MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 841         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 21 noiembrie 2002

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

606. - Lege privind ratificarea Conventiei dintre România si Republica Letonia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnată la Bucuresti la 25 martie 2002

 

Conventie între România si Republica Letonia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital

 

891. - Decret pentru promulgarea Legii privind ratificarea Conventiei dintre România si Republica Letonia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnată la Bucuresti la 25 martie 2002

 

863. - Decret privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri din Serviciul de Protectie si Pază

           

864. - Decret privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri din Serviciul de Protectie si Pază

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

516. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor privind aprobarea repartizării pe judete a volumului maxim de masă lemnoasă pe picior, care poate fi recoltat în anul 2003 din pădurile proprietate publică a unitătilor administrativ-teritoriale, din pădurile proprietate privată a persoanelor fizice si a persoanelor juridice de drept privat si din vegetatia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier national

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind ratificarea Conventiei dintre România si Republica Letonia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnată la Bucuresti la 25 martie 2002

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Conventia dintre România si Republica Letonia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnată la Bucuresti la 25 martie 2002.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 23 septembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 17 octombrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 6 noiembrie 2002.

Nr. 606. ‘

 

CONVENTIE

între România si Republica Letonia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale

cu privire la impozitele pe venit si pe capital

 

România si Republica Letonia,

dorind să promoveze si să strângă relatiile economice prin încheierea unei conventii pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, au convenit după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

Persoane vizate

 

Prezenta conventie se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

 

ARTICOLUL 2

Impozite vizate

 

1. Prezenta conventie se aplică impozitelor pe venit si pe capital stabilite în numele fiecărui stat contractant sau al autoritătilor sale locale ori al unitătilor sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sunt percepute. 

2. Sunt considerate impozite pe venit si pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câstigurile provenite din înstrăinarea proprietătii mobiliare sau imobiliare, precum si impozitele asupra cresterii capitalului.

3. Impozitele existente asupra cărora se aplică prezenta conventie sunt în special:

a) În cazul României:

(i) impozitul pe venitul realizat de persoane fizice;

I           (ii) impozitul pe profit;

(iii) impozitul pe salarii si alte remuneratii similare;

ii           (iv) impozitul pe venitul agricol;

iii          (v) impozitul pe dividende;

ii           (vi) impozitul pe clădiri;

(vii) impozitul pe teren;

(denumite în continuare impozit român);

b) În cazul Letoniei:

(i) impozitul pe venitul întreprinderilor (uznemumu ienakuma nodoklis);

(ii) impozitul pe venitul personal (iedzivotaju ienakuma nodoklis);

(iii) impozitul pe proprietate (ipasuma nodoklis);

I           (iv) impozitul pe proprietăti imobiliare (nekustama ipasuma nodoklis);

(denumite în continuare impozit leton).

4. Prezenta conventie se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esentă similare care sunt stabilite după data semnării acestei conventii, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritătile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse în legislatiile lor fiscale respective. 

 

ARTICOLUL 3

Definitii generale

 

1. În sensul prezentei conventii, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:

a) expresiile un stat contractant si celălalt stat contractant înseamnă România sau Letonia, după cum cere contextul;

b) termenul România înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială si spatiul aerian de deasupra teritoriului si mării teritoriale asupra cărora România îsi exercită suveranitatea, precum si zona contiguă, platoul continental si zona economică exclusivă asupra cărora România îsi exercită, în conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor dreptului international, drepturi suverane si jurisdictie; 

c) termenul Letonia înseamnă Republica Letonia si, când este folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul Republicii Letonia si orice altă zonă adiacentă apelor teritoriale ale Republicii Letonia asupra cărora, potrivit legislatiei Letoniei si în concordantă cu legislatia internatională, pot fi exercitate drepturile Letoniei cu privire la fundul mării si subsolul acesteia si la resursele lor naturale; 

d) termenul persoană include o persoană fizică, o societate si orice altă asociere de persoane; 

e) termenul societate înseamnă orice persoană juridical sau orice entitate care este considerată ca o persoană juridică în scopul impozitării; 

f) expresiile întreprindere a unui stat contractant si întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant si o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

g) expresia transport international înseamnă orice transport efectuat cu o navă sau aeronavă, exploatată de o întreprindere a unui stat contractant, cu exceptia cazului în care asemenea navă sau aeronavă este exploatată numai între locuri situate în celălalt stat contractant;

h) expresia autoritate competentă înseamnă: 

i(i) în cazul României, Ministerul Finantelor Publice sau reprezentantul său autorizat;

(ii) în cazul Letoniei, Ministerul Finantelor sau reprezentantul său autorizat;

i) termenul national înseamnă:

I           (i) în cazul României, orice persoană fizică având cetătenia României si orice persoană juridică, asociere de persoane sau orice altă entitate care are stat utul său în conformitate cu legislatia în vigoare în România;

(ii) în cazul Letoniei, orice persoană fizică având nationalitatea Letoniei si orice persoană juridică, asociere de persoane si asociatie care are statutul său în conformitate cu legislatia în vigoare în Letonia.

2. În ceea ce priveste aplicarea acestei conventii în orice moment de un stat contractant, orice termen care nu este definit în conventie va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, întelesul pe care îl care la acel moment în cadrul legislatiei acestui stat cu privire la impozitele la care prezenta conventie se aplică, orice înteles pe care îl are în cadrul legislatiei fiscale a acestui stat, prevalând asupra întelesului pe care termenul îl are în alte legi ale acestui stat.

 

ARTICOLUL 4

Rezident

 

1. În sensul prezentei conventii, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, potrivit legislatiei acestui stat, este supusă impunerii în acest stat datorită domiciliului său, rezidentei sale, sediului conducerii, locului înregistrării sau oricărui alt criteriu de natură similară si include, de asemenea, acest stat si orice autoritate locală sau unitate administrativ-teritorială a acestuia.

