MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XIV - Nr. 838 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 20 noiembrie 2002

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

25. - Hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Camerei Deputatilor nr. 45/2000 privind aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor

DECRETE

918. - Decret pentru supunerea spre aprobare Parlamentului a aderãrii României la Conventia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptatã la Helsinki la 17 martie 1992

919. - Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologicã (semnatã la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 290 din 5 noiembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, aprobatã prin Legea nr. 44/2000

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

150. - Ordonantã de urgentã privind organizarea si functionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate

HOTÃRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

HOTÃRÂRE

pentru modificarea Hotãrârii Camerei Deputatilor nr. 45/2000 privind aprobarea

componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor

În temeiul art. 41 si al art. 59 alin. 1 din Regulamentul Camerei Deputatilor, republicat,

Camera Deputatilor adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. - Hotãrârea Camerei Deputatilor nr. 45/2000 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor, cu modificãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:

- domnul deputat Marius Iriza, apartinând Grupului parlamentar al P.R.M., este desemnat în calitatea de membru al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã si sigurantã nationalã;

- domnul deputat Costache Mircea, apartinând Grupului parlamentar al P.R.M., trece de la Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritãtilor nationale la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii.

Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 18 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

CORNELIU CIONTU

Bucuresti, 18 noiembrie 2002.

Nr. 25.

DECRETE

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru supunerea spre aprobare Parlamentului a aderãrii României la Conventia privind efectele

transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptatã la Helsinki la 17 martie 1992

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) si ale art. 99 din Constitutia României, precum si ale art. 1 si 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea si ratificarea tratatelor, la propunerea Guvernului, potrivit Hotãrârii nr. E 352 din 31 octombrie 2002,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se supune spre aprobare Parlamentului aderarea României la Conventia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptatã la Helsinki la 17 martie 1992, si se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României,

contrasemnãm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Bucuresti, 18 noiembrie 2002.

Nr. 918.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologicã (semnatã la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) si ale art. 99 din Constitutia României, precum si ale art. 1 si 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea si ratificarea tratatelor, la propunerea Guvernului, potrivit Hotãrârii nr. E 351 din 31 octombrie 2002,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologicã (semnatã la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000, si se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României,

contrasemnãm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Bucuresti, 18 noiembrie 2002.

Nr. 919.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 290

din 5 noiembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, aprobatã prin Legea nr. 44/2000

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Aurelia Popa - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, exceptie ridicatã de Gheorghe Mares în Dosarul nr. 167/CM/2002 al Tribunalului Gorj - Sectia conflicte de muncã.

La apelul nominal se constatã lipsa pãrtilor, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 200C/2002, având ca obiect aceeasi exceptie, ridicatã de Severicã Tîrvuicã în Dosarul nr. 219/CM/2002 al Tribunalului Gorj - Sectia conflicte de muncã. La apelul nominal se constatã lipsa pãrtilor, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea, din oficiu, pune îndiscutie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicatã, raportat la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 200C/2002 la Dosarul nr. 199C/2002.

Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea exceptiilor de neconstitutionalitate ca neîntemeiate, întrucât apreciazã cã dispozitiile de lege criticate nu contravin textelor din Constitutie invocate ca fiind încãlcate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:

Prin încheierile din 28 martie 2002 si din 26 martie 2002, pronuntate în dosarele nr. 167/CM/2002 si nr. 219/CM/2002, Tribunalul Gorj - Sectia conflicte de muncã a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, aprobatã prin Legea nr. 44/2000. Exceptia a fost ridicatã de Gheorghe Mares si Severicã Tîrvuicã în cadrul unor litigii de muncã.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine cã textele de lege criticate încalcã dispozitiile constitutionale privind principiul neretroactivitãtii legii, consacrat de art. 15 alin. (2), prevederile art. 78 referitoare la intrarea în vigoare a legii, precum si ale art. 38 care reglementeazã dreptul la muncã.

Tribunalul Gorj - Sectia conflicte de muncã apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate ridicatã este neîntemeiatã, întrucât art. 8 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 140/1999 nu contravine art. 15 alin. (2), art. 38 si 72 din Constitutie.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.

Guvernul apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate ridicatã este neîntemeiatã, întrucât textul criticat este în deplinã concordantã cu dispozitiile art. 15 alin. (2), art. 38 si 72 din Constitutie.

Avocatul Poporului apreciazã cã dispozitiile de lege ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate sunt în deplinã concordantã cu prevederile din Constitutie invocate ca fiind încãlcate.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptiile de neconstitutionalitate ridicate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 8 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 si 465 bis din 24 septembrie 1999, aprobatã prin Legea nr. 44/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 18 aprilie 2000, potrivit cãrora: “(2) Prevederile Legii nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de apãrare nationalã, ordine publicã si sigurantã nationalã, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii se aplicã începând cu data de 1 decembrie 1999.

(3) Pânã la data de 1 decembrie 1999 se aplicã în continuare prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 0282/1993 cuprivire la salarizarea personalului militar si civil din Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pazã si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, cu modificãrile si completãrile ulterioare.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate aceste dispozitii de lege contravin, în ordinea invocãrii lor, art. 15 alin. (2), art. 78 si 38 din Constitutie, care prevãd:

- Art. 15 alin. (2): “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.”;

- Art. 78: “Legea se publicã în Monitorul Oficial al României si intrã în vigoare la data publicãrii sau la data prevãzutã în textul ei.”;

- Art. 38: “(1) Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit.

Alegerea profesiei si alegerea locului de muncã sunt libere.

(2) Salariatii au dreptul la protectia socialã a muncii.

Mãsurile de protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de muncã al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul sãptãmânal, concediul de odihnã plãtit, prestarea muncii în conditii grele, precum si alte situatii specifice.

(3) Durata normalã a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.

(4) La muncã egalã, femeile au salariu egal cu bãrbatii.

(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncã si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicatã, Curtea Constitutionalã constatã urmãtoarele:

Dispozitiile art. 8 alin. (2) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 140/1999 au mai fãcut obiectul controlului de constitutionalitate, prin raportare la prevederile art. 15 alin. (2) si ale art. 78 din Constitutie, Curtea pronuntându-se prin Decizia nr. 27 din 29 ianuarie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 27 februarie 2002. Prin acea decizie, respingându-se exceptia de neconstitutionalitate, s-a statuat cã “suspendarea aplicãrii legii nu afecteazã intrarea în vigoare a acesteia, care s-a produs la data prevãzutã, anume la 1 august 1999. Punerea în practicã a dispozitiilor Legii nr. 138/1999, respectiv efectuarea plãtii ajutoarelor stabilite prin art. 31 alin. (1) si (2), este o problemã de aplicare a legii, care excede competentei Curtii Constitutionale”. De asemenea, s-a mai retinut cã “existenta fondurilor bugetare aprobate anual ministerelor si institutiilor centrale, în limita cãrora se acordã drepturile bãnesti solicitate, este o chestiune de fapt a cãrei solutionare este de competenta exclusivã a instantelor judecãtoresti”.

Deoarece în prezenta cauzã nu au intervenit elemente noi de naturã sã justifice schimbarea acestei jurisprudente, cele statuate anterior îsi mentin valabilitatea.

Cât priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor alin. (3) al art. 8 din ordonantã, potrivit cãrora “Pânã la data de 1 decembrie 1999 se aplicã în continuare prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 0282/1993 cu privire la salarizarea personalului militar si civil din Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pazã si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, cu modificãrile si completãrile ulterioare”, Curtea constatã cã, în realitate, textul dispune prorogarea aplicãrii în timp a unor prevederi legale si nu încalcã, asa cum se sustine, principiul neretroactivitãtii legii, consacrat la art. 15 alin. (2) din Constitutie.

În sfârsit, prin dispozitiile de lege vizate de exceptia de neconstitutionalitate nu se încalcã nici prevederile art. 38 din Constitutie, întrucât acestea nu împiedicã exercitarea dreptului la muncã si nici plata salariului, conform reglementãrilor în vigoare, la data când aceasta devine exigibilã.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, exceptii ridicate de Gheorghe Mares si Severicã Tîrvuicã în dosarele nr. 167/CM/2002 si nr. 219/CM/2002 ale Tribunalului Gorj - Sectia conflicte de muncã.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 5 noiembrie 2002.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTÃ DE URGENTÃ

privind organizarea si functionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate

În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie, Guvernul României adoptã prezenta ordonantã de urgentã.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Asigurãrile sociale de sãnãtate reprezintã principalul sistem de finantare a ocrotirii si promovãrii sãnãtãtii populatiei care asigurã acordarea unui pachet de servicii de bazã.

(2) Asigurãrile sociale de sãnãtate sunt obligatorii si functioneazã ca un sistem unitar, pe baza urmãtoarelor principii:

a) alegerea liberã a casei de asigurãri de sãnãtate;

b) solidaritate si subsidiaritate în colectarea si utilizarea fondurilor;

c) alegerea liberã de cãtre asigurati a medicului de familie, a medicului specialist din ambulatoriu si a unitãtii sanitare;

d) participarea obligatorie la plata contributiei de asigurãri sociale de sãnãtate pentru formarea fondului national unic de asigurãri sociale de sãnãtate;

e) participarea persoanelor asigurate, a statului si a angajatorilor la managementul fondului national unic de asigurãri sociale de sãnãtate;

f) acordarea unui pachet de servicii medicale de bazã, în mod echitabil si nediscriminatoriu, oricãrui asigurat;

g) transparenta activitãtii sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate.

(3) Pot functiona si alte forme de asigurare a sãnãtãtii în diferite situatii speciale. Aceste asigurãri nu sunt obligatorii.

Art. 2. - (1) Fondul national unic de asigurãri sociale de sãnãtate, denumit în continuare fondul, este un fond special care se constituie si se utilizeazã potrivit prezentei ordonante de urgentã.

(2) Constituirea fondului se face din contributia de asigurãri sociale de sãnãtate, denumitã în continuare contributie, suportatã de asigurati, de persoanele fizice si juridice care angajeazã personal salariat, din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse - donatii, sponsorizãri, dobânzi, potrivit legii.

(3) Administrarea fondului se face, în conditiile legii, de cãtre Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate, denumitã în continuare CNAS, si, respectiv, prin casele de asigurãri sociale de sãnãtate judetene si a municipiului Bucuresti, inclusiv prin Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritãtii Judecãtoresti, denumite în continuare case de asigurãri.

(4) CNAS poate propune Ministerului Sãnãtãtii si Familiei proiecte de acte normative care au incidentã asupra constituirii si utilizãrii fondului.

