MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 824         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 14 noiembrie 2002

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

610. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Albania cu privire la cooperarea în domeniul combaterii terorismului, a crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, precum si a altor activităti ilegale, semnat la Bucuresti la 7 iunie 2002

 

Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Albania cu privire la cooperarea în domeniul combaterii terorismului, a crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, precum si a altor activităti ilegale

 

895. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Albania cu privire la cooperarea în domeniul combaterii terorismului, a crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, precum si a altor activităti ilegale, semnat la Bucuresti la 7 iunie 2002

 

861. - Decret privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri din Ministerul de Interne

 

862. - Decret privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri din Ministerul de Interne

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI

ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

146. - Ordonantă de urgentă privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului

 

1.207. - Hotărâre privind finantarea proiectului “Monument pentru cinstirea memoriei soldatilor români căzuti în timpul celui de-al doilea război mondial si înhumati la Mariino - Ucraina” din fondurile pentru promovarea imaginii externe a României

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

187. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale pentru aprobarea Criteriilor privind continutul documentatiilor pentru metodele de exploatare cadru în mine si cariere/balastiere

 

488. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea examenului pentru dobândirea calitătii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare”, precum si privind activitatea expertilor tehnici extrajudiciari în specialitatea “vânătoare”

 

819/287. - Ordin al ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 85/65/2002 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate si a Normelor metodologice privind finantarea, raportarea si controlul indicatorilor prevăzuti în programele, respectiv în subprogramele de sănătate finantate din bugetul Ministerului Sănătătii si Familiei si din bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate în anul 2002

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Albania cu privire la cooperarea în domeniul combaterii terorismului, a crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, precum si a altor activităti ilegale, semnat la Bucuresti la 7 iunie 2002

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Albania cu privire la cooperarea în domeniul combaterii terorismului, a crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, precum si a altor activităti ilegale, semnat la Bucuresti la 7 iunie 2002.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 23 septembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 14 octombrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 6 noiembrie 2002.

Nr. 610.

 

ACORD

între Guvernul României si Guvernul Republicii Albania cu privire la cooperarea în domeniul combaterii terorismului,

a crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, precum si a altor activităti ilegale

 

Guvernul României si Guvernul Republicii Albania, denumite în continuare părti contractante,

urmărind să contribuie la dezvoltarea contactelor bilaterale dintre ele,

interesate să coopereze în lupta împotriva criminalitătii, în special a criminalitătii organizate,

dorind să îsi intensifice eforturile lor conjugate în lupta împotriva terorismului international,

convinse de necesitatea armonizării actiunilor îndreptate împotriva criminalitătii organizate, a terorismului, a traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope si a altor activităti ilegale cu impact transnational, si având în vedere prevederile instrumentelor juridice internationale la care statele lor sunt părti,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Părtile contractante vor coopera si îsi vor acorda asistentă reciprocă în următoarele domenii:

1. combaterea terorismului;

2. combaterea criminalitătii organizate, descoperirea si cercetarea persoanelor si a organizatiilor implicate în:

a) traficul, producerea si consumul ilicite de stupefiante

si substante psihotrope;

b) traficul cu fiinte umane si exploatarea copiilor;

c) traficul ilicit de materii prime, materiale si tehnologie din domeniul nuclear, de produse si tehnologii strategice, de armament, munitii si substante toxice si explozive, precum si componente ale acestora;

d) infractiuni în legătură cu exploatarea sexuală a persoanelor;

e) contrabanda cu pietre si metale pretioase sau cu bunuri de valoare istorică si artistică, apartinând respectivelor patrimonii culturale nationale sau patrimoniului cultural international;

f) falsul de documente, de monedă sau alte mijloace de plată si alte titluri de valoare;

g) jocurile de noroc ilegale si manoperele frauduloase utilizate în jocurile de noroc legale;

h) prevenirea, descoperirea si cercetarea furturilor si a traficului cu autovehicule furate si a infractiunilor la regimul circulatiei rutiere;

3. combaterea activitătilor economice internationale ilegale, precum si a actelor de contrabandă, evaziune fiscală si a operatiunilor de reciclare a sumelor sau bunurilor provenite din fapte ilicite;

4. asigurarea, mentinerea si restabilirea ordinii publice, precum si asigurarea securitătii participantilor la manifestatiile publice;

5. organizarea si gestionarea sistemului de evidentă a actelor de identitate si de stare civilă, cu respectarea obligatiilor asumate de părtile contractante prin instrumente juridice internationale;

6. combaterea migratiei ilegale:

a) combaterea migratiei ilegale si a retelelor implicate în traficul de persoane;

b) identificarea transportatorilor implicati în activităti legate de traficul de persoane;

c) depistarea documentelor de călătorie si a vizelor false sau falsificate;

7. dezvoltarea metodelor si sistemelor de selectionare, pregătire si formare profesională, respectiv promovare a specialistilor celor două părti contractante, în domeniile mentionate la pct. 1-6.

 

ARTICOLUL 2

 

Cooperarea dintre cele două părti contractante se va realiza prin:

a) schimburi de informatii în domeniile prevăzute la art. 1, privind persoanele si grupurile implicate sau bănuite a fi implicate în activitătile infractionale specificate, actiunile acestora, metodele utilizate si obiectivele urmărite cu predilectie de către acestea, precum si orice alte elemente de interes operativ necesare prevenirii si contracarării acestora;

b) realizarea de măsuri sau operatiuni convenite reciproc între autoritătile competente din cele două state;

c) schimburi de specialisti în domeniile de interes reciproc;

d) schimburi de documentatii, publicatii si rezultate ale cercetărilor în domeniile de interes comun;

e) schimburi de experientă privind metodele si mijloacele utilizate pentru prevenirea, descoperirea, precum si cercetarea activitătilor si actelor de terorism, crimă organizată internatională si a altor infractiuni.

 

ARTICOLUL 3

 

1. Părtile contractante desemnează drept autorităti competente pentru aplicarea prevederilor prezentului acord, respectiv, pentru partea contractantă română:

- Ministerul de Interne, pentru domeniile prevăzute la art. 1 pct. 2-7;

- Serviciul Român de Informatii, pentru domeniile prevăzute la art. 1 pct. 1 si 7;

- Ministerul Finantelor Publice - Garda Financiară, pentru combaterea actelor de evaziune fiscală mentionate la art. 1 pct. 3 si a jocurilor de noroc ilegale mentionate la art. 1 pct. 2 lit. g);

- Ministerul Finantelor Publice - Directia Generală a Vămilor, pentru combaterea contrabandei, mentionată la art. 1 pct. 3, iar pentru partea contractantă albaneză:

- Ministerul Ordinii Publice;

- Serviciul National de Informatii.

2. Pentru asigurarea legăturii operative autoritătile competente vor desemna câte o persoană de contact, ale cărei coordonate - nume, prenume, functie, numere de telefon si fax - vor fi notificate reciproc, pe cale diplomatică, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentului acord.

3. Pentru realizarea practică a cooperării prevăzute la art. 1 si 2 autoritătile competente ale părtilor contractante, în limitele competentelor lor legale, pot încheia protocoale de cooperare, cu respectarea legislatiilor nationale.

 

ARTICOLUL 4

 

Părtile contractante îsi vor acorda reciproc asistentă în prelucrarea si analizarea informatiilor în domeniile mentionate la art. 1 si pot furniza autoritătilor competente ale celeilalte părti contractante echipament si tehnologie specifice, cu respectarea obligatiilor internationale asumate în acest domeniu.

 

ARTICOLUL 5

 

Pentru protectia datelor referitoare la persoane (date personale), schimbate de către părtile contractante în cadrul cooperării, se vor respecta, potrivit legislatiei nationale, următoarele obligatii:

1. Partea contractantă care primeste astfel de date le poate utiliza numai pentru scopul si în conditiile definite de partea contractantă care le transmite.

2. Partea contractantă care primeste datele, la cererea părtii contractante care le transmite, o va informa pe aceasta asupra modului de utilizare a acestor date si asupra rezultatelor utilizării lor.

3. Datele transmise vor putea fi puse la dispozitie numai autoritătilor competente al căror domeniu de activitate îl constituie combaterea criminalitătii în toate formele acesteia. Astfel de date vor fi puse la dispozitia oricărei alte autorităti numai cu consimtământul prealabil, în scris, al părtii contractante de la care provin datele respective.

4. Partea contractantă care transmite datele solicitate trebuie să se asigure că acestea sunt corecte, că punerea lor la dispozitie este absolut necesară si că datele furnizate sunt conforme cu scopul pentru care acestea au fost puse la dispozitie. Dacă constată sau este notificată că i-au fost furnizate date incorecte sau care nu ar fi trebuit dezvăluite, partea contractantă primitoare va efectua corecturile necesare asupra datelor eronate si, respectiv, va distruge imediat orice date furnizate eronat sau în mod nepermis.

5. La solicitarea persoanei care face obiectul unor date personale schimbate reciproc în aplicarea prezentului acord, aceste date, precum si modul în care se intentionează a fi utilizate vor fi aduse la cunostintă persoanei respective.

Acordarea de explicatii privind utilizarea datelor personale este guvernată de legislatia natională a statului părtii contractante care furnizează datele respective.

6. Partea contractantă care transmite datele va indica, o dată cu furnizarea lor, termenul legal prevăzut pentru distrugerea acestora, potrivit legislatiei sale nationale. În interiorul acestui termen orice date privind o anumită persoană vor fi distruse atunci când utilizarea lor nu mai este necesară. Partea contractantă care a transmis datele va fi informată despre distrugerea acestora, precum si despre motivul distrugerii lor. Toate datele primite vor fi distruse o dată cu încetarea valabilitătii prezentului acord.

7. Părtile contractante se obligă să mentină evidenta furnizării, primirii si distrugerii datelor personale.

8. Părtile contractante vor asigura o protectie eficientă a oricăror date personale schimbate în aplicarea prezentului acord, pentru a împiedica accesul persoanelor neautorizate la asemenea date, si nu le este permis să le modifice sau să le dea publicitătii.

 

ARTICOLUL 6

 

1. Părtile contractante garantează confidentialitatea oricăror date, informatii, materiale si echipamente schimbate reciproc în aplicarea prezentului acord, inclusiv solicitările primite în acest sens, cărora li s-a stabilit acest caracter de către oricare dintre părtile contractante, dacă acestea sunt clasificate, potrivit legislatiei statului părtii contractante care le-a furnizat. Nivelul de securitate stabilit de partea contractantă care le furnizează nu poate fi modificat.

2. Transmiterea materialelor, a informatiilor si a echipamentelor tehnice furnizate în aplicarea prezentului accord către o tertă parte este posibilă numai în baza consimtământului scris, prealabil, al autoritătii competente a părtii contractante care le-a furnizat.

 

ARTICOLUL 7

 

1. Oricare dintre părtile contractante poate refuza sau conditiona, integral sau partial, îndeplinirea unei cereri de cooperare sau transmiterea de informatii, dacă apreciază că o asemenea cerere ar putea aduce atingere suveranitătii sau sigurantei nationale a statului părtii contractante solicitate sau încalcă legislatia sa internă ori alte obligatii asumate prin acorduri internationale.

2. În acest caz refuzul sau conditionarea va fi notificată celeilalte părti contractate în cel mai scurt timp posibil.

 

ARTICOLUL 8

 

1. Părtile contractante vor constitui o comisie mixtă pentru promovarea si evaluarea cooperării în baza prezentului acord, în care vor fi reprezentate de câte 5 membri. Părtile contractante se vor informa reciproc, pe cale diplomatică, în legătură cu componenta comisiei mixte.

2. Comisia mixtă se va întruni cel putin o dată pe an, alternativ, în România si în Republica Albania. Oricare dintre părtile contractante poate propune, dacă este necesar, organizarea unor reuniuni suplimentare ale comisiei mixte.

 

ARTICOLUL 9

 

Cheltuielile ocazionate de aplicarea prevederilor prezentului acord vor fi suportate de părtile contractante pe principiul reciprocitătii. În cazul schimburilor de delegatii, cheltuielile de transport international (dus-întors) revin părtii contractante trimitătoare, iar cheltuielile de subzistentă, transport intern si asistentă medicală de urgentă se suportă de partea contractantă care primeste delegatia celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 10

 

Prevederile prezentului acord nu aduc atingere drepturilor si obligatiilor asumate de părtile contractante, ce decurg din alte acorduri internationale.

 

ARTICOLUL 11

 

1. Prezentul acord se încheie pentru o perioadă nedeterminată.

2. Prezentul acord va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data primirii ultimei notificări, transmisă pe cale diplomatică, prin care părtile contractante îsi comunică reciproc îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea sa în vigoare.

3. Prezentul acord poate fi modificat oricând, prin consensul părtilor contractante. Modificările vor intra în vigoare potrivit prevederilor paragrafului 2.

4. Fiecare dintre părtile contractante poate denunta acordul pe cale diplomatică. Acordul îsi încetează valabilitatea după 6 luni de la data la care cealaltă parte contractantă a primit nota de denuntare.

5. Orice litigii sau divergente privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord se vor reglementa prin consultări între părtile contractante, în cadrul comisiei mixte, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil, solutionarea se va face pe cale diplomatică.

Semnat la Bucuresti la 7 iunie 2002, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, albaneză si engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor divergente de interpretare, prevalează textul în limba engleză.

 

Pentru Guvernul României,

Ioan Rus

Pentru Guvernul Republicii Albania,

Stefan Sipa

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Albania cu privire la cooperarea în domeniul combaterii terorismului, a crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, precum si a altor activităti ilegale, semnat la Bucuresti la 7 iunie 2002

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Albania cu privire la cooperarea în domeniul combaterii terorismului, a crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, precum si a altor activităti ilegale, semnat la Bucuresti la 7 iunie 2002, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2002.

Nr. 895.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri din Ministerul de Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 99 din Constitutia României, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 10 pct. 3 si ale art. 11 pct. IX din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, la propunerea ministrului de interne,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Semnul onorific În Serviciul Armatei, pentru 15 ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 1*) care face parte din prezentul decret.

Art. 2. - Se conferă Semnul onorific În Serviciul Armatei, pentru 20 de ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 2*) care face parte din prezentul decret.

Art. 3. - Se conferă Semnul onorific În Serviciul Armatei, pentru 25 de ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 3*) care face parte din prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constitutia

României, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 30 octombrie 2002.

Nr. 861.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri

din Ministerul de Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 99 din Constitutia României, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 10 pct. 4 si ale art. 11 pct. IX din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, la propunerea ministrului de interne,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Semnul onorific În Serviciul Armatei, pentru 15 ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 1*) care face parte din prezentul decret.

Art. 2. - Se conferă Semnul onorific În Serviciul Armatei, pentru 20 de ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 2*) care face parte din prezentul decret.

Art. 3. - Se conferă Semnul onorific În Serviciul Armatei, pentru 25 de ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 3*) care face parte din prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constitutia

României, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 30 octombrie 2002.

Nr. 862.

*) Anexele nr. 1-3 se comunică institutiilor interesate.

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului

 

În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

CAPITOLUL I

Definitii

 

Art. 1. - În întelesul prezentei ordonante de urgentă, termenii si expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) trezoreria statului - un sistem unitar si integrat prin care statul asigură efectuarea operatiunilor de încasări si plăti privind fonduri publice, inclusiv cele privind datoria publică, si a altor operatiuni ale statului, în conditii de sigurantă si în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare;

b) titluri de stat - înscrisuri care atestă datoria publică sub formă de bonuri, certificate de trezorerie, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populatie nerăscumpărate la scadentă si transformate în certificate de depozit, sau alte instrumente financiare constituind împrumuturi ale statului în moneda natională sau în valută, pe termen scurt, mediu si lung. Acestea pot fi emise în formă materializată sau dematerializată, nominative sau la purtător, si pot fi negociabile sau nenegociabile;

c) operatiuni repo - tranzactii reversibile în cadrul cărora Ministerul Finantelor Publice cumpără titluri de valoare cu risc zero, în lei sau în valută, cu angajamentul partenerului de a răscumpăra respectivele active la o data ulterioară si la un pret stabilit la data încheierii tranzactiei;

d) cumpărări reversibile repo - tranzactii reversibile în cadrul cărora Ministerul Finantelor Publice cumpără titluri de stat pentru tranzactionare de la intermediarii autorizati conform prevederilor legale, cu angajamentul acestora de a le răscumpăra la o dată ulterioară si la un pret stabilit la data încheierii tranzactiei;

e) cont escrow - cont deschis de institutii publice la bănci, în baza unei întelegeri între două sau mai multe părti, în care sunt păstrate la dispozitia acestora anumite sume în lei sau în valută, într-o limită si în conditii convenite;

f) bilet la ordin - înscris prin care emitentul se obligă să plătească beneficiarului, la scadentă sau la ordinul acestuia, o sumă de bani;

g) avalizare bilet la ordin - procedură prin care se acordă o garantie suplimentară privind asigurarea plătii la scadentă a sumei înscrise în biletul la ordin;

h) cont corespondent - cont curent deschis de Ministerul Finantelor Publice la o bancă din străinătate cu scopul efectuării de operatiuni de încasări si plăti în valută.

 

CAPITOLUL II

Operatiuni derulate prin trezoreria statului

 

Art. 2. - (1) Prin trezoreria statului se derulează operatiunile de încasări si plăti privind fonduri publice care privesc, după caz, fără a se limita la acestea:

a) veniturile si cheltuielile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului;

b) veniturile si cheltuielile bugetelor fondurilor speciale, care se constituie si se utilizează potrivit reglementărilor legale;

c) veniturile si cheltuielile bugetelor institutiilor publice;

d) emiterea certificatelor de trezorerie pentru populatie, răscumpărarea acestora la scadentă si transformarea certificatelor de trezorerie în certificate de depozit;

e) datoria publică internă si externă, inclusiv serviciul datoriei publice interne si externe;

f) alte venituri si cheltuieli privind fonduri publice, reglementate prin dispozitii legale, inclusiv drepturile de încasat si obligatiile de plată ale statului, la baza cărora stau acorduri si conventii guvernamentale si comerciale.

(2) Statul garantează efectuarea operatiunilor financiare prin trezoreria statului în conditii de sigurantă si în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare, precum si păstrarea integritătii disponibilitătilor bănesti.

 

CAPITOLUL III

Administrarea resurselor contului curent general al trezoreriei statului

 

Art. 3. - (1) Contul curent general al trezoreriei statului functionează la Banca Natională a României si este deschis pe seama Ministerului Finantelor Publice si a unitătilor trezoreriei statului din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene, a municipiului Bucuresti si administratiilor finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

(2) În contul curent general al trezoreriei statului Banca Natională a României înregistrează încasările si efectuează plătile în limita disponibilitătilor existente în cont.

(3) Contul curent general al trezoreriei statului se consolidează zilnic la nivelul Centralei Băncii Nationale a României.

(4) Functionarea contului curent general al trezoreriei statului si înregistrarea operatiunilor în acest cont se stabilesc prin conventie încheiată între Ministerul Finantelor Publice si Banca Natională a României.

(5) Este interzisă preluarea de sume din contul curent general al trezoreriei statului fără acordul persoanelor din cadrul Ministerului Finantelor Publice si al unitătilor trezoreriei statului din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene, a municipiului Bucuresti si administratiiilor finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti, autorizate să administreze acest cont.

Art. 4. - Operatiunile de încasări si plăti prevăzute la art. 2 alin. (1) sunt evidentiate în contabilitatea trezoreriei statului potrivit planului de conturi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice.

Art. 5. - (1) Institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, efectuează operatiunile de încasări si plăti prin unitătile trezoreriei statului în a căror rază sunt înregistrate fiscal, cu exceptia institutiilor publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali si secundari de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale si institutiilor publice autonome cu sediul în municipiul Bucuresti, precum si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, care efectuează operatiunile de încasări si plăti prin Trezoreria Municipiului Bucuresti.

(2) În vederea efectuării cheltuielilor institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, au obligatia de a prezenta unitătilor trezoreriei statului la care au conturile deschise bugetul de venituri si cheltuieli, aprobat si repartizat pe trimestre în conditiile legii.

(3) La decontarea sumelor în numerar sau prin virament din conturile institutiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor, unitătile trezoreriei statului verifică existenta bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutiilor respective si a listelor de investitii, aprobate în conditiile legii, urmărind respectarea limitei creditelor bugetare deschise si repartizate sau a disponibilitătilor de fonduri, după caz, si a destinatiei acestora, precum si alte obiective stabilite prin norme metodologice de către Ministerul Finantelor Publice.

(4) Din conturile de cheltuieli sau de disponibilităti, după caz, ale institutiilor publice, deschise la trezoreria statului, se pot elibera sume pentru efectuarea de plăti în numerar, reprezentând drepturi salariale, precum si pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament.

(5) Institutiile publice au obligatia să organizeze activitatea de casierie, astfel încât încasările si plătile în numerar să fie efectuate în conditii de sigurantă, cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare si în limita plafonului de casă stabilit de către unitătile trezoreriei statului pentru fiecare institutie publică.

(6) Sumele achitate în numerar de către contribuabili, reprezentând venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale si venituri extrabugetare ale institutiilor publice, se încasează prin casieriile proprii ale institutiilor care gestionează bugetele respective, dacă legea nu prevede altfel.

(7) Veniturile bugetelor prevăzute la art. 2 alin. (1) pot fi încasate în numerar si prin unitătile Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A., pe bază de conventii încheiate cu persoanele abilitate, cu conditia asigurării fondurilor necesare achitării comisioanelor stabilite pentru efectuarea acestor operatiuni.

(8) Transferurile si subventiile alocate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale si de la alte bugete regiilor autonome, societătilor sau companiilor nationale si societătilor comerciale, după caz, se virează în conturi deschise pe seama acestora la unitătile trezoreriei statului în a căror rază sunt înregistrate fiscal si se utilizează numai potrivit destinatiilor aprobate prin lege, neputând fi executate silit.

(9) Institutiile publice pot deschide, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, conturi escrow la o bancă agreată de institutiile finantatoare externe sau interne, în care să se colecteze veniturile sau alte disponibilităti încasate de către acestea în limita unor sume, în lei sau în valută, în conditii stabilite prin conventii încheiate între părti.

(10) Este interzis institutiilor publice să efectueze operatiunile de încasări si plăti prin bănci, cu exceptia încasărilor si plătilor efectuate în valută, precum si a prevederilor alin. (9).

Art. 6. - (1) Institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare, au obligatia să vireze sumele reprezentând contravaloarea bunurilor achizitionate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate în conturile agentilor economici beneficiari, deschise la unitătile trezoreriei statului în a căror rază acestia sunt înregistrati fiscal.

(2) Agentii economici sau alte persoane juridice împuternicite de acestia vor utiliza sumele încasate în conturile deschise la unitătile trezoreriei statului, prevăzute la alin. (1), în următoarea ordine: pentru achitarea drepturilor de natură salarială, prin transferul sumelor aferente în conturile deschise la bănci, cu exceptia impozitelor si contributiilor aferente acestora, pentru achitarea obligatiilor către bugetul de stat si celelalte bugete, iar sumele rămase disponibile pot fi virate în conturile deschise la bănci.

(3) Conturile agentilor economici prevăzute la alin. (1) se supun executării silite prin unitătile trezoreriei statului, pe baza titlurilor executorii emise de organele autorizate să aplice procedura de executare silită, conform prevederilor legale.

(4) Institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare, pot emite bilete la ordin pentru garantarea plătii anumitor sume la date fixe. Aceste bilete la ordin pot fi avalizate de către terti, cu exceptia trezoreriei statului.

 

CAPITOLUL IV

Utilizarea si fructificarea disponibilitătilor contului curent general al trezoreriei statului

 

Art. 7. - (1) Disponibilitătile contului curent general al trezoreriei statului se pot utiliza pentru:

a) finantarea temporară a deficitelor din anii precedenti ale bugetului de stat, nefinantate prin împrumuturi de stat;

b) finantarea temporară a deficitelor din anii precedenti ale bugetului asigurărilor sociale de stat, până la alocarea de sume cu această destinatie;

c) finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat si bugetului trezoreriei statului din exercitiul curent.

(2) Disponibilitătile rămase neangajate în contul current general al trezoreriei statului, după finantarea deficitelor bugetare prevăzute la alin. (1), pot fi utilizate pentru:

a) acordarea de împrumuturi pentru răscumpărarea la scadentă sau înainte de scadentă, după caz, a titlurilor de stat emise pentru finantarea sau refinantarea datoriei publice, cu conditia asigurării disponibilitătilor necesare pentru efectuarea cheltuielilor aprobate potrivit legii;

b) acordarea de împrumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de casă, ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetelor locale, precum si ale bugetelor fondurilor speciale, cu termen de rambursare în cursul aceluiasi exercitiu bugetar;

c) efectuarea de plasamente prin operatiuni specifice la bănci si institutii financiare autorizate să efectueze astfel de operatiuni, garantate cu titluri de stat detinute de acestea sau prin soldul creditor al depozitelor în valută liber convertibilă;

d) acordarea altor împrumuturi pe bază de hotărâre a Guvernului;

e) efectuarea de cumpărări reversibile repo;

f) efectuarea de plasamente în titluri de valoare cu risc zero, în conditiile pietei.

(3) Nivelul ratei dobânzii aferente plasamentelor prevăzute la alin. (2) lit. b) si c) se stabileste prin conventii prin negociere directă, iar nivelul dobânzii aferente împrumuturilor prevăzute la alin. (2) lit. d) este cel stabilit prin hotărâre a Guvernului de aprobare a acestora.

(4) Dobânda încasată pentru disponibilitătile din contul curent general al trezoreriei statului, utilizate conform alin. (1) si (2), reprezintă venit al bugetului trezoreriei statului.

(5) Rata dobânzii pentru disponibilitătile utilizate conform alin. (1) si alin. (2) lit. a) se determină la nivelul ratei medii lunare a dobânzilor plătite de trezoreria statului la disponibilitătile si depozitele pe termen constituite din disponibilităti păstrate în trezoreria statului.

(6) Nivelul ratei dobânzilor aferente echivalentului în lei al împrumuturilor externe guvernamentale încasat în contul curent general al trezoreriei statului si utilizat pentru finantarea si refinantarea deficitului bugetului de stat, începând cu exercitiul financiar al anului 2003, este cel prevăzut la alin. (5). Dobânda calculată reprezintă venit al bugetului trezoreriei statului.

(7) Pentru disponibilitătile rămase în contul curent general al trezoreriei statului la sfârsitul fiecărei zile Banca Natională a României acordă o dobândă al cărei nivel este stabilit prin conventia încheiată cu Ministerul Finantelor Publice. Dobânda încasată reprezintă venit la bugetul trezoreriei statului.

Art. 8. - Asigurarea permanentă a echilibrului dintre resursele contului curent general al trezoreriei statului si necesitătile de finantare se poate realiza prin următoarele metode, în functie de conditiile pietelor monetară si valutară:

a) utilizarea echivalentului în lei al unor sume vândute la rezerva valutară a statului, din conturile de disponibilităti în valută;

b) atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci sau alte institutii financiare, cu dobânzi stabilite în conditiile cererii si ofertei pietei financiare;

c) emisiunea de certificate de trezorerie;

d) operatiuni repo.

Art. 9. - (1) Disponibilitătile în valută gestionate de Ministerul Finantelor Publice, provenite din împrumuturi interne si externe contractate de stat, destinate finantării deficitului bugetului de stat si refinantării datoriei publice, precum si din alte surse prevăzute de lege se păstrează la Banca Natională a României în conturi purtătoare de dobândă, care functionează în afara contului curent general al trezoreriei statului, si se utilizează potrivit legii. Ministerul Finantelor Publice poate efectua prin contul correspondent deschis la o bancă din străinătate operatiuni de încasări si plăti în valută.

(2) Dobânzile încasate din fructificarea disponibilitătilor în valută prevăzute la alin. (1) au următoarea destinatie:

a) dobânzile aferente sumelor prevăzute la alin. (1), mai putin cele aferente împrumuturilor externe contractate de stat, destinate finantării deficitului bugetului de stat si refinantării datoriei publice, constituie venituri ale bugetului trezoreriei statului si se utilizează ca sursă pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice interne contractate în valută;

b) dobânzile aferente împrumuturilor externe contractate de stat, destinate finantării deficitului bugetului de stat si refinantării  datoriei publice, constituie venituri ale bugetului trezoreriei statului si se utilizează ca sursă pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice externe.

(3) Dobânzile încasate pentru disponibilitătile în valută provenite din împrumuturi externe contractate de stat, destinate finantării deficitului bugetului de stat si refinantării datoriei publice, se utilizează pe destinatiile prevăzute la alin. (2), în limita creditelor bugetare aprobate în bugetul trezoreriei statului cu această destinatie.

(4) Din disponibilitătile în valută se pot constitui depozite la Banca Natională a României în conditiile stabilite prin conventie încheiată între Ministerul Finantelor Publice si Banca Natională a României sau pot fi fructificate în mod direct de către Ministerul Finantelor Publice prin plasamente în instrumente cu grad de risc zero emise de institutii financiare interne si externe.

(5) Disponibilitătile în valută, altele decât cele prevăzute la alin. (1), care, potrivit reglementărilor în vigoare, privesc fonduri publice gestionate de Ministerul Finantelor Publice, se păstrează în conturi distincte deschise la bănci.

(6) Institutiile publice efectuează operatiunile de încasări si plăti în valută prin conturi deschise la bănci selectate de către acestea.

Art. 10. - (1) Trezoreria statului acordă dobânzi la disponibilitătile păstrate în contul curent general al trezoreriei statului, pentru care, potrivit reglementărilor legale în vigoare, există obligatia acordării de dobânzi.

(2) Pentru sumele păstrate în conturi deschise la trezoreria statului agentii economici si institutiile publice finantate integral din venituri proprii vor beneficia de dobândă.

(3) Dobânda aferentă certificatelor de trezorerie pentru populatie, nerăscumpărate la scadentă si trasformate în certificate de depozit, se plăteste de la bugetul de stat, începând cu exercitiul bugetar al anului 2003.

(4) Din disponibilitătile păstrate în conturile deschise la trezoreria statului, în afara celor provenite din alocatii bugetare si împrumuturi din disponibilitătile contului curent general al trezoreriei statului, se pot constitui depozite la termen, la solicitarea scrisă a titularilor acestora.

(5) Nivelul ratelor dobânzilor acordate la disponibilitătile prevăzute la alin. (1), (2), (3) si (4) se stabileste de către Ministerul Finantelor Publice, cu încadrarea în obiectivele politicii monetare a Guvernului si a Băncii Nationale a României

 

CAPITOLUL V

Bugetul trezoreriei statului

 

Art. 11. - (1) Ministerul Finantelor Publice elaborează, administrează si execută bugetul trezoreriei statului.

(2) Bugetul trezoreriei statului cuprinde la venituri următoarele:

a) dobânzi pentru: depozitele si plasamentele financiare constituite din împrumuturi externe guvernamentale; disponibilitătile contului curent general al trezoreriei statului; disponibilitătile în valută provenite din împrumuturi externe pentru finantarea deficitului bugetului de stat si refinantarea datoriei publice, păstrate în conturile deschise la Banca Natională a României si bănci pe bază de conventii; împrumuturile acordate din contul curent general al trezoreriei statului;

b) dobânzi pentru finantarea temporară a deficitelor bugetare din contul curent general al trezoreriei statului; c) majorări de întârziere si penalităti de întârziere pentru neplata creantelor bugetului trezoreriei statului;

d) alte venituri.

(3) Bugetul trezoreriei statului cuprinde la cheltuieli următoarele:

a) dobânzi, comisioane si alte speze pentru împrumuturi externe guvernamentale;

b) dobânzi la disponibilităti si depozite pe termen;

c) comisioane cuvenite băncilor si Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. pentru încasarea unor venituri ale bugetului de stat si pentru alte servicii prestate pentru trezoreria statului;

d) cheltuieli de functionare a unitătilor trezoreriei statului, care cuprind: cheltuieli materiale si servicii pentru întretinerea si functionarea trezoreriei statului si a sistemelor informatice ale acesteia, taxe postale, cheltuieli cu transportul si asigurarea numerarului si valorilor, paza sediilor si chirii, cheltuieli cu întretinerea, functionarea si asigurarea mijloacelor de transport al numerarului si valorilor, cheltuieli de publicitate;

e) cheltuieli de capital pentru unitătile trezoreriei statului;

f) alte cheltuieli.

(4) Bugetul trezoreriei statului se prezintă spre aprobare Guvernului o dată cu proiectul legii bugetului de stat, în structura stabilită de Ministerul Finantelor Publice.

(5) Bugetul trezoreriei statului se poate modifica prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice.

(6) Ministerul Finantelor Publice, în functie de evolutia volumului disponibilitătilor si al depozitelor păstrate în contul curent general al trezoreriei statului si de evolutia nivelului ratelor dobânzilor, poate aproba modificarea creditelor bugetare aprobate pentru plata dobânzilor prevăzute la alin. (3) lit. a) si b) prin virări de credite de la alte subdiviziuni bugetare, în tot cursul anului.

(7) Excedentul anual rezultat din executia bugetului trezoreriei statului, ca diferentă între veniturile încasate si plătile efectuate, se reportează în anul următor si se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetul trezoreriei statului.

Art. 12. - (1) Pentru neplata la termen a ratelor si dobânzilor scadente la împrumuturile acordate din contul curent general al trezoreriei statului, în conditiile art. 7 alin. (2) lit. b) si d), se datorează majorări si penalităti de întârziere prevăzute de reglementările legale privind executarea creantelor bugetare.

(2) Majorările de întârziere si penalitătile de întârziere calculate potrivit alin. (1) urmează regimul juridic alcreantelor bugetare.

(3) Creantele rezultate din gestionarea împrumuturilor externe guvernamentale contractate direct sau garantate de stat, precum si din alte operatiuni, derulate prin trezoreria statului, se urmăresc si se execută în conditiile prevăzute de dispozitiile legale privind executarea creantelor bugetare.

(4) Dreptul de a cere executarea silită privind creantele prevăzute la alin. (3) se prescrie în termen de 25 de ani de la data la care, potrivit legii, se naste acest drept.

Art. 13. - (1) Ministerul Finantelor Publice elaborează trimestrial si anual bilantul general al trezoreriei statului în structura stabilită de acesta.

(2) Bilantul general al trezoreriei statului împreună cu contul anual de executie al bugetului trezoreriei statului se prezintă pentru aprobare Guvernului, până la data de 1 iulie a anului următor celui de executie.

 

CAPITOLUL VI

Contraventii

 

Art. 14. - (1) Următoarele fapte constituie contraventii si se sanctionează după cum urmează:

a) preluarea de sume din contul curent general al trezoreriei statului si din conturile în valută ale Ministerului Finantelor Publice fără acordul persoanelor autorizate să efectueze operatiuni din aceste conturi, cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei;

b) efectuarea de către institutiile publice de încasări si plăti în alte conturi decât cele stabilite prin prezenta ordonantă de urgentă, cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei.

c) utilizarea sumelor încasate în conturile deschise la unitătile trezoreriei statului, de către agentii economici prevăzuti la art. 6 alin. (1) sau de către persoanele juridice împuternicite de către acestia, în altă ordine decât cea prevăzută la alin. (2) al aceluiasi articol, cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către persoanele împuternicite din cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al Curtii de Conturi, după caz.

(3) Contraventiilor prevăzute la alin. (1) li se aplică prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu exceptia art. 28 si 29.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 15. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă Ministerul Finantelor Publice va elabora norme metodologice în aplicarea prevederilor acesteia. Art. 16. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se abrogă Ordonanta Guvernului nr. 66/1994 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată prin Legea nr. 128/1994, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 8 aprilie 1998, cu modificările si completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 31 octombrie 2002.

Nr. 146.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind finantarea proiectului “Monument pentru cinstirea memoriei soldatilor români căzuti în timpul celui de-al doilea război mondial si înhumati la Mariino - Ucraina” din fondurile pentru promovarea imaginii externe a României

 

Având în vedere prevederile art. III alin. (11) lit. j) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 364/2002,

în temeiul art. 107 din Constitutie,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă finantarea proiectului “Monument pentru cinstirea memoriei soldatilor români căzuti în timpul celui de-al doilea război mondial si înhumati la Mariino Ucraina”.

Art. 2. - Finantarea proiectului prevăzut la art. 1, aprobat de Consiliul interministerial pentru imagine externă prin Hotărârea nr. 62 din 29 octombrie 2002, se asigură prin suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Externe cu suma de 600 milioane lei si diminuarea corespunzătoare a bugetului Secretariatului General al Guvernului la capitolul 72.01 “Alte actiuni”, subcapitolul 13 “Programe de informare si prezentare a imaginii României”, titlul “Transferuri”.

Art. 3. - Construirea si inaugurarea monumentului pentru cinstirea memoriei soldatilor români căzuti în timpul celui de-al doilea război mondial si înhunmati la Mariino Ucraina se realizează de Ministerul Afacerilor Externe, cu avizul Ministerului Apărării Nationale.

Art. 4. - (1) Cu sumele rămase neutilizate se diminuează bugetul Ministerului Afacerilor Externe si se suplimentează bugetul Secretariatului General al Guvernului la capitolul 72.01 “Alte actiuni”, subcapitolul 13 “Programe de informare si prezentare a imaginii României”, titlul “Transferuri”, până la data de 25 decembrie 2002.

(2) Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă modificările ce rezultă din aplicarea prevederilor prezentei hotărâri în bugetele Secretariatului General al Guvernului si Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2002.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoană

Ministrul apărării nationale,

Ioan Mircea Pascu

Ministrul pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Petru Serban Mihăilescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 31 octombrie 2002.

Nr. 1.207.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Criteriilor privind continutul documentatiilor pentru metodele de exploatare cadru în mine si cariere/balastiere

 

Având în vedere prevederile art. 3 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 368/1999 privind reorganizarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

în temeiul art. 40 alin. (1) lit. k) din Legea minelor nr. 61/1998, al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 368/1999 privind reorganizarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

 

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

 

Articol unic. - Se aprobă Criteriile privind continutul documentatiilor pentru metodele de exploatare cadru în mine si cariere/balastiere, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Maria Iuliana Stratulat

 

Bucuresti, 5 noiembrie 2002.

Nr. 187.

 

ANEXĂ

 

CRITERII

privind continutul documentatiilor pentru metodele de exploatare cadru în mine si cariere/balastiere

 

1. În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea minelor nr. 61/1998 si ale art. 2 lit. h) si art. 3 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 368/1999 privind reorganizarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, documentatiile tehnice si economice privind exploatarea substantelor minerale utile se avizează de către Agentia Natională pentru Resurse Minerale. În această categorie sunt incluse si documentatiile privind metodele de exploatare cadru.

2. În planul de dezvoltare si în studiul de fezabilitate, care reprezintă o parte din documentatiile tehnico-economice pe baza cărora Agentia Natională pentru Resurse Minerale acordă licenta de exploatare, sunt prezentate sumar metodele de exploatare ce urmează să fie utilizate la extragerea zăcământului în cauză. Avându-se în vedere această situatie, se impune să fie elaborate metode de exploatare cadru, care să cuprindă toate elementele necesare exploatării în deplină sigurantă din punct de vedere al protectiei si exploatării rationale a zăcământului, al protectiei muncii si a mediului înconjurător, cu respectarea întocmai a tuturor prevederilor legale din aceste domenii.

3. Metodele de exploatare cadru pot fi elaborate numai de agentii economici de profil (proiectare), specializati în domeniile respective, care au personal cu pregătire corespunzătoare, întrucât metodele de exploatare cadru reprezintă de fapt proiecte de executie pentru diferite situatii si tipuri de zăcăminte. Acestea vor cuprinde, în principal, următoarele:

a) pentru activităti de exploatare în subteran:

- domeniul de aplicare în functie de substanta utilă, înclinarea si grosimea acesteia, precum si de rocile din acoperisul (direct si principal) si din culcusul zăcământului;

- metoda de exploatare cadru în ansamblu, inclusive lucrările de pregătire, sensul de avansare, delimitarea panoului de exploatare, astfel încât să se asigure un grad de recuperare a rezervelor cât mai mare si dilutii minime;

- exploatarea în avans sau în retragere, cu executarea anticipată sau concomitentă a lucrărilor de pregătire a panoului, respectiv ascendent sau descendent, cu înmagazinare, cu banc subminat (dimensiunile consolei), pentru obtinerea unor indicatori tehnico-economici corespunzători;

- extragerea zăcământului într-o felie sau împărtirea în felii, decalajul dintre acestea etc.;

- la exploatarea zăcămintelor de sare gemă metodacadru va trebui să tină seama, pe baza calculelor de rezistentă, respectiv a simulărilor de laborator, atât pentru extragerea sării în stare solidă, cât si în solutie sau mixt (continuarea exploatării în solutie sub ultimul etaj al salinei), de asigurarea stabilitătii si a conditiilor de securitate a muncii si a zăcământului pentru întreaga salină/câmp de sonde. Din aceste considerente, desi lucrările de deschidere nu fac parte din metoda de exploatare, este necesar să se tină seama si de acestea, ele intrând în interactiune cu toate celelalte lucrări si putând afecta stabilitatea întregului sistem;

- la lucrările de deschidere aeraj, constructii speciale, colectarea si evacuarea apelor din salină se vor prevedea modul de executare, pozitionarea în spatiu, dimensiunile, sistemele de sustinere si impermeabilizarea lor (atunci când este cazul), pilierii ce vor trebui instituiti pentru protectia acestora, precum si a celorlalte lucrări, rezervele imobilizate si eventualele posibilităti de recuperare a lor;

- executarea forajelor - în cazul zăcămintelor de sare ce se exploatează în solutie - metoda de săpare, utilajele folosite, fluidul de foraj, adâncimea, înclinarea, constructia si echiparea sondelor, respectiv a pilierilor de ancoraj, numărul forajelor, dispunerea în spatiu si distanta dintre acestea etc.;

- lucrări miniere de pregătire;

- lucrările de pregătire specifice metodelor de exploatare cadru (galerii, suitori, preabataje, plan înclinat etc.), modul, utilajele si materialele folosite pentru executarea si sustinerea acestora, pilierii de protectie ce trebuie instituiti pentru protectia lor, durata de mentinere în functiune, iar după ce lucrările respective nu mai sunt necesare, dacă  rezervele blocate în pilierii lor pot fi recuperate si în ce proportie; impactul asupra protectiei zăcământului si a mediului, măsurile ce se vor lua pentru evitarea, respectiv limitarea si înlăturarea efectelor negative;

- metoda de abatere (cu explozivi, mecanică etc.), utilajele folosite (perforatoare, combine de tăiere si încărcare, pluguri etc.), dimensiunile fâsiei de avansare;

- modul de sustinere a abatajului (mecanic, în metal, în lemn, mixt);

- încărcarea si transportul materialului util din abataj până la căile principale de transport;

- modul de dirijare a acoperisului (surparea rocilor din tavan, liberă sau provocată, pasul de surpare, lăsarea lină a acoperisului) sau de rambleiere (manual, hidraulic, pneumatic, înnămolire), gradul de umplere a golului excavat, metode combinate etc.;

- măsurile si lucrările ce se vor executa pentru prevenirea focurilor endogene (focurile de mină), în cazul zăcămintelor autoinflamabile, al eruptiilor de gaze, prafului de cărbuni sau al apelor cantonate în acoperisul si/sau culcusul zăcământului;

- aerajul zonei: sub depresiunea generală a minei, aspirant, refulat sau mixt;

- sistemul de colectare si evacuare a apelor din panou sau, după caz, lucrările de asecare;

- la zăcămintele de sare gemă care se exploatează în subteran se vor arăta în ce constau lucrările de pregătire, dimensiunile, modul, utilajele si materialele folosite pentru executarea si sustinerea acestora (atunci când este cazul), precum si situatiile în care acestea este necesar să fie impermeabilizate sau altfel protejate contra actiunii apelor; durata de mentinere în functiune, iar după ce lucrările respective nu mai sunt necesare, dacă rezervele blocate în pilierii acestora pot fi recuperate si în ce proportie; impactul asupra protectiei zăcământului si a mediului, măsurile ce se vor lua pentru evitarea, respectiv limitarea si înlăturarea efectelor negative;

- lucrările de pregătire la zăcămintele de sare exploatate în solutie constau în amorsarea sondelor prin care se va realiza dizolvarea sării (la talpa forajului), până la atingerea diametrului proiectat al sondei pentru exploatare, respectiv concentratia prevăzută pentru saramura extrasă. De asemenea, se vor arăta modul de circulatie a saramurii si a apei, utilajele folosite si momentul când amorsarea se va considera terminată si se va trece la exploatarea propriu-zisă a sării, măsurile ce trebuie luate pentru ca amorsarea să se facă cu respectarea strictă a parametrilor din proiect;

- la exploatarea zăcămintelor de sare gemă în stare solidă se vor da pe baza calculelor/simulărilor de laborator dimensiunile si forma camerelor de exploatare, numărul maxim de etaje posibil de exploatat, metodele de abatere folosite (cu explozivi, mecanice etc.), utilajele si traseele prevăzute pentru transportul sării, aerajul general si partial al salinei, măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea pătrunderii apelor în salină, eventuale lucrări de impermeabilizare. O atentie deosebită se va acorda pilierilor intercamerali (forma geometrică, dimensiunile, verticalitatea, corelatia si cu pilierii din etajele superioare, respectiv inferioare), celor de plafon/vatră  grosime, uniformitate, orizontalitate etc.), pilierilor marginali, de la acoperisul si culcusul zăcământului. Modul si perioadele de urmărire a fenomenului de exfoliere a sării, cât afectează rezistenta pilierilor si ce măsuri se iau pentru combaterea/limitarea acestuia;

- la exploatarea zăcămintelor de sare în solutie se vor arăta modul de extragere a saramurii (continuu sau în trepte), presiunea folosită, concentratia saramurii extrase, metodele folosite pentru asigurarea dimensiunilor proiectate pentru realizarea dimensiunilor cilindrului de dizolvare a sării; aparatura folosită si perioadele la care se vor verifica forma si dimensiunile golului rămas în urma dizolvării, precum si măsurile ce se vor lua pentru respectarea prevederilor din proiect. De asemenea, tinându-se seama de structura sării, se va specifica modul cum va trebui condusă extragerea sării, astfel încât să se evite străpungerea pilierilor dintre sonde, respectiv intercomunicarea dintre acestea, precum si formarea de goluri subterane necontrolate sau aparitia saramurii la suprafată, în locuri nedorite;

- atât în cazul exploatării sării geme în stare solidă, cât si în solutie (mixt) se va urmări în permanentă, prin metode specifice, influenta extragerii sării asupra suprafetei si/sau zonelor învecinate;

- evaluarea indicatorilor tehnico-economici (capacitate de productie, productivitatea muncii, pierderi de exploatare, dilutie, gradul de recuperare a rezervelor, produsele miniere obtinute si calitatea acestora, cheltuielile de exploatare etc.).

Documentatia pentru metoda de exploatare cadru va cuprinde si anexe grafice, la scări adecvate (1:1000; 1:500; 1:200; 1:100; 1:50 etc.), privind:

- metoda de exploatare cadru în ansamblu, inclusiv lucrările de pregătire, sensul de avansare, extragerea zăcământului într-o felie sau împărtirea în felii, decalajul dintre acestea, exploatarea sării geme în stare solidă sau în solutie etc.;

- pozitionarea lucrărilor de pregătire: în zăcământ (util + steril) si/sau în culcusul, acoperisul acestuia, elementele geometrice de constructie, cotele, modul si tipul de sustinere, iar în cazul zăcămintelor de sare exploatate în solutie, numărul forajelor, dispunerea în spatiu, distanta dintre acestea, fazele succesive de atingere a diametrului final al cilindrului de exploatare;

- detalii privind executarea feliilor, directia de avansare a lor, dimensiunile acestora, modul si tipul de sustinere;

- metoda de abatere cu explozivi (schema de puscare, lungimea găurilor, pozitionarea explozivilor etc.), mecanic (dimensiunile fâsiilor), combinate, hidraulice etc.;

- schema de sustinere a abatajului în diferitele faze de lucru, inclusiv de dirijare a acoperisului, complexe mecanizate, stâlpi si grinzi (metalice, din lemn etc.), fără sustinere, lăsarea lină a acoperisului etc.;

- schema de dirijare a acoperisului (direct si principal), de rambleiere, precum si de aeraj din panoul aflat în exploatare, inclusiv din abataj;

- căile de transport în cadrul panoului (abataj, lucrări de pregătire) a utilului, sterilului, elementelor de sustinere (din abataj, lucrări de pregătire etc.), a rambleului/cenusii de termocentrală etc; dimensiunile lucrărilor miniere respective, sustinerea acestora, pozitionarea căii ferate, benzilor de transport etc.;

- marcarea pilierilor de sigurantă (temporari si de lungă durată), a pierderilor de exploatare, precum si tehnologiile pentru eventuala recuperare a acestora;

- profiluri longitudinale, transversale privind descopertarea si exploatarea zăcământului, în functie de metoda folosită, inclusiv în cazul extragerii sării în solutie;

b) pentru activitatea de exploatare în cariere (balastiere):

- domeniul de aplicare în functie de substanta utilă, de înclinarea si grosimea acesteia, precum si de rocile din acoperisul (direct, respectiv principal) si culcusul zăcământului;

- lucrările miniere de pregătire în functie de morfologia terenului: descopertă (în una sau mai multe trepte) transee, plan înclinat pentru accesul la treapta de descopertă sau exploatare a utilului;

- exploatarea zăcământului în una sau mai multe trepte de exploatare;

- adâncimea limită de exploatare astfel încât să se asigure extragerea maximă a rezervelor, evitându-se imobilizarea în berme, taluzuri si diversi pilieri a unor rezerve a căror recuperare ulterioară ar deveni dificilă sau neeconomicoasă;

- stabilirea elementelor geometrice ale carierei si treptelor (unghiurile de taluz ale treptelor si, în general, ale carierei, care să asigure stabilirea acestora, bermele tehnologice si de sigurantă ale treptelor, înăltimea lor, atât la descopertă, cât si la extragerea zăcământului), directiei si sensului de excavare a treptelor în steril si util. Aceste elemente se stabilesc pe baza studiilor geotehnice si în functie de metodele de derocare folosite, de utilajele de excavare si de transport ce se vor utiliza;

- alegerea si stabilirea metodei de derocare atât a sterilului, cât si a utilului (în functie de caracteristicile geominiere ale acestora) cu explozivi (camere sau găuri de minare), mecanic etc.;

- utilajele de excavare, încărcare si de transport (cu caracteristicile lor tehnice);

- exploatarea selectivă a utilului de steril prin împărtirea în subtrepte sau chiar într-o singură treaptă;

- depunerea sterilului în halda exterioară sau interioară si stabilirea distantei minime dintre baza haldei interioare si

frontul în util;

- evaluarea indicatorilor tehnico-economici (capacitatea de productie, productivitatea muncii, pierderile de exploatare, dilutia, gradul de recuperare a rezervelor, produsele miniere obtinute si calitatea acestora, cheltuielile de exploatare etc.);

- aerajul în carieră, acolo unde este cazul (adâncime mare, dimensiuni reduse ale carierei, utilizarea de explozivi si/sau de basculante etc.);

- sistemul de colectare si de evacuare a apelor de pe trepte si din carieră;

- modul de excavare din albiile minore ale râurilor, lucrările miniere de pregătire (curătarea terenului de vegetatie, descopertă pentru zona de mal, drumuri în balastieră, număr de trepte la descopertă, din plaje si sub nivelul apei), cu caracteristicile geometrice ale acestora,  sensul de avans - dinspre aval spre amonte/de la axul râului spre mal, în fâsii longitudinale sau transversale, fată de directia/sensul de curgere a apei (lungimea, lătimea, adâncimea fâsiilor), alte variante acceptate sau impuse de organele de gospodărire a apelor, în conformitate cu legislatia din domeniul apelor;

- utilajele folosite pentru lucrările de pregătire, respectiv exploatare a nisipului si pietrisului (excavatoare, dragline, drage etc.), cu caracteristicile lor tehnice si posibilitătile de utilizare;

- mijloacele de încărcare si transport utilizate: încărcătoare frontale, greifere, autobasculante, benzi de cauciuc, ceamuri, barje, slepuri, transport hidraulic etc.;

- prevederi pentru respectarea tuturor conditiilor si interdictiilor din acordul/autorizatia de mediu si din autorizatia de gospodărire a apei.

Documentatia pentru metoda de exploatare cadru va cuprinde si anexe grafice, la scări adecvate (1:1000; 1:500; 1:200; 1:100; 1:50), privind:

- metoda de exploatare cadru în ansamblu, inclusive lucrările de pregătire, sensul de avansare, numărul treptelor (fâsiilor pentru exploatarea în cursurile de apă, lacuri), delimitarea panoului (blocului) de exploatare etc.;

- detalii pentru executarea treptelor (steril, util), elemente geometrice, cote etc.;

- detalii privind executarea fâsiilor, directia de avansare a lor în functie de directia/sensul de curgere a apei;

- pozitionarea utilajelor de excavare, încărcare si transport, modul de utilizare a acestora;

- marcarea pilierilor de sigurantă (temporari si de lungă durată), a pierderilor de exploatare, precum si tehnologiile pentru eventuala recuperare a acestora;

- profiluri longitudinale si transversale privind descopertarea si exploatarea zăcământului, în functie de metoda folosită;

- amplasarea haldei, dimensiunile, modul de depunere, numărul de trepte, utilajele folosite si pozitionarea lor, profilurile longitudinale si transversale etc.

Documentatia privind metodele de exploatare cadru în subteran/cariere (balastiere) va fi prezentată, potrivit prevederilor legale, inspectoratului teritorial pentru resurse minerale unde este arondat perimetrul în cauză, împreună cu avizele, autorizatiile, punctele de vedere etc. de la organelle de securitate si protectie a muncii, protectie a mediului, de gospodărire a apelor (în cazurile în care exploatarea se efectuează în albiile apelor curgătoare, ale lacurilor sau sub nivelul hidrostatic, când acesta este afectat), iar în cazul unitătilor miniere din subordonarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu avizul/acordul acestuia.

Agentul economic va înainta pentru avizare Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale - Directia generală control si protectia mediului documentatia în cauză, împreună cu avizele respective, însotite de nota de constatare a inspectoratului teritorial de resurse minerale unde este arondat, care va cuprinde observatiile si punctul de vedere ale acestuia.

Începând cu anul 2003 programele de exploatare (preliminarele de productie) nu vor mai fi avizate de Agentia Natională pentru Resurse Minerale - inspectoratul teritorial de resurse minerale dacă cuprind metode-cadru de exploatare neavizate, neautorizate etc., conform normelor legale în vigoare (cele arătate mai sus), si nu sunt prevăzute în planul de dezvoltare, [art. 33 lit. c) din Legea minelor nr. 61/1998]. În cazul în care se vor aplica alte metode de exploatare cadru, după ce acestea sunt avizate, potrivit celor mentionate mai sus, se va solicita Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (cu acordul inspectoratului teritorial de resurse minerale la care este arondat perimetrul respectiv), în temeiul art. 28 din Legea minelor nr. 61/1998, completarea respectivă si se vor utiliza numai după obtinerea acordului scris din partea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea examenului pentru dobândirea calitătii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare”, precum si privind activitatea expertilor tehnici extrajudiciari în specialitatea “vânătoare”

 

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. r) si ale art. 14 alin. (6) din Legea fondului cinegetic si a protectiei vânatului  nr. 103/1996, republicată,

având în vedere prevederile art. 26-29, 36 si 39 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitătii de expertiză tehnică judiciară si extrajudiciară, aprobată prin Legea nr. 156/2002,

în temeiul art. 3 lit. b) si al art. 5 lit. B.m) din Hotărârea Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea examenului pentru dobândirea calitătii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare”, precum si privind activitatea expertilor tehnici extrajudiciari în specialitatea “vânătoare”, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Directia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor se însărcinează cu organizarea examenelor si cu eliberarea legitimatiilor de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare” solicitantilor care fac dovada îndeplinirii conditiilor legale pentru dobândirea acestei calităti.

(2) Modelul legitimatiei de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare” este prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - (1) În baza legitimatiilor eliberate directia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor va emite si va actualiza tabelul nominal cuprinzând expertii tehnici extrajudiciari în specialitatea “vânătoare”, pe care îl va transmite anual spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(2) Tabelul nominal prevăzut la alin. (1) se întocmeste în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 4. - În cazul în care se constată că un detinător al legitimatiei de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare” nu mai îndeplineste conditiile necesare pentru detinerea acestei calităti, persoana în cauză va fi radiată din tabelul prevăzut la art. 3 alin. (2), iar legitimatia i se va retrage si anula de către emitent.

Art. 5. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 21 octombrie 2002.

Nr. 488.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULAMENT

privind organizarea si desfăsurarea examenului pentru dobândirea calitătii de expert tehnic extrajudiciar

în specialitatea “vânătoare”, precum si privind activitatea expertilor tehnici extrajudiciari în specialitatea “vânătoare”

 

CAPITOLUL I

Înscrierea la examenul pentru dobândirea calitătii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare”

 

Art. 1. - În conformite cu reglementările legale în vigoare se poate înscrie la examenul pentru dobândirea calitătii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare” orice persoană fizică cu domiciliul în România care face dovada îndeplinirii următoarelor conditii:

a) este cetătean român si cunoaste limba română;

b) are capacitate de exercitiu deplină si vârsta cuprinsă între 26 si 65 de ani;

c) a absolvit o institutie de învătământ superior în care a avut printre disciplinele de studiu “vânatul si vânătoarea” cel putin două semestre;

d) a desfăsurat activităti în domeniul cinegetic o perioadă de cel putin 5 ani, dar nu a încetat activitatea în acest domeniu de mai mult de 5 ani până la data la care solicită sustinerea examenului de expert tehnic;

e) este aptă din punct de vedere medical pentru îndeplinirea activitătii de expert tehnic;

f) nu are antecedente penale;

g) se bucură de o bună reputatie profesională si socială.

Art. 2. - (1) Dovedirea îndeplinirii conditiilor prevăzute la art. 1 se face prin depunerea, o dată cu înaintarea cererii de înscriere la examenul de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare”, a următoarelor documente:

a) buletin de identitate, în copie autentificată de un notar public;

b) diploma de absolvire a institutiei de învătământ superior si foaia matricolă, în copii autentificate, sau, după caz, adeverintă emisă de institutia de învătământ care să ateste faptul că a studiat disciplina “vânatul si vânătoarea” cel putin două semestre;

c) carnet de muncă, în copie autentificată de un notar public, si/sau adeverintă de la locul de muncă, care să ateste faptul că a detinut atributii în domeniul cinegetic pentru o perioadă de minimum 5 ani, în original;

d) adeverintă medicală tip angajare, în original;

e) cazier judiciar, în original;

f) recomandare de la ultimul loc de muncă, din care să reiasă faptul că solicitantul se bucură de o bună reputatie profesională si socială, care să îl recomande pentru dobândirea calitătii de expert tehnic extrajudiciar, în original.

(2) În termen de 30 de zile de la înaintarea cererii de înscriere la examenul pentru dobândirea calitătii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare” si a documentelor prevăzute la alin. (1), directia de specialitate din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor comunică solicitantului în scris decizia privind admiterea sau neadmiterea participării la examenul care va fi organizat în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

 

CAPITOLUL II

Organizarea si desfăsurarea examenului de expert ethnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare”

 

Art. 3. - (1) Examenul pentru dobândirea calitătii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare” se organizează o dată pe an, în sesiune ordinară, precum si în sesiuni extraordinare, în cazul în care, după sustinerea examenului anual, se mai depun cel putin 10 solicitări pentru sustinerea examenului, însotite de documente prin care se face dovada îndeplinirii conditiilor prevăzute la art. 1.

(2) În baza solicitărilor de sustinere a examenului pentru dobândirea calitătii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare”, admise, directia de specialitate din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor anuntă data si locul de desfăsurare a examenului, prin publicarea anuntului într-un cotidian central de mare tiraj, cu cel putin 15 zile calendaristice înaintea datei de sustinere a examenului, precum si prin afisarea acestuia la avizierul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor.

Art. 4. - (1) Pentru analiza documentelor de înscriere la examenul pentru dobândirea calitătii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare” si pentru examinarea candidatilor se constituie o comisie alcătuită din:

a) directorul directiei de specialitate din Ministerul

Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor - presedinte;

b) un reprezentant al directiei de specialitate din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, împuternicit de directorul acesteia - membru;

c) un reprezentant al Directiei juridice din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, împuternicit de directorul acesteia - membru.

(2) Secretariatul tehnic al comisiei prevăzute la alin. (1) este asigurat de directia de specialitate din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor.

Art. 5. - (1) Tematica pentru examenul de expert ethnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare” constă din:

a) reglementările legale în vigoare în domeniul cinegetic;

b) ordine si instructiuni tehnice în vigoare, emise de autoritatea publică centrală în domeniul cinegetic în aplicarea prevederilor legii;

c) notiuni de biologie, ecologie si etologie a vânatului;

d) notiuni de cultură si gospodărire a vânatului;

e) prevederi ale legii referitoare la organizarea activitătii de expertiză tehnică judiciară si extrajudiciară;

f) prevederi ale legii referitoare la constatarea si sanctionarea contraventiilor si stabilirea despăgubirilor.

(2) Bibliografia pentru examen este constituită din:

a) Colectia Monitorul Oficial al României, Partea I, corespunzătoare actelor normative în vigoare prevăzute la alin. (1) lit. a) si b);

b) una dintre lucrările de specialitate, cum este ultima aparitie consacrată în domeniul cinegetic, “Vânatul si vânătoarea în România” - Vasile Cotta, Mihai Bodea si Ion Micu, Editura Ceres, Bucuresti, 2001.

Art. 6. - (1) Examenul pentru dobândirea calitătii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare” constă în sustinerea unei lucrări scrise, alcătuită din trei subiecte, fiecare subiect fiind obligatoriu.

(2) Pentru a putea fi declarat admis candidatul trebuie să obtină un punctaj mediu rezultat din media aritmetică a punctajelor acordate pentru fiecare dintre cele trei subiecte de minimum 8,00.

(3) Rezultatele obtinute de candidatii la examenul pentru dobândirea calitătii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea  “vânătoare” se consemnează într-un proces-verbal însusit de membrii comisiei de examinare, redactat în termen de 5 zile lucrătoare de la sustinerea acestuia.

(4) La expirarea termenului prevăzut la alin. (3) directia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor va afisa la sediul acestuia un anunt cu rezultatele obtinute de candidatii care au sustinut examenul de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare”.

Art. 7. - (1) Candidatii declarati respinsi pot face contestatie la secretarul de stat în subordinea căruia se află directia de specialitate din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, responsabilă cu organizarea examenului de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare”, în termen de 5 zile lucrătoare de la data afisării rezultatelor.

(2) Contestatiile prevăzute la alin. (1) vor fi analizate în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii lor, de către o comisie alcătuită din:

a) secretarul de stat în subordinea căruia se află directia de specialitate în domeniul cinegetic din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor - presedinte;

b) directorul Directiei juridice din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor - membru;

c) un reprezentant al directiei de specialitate din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, altul decât cel care a făcut parte din comisia prevăzută la art. 4 alin. (1), împuternicit de secretarul de stat - membru.

(3) Hotărârea comisiei prevăzute la alin. (2) se comunică în scris contestatarului de către directia de specialitate în termenul prevăzut la alin. (2).

(4) Hotărârea comisiei de analiză si solutionare a contestatiilor este definitivă si poate fi contestată în conditiile legii.

 

CAPITOLUL III

Eliberarea legitimatiilor de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare” si urmărirea activitătii expertilor tehnici

 

Art. 8. - (1) După comunicarea rezultatelor definitive la examenul de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea

 “vânătoare”, directia de specialitate din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor va elibera, sub semnătura de primirea titularilor, legitimatiile de expert tehnic, cu achitarea la casieria Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor a contravalorii lor, stabilită în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

(2) Data de eliberare a legitimatiei de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare” reprezintă data de la care titularul ei îsi poate exercita atributiile legale care decurg din dobândirea acestei calităti.

Art. 9. - (1) Expertii tehnici extrajudiciari în specialitatea “vânătoare” au obligatia ca până la data de 31 ianuarie a fiecărui an să depună la directia de specialitate din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor un raport de activitate pe anul precedent, care să contină, în mod succint, informatii despre activitatea desfăsurată ca expert tehnic.

(2) O dată la 5 ani expertii tehnici extrajudiciari în specialitatea “vânătoare” au obligatia ca la depunerea raportului de activitate prevăzut la alin. (1) să depună forma actualizată a documentului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. d).

(3) În baza documentelor prezentate la alin. (1) si (2) directia de specialitate din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor va proceda, după caz, la aplicarea vizei anuale pe legitimatia de expert tehnic extrajudiciar sau va retrage si va anula legitimatia respectivă.

(4) Aplicarea vizei anuale prevăzute la alin. (3) se face prin semnătura directorului si sigiliul directiei de specialitate din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor.

Art. 10. - (1) Retragerea calitătii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare” de către directia de specialitate din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor se face în oricare dintre următoarele conditii:

a) se constată că nu mai sunt îndeplinite conditiile în baza cărora a fost dobândită această calitate;

b) se constată că detinătorul legitimatiei de expert ethnic a uzat de această calitate în alte scopuri decât cele prevăzute de lege;

c) se constată că detinătorul legitimatiei de expert ethnic nu a avut activitate pe parcursul unui an calendaristic, în conditiile în care sunt probe certe asupra existentei unor solicitări de efectuare a expertizelor tehnice, cărora nu li s-a dat curs;

d) detinătorul calitătii de expert tehnic nu se prezintă, în termenul si cu documentele prevăzute de prezentul regulament, pentru obtinerea vizei anuale pe legitimatie.

(2) În cazul retragerii calitătii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare” în conditiile alin. (1), retragerea calitătii si anularea legitimatiei de expert tehnic se comunică în scris titularului acesteia.

Art. 11. - Măsura administrativă de retragere a calitătii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare”, în conditiile prevăzute de prezentul regulament, nu îl exonerează pe fostul detinător al legitimatiei de răspunderea materială, civilă,  ontraventională sau penală, după caz, potrivit legii, pentru faptele săvârsite ori pentru obligatiile neîndeplinite sau îndeplinite necorespunzător.

Art. 12. - (1) Calitatea de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare” se poate pierde si prin renuntare în cazul în care detinătorul legitimatiei de expert tehnic întelege să renunte la această calitate din motive personale.

(2) În situatiile prevăzute la alin. (1) detinătorul legitimatiei de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare” are obligatia să înstiinteze directia de specialitate din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor despre renuntarea la această calitate si să depună, în vederea anulării, legitimatia de expert tehnic.

 

ANEXA Nr. 2*)

 

ANEXA Nr. 3*)

 

Modelul legitimatiei de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea “vânătoare”

Tabel nominal cu expertii tehnici extrajudiciari în specialitatea “vânătoare”

*) Anexele nr. 2 si 3 sunt reproduse în facsimil.

 

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI

Nr. 819 din 22 octombrie 2002

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 287 din 4 noiembrie 2002

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 85/65/2002 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate si a Normelor metodologice privind finantarea, raportarea si controlul indicatorilor prevăzuti în programele, respectiv în subprogramele de sănătate finantate din bugetul Ministerului Sănătătii si Familiei si din bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate

în anul 2002

 

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările si completările ulterioare, al Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sănătate publică, al Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, cu modificările si completările ulterioare, precum si al Hotărârii Guvernului nr. 41/2002 privind derularea programelor finantate din bugetul Ministerului Sănătătii si Familiei si din bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate,

văzând Referatul de aprobare nr. DB/11662CNAS/3664/2002,

ministrul sănătătii si familiei si presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 85/65/2002 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate si a Normelor metodologice privind finantarea, raportarea si controlul indicatorilor prevăzuti în programele, respectiv subprogramele de sănătate finantate din bugetul Ministerului Sănătătii si Familiei si din bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate în anul 2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 13 martie 2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. În anexa nr. 2 “Unităti sanitare prin care se derulează programele, respectiv subprogramele de sănătate finantate din bugetul de stat si din bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate”, la punctul 1 “Program comunitar de sănătate publică” subpunctul 1.2 “Supravegherea si controlul infectiei HIV/SIDA”, înaintea Institutului de Boli Infectioase “Prof. dr. Matei Bals” Bucuresti se introduce o liniută cu următorul cuprins:

“- directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti”.

2. În anexa nr. 3, la Programul de prevenire si control al bolilor netransmisibile, subprogramul 2.3 - Preventie si diagnostic precoce în bolile neurologice, rubrica “Activităti” va avea următorul cuprins:

”Monitorizarea pacientilor cu AVC (accidente vascularcerebrale) si tratamentul profilactic antitrombotic cu Clopidogrel (Plavix); Monitorizarea pacientilor cu AIT (accident ischemic tranzitor cerebral); Reducerea intensitătii si a numărului de pusee la bolnavii cu scleroză în plăci prin tratamentul cu Interferon Beta 1a si Beta 1b; Monitorizarea pacientilor cu implant cohlear si proteză implantabilă BAHA”.

Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

prof. univ. dr. Eugeniu Turlea