Această expresie totusi nu include o persoană care este supusă impozitării în acest stat numai pentru faptul că realizează venituri din surse sau capital situat în acest stat.

2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul său se determină după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a statului în care are o locuintă permanentă la dispozitia sa; dacă dispune de o locuintă permanentă la dispozitia  sa în ambele state, va fi considerată rezidentă numai a statului cu care legăturile sale personale si economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul în care această persoană are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuintă permanentă la dispozitia sa în nici unul dintre state, ea va fi considerată rezidentă numai a statului în care locuieste în mod obisnuit;

c) dacă această persoană locuieste în mod obisnuit în ambele state sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a statului al cărui national  este;

d) dacă această persoană este national al ambelor state sau al nici unuia dintre ele, autoritătile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, autoritătile competente ale statelor contractante se vor strădui să rezolve problema de comun acord si vor determina modul de aplicare a acestei conventii în cazul acestei persoane.

 

ARTICOLUL 5

Sediu permanent

 

1. În sensul prezentei conventii, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îsi desfăsoară în întregime sau în parte activitatea sa.

2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:

a) un loc de conducere;

b) o sucursală;

c) un birou;

d) o fabrică;

e) un atelier; si

f) o mină, un put petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extractie a resurselor naturale.

3. Un santier de constructii, un proiect de constructii, asamblare sau de instalare ori activitătile de supraveghere ori consultantă legate de acestea constituie sediu permanent numai când asemenea santier, proiect sau activitate durează o perioadă mai mare de 6 luni.

4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent se consideră că nu include:

a) folosirea de instalatii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării de produse ori de mărfuri apartinând întreprinderii;

b) mentinerea unui stoc de produse sau mărfuri apartinând întreprinderii numai în scopul depozitării, expunerii ori livrării;

c) mentinerea unui stoc de produse sau de mărfuri apartinând întreprinderii numai în scopul prelucrării de către o altă întreprindere;

d) mentinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul cumpărării de produse sau de mărfuri ori al colectării de informatii pentru întreprindere;

e) mentinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul desfăsurării pentru întreprindere a oricărei alte activităti cu caracter pregătitor sau auxiliar;

f) mentinerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinare de activităti mentionate în subparagrafele a)-e), cu conditia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.

5. O întreprindere a unui stat contractant nu va fi considerată că are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai pentru că aceasta vinde produse sau mărfuri apartinând întreprinderii, care au fost expuse în cadrul unui târg temporar sau al unei expozitii, la închiderea târgului ori a expozitiei mentionate.

6. Independent de prevederile paragrafelor 1 si 2, atunci când o persoană - alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 7 actionează în numele unei întreprinderi si are si exercită în mod obisnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, această întreprindere se consideră că are un sediu permanent în acel stat în privinta oricăror activităti pe care persoana le exercită pentru întreprindere, în afară de cazul în care activitătile acestei persoane sunt limitate la cele mentionate în paragrafele 4 si 5, care, dacă sunt exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu fac din acest loc fix de afaceri un sediu permanent potrivit prevederilor acelui paragraf.

7. O întreprindere nu se consideră că are un sediu permanent într-un stat contractant numai prin faptul că aceasta îsi exercită activitatea de afaceri în acel stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu conditia ca aceste persoane să actioneze în cadrul activitătii lor obisnuite.

8. Faptul că o societate care este rezidentă a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant ori care îsi exercită activitatea de afaceri în celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una dintre aceste societăti un sediu permanent al celeilalte.

 

ARTICOLUL 6

Venituri din proprietăti imobiliare

 

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăti imobiliare (inclusiv veniturile din agricultură sau din exploatări forestiere) situate în celălalt stat contractant pot fi impuse în celălalt stat contractant.

2. Expresia proprietăti imobiliare are întelesul care este atribuit de legislatia statului contractant în care proprietătile în cauză sunt situate. Expresia va include în orice caz accesoriile proprietătii imobiliare, inventarul viu si echipamentul utilizat în agricultură si în exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietătilor imobiliare si drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea ori concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor si a altor resurse naturale. Navele si aeronavele nu sunt considerate proprietăti imobiliare.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obtinute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a proprietătii imobiliare.

4. Când detinerea de actiuni sau a altor părti sociale la o societate dă dreptul detinătorului acestor actiuni sau părti sociale să beneficieze de proprietăti imobiliare detinute de societate, venitul din folosirea directă, închirierea sau folosirea în orice altă formă a unor asemenea drepturi pot fi impuse în statul contractant în care este situată proprietatea imobiliară.

5. Prevederile paragrafelor 1, 3 si 4 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din proprietăti imobiliare ale

unei întreprinderi si veniturilor din proprietăti imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.

 

ARTICOLUL 7

Profiturile întreprinderii

 

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul în care întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în  celălalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă si separată, exercitând activităti identice sau similare în conditii identice ori similare si tratând cu toată independenta cu întreprinderea al cărei sediu permanent este.

3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte. Aceste prevederi sunt aplicabile sub rezerva restrictiilor prevăzute de legislatia internă a statului contractant în care sediul permanent este situat.

4. În măsura în care într-un stat contractant se obisnuieste ca profitul care se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total  al întreprinderii în diversele sale părti componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu împiedică acest stat contractant să determine profitul impozabil în conformitate cu repartitia uzuală; metoda de repartizare adoptată trebuie totusi să fie aceea prin care rezultatul obtinut să fie în concordantă cu principiile enuntate în prezentul articol.

5. Nici un profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că acest sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.

6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente profitul care se atribuie unui sediu permanent se determină în fiecare an prin aceeasi metodă, în  afară de cazul în care există motive temeinice si suficiente de a se proceda altfel.

7. Când profiturile includ elemente de venit care sunt

tratate separat în alte articole din prezenta conventie, prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.

 

ARTICOLUL 8

Transporturi navale si aeriene

 

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant, obtinute din exploatarea navelor sau aeronavelor în trafic international, sunt impozabile numai în acest stat contractant.

2. Prevederile paragrafului 1 se aplică, de asemenea, profiturilor obtinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agentie internatională de transporturi.

 

ARTICOLUL 9

Întreprinderi asociate

 

1. Când:

a) o întreprindere a unui stat contractant participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau

b) aceleasi persoane participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant si al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, si, în oricare caz, cele două întreprinderi sunt legate în relatiile lor financiare sau comerciale prin conditii acceptate sau impuse, care diferă de cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile, care fără aceste conditii ar fi fost obtinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obtinute în fapt datorită acestor conditii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi si impuse în consecintă.

2. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi apartinând acelui stat - si impune în consecintă - profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în celălalt stat contractant si profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat mentionat dacă conditiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost convenite între întreprinderi independente, atunci celălalt stat contractant va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acestor profituri. La efectuarea acestei modificări se tine seama de celelalte prevederi ale prezentei conventii si, dacă este necesar, autoritătile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.

 

ARTICOLUL 10

Dividende

 

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în celălalt stat contractant.

2. Totusi aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende si potrivit legislatiei acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi 10% din suma brută a dividendelor. Prezentul paragraf nu afectează impunerea societătii în ceea ce priveste profiturile din care se plătesc dividendele.          

3. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă veniturile provenite din actiuni sau alte drepturi, care nu sunt titluri de creantă, din participarea la profituri, precum si veniturile din alte drepturi (inclusiv părti sociale), care sunt supuse aceluiasi regim de impunere ca veniturile din actiuni de către legislatia fiscală a statului în care este rezidentă societatea distribuitoare a dividendelor.

4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfăsoară în celălalt stat contractant profesii independente printr-o bază fixă situată acolo si detinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de acest sediu permanent sau bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau 15, după caz.

5. Când o societate rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate, cu exceptia cazului în care asemenea dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sau când detinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent sau bază fixă situate în celălalt stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale societătii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime ori în parte profituri sau venituri provenind din celălalt stat contractant.

 

ARTICOLUL 11

Dobânzi

 

1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant si plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în celălalt stat contractant.

2. Totusi aceste dobânzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin si potrivit legislatiei acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi 10% din suma brută a dobânzilor.

3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobânzile provenind dintr-un stat contractant, obtinute si detinute efectiv de guvernul celuilalt stat contractant, inclusiv de o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia, de Banca natională ori de orice institutie financiară detinută în întregime de acel guvern, sau dobânzile realizate la împrumuturile garantate de acel guvern sunt scutite de impozit în primul stat mentionat. 

4. Termenul dobânzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă veniturile din titluri de creantă de orice natură, însotite sau nu de garantii ipotecare, si în special veniturile din efecte publice si veniturile din titluri de creantă sau obligatiuni, inclusiv primele si premiile legate de asemenea efecte, titluri de creantă sau obligatiuni. Penalitătile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate  dobânzi în sensul prezentului articol.

5. Prevederile paragrafelor 1, 2 si 3 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin dobânzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în celălalt stat contractant profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar creanta în legătură cu care sunt plătite dobânzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau 15, după caz.

6. Dobânzile se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este un rezident al acestui stat. Totusi, când persoana plătitoare a dobânzilor, fie că este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă în legătură cu care a fost contractată creanta generatoare de dobânzi si aceste dobânzi se suportă de acest sediu permanent sau bază fixă, aceste dobânzi se consideră că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

7. Când, datorită relatiilor speciale existente între plătitor si beneficiarul efectiv sau între ambii si o altă persoană, suma dobânzilor, tinându-se seama de creanta pentru care sunt plătite, depăseste suma care s-ar fi convenit între plătitor si beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relatii, prevederile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă mentionată. În acest caz partea excedentară a plătilor este impozabilă potrivit legislatiei fiecărui stat contractant, tinându-se seama de celelalte prevederi ale prezentei conventii.

 

ARTICOLUL 12

Comisioane

 

1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant si plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în celălalt stat contractant.

2. Totusi aceste comisioane pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin si potrivit legislatiei acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al  comisioanelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi 2% din suma brută a comisioanelor.

3. Termenul comisioane folosit în prezentul articol înseamnă plătile făcute unui broker, agent comisionar general sau oricărei alte persoane asimilate unui broker sau agent de către legislatia fiscală a statului contractant din care provin asemenea plăti.

4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al comisioanelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăsoară o activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin comisioanele, printrun sediu permanent situat acolo, sau prestează în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo si activitătile pentru care se plătesc comisioanele sunt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau 15, după caz.

5. Comisioanele se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este un rezident al acestui stat. Totusi, când plătitorul comisioanelor, fie că este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă de care sunt legate activitătile care generează  obligatia de plată si aceste comisioane se suportă de acest sediu permanent sau bază fixă, atunci aceste comisioane se consideră că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

6. Când, datorită relatiilor speciale existente între plătitor si beneficiarul efectiv sau între ambii si o altă persoană, suma comisioanelor, tinându-se seama de activitătile pentru care sunt plătite, depăseste suma care s-ar fi convenit între plătitor si beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relatii, prevederile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă mentionată. În acest caz partea excedentară a plătilor este impozabilă potrivit legislatiei fiecărui stat contractant, tinându-se seama de celelalte prevederi ale prezentei conventii.

 

ARTICOLUL 13

Redevente

 

1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant si plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în celălalt stat.

2. Totusi aceste redevente pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin si potrivit legislatiei acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al redeventelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi 10% din suma brută a redeventelor.

3. Termenul redevente folosit în prezentul articol înseamnă plăti de orice fel primite pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice (inclusiv asupra filmelor de cinematograf si filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de radio ori de televiziune, transmisiilor destinate publicului, prin satelit, cablu, fibre optice sau tehnologie similară), orice patent sau marcă de comert, desen ori model, plan, formulă secretă sau procedeu de fabricatie, ori pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza orice echipament industrial, comercial sau stiintific ori pentru informatii referitoare la experienta în domeniul industrial, commercial sau stiintific.

4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al redeventelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redeventele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redeventele sunt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau

bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau 15, după caz.

5. Redeventele se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este un rezident al acestui stat contractant. Totusi, când plătitorul redeventelor, fie că este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă de care este legată obligatia de a plăti redeventele si aceste redevente sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă, atunci aceste redevente se consideră că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

6. Când, datorită relatiilor speciale existente între plătitor si beneficiarul efectiv sau între ambii si o altă persoană, suma redeventelor, avându-se în vedere utilizarea, dreptul sau informatia pentru care sunt plătite, depăseste suma care s-ar fi convenit între plătitor si beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relatii, prevederile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă mentionată. În acest caz partea excedentară a plătilor este impozabilă potrivit legislatiei fiecărui stat contractant, tinându-se seama de celelalte prevederi ale prezentei conventii.

 

ARTICOLUL 14

Câstiguri de capital

 

1. Câstigurile sau veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietătilor imobiliare, astfel cum sunt definite la art. 6, situate în  celălalt stat contractant, sau actiunile unei societăti al cărei capital constă în principal în asemenea proprietăti, pot fi impuse în celălalt stat contractant.

2. Câstigurile provenind din înstrăinarea proprietătii mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a proprietătii mobiliare tinând de o bază fixă de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv câstigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în celălalt stat contractant.

3. Câstigurile realizate de o întreprindere a unui stat contractant din înstrăinarea navelor sau a aeronavelor exploatate în trafic international de acea întreprindere ori a proprietătilor mobiliare necesare exploatării acestor nave sau aeronave sunt impozabile numai în acest stat contractant.

4. Câstigurile obtinute din înstrăinarea oricăror proprietăti, altele decât cele la care se face referire în paragrafele 1, 2 si 3, sunt impozabile numai în statul

contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

 

ARTICOLUL 15

Profesii independente

 

1. Veniturile realizate de o persoană fizică care este rezidentă a unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activităti cu caracter independent sunt impozabile numai în acest stat contractant. Dar acest venit poate fi impus, de asemenea, în celălalt stat contractant:

a) dacă are o bază fixă la dispozitia sa în celălalt stat contractant în scopul exercitării activitătilor sale; dar numai acea parte din venit care este atribuibilă acelei baze fixe;

b) dacă stă în celălalt stat contractant o perioadă sau perioade ce depăsesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni începând sau sfârsind în anul fiscal vizat; în acest caz numai acea parte din venit care este obtinută din activitătile sale desfăsurate în celălalt stat contractant.

2. Expresia profesii independente cuprinde în special activitătile independente de ordin stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum si exercitarea independentă a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist si contabil.

 

ARTICOLUL 16

Profesii dependente

 

1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19, 20 si 22, salariile si alte remuneratii similare obtinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată sunt impozabile numai în acest stat, în afară de cazul în care activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant.

Dacă activitatea salariată este astfel exercitată, remuneratiile primite pentru această activitate pot fi impuse în celălalt stat contractant.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneratiile obtinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat mentionat, dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade care nu depăsesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni, începând sau sfârsind în anul fiscal vizat; si

b) remuneratiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează si care nu este rezidentă a celuilalt stat; si c) remuneratiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care cel care angajează le are în celălalt stat.

3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneratiile primite pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic international de o întreprindere a unui stat contractant pot fi impuse în acest stat.

 

ARTICOLUL 17

Remuneratiile membrilor consiliului de administratie

 

Remuneratiile si alte plăti similare primite de un resident al unui stat contractant, în calitatea sa de membru al consiliului de administratie sau al oricărui alt  organ similar al unei societăti care este rezidentă a celuilalt stat contractant, pot fi impuse în celălalt stat contractant.

 

ARTICOLUL 18

Artisti si sportivi

 

1. Independent de prevederile art. 15 si 16, veniturile obtinute de un rezident al unui stat contractant în calitate de artist de spectacol, cum sunt artistii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori de interpret muzical sau de sportiv, din activitătile sale personale desfăsurate în această calitate în celălalt stat contractant, pot fi impuse în celălalt stat contractant.

2. Când veniturile în legătură cu activitătile personale desfăsurate de un artist de spectacol sau de un sportiv în această calitate nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 15 si 16, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitătile artistului de spectacol sau ale sportivului.

3. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplică veniturilor obtinute din activitătile exercitate într-un stat contractant de un artist sau de un sportiv dacă vizita în acel stat contractant este în întregime sau în principal suportată din fonduri publice ale unuia sau ale ambelor state contractante sau ale autoritătilor lor locale ori ale unitătilor lor administrativ-teritoriale. În acest caz venitul va fi impozabil numai în statul contractant în care artistul sau sportivul este rezident.

 

ARTICOLUL 19

Pensii

 

1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 20, pensiile, anuitătile si alte remuneratii similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariată desfăsurată în trecut sunt impozabile numai în acest stat contractant.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, pensiile si alte plăti similare făcute conform legislatiei referitoare la asigurările sociale a unui stat contractant sunt impozabile numai în acest stat contractant.

3. Termenul anuitate înseamnă o sumă determinată, plătibilă unei persoane fizice, în mod periodic la scadente fixe, în timpul vietii sau în timpul unei perioade specificate sau determinabile, în virtutea unui angajament, cu obligatia de a face în schimb plăti pentru deplina si corespunzătoarea recompensare în bani sau în echivalent bănesc.

 

ARTICOLUL 20

Functii publice

 

1. a) Salariile si alte remuneratii similare, altele decât pensiile, plătite de un stat contractant sau o autoritate locală ori o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui stat sau autorităti ori unităti, sunt impozabile numai în acest stat.

b) Totusi aceste salarii si alte remuneratii similare sunt impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel stat si persoana fizică este rezidentă a acelui stat, si:

I           (i) este un national al acelui stat; sau

(ii) nu a devenit rezidentă a acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Pensiile plătite de sau din fonduri create de un stat contractant ori de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui stat sau acestei autorităti ori unităti sunt impozabile numai în acest stat. b) Totusi aceste pensii sunt impozabile numai în celălalt stat contractant dacă persoana fizică este rezidentă si national al acelui stat.

3. Prevederile art. 16, 17 si 19 se aplică salariilor si altor remuneratii similare si pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfăsurată de un stat contractant sau de o autoritate locală ori de o unitate administrativ-teritorială ale acestuia.

 

ARTICOLUL 21

Studenti si practicanti

 

Sumele pe care le primeste pentru întretinere, educare sau pregătire un student, un stagiar sau practicant care este sau a fost rezident al celuilalt stat contractant imediat anterior venirii sale într-un stat contractant si care este prezent în primul stat contractant mentionat, numai în scopul educării sau pregătirii sale, nu sunt impozabile în acel stat, cu conditia ca astfel de sume să provină din surse aflate în afara acelui stat.

 

ARTICOLUL 22

Profesori si cercetători

 

1. O persoană fizică care vizitează un stat contractant pentru a preda sau a desfăsura activităti de cercetare la o universitate, colegiu sau la altă unitate de învătământ sau stiintifică recunoscută în acel stat contractant si care este sau a fost imediat înainte de această vizită un rezident al celuilalt stat contractant va fi scutită de impozit în primul stat contractant mentionat pentru remuneratiile obtinute pentru predare sau cercetare, pentru o perioadă care nu depăseste 2 ani de la data primei sale sosiri în scopul de a preda sau a cerceta.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplică venitului din cercetare, dacă asemenea cercetare nu este întreprinsă în interes public, ci în interesul obtinerii unui câstig în folosul unei anumite persoane sau al unui grup de persoane.

 

ARTICOLUL 23

Alte venituri

 

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentei conventii, sunt impozabile numai în acel stat contractant.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica asupra veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietătile imobiliare definite în paragraful 2 al art. 6, dacă primitorul unor astfel de venituri, fiind rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercită în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo si dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau 15, după caz.

 

ARTICOLUL 24

Capital

 

1. Capitalul reprezentat de proprietătile imobiliare la care se face referire la art. 6, detinut de un rezident al unui stat contractant si care este situat în celălalt stat contractant, poate fi impus în celălalt stat contractant.

2. Capitalul reprezentat de proprietăti mobiliare, făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant, sau de proprietăti mobiliare apartinând unei baze fixe pe care un rezident al unui stat contractant o are în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, poate fi impus în celălalt stat contractant.

3. Capitalul constituit din nave si aeronave exploatate de o întreprindere a unui stat contractant în traffic international si proprietătile mobiliare tinând de exploatarea unor asemenea nave si aeronave este impozabil numai în acest stat.

4. Toate celelalte elemente de capital ale unui resident al unui stat contractant sunt impozabile numai în acest stat.

 

ARTICOLUL 25

Eliminarea dublei impuneri

 

1. În cazul României, dubla impunere va fi eliminată după cum urmează:

Când un rezident al României realizează venituri sau  detine capital care, în conformitate cu prevederile acestei conventii, pot fi impozitate în Letonia, România va acorda:

a) ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în Letonia;

b) ca o deducere din impozitul pe capitalul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe capital plătit în Letonia.

Totusi această deducere nu va depăsi în nici un caz  acea parte a impozitului pe venit sau a impozitului pe capital, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă, după caz, venitului sau capitalului care poate fi impozitat în Letonia.

2. În cazul Letoniei, dubla impunere va fi eliminată după cum urmează:

a) când un rezident al Letoniei realizează venituri sau detine capital care, în conformitate cu prevederile acestei conventii, pot fi impozitate în România, în afară de cazul în care prin legislatia sa internă se prevede un tratament mai favorabil, Letonia va acorda:

i(i) ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în România;

(ii) ca o deducere din impozitul pe capitalul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe capital plătit în România.

Totusi această deducere nu va depăsi în nici un caz acea parte a impozitului pe venit sau a impozitului pe capital în Letonia, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă, după caz, venitului sau capitalului care poate fi impozitat în România.

b) În sensul subparagrafului a) al acestui paragraf, când o societate care este rezidentă a Letoniei primeste dividende de la o societate care este rezidentă a României, la care detine cel putin 10% din actiunile care dau drept integral de vot, impozitul plătit în România va include nu numai impozitul pe dividende plătit, ci si acea parte din impozitul plătit pe profitul societătii, din care se plătesc dividendele.

 

ARTICOLUL 26

Nediscriminarea

 

1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supusi în celălalt stat contractant la nici o impozitare sau obligatie legată de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea sau obligatia la care sunt sau pot fi supusi nationalii celuilalt stat aflati în aceeasi situatie, mai ales în ceea ce priveste rezidenta. Această prevedere, independent de prevederile art. 1, se aplică, de asemenea, persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în conditii mai putin favorabile în celălalt stat decât impunerea stabilită întreprinderilor celuilalt stat, care desfăsoară aceleasi activităti. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligând un stat contractant să acorde rezidentilor celuilalt stat contractant nici o deducere personală, înlesnire sau reducere în ceea ce priveste impunerea, pe considerente privind statutul civil ori responsabilitătile familiale pe care le acordă rezidentilor săi.

3. Cu exceptia cazului în care se aplică prevederile paragrafului 1 al art. 9, paragrafului 7 al art. 11, paragrafului 6 al art. 12 sau paragrafului 6 al art. 13, dobânzile, comisioanele, redeventele si alte plăti făcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleasi conditii ca si cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat mentionat. În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui stat contractant fată de un rezident al celuilalt stat contractant vor fi deductibile, în vederea determinării capitalului impozabil al acestei întreprinderi, în aceleasi conditii ca si când ar fi fost contractate fată de un rezident al primului stat mentionat.

4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau partial detinut ori controlat, în mod direct sau indirect, de unul sau de mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat mentionat, nici unei impuneri sau nici unei obligatii legate de aceasta, care să fie diferită sau mai împovărătoare decât impunerea si obligatiile legate de aceasta la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat mentionat.

5. Prevederile prezentului articol se aplică, independent de prevederile art. 2, impozitelor de orice fel si natură.

 

ARTICOLUL 27

Procedura amiabilă

 

1. Când o persoană consideră că, datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante, rezultă sau va rezulta pentru ea o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentei conventii, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislatia internă a acestor state, să supună cazul său autoritătii competente a statului contractant al cărui rezident este sau, dacă situatia sa se încadrează în prevederile paragrafului 1 al art. 26, acelui stat contractant al cărui national este. Cazul trebuie prezentat în 3 ani de la prima notificare a actiunii din care rezultă o impunere contrară prevederilor conventiei.

2. Autoritatea competentă, în cazul în care reclamatia îi pare întemeiată si dacă ea însăsi nu este în măsură să ajungă la o solutionare corespunzătoare, va rezolva cazul pe calea unei întelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu conventia. Orice  întelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada deprescriptie prevăzută în legislatia internă a statelor contractante.

3. Autoritătile competente ale statelor contractante vor coopera în rezolvarea pe calea unei întelegeri amiabile a oricăror dificultăti sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării prezentei conventii. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de prezenta conventie.

4. Autoritătile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele în scopul realizării unei întelegeri în sensul paragrafelor precedente. Când, pentru a se ajunge la o întelegere, apare necesar un schimb oral de opinii, un atare schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formate din reprezentanti ai autoritătilor competente ale statelor contractante.

 

ARTICOLUL 28

Schimb de informatii

 

1. Autoritătile competente ale statelor contractante vor face schimb de informatii necesare aplicării prevederilor prezentei conventii sau ale legislatiilor interne ale statelor contractante, privitoare la impozitele vizate de prezenta conventie, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prevederilor prezentei conventii. Schimbul de informatii nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informatie obtinută de un stat contractant va fi tratată ca secret, în acelasi mod ca si informatia obtinută conform prevederilor legislatiei interne a acestui stat si va fi dezvăluită numai persoanelor sau autoritătilor (inclusive instantelor judecătoresti si organelor administrative) însărcinate cu stabilirea sau încasarea, aplicarea ori urmărirea impozitelor sau solutionarea contestatiilor cu privire la impozitele care fac obiectul conventiei. Asemenea persoane sau autorităti vor folosi informatia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informatia în procedurile judecătoresti sau în deciziile judiciare.

2. Prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate ca impunând unui stat contractant obligatia:

a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislatii si practicii administrative ale acelui sau ale celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informatii care nu pot fi obtinute pe baza legislatiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informatii care ar dezvălui un secret comercial, de afaceri, industrial, profesional sau un procedeu de fabricatie ori comercial, sau informatii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

 

ARTICOLUL 29

Membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare

 

Prevederile prezentei conventii nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale.

 

ARTICOLUL 30

Intrarea în vigoare

 

Prezenta conventie va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care se atestă îndeplinirea procedurilor legale interne necesare intrării în vigoare a prezentei conventii în fiecare stat contractant. Prevederile prezentei conventii vor produce efecte:

a) În cazul României:

I           (i) în ceea ce priveste impozitele retinute prin stopaj la sursă la venitul realizat, la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat

următor anului în care prezenta conventie intră în vigoare;

(ii) în ceea ce priveste celelalte impozite pe profit, pe venit sau pe capital, pentru impozitele percepute pentru oricare an fiscal, începând la sau după

prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care prezenta conventie intră în vigoare.

b) În cazul Letoniei:

i(i) în ceea ce priveste impozitele retinute prin stopaj la sursă la venitul realizat la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat

următor anului în care prezenta conventie intră în vigoare;

(ii) în ceea ce priveste celelalte impozite pe venit si impozite pe capital, pentru impozitele percepute pentru oricare an fiscal, începând la sau după

prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care prezenta conventie intră în vigoare.

 

ARTICOLUL 31

Denuntarea

 

Prezenta conventie va rămâne în vigoare până când va fi denuntată de un stat contractant. Fiecare stat contractant poate denunta conventia pe căi diplomatice, prin remiterea unei note de denuntare scrise, cu cel putin 6 luni înainte de sfârsitul oricărui an calendaristic. În această situatie prezenta conventie va înceta să aibă efect:

a) În cazul României:

I           (i) în ceea ce priveste impozitele retinute prin stopaj la sursă la venitul realizat, la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor

anului în care a fost remisă nota de denuntare;

(ii) în ceea ce priveste celelalte impozite pe profit, pe venit sau pe capital, pentru impozitele percepute pentru oricare an fiscal, începând la sau după

prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denuntare.

b) În cazul Letoniei:

I           (i) în ceea ce priveste impozitele retinute prin stopaj la sursă la venitul realizat, la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat

următor anului în care a fost remisă nota de denuntare;

(ii) în ceea ce priveste celelalte impozite pe venit si  impozite pe capital, pentru impozitele percepute pentru oricare an fiscal, începând la sau după

prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denuntare.

Drept care, subsemnatii, autorizati în bună si cuvenită formă, au semnat prezenta conventie.

Semnată la Bucuresti la 25 martie 2002, în două exemplare originale în limbile română, letonă si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente în interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru România,

Adrian Năstase,

prim-ministru

Pentru Republica Letonia,

Andris Perzins,

prim-ministru

 

PROTOCOL

 

La semnarea Conventiei dintre România si Republica

Letonia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital (denumită în continuare Conventie), semnatarii au convenit asupra următoarelor prevederi care fac parte integrantă din prezenta conventie:

I. Statele contractante au convenit că în relatiile lor privind activitătile offshore se vor aplica prevederile următorului articol:

1. Prevederile acestui articol se vor aplica independent de prevederile art. 4-22 din această conventie.

2. În sensul acestui articol termenul activităti offshore înseamnă activităti desfăsurate în largul coastelor într-un stat contractant în legătură cu explorarea sau exploatarea fundului mării si subsolului si a resurselor lor naturale situate în acel stat.

3. O persoană care este rezidentă a unui stat contractant si desfăsoară activităti offshore în celălalt stat contractant va fi considerată, potrivit paragrafului 4, că desfăsoară activităti de afaceri în celălalt stat printr-un sediu permanent sau o bază fixă situată acolo.

4. Prevederile paragrafului 3 nu se vor aplica atunci când activitătile offshore sunt desfăsurate într-o perioadă sau perioade care nu depăsesc în total 30 de zile în orice perioadă de 12 luni. În sensul acestui paragraf:

a) activitătile offshore desfăsurate de o persoană care este asociată cu altă persoană vor fi considerate că sunt desfăsurate de cealaltă persoană dacă activitătile respective sunt în esentă similare cu cele desfăsurate de prima persoană mentionată, cu exceptia cazului în care acele activităti sunt desfăsurate în acelasi timp ca si propriile lor activităti;

b) o persoană va fi considerată că este asociată cu altă persoană dacă una este controlată direct sau indirect de cealaltă ori ambele sunt controlate direct sau indirect de o a treia persoană sau de terte persoane.

5. Salariile si alte remuneratii similare obtinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată legată de activităti offshore în celălalt stat contractant pot, cu conditia ca acestea să fie desfăsurate offshore în celălalt stat contractant, să fie impuse în celălalt stat.

Totusi aceste remuneratii sunt impozabile numai în primul stat mentionat dacă munca salariată este desfăsurată pentru o persoană care angajează si care nu  este rezidentă în celălalt stat si pentru o perioadă sau perioade care nu depăsesc în total 30 de zile în orice perioadă de 12 luni.

6. Câstigurile obtinute de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea:

a) drepturilor de explorare sau exploatare; sau

b) proprietătilor situate în celălalt stat contractant care sunt folosite în legătură cu activitătile offshore desfăsurate în celălalt stat; sau

c) actiunilor a căror valoare sau cea mai mare parte a valorii lor provine direct sau indirect din asemenea drepturi sau din asemenea proprietăti ori din  asemenea drepturi si proprietăti luate împreună; pot fi impuse în celălalt stat.

În acest paragraf termenul drepturi de explorare sau exploatare înseamnă drepturi la bunuri ce urmează să fie realizate din activităti offshore desfăsurate în celălalt stat contractant sau din participarea la aceste bunuri ori la beneficiul provenind din aceste bunuri.”

II. Cu referire la art. 26

Se întelege că apatrizii care sunt rezidenti ai unui stat contractant nu vor fi supusi în nici un stat contractant la nici o impozitare sau obligatie legată de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea sau obligatia la care sunt sau pot fi supusi nationalii statului respectiv aflati în aceeasi situatie, mai ales în ceea ce priveste rezidenta.

Drept care, subsemnatii, autorizati în bună si cuvenită formă, au semnat prezentul protocol.

Semnat la Bucuresti la 25 martie 2002, în două exemplare originale în limbile română, letonă si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente în interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru România,

Adrian Năstase,

prim-ministru

Pentru Republica Letonia,

Andris Perzins,

prim-ministru

 

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind ratificarea Conventiei dintre România si Republica Letonia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnată la Bucuresti la 25 martie 2002

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind ratificarea Conventiei dintre România si Republica Letonia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea

evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnată la Bucuresti la 25 martie 2002, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2002.

Nr. 891.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri din Serviciul de Protectie si Pază

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 99 din Constitutia României, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 10 pct. 3 si ale art. 11 pct. IX din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, la propunerea directorului Serviciului de Protectie si Pază,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Semnul onorific În Serviciul Armatei, pentru 15 ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 1*) care face parte din prezentul decret.

Art. 2. - Se conferă Semnul onorific În Serviciul Armatei, pentru 20 de ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 2*) care face parte din prezentul decret.

Art. 3. - Se conferă Semnul onorific În Serviciul Armatei, pentru 25 de ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 3*) care face parte din prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 30 octombrie 2002.

Nr. 863.

 


*) Anexele nr. 1-3 se comunică institutiilor interesate.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri din Serviciul de Protectie si Pază

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 99 din Constitutia României, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 10 pct. 4 si ale art. 11 pct. IX din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României,

la propunerea directorului Serviciului de Protectie si Pază,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Semnul onorific În Serviciul Armatei, pentru 15 ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 1*) care face parte din prezentul decret.

Art. 2. - Se conferă Semnul onorific În Serviciul Armatei, pentru 20 de ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în

pregătirea profesională, maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 2*) care face parte din prezentul decret. 

Art. 3. - Se conferă Semnul onorific În Serviciul Armatei, pentru 25 de ani de activitate si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 3*) care face parte din prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 30 octombrie 2002.

Nr. 864.

 


*)Anexele nr. 1-3 se comunică institutiilor interesate.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea repartizării pe judete a volumului maxim de masă lemnoasă pe picior, care poate fi recoltat în anul 2003 din pădurile proprietate publică a unitătilor administrativ-teritoriale, din pădurile proprietate privată a persoanelor fizice si a persoanelor juridice de drept privat si din vegetatia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier national

 

În temeiul art. 1 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.168/2002 privind aprobarea volumului maxim de masă lemnoasă care poate fi recoltată în anul 2003,

în baza prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor,

 

ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă repartizarea pe judete a volumului maxim de masă lemnoasă pe picior, care poate fi recoltat în anul 2003 din pădurile proprietate publică a unitătilor administrativ-teritoriale, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă repartizarea pe judete a volumului maxim de masă lemnoasă pe picior, care poate fi recoltat în anul 2003 din pădurile proprietate privată a persoanelor fizice si a persoanelor juridice de drept privat, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă repartizarea pe judete a volumului maxim de masă lemnoasă pe picior, care poate fi recoltat în anul 2003 din vegetatia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier national, prevăzută în anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Repartizarea pe detinători a volumelor maxime de masă lemnoasă pe picior, prevăzute în anexele nr. 1-3, se aprobă de către inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic pe baza fundamentării realizate prin analiza si prelucrarea datelor din amenajamentele silvice, studiile sumare de amenajare si studiile de transformare a păsunilor împădurite, aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, sau pe baza hotărârilor Conferintei a II-a de amenajare, pentru amenajamentele silvice neavizate.

Art. 6. - Directia fond forestier si cinegetic din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor împreună cu inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic controlează respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 5 noiembrie 2002.

Nr. 516.

 

ANEXA Nr. 1

 

REPARTIZAREA PE JUDETE

a volumului maxim de masă lemnoasă pe picior, care poate fi recoltat în anul 2003 din pădurile proprietate publică a unitătilor administrativ-teritoriale

 

Judetul

Volum (mii m3)

Alba

58,6

Arad

79,7

Arges

1,0

Bacău

1,0

Bihor

92,6

Bistrita Năsăud

346,2

Botosani

1,0

Brasov

109,1

Brăila

1,0

Buzău

1,0

Caras-Severin

32,7

Călărasi

0,3

Cluj

20,3

Constanta

0,1

Covasna

62,7

Dâmbovita

0,2

Dolj

0,1

Galati

0,3

Giurgiu

0,2

Gorj

0,2

Harghita

55,4

Hunedoara

47,3

Ialomita

0,1

Iasi

0,2

Ilfov

0,3

Maramures

65,1

Mehedinti

0,2

Mures

101,8

Neamt

0,5

Olt

0,2

Prahova

0,2

Satu Mare

6,4

Sălaj

24,3

Sibiu

210,0

Suceava

145,9

Teleorman

0,1

Timis

5,0

Tulcea

0

Vaslui

0,1

Vâlcea

20,6

Vrancea

8,0

TOTAL:

1.500

 

ANEXA Nr. 2

 

REPARTIZAREA PE JUDETE

a volumului maxim de masă lemnoasă pe picior, care poate fi recoltat în anul 2003 din pădurile

proprietate privată a persoanelor fizice si a persoanelor juridice de drept privat

 

Judetul

Volum (mii m3)

Alba

21,0

Arad

37,0

Arges

50,5

Bacău

23,0

Bihor

16,0

Bistrita-Năsăud

33,0

Botosani

7,8

Brasov

16,3

Brăila

0,2

Buzău

16,0

Caras-Severin

12,5

Călărasi

0,2

Cluj

8,0

Constanta

0,1

Covasna

160,1

Dâmbovita

20,8

Dolj

5,3

Galati

3,8

Giurgiu

1,9

Gorj

11,7

Harghita

170,6

Hunedoara

62,7

Ialomita

1,3

Iasi

12,7

Ilfov

1,9

Maramures

40,3

Mehedinti

22,6

Mures

70,9

Neamt

28,6

Olt

17,3

Prahova

14,2

Satu Mare

12,0

Sălaj

33,9

Sibiu

28,2

Suceava

50,1

Teleorman

4,1

Timis

13,9

Tulcea

0,2

Vaslui

8,5

Vâlcea

100,9

Vrancea

159,9

TOTAL:

1.300

 

ANEXA Nr. 3

 

REPARTIZAREA PE JUDETE

a volumului maxim de masă lemnoasă pe picior, care poate fi recoltat în anul 2003

din vegetatia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier national

 

Judetul

Volum (mii m3)

Alba

40,0

Arad

15,9

Arges

1,0

Bacău

10,3

Bihor

59,8

Bistrita-Năsăud

5,1

Botosani

2,1

Brasov

52,4

Brăila

0

Buzău

5,5

Caras-Severin

20,5

Călărasi

1,2

Cluj

53,5

Constanta

0

Covasna

60,0

Dâmbovita

5,3

Dolj

1,0

Galati

0,2

Giurgiu

0,3

Gorj

2,2

Harghita

63,1

Hunedoara

25,7

Ialomita

0,8

Iasi

3,1

Ilfov

0,2

Maramures

15,0

Mehedinti

2,2

Mures

35,0

Neamt

4,1

Olt

1,0

Prahova

1,9

Satu Mare

25,1

Sălaj

16,3

Sibiu

18,7

Suceava

36,9

Teleorman

0,5

Timis

8,8

Tulcea

0,5

Vaslui

0,3

Vâlcea

0,3

Vrancea

3,3

TOTAL:

600