MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 734         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 8 octombrie 2002

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 228 din 10 septembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea concurentei nr. 21/1996 si ale art. 47 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

123. - Ordonantă de urgentă pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adoptiile internationale

 

1.073. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.217/2001 privind organizarea si functionarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 228

din 10 septembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea concurentei

nr. 21/1996 si ale art. 47 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

 

Nicolae Popa - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea concurentei nr. 21/1996 si ale art. 47 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Comprest 3399 Import-Export” - S.A. în Dosarul nr. 2.350/2001 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială.

La apelul nominal au răspuns autorul exceptiei, prin consilier juridic Traian Pascu, si Societatea Comercială “Doris Com” - S.R.L., prin avocat Victoria Patit, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Societătii Comerciale “Comprest 3399 Import-Export” - S.A. solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 21/1996 si ale art. 47 din Legea nr. 215/2001, având în vedere notele scrise depuse la dosarul cauzei.

Avocatul Societătii Comerciale “Doris Com” - S.R.L. solicită respingerea exceptiei, deoarece dispozitiile constitutionale invocate nu au legătură cu solutionarea cauzei.

Interdictia impusă consilierului care are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului de a lua parte la deliberare si la adoptarea hotărârilor nu echivalează cu restrângerea dreptului la liberă asociere. În acest sens este mentionată jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, deoarece dispozitiile art. 37 alin. (1) si cele ale art. 30 alin. (1) din Constitutie nu au legătură cu prevederile legale criticate. Dispozitiile constitutionale ale art. 37 se referă la exercitarea unei libertăti fundamentale, spre deosebire de asocierea care are o bază contractuală.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 27 februarie 2002, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea concurentei nr. 21/1996 si ale art. 47 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, fost art. 30 alin. 1 din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Comprest 3399 Import-Export” - S.A.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 9 din Legea nr. 21/1996 si cele ale art. 31 alin. 1 din Legea nr. 69/1991, republicată, încalcă dreptul de asociere prevăzut de art. 37 alin. (1) din Constitutie, raportat la art. 1 din Legea societătilor comerciale nr. 31/1990, republicată, precum si libertatea de exprimare consacrată de art. 30 alin. (1) din Constitutie. În acelasi timp, se consideră că “prin încălcarea gravă a celor două libertăti cetătenesti se aduce atingere exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti”, în conditiile în care dispozitiile art. 49 din Constitutie precizează limitativ cazurile când acesta poate fi restrâns. Or, consideră autorul exceptiei, “în această listă restrictivă prevăzută de art. 49 din Constitutie nu sunt mentionate si cazurile prevăzute în articolele de lege criticate pentru neconstitutionalitate”.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este admisibilă, fără însă să-si exprime opinia asupra constitutionalitătii textelor de lege criticate, în conformitate cu dispozitiile art. 23 alin. (4) fraza întâi din Legea nr. 47/1992, republicată.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată. Se arată că textele de lege criticate nu încalcă dispozitiile art. 30 alin. (1) din Constitutie, care prevăd libertatea de exprimare, si nici dispozitiile art. 37 alin. (1) din Legea fundamentală, cu privire la dreptul cetătenilor de a se asocia în partide politice, în sindicate si în alte forme de asociere.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă. În argumentarea acestui punct de vedere se apreciază că textele de lege criticate “nu încalcă dreptul de asociere al liderilor locali ci, dimpotrivă, respectă dispozitiile constitutionale ale art. 49 cu privire la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. Interese de ordin public, impuse de garantarea drepturilor si libertătilor celorlalti cetăteni, justifică limitarea dreptului unui consilier de a lua parte la deliberarea si adoptarea hotărârilor dacă are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local, întrucât dreptul de asociere se exercită numai cu respectarea legii si nu împotriva ei”. În acest sens, în punctul de vedere al Guvernului se face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale (Decizia nr. 2/1993, Decizia nr. 18/1995 si Decizia nr. 124/1996).

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor si cel al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 9 din Legea concurentei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996, si cele ale art. 47 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, care au următorul cuprins:

- Art. 9 din Legea nr. 21/1996: “(1) Sunt interzise orice actiuni ale organelor administratiei publice centrale sau locale, având ca obiect sau putând avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurentei, în special:

a) să ia decizii care limitează libertatea comertului sau autonomia agentilor economici, ce se exercită cu respectarea reglementărilor legale;

b) să stabilească conditii discriminatorii pentru activitatea agentilor economici.

(2) Dispozitiile alin. (1) nu fac obiectul aplicării exceptiei stabilite la art. 2 alin. (1) lit. b.”

Textul art. 2 din Legea nr. 21/1996, la care face referire alin. (2) al art. 9 din această lege, are următorul cuprins:

“(1) Dispozitiile prezentei legi se aplică actelor si faptelor care au sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurentei săvârsite de:

a) agenti economici sau asociatii de agenti economici - persoane fizice sau juridice - de cetătenie, respectiv de nationalitate română sau străină, denumiti în continuare agenti economici;

b) organele administratiei publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operatiuni de piată, influentând direct sau indirect concurenta, cu exceptia situatiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major [...].”;

- Art. 47 din Legea nr. 215/2001: “(1) Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.

(2) Hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispozitiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanta de contencios administrativ. Actiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată.”

În legătură cu dispozitiile art. 47 din Legea nr. 215/2001, Curtea constată, astfel cum a considerat si instanta de judecată, că exceptia de neconstitutionalitate are ca obiect acest text legal, desi autorul exceptiei a făcut referire la dispozitiile art. 30 alin. 1 din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, republicată, text abrogat prin dispozitiile art. 157 alin. (2) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001. Instanta a avut în vedere, în mod corect, faptul că dispozitiile art. 47 din Legea nr. 215/2001 au preluat în totalitate pe cele ale art. 30 alin. 1 din Legea nr. 69/1991, republicată, invocate de autorul exceptiei.

Dispozitiile art. 30 alin. 1 din Legea nr. 69/1991, republicată, aveau următorul cuprins: “Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afin sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului.” În jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a considerat, în cazuri similare, admisibilă exceptia, pronuntându-se asupra constitutionalitătii textului în vigoare care a preluat dispozitiile abrogate.

Criticile de neconstitutionalitate formulate invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 30 alin. (1), referitoare la libertatea de exprimare, si ale art. 37 alin. (1), privind dreptul de asociere, texte care au următorul cuprins:

- Art. 30 alin. (1): “Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile.”;

- Art. 37 alin. (1): “Cetătenii se pot asocia liber în partide  politice, în sindicate si în alte forme de asociere.”

În analiza exceptiei de neconstitutionalitate Curtea retine că textele constitutionale invocate de autorul exceptiei nu au incidentă în cauză.

Astfel, libertatea de exprimare reglementată de dispozitiile art. 31 alin. (1) din Constitutie nu are nici un fel de legătură cu exprimarea voturilor de către membrii consiliilor locale pentru adoptarea hotărârilor sau în legătură cu încheierea unor contracte de asociere. Asa cum este evident, textul constitutional evocă libera exprimare, ca libertate fundamentală cetătenească, care vizează  gândurile, credintele religioase, creatiile spirituale de orice fel exprimate prin mijloace de comunicare în public, iar nicidecum optiunile exprimate de membrii unor autorităti publice în exercitarea atributiilor lor legale, inclusiv în cadrul unor organisme deliberative.

De asemenea, dispozitiile art. 37 alin. (1) din Constitutie se referă la asociere ca rezultat al exercitării unei libertăti fundamentale, în baza căreia se constituie o asociatie de drept public, al cărei temei este însăsi libertatea de asociere, iar nu contractul, care constituie temeiul asociatiilor si al societătilor de drept privat.

Dreptul de asociere reglementat de textul art. 37 din Constitutie este un drept fundamental, social-politic, care se încadrează, în general, în categoria libertătilor de opinie, alături de libertatea constiintei, libertatea de exprimare etc.

Asociatiile prevăzute de textul constitutional mentionat nu au scopuri lucrative, nu urmăresc obtinerea sau împărtirea unor beneficii, ele au scopuri politice, profesionale, religioase, culturale etc., scopuri care, într-adevăr, exprimă libertatea de gândire, de exprimare si de difuzare a gândurilor, ideilor filozofice, opiniilor, credintelor, ceea ce rezultă din întregul continut al art. 37 din Constitutie. Cu alte cuvinte, art. 37 din Constitutie nu poate fi socotit temeiul juridic al creării unor societăti comerciale sau a altor asociatii cu caracter lucrativ sau, eventual, a persoanelor juridice, care sunt de domeniul legii civile, al dreptului privat.

Pe de altă parte, dispozitiile cuprinse în cele două texte de lege criticate pentru neconstitutionalitate, instituind anumite restrictii pentru autoritătile administratiei publice centrale sau locale de natură să garanteze concurenta loială, precum si o anumită incompatibilitate pentru consilierii locali, în caz de conflict între îndatoririle lor în această calitate si interesele pe care le pot avea în cadrul unor societăti comerciale, nici nu ar fi de natură să încalce dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei. În realitate, aceste dispozitii legale reprezintă garantii ale impartialitătii autoritătilor publice respective si a membrilor consiliilor locale în exercitarea atributiilor lor. Instituirea prin lege a acestor restrictii dă expresie concretă obligatiei statului de a asigura protectia concurentei loiale, conform art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie.

Pe cale de consecintă, Curtea observă, potrivit argumentelor expuse mai sus, că nici dispozitiile art. 49 din Constitutie referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti nu sunt incidente în cauză. De altfel, stabilirea unor conditii cu privire la exercitarea unor atributii nu echivalează, în nici un caz, cu restrângerea exercitiului unor drepturi.

 

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea concurentei nr. 21/1996 si ale art. 47 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Comprest 3399 Import-Export” - S.A. în Dosarul nr. 2.350/2001 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 septembrie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare

la adoptiile internationale

 

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Articol unic. - Termenul prevăzut la art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adoptiile internationale, aprobată cu completări prin Legea nr. 347/2002, se prorogă până la data de 15 noiembrie 2002.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul pentru coordonarea Secretariatului

General al Guvernului,

Petru Serban Mihăilescu

Autoritatea Natională

pentru Protectia Copilului si Adoptie

Gabriela Coman,

secretar de stat

 

Bucuresti, 2 octombrie 2002.

Nr. 123.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.217/2001 privind organizarea si functionarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 41 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 409/2001, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se revocă din functia de membru al Consiliului de supraveghere si îndrumare a activitătii Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare domnul Doru Crin Trifoi, reprezentantul Ministerului Justitiei.

Art. 2. - Se numeste în functia de membru al Consiliului de supraveghere si îndrumare a  Activitătii Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare doamna Iulia-Cristina Tarcea, reprezentantul Ministerului Justitiei.

Art. 3. - Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.217/2001 privind organizarea si functionarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Presedintele Autoritătii

pentru Valorificarea Activelor Bancare,

Ionel Blănculescu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Ministrul justitiei,

Rodica Mihaela Stănoiu

 

Bucuresti, 25 septembrie 2002.

Nr. 1.073

 

ANEXĂ

 

COMPONENTA

Consiliului de supraveghere si îndrumare a activitătii Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare

 

Maria Manolescu - presedinte, reprezentant al Ministerului Finantelor Publice

Niculae Ion Vulpescu - membru, reprezentant al Băncii Nationale a României

Iulia-Cristina Tarcea - membru, reprezentant al Ministerului Justitiei

Gheorghe Tiplica - membru, reprezentant al Ministerului Dezvoltării si Prognozei

Victor Ponta - membru, reprezentant al Corpului de control al primului-ministru.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 199/2000*)

privind utilizarea eficientă a energiei

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Scopul prezentei legi este crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea si aplicarea unei politici nationale de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, ale Protocolului Cartei energiei privind eficienta energetică si aspectele legate de mediu si cu principiile care stau la baza dezvoltării durabile.

(2) Prin prezenta lege se instituie obligatii si se stabilesc stimulente pentru producătorii si consumatorii de energie, în vederea utilizării eficiente a acesteia.

Art. 2. - În sensul prezentei legi, utilizarea eficientă a energiei înseamnă a actiona pentru realizarea unei unităti de produs, bun sau serviciu fără scăderea calitătii sau performantelor acestuia, concomitent cu reducerea cantitătii de energie cerute pentru realizarea acestui produs, bun sau serviciu.


*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 120 din 15 martie 2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 78/2001 pentru modificarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 21 martie 2002, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 199/2000 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 17 noiembrie 2000, si a fost modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 78 din 30 august 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 1 septembrie 2001 (aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 120 din 15 martie 2002).

 

CAPITOLUL II

Politica natională de utilizare eficientă a energiei

 

Art. 3. - (1) Politica natională de utilizare eficientă a energiei este parte integrantă a politicii energetice a statului si se bazează pe următoarele principii:

a) functionarea normală a mecanismelor de piată în domeniul energiei, inclusiv formarea preturilor după criterii concurentiale si o mai bună reflectare a costurilor si beneficiilor legate de mediu;

b) reducerea barierelor în calea promovării eficientei energetice, stimulându-se astfel investitiile;

c) promovarea unor mecanisme de finantare a initiativelor în domeniul eficientei energetice;

d) educarea si constientizarea utilizatorilor diferitelor forme de energie privind necesitatea reducerii consumurilor energetice pe unitatea de produs;

e) cooperarea dintre consumatori, producători, furnizori de energie si autoritătile publice în vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica natională de utilizare eficientă a energiei;

f) sprijinirea cercetării fundamentale si aplicative în domeniul utilizării eficiente a energiei;

g) promovarea initiativei private si dezvoltarea serviciilor energetice;

h) cooperarea cu alte tări în domeniul eficientei energetice si respectarea conventiilor internationale la care România este parte.

(2) Obiectivul principal al politicii nationale de utilizare eficientă a energiei este obtinerea beneficiului maxim în întregul lant energetic care cuprinde producerea, conversia, stocarea, transportul, distributia si consumul diferitelor forme de energie.

(3) Politica natională de utilizare eficientă a energiei defineste atât obiectivele privind utilizarea eficientă a energiei, cât si căile pentru atingerea acestor obiective, cu referiri speciale privind:

a) reducerea consumului de energie al României pe unitatea de produs intern brut;

b) cresterea eficientei energetice în toate sectoarele de activitate ale economiei nationale;

c) introducerea tehnologiilor noi cu eficientă energetică ridicată;

d) promovarea surselor noi de energie;

e) reducerea impactului negativ asupra mediului al activitătilor de producere, transport, distributie si consum al tuturor formelor de energie.

 

CAPITOLUL III

Programe de eficientă energetică

 

Art. 4. - (1) În scopul realizării politicii nationale de utilizare eficientă a energiei, agentii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol, precum si autoritătile administratiei publice locale din localitătile cu o populatie mai mare de 20.000 de locuitori au obligatia să întocmească programe proprii de eficientă energetică, în care vor include:

a) măsuri pe termen scurt, de tipul fără cost sau cu cost minim, care nu implică investitii majore;

b) măsuri pe termen lung, de 3 până la 6 ani, vizând un program de investitii pentru care se vor întocmi studiile de fezabilitate.

(2) Agentia Română pentru Conservarea Energiei, prin filialele sale teritoriale, si Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei acordă consultantă gratuită pentru întocmirea programelor, în acest sens putând, pe termen limitat, să angajeze experti asociati pentru întocmirea studiilor de strategie sau a celor de fezabilitate.

Art. 5. - Programele proprii de eficientă energetică vor include actiuni în următoarele directii principale:

a) realizarea scenariilor pe termen mediu si lung privind cererea si oferta de energie, care să ghideze procesul decizional;

b) aplicarea reglementărilor tehnice si a standardelor nationale de eficientă energetică, care au ca scop cresterea eficientei echipamentelor producătoare si consumatoare de energie, inclusiv a celor din domeniul constructiilor si al transportului;

c) promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice care să fie viabile din punct de vedere economic si nepoluante;

d) încurajarea finantării investitiilor în domeniul eficientei energetice, prin participarea statului sau a sectorului privat;

e) elaborarea balantelor energetice si formarea unor baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-ofertă în domeniul energiei, inclusiv pentru calculul indicatorilor de eficientă energetică;

f) promovarea cogenerării de mică si medie putere si a măsurilor necesare pentru cresterea eficientei sistemelor de producere, transport si de distributie a căldurii la consumatori;

g) înfiintarea de compartimente specializate în domeniul eficientei energetice la nivelurile corespunzătoare, care să aibă personal capabil să elaboreze, să implementeze si să monitorizeze programe de eficientă energetică;

h) evaluarea impactului negativ asupra mediului.

Art. 6. - Sinteza programelor de eficientă energetică pe ansamblul economiei nationale, elaborată de Agentia  Română pentru Conservarea Energiei, se aprobă anual de Guvern, la propunerea Ministerului Industriei si Resurselor.

 

CAPITOLUL IV

Atributii si răspunderi

 

Art. 7. - (1) Agentia Română pentru Conservarea Energiei este organul de specialitate la nivel national în domeniul eficientei energetice, cu personalitate juridică, autonomie functională, organizatorică si financiară, aflat în subordinea Ministerului Industriei si Resurselor, cu finantare din venituri extrabugetare si din alocatii de la bugetul de stat.

(2) Organizarea si functionarea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, avându-se în vedere următoarele atributii si responsabilităti principale:

a) elaborarea politicii nationale de utilizare eficientă a energiei împreună cu Ministerul Industriei si Resurselor si supunerea spre aprobare Guvernului o dată cu politica energetică natională, ca parte a acesteia;

b) implementarea si monitorizarea politicii nationale de eficientă energetică si a programelor de utilizare eficientă a energiei;

c) cooperarea cu institutiile si organismele interne si internationale în vederea utilizării eficiente a energiei si reducerii impactului negativ asupra mediului;

d) participarea la elaborarea de norme si reglementări tehnice în scopul cresterii eficientei energetice pentru aparate, echipamente, utilaje de producere, transport, distributie si consum de energie pentru clădiri, precum si pentru alte domenii de activitate;

e) certificarea conformitătii aparatelor, echipamentelor si utilajelor pe baza măsurătorilor si încercărilor efectuate, conform prevederilor reglementărilor tehnice;

f) autorizarea persoanelor fizice si juridice care au dreptul să realizeze bilanturi energetice;

g) coordonarea programelor de eficientă energetică finantate de institutii sau de organizatii internationale în baza unor acorduri guvernamentale;

h) evaluarea tehnică si avizarea proiectelor de investitii în domeniul eficientei energetice, pentru care se cere finantare din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic si din alte surse interne si externe la dispozitia Guvernului;

i) elaborarea sintezei programelor de eficientă energetică pe ansamblul economiei nationale;

j) cooperarea cu institutiile abilitate, în vederea realizării balantelor energetice si formării unor baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-ofertă în domeniul energiei, a realizării unor scenarii pe termen scurt, mediu si lung privind evolutia acestui raport, inclusiv a calculului indicatorilor de eficientă energetică la nivel national;

k) acordarea de consultantă gratuită autoritătilor administratiei publice locale în elaborarea si aplicarea proiectelor de crestere a eficientei energetice, administratorilor clădirilor publice, ai celor cu destinatia de locuintă si agentilor comerciali;

l) elaborarea si coordonarea programelor de pregătire si instruire, precum si atestarea personalului cu atributii în domeniul gestiunii energiei;

m) avizarea împreună cu ministerele de resort, după caz, a programelor proprii de eficientă energetică, întocmite de consumatori, în conditiile prezentei legi.

(3) Agentia Română pentru Conservarea Energiei este condusă de un presedinte, numit prin ordin al ministrului industriei si resurselor. Presedintele este salarizat potrivit dispozitiilor legale în vigoare, la nivelul functiei de secretar general adjunct.

Art. 8. - Agentia Română pentru Conservarea Energiei, în colaborare cu Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor, asigură supravegherea pietei pentru respectarea reglementărilor tehnice privind eficienta energetică.

 

CAPITOLUL V

Reglementări tehnice privind eficienta energetică

 

Art. 9. - (1) Ministrul industriei si resurselor, la propunerea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, emite reglementări tehnice privind eficienta energetică pentru apa- rate, echipamente si utilaje cu consum mare de energie.

(2) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, cu consultarea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, emite reglementări tehnice privind eficienta energetică pentru clădiri, precum si pentru acordarea certificatului energetic pentru clădiri, în conditiile legii.

(3) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei coordonează activitatea de stabilire si elaborare a reglementărilor tehnice privind eficienta energetică si reabilitarea termică a constructiilor.

(4) Ministerele interesate, în colaborare cu Agentia Română pentru Conservarea Energiei, vor emite reglementări tehnice privind eficienta energetică în domeniile lor de activitate.

Art. 10. - Producătorii si importatorii de aparate, utilaje si echipamente pentru care au fost elaborate reglementări tehnice privind eficienta energetică nu le pot introduce pe piată decât cu conditia respectării acestor reglementări tehnice.

Art. 11. - (1) Producătorii de aparate, utilaje si echipamente pentru care au fost elaborate reglementări tehnice privind eficienta energetică au obligatia să efectueze sau să solicite efectuarea încercărilor si măsurătorilor stabilite prin actele normative în vigoare pentru certificarea conformitătii, după caz.

(2) Certificarea conformitătii pe baza încercărilor si măsurătorilor efectuate conform reglementărilor tehnice se face pe bază de taxe de laboratoare si/sau de organisme de specialitate notificate de ministerele de resort.

 

CAPITOLUL VI

Obligatiile consumatorilor de energie

 

Art. 12. - (1) Consumatorii de energie, persoane juridice, sunt obligati:

a) să respecte reglementările tehnice în vigoare privind proiectarea, construirea, exploatarea, întretinerea, repararea instalatiilor proprii si a receptoarelor de energie, precum si dotarea acestora cu aparate de măsură si control;

b) să dispună de un sistem propriu de evidentă si monitorizare a consumurilor energetice si să pună la dispozitie institutiilor abilitate informatii privind consumurile energetice si indicatorii de eficientă energetică.

(2) Consumatorii de energie, persoane fizice, sunt obligati să ia măsuri pentru dotarea cu aparate de măsură si control individuale.

Art. 13. - (1) Consumatorii care folosesc mai mult de 200 tone echivalent petrol pe an sunt obligati să întocmească, la fiecare 2 ani, un bilant energetic realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată.

(2) Consumatorii care folosesc mai mult de 1.000 tone echivalent petrol pe an sunt obligati:

a) să numească un responsabil pentru energie;

b) să efectueze anual un bilant energetic realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată;

c) să elaboreze programe de măsuri pentru reducerea consumurilor energetice, potrivit art. 4 alin. (1), incluzând investitiile pentru care se întocmesc studii de fezabilitate.

Art. 14. - (1) Agentii economici cu activitate de producere, transport sau distributie a combustibililor si energiei sunt obligati să ia măsuri pentru:

a) reducerea consumului propriu de combustibili si energie;

b) promovarea energiei solare, eoliene, geotermale, a biomasei, a biogazului si a energiei produse din deseuri menajere;

c) în conditiile convenite cu consumatorii, producătorii si furnizorii de energie electrică si termică pot desfăsura activităti de informare, consultantă, finantare, precum si executări de lucrări în vederea cresterii eficientei utilizării combustibililor si a energiei în instalatiile ce le detin.

(2) Societătile de transport, precum si alte societăti care detin mai mult de 10 autovehicule au obligatia să dezvolte programe de monitorizare si gestiune a consumului de energie pentru grupul de vehicule detinut.

Art. 15. - Administratorii clădirilor aflate în proprietate publică au obligatia să ia măsuri pentru:

a) utilizarea eficientă a sistemului de încălzire si climatizare;

b) utilizarea materialelor de constructie eficiente energetic;

c) utilizarea ratională a iluminatului interior;

d) utilizarea aparatelor de măsură si reglare a consumului de energie;

e) realizarea unui bilant energetic pentru clădirile cu suprafata desfăsurată mai mare de 1.500 m2, o dată la 5 ani, bilant întocmit de o persoană fizică sau juridică autorizată în acest sens;

f) cresterea eficientei energetice potrivit reglementărilor emise în baza prezentei legi.

 

CAPITOLUL VII

Stimulente fiscale si financiare pentru activităti care conduc la cresterea eficientei energetice

 

Art. 16. - Agentii economici si unitătile din subordinea autoritătilor administratiei publice locale pot finanta lucrări pentru cresterea eficientei energetice din surse proprii, din surse constituite din cote din profit destinate special pentru aceste investitii, din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, constituit prin Legea nr. 136/1994 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cu modificările ulterioare, din ajutoare de stat conform legii, din investitii realizate de terti sau prin cofinantare, precum si prin credite.

Art. 17. - (1) Pentru realizarea obiectivelor propuse de prezenta lege si pentru facilitarea investitiilor care au ca scop principal cresterea eficientei energetice consumatorii de energie pot beneficia de sprijin finanicar din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, instituit conform Legii nr. 136/1994, în limita a maximum 50% din valoarea acestora.

(2) Finantarea proiectelor de eficientă energetică din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic se aprobă potrivit prevederilor legale în vigoare.

Art. 18. - (1) Pentru cotele din profit allocate investitiilor destinate cresterii eficientei energetice se acordă scutire la plata impozitului pe profit.

(2) Creditele pentru lucrări de crestere a eficientei energetice se acordă cu o dobândă de maximum 75% din cea stabilită de bănci, diferenta urmând să fie asigurată prin alocatii anuale de la bugetul de stat.

(3) Importurile de aparate, utilaje si echipamente destinate realizării proiectelor de crestere a eficientei energetice beneficiază de scutire de taxe vamale, aprobate prin ordine comune ale ministrului industriei si resurselor, ministrului afacerilor externe si ministrului finantelor publice, la propunerea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei.

(4) Societătile comerciale de management si servicii energetice, a căror activitate se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) lit. g) pot beneficia de o reducere de 50% a impozitului pe profit pe o perioadă de 5 ani de la data înfiintării, iar pentru cele existente, de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Atributiile, structura si criteriile de eligibilitate ale acestor societăti comerciale vor fi stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 19. - Cuantumul si procedura de acordare a stimulentelor fiscale si financiare prevăzute la art. 16-18 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Industriei si Resurselor.

 

CAPITOLUL VIII

Sanctiuni

 

Art. 20. - Constituie contraventii, dacă nu au fost săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să poată fi considerate infractiuni, următoarele fapte:

a) nerespectarea de către managerii societătilor, de către autoritătile administratiei publice locale si de către administratorii clădirilor publice a prevederilor art. 4 alin. (1), ale art. 5, 12, 13, ale art. 14 alin. (2) si ale art. 15 lit. e);

b) nerespectarea reglementărilor tehnice privind eficienta energetică potrivit art. 11;

c) nerespectarea prevederilor art. 10.

Art. 21. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 20 se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele prevăzute la lit. a);

b) cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei, cele prevăzute la lit. b);

c) cu amendă de la 8.000.000 lei la 15.000.000 lei si cu confiscarea bunurilor respective, cele prevăzute la lit. c).

(2) Amenzile se fac venit la bugetul de stat.

Art. 22. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor, inclusiv măsura confiscării, se fac de personalul împuternicit de Agentia Română pentru Conservarea Energiei.

Art. 23. - Prevedereile art. 20 si 21 se completează cu dispozitiile Legii nr. 32/1968*) privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificările ulterioare, cu exceptia art. 25-27.

 

CAPITOLUL IX

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 24. - Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 25. - În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi Agentia Română pentru Conservarea Energiei, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, va supune spre aprobare Guvernului normele metodologice de aplicare a acesteia.


*) Legea nr. 32/1968 a fost abrogată prin Ordonanta Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001 (aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180 din 11 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002).