Art. 3. - (1) În sensul prezentei ordonante de urgentã, urmãtorii termeni se definesc astfel:

a) serviciile medicale sunt acele servicii si produse furnizate de cãtre persoane fizice si juridice, în conditiile prezentei ordonante de urgentã;

b) furnizorii sunt persoane fizice sau juridice autorizate oficial si recunoscute de cãtre Ministerul Sãnãtãtii si Familiei pentru a furniza servicii sau produse medicale;

c) pachetul de servicii de bazã cuprinde serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sãnãtãtii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale si alte servicii si produse la care au dreptul asiguratii si se suportã din fond, în conditiile contractului-cadru;

d) autorizarea reprezintã un control al calificãrii si al respectãrii legislatiei existente în domeniu, efectuat pentru toate tipurile de furnizori, necesar pentru a obtine permisiunea de a furniza servicii medicale în România;

e) acreditarea este un proces de evaluare externã a calitãtii serviciilor de sãnãtate, care conferã dreptul de a putea intra în relatie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate, fiind o conditie obligatorie pentru încheierea contractului;

f) contractarea este procedura care reglementeazã conditiile furnizãrii serviciilor de cãtre furnizori pentru cei asigurati de casele de asigurãri;

g) pret de referintã este pretul utilizat în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate pentru plata medicamentelor, materialelor sanitare si a dispozitivelor medicale, potrivit politicii de preturi a Ministerului Sãnãtãtii si Familiei;

h) dispozitivele medicale cuprind materialele sanitare pentru corectarea vãzului, auzului, pentru protezarea membrelor, respectiv proteze, orteze, dispozitive de mers si alte materiale specifice, necesare în scopul recuperãrii unor deficiente organice sau fiziologice.

(2) Definitiile care pot exista în alte legi si care sunt diferite de cele prevãzute la alin. (1) nu se aplicã în cazul prezentei ordonante de urgentã.

CAPITOLUL II

Asiguratii

SECTIUNEA 1

Persoanele asigurate

Art. 4. - (1) Sunt asigurati, potrivit prezentei ordonante de urgentã, toti cetãtenii români cu domiciliul în tarã, precum si cetãtenii strãini si apatrizii care au domiciliul sau resedinta în România. În aceastã calitate au obligatia plãtii contributiei de asigurare potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgentã.

(2) Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare înceteazã o datã cu pierderea dreptului de domiciliu sau de resedintã în România.

(3) Documentele justificative privind dobândirea calitãtii de asigurat se stabilesc prin ordin al ministrului sãnãtãtii si familiei, la propunerea CNAS.

Art. 5. - (1) Calitatea de asigurat se dovedeste cu un document justificativ - adeverintã sau carnet de asigurat eliberat prin grija casei la care este înscris asiguratul. În termen de un an de la aprobarea prezentei ordonante de urgentã va fi introdus cardul electronic de asigurat, care se suportã din fond.

(2) Metodologia si modalitãtile de gestionare si de distribuire ale cardului de asigurat se stabilesc de cãtre CNAS.

(3) Datele minime care vor fi înregistrate si accesate pe cardul de asigurat sunt:

a) datele de identitate si codul numeric personal;

b) dovada achitãrii contributiei pentru asigurãrile sociale de sãnãtate;

c) înregistrarea numãrului de solicitãri de servicii medicale, prin codul furnizorului;

d) diagnostice medicale cu risc vital;

e) consimtãmântul referitor la donarea de tesuturi si organe;

f) grupa sanguinã si Rh.

Art. 6. - (1) Urmãtoarele categorii de persoane beneficiazã de asigurare, fãrã plata contributiei:

a) toti copiii pânã la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pânã la vârsta de 26 de ani, dacã sunt elevi, ucenici sau studenti si dacã nu realizeazã venituri din muncã;

b) sotul, sotia si pãrintii fãrã venituri proprii, aflati în întretinerea unei persoane asigurate;

c) persoanele ale cãror drepturi sunt stabilite prin Decretullege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificãrile si completãrile ulterioare, prin Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobatã prin Legea nr. 189/2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vãduvelor de rãzboi, republicatã, precum si persoanele prevãzute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, rãnitilor, precum si luptãtorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, dacã nu realizeazã alte venituri decât cele provenite din drepturile bãnesti acordate de aceste legi, precum si cele provenite din pensii;

d) persoanele cu handicap care nu realizeazã venituri din muncã, pensie sau alte surse si se aflã în îngrijirea familiei;

e) pensionarii de asigurãri sociale, pensionarii militari, pensionarii I.O.V.R. si alte categorii de pensionari;

f) bolnavii cu afectiuni incluse în programele nationale de sãnãtate stabilite de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei, pânã la vindecarea respectivei afectiuni, dacã nu realizeazã venituri din muncã, pensie sau din alte resurse;

g) femeile însãrcinate sau lãuzele, dacã nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de bazã minim brut pe tarã;

h) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

i) persoanele care se aflã în executarea mãsurilor prevãzute în art. 105, 113 si 114 din Codul penal; persoanele care se aflã în perioada de amânare sau întrerupere a executãrii pedepsei privative de libertate, dacã nu au venituri.

(2) Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre urmãtoarele situatii, pe durata acesteia, cu plata contributiei din alte surse, în conditiile prezentei ordonante de urgentã:

a) satisfac serviciul militar în termen;

b) se aflã în concediu medical, în concediu medical pentru sarcinã si lãuzie sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani;

c) executã o pedeapsã privativã de libertate sau se aflã în arest preventiv;

d) persoanele care beneficiazã de indemnizatie de somaj sau, dupã caz, de alocatie de sprijin.

Art. 7. - (1) Cetãtenii statelor membre ale Uniunii Europene, precum si cetãtenii statelor cu care România a încheiat acorduri, întelegeri, conventii sau protocoale internationale de cooperare în domeniul sãnãtãtii si stiintelor medicale beneficiazã de acoperirea serviciilor medicale acordate pe teritoriul României, în conditiile prevãzute de acordurile, întelegerile, conventiile sau protocoalele încheiate între România si tara respectivã.

(2) Asigurarea socialã de sãnãtate este facultativã pentru urmãtoarele categorii de persoane care nu se încadreazã în prevederile alin. (1):

a) membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;

b) cetãtenii strãini si apatrizii care se aflã temporar în tarã;

c) cetãtenii români cu domiciliul în strãinãtate care se aflã temporar în tarã.

Art. 8. - (1) Obligatia virãrii contributiei pentru asigurãrile sociale de sãnãtate revine persoanei juridice sau fizice care angajeazã persoane cu contract individual de muncã sau conventie civilã, precum si persoanelor fizice, dupã caz.

(2) Persoanele juridice sau fizice la care îsi desfãsoarã activitatea asiguratii sunt obligate sã depunã lunar la casele de asigurãri declaratii privind obligatiile ce le revin fatã de fond.

(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplicã si persoanelor care exercitã profesii liberale sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, sã desfãsoare activitãti independente.

Art. 9. - În cazul neachitãrii în termen a contributiilor datorate fondului, CNAS, direct sau prin casele de asigurãri, procedeazã la aplicarea mãsurilor de executare silitã pentru încasarea sumelor datorate si a majorãrilor de întârziere, potrivit procedurilor instituite de legislatia privind executarea creantelor bugetare.

SECTIUNEA a 2-a

Drepturile si obligatiile asiguratilor

Art. 10. - (1) Asiguratii au dreptul la un pachet de servicii de bazã care cuprinde servicii medicale, servicii de îngrijire a sãnãtãtii, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale.

(2) Drepturile prevãzute la alin. (1) se stabilesc pe baza contractului-cadru care se elaboreazã de CNAS pe baza consultãrii Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare CMR, Colegiului Farmacistilor din România, denumit în continuare CFR, si Ordinului Asistentilor Medicali din România, denumit în continuare OAMR, pânã la data de 31 octombrie a anului în curs pentru anul urmãtor. Proiectul se avizeazã de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei, cu consultarea obligatorie a ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitarã proprie, si se aprobã prin hotãrâre a Guvernului. În cazul nefinalizãrii elaborãrii contractului-cadru în termenul prevãzut, Ministerul Sãnãtãtii si Familiei elaboreazã si supune spre aprobare Guvernului proiectul contractului-cadru pânã la data de 30 noiembrie.

(3) Contractul-cadru reglementeazã, în principal, conditiile acordãrii asistentei medicale cu privire la:

a) pachetul de servicii de bazã la care au dreptul persoanele asigurate;

b) lista serviciilor medicale, a serviciilor de îngrijiri, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale si a altor servicii pentru asigurati aferente pachetului de servicii de bazã prevãzut la lit. a);

c) criteriile si standardele calitãtii pachetului de servicii;

d) alocarea resurselor si controlul costurilor sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate în vederea realizãrii echilibrului financiar al fondului;

e) tarifele utilizate în contractarea pachetului de servicii de bazã, modul de decontare si actele necesare în acest scop;

f) internarea si externarea bolnavilor;

g) criteriile de internare în spital;

h) asigurarea tratamentului spitalicesc, mãsuri de îngrijire la domiciliu sau de recuperare;

i) conditiile generale de acordare a tratamentului ambulatoriu;

j) prescrierea si eliberarea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor si a ortezelor, a dispozitivelor de mers si de autoservire;

k) modul de informare a asiguratilor;

l) coplata pentru unele servicii medicale.

(4) Prin contractul-cadru se stabilesc conditiile organizãrii licitatiilor în vederea contractãrii unor servicii din pachetul de servicii de bazã.

(5) Prevederile alin. (3) lit. e) se realizeazã prin consultarea reprezentantilor legali ai furnizorilor de servicii medicale.

(6) CNAS va elabora norme metodologice de aplicare a contractului-cadru, cu consultarea CMR, CFR si OAMR, pânã la 15 decembrie a anului în curs pentru anul urmãtor, care se aprobã prin ordin al ministrului sãnãtãtii si familiei si al presedintelui CNAS.

(7) În cazul nefinalizãrii normelor metodologice, Ministerul Sãnãtãtii si Familiei le va elabora si le va aproba prin ordin în termen de 5 zile de la data expirãrii termenului prevãzut la alin. (6).

(8) Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritãtii Judecãtoresti si Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei vor elabora, cu avizul CNAS, norme proprii de aplicare a contractului-cadru, adaptate la specificul organizãrii asistentei medicale, care se aprobã prin ordin comun al ministrului sãnãtãtii si familiei si al ministrilor si

conducãtorilor institutiilor centrale cu retele sanitare proprii.

Art. 11. - (1) Asiguratii beneficiazã de pachetul de servicii de bazã în caz de boalã sau de accident, din prima zi de îmbolnãvire sau de la data accidentului si pânã la vindecare, în conditiile stabilite de prezenta ordonantã de urgentã.

(2) Asiguratii au urmãtoarele drepturi:

a) sã aleagã medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu, unitatea spitaliceascã ce le va acorda servicii medicale, precum si casa de sãnãtate la care se asigurã;

b) sã fie înscrisi pe lista unui medic de familie pe care îl solicitã, dacã îndeplinesc toate conditiile prezentei ordonante de urgentã, suportând cheltuielile de transport dacã optiunea este pentru un medic din altã localitate;

c) sã îsi schimbe medicul de familie ales numai dupã expirarea a cel putin 3 luni de la data înscrierii pe listele acestuia;

d) sã beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în conditiile legii;

e) sã li se efectueze cel putin un control profilactic în fiecare an, în functie de sex si de grupa de vârstã cãreia îi apartin;

f) sã beneficieze de servicii de asistentã medicalã preventivã si de promovare a sãnãtãtii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;

g) sã beneficieze de servicii medicale în ambulatorii si spitale acreditate;

h) sã beneficieze de servicii medicale de urgentã;

i) sã beneficieze de unele servicii de asistentã stomatologicã;

j) sã beneficieze de tratament fizioterapeutic si de recuperare;

k) sã beneficieze de dispozitive medicale si alte materiale specifice;

l) sã beneficieze de servicii si îngrijiri medicale la domiciliu.

Art. 12. - Obligatiile asiguratilor pentru a putea beneficia de drepturile prevãzute la art. 11 sunt urmãtoarele:

a) sã se înscrie pe lista unui medic de familie acreditat potrivit legii;

b) sã anunte medicul de familie ori de câte ori apar modificãri în starea lor de sãnãtate;

c) sã se prezinte la controalele profilactice si periodice stabilite prin contractul-cadru;

d) sã anunte în termen de 15 zile medicul de familie si casa de asigurãri asupra modificãrilor datelor de identitate sau modificãrilor referitoare la încadrarea lor într-o anumitã categorie de asigurati;

e) sã respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului;

f) sã aibã o conduitã civilizatã fatã de personalul medicosanitar;

g) sã achite contributia datoratã fondului si suma reprezentând diferenta dintre tarifele acceptate la platã de sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate si cele practicate pe piatã, denumitã în continuare coplatã, în conditiile stabilite prin contractul-cadru;

h) sã prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atestã calitatea de asigurat.

Art. 13. - Persoanele care nu fac dovada calitãtii de asigurat beneficiazã de servicii medicale numai în cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru.

Art. 14. - Tarifele serviciilor hoteliere pentru persoana care însoteste copilul internat în vârstã de pânã la 3 ani, precum si pentru însotitorul persoanei cu handicap de gradul I internate se suportã de cãtre casele de asigurãri numai dacã, potrivit criteriilor stabilite de comun acord de cãtre CNAS si de CMR, medicul considerã necesarã prezenta lor pentru o perioadã determinatã.

Art. 15. - Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel putin o datã pe an, prin casele de asigurãri, asupra serviciilor de care beneficiazã, a nivelului de contributie si a modalitãtii de platã, precum si asupra drepturilor si obligatiilor sale.

CAPITOLUL III

Servicii medicale suportate din fondul national unic de asigurãri sociale de sãnãtate

SECTIUNEA 1

Servicii medicale profilactice

Art. 16. - (1) În scopul prevenirii îmbolnãvirilor, al depistãrii precoce a bolii si al pãstrãrii sãnãtãtii, asiguratii vor fi informati permanent de cãtre casele de asigurãri asupra mijloacelor de pãstrare a sãnãtãtii, de reducere si de evitare a cauzelor de îmbolnãvire si asupra pericolelor la care se expun în cazul consumului de droguri, alcool si tutun.

(2) Serviciile medicale profilactice suportate din fond sunt urmãtoarele:

a) monitorizarea evolutiei sarcinii si a lãuzei, indiferent de statutul de asigurat al femeii;

b) urmãrirea dezvoltãrii fizice si psihomotorii a sugarului si a copilului;

c) controalele periodice pentru depistarea bolilor ce pot avea consecinte majore în morbiditate si mortalitate;

d) servicii medicale din cadrul programului national de imunizãri;

e) servicii de planificare familialã, indiferent de statutul de asigurat al femeii.

(3) Detalierea serviciilor prevãzute la alin. (2) si modalitãtile de acordare se stabilesc în contractul-cadru.

Art. 17. - Serviciile medicale stomatologice preventive se suportã de cãtre casele de asigurãri, astfel:

a) trimestrial, pentru copiii pânã la vârsta de 18 ani, individual sau prin formarea de grupe de profilaxie, fie la grãdinitã, fie la institutiile de învãtãmânt preuniversitar;

b) de douã ori pe an, pentru tinerii în vârstã de la 18 ani pânã la 26 de ani, dacã sunt elevi, ucenici sau studenti si dacã nu realizeazã venituri din muncã.

Art. 18. - (1) Asiguratii în vârstã de peste 18 ani au dreptul la un control medical în fiecare an pentru prevenirea bolilor cu consecinte majore în morbiditate si mortalitate, stabilite prin contractul-cadru.

(2) Neefectuarea în mod nejustificat de cãtre asigurati a controalelor medicale periodice preventive poate atrage obligatia de a suporta, dupã caz, unele costuri ale tratamentului curativ si de recuperare pentru afectiunea nedepistatã în timp. Prin contractul-cadru vor fi prevãzute situatiile în care aceste costuri se suportã de asigurati, precum si stimulentele pentru asiguratii care efectueazã controalele medicale periodice preventive.

SECTIUNEA a 2-a

Servicii medicale curative

Art. 19. - (1) Asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea suferintei, dupã caz.

(2) Tratamentul medical se aplicã de cãtre medici sau asistenti medicali si de alt personal sanitar acreditat, la indicatia si sub supravegherea medicului.

Art. 20. - (1) Serviciile medicale curative ale cãror costuri sunt suportate din fond sunt:

a) serviciile medicale de urgentã;

b) serviciile medicale acordate persoanei bolnave pânã la diagnosticarea afectiunii: anamnezã, examen clinic, examene paraclinice si de laborator;

c) tratamentul medical, chirurgical si unele proceduri de recuperare;

d) prescrierea tratamentului necesar vindecãrii, inclusiv indicatiile privind regimul de viatã si muncã, precum si igienodietetic.

(2) Asiguratii beneficiazã de activitãti de suport constând în acordarea de concediu medical pentru incapacitate temporarã de muncã sau îngrijirea copilului bolnav.

(3) Detalierea serviciilor prevãzute la alin. (1) si modalitãtile de acordare se stabilesc prin contractul-cadru.

Art. 21. - (1) Asiguratii au dreptul la asistentã medicalã primarã si de specialitate ambulatorie, la indicatia medicului de familie.

(2) Asiguratii primesc asistentã medicalã de specialitate în spitale acreditate.

(3) Serviciile spitalicesti se acordã prin spitalizare integralã sau partialã si cuprind: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical si/sau tratament chirurgical, îngrijire, recuperare, medicamente si materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare si masã.

(4) Asistenta medicalã de recuperare se acordã pentru o perioadã si dupã un ritm stabilite de medicul curant în unitãti sanitare acreditate.

(5) Servicii si îngrijiri medicale la domiciliu se acordã de personal acreditat.

Art. 22. - Serviciile medicale stomatologice se acordã de cãtre medicul din cabinetul stomatologic si din serviciul bucomaxilo-facial.

Art. 23. - (1) Tratamentele stomatologice se suportã din fond în conditiile stabilite prin contractul-cadru.

(2) În cazul copiilor în vârstã de pânã la 18 ani tratamentele stomatologice se suportã din fond în conditiile stabilite în contractul-cadru.

SECTIUNEA a 3-a

Medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice

Art. 24. - Asiguratii beneficiazã de medicamente cu sau fãrã contributie personalã, pe bazã de prescriptie medicalã. Modalitãtile de prescriere si eliberare a medicamentelor se prevãd în contractul-cadru.

Art. 25. - (1) Lista cu medicamente de care beneficiazã asiguratii cu sau fãrã contributie personalã se elaboreazã anual de cãtre Ministerul Sãnãtãtii si Familiei si CNAS, cu consultarea CFR, si se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.

(2)) În listã se pot include numai medicamente prevãzute în Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman.

Art. 26. - (1) Valoarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul afectiunilor persoanelor prevãzute la art. 6 alin. (1) lit. a) si g) se suportã integral din fond.

(2) Valoarea medicamentelor prevãzute la art. 25 alin. (1), prescrise pentru tratamentul afectiunilor persoanelor care beneficiazã de asistentã medicalã gratuitã, în cazul categoriilor de persoane prevãzute la art. 6 alin. (1) lit. c) si d), se suportã din fond.

(3) Asiguratii au dreptul la materiale sanitare pentru corectarea vãzului, auzului, pentru protezarea membrelor si la alte materiale de specialitate, în scopul protezãrii unor deficiente organice sau fiziologice, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fãrã contributie personalã, în conditiile prevãzute în contractul-cadru.

(4) Asiguratii beneficiazã de tratamente fizioterapeutice, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fãrã contributie personalã, în conditiile prevãzute în contractul-cadru.

(5) Asiguratii beneficiazã de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si de alte mijloace terapeutice la nivelul pretului de referintã prevãzut în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru.

SECTIUNEA a 4-a

Servicii medicale si de îngrijiri la domiciliu

Art. 27. - (1) Asiguratii au dreptul sã primeascã unele servicii medicale si îngrijiri la domiciliu din partea unui medic si/sau cadru mediu sanitar, dacã este necesar si indicat de medic.

(2) Conditiile acordãrii serviciilor medicale si a îngrijirilor la domiciliu se stabilesc prin contractul-cadru.

SECTIUNEA a 5-a

Alte servicii speciale

Art. 28. - Cheltuielile de transport sanitar, necesare pentru realizarea unui serviciu medical pentru asigurat, se suportã din fond. Asiguratii au dreptul la transport sanitar în urmãtoarele situatii:

a) urgente medicale;

b) cazurile prevãzute în contractul-cadru.

SECTIUNEA a 6-a

Servicii medicale care nu sunt suportate din fondul national unic de asigurãri sociale de sãnãtate

Art. 29. - (1) Serviciile medicale care nu sunt decontate din fond, costul acestora fiind suportat de asigurat sau de unitãtile care le solicitã, dupã caz, sunt:

a) servicii de sãnãtate acordate în caz de boli profesionale, accidente de muncã si sportive, asistentã medicalã la locul de muncã, asistentã medicalã a sportivilor;

b) unele servicii medicale de înaltã performantã;

c) unele servicii de asistentã stomatologicã;

d) servicii hoteliere cu grad înalt de confort;

e) corectii estetice efectuate persoanelor peste 18 ani;

f) unele medicamente, materiale sanitare si tipuri de transport;

g) eliberarea actelor medicale solicitate de autoritãtile care prin activitatea lor au dreptul sã cunoascã starea de sãnãtate a asiguratilor;

h) fertilizare in vitro;

i) transplantul de organe si tesuturi, cu exceptia cazurilor prevãzute în contractul-cadru;

j) asistentã medicalã la cerere;

k) costul unor materiale necesare corectãrii vãzului si auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere;

l) cota-parte din costul protezelor si ortezelor;

m) serviciile medicale legate de eliberarea actelor medicale solicitate de asigurat;

n) unele tratamente de recuperare si de fizioterapie.

(2) Serviciile prevãzute la alin. (1) lit. b), c), f), i) si n) si cota-parte prevãzutã la alin. (1) lit. l) se stabilesc prin contractul-cadru.

SECTIUNEA a 7-a

Asigurarea calitãtii

Art. 30. - Asigurarea calitãtii pachetului de servicii de bazã pentru asigurati revine CNAS prin respectarea urmãtoarelor mãsuri:

a) acceptarea încheierii de contracte numai cu furnizori acreditati conform legii, precum si a medicilor, asistentilor medicali si altor categorii de personal acreditat;

b) existenta unui sistem informational corespunzãtor asigurãrii unei evidente primare privind diagnosticul si terapia aplicatã;

c) respectarea de cãtre furnizori a criteriilor de calitate a asistentei medicale si stomatologice, elaborate de cãtre CMR si OAMR;

d) utilizarea pentru tratamentul afectiunilor numai a medicamentelor din Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;

e) utilizarea materialelor sanitare si a dispozitivelor medicale autorizate, conform legii.

Art. 31. - (1) Criteriile privind calitatea asistentei medicale acordate asiguratilor se elaboreazã de comisiile de specialitate ale CMR, se negociazã cu CNAS si se referã la:

a) tratamentul medical;

b) tratamentul stomatologic;

c) actiunile de depistare precoce a îmbolnãvirilor;

d) procedeele medicale de recuperare eficace;

e) prescrierea de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si transportul bolnavilor;

f) eliberarea de certificate medicale necesare asiguratilor pentru a beneficia de ajutoare de boalã si de rapoarte necesare caselor de asigurãri pentru îndeplinirea atributiilor lor.

(2) Criteriile sunt obligatorii pentru toti furnizorii de servicii medicale care au încheiat contracte cu casele de asigurãri.

Art. 32. - În vederea respectãrii calitãtii serviciilor medicale furnizate asiguratilor, CNAS si casele de asigurãri organizeazã controlul activitãtii medicale împreunã cu comisiile de specialitate ale CMR, CFR si ale OAMR. Controlul are la bazã criteriile prevãzute la art. 30 si 31.

SECTIUNEA a 8-a

Actiuni comune pentru sãnãtate

Art. 33. - (1) Ministerul Sãnãtãtii si Familiei proiecteazã, implementeazã si coordoneazã programe nationale de sãnãtate în scopul realizãrii obiectivelor politicii de sãnãtate publicã, cu participarea institutiilor cu rãspundere în domeniul realizãrii politicii sanitare a statului.

(2) Obiectivele se stabilesc în colaborare cu CNAS, CMR, CFR, cu reprezentanti ai asociatiilor profesionale stiintifice medicale, ai clinicilor universitare, unitãtilor de cercetare, organizatiilor neguvernamentale, sindicatelor, patronatelor, ai ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitarã proprie, precum si cu reprezentanti ai populatiei.

Art. 34. - Unele activitãti de învãtãmânt si cercetare din cadrul spitalelor, din unitãtile ambulatorii de specialitate si din cabinetele medicale sunt suportate de la bugetul de stat, în conditiile legii.

Art. 35. - (1) Ministerul Sãnãtãtii si Familiei organizeazã împreunã cu CNAS licitatii la nivel national pentru achizitionarea medicamentelor si materialelor specifice pentru consumul în spitale si în ambulatoriu, în vederea realizãrii programelor de sãnãtate, cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare privind achizitiile publice, inclusiv a celor referitoare la aplicarea procedurii de licitatie electronicã.

(2) Medicamentele ce se acordã în ambulatoriu în cadrul programelor de sãnãtate se asigurã prin farmaciile apartinând unitãtilor sanitare prin care acestea se deruleazã sau prin cabinete medicale acreditate, dupã caz.

(3) CNAS este autorizatã sã încheie si sã deruleze contracte de achizitii publice pentru medicamentele si materialele specifice necesare realizãrii programelor de sãnãtate ale cãror cheltuieli se cuprind în bugetul acesteia.

SECTIUNEA a 9-a

Atributiile Colegiului Medicilor din România în domeniul asigurãrilor sociale de sãnãtate

Art. 36. - CMR are în domeniul asigurãrilor sociale de sãnãtate urmãtoarele atributii si responsabilitãti:

a) elaboreazã criteriile privind calitatea serviciilor medicale acordate asiguratilor si participã la controlul respectãrii acestora;

b) elaboreazã ghiduri si protocoale de practicã medicalã;

c) elaboreazã criteriile privind calitatea asistentei stomatologice acordate asiguratilor si urmãreste respectarea acestora;

d) participã la acreditarea personalului medical.

SECTIUNEA a 10-a

Acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente si materiale sanitare

Art. 37. - (1) Pot intra în relatie contractualã cu sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate numai furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale si de medicamente acreditati. Medicii, farmacistii, personalul mediu sanitar si alte categorii de personal se acrediteazã dupã cum urmeazã:

a) medicii si alte categorii de personal cu studii superioare se acrediteazã de cãtre comisiile formate din reprezentanti ai colegiilor judetene ale medicilor, respectiv al municipiului Bucuresti, ai caselor de asigurãri si ai directiilor de sãnãtate publicã sau ai directiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele si institutiile centrale cu retele sanitare proprii, dupã caz, în cadrul acreditãrii unitãtii sanitare;

b) asistentii medicali se acrediteazã de cãtre comisiile formate din reprezentanti ai OAMR, ai caselor de asigurãri si ai directiilor de sãnãtate publicã sau ai directiilor medicale ori structurilor similare din ministerele si institutiile centrale cu retele sanitare proprii, dupã caz, în cadrul acreditãrii unitãtii sanitare;

c) farmacistii si asistentii de farmacie se acrediteazã de cãtre comisiile formate din reprezentanti ai colegiilor judetene ale farmacistilor, respectiv al municipiului Bucuresti, ai caselor de asigurãri si ai directiilor de sãnãtate publicã sau ai directiilor medicale ori structurilor similare din ministerele si institutiile centrale cu retele sanitare proprii, dupã caz, în cadrul acreditãrii farmaciei.

(2) Regulamentul de functionare a comisiilor de acreditare a furnizorilor de servicii medicale prevãzuti la alin. (1) se aprobã de cãtre Consiliul de administratie al CNAS, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã.

(3) Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii medicale prevãzuti la alin. (1) se elaboreazã de cãtre CNAS si structurile nationale ale CMR, CFR si ale OAMR si se aprobã prin ordin al ministrului sãnãtãtii si familiei, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã.

(4) Autorizarea furnizorilor de aparaturã medicalã si materiale sanitare se face anual de cãtre Ministerul Sãnãtãtii si Familiei. Metodologia de autorizare de aprobã prin ordin al ministrului sãnãtãtii si familiei. Lista furnizorilor de aparaturã medicalã si materiale sanitare autorizati este datã publicitãtii anual.

CAPITOLUL IV

Relatiile caselor de asigurãri sociale de sãnãtate cu furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale si de medicamente

Art. 38. - Furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale si de medicamente, care sunt în relatii contractuale cu casele de asigurãri, sunt:

a) cabinetele medicale, centrele de diagnostic si tratament, spitalele si alte unitãti sanitare, medicii, personalul mediu sanitar si alte categorii de personal, personalul sanitar din serviciile conexe actului medical;

b) farmaciile, distribuitorii si producãtorii de medicamente si materiale sanitare;

c) persoanele fizice si juridice autorizate de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei.

Art. 39. - (1) Relatiile dintre furnizorii de servicii medicale si casele de asigurãri sunt de naturã civilã, se stabilesc si se desfãsoarã pe bazã de contract care se încheie anual. În situatia în care este necesarã modificarea sau completarea clauzelor, acestea sunt negociate si stipulate în acte aditionale.

(2) Furnizorii de servicii medicale sunt obligati sã prezinte, la încheierea contractului cu casa de asigurãri, asigurãri de rãspundere civilã în domeniul medical în concordantã cu tipul de furnizor. Societãtile de asigurãri care oferã asigurãri de rãspundere civilã în domeniul medical trebuie sã fie autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor si sã posede un contract de reasigurare.

Art. 40. - Furnizorii de servicii medicale încheie cu casele de asigurãri contracte anuale pe baza modelelor de contracte prevãzute în normele metodologice de aplicare a contractuluicadru, în cuprinsul cãrora pot fi prevãzute si alte clauze suplimentare, negociate.

Art. 41. - Refuzul caselor de asigurãri de a încheia contracte cu furnizorii pentru serviciile medicale din pachetul de bazã, denuntarea unilateralã a contractului, precum si rãspunsurile la cererile si la sesizãrile furnizorilor se vor face în scris si motivat, cu indicarea temeiului legal, în termen de 30 de zile.

Art. 42. - (1) Casele de asigurãri încheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale pentru furnizarea de servicii si pentru plata acestora, urmãrind realizarea echilibrului financiar.

(2) La încheierea contractelor pãrtile vor avea în vedere interesul asiguratilor si vor tine seama de economicitatea, eficienta si calitatea serviciilor oferite pe baza criteriilor elaborate de CNAS, CMR, CFR si OAMR.

Art. 43. - (1) Prevederile contractului-cadru sunt date publicitãtii pentru informarea asiguratilor si a furnizorilor de servicii medicale.

(2) Contractele de furnizare de servicii medicale cuprind si obligatiile pãrtilor legate de buna gestionare a fondurilor, precum si clauze care sã reglementeze conditiile de platã a serviciilor furnizate pânã la definitivarea unui nou contract între pãrti, pentru perioada urmãtoare celei acoperite prin contract.

(3) Decontarea serviciilor medicale aferente lunii decembrie a anului în curs se face în luna ianuarie a anului urmãtor.

Art. 44. - Casele de asigurãri controleazã modul în care furnizorii de servicii medicale respectã clauzele contractuale privind serviciile furnizate, furnizorii având obligatia sã permitã accesul la evidentele referitoare la derularea contractului.

Art. 45. - (1) Plata furnizorilor de servicii medicale poate fi:

a) în asistenta medicalã primarã si de specialitate ambulatorie prin tarif pe persoana asiguratã, tarif pe serviciu medical, suma fixã negociatã pe pachet de servicii medicale, dupã caz;

b) în asistenta medicalã din spitale si alte unitãti, în afara celor ambulatorii, prin tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical, dupã caz;

c) prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin contractulcadru;

d) prin pret de referintã prevãzut în lista medicamentelor cu sau fãrã contributie personalã;

e) prin pret de referintã prevãzut în lista de materiale sanitare si de dispozitive medicale.

(2) Modalitatea de decontare a serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare si dispozitivelor medicale se stabileste prin contractul-cadru.

Art. 46. - Decontarea serviciilor medicale se face în baza contractelor încheiate între casele de asigurãri si furnizorii de servicii medicale, indiferent de casa de asigurãri la care s-a virat contributia asiguratului, pe baza documentelor justificative stabilite prin contractul-cadru.

Art. 47. - Asigurarea asistentei medicale si a îngrijirii la domiciliul bolnavului se contracteazã de casele de asigurãri cu unitãti specializate, persoane fizice sau juridice acreditate.

Art. 48. - Asistenta medicalã de urgentã prespitaliceascã se acordã prin servicii medicale specializate, acreditate.

Art. 49. - Serviciile de transport medical se contracteazã cu unitãti specializate acreditate.

CAPITOLUL V

Finantarea serviciilor medicale

SECTIUNEA 1

Constituirea fondului national unic de asigurãri sociale de sãnãtate

Art. 50. - (1) Fondul se formeazã din:

a) contributii ale persoanelor fizice si juridice;

b) subventii de la bugetul de stat;

c) dobânzi, donatii, sponsorizãri si alte venituri, în conditiile legii.

(2) Colectarea contributiilor se face de cãtre casele de asigurãri în contul unic deschis pe seama CNAS.

(3) În mod exceptional, în situatii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului fondului, dupã epuizarea fondului de rezervã veniturile bugetului fondului se completeazã cu sume care se alocã de la bugetul de stat.

Art. 51. - (1) Persoana asiguratã are obligatia plãtii unei contributii bãnesti lunare pentru asigurãrile de sãnãtate, cu exceptia persoanelor prevãzute la art. 6 alin. (1).

(2) Contributia lunarã a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, care se aplicã asupra:

a) veniturilor din salarii care se supun impozitului pe venit;

b) veniturilor din activitãti desfãsurate de persoane care exercitã profesii liberale sau autorizate potrivit legii sã desfãsoare activitãti independente;

c) veniturilor din agriculturã si silviculturã, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se încadreazã la lit. b);

d) indemnizatiilor de somaj si alocatiilor de sprijin;

e) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobânzi si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizeazã venituri de natura celor prevãzute la lit. a)-d).

(3) În cazul persoanelor care realizeazã venituri de natura celor prevãzute la alin. (2) lit. c) sub nivelul salariului de bazã minim brut pe tarã si care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contributia lunarã de 6,5% datoratã se calculeazã asupra sumei reprezentând o treime din salariul de bazã minim brut pe tarã.

(4) Contributiile prevãzute la alin. (2) si (3) se plãtesc astfel:

a) lunar, pentru cele prevãzute la alin. (2) lit. a) si d);

b) trimestrial, pentru cele prevãzute la alin. (2) lit. b) si c) si la alin. (3);

c) anual, pentru cele prevãzute la alin. (2) lit. e).

Art. 52. - (1) Persoanele juridice sau fizice la care îsi desfãsoarã activitatea asiguratii au obligatia sã calculeze si sã vireze casei de asigurãri o contributie de 7% datoratã pentru asigurarea sãnãtãtii personalului din unitatea respectivã; acestea au obligatia sã anunte casei de asigurãri orice schimbare care are loc în nivelul veniturilor;

(2) Persoanele juridice sau fizice prevãzute la alin. (1) au obligatia plãtii contributiei de 7% raportat la fondul de salarii realizat.

(3) Nerespectarea prevederilor art. 51 alin. (1) si ale art. 52 alin. (1) duce la diminuarea pachetului de servicii de bazã, potrivit prevederilor art. 13. Diminuarea pachetului de servicii de bazã are loc dupã 3 luni de la ultima platã a contributiei si se stabileste pe bazã de documente justificative, stabilite prin contractul-cadru.

Art. 53. - (1) Pentru beneficiarii indemnizatiei de somaj si ai alocatiei de sprijin contributia se calculeazã si se vireazã, o datã cu plata drepturilor bãnesti asupra cãrora se calculeazã, de cãtre cei care efectueazã plata acestor drepturi.

(2) Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligatia sã îsi asigure sãnãtatea potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgentã, sunt obligate sã comunice direct casei de asigurãri în a cãrei razã teritorialã îsi au domiciliul veniturile impozabile, în vederea stabilirii si achitãrii contributiei de 6,5%, potrivit prezentei ordonante de urgentã.

(3) Pentru cetãtenii strãini care se asigurã facultativ contributia la fond se calculeazã prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a douã salarii de bazã minime brute pe tarã pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru.

(4) Persoanele care au obligatia de a se asigura si nu pot dovedi plata contributiei sunt obligate, pentru a obtine calitatea de asigurat, sã achite contributia legalã pe ultimii 3 ani,

începând cu data primei solicitãri de acordare a serviciilor medicale, calculatã la salariul de bazã minim brut pe tarã, potrivit normelor elaborate de CNAS si aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãtii si familiei.

Art. 54. - (1) Contributia datoratã pentru persoanele prevãzute la art. 6 se suportã astfel:

a) de cãtre bugetul de stat, pentru persoanele prevãzute la art. 6 alin. (2) lit. a) si c);

b) de cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat, pentru persoanele prevãzute la art. 6 alin. (2) lit. b);

c) de cãtre bugetul asigurãrilor de somaj, pentru persoanele prevãzute la art. 6 alin. (2) lit. d).

(2) Contributiile pentru persoanele prevãzute la alin. (1) lit. a) si b) se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a douã salarii de bazã minime brute pe tarã.

(3) Contributiile pentru persoanele prevãzute la alin. (1) lit. c) se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra indemnizatiei de somaj sau, dupã caz, asupra alocatiei de sprijin.

Art. 55. - (1) Angajatorii si asiguratii care au obligatia plãtii contributiei în conditiile prezentei ordonante de urgentã si care nu o respectã datoreazã majorãri pentru perioada de întârziere, egale cu majorãrile aferente pentru întârzierea achitãrii debitelor cãtre bugetul de stat.

(2) În cazul neachitãrii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate fondului, CNAS, direct sau prin casele de asigurãri, procedeazã la aplicarea mãsurilor de executare silitã pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorãrilor de întârziere, potrivit legii.

(3) CNAS aprobã norme privind desfãsurarea activitãtii de executare silitã a creantelor datorate fondului.

(4) Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune la bancã sau la trezorerie, dupã caz, o datã cu documentatia pentru plata salariilor si a altor venituri pentru salariati, documentele pentru plata contributiilor datorate fondului, plãtile efectuându-se simultan sub control bancar, respectiv trezorerie.

SECTIUNEA a 2-a

Utilizarea si administrarea fondului national unic de asigurãri sociale de sãnãtate

Art. 56. - Veniturile fondului colectate de casele de asigurãri se utilizeazã pentru:

a) plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare si dispozitivelor medicale, în conditiile stabilite prin contractul-cadru;

d) cheltuieli de administrare, functionare si de capital în limita a maximum 3% din sumele colectate;

c) fondul de rezervã în cotã de 1% din sumele constituite la nivelul CNAS.

Art. 57. - (1) Veniturile fondului nu pot fi utilizate pentru:

a) investitii pentru construirea si consolidarea de unitãti sanitare;

b) achizitionarea aparaturii medicale de înaltã performantã;

c) persoanele fãrã venituri sau cu venituri sub salariul de bazã minim brut pe economie, care necesitã activitãti de prevenire, de diagnostic, de terapie si de reabilitare în cazul afectiunilor transmisibile, prevãzute în programele nationale elaborate de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei;

d) mãsuri profilactice si tratamente instituite obligatoriu prin norme legale.

(2) Cheltuielile prevãzute la alin. (1) se suportã de la bugetul de stat.

Art. 58. - (1) Bugetul fondului se aprobã de cãtre Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexã la legea bugetului de stat.

(2) Repartizarea pe domenii de asistentã se aprobã conform legii.

(3) Bugetele de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurãri se aprobã de ordonatorul principal de credite în conditiile legii si, dupã caz, cu avizul ministerelor si al institutiilor centrale cu retele sanitare proprii.

Art. 59. - (1) Disponibilitãtile caselor de asigurãri la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã se vireazã în contul CNAS.

(2) Sumele rãmase neutilizate la nivelul caselor de asigurãri la sfârsitul fiecãrui an se vireazã în contul CNAS si se utilizeazã pentru destinatiile prevãzute la art. 56.

(3) Sumele rãmase la nivelul CNAS la sfârsitul anului se reporteazã în anul urmãtor si se utilizeazã potrivit art. 56.

(4) Fondul de rezervã rãmas neutilizat la finele anului se reporteazã în anul urmãtor cu aceeasi destinatie.

(5) Utilizarea fondului de rezervã se stabileste prin legile bugetare anuale.

CAPITOLUL VI

Organizarea caselor de asigurãri de sãnãtate

SECTIUNEA 1

Constituirea caselor de asigurãri de sãnãtate

Art. 60. - (1) CNAS este institutie publicã, autonomã, de interes national, cu personalitate juridicã, în coordonarea Ministerului Sãnãtãtii si Familiei, care administreazã si gestioneazã sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate în vederea aplicãrii politicilor si programelor în domeniul sanitar ale Ministerului Sãnãtãtii si Familiei si are sediul în municipiul Bucuresti, calea Cãlãrasi nr. 248, sectorul 2.

(2) CNAS are ca principal obiect de activitate asigurarea functionãrii unitare si coordonate a sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate din România si are în subordine casele de asigurãri de sãnãtate judetene, Casa de Asigurãri de Sãnãtate a Municipiului Bucuresti, Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii

Publice, Sigurantei Nationale si Autoritãtii Judecãtoresti.

(3) CNAS functioneazã pe baza statutului propriu aprobat de consiliul de administratie. Casele de asigurãri functioneazã pe baza statutului propriu, care respectã prevederile statutuluicadru aprobat de Consiliul de administratie al CNAS. Pentru anul 2003 statutul se elaboreazã de Consiliul de administratie al CNAS si se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.

(4) Statutele prevãzute la alin. (3) trebuie sã continã prevederi referitoare la:

a) denumirea si sediul casei de asigurãri respective;

b) relatiile CNAS cu alte case de asigurãri si cu oficiile

teritoriale, precum si cu asiguratii;

c) structura, drepturile si obligatiile organelor de conducere;

d) modul de adoptare a hotãrârilor în consiliul de administratie si relatia dintre acesta si conducerea executivã a casei de asigurãri;

e) alte prevederi.

Art. 61. - (1) Casele de asigurãri sunt institutii publice, cu personalitate juridicã, cu bugete proprii, în subordinea CNAS.

(2) Casele de asigurãri colecteazã contributiile si gestioneazã bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgentã, asigurând functionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate la nivel local.

Art. 62. - Pe lângã CNAS functioneazã consilii de experti pentru elaborarea proiectelor de acte normative care se aprobã de cãtre Ministerul Sãnãtãtii si Familiei, cu consultarea obligatorie a ministerelor si institutiilor centrale cu retele sanitare proprii.

SECTIUNEA a 2-a

Organizarea administrative

Art. 63. - Casele de asigurãri pot înfiinta oficii de asigurãri de sãnãtate fãrã personalitate juridicã, la nivelul oraselor, al municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului sãnãtãtii si familiei.

SECTIUNEA a 3-a

Atributiile caselor de asigurãri de sãnãtate

Art. 64. - (1) Atributiile CNAS sunt urmãtoarele:

a) administreazã fondul prin presedintele CNAS, împreunã cu casele de asigurãri, si prezintã Ministerului Sãnãtãtii si Familiei rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetarã;

b) elaboreazã, implementeazã si gestioneazã procedurile si formularele unitare, avizate de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei, pentru administrarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate;

c) elaboreazã si actualizeazã Registrul unic de evidentã a asiguratilor;

d) elaboreazã si publicã raportul anual si planul de activitate pentru anul urmãtor;

e) îndrumã metodologic si controleazã modul de aplicare a dispozitiilor legale de cãtre casele de asigurãri;

f) rãspunde pentru activitãtile proprii sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate în fata Parlamentului, Guvernului, Ministerului Sãnãtãtii si Familiei si fatã de asigurati;

g) elaboreazã proiectul contractului-cadru, care se prezintã de cãtre Ministerul Sãnãtãtii si Familiei spre aprobare Guvernului;

h) negociazã împreunã cu CMR criteriile privind acordarea asistentei medicale din cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate;

i) participã anual la elaborarea listei de medicamente eliberate cu sau fãrã contributie personalã, pe baza prescriptiilor medicale, pentru persoanele asigurate;

j) administreazã bunurile mobile si imobile din patrimoniul propriu în conditiile legii;

k) asigurã organizarea sistemului informatic si informational unic integrat pentru înregistrarea asiguratilor si pentru gestionarea si administrarea fondului. Indicatorii folositi în raportarea datelor în sistemul de asigurãri de sãnãtate sunt unitari si se stabilesc de cãtre Ministerul Sãnãtãtii si Familiei, la propunerea CNAS si CMR;

l) negociazã si contracteazã cu institutii abilitate de lege colectarea si prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguratilor, în vederea contractãrii si decontãrii acestora de cãtre casele de asigurãri;

m) acordã gratuit informatii, consultantã si asistentã în domeniul asigurãrilor sociale de sãnãtate persoanelor asigurate, angajatorilor si furnizorilor de servicii medicale;

n) participã la licitatii nationale organizate de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei pentru achizitia de medicamente si materiale specifice pentru realizarea programelor de sãnãtate;

o) încheie si deruleazã contracte de achizitii publice pentru medicamente si materiale specifice pentru realizarea programelor de sãnãtate;

p) reglementeazã în mod unitar sistemul de asigurãri de rãspundere civilã;

r) alte atributii prevãzute de acte normative în domeniul sãnãtãtii.

(2) Realizarea atributiilor ce revin CNAS, potrivit prezentei ordonante de urgentã, este supusã controlului Ministerului Sãnãtãtii si Familiei.

Art. 65. - Atributiile caselor de asigurãri sunt urmãtoarele:

a) sã colecteze contributiile pentru fond;

b) sã administreze bugetele proprii;

c) sã înregistreze, sã actualizeze datele referitoare la asigurati si sã le comunice CNAS;

d) sã elaboreze si sã publice raportul anual si planul de activitate pentru anul urmãtor. Acestea se avizeazã de directiile de sãnãtate publicã judetene si a municipiului Bucuresti, respectiv de directiile medicale ale ministerelor cu retele sanitare proprii, dupã caz;

e) sã utilizeze toate demersurile legale pentru a optimiza colectarea contributiilor si recuperarea creantelor restante la contributii pentru fond;

f) sã furnizeze gratuit informatii, consultantã, asistentã în problemele asigurãrilor sociale de sãnãtate si ale serviciilor medicale persoanelor asigurate, angajatorilor si furnizorilor de servicii medicale;

g) sã administreze bunurile casei de asigurãri, conform prevederilor legale;

h) sã negocieze, sã contracteze si sã deconteze serviciile medicale contractate cu furnizorii de servicii medicale în conditiile contractului-cadru;

i) sã monitorizeze numãrul serviciilor medicale furnizate si nivelul tarifelor acestora;

j) sã organizeze licitatii în vederea contractãrii unor servicii din pachetul de servicii, pe baza prevederilor contractului cadru;

k) alte atributii prevãzute de acte normative în domeniul sãnãtãtii.

SECTIUNEA a 4-a

Organele de conducere

Art. 66. - (1) CNAS are urmãtoarele organe de conducere:

a) adunarea reprezentantilor;

b) consiliul de administratie;

c) presedintele;

d) 2 vicepresedinti;

e) directorul general.

(2) Persoanele care fac parte din organele de conducere ale CNAS trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:

a) sã fie cetãteni români si sã aibã domiciliul pe teritoriul României;

b) sã aibã calitatea de asigurat;

c) sã nu aibã cazier judiciar sau fiscal.

Art. 67. - (1) Adunarea reprezentantilor se constituie pe o perioadã de 4 ani si cuprinde:

a) reprezentanti ai asiguratilor delegati de consiliile judetene si de Consiliul General al Municipiului Bucuresti în numãr de unu pentru fiecare judet si doi pentru municipiul Bucuresti. Desemnarea acestor reprezentanti se face în termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã;

b) 29 de membri numiti astfel: 2 de cãtre Presedintele României, 3 de cãtre primul-ministru, la propunerea ministrului sãnãtãtii si familiei, 3 de cãtre Senat, la propunerea comisiei de specialitate, 3 de cãtre Camera Deputatilor, la propunerea comisiei de specialitate, 5 de cãtre asociatiile patronale reprezentative la nivel national, 5 de cãtre organizatiile sindicale reprezentative la nivel national, 7 reprezentanti ai ministerelor si institutiilor centrale cu retele sanitare proprii, respectiv câte un reprezentant al Ministerului de Interne, Ministerului Apãrãrii Nationale, Ministerului Justitiei, Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Serviciului Român de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Telecomunicatii Speciale, si un reprezentant al Consiliului National al Persoanelor Vârstnice.

(2) Sunt reprezentative la nivel national asociatiile patronale si organizatiile sindicale care îndeplinesc conditiile prevãzute de Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã, republicatã.

(3) Pe locurile devenite vacante ca urmare a demisiei, revocãrii din cauze prevãzute de lege sau a decesului se numesc noi membri, alesi în aceleasi conditii, pânã la expirarea mandatului în curs.

Art. 68. - (1) Adunarea reprezentantilor se întruneste în sedintã o datã pe an, la convocarea consiliului de administratie, sau în sedinte extraordinare, la convocarea presedintelui CNAS, a consiliului de administratie sau a unui numãr de cel putin 30 de membri ai adunãrii reprezentantilor.

(2) Adunarea reprezentantilor poate adopta hotãrâri dacã sunt prezente douã treimi din numãrul membrilor. Pentru adoptarea hotãrârilor este necesar votul favorabil al majoritãtii membrilor prezenti.

Art. 69. - Adunarea reprezentantilor are urmãtoarele atributii:

a) propune modificarea Statutului CNAS;

b) îi alege si îi revocã pe cei doi membri în consiliul de administratie;

c) analizeazã repartizarea bugetului aprobat de cãtre cei în drept si recomandã ordonatorului principal de credite cu delegatie luarea mãsurilor necesare pentru modificarea acestuia, în conditiile legii;

d) analizeazã modul de utilizare a fondului, costurile sistemului, serviciile acordate si tarifele practicate la contractarea pachetului de servicii de bazã si recomandã mãsurile legale pentru folosirea cu eficientã a fondurilor si de respectare a drepturilor asiguratilor.

Art. 70. - (1) Consiliul de administratie al CNAS se constituie din 17 membri, cu un mandat pe 4 ani, dupã cum urmeazã:

a) 5 reprezentanti ai statului, dintre care unul este numit de Presedintele României si 4 de primul-ministru, la propunerea ministrului sãnãtãtii si familiei, a ministrului muncii si solidaritãtii sociale, a ministrului finantelor publice si a ministrului justitiei;

b) 5 membri numiti prin consens de cãtre asociatiile patronale reprezentative la nivel national;

c) 5 membri numiti prin consens de cãtre confederatiile sindicale reprezentative la nivel national;

d) 2 membri alesi de cãtre adunarea reprezentantilor din rândul membrilor sãi.

(2) Prevederile art. 67 alin. (3) se aplicã si în cazul consiliului de administratie.

Art. 71. - (1) Presedintele consiliului de administratie este presedintele CNAS si îndeplineste si functia de secretar de stat în cadrul Ministerului Sãnãtãtii si Familiei. Presedintele CNAS este numit de primul-ministru dintre membrii consiliului de administratie, la propunerea Ministerului Sãnãtãtii si Familiei.

(2) Consiliul de administratie are 2 vicepresedinti alesi de consiliul de administratie prin vot secret. Vicepresedintii consiliului de administratie sunt si vicepresedintii CNAS.

(3) Presedintele, vicepresedintii si directorul general al CNAS se suspendã de drept din functiile detinute anterior, pe perioada executãrii mandatului, cu exceptia celor prevãzute la art. 75 alin. (1).

Art. 72. - (1) Consiliul de administratie functioneazã în mod legal în prezenta a cel putin 11 membri.

(2) Hotãrârile consiliului de administratie se adoptã cu votul a cel putin douã treimi din numãrul membrilor prezenti.

(3) Principalul rol al consiliului de administratie este de a elabora si a realiza strategia nationalã în domeniul asigurãrilor sociale de sãnãtate.

Art. 73. - Presedintele CNAS se deleagã în conditiile legii, prin ordin al ministrului sãnãtãtii si familiei, ca ordonator principal de credite pentru administrarea si gestionarea fondului si reprezintã CNAS în relatiile cu tertii si pe asigurati în raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, componente ale sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate.

Art. 74. - (1) Conducerea executivã a CNAS este asiguratã de cãtre directorul general.

(2) Ocuparea postului de director general se face prin concurs, pe o perioadã de 4 ani, si se numeste prin ordin al ministrului sãnãtãtii si familiei.

(3) Organizarea concursului si criteriile de selectie sunt stabilite de ministrul sãnãtãtii si familiei si de presedintele CNAS.

Art. 75. - (1) Pe timpul executãrii mandatului presedintele si vicepresedintii sunt numiti pe o perioadã de 4 ani. Acestia nu pot exercita pe durata mandatului nici o altã functie sau demnitate publicã, cu exceptia functiilor didactice din învãtãmântul superior.

(2) Membrii Consiliului de administratie al CNAS, pe perioada exercitãrii mandatului, nu sunt salariati ai CNAS, cu exceptia presedintelui si a vicepresedintilor, si nu pot ocupa functii în structurile executive ale caselor de asigurãri. Acestia nu pot exercita activitãti la societãti comerciale sau la alte unitãti care se aflã în relatii contractuale cu casele de asigurãri.

(3) Salarizarea presedintelui si a vicepresedintilor CNAS se stabileste dupã cum urmeazã:

a) pentru presedinte, la nivelul indemnizatiei prevãzute de lege pentru functia de secretar de stat;

b) pentru vicepresedinti, la nivelul indemnizatiei prevãzute de lege pentru functia de subsecretar de stat.

(4) Indemnizatia prevãzutã la alin. (3) reprezintã unica formã de remunerare a activitãtii corespunzãtoare functiei respective si constituie bazã de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determinã în raport cu venitul salarial.

(5) Salariul si celelalte drepturi de personal ale directorului general al CNAS se stabilesc la nivelul corespunzãtor prevãzut de lege pentru functia de secretar general din minister.

(6) Membrii Consiliului de administratie al CNAS, cu exceptia presedintelui si vicepresedintilor, beneficiazã de o indemnizatie lunarã de pânã la 20% din indemnizatia presedintelui CNAS, în conditiile prezentei efective la sedintele consiliului de administratie.

Art. 76. - (1) Consiliul de administratie al CNAS are urmãtoarele atributii:

a) aprobã statutul propriu al CNAS si statutul-cadru al caselor de asigurãri;

b) aprobã propriul regulament de organizare si functionare;

c) stabileste atributiile vicepresedintilor, la propunerea presedintelui;

d) avizeazã strategia sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate cu privire la colectarea si utilizarea fondului;

e) avizeazã proiectul bugetului fondului si îl supune aprobãrii ordonatorului principal de credite cu delegatie, în conditiile legii;

f) avizeazã, în conditiile legii, repartizarea pe case de asigurãri a bugetului fondului;

g) avizeazã utilizarea fondului de rezervã;

h) aprobã programul de investitii;

i) aprobã încheierea de conventii de cooperare si finantare de programe cu organisme internationale;

j) analizeazã semestrial stadiul derulãrii contractelor si împrumuturilor;

k) avizeazã rapoartele de gestiune anuale, prezentate de presedintele CNAS, contul de încheiere a exercitiului bugetar, precum si raportul anual de activitate;

l) avizeazã în baza raportului Curtii de Conturi bilantul contabil si descãrcarea gestiunii anului precedent pentru CNAS si pentru casele de asigurãri;

m) avizeazã proiectul contractului-cadru si al normelor metodologice de aplicare a acestuia;

n) avizeazã lista medicamentelor de care beneficiazã asiguratii cu sau fãrã contributie personalã;

o) avizeazã criteriile privind calitatea asistentei medicale acordate asiguratilor;

p) aprobã regulamentul de organizare si functionare a comisiilor de acreditare si avizeazã criteriile de acreditare a personalului medical si a furnizorilor de servicii medicale;

q) aprobã criteriile de recrutare si modalitãtile de formare a personalului din sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate;

r) aprobã planul anual de activitate pentru îndeplinirea prevederilor programului de asigurãri sociale de sãnãtate;

s) aprobã programul anual de activitate pentru realizarea programului de asigurãri sociale de sãnãtate;

t) analizeazã structura si modul de functionare ale caselor de asigurãri;

u) aprobã organigramele CNAS si ale caselor de asigurãri teritoriale;

v) alte atributii acordate prin acte normative în vigoare.

(2) Consiliul de administratie se întruneste lunar, la convocarea presedintelui CNAS. Consiliul de administratie se poate întruni si în sedinte extraordinare, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numãrul membrilor sãi.

(3) În exercitarea atributiilor ce îi revin, Consiliul de administratie al CNAS adoptã hotãrâri, în conditiile prevãzute la art. 72 alin. (2).

Art. 77. - (1) Atributiile principale ale presedintelui CNAS sunt urmãtoarele:

a) exercitã atributiile prevãzute de lege, în calitate de ordonator principal de credite cu delegatie, pentru administrarea si gestionarea fondului;

b) organizeazã si coordoneazã activitatea de audit în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate, potrivit atributiilor specifice ale CNAS si ale caselor de asigurãri;

c) participã ca invitat la sedintele Guvernului în care sunt dezbãtute aspecte referitoare la sãnãtatea populatiei;

d) numeste, sanctioneazã si elibereazã din functie personalul CNAS;

e) prezideazã sedintele adunãrii reprezentantilor;

f) alte atributii stabilite prin Statutul CNAS.

(2) În exercitarea atributiilor ce îi revin, precum si pentru punerea în aplicare a hotãrârilor consiliului de administratie, presedintele CNAS emite decizii care devin executorii dupã ce sunt aduse la cunostintã persoanelor interesate. Deciziile cu caracter normativ emise în aplicarea prezentei ordonante de urgentã se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 78. - (1) Personalul CNAS si al caselor de asigurãri este constituit din functionari publici si personal contractual în conditiile legii.

(2) Salariul si celelalte drepturi ale personalului prevãzut la alin. (1) sunt cele stabilite de actele normative în vigoare aplicabile institutiilor publice.

Art. 79. - Organele de conducere ale caselor de asigurãri sunt consiliul de administratie si presedintele - director general.

Art. 80. - (1) Consiliul de administratie al caselor de asigurãri de sãnãtate judetene si a municipiului Bucuresti este alcãtuit din 9 membri, desemnati dupã cum urmeazã:

a) unul de consiliul judetean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti;

b) unul de prefect, la propunerea directiei de sãnãtate publicã judetene, respectiv a Directiei de Sãnãtate Publicã a Municipiului Bucuresti;

c) 3 de asociatiile patronale reprezentative la nivel national, desemnati prin consens;

d) 3 de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national, desemnati prin consens;

e) presedintele, care este directorul general al casei de asigurãri.

(2) Consiliul de administratie al Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei este alcãtuit din 5 membri, desemnati dupã cum urmeazã:

a) unul de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei;

b) unul din partea confederatiilor reprezentative ale sindicatelor;

c) unul din partea asociatiilor reprezentative ale patronatelor;

d) unul din partea Ministerului Sãnãtãtii si Familiei;

e) presedintele Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

(3) Consiliul de administratie al Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritãtii Judecãtoresti se constituie potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 56/1998, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 458/2001.

(4) Mandatul membrilor consiliilor de administratie ale caselor de asigurãri este de 4 ani. Membrii consiliilor de administratie ale caselor de asigurãri beneficiazã de o indemnizatie lunarã de pânã la 20% din salariul directorului general al casei de asigurãri respective, în conditiile prezentei efective la sedintele consiliului de administratie.

(5) Pe perioada mandatului membrii consiliului de administratie pot fi revocati din functii de cãtre cei care i-au numit, iar pe functiile rãmase vacante sunt numiti noi membri, pânã la expirarea mandatului în curs.

(6) Atributiile consiliilor de administratie ale caselor de asigurãri sunt stabilite de cãtre CNAS, în concordantã cu prevederile prezentei ordonante de urgentã.

(7) Consiliul de administratie ia hotãrâri prin vot, în prezenta a cel putin douã treimi din numãrul membrilor.

(8) Sedintele consiliului de administratie sunt publice, cu exceptia cazurilor în care membrii consiliului decid prin vot ca acestea sã se desfãsoare cu usile închise. Problemele legate de buget se vor discuta întotdeauna în sedinte publice.

Art. 81. - (1) Directorii generali ai caselor de asigurãri sunt numiti pe bazã de concurs, prin decizie a presedintelui CNAS sau, dupã caz, prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei, respectiv în conditiile prevãzute de Ordonanta Guvernului nr. 56/1998, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 458/2001. Directorul general devine membru de drept al consiliului de administratie al casei de asigurãri si presedintele acestuia.

(2) Directorul general al casei de asigurãri este ordonator de credite, în conditiile legii.

(3) Directorul general se numeste pentru un mandat de 4 ani, dupã validarea concursului, si se suspendã de drept din functiile detinute anterior, cu exceptia functiilor didactice din învãtãmântul superior. Directorul general este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(4) Atributiile principale ale directorului general sunt:

a) aplicã normele de gestiune, regulamentele de organizare si de functionare si procedurile administrative unitare;

b) organizeazã si coordoneazã activitatea de control al executiei contractelor de furnizare de servicii medicale;

c) organizeazã si coordoneazã activitatea de urmãrire si

control al colectãrii contributiilor la fond;

d) propune programe de actiuni de îmbunãtãtire a disciplinei financiare, inclusiv executarea silitã, potrivit legii;

e) stabileste modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru;

f) organizeazã împreunã cu alte structuri abilitate controale privind respectarea drepturilor asiguratilor si propune mãsuri în caz de nerespectare a acestora;

g) supravegheazã si controleazã organizarea si functionarea sistemului de asigurãri de sãnãtate la nivel teritorial si prezintã anual rapoarte, pe care le dã publicitãtii;

h) numeste, sanctioneazã si elibereazã din functie personalul casei de asigurãri.

SECTIUNEA a 5-a

Serviciul medical al casei de asigurãri

Art. 82. - (1) În cadrul CNAS functioneazã serviciul medical, care este condus de un medic-sef.

(2) La nivelul caselor de asigurãri functioneazã un serviciu medical, în raport cu numãrul asiguratilor, care este condus de un medic-sef.

(3) Functia de medic-sef al CNAS si al caselor de asigurãri se ocupã prin concurs organizat de CNAS, în conditiile legii.

(4) Functia de medic-sef al CNAS este echivalentã cu cea de director general adjunct. Functia de medic-sef al CNAS se salarizeazã potrivit legii.

Art. 83. - (1) Serviciul medical al CNAS urmãreste interesele asiguratilor cu privire la calitatea serviciilor acordate de cãtre furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflati în relatii contractuale cu casele de asigurãri.

(2) Criteriile privind acordarea serviciilor medicale pentru asigurati se elaboreazã de cãtre serviciul medical al CNAS împreunã cu CMR, se actualizeazã ori de câte ori este nevoie si se prevãd în clauzele contractelor de furnizare de servicii.

(3) Atributiile serviciului medical sunt stabilite prin statut.

SECTIUNEA a 6-a

Obligatiile caselor de asigurãri

Art. 84. - Obligatiile CNAS sunt urmãtoarele:

a) sã asigure logistica functionãrii unitare si coordonate a sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate;

b) sã urmãreascã colectarea si folosirea cu eficientã a fondului;

c) sã foloseascã mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea si sustinerea intereselor asiguratilor pe care îi reprezintã;

d) sã acopere potrivit principiilor prezentei ordonante de urgentã nevoile de servicii de sãnãtate ale persoanelor, în limita fondurilor disponibile.

Art. 85. - Obligatiile caselor de asigurãri sunt urmãtoarele:

a) sã verifice acordarea serviciilor medicale, conform contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medicale;

b) sã deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate si prestate asiguratilor, în maximum 30 de zile de la data raportãrii, în caz contrar urmând a suporta penalitãtile prevãzute în contract;

c) sã acorde furnizorilor de servicii medicale sume care sã tinã seama si de conditiile de desfãsurare a activitãtii în zone izolate, în conditii grele si foarte grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislatiei;

d) sã informeze furnizorii de servicii medicale asupra conditiilor de contractare si a negocierii clauzelor contractuale;

e) sã informeze furnizorii de servicii medicale asupra conditiilor de furnizare a serviciilor medicale si despre orice schimbare în modul de functionare si de acordare a acestora, cu cel putin 30 de zile înainte de aplicarea modificãrii;

f) sã asigure confidentialitatea datelor în conditiile prezentei ordonante de urgentã;

g) sã verifice prescrierea si eliberarea medicamentelor în conformitate cu reglementãrile în vigoare;

h) sã transmitã situatiile statistice si alte activitãti raportate de furnizorii de servicii medicale cãtre institutiile interesate, respectiv directiilor de sãnãtate publicã si centrelor de statisticã, cu respectarea prevederilor art. 64 alin. (1) lit. k);

i) sã raporteze CNAS, la termenele stabilite, datele solicitate privind serviciile medicale furnizate, precum si evidenta asiguratilor si a documentelor justificative utilizate;

j) sã furnizeze, la solicitarea Ministerului Sãnãtãtii si Familiei, prin directiile de sãnãtate publicã, datele de identificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declarare nominalã obligatorie, conform legislatiei în vigoare.

CAPITOLUL VII

Controlul

SECTIUNEA 1

Controlul de gestiune

Art. 86. - Controlul de gestiune al CNAS si al caselor de asigurãri se face anual de cãtre Curtea de Conturi.

Art. 87. - Auditul intern se va exercita conform legii.

SECTIUNEA a 2-a

Controlul serviciilor

Art. 88. - CNAS împreunã cu CMR, CFR si OAMR organizeazã controlul serviciilor medicale care se acordã asiguratilor potrivit prezentei ordonante de urgentã.

SECTIUNEA a 3-a

Controlul Ministerului Sãnãtãtii si Familiei

Art. 89. - Ministerul Sãnãtãtii si Familiei, ca autoritate nationalã în domeniul sãnãtãtii publice si ordonator principal de credite, are urmãtoarele atributii:

a) asigurã, rãspunde, coordoneazã si controleazã, dupã caz, organizarea activitãtii de asistentã medicalã - primarã, secundarã si tertiarã -, asistentã de urgentã, curativã, de recuperare medicalã, asistentã medicalã la domiciliu care se acordã prin unitãtile sanitare publice si private;

b) stabileste principalele obiective de etapã pe termen mediu si lung în domeniul sãnãtãtii populatiei si al reformei în sistemul sanitar;

c) asigurã supravegherea si controlul respectãrii legislatiei de cãtre toate unitãtile publice si private care au responsabilitãti în domeniul sãnãtãtii publice, de personalul din sistemul sanitar, inclusiv de cãtre sistemele de asigurãri sociale si private, colaborând în acest scop cu CNAS, CMR, CFR si OAMR, cu autoritãtile publice locale si cu alte institutii abilitate;

d) aplicã mãsurile corespunzãtoare în situatiile în care se constatã de cãtre organele abilitate nerespectarea prevederilor legale.

SECTIUNEA a 4-a

Arbitrajul

Art. 90. - (1) CNAS împreunã cu CMR si OAMR organizeazã Comisia centralã de arbitraj care solutioneazã litigiile dintre furnizorii de servicii medicale si casele de asigurãri.

(2) Comisia centralã de arbitraj este formatã din 4 arbitri, dintre care 2 delegati numiti de cãtre CNAS si câte un delegat numit de CMR si OAMR.

(3) Presedintele Comisiei centrale de arbitraj va fi un arbitru acceptat de pãrti.

Art. 91. - (1) Arbitrii pot fi medici, juristi sau economisti, acreditati si înregistrati de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei.

(2) Regulamentul de activitate al arbitrilor se elaboreazã de cãtre CNAS, împreunã cu CMR si OAMR, si se avizeazã de cãtre Ministerul Justitiei.

Art. 92. - Hotãrârile Comisiei centrale de arbitraj sunt obligatorii pentru toate pãrtile ale cãror litigii se solutioneazã de cãtre aceasta si se completeazã în mod corespunzãtor cu prevederile Codului de procedurã civilã.

CAPITOLUL VIII

Rãspunderi si sanctiuni

Art. 93. - Încãlcarea prevederilor prezentei ordonante de urgentã atrage rãspunderea materialã, civilã, contraventionalã sau penalã, dupã caz.

SECTIUNEA 1

Infractiuni

Art. 94. - Fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri sau nevirarea la fond a contributiei retinute de la asigurati constituie infractiunea de deturnare de fonduri si se pedepseste conform prevederilor art. 3021 din Codul penal.

Art. 95. - Completarea declaratiei prevãzute la art. 8 alin. (2) cu date nereale, având ca efect denaturarea evidentelor privind asiguratii, stadiul de cotizare sau contributiile fatã de fond, constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform prevederilor art. 289 Cod penal.

SECTIUNEA a 2-a

Contraventii

Art. 96. - Constituie contraventii urmãtoarele fapte:

a) nedepunerea la termen a declaratiei prevãzute la art. 8 alin. (2);

b) nevirarea contributiei datorate conform art. 52 alin. (1) de cãtre persoanele fizice si juridice angajatoare;

c) refuzul de a pune la dispozitie organelor de control ale caselor de asigurãri documentele justificative si actele de evidentã necesare în vederea stabilirii obligatiilor la fond;

d) refuzul de a pune la dispozitie organelor de control ale caselor de asigurãri documentele financiar-contabile justificative si actele de evidentã financiar-contabilã privind modul de utilizare a sumelor decontate din fond.

Art. 97. - Contraventiile prevãzute la art. 96 se sanctioneazã dupã cum urmeazã:

a) cele prevãzute la lit. a) si c), cu amendã de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;

b) cele prevãzute la lit. b) si d), cu amendã de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei.

Art. 98. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de cãtre organele de control ale caselor de asigurãri.

Art. 99. - Amenzile contraventionale aplicate conform prezentei ordonante de urgentã constituie venituri la fond.

Art. 100. - (1) Contraventiilor prevãzute la art. 96 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile ulterioare.

(2) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute la art. 97, agentul constatator fãcând mentiune despre aceastã posibilitate în procesul-verbal.

(3) Dispozitiile prezentei ordonante de urgentã referitoare la obligatiile fatã de fond se completeazã cu prevederile Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.

CAPITOLUL IX

Dispozitii finale

Art. 101. - (1) Organele de conducere ale CNAS si ale caselor de asigurãri se constituie în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã.

(2) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã vor fi organizate concursurile pentru ocuparea functiei de director general al CNAS si de presedinte - director general al caselor de asigurãri.

(3) Pânã la ocuparea prin concurs a functiilor prevãzute la alin. (2) atributiile functiilor respective vor fi îndeplinite de cei aflati în functia de director general al CNAS, precum si de director general al casei de asigurãri respective la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã.

Art. 102. - (1) Membrii Consiliului de administratie al CNAS si ai consiliilor de administratie ale caselor de asigurãri, precum si personalul angajat al acestor case de asigurãri, indiferent de nivel, nu pot detine functii de conducere în cadrul Ministerului Sãnãtãtii si Familiei, directiilor de sãnãtate publicã, unitãtilor sanitare, cabinetelor medicale, functii alese sau numite în cadrul CMR, colegiilor judetene ale medicilor,respectiv al municipiului Bucuresti, CFR, colegiilor judetene ale farmacistilor, respectiv al municipiului Bucuresti, organizatiilor centrale si locale ale OAMR sau functii în cadrul societãtilor comerciale cu profil de asigurãri, farmaceutic sau de aparaturã medicalã.

(2) Membrii Consiliului de administratie al CNAS si ai consiliilor de administratie ale caselor de asigurãri care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pânã la gradul al doilea inclusiv, au un interes patrimonial în problema supusã dezbaterii consiliului de administratie nu pot participa la dezbaterile consiliului de administratie si nici la adoptarea hotãrârilor.

(3) Persoanele care la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã se aflã în una dintre incompatibilitãtile prevãzute la alin. (1) vor opta pentru una dintre functiile ocupate în termen de 30 de zile.

(4) Consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, vor asigura numirea persoanelor desemnate în adunarea reprezentantilor. La nivel national întrunirea adunãrii reprezentantilor va fi asiguratã de cãtre CNAS.

(5) În cazul în care consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, nu pot desemna prin vot delegati în adunarea reprezentantilor, presedintii consiliilor judetene numesc persoanele în cauzã în termen de 5 zile de la data sedintei organizate în acest scop de consiliul judetean.

Art. 103. - (1) CNAS gestioneazã si administreazã bunurile mobile si imobile dobândite, în conditiile legii, din activitãti proprii, subventii, donatii sau din alte surse.

(2) Autoritãtile publice centrale sau locale pot transmite, în conditiile prevãzute de lege, bunuri mobile si imobile în administrarea CNAS si a caselor de asigurãri.

Art. 104. - Structurile actuale de asigurãri de sãnãtate apartinând ministerelor si institutiilor centrale cu retele sanitare proprii îsi adapteazã organizarea si functionarea la prevederile prezentei ordonante de urgentã, cu pãstrarea specificului activitãtii acestor autoritãti publice, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a acesteia.

Art. 105. - În teritoriile neacoperite cu medici sau cu personal sanitar, pentru asigurarea serviciilor medicale consiliile locale pot acorda stimulente în naturã si în bani.

Art. 106. - Persoanele care prin faptele lor aduc prejudicii sau daune sãnãtãtii altei persoane rãspund potrivit legii si sunt obligate sã suporte cheltuielile ocazionate de asistenta medicalã acordatã. Sumele reprezentând aceste cheltuieli vor fi recuperate prin grija caselor de asigurãri si constituie venituri ale fondului.

Art. 107. - Prezenta ordonantã de urgentã intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia prevederilor art. 6 alin. (1) lit. e) si h), art. 50 alin. (2) si (3), art. 51 alin. (2) si (3), art. 53 alin. (2) si (3), art. 54 alin. (2) si (3), art. 56 si art. 59 alin. (1), referitoare la reducerea contributiei de asigurãri sociale de sãnãtate si scutirea de la obligatia plãtii acesteia de cãtre unele categorii de persoane, care intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2003.

Art. 108. - (1) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã se abrogã Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145/1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 31 iulie 1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

(2) Pânã la data de 1 ianuarie 2003 rãmân aplicabile prevederile Legii nr. 145/1997 referitoare la colectarea si utilizarea fondurilor de asigurãri sociale de sãnãtate.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul sãnãtãtii si familiei,

Daniela Bartos

p. Ministrul apãrãrii nationale,

George Cristian Maior,

secretar de stat

Ministru de interne,

Ioan Rus

p. Ministrul lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei,

Traian Panait,

secretar de stat

p. Ministrul justitiei,

Alexe Ivanov Costache,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

p. Ministrul muncii si solidaritãtii sociale,

Ion Giurescu,

secretar de stat

Bucuresti, 31 octombrie 2002.

Nr. 150.