MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XIV - Nr. 734 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 8 octombrie 2002
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 228 din 10
septembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 9 din Legea concurentei nr. 21/1996 si ale art. 47 din Legea
administratiei publice locale nr. 215/2001
ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
123.
- Ordonantă de urgentă pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 1
alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea
temporară a tuturor procedurilor referitoare la adoptiile internationale
1.073. - Hotărâre pentru
modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.217/2001 privind organizarea si
functionarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare
REPUBLICĂRI
Legea nr. 199/2000 privind
utilizarea eficientă a energiei
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 10 septembrie 2002
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea
concurentei
nr.
21/1996 si ale art. 47 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001
Nicolae Popa - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Gabriela Ghită - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea concurentei nr. 21/1996
si ale art. 47 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie
ridicată de Societatea Comercială “Comprest 3399 Import-Export” - S.A. în
Dosarul nr. 2.350/2001 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială.
La apelul nominal au răspuns autorul exceptiei, prin
consilier juridic Traian Pascu, si Societatea Comercială “Doris Com” - S.R.L.,
prin avocat Victoria Patit, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de
citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Societătii Comerciale “Comprest 3399
Import-Export” - S.A. solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 21/1996 si ale art. 47 din Legea nr.
215/2001, având în vedere notele scrise depuse la dosarul cauzei.
Avocatul Societătii Comerciale “Doris Com” - S.R.L.
solicită respingerea exceptiei, deoarece dispozitiile constitutionale invocate
nu au legătură cu solutionarea cauzei.
Interdictia impusă consilierului care are un interes
patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului de a lua parte la
deliberare si la adoptarea hotărârilor nu echivalează cu restrângerea dreptului
la liberă asociere. În acest sens este mentionată jurisprudenta Curtii
Constitutionale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, deoarece
dispozitiile art. 37 alin. (1) si cele ale art. 30 alin. (1) din Constitutie nu
au legătură cu prevederile legale criticate. Dispozitiile constitutionale ale
art. 37 se referă la exercitarea unei libertăti fundamentale, spre deosebire de
asocierea care are o bază contractuală.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine
următoarele:
Prin Încheierea din 27 februarie 2002, Curtea de
Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea concurentei
nr. 21/1996 si ale art. 47 din Legea administratiei publice locale nr.
215/2001, fost art. 30 alin. 1 din Legea administratiei publice locale nr.
69/1991, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Comprest 3399
Import-Export” - S.A.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine că dispozitiile art. 9 din Legea nr. 21/1996 si cele ale art.
31 alin. 1 din Legea nr. 69/1991, republicată, încalcă dreptul de asociere
prevăzut de art. 37 alin. (1) din Constitutie, raportat la art. 1 din Legea
societătilor comerciale nr. 31/1990, republicată, precum si libertatea de
exprimare consacrată de art. 30 alin. (1) din Constitutie. În acelasi timp, se
consideră că “prin încălcarea gravă a celor două libertăti cetătenesti se aduce
atingere exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti”, în conditiile în
care dispozitiile art. 49 din Constitutie precizează limitativ cazurile când
acesta poate fi restrâns. Or, consideră autorul exceptiei, “în această listă
restrictivă prevăzută de art. 49 din Constitutie nu sunt mentionate si cazurile
prevăzute în articolele de lege criticate pentru neconstitutionalitate”.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate este admisibilă, fără însă să-si exprime
opinia asupra constitutionalitătii textelor de lege criticate, în conformitate
cu dispozitiile art. 23 alin. (4) fraza întâi din Legea nr. 47/1992,
republicată.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată. Se arată că textele de
lege criticate nu încalcă dispozitiile art. 30 alin. (1) din Constitutie, care
prevăd libertatea de exprimare, si nici dispozitiile art. 37 alin. (1) din
Legea fundamentală, cu privire la dreptul cetătenilor de a se asocia în partide
politice, în sindicate si în alte forme de asociere.
Guvernul consideră că exceptia de
neconstitutionalitate este inadmisibilă. În argumentarea acestui punct de
vedere se apreciază că textele de lege criticate “nu încalcă dreptul de asociere
al liderilor locali ci, dimpotrivă, respectă dispozitiile constitutionale ale
art. 49 cu privire la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor
libertăti. Interese de ordin public, impuse de garantarea drepturilor si
libertătilor celorlalti cetăteni, justifică limitarea dreptului unui consilier
de a lua parte la deliberarea si adoptarea hotărârilor dacă are un interes
patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local, întrucât dreptul
de asociere se exercită numai cu respectarea legii si nu împotriva ei”. În
acest sens, în punctul de vedere al Guvernului se face trimitere la
jurisprudenta Curtii Constitutionale (Decizia nr. 2/1993, Decizia nr. 18/1995
si Decizia nr. 124/1996).
Presedintele Senatului nu a
comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
presedintelui Camerei Deputatilor si cel al Guvernului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si
celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 9 din Legea concurentei nr. 21/1996, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996, si cele
ale art. 47 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, care au
următorul cuprins:
- Art. 9 din Legea nr. 21/1996: “(1) Sunt interzise
orice actiuni ale organelor administratiei publice centrale sau locale, având
ca obiect sau putând avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea
concurentei, în special:
a) să ia decizii care limitează libertatea comertului
sau autonomia agentilor economici, ce se exercită cu respectarea
reglementărilor legale;
b) să stabilească conditii discriminatorii pentru
activitatea agentilor economici.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu fac obiectul aplicării
exceptiei stabilite la art. 2 alin. (1) lit. b.”
Textul art. 2 din Legea nr. 21/1996, la care face
referire alin. (2) al art. 9 din această lege, are următorul cuprins:
“(1) Dispozitiile prezentei legi se aplică actelor si
faptelor care au sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau
denaturarea concurentei săvârsite de:
a) agenti economici sau asociatii de agenti economici
- persoane fizice sau juridice - de cetătenie, respectiv de nationalitate
română sau străină, denumiti în continuare agenti economici;
b) organele administratiei publice centrale sau
locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările
adoptate, intervin în operatiuni de piată, influentând direct sau indirect
concurenta, cu exceptia situatiilor când asemenea măsuri sunt luate în
aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major [...].”;
- Art. 47 din Legea nr. 215/2001: “(1) Nu poate lua
parte la deliberare si la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal,
fie prin sot, sotie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un
interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.
(2) Hotărârile adoptate de consiliul local cu
încălcarea dispozitiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constată de
către instanta de contencios administrativ. Actiunea poate fi introdusă de
orice persoană interesată.”
În legătură cu dispozitiile art. 47 din Legea nr.
215/2001, Curtea constată, astfel cum a considerat si instanta de judecată, că
exceptia de neconstitutionalitate are ca obiect acest text legal, desi autorul
exceptiei a făcut referire la dispozitiile art. 30 alin. 1 din Legea
administratiei publice locale nr. 69/1991, republicată, text abrogat prin
dispozitiile art. 157 alin. (2) din Legea administratiei publice locale nr.
215/2001. Instanta a avut în vedere, în mod corect, faptul că dispozitiile art.
47 din Legea nr. 215/2001 au preluat în totalitate pe cele ale art. 30 alin. 1
din Legea nr. 69/1991, republicată, invocate de autorul exceptiei.
Dispozitiile art. 30 alin. 1 din Legea nr. 69/1991,
republicată, aveau următorul cuprins: “Nu poate lua parte la deliberare si
la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie,
afin sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial
în problema supusă dezbaterii consiliului.” În jurisprudenta Curtii
Constitutionale s-a considerat, în cazuri similare, admisibilă exceptia,
pronuntându-se asupra constitutionalitătii textului în vigoare care a preluat
dispozitiile abrogate.
Criticile de neconstitutionalitate formulate invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 30 alin. (1), referitoare la libertatea de exprimare, si ale art. 37 alin. (1), privind dreptul de asociere, texte care au următorul cuprins:
- Art. 30 alin. (1): “Libertatea de exprimare a
gândurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice
fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte
mijloace de comunicare în public sunt inviolabile.”;
- Art. 37 alin. (1): “Cetătenii se pot asocia liber
în partide politice, în sindicate si în
alte forme de asociere.”
În analiza exceptiei de neconstitutionalitate Curtea
retine că textele constitutionale invocate de autorul exceptiei nu au incidentă
în cauză.
Astfel, libertatea de exprimare reglementată de
dispozitiile art. 31 alin. (1) din Constitutie nu are nici un fel de legătură
cu exprimarea voturilor de către membrii consiliilor locale pentru adoptarea
hotărârilor sau în legătură cu încheierea unor contracte de asociere. Asa cum
este evident, textul constitutional evocă libera exprimare, ca libertate
fundamentală cetătenească, care vizează
gândurile, credintele religioase, creatiile spirituale de orice fel
exprimate prin mijloace de comunicare în public, iar nicidecum optiunile
exprimate de membrii unor autorităti publice în exercitarea atributiilor lor
legale, inclusiv în cadrul unor organisme deliberative.
De asemenea, dispozitiile art. 37 alin. (1) din
Constitutie se referă la asociere ca rezultat al exercitării unei libertăti
fundamentale, în baza căreia se constituie o asociatie de drept public, al
cărei temei este însăsi libertatea de asociere, iar nu contractul, care
constituie temeiul asociatiilor si al societătilor de drept privat.
Dreptul de asociere reglementat de textul art. 37 din
Constitutie este un drept fundamental, social-politic, care se încadrează, în
general, în categoria libertătilor de opinie, alături de libertatea
constiintei, libertatea de exprimare etc.
Asociatiile prevăzute de textul constitutional
mentionat nu au scopuri lucrative, nu urmăresc obtinerea sau împărtirea unor
beneficii, ele au scopuri politice, profesionale, religioase, culturale etc.,
scopuri care, într-adevăr, exprimă libertatea de gândire, de exprimare si de
difuzare a gândurilor, ideilor filozofice, opiniilor, credintelor, ceea ce
rezultă din întregul continut al art. 37 din Constitutie. Cu alte cuvinte, art.
37 din Constitutie nu poate fi socotit temeiul juridic al creării unor
societăti comerciale sau a altor asociatii cu caracter lucrativ sau, eventual,
a persoanelor juridice, care sunt de domeniul legii civile, al dreptului
privat.
Pe de altă parte, dispozitiile cuprinse în cele două
texte de lege criticate pentru neconstitutionalitate, instituind anumite
restrictii pentru autoritătile administratiei publice centrale sau locale de
natură să garanteze concurenta loială, precum si o anumită incompatibilitate
pentru consilierii locali, în caz de conflict între îndatoririle lor în această
calitate si interesele pe care le pot avea în cadrul unor societăti comerciale,
nici nu ar fi de natură să încalce dispozitiile constitutionale invocate de
autorul exceptiei. În realitate, aceste dispozitii legale reprezintă garantii
ale impartialitătii autoritătilor publice respective si a membrilor consiliilor
locale în exercitarea atributiilor lor. Instituirea prin lege a acestor
restrictii dă expresie concretă obligatiei statului de a asigura protectia
concurentei loiale, conform art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie.
Pe cale de consecintă, Curtea observă, potrivit
argumentelor expuse mai sus, că nici dispozitiile art. 49 din Constitutie
referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti nu
sunt incidente în cauză. De altfel, stabilirea unor conditii cu privire la
exercitarea unor atributii nu echivalează, în nici un caz, cu restrângerea
exercitiului unor drepturi.
Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c)
si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 12, al
art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 9 din Legea concurentei nr. 21/1996 si ale art. 47 din Legea
administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicată de Societatea
Comercială “Comprest 3399 Import-Export” - S.A. în Dosarul nr. 2.350/2001 al
Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 10
septembrie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru
prorogarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor
referitoare
la
adoptiile internationale
În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din
Constitutia României,
Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de
urgentă.
Articol unic. - Termenul prevăzut la art. 1 alin. (1)
din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară
a tuturor procedurilor referitoare la adoptiile internationale, aprobată cu
completări prin Legea nr. 347/2002, se prorogă până la data de 15 noiembrie
2002.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul pentru coordonarea Secretariatului
General al Guvernului,
Petru Serban Mihăilescu
Autoritatea Natională
pentru Protectia Copilului si Adoptie
Gabriela Coman,
secretar de stat
Bucuresti,
2 octombrie 2002.
Nr. 123.
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru
modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.217/2001 privind organizarea si
functionarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare
În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia
României si ale art. 41 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 409/2001, cu modificările si completările
ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se revocă din functia de membru al
Consiliului de supraveghere si îndrumare a activitătii Autoritătii pentru
Valorificarea Activelor Bancare domnul Doru Crin Trifoi, reprezentantul
Ministerului Justitiei.
Art. 2. - Se numeste în functia de membru al
Consiliului de supraveghere si îndrumare a
Activitătii Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare doamna
Iulia-Cristina Tarcea, reprezentantul Ministerului Justitiei.
Art. 3. - Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.
1.217/2001 privind organizarea si functionarea Autoritătii pentru Valorificarea
Activelor Bancare se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Presedintele Autoritătii
pentru Valorificarea Activelor Bancare,
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Ministrul justitiei,
Rodica Mihaela Stănoiu
Bucuresti,
25 septembrie 2002.
Nr. 1.073
ANEXĂ
Consiliului de supraveghere si îndrumare a activitătii
Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare
Maria Manolescu - presedinte, reprezentant al
Ministerului Finantelor Publice
Niculae Ion Vulpescu - membru, reprezentant al Băncii
Nationale a României
Iulia-Cristina Tarcea - membru, reprezentant al
Ministerului Justitiei
Gheorghe Tiplica - membru, reprezentant al
Ministerului Dezvoltării si Prognozei
Victor Ponta - membru, reprezentant al Corpului de
control al primului-ministru.
REPUBLICĂRI
privind
utilizarea eficientă a energiei
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Scopul prezentei legi este crearea
cadrului legal necesar pentru elaborarea si aplicarea unei politici nationale
de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului
Cartei energiei, ale Protocolului Cartei energiei privind eficienta energetică
si aspectele legate de mediu si cu principiile care stau la baza dezvoltării
durabile.
(2) Prin prezenta lege se instituie obligatii si se
stabilesc stimulente pentru producătorii si consumatorii de energie, în vederea
utilizării eficiente a acesteia.
Art. 2. - În sensul prezentei legi, utilizarea
eficientă a energiei înseamnă a actiona pentru realizarea unei unităti de
produs, bun sau serviciu fără scăderea calitătii sau performantelor acestuia,
concomitent cu reducerea cantitătii de energie cerute pentru realizarea acestui
produs, bun sau serviciu.
*)
Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 120 din 15 martie 2002 privind
aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 78/2001 pentru modificarea Legii nr.
199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 21 martie 2002, dându-se textelor o
nouă numerotare.
Legea nr.
199/2000 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577
din 17 noiembrie 2000, si a fost modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 78
din 30 august 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
541 din 1 septembrie 2001 (aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
120 din 15 martie 2002).
CAPITOLUL II
Politica natională de utilizare eficientă a energiei
Art. 3. - (1) Politica natională de utilizare
eficientă a energiei este parte integrantă a politicii energetice a statului si
se bazează pe următoarele principii:
a) functionarea normală a mecanismelor de piată în
domeniul energiei, inclusiv formarea preturilor după criterii concurentiale si
o mai bună reflectare a costurilor si beneficiilor legate de mediu;
b) reducerea barierelor în calea promovării eficientei
energetice, stimulându-se astfel investitiile;
c) promovarea unor mecanisme de finantare a
initiativelor în domeniul eficientei energetice;
d) educarea si constientizarea utilizatorilor
diferitelor forme de energie privind necesitatea reducerii consumurilor
energetice pe unitatea de produs;
e) cooperarea dintre consumatori, producători,
furnizori de energie si autoritătile publice în vederea atingerii obiectivelor
stabilite de politica natională de utilizare eficientă a energiei;
f) sprijinirea cercetării fundamentale si aplicative
în domeniul utilizării eficiente a energiei;
g) promovarea initiativei private si dezvoltarea
serviciilor energetice;
h) cooperarea cu alte tări în domeniul eficientei
energetice si respectarea conventiilor internationale la care România este
parte.
(2) Obiectivul principal al politicii nationale de
utilizare eficientă a energiei este obtinerea beneficiului maxim în întregul
lant energetic care cuprinde producerea, conversia, stocarea, transportul, distributia
si consumul diferitelor forme de energie.
(3) Politica natională de utilizare eficientă a
energiei defineste atât obiectivele privind utilizarea eficientă a energiei,
cât si căile pentru atingerea acestor obiective, cu referiri speciale privind:
a) reducerea consumului de energie al României pe
unitatea de produs intern brut;
b) cresterea eficientei energetice în toate sectoarele
de activitate ale economiei nationale;
c) introducerea tehnologiilor noi cu eficientă
energetică ridicată;
d) promovarea surselor noi de energie;
e) reducerea impactului negativ asupra mediului al
activitătilor de producere, transport, distributie si consum al tuturor
formelor de energie.
CAPITOLUL III
Programe de eficientă energetică
Art. 4. - (1) În scopul realizării politicii nationale
de utilizare eficientă a energiei, agentii economici care consumă anual o
cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol, precum si
autoritătile administratiei publice locale din localitătile cu o populatie mai
mare de 20.000 de locuitori au obligatia să întocmească programe proprii de
eficientă energetică, în care vor include:
a) măsuri pe termen scurt, de tipul fără cost sau
cu cost minim, care nu implică investitii majore;
b) măsuri pe termen lung, de 3 până la 6 ani, vizând
un program de investitii pentru care se vor întocmi studiile de fezabilitate.
(2) Agentia Română pentru Conservarea Energiei, prin
filialele sale teritoriale, si Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor
si Locuintei acordă consultantă gratuită pentru întocmirea programelor, în
acest sens putând, pe termen limitat, să angajeze experti asociati pentru
întocmirea studiilor de strategie sau a celor de fezabilitate.
Art. 5. - Programele proprii de eficientă energetică
vor include actiuni în următoarele directii principale:
a) realizarea scenariilor pe termen mediu si lung
privind cererea si oferta de energie, care să ghideze procesul decizional;
b) aplicarea reglementărilor tehnice si a standardelor
nationale de eficientă energetică, care au ca scop cresterea eficientei
echipamentelor producătoare si consumatoare de energie, inclusiv a celor din
domeniul constructiilor si al transportului;
c) promovarea utilizării celor mai eficiente
tehnologii energetice care să fie viabile din punct de vedere economic si nepoluante;
d) încurajarea finantării investitiilor în domeniul
eficientei energetice, prin participarea statului sau a sectorului privat;
e) elaborarea balantelor energetice si formarea unor
baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-ofertă în
domeniul energiei, inclusiv pentru calculul indicatorilor de eficientă
energetică;
f) promovarea cogenerării de mică si medie putere si a
măsurilor necesare pentru cresterea eficientei sistemelor de producere,
transport si de distributie a căldurii la consumatori;
g) înfiintarea de compartimente specializate în
domeniul eficientei energetice la nivelurile corespunzătoare, care să aibă
personal capabil să elaboreze, să implementeze si să monitorizeze programe de
eficientă energetică;
h) evaluarea impactului negativ asupra mediului.
Art. 6. - Sinteza programelor de eficientă energetică
pe ansamblul economiei nationale, elaborată de Agentia Română pentru Conservarea Energiei, se
aprobă anual de Guvern, la propunerea Ministerului Industriei si Resurselor.
CAPITOLUL IV
Atributii si răspunderi
Art. 7. - (1) Agentia Română pentru Conservarea
Energiei este organul de specialitate la nivel national în domeniul eficientei
energetice, cu personalitate juridică, autonomie functională, organizatorică si
financiară, aflat în subordinea Ministerului Industriei si Resurselor, cu
finantare din venituri extrabugetare si din alocatii de la bugetul de stat.
(2) Organizarea si functionarea Agentiei Române pentru
Conservarea Energiei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, avându-se în vedere
următoarele atributii si responsabilităti principale:
a) elaborarea politicii nationale de utilizare
eficientă a energiei împreună cu Ministerul Industriei si Resurselor si
supunerea spre aprobare Guvernului o dată cu politica energetică natională, ca
parte a acesteia;
b) implementarea si monitorizarea politicii nationale
de eficientă energetică si a programelor de utilizare eficientă a energiei;
c) cooperarea cu institutiile si organismele interne
si internationale în vederea utilizării eficiente a energiei si reducerii
impactului negativ asupra mediului;
d) participarea la elaborarea de norme si reglementări
tehnice în scopul cresterii eficientei energetice pentru aparate, echipamente,
utilaje de producere, transport, distributie si consum de energie pentru
clădiri, precum si pentru alte domenii de activitate;
e) certificarea conformitătii aparatelor,
echipamentelor si utilajelor pe baza măsurătorilor si încercărilor efectuate,
conform prevederilor reglementărilor tehnice;
f) autorizarea persoanelor fizice si juridice care au
dreptul să realizeze bilanturi energetice;
g) coordonarea programelor de eficientă energetică
finantate de institutii sau de organizatii internationale în baza unor acorduri
guvernamentale;
h) evaluarea tehnică si avizarea proiectelor de
investitii în domeniul eficientei energetice, pentru care se cere finantare din
Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic si din alte surse
interne si externe la dispozitia Guvernului;
i) elaborarea sintezei programelor de eficientă
energetică pe ansamblul economiei nationale;
j) cooperarea cu institutiile abilitate, în vederea
realizării balantelor energetice si formării unor baze de date energetice
necesare pentru evaluarea raportului cerere-ofertă în domeniul energiei, a
realizării unor scenarii pe termen scurt, mediu si lung privind evolutia
acestui raport, inclusiv a calculului indicatorilor de eficientă energetică la
nivel national;
k) acordarea de consultantă gratuită autoritătilor
administratiei publice locale în elaborarea si aplicarea proiectelor de
crestere a eficientei energetice, administratorilor clădirilor publice, ai
celor cu destinatia de locuintă si agentilor comerciali;
l) elaborarea si coordonarea programelor de pregătire
si instruire, precum si atestarea personalului cu atributii în domeniul
gestiunii energiei;
m) avizarea împreună cu ministerele de resort, după
caz, a programelor proprii de eficientă energetică, întocmite de consumatori,
în conditiile prezentei legi.
(3) Agentia Română pentru Conservarea Energiei este
condusă de un presedinte, numit prin ordin al ministrului industriei si
resurselor. Presedintele este salarizat potrivit dispozitiilor legale în
vigoare, la nivelul functiei de secretar general adjunct.
Art. 8. - Agentia Română pentru Conservarea Energiei,
în colaborare cu Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor, asigură
supravegherea pietei pentru respectarea reglementărilor tehnice privind
eficienta energetică.
CAPITOLUL V
Reglementări tehnice privind eficienta energetică
Art. 9. - (1) Ministrul industriei si resurselor, la
propunerea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, emite reglementări
tehnice privind eficienta energetică pentru apa- rate, echipamente si utilaje
cu consum mare de energie.
(2) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si
Locuintei, cu consultarea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, emite
reglementări tehnice privind eficienta energetică pentru clădiri, precum si
pentru acordarea certificatului energetic pentru clădiri, în conditiile legii.
(3) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si
Locuintei coordonează activitatea de stabilire si elaborare a reglementărilor
tehnice privind eficienta energetică si reabilitarea termică a constructiilor.
(4) Ministerele interesate, în colaborare cu Agentia
Română pentru Conservarea Energiei, vor emite reglementări tehnice privind
eficienta energetică în domeniile lor de activitate.
Art. 10. - Producătorii si importatorii de aparate,
utilaje si echipamente pentru care au fost elaborate reglementări tehnice
privind eficienta energetică nu le pot introduce pe piată decât cu conditia
respectării acestor reglementări tehnice.
Art. 11. - (1) Producătorii de aparate, utilaje si
echipamente pentru care au fost elaborate reglementări tehnice privind
eficienta energetică au obligatia să efectueze sau să solicite efectuarea
încercărilor si măsurătorilor stabilite prin actele normative în vigoare pentru
certificarea conformitătii, după caz.
(2) Certificarea conformitătii pe baza încercărilor si
măsurătorilor efectuate conform reglementărilor tehnice se face pe bază de taxe
de laboratoare si/sau de organisme de specialitate notificate de ministerele de
resort.
CAPITOLUL VI
Obligatiile consumatorilor de energie
Art. 12. - (1) Consumatorii de energie, persoane
juridice, sunt obligati:
a) să respecte reglementările tehnice în vigoare
privind proiectarea, construirea, exploatarea, întretinerea, repararea
instalatiilor proprii si a receptoarelor de energie, precum si dotarea acestora
cu aparate de măsură si control;
b) să dispună de un sistem propriu de evidentă si
monitorizare a consumurilor energetice si să pună la dispozitie institutiilor
abilitate informatii privind consumurile energetice si indicatorii de eficientă
energetică.
(2) Consumatorii de energie, persoane fizice, sunt
obligati să ia măsuri pentru dotarea cu aparate de măsură si control
individuale.
Art. 13. - (1) Consumatorii care folosesc mai mult de
200 tone echivalent petrol pe an sunt obligati să întocmească, la fiecare 2
ani, un bilant energetic realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată.
(2) Consumatorii care folosesc mai mult de 1.000 tone
echivalent petrol pe an sunt obligati:
a) să numească un responsabil pentru energie;
b) să efectueze anual un bilant energetic realizat de
o persoană fizică sau juridică autorizată;
c) să elaboreze programe de măsuri pentru reducerea
consumurilor energetice, potrivit art. 4 alin. (1), incluzând investitiile
pentru care se întocmesc studii de fezabilitate.
Art. 14. - (1) Agentii economici cu activitate de
producere, transport sau distributie a combustibililor si energiei sunt
obligati să ia măsuri pentru:
a) reducerea consumului propriu de combustibili si
energie;
b) promovarea energiei solare, eoliene, geotermale, a
biomasei, a biogazului si a energiei produse din deseuri menajere;
c) în conditiile convenite cu consumatorii,
producătorii si furnizorii de energie electrică si termică pot desfăsura
activităti de informare, consultantă, finantare, precum si executări de lucrări
în vederea cresterii eficientei utilizării combustibililor si a energiei în
instalatiile ce le detin.
(2) Societătile de transport, precum si alte societăti
care detin mai mult de 10 autovehicule au obligatia să dezvolte programe de
monitorizare si gestiune a consumului de energie pentru grupul de vehicule
detinut.
Art. 15. - Administratorii clădirilor aflate în
proprietate publică au obligatia să ia măsuri pentru:
a) utilizarea eficientă a sistemului de încălzire si
climatizare;
b) utilizarea materialelor de constructie eficiente
energetic;
c) utilizarea ratională a iluminatului interior;
d) utilizarea aparatelor de măsură si reglare a
consumului de energie;
e) realizarea unui bilant energetic pentru clădirile
cu suprafata desfăsurată mai mare de 1.500 m2, o dată la 5 ani, bilant întocmit
de o persoană fizică sau juridică autorizată în acest sens;
f) cresterea eficientei energetice potrivit
reglementărilor emise în baza prezentei legi.
CAPITOLUL VII
Stimulente fiscale si financiare pentru activităti
care conduc la cresterea eficientei energetice
Art. 16. - Agentii economici si unitătile din
subordinea autoritătilor administratiei publice locale pot finanta lucrări
pentru cresterea eficientei energetice din surse proprii, din surse constituite
din cote din profit destinate special pentru aceste investitii, din Fondul
special pentru dezvoltarea sistemului energetic, constituit prin Legea nr.
136/1994 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 29/1994 privind
constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic,
cu modificările ulterioare, din ajutoare de stat conform legii, din investitii
realizate de terti sau prin cofinantare, precum si prin credite.
Art. 17. - (1) Pentru realizarea obiectivelor propuse
de prezenta lege si pentru facilitarea investitiilor care au ca scop principal
cresterea eficientei energetice consumatorii de energie pot beneficia de
sprijin finanicar din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic,
instituit conform Legii nr. 136/1994, în limita a maximum 50% din valoarea
acestora.
(2) Finantarea proiectelor de eficientă energetică din
Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic se aprobă potrivit
prevederilor legale în vigoare.
Art. 18. - (1) Pentru cotele din profit allocate
investitiilor destinate cresterii eficientei energetice se acordă scutire la
plata impozitului pe profit.
(2) Creditele pentru lucrări de crestere a eficientei
energetice se acordă cu o dobândă de maximum 75% din cea stabilită de bănci,
diferenta urmând să fie asigurată prin alocatii anuale de la bugetul de stat.
(3) Importurile de aparate, utilaje si echipamente
destinate realizării proiectelor de crestere a eficientei energetice
beneficiază de scutire de taxe vamale, aprobate prin ordine comune ale
ministrului industriei si resurselor, ministrului afacerilor externe si
ministrului finantelor publice, la propunerea Agentiei Române pentru
Conservarea Energiei.
(4) Societătile comerciale de management si servicii
energetice, a căror activitate se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) lit.
g) pot beneficia de o reducere de 50% a impozitului pe profit pe o perioadă de
5 ani de la data înfiintării, iar pentru cele existente, de la data intrării în
vigoare a prezentei legi. Atributiile, structura si criteriile de eligibilitate
ale acestor societăti comerciale vor fi stabilite în normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.
Art. 19. - Cuantumul si procedura de acordare a
stimulentelor fiscale si financiare prevăzute la art. 16-18 se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Industriei si Resurselor.
CAPITOLUL VIII
Sanctiuni
Art. 20. - Constituie contraventii, dacă nu au fost
săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să poată fi
considerate infractiuni, următoarele fapte:
a) nerespectarea de către managerii societătilor, de
către autoritătile administratiei publice locale si de către administratorii
clădirilor publice a prevederilor art. 4 alin. (1), ale art. 5, 12, 13, ale
art. 14 alin. (2) si ale art. 15 lit. e);
b) nerespectarea reglementărilor tehnice privind
eficienta energetică potrivit art. 11;
c) nerespectarea prevederilor art. 10.
Art. 21. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 20 se
sanctionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei,
cele prevăzute la lit. a);
b) cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei,
cele prevăzute la lit. b);
c) cu amendă de la 8.000.000 lei la 15.000.000 lei si
cu confiscarea bunurilor respective, cele prevăzute la lit. c).
(2) Amenzile se fac venit la bugetul de stat.
Art. 22. - Constatarea contraventiilor si aplicarea
sanctiunilor, inclusiv măsura confiscării, se fac de personalul împuternicit de
Agentia Română pentru Conservarea Energiei.
Art. 23. - Prevedereile art. 20 si 21 se completează
cu dispozitiile Legii nr. 32/1968*) privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor, cu modificările ulterioare, cu exceptia art. 25-27.
CAPITOLUL IX
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 24. - Prezenta lege intră în vigoare la 90 de
zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 25. - În termen de 90 de zile de la data
publicării prezentei legi Agentia Română pentru Conservarea Energiei, cu avizul
Ministerului Finantelor Publice, va supune spre aprobare Guvernului normele
metodologice de aplicare a acesteia.
*) Legea nr. 32/1968 a fost abrogată prin Ordonanta Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001 (aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180 din 11 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002).