parchetului dat organelor de cercetare ale politiei de a cere încuviintarea începerii urmăririi penale parchetului de care apartine”, exceptie ridicată de Verona Tiriba.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că dispozitiile art. 244 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile art. 4, 11, art. 24 alin. (1), art. 41 si 54 din Constitutie “prin aceea că stabilesc facultatea si nu obligatia instantei de a suspenda judecata în cazul în care solutionarea procesului depinde de existenta sau inexistenta unui drept care face obiectul altei judecăti, precum si în cazul în care una dintre părti se înscrie în fals împotriva unui act care face obiectul judecătii, indiferent dacă s-a început sau nu urmărirea penală”. De asemenea, se consideră a fi neconstitutional si ordinul parchetului, dat organelor de cercetare ale politiei, de a cere încuviintarea începerii urmăririi penale parchetului de care apartine. Se apreciază că “ambele prevederi sunt neconstitutionale si conduc la ilegalităti si arbitrarii, care tind să modifice legea penală si civilă, încălcându-se si principiul ierarhiei actelor normative”.

Curtea de Apel Brasov - Sectia civilă consideră neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate. Se arată în acest sens că art. 244 din Codul de procedură civilă nu încalcă drepturile constitutionale, ci dă posibilitatea instantei să aprecieze dacă motivele invocate sunt de natură a impune suspendarea judecătii cauzei până la solutionarea cauzei care face obiectul unei alte judecăti si a cărei dezlegare atârnă în tot sau în parte de existenta sau inexistenta unui drept ce face obiectul unei alte judecăti.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât dispozitiile art. 244 din Codul de procedură civilă “asigură părtilor exercitarea neîngrădită a drepturilor procesuale atât în ceea ce priveste luarea măsurii suspendării procesului, cât si controlul jurisdictional al solutiei pronuntate”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, pe de o parte, dispozitiile art. 244 din Codul de procedură civilă si, pe de altă parte, “ordinul Parchetului dat organelor de cercetare ale politiei de a cere încuviintarea începerii urmăririi penale parchetului de care apartine”.

I. Dispozitiile art. 244 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001, au următorul continut: “Instanta poate suspenda judecata:

1. când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecăti;

2. când s-a început urmărirea penală pentru o infractiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea.

Suspendarea va dăinui până când hotărârea pronuntată în pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabilă.” Autorul exceptiei sustine că aceste prevederi legale încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 4, privind unitatea poporului român si egalitatea între cetăteni, ale art. 11, referitoare la dreptul international si dreptul intern, ale art. 24 alin. (1), privind garantarea dreptului la apărare, ale art. 41 alin. (2) teza întâi, privind ocrotirea în mod egal, indiferent de proprietar, a proprietătii private, si ale art. 54, privind exercitarea cu bună-credintă a drepturilor si libertătilor constitutionale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Suspendarea judecătii reprezintă un incident în cursul desfăsurării acesteia, constând în oprirea vremelnică a procedurii de judecată din cauza unor împrejurări voite de părti sau independente de vointa lor. Prevederile art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă reglementează un caz de suspendare facultativă a judecătii, si anume când s-a început urmărirea penală pentru o infractiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea. Textul evocă ipoteza când actiunea civilă este sau devine dependentă de solutia ce s-ar da în actiunea penală.

Temporizarea rezolvării actiunii civile până la solutionarea irevocabilă a celei penale este justificată si consacrată ca atare si de prevederile art. 19 alin. 2 din Codul de procedură penală, din moment ce, cum precizează art. 244 pct. 2 teza finală, constatarea infractiunii “ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea”. În acelasi sens, nu trebuie ignorate nici prevederile art. 22 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora hotărârea definitivă a instantei penale are autoritate de lucru judecat, în fata instantei civile, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a săvârsit-o si a vinovătiei acesteia. Asupra oportunitătii suspendării, în ipoteza prevăzută la art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă, apreciază instanta, norma în discutie are un caracter permisiv. Totodată, Curtea constată că invocarea, în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, a dispozitiilor constitutionale ale art. 4, 11, art. 24 alin. (1) si ale art. 41 alin. (2) teza întâi nu este relevantă, neavând nici o concludentă pentru solutionarea cauzei.

În ceea ce priveste încălcarea prevederilor art. 54 din Legea fundamentală, este de observat că, prin caracterul lor permisiv, dispozitiile art. 244 din Codul de procedură civilă, departe de a nesocoti textul constitutional, în realitate, îi dau expresie, judecătorul având posibilitatea să cenzureze în fiecare caz utilitatea suspendării, evitând prelungirea artificială si nejustificată a procesului si asigurând astfel părtilor exercitarea drepturilor procesuale cu bună-credintă, fără a aduce atingere drepturilor si intereselor legitime ale celorlalte părti.

II. Referitor la cea de-a doua critică de neconstitutionalitate, Curtea observă că dispozitiile art. 144 lit. c) din Constitutie prevăd în mod expres si limitativ competenta Curtii Constitutionale, în sensul că aceasta “hotărăste asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor”. Art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, reluând această dispozitie constitutională, precizează competenta Curtii de a “decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, de care depinde solutionarea cauzei”. De asemenea, dispozitiile alin. (6) al art. 23 din Legea nr. 47/1992 prevăd că, “Dacă exceptia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta o respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constitutională”. Deoarece în cauză instanta sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a “ordinului Parchetului dat organelor de cercetare ale politiei de a cere încuviintarea începerii urmăririi penale parchetului de care apartine” nu a aplicat dispozitiile art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, revine Curtii Constitutionale să constate că, întrucât acesta nu intră sub incidenta controlului de constitutionalitate, exceptia având un astfel de obiect urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 244 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Verona Tiriba în Dosarul nr. 9/2002 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civilă.

2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a “ordinului Parchetului dat organelor de cercetare ale politiei de a cere încuviintarea începerii urmăririi penale parchetului de care apartine”, exceptie invocată de acelasi autor în aceeasi cauză.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 octombrie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 286

din 30 octombrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicată de Ioan Codoreanu, Voichita Codoreanu, Dan Codoreanu, Iulia Maria Codoreanu si Romul Popa în Dosarul nr. 798/2002 al Tribunalului Sibiu.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 29 octombrie 2002 si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea a amânat pronuntarea pentru data de 30 octombrie 2002.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 16 aprilie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 798/2002, Tribunalul Sibiu a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Ioan Codoreanu, Voichita Codoreanu, Dan Codoreanu, Iulia Maria Codoreanu si Romul Popa într-o cauză având ca obiect cererea reconventională formulată de acestia pentru obligarea proprietarului imobilului la plata despăgubirilor pentru sporul de valoare adus locuintei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul criticat, care dispune că în cazul imobilelor preluate abuziv de către stat obligatia de despăgubire a chiriasilor pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinatia de locuintă revine statului, încalcă prevederile art. 41 din Constitutie, referitoare la ocrotirea proprietătii private.

Se apreciază că prin aceste dispozitii proprietarul imobilului este absolvit în mod gratuit de plată, “ajungându-se chiar la o îmbogătire fără justă cauză”, iar “sporul de valoare este pus în sarcina statului”.

Tribunalul Sibiu apreciază că dispozitiile criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, ci, dimpotrivă, ele asigură persoanelor îndreptătite protectia reală, efectivă din partea statului.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât prin art. 49 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 “legiuitorul a făcut aplicarea dispozitiilor constitutionale continute în art. 41 alin. (1), potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, potrivit cărora “În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat fără titlu valabil, obligatia de despăgubire revine statului sau unitătii detinătoare”.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii de lege contravin art. 41 din Constitutie, care prevede: “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege.

(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire.

(4) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăti imobiliare, cu obligatia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritătii.

(5) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) si (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergentă,prin justitie.

(6) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinătăti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

(7) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai în conditiile legii.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională retine următoarele:

Art. 49 din Legea nr. 10/2001 contine dispozitii în legătură cu dreptul la despăgubire al chiriasilor pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinatia de locuintă restituite în natură, precum si cu privire la sarcina suportării acestor despăgubiri, având în vedere situatia juridică a imobilului restituit. Astfel, potrivit alin. (2) al art. 49, în cazul în care imobilul ce se restituie a fost preluat cu titlu, obligatia de despăgubire revine persoanei îndreptătite, iar potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, pentru imobilele preluate fără titlu valabil obligatia de despăgubire revine statului sau unitătii detinătoare. Critica de neconstitutionalitate vizează dispozitiile acestui din urmă alineat, care, în opinia autorului exceptiei, contravin art. 41 din Constitutie prin aceea că proprietarul imobilului este absolvit în mod gratuit de plată, “ajungându-se chiar la o mbogătire fără justă cauză”, iar “sporul de valoare este pus în sarcina statului”.

Curtea constată că această critică este neîntemeiată.

Reglementarea prin alin. (3) al art. 49 din lege, în sarcina statului sau a unitătii detinătoare, a obligatiei de despăgubire a chiriasului pentru sporul de valoare adus imobilului preluat fără titlu valabil nu reprezintă o îmbogătire fără justă cauză a proprietarului care a fost lipsit de folosinta imobilului ce se restituie si nici o încălcare a art. 41 din Constitutie, ci, dimpotrivă, este chiar în spiritul prevederilor acestui text, care dispune cu privire la “Protectia proprietătii private”.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Ioan Codoreanu, Voichita Codoreanu, Dan Codoreanu, Iulia Maria Codoreanu si Romul Popa în Dosarul nr. 798/2002 al Tribunalului Sibiu.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 octombrie